Download odt - Gusti Examen Th

Transcript

SOCI OLOGIE ROMNEASCDirector : D. G USTIAn I No. 3 Martie 1936CONSIDERAII IN LEGATURA CU UN CONCURS UNIVERSITAR- DOCUMENTE $1 PROPUNERI PENTRU MODIFICAREALEGII $1 REGULAMENTULUI -IConcursul pentru catedra de sociologie a UniversitAtii din Cluj, din lunaFebruarie a, c., la care am participat ca membru in comisia examinatoare, incalitate de profesor de specialitate, delegat de Universitatea din Bucuresti, adat nastere unor incidente destul de grave, si cu rAsunet in presA si public, asaa nu mai poate fi trecut cu vederea de nimeni dintre cei cari se intereseazAde soarta invAtAmntului superior. MA simt dator, din pricina aceasta, sA insemnezpe scurt neajunsurile Legii si Regulamentului universitar, in speranta a ele vor fimodificate, astfel ca pe viitor sA nu se mai poatA repeta lucruri de nature celorintmplate la Cluj. Pentru aceasta nu ne intemeiem pe consideratii teoretice, citragem consecintele firesti din experienta astigatA intr'un caz concret.Problema recrutArii corpului universitar este dintre cele mai importante,pentrucA oricum s'ar organize Universitatea si orict de bine ar fi inzestratAtot* ea va fi asa cum o fac profesorii ei. Pe de altA parte, Universitatea, prinpregAtirea pe care o dA pAturii conducAtoare a tArii, inrAureste de aproape atAtculture nationall, ct si viata de stet. De aceea Legea trebue sl garanteze alegerea sigurAa celor mai capabili dintre candidati, pentru posturile acestea de inaltA rAspundere.SI vedem acurn care sunt dispozitiile Legei pentru Organizarea invAtAmntului universitardin 1932 si ale Regulamentului General de aplicare din 1933, si care suntneajunsurile lor ?Se prevAd, dupA Art. 21 si 22 din Lege si Art. 50 si 53 din Regulament,doul mijloace pentru recrutarea profesorilor universitari : chemarea si concursul.In rAstimp, Consiliul FacultAtii va desemna un suplinitor, de preferintA din personaluldidactic al UniversitAtii" (dupA Art. 21 din Lege), precizndu-se prin Regulamentc5. suplinitorii vor fi alesi de preferint dintre profesorii titulari oriprofesorii agregati dela catedre identice sau inrudite, sau dintre agregatii onorificisau in functiune, precum si dintre conferentiarii definitivi dela aceeasi facultate.Ei nu pot suplini mai mult de o catedrA, nici mai mult de doi ani aceeasicatedrA" (Art. 50).Chestiunea suplinirii este mult mai insemnat decit se crede, mai ales incazurile in care nu se pot aplica strict dispozitiile regulamentare. Suplinirea educeanumite avantagii, cari primejduesc in chip serios obiectivitatea si bunul mers alconcursului de mai tfirziu. E ceeace s'a intAmplat la Cluj. In loc sA se numeascAsuplinitor la catedra de sociologie un profesor universitar sau un conferentiar defiwww.dacoromanica.ro2 SOCIOLOGIE ROMANEASCAnitiv, a fost numit d-1 Sudeteanu, care este docent, dar nu ocup nici un post hiUniversitate, fiind in realitate profesor la Scoala Norma la din Cluj. Ce e maiciudat, d-sa a suplinit cinci ani catedra, deci trei ani mai mult decal permiteRegulamentul. In chipul acesta d-1 Sudeteanu s'a bucurat de o favoare pe carenici unul dintre ceilalti candidati n'a avut-o. In cinci ani de zile se creeaza legturicu profesorii si cu studentii Facultatii, profesori cari apar ca membri in comisiesi studenti cu cari se dau probele la curs si seminar, se deprinde publiculcu un anumit gen de a face cursul si de a face stiint, in sarsit se da rgaz depregatire in voie pentru concurs. Oricare dintre ceilalti candidati ar fi suplinitcatedra cinci ani de zile, s'ar fi bucurat de aceeasi simpatie din partea anumitorprofesori, cari pun prietenia mai presus de interesul obstesc, si mai ales dinpartea studentilor, cari i vad primejduite lucrarile in curs. Totusi nimic nu e maigray decat interventia sentimentelor si a criteriilor subiective inteo asemeneachestiune. Iata de ce Legea ar rebut sei opreasccl in chip categoric ca suplinitorulunei catedre s se prezinte la concurs, cu alte cuvinte s nu aiba drept la supliniredecat profesorii titulari sau aceia dintre conferentiari cari nu intentioneazas concureze la acea catedra. In nici un caz sa nu se admit, pentru prestigiulUniversitatii, numirea unui suplinitor in afara de cadrele Universitatii.Chemarea ne intereseaza mai putin aici. Au dreptul la chemare numai profesoriide specialitate, dela alte Facultati, sau cei inruditi cu specialitatea si conferentiaii definitivi. Nici unul dintre candidatii dela Cluj n'a avut dreptul la chemare,In orice caz Legea ar trebui sa ceara conditii speciale pentru chemare,anume A' se limiteze numai la profesorii si conferentiarii definitivi de aceeasispecialitate: altfel, dupa actuala Lege, poate fi chemat foarte bine un profesor deLatina la o catedra de Istoria Romanilor sau unul de Geografie la Sociologie.Mijlocul cel mai obisnuit i, de sigur, cel mai drept pentru recrutarea corpuluiprofesoral universitar ramane concursul. Daca acesta ar decurge in conditiinormale i ar fi bine legiferat, socotim ca ar asigura o buna selectie a profesorilor.Legea i Regulamentul in vigoare nu prevad ins garantii suficiente. Vominftisa pe rand aceste neajunsuri.In afar de publicari si termene, cari sunt foarte bine legiferate, intrucht nulas rtimic la bunul plac al cuiva, operatia cea mai insemnata, in ordinea cronologic,este constituirea comisiei. Art. 23 din Lege prevede intre altele Comisia se compunedin 7 membri ; 4 profesori titulari, delegati de Consiliul Facultatii unde e vacantacatedrei i cite un profesor titular delegat de fiecare din celelalte Universitati.Faculttile uncle se gase#e catedra vacanta vor desemna odata cu membrii delegatiin comisie i ate doi supleanti, iar celelalte Facultati vor desemna pe langamembrii delegati in comisie si cite un supleant". Regulamentul precizeaza caAtat membrii delegati cat si supleanti vor fi luati dintre profesorii titulari dela catedrelesimilare cu catedra vacanta, sau, in lips, dela catedrele cat mai inrudite cu ea"(Art. 54). Totusi nici Legea, nici Regulamentul nu prevad vreo sanctiune in cazulca se deleaga in comisie profesori mai indepartati ca specialitate. De aceea Regulamentular trebui sa hisire exact specialitatile inrudite, in ordine de preferinta,cu dreptul de a se anula concursul in caz de eludare. Dar Legea este si mai imperfectin urmatoarele prevederi Comisia ,,nu poate incepe lucrarile cleat numaicu majoritatea absoluta a membrilor ce o formeaza. Comisiunea, odata ce a inceputlucrrile, lucreaza cu oricati din membrii prezenti dela incepere. Daca uncle dinFacultti nu desemneaza delegatii ceruti in termen de o luna, Comisia poate lucra -cu ceilalti membri" (Art. 23). In chipul acesta comisia s'ar putea constitui foartebine fara specialiti, iar dup constituire ar putea lucra si numai cu doi membri. mienialegiuitorului a fost dintiWcele mai bune, pentruca zadarniceste orice incercare-de,amanare a examenului dupa bunul plac al membrilor unei comisii,- dat zr rschimb-1. - -www.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 3nu mai asigura nici o obiectivitate examenului. Mai ales lipsa specialigtilor estede-a-dreptul daunatoare. La probele didactice orice profesor universitar poatesa judece valoarea candidatului, dar la probele gtiintifice faptul devine aproapeimposibil. Fiecare gtiinta este astazi sat de desvoltata, inct nu poate fi urmaritadect de cei cari se dedica exclusiv eL Nici chiar lucrrile candidatilor nu pot fiurn-tat-Re i intelese in intregime de cei cari nu lucreaza in aceeasi specialitate.Aga ca, fiecare profesor tinde s judece pe candidat dupa criteriile specialittiiproprii, de pilda, profesorul de psihologie judeca pe un candidat la catedra de sociologie,nu dupa ce a %cut gi cunoaste acesta in sociologie, ci dupa ce i se pareca nu gtie sau nu aplica din psihologie g.a.m,d. De aceea Legea ar trebui s nuadmit constituirea comisiei gi nici continuarea lucrrilor ei cleat daca participacel putin doi profesori de specialitatea catedrei. In schimb lipsa acestora s fieaspru sanctionata. Poate n'ar fi rau ca nota specialigtilor s fie hotaritoare laanumite probe (cele gtiintifice). Legea ar trebui sa prevad apoi gi pentru continuarealucrarilor majoritatea comisiei. Din moment ce, impreun cu supleantii, sunt11 profesori delegati pentru un examen de agregatie, O. fie obligati prin msurisevere cel putin 5 sa se prezinte l s lucreze efectiv.Un alt punct important in legatura cu comisia este pregedintele. Legea prevede:Comisia este prezidata de cel mai vechi dintre profesorii titulari dela Facultateaunde este catedra vacanta" (Art. 23). Intentia legiuitorului este gi de astadata buna, pentruca inlatura dela inceput orice discutie cu privire la pregedinte,numai el masura are alte consecinte, mai putin multumitoare. Pregedintele fiMddintre cei mai vechi din localitate, adica de acolo de unde se cauta numirea unuispecialist, in chip firesc nu este de specialitate. Astfel lucrrile comisiei pot ficonduse cu totul arbitrar, impotriva intereselor specifice fiedirei catedre. La Clujde pilda, a fost numit pregedinte pentru catedra de sociologie d-1 Marin Stefnescu,profesor de istoria filosofiei. D-sa cu toate strduintele, pe cari probabil gi le-adat, n'a pus nici o intrebare de sociologie gi nici la discutii n'a cautat s dea ascultarespecialistului din comisie, ca sa se salveze cel putin pe calea aceasta intereselespecialittii. D-sa s'a interesat cu totul de alte chestiuni atitudinea politica,religioas, cunogtintele filosofice, vrsta candidatilor, rudeniile lor, atitudineastudentilor, a opiniei publice etc. A fost cu alte cuvinte un exponent al masselor,nu un reprezentant al ramurei particulare de stiinta despre care a fost vorba. Iaratunci cnd a riscat sa punk' singura intrebare de specialitate, examinatorul a facut-o in spirit deadreptul antisociologic, cernd socoteal politieneascfi unui candidat,pentru constatarea clacii de furt de lemne din pdurile statului, ceea ce arcompromite dup, d-sa, tam in strinatate" gi ar dovedi la cercetator o conceptieprimejdioasa de stnga". De aceea Legea ar trebui s desemneze ca pregedintepe cel mai vechi dintre profesorii de specialitate. Acesta s nu aib ins cleatdreptul de a conduce examenul gi de a prezenta la sfirgit actele la Decanat.Ce e mai gray, legea nu prevede precis atributiile pregedintelui, incat daacestuia anumite libertati, pe cari le poate intrebuinta impotriva unor candidatichiar impotriva comisiei gi nici nu prevede vreo sanctiune pentru un pregedinteabuziv, care mica din negtiinta sau din rea vointa prevederile legale giregulamentare. Legea prevede dreptul Senatului de a anula un examen pentruvicii grave de forma. Incleplinirea formelor e chemat s o respecte mai alespregedintele. De aceea acesta poate proceda in aga fel Meat sa fac anulabilun examen, impotriva intregei comisii, numai pentruca n'a reusit impunprotejatul, sau sa zadarniceasca lucrrile unei comisii din purl vanitatesau proasta dispozitie. Cele intamplate la Cluj sunt in privinta aceasta deosebitde instructive. Pregedintele, care n'a reusit sa-gi impuna punctul sat: de vederecomisiei, a refuzat la un moment dat s-si mai indeplineasc indatoririle. Din pricinaaceasta majoritatea comisiei a cerut demiterea lui. Totugi pregedintele n'a vrut:sisa-siwww.dacoromanica.ro4 SOCIOLOGIE ROMANEASCAnici s demisioneze, nici s lucreze mai departed Astfel d-sa a refuzat s iscaleascaultimul proces verbal pe motiv c nu e de acord cu hotrirea comisiei. Totusiin asemenea imprejurri trebuia s iscAleasc, dar numai CA iscalea cu opinieseparat and i s'a lmurit acest lucru, a declarat CA va iscli d a doua zi,Lucrrile au fost incheiate astfel in prezenta sa dar fr iscAliturile regulamentare.Pentru ca lucrrile s fie salvae, comisia a trebuit s consernneze toate acesteain procesele verbale, A doua zi presedintele, in loc s iscaleasc, cum i luaseangajamentul, a convocat comisia, cu eliminarea tocmai a specialistului, care nua fost instiintat sub nici o form, i interpretnd gresit legea (vezi memoriulctre Senatul Universitar), a lucrat numai cu doi membri din comisie, fatde cinci, si a scos cu totul alt rezultat. Cum vom vedea indat, acelasi presedintea alcat regulat prevederile regulamentare, fr s-si atrag nici o sanctiune legal.De aceea socotim c cea mai insemnat modificare ce trebue adus Legii,este ca presedintele, care cale in mod abuziv dispoziii1e Regulamentului, sa fiejudecat de o comisie de judecat i s poat fi pedepsit foarte aspru. Msura trebues priveasa in chip egal si pe membrii comisiei, cu toate e ei au mult mai putineposibilitti de a clca Regulamentul. In orice caz, este inadmisibil ca cei chematis asigure stricta aplicare a legii, s profite de insuficienta acesteia si s procedezesistematic impotriva ei.Concursul propriu zis const din urmtoarele probe : a) Un raport alatuitde un membru delegat de comisie pentru verificarea titlurilor, luerrilor si activittiifiecarui candidat. Acest raport, intruat e insusit de intreaga comisie, poateinltura dela concurs pe unii candidati. b) 0 prob de titluri si lucrri, care consistin expunerea de catre candidat, in public, a titlurilor si lucrrilor sale personate.c) Un colocviu public asuprd lucrrilor de specialitate ale candidatului,precum si a oricArei chestiuni inrudite cu specialitatea. d) Dou lectii publice decte o or, dup 24 ore de preparatie, asupra ate unui subiect tras la sorti, inprezenta candidatilor Dup fiecare lectie se va tine un colocviu in legturcu subiectul tratat. e) Dott probe practice de seminar.Aici iar constatrn cteva neajunsuri cari trebuesc inlturate la o noul legiferare.Raportul alcAtuit de regul de un specialist din comisie, deci in stare saprecieze lucrrile candidatilor, in actuala Lege e aproape inutil. Pentruc nu i szd alt rost dect s inlature pe unul sau mai multi candidati dela concurs, msurea inssi greu de realizat, pentruca se cere insusirea raportului de ctre intreagacomisie (in loc de majoritate), ceea ce practic e aproape imposibil s se intmple.Cei cari infra in concurs scap complet de consecintele (bune sau rele) ale raportului.In schimb se cere o nott prob de titluri i luerri, fcut chiar de candidati,oral, despre propria lor activitate, care se noteaz si infra in calculul medieicare hotrste de soarta catedrei. Iat cum o expunere scris, deci perfect controlabil,fcut de un profesor de specialitate, membru in comisie, nu are nici o insemntate,iar expunerea oral, imposibil de controlat, chiar a candidatului, carestrueste normal numai asupra laturei bune a activittii sale, este proba cea maiinsemnat. Pentru expunerea titlurilor si a luerrilor se (IA unui candidat o singuror, inct sunt mai avantajati in genere cei cu lucrri putine, pe cari le_ pot arataamanuntit, fat de cei cu lucrari multe, cari trebue s le arate numai in linii generale.De sigur, comisia poate aprecia diferentele, dar nu in msura cea mai just,pentrucl se apreciaza mai mult expunerea dect lucrrile propriu zise. In Raportulpe care il publicAm in aceasta revist, noi socotim, de pild, pe d-I Marica superiorla lucrari d-lui Sudeteanu, totusi la expu lere cel din urma a remit s ia not superioar,pentruc expus mai ingrijit activitatea. De aceea socotim c ar fibine s se desfiinteze proba oral, adica expunerea de catre candidat a titlurilorluerrilor, si s se noteze activitatea dup Raport, intocmit obligator numai de cAtrespecialist si adoptat de majoritatea comisiel. Acest Raport s se publice apoi in$i....$i-a$iwww.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 5Monitorul Oficial, pentru o mai mare rAspundere. Note le dela lucrAri, date de comisiein urrna raportului, sa fie eliminatorii si s aib preponderent la calificareageneralA, dup cum sunt in actuala lege cele dela expunerea oral.Concursul mai are si alte desavantagii. Numai doul probe din cele cari senoteazA, sunt stiintifice, pe cnd celelalte patru sunt didactice. Tot* Legea precizeazAin Art, 2, cA Uniyersittile sunt asezAminte de invtmnt universitarteoretic si apHcat, precum i institufiuni de cercetdri pentru progresul ftiinfei qinispandirea culturii". Un profesor universitar trebue s fie deci in acelasi timp unom de stiintA, sarcina lu nefiind numai s predea eunostintele primite dela altii,ca in invtmntul secundar, ci s creeze noi cunostinte, prin cercetri stiintificepersonale. E drept deci ca inteun concurs s se OA seama si de cerintele stiintificesi de cele pedagogice. De aceea Legea ar trebui s prevad dou note, unala probele stiintifice, alta la probele didactice, media cArora s hotArascA rezultatuLorice profesor cu experient, chiar liosit complet de valoarepoate obtine pAn la sfrsit o medie apropiat, dacl nu superioar, unuia care arenetgAcluite insusiri tiintifice. Recrutarea profesorilor universitari se face astfeldup calitti cu totul intAmplAtoare, cari nu vor ridica cu nimic prestigiul culturiisi al stiintei.Dup Lege toate probele depuse de candidati sunt publice. Intentia legiuitoruluia fost foarte bun. Fiind yorba de examene de mare interes obstesc, accesulpublicului ar putea asigura printr'un control moral, o mai mare obiectivitate dinpartea comisiei. Dar msura aceasta, practic, are desavantagii att de mari, inctva trebui simtitor ingrAdit. Publicul, lipsit de o pregtire stiintificA de specialitate,are in chip normal alte criterii de judecatA dect comisia. Intervin astfel consideratiilepolitice, regionale, locale, legturile de prietenie, de rudenie i chiar intereselepersonale ale unora dintre cei cari asist. Faptul e cu att mai primejdioscnd publicul, cum s'a rtmplat la Cluj, nu se multumeste s asiste, ci caut sse substitue prin aprobri si desaprobri, juriului legal. Candidatii cari nu sunt dinlocalitate si nu pot sA-si invite prietenii la concurs sunt, se intelege, si mai nedreptMiti,Publicul nu are nici o rspundere, de aceea nu numai cA nu judec, darnici nu vrea s judece obiectiv. La Cluj cei mai multi dintre cei cad se interesaude examenul de sociologie, nici nu asistau la toti candidatii, ca s-si facl o opinieprin comparatie, ci veneau numai la candidatul preferat, la care manifestau prinaplauze, felicitAri i imbrtisri destul de curioase pentru locul in care se petreceau.Ce e i mai gray, manifestrile acestea de massA, cari se poate presupunecA fuseserA puse anutne la cale, pot antrena i pe unii din membrii comisiei si lepot tulbura judecata rece. Am vAzut la Cluj pe unii din colegi att de impresionaiide aceste manifestAri, incat au inceput judece candidatii dupA simpatia pe carele-o artau cei din sell si cldeau notele asa ca sA nu indispunA opinia publicA".Se intelege cA in conditiile acestea concursul nu mai are nici un rost, el se schimbin alegere popularA, in care criteriile stiintifice sunt complet eliminate. Legea vatrebui eel putin s opreasc orice manifestare de aprobare sau desaprobare din parteapublicului asistent ; iar presedintele s fie insrcinat cu respectarea acestei mAsuri.0 ultimA chestiune importanth este aprecierea probelor de cAtre juriu. Legeaprevede: Fiecare probA este apreciat de juriu prin note dela 0-20" (Art. 24), iarRegulamentul precizeazA ,,Fiecare membru al juriului are dreptul sl punA nota sa,dup care comisia delibereazA ; apoi presedintele face media care se va consemnain procesul verbal al sedintei juriului, ca notA a probei. Dup terminarea fiecAreisedi de probe, notrile obtinute vor fi comtmicate candidatilor. Candidatii cad nuau obtinut la proba titluri i lucrAri, sau la colocviu nota medie 16, nu pot fi admisila celelalte probe. La sfrsitul probelor, presedintele comisiunii face un tabloucu media obtinut de fiecare candidat la cliferitele probe si inteun proces-verbalde incheere, iscAlit de toti membrii cari au luat parte in comisie, se consemneazAAltiel $tiintifickwww.dacoromanica.ro6 SOCIOLOGIE ROMANEASCArezultatul concursului. Cand unii din candidafi vor obfine medii egale, nota delalitera b. (lucrari) va avea preciidere la clasificafie" (Art, 58).Se prevad deci trei operafii pentru darea notelor : 1. notele preliminare, datede fiecare examinator, 2, deliberarea i 3, efectuarea mediei care se consemneazainteun proces-verbal. Regulamentul totuqi nu e suficient de lmurit. Trebue s sespunii precis ce insemneaza a delibera. In cazul dela Cluj, am interpretat deliberarea,cum se poate vedea din Memoriul de mai jos, in sensul ca se pot schimbanotele preliminare, dupa obiecliile sau cererea motivata a comisiel. Un jurist deprofesie, d-1 avocat Mihail Mora, interpreteaza Regulamentul in acelai fel, inteunarticol : Legalitate i dreptate", aprut in ziarul Universul (14 Martie 1936), D-sa nuadmite schimbarea notelor dui:4 ce au fost consemnate in procesele-verbale, ceeace credem a se infelege dela sine, dar argumenteaza inteun sens care admiteschimbarea pan la aceasta consemnare. D-sa scrie : Se presupune a profesoriiuniversitari cari compun aceste comisii, 4i cantresc toate notele ce pun i ca,in mice caz, au timp sei revinii asupra lor inainte de a fi consemnate in proceseleverbale comunicate candidafilor fi devenite publice", La Cluj s'au comunicat in chipabuziv notele inainte de a fi consemnate in procesele verbale, ceea ce n'ar fi trebuitsa se intample, dac s'ar fi respectat intocmai Regulamentul. Confuzia a fost provocatadeci de preedinte, care n'a respectat nici de ast dat prevederile legale.Pe de alt parte, doi din membrii comisiei au interpretat Regulamentul, numai pentruultima probl, in sensul ca a delibera" nu insemneaz a schimba notele, ci numaia le justifica. Cele intamplate la Cluj dovedesc cu prisosinfa necesitatea schimbariinotelor in decursul deliberrii, pentrucfi altfel se cla putinta unui singur membru,cel care da nota la urma, sa falsifice complet parerea majoritajii, dupa cum sepoate vedea din Memoriul de mai jos. Regulamentul va trebui s precizeze acestlucru i sa nu mai dea na0ere nici unei controverse. Comisia sa poata schimbaprin deliberare colectiv notele, personale ca sa se asigure o mai mare obiectivitate,fall dreptul, pe care nu-1 cere nimeni, de a se mai schimba ceva dui:4 ce proceseleverbale au fost incheiate i iscalite. La Cluj, preedintele, voind s scape deori ce raspundere, fara sa accepte legalitatea, a declarat la un moment dat, spresurprinderea comisiei, el nu mai comunica nota pe care o da, ci o"calculeaza directin media generala. In felul acesta facea inutila comisia i hotara singur dupacum voia. Regulamentul mai prevede ca notele s fie comunicate candidafilor,nu publicului. Totui la Cluj preedintele a socotit ca poate s le comunice, deregul studenfilor pe coridor, primind sa fie aplaudat and rezultatul era celdorit de ei. Ar trebui s se reglementeze i procedura aceasta. In sfar0t, nuvedem nevoia notelor dela 0 la 20, cand numai 4 sunt de trecere. Dimpotriva,se da putinfa ca printeo nota foarte mica, data de un membru patima, s sescada notele maxi obfinute la ceilalfi profesori, La Cluj d-1 Marin Stefanescu a datnota 6, pe care a schimbat-o in urma deliberarii, unui candidat care a obfinuttrei 20 qi un 18. Ar fi mai simplu s se dea numai cinci sau qase note, din carimajoritatea s fie de trecere. Tot ap va trebui s se reglementeze, in cazul canu se va admite schimbarea clasificarii in decursul deliberarii, felul in care sa sedea notele, pentru ca fiecare profesor din comisie sa le dea odat cu ceilalfi, nupe rand. Altfel cel care da nota la sfagit poate Ali calculeze nota, aa ca sascoata pe cel protejat de el. Prwdintele tot timpul vi-a calculat notele prevalandu-sede un drept, inexistent in Regulament, dup care preqedintele ar da nota lasfarqit.Ultima dispozifie pe care ar trebui &A o cuprind Regulamentul, este incetareaoricarei atribufil a prqedintelui dupa incheerea lucrrilor. Preedintele sfie obligat s predea imediat dosarul Decanatului in prezenfa membrilor comisiei.Altfel se ajunge la abuzuri ca cel dela Cluj, unde Prqedintele a convocat, impotrivaLegii, comisia, dup incheerea lucrarilor qi a declarat cu doi din dudwww.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 7membri ai ei, un nou rezultat. Aceast convocare, intAmplat dupa plecarea mea sinecomunicat mie nici macar pro forma", insemna implicit eliminarea mea din comisiune,printr'o msur ilegal a presedintelui comisiet E drept c nici Regulamentulactual nu permite acest lucru, mai ales ca incheerea lucrrilor const dintr'o simpltotalizare aritmetic, inct nu putem intelege de unde s'au scos notele pentru o mediesuperioar, in favoarea unui candidat clasificat de comisie, cu o zi inainte, cu noteinferioare. Chestiunea va lmuri-o de sigur Senatul Universitar din Cluj, dar dinnou credem c este absolut nevoie de sanctiuni severe impotriva orickei Wada Legii si a Regulamentului.Legea si Regulamentul mai cuprind i alte ciudtenii asupra carora nu maistruim. Mai amintim numai Art. 25 din lege, dup care dosarul oricrui concurstrebue s treac la Senatul Universitar pentru verificarea formelor. Senatul poateanula pentru vicii grave de form examenuL Msura este absolut necesar. Ce ede neinteles, e faptul c Senatul se compune exceptional si din profesorii din localitatecari au fcut parte din comisie. Asifel aceftia devin judectilori in propriakr mud. Dimpotriv, legea ar trebui s oblige intreaga comisie s asiste la sedintaSenatului, dar numai pentru informatii, la discutie, nu si la hotrire, adiafr drept de vot. In caz c rectorul a facut parte din comisie, s prezideze prorectorul.S'ar garanta mai mult obiectivitatea.Iat cele cteva consideratii, pe care le socotim necesare in legtur cu concursulde sociologie dela Cluj. Pentru lrnurirea complet a cititorilor, publiamsi memoriul inaintat impreun cu d-nii colegi VI. Ghidionescu i L Lupas, SenatuluiUniversitar din Cluj si raportul despre titlurile si lucrrile fiecrui candidat, pecare 1-am intocmit cu toat obiectivitatea si nu ne ferim s-1 supunem judecAtii celorcompetenti.Ne rmne s mai constatm, cu titlu de curiozitate, faptul, c temperamentulnestpnit al unui presedinte ocazional si lipsa total de scrupulozitate si atitudinecolegial, au cautat s scoat vinovati tocmai pe cei cari aprau legalitatea"si ,,dreptatea". In lunga mea cariera universitar experienta concursului dela Clujeste dintre cele mai penibile si triste. ModificArile Legei si Regulamentului, carese impun cu necesitate din acest studiu, sperm ca vor asigura concursurilor viitoareacea senintate stiintifick prielnica alegerei de mare raspundere a candidatilor ceimai calificati pentru o catedr universitar.D. GUSTIMEMORIU PRIVITOR LA LUCRARILE COMISIUNII PENTRUCONCURSUL LA CATEDRA DE SOCIOLOGIE A FACULTTII DEFILOSOFIE $1 LITERE DIN CLUJ, ADRESAT SENATULUI UNIVERSITARAL UNIVERSITATII .REGELE FERDINAND I", DIN CLUJ,Domnilor Colegi,Subsemnatii, membri in Comisiunea pentru concursul la catedra de Sociologiea Universittii din Cluj, ne simtim datori s inatislm punctul nostru de vedere,cu prilejul discutiunii in Senatul Universitar a lucrarilor pe care le-am indeplinit,ca s aprm phial la capt, att dreptatea unui candidat, ct si prestigiul invtmntuluisuperior si demnitatea autonomiei universitare.Lucrrile la care ne ref erim au decurs normal pn in ziva de 26 Fevruariea. c. La sfrsitul lucrarilor doi dintre candidatii cari au obtinut notele cele maimari, d-nii Traian Herseni si Constantin Sudeteanu, aveau aceeasi medie, incturma s decida soarta catedrei, ultima prob (o sedint de seminar). In caz canotele erau egale, catedra ar fi revenit, conform legii, d-lui Traian Herseni, carewww.dacoromanica.ro8 SOCIOLOGIE ROMANEASCAa obtinut la proba titluri si lucrgri nota 19,60, fat de nota 18 a d-lui C Sudeteanu.In aceast sedintg ultimg a Comisiunii s'au petrecut cilteva incidente pe caritrebue s le punem in adevgrata lor fuming.In timp ce Comisiunea delibera asupra rezultatelor, presedintele ei, d-1 MarinSteignescu, cu totul abuziv si impotriva Regulamentului, cu toate cg a fost fcutatent asupra actului sgu anarhic de ceilalti profesori examinatori, a comunicatstudentilor cari asteptau pe salg, un rezultat pe care nu 1-a acceptat cleat d-sa,pria care declara ales pe d-1 C. Sudeteanu ca agregat la catedra de sociologie, D-1Steflnescu-Goangg, rectorul Universittii, membru in Comisiune si d-1 Drgganu,decanul Facultatii de Filosofie si Litere, chemat arbitru, au desavuat fapta d-luiMarin Steignescu, ca si ceilalti profesori examinatori, limit Comisiunea vi-a continuatlucrgrile, pentru stabilirea rezultatului definitiv. E usor de inteles cg nu neputeam lgsa inselati de aceast atitudine neacademicg, prin care se creia o confuzieregretabilg in opinia publia impotriva Comisiunii, care in realitate procedaconform Regulamentului. Ca rezultat al delibergrii si ca expresie a majoriatii Comisiunii,a fost clasat intiul d-1 Traian Herseni, rezultat pe care domnul presedinteal Comisiunii s'a oferit sg-1 comunice candidatilor, ceea ce a si fcut, aducindla cunostinta candidatilor si studentilor pentru a doua oarg un alt rezultat, recunoscnddeci implicit gresala anterioarg si ilegalitatea primului rezultat, comunicattot de d-sa. La incheierea proceselor-verbale cuvenite, totusi d-1 Marin Steignescua fgcut opinie separatg, interpretnd Regulamentul cutn i-ar fi convenit d-sale, cgnu se pot schimba notele in decursul delibergrii si, deci, rezultatul provizoriu alnotelor preliminarii, pe care 1-a comunicat intiu, ar fi cel valabil. Majoritatea Comisiuniia iscglit procesele-verbale Mil nicio rezervg si deci 1-a declarat rem* ped-1 Traian Herseni. Unul dintre membrii Comisiei a revenit abia a doua zi si aadgogat opinia separatg cg notele nu pot fi schimbate, incit astgzi subsemnatii,deci trei din cinci, reprezentgm punctul de vedere cg legal catedra revine d-luiTraian Herseni. iar presedintele Comisiei, reprezintg opinia cg, dimpotrivg, catedraar reveni d-lui C. Sudeteanu, Acestea fiind faptele, urmeazg s artm acum, pece ne intemeiem convingerea noastr.Art. 58 al Regulamentului general de aplicare a legii pentru organizareainvgtgmntului universitar, din 1933, prevede in privinta notelor patru operatiidistincte : 1) Fiecare membru al juriului are dreptul sg pung nota sa" - 2) dupgcare Comisiunea delibereazg" - 3) apoi presedintele face media care se va consemnain procesul-verbal al sedintei juriului ca notg a probe'. 4) Dupg terminareafiecgrei serii de probe, notgrile obtinute vor fi comunicate candidatilor". Operatiileacestea isi au rostul lor. Ele n'au fost trecute arbitrar in Regulament, ci au scopulsg asigure examenului o ct mai mare obiectivitate.Rezultatul unui concurs nu este socotit de lege ca un act individual al membrilordin Comisiune, ci ca un act solidar, de rspundere colectiv. De aceea seprevede dreptul unor note personale, ca bazg de discutie, cari pot fi ins modificatein decursul delibergrii ca media sg exprime opinia realg a intregei comisiuni. Dealtf el Regulamentul precizeazg numai dreptul, nu si datoria, membrilor de a dafiecare nota sa. Se poate foarte bine ca un membru din Comisiune sg nu dea onot personalg, ci sg se asocieze la rezultatul global, iscglind procesul-verbal, sauComisiunea sg hotgrascg deadreptul o notg pe care sg o accepte in unanimitate.In cazul cel mai obisnuit, in care fiecare membru dg o notg, Regulamentul prevedein chip justificat : deliberarea. Rostul acestei operatii e ct se poate de clan Deliberareae menit s asigure o apreciere comparativ a candidatilor, sg se dea decinotele in proportie cu meritele fiecgruia, sg se inlture apoi putinta de a se falsificaaprecierea majoriatii, ca si putinta unuia dintre membri de a zgdgrnici hotgrireaComisiunii, prin sicane de tot felul. E destul de pildg, ca unul dintre membri sgdea nota zero unui candiclat, Ca sg IL pung in inferioritate fall de cefia4i1 cariwww.dacoromanica.ro4SOCIOLOOTE ROMANEASCA 9altfel pot avea toate notele inferioare lui. Ca s se evite aceasta posibilitate Comisiuneadelibereazi, cu dreptul firesc de a se schimba notele preliminarii, intr'unspirit de mai mare dreptate. Far dreptul unei noi hotariri, ce ar putea sa insemnezedeliberarea 7 Asa s'a procedat dealtfel la toate probele din concursul pentrucatedra de sociologie, fara sa fi protestat nici unul din membrii Comisiei si nicipresedintele, care n'a desaprobat procedeul decat cand nu i-a convenit personaLAstfel, ca A dam exemple precise, la prima prelegere de proba, presedintele Comisiunii,d-1 Marin Stefanescu, a marit nota preliminara data d-lui Herseni de la17 la 18, in urma deliberrii Comisiei. La a doua prelegere de proba, d-1D. Gustia marit nota personala, tot in urma deliberrii si la amenintarile cu parasireaComisiei de catre d-1 Marin Stefanescu, pentru a salva prestigiul lucrrilor uneiComisiuni universitare, de la 17 la 19 in favoarea d-lui Sudeteanu. Iata cum chiard-1 Marin Stefanescu a recunoscut necesitatea deliberarii si a interpretat-o in sensulschimbarii notelor. Atitudinea aceasta au avut-o deasemenea si ceilalti membri dinComisiune. Dar daca o nota se poate maxi in urma deliberrii, ea se poate simicsora. La ultima proba d.1 Marin Stefanescu prevalandu-se de dreptul presedintelui,de a da nota la urma, fiind hotarit sa-1 scoata cu orice pret pe d-1 Sudeteanu,fara nicio consideratie fata de Comisiune si fata de valoarea celuilalt candidat,pe care a recunoscut-o chiar public, a dat d-lui Traian Herseni nota 6 (sase)la aceeasi probi (ultima de seminar) la care ceilalti membri i-au dat trei 20 si unul18. Suspendandu-se sedinta, in continuare, dupa doua ore si dupa calcule prealabiled-1 Maria Stefanescu a revenit asupra notei, WA sa-i fach totusi dreptate deplinad-lui Herseni si i-a urcat nota la 15, pentru a-1 pune in inferiontate si a falsifica simai departe parerea majoritatii, Cum d-sa n'a vrut sa cedeze staruintelor indreptatiteale Comisiei, d-1 D. Gusti s'a simtit obligat pentru restabilirea evaluarii juste,sa scada nota d-lui Sudeteanu de la 18 la 15, D-sa avea si dreptul si datoria moral&sa procedeze astfel, ca o masura impotriva sabotarii majorittii de catre un singurmembru. S'a incheiat apoi cuvenitul proces-verbal, iscalit de toti membri, cu opiniaseparata numai a d-lui Marin Stefanescu si s'a declarat reusit, printr'un procesverbalde incheierea lucrrilor, d-1 Traian Herseni, ca avand media cea mai mare.Rezultatul acesta definitiv si deci singurul legal, a fost comunicat candidatilor chiarde domnul Marin Stefanescu. Cu aceasta sarcinile regulamentare ale Comisiunii auluat sal-sit 0 urma ca dosarul sa fie trimis spre cercetare Senatului Universitar.Totusi d-1 Maria Stefaneszu n'a inteles nici atunci sa intre in legalitate.Intr'adevr, dup incheierea lucrrilor din 26 Fevruarie 1936, consemnata inprocesul-verbal dela dosar, d-1 Marin Stefanescu o convocat din nou Comisia, stiindca d-1 Gusti e plecat la Bucuresti si a cerut reluarea luerarilor incheiate cu o ziinainte, Dealtfel in acest chip d-1 D. Gusti a fost eliminat de d-1 presedintedin Comisiune, neavand delicateta colegiala de a-1 convoca in termen util. D-niiL Lupas si Vl. Ghidionescu au refuzat aceast propunere, at-Mind ca din momentulin care Comisiunea si-a incheiat lucrarile, chestiunea concursului e de resortulSenatului Universitar, Totusi d-1 Marin Stefanescu, impreun cu d-1 FL Stefanescu-Goanga, s'au constituit in comisiune si au redactat un nou proces-verbal, potrivitcaruia au declarat reusit la examen pe d-1 C. Sudeteanu, Juridiceste actul acestaeste frig complet nul, pentruca lucrarile Comisiunei au fost incheiate cu o zi inaintede unanimitatea Comisiei, tot ce s'a facut dupa aceast data e fapta unorsimpli particillari. Aliniatul 3 din art 55 al Regulamentului care prevede ca odatace a inceput lucrrile, Comisia lucreaza cu oricati din membrii prezenti de la incepereaexamenelor" - nu se refera si la incheierea lucrarilor, in privinta careiaacelas regulament prevede alte norme. Aliniatul 5 al art 58 dispune: La sfarsitulprobelor, presedintele Comisiunei face un tablou cu media obtinuta de fiecarecandidat la diferitele probe si inteun proces-verbal de incheiere, iscalit de totimembrii call au luat parte 1 i Comisiuue, se censentneez/ rezultatul coneursului"www.dacoromanica.ro10 SOCIOLOGIE ROMANEASCAAsa dar incheierea lucrrilor nu necesit o sedinf special convocat anume depresedinte, ci se face, asa cum s'a &cut in ziva de 26 Fevruarie, la sfarsitul lucrArilor.Operajia aceasta consta dinteo simpl totalizare a mediilor precedente,deci aid cum nu se poate scoate alt rezultat dect cel din procesele-verbale anterioare.Insfrsit, pentru incheierea lucrrilor se cere semnatura membrilor cari auluat parte la Comisiune, ori conditiunea aceasta o indeplineste, ca majoritate, numaiprocesul-verbal din 26 Februarie, prin care se declar reusit d-1 Traian Herseni,toate lucrrile ulterioare Hind in afar de insrcinrile legale. S'ar creia un ciudatprecedent, dac s'ar recunoaste Comisiunii dreptul ca dui:4 incheierea luerrilorcu tofi membrii, s revin dup placul unora, si s se anuleze hotrirea majoritfii.Aducem la cunostinfa Senatului Universitar faptele de mai sus si interpretarealor legal, fapte savirsite de presedintele Comisiunii, menite, dui:4 noi, sa atinggray prestigiul Universitlii, cum s'a ilustrat prin atitudinea studenfilor indusi ineroare, cari s'au dedat la acte condamnabile, - si cerem cea mai deplin luminasi reintrarea in legalitate. Dacl Senatul Universitar confirm alegerea d-lui Sudefeanu,trece peste voinfa majoritatii Comisiunii, care l socoteste vdit inferior celuilaltcandidat. Rugam s se citeasc in aceast privinf raportul specialistuluidin Comisiune, care arat obiectiv valoarea stiinfific a d-lui Sudefeanu. In acelasitimp s'ar nesocoti toate formele legale pe cari Senatul Universitar e menit tocmaisa le impung.Daca se caseaz examenul, din nou se creiaz un precedent primejdios,pentruc se (IA posibilitatea presedintelui sau minoritfii Comisiei s anulezeexamenul prin clcarea voila a formelor, oridecteori nu-si pot impune preferatuLDreptatea nu poate fi cleat a majoritfii care a declarat in conformitate cu Legeasi Regulamentul Universitar, reusit pe d-1 Traian Herseni. De aceea v rugam sconfirmafi desemnarea d-lui Traian Herseni pentru Catedra de sociologie, d-sadovedind in examen calla-1i :deosebite de om de stiinf si de profesor, avndconvingerea c o va ilustra cu vrednicie,VL. GHIDIONESCU, D. GUSTI, I. LUPA$RAPORTUL PENTRU VERIFICAREA TITLURILOR, LUCRARILOR$1 ACTIVITATII CANDIDATILOR LA CATEDRA DE SOCIOLOGIEA UNIVERSITATII DIN CLUJDomnilor Colegi,Sunt 17 ani de cnd, impreun cu mutt regretatul meu coleg si prieten, VasilePrvan, am prima greaua sarcini a face recomandrile pentru ocuparea catedrelorde la Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj, in scopul nafionalizarei ei.Nu fr emofie incep deci a redacta raportul de fal, cad dui:4 17 ani suntiarsi chemat a-mi da prerea asupra ocuprii unei catedre la Universitatea, caremi-a devenit att de scump prin legturile amintirii si care este att de prefuitprin prestigiul pe care 1-a cstigat in lumea stiinfifica si prin afirmarea nafionall aacestui prestigiu in Clujul privirilor hipercritice i ptimase ale minoritarilor.La rspunderea, ce o simt, fafa de Universitatea si Faculatea de Litere rdinCluj, se mai adaug i rspunderea faf de atiinf a careia i-am consacrat cei maibuni ani ai vieii mele i pe care, spre mare bucurie, am vazut-o la noi din ce ince mai infloritoare.Larga mea experienfl de profesor cercetator imi impune a vi comunicasiwww.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 11criteriile sigure i hotArite, dupA care voi incerca a-mi da avizul cerut de D-voastrAasupra valorii candidatilor la catedra de Sociologie, vacantA la Facultatea de Literedin Cluj.DacA, fire0e, pentru ocuparea oricArei catedre se cere o calificare 0iintificAspecialfi, apoi pentru o catedrA de Sociologie, care este o tiintA incA discutatA idisputatA, de0 pentru cunoscMori de mult definitiv constituitA, cu eat mai multcriteriile de selectie trebuesc sA fie cat mai riguroase,FArA indoialA suntem cu totii de acord, cl un candidat la o catedrA universitarAtrebue mai intMu sA fie stApan in mod suveran pe datele bibliografice ale stiinteisi sA aibA o orientare cat mai completA i bogat in literatura problemelor, aacum ea se resfrAnge in munca tiintificA mondialA ; el trebue apoi, in al doilearnd, sA tie a se situa personal i critic in aceastA lume tiintificA i sl posede oconceptie sistematicA proprie a doctrinei stiintei ce o reprezintA ; i, insfar0t, eltrebue sI dea dovada cA poate mnui o metodA de cercetare, care sA ducA larezultate tiintifice noui 0 personale, contribuind astfel activ la creatia 0iintificA,punctul culminant al adevAratului rost al oricArei activitAti stlintifice.SA pAsim acum la analiza activitAtii tiintifice a candidatilor,D-1 Constantin Sudeteanu este docent al UniversitAtii din Cluj, in specialitateaSociologie", din Iunie 1926 i suplinitorul catedrei de Sociologie dinDecemvrie 1931.Faptul a fi fost noul ani docent in specialitatea Sociologiei i cinci ani s uplinitoral catedrei de Sociologie, este de sigur o mare onoare i poate chiar aveaunele privilegii fat de ceilalti candidati, el implicA insA in acela0 timp i mariindatorid fatA de 0lintA. SA cercetAm deci mai departe, care a fost activitatea0iintificA a d-lui Constantin Sudeteanu in acest rAstimp, dela 1926, data numiriide docent, i para la 1935, data publicArii concursului 11) In ajunul tinerei concursului, abia in 1935, a apArut o micA broprA : Opiniapublicti, analiza conditiilor si aspectelor ei (Cluj, 1935, pag. 54, format mic).Lucrarea m'a interesat, pentrucl eu insumi am publicat un volum : Die Grundbegriffedes Pressrechts" 1908, apArut in Berlin, la editorul Guttentag, in care lucrareunul din cele mai importante capitole este consacrat problemei opiniei publice.Lucrarea d-lui Sudeteanu dovede0e o lipsh totall de informatie. Autorulspune in prefatA : ,,Chestiunea pe care am tratat-o a atras atentia de multA vreme0 a fost la inceput o preocupare, legatA mai ales de un domeniu oarecum deosebit.Ea se incadreazA intr'o micare de idei, care pornitA cu Sighele, Rossi, LeBon 0 Tarde - spre inceputul secolului XX - infra mai ales in domeniul destudiu delimitat ca psihologia multimei si psihologie colectivA. Micarea aceastade idei era in primul rand, cum observA i Duprel, talianA 0 francezA,AceastA afirmare a d-lui Sudeteanu este cu totul eronat. Se cunosc foartemulte lucrAri despre opinia publicl, apArute inaintea lucrArilor datorite celor patruganditori citati (0 cari apartin sfar0tu1u veacului al XIX-lea, nu inceputului veaculuial XX-lea, cum se afirmA I ), cari ne dovedese pe de o parte a problema s'atratat mult mai inainte de inceputul veacului XX, cA ea era vAzutA apoi ca o preocupareindependentA multA vreme inainte de tratarea psihologiei multimei i a ea,insfar0t, nu e o preocupare in primul rnd francezA i italianA.Este suficient sA calm lucrArile ; F. J. v. Hendrick Ueber den Geist des Zeitaltersund die Gewalt der ffentlichen Meinung", ilia din anul 1797, apoi, Karlvon Gersdorff Lieber den Begriff und das Wesen der ffentlichen Meinung", dinanul 1846 ; sau, F. von Holtzendorff Wesen und Wert der ffentlichen Meinung",din 1880, care oferA o minunatA expunere a problemei, o bogatA informatie bibllograficApn in 1880 si care mai are avantajul sA fie tradusA i in limba romanA ;totu0, nici sub aceastA formA lucrarea nu este cunoscutA de autor.Dar Odor fn Italia, cum se cunoagte prea bine din istoria ideilor sociale 0 powww.dacoromanica.ro12 SOCIOLOGIE ROMANEASCAlitice, problema opiniei publice era cunoscut cu mult inainte de preocupkrile depgihologia maselor IInca in 1780 Gczetano Filangieri, in vol. I al luerarei sale ,,La scienza dellalegislazione", trateazg despre puterea opiniei public% apoi asemenea vezi i G. D.Romagnosi, in De l indole e dei fattori dell' incivilimento", 1835, ori, GiuseppePecchio, in Un' elezione di membri del parlamento in Inghilterra", 1826, sau,Livio Minguzzi, in La teoria della ooinione publica nello stato constituzionale", 1893.D-1 Sudefeanu nu aminteste nici una din luerrile acestea, d-sa ignoreaz4 ins silucrri mai noi, devenite clasice si care trateazA in mod special problema opinieipublice. Sunt lucrri cari nu pot sckpa unui cercettor, preocupat in chip seriosde o problemCitm, in primul rnd, voluminoasa lucrare a lui Ferdinand Tnnies, decanulsociolooilor Kritik der ffentlichen Meinung, apkrut in 1922. Apoi H. KrausProlegomena zum Begriff der ffentlichen Meinung (in Festschrift, Fr. v. Lizt z.60. Geburtstage) ; W. Bauer:Die ffentliche Meinung und ihre geschichtlichen Grundlagen,1914, Acelasi autor a mai scris : Der Krieg und die ffentliche Meinung,1915 ; G. Miinzner: Oeffentliche Meinung und Presse. Eine sozialwissenschaftlicheStudie, 1928. Asemenea, nu se citeazA autorii con.sacrafi, cunosatori ai opinieipublice" i ai raportului dintre ea si viafa publick anglosaxon, american i englez,cum ar fi, pentru a ne mkrgini la douk nume din cele mai cunoscute : Bryce siDicey !In ce priveste tratarea problemei, ea nu cuprinde nici o idee proprie i nicicel pufin o inffisare desvoltat a ideilor altora, cu autoritate, reduchndu-se numaila o expunere de compilafie a unor lucrAri de valoare inegalk, dintre cari celeale lu Le Bon si Sighele sunt astkzi cu totul depsite.Nu gsilll in scrierea d-lui Sudeteanu niciun ecou mai adnc al lucrrii luiTarde (de altfel citat de autor) L'opinion et la foule", cad nu intilnim nickeri oanaliz a nofiunei fundamentale de public". Opinia publick" nu poate fi infeleasfr o astfel de analiza. Numai asa se explick de ce autorul defineste gresit opiniapublick, drept o opinie a majoritlii.Regret, dar sunt nevoit sk constat ck. lucrarea d-lui Sudefeanu despreOpinia publick" a fost publicat de d-sa ca docent si profesor suplinitor la o catedrde specialitate, in plink maturitate de profesor.2) A doua lucrare publicat de d-1 Sudefeanu anii 1926 si 1936, se intituleazg.: Durkheim fi doctrina fcoalei sociologice franceze, Cluj, 1936 (211 pag.),o lucrare aparut in ultimul moment al co lcursului, prezentat dui:4 ce a trecuttermenul de inaintare a lucrkrilor, conform Legii i Regulamentului.Aceast lucrare ofer o mare surprizA pentru cititor, fi anume c titlul nucorespunde confinutului ei. Inteadevr, lucrarea despre Durkheim si doctrina scoaleisociologice franceze, nu cuprinde mai nimic privitor la scoala sociologick franceza"1Dar ceea ce este mai curios, e c autorul nsui mrturiseste la inceputul ultimuluicapitol : ,,Spre a da acestei lucrri toat desvoltarea necesark, ar fi tre-,,buit s ne ocupm de activitatea scoalei sociologice franceze, asa cum s'ar puteaprevedea mai ales din introducerea acestei lucrri si din capitolul II. Dar cuaceasta lucrarea ar depksi mult intinderea ei actual, care si asa e destul de mare",Asa dar, iat un caz, cred unic in publicistica mondial, al unui autor care,de team s nu depkseasa 200 pagini acestea sunt paginile volumului -cu propriile-i cuvinte intinderea actual i asa destul de mare" 1), renunl a tratadespre obiectul pe care si-1 propusese a-1 desvolta in fitful luerrei si in introducere".Fafa de confesiunea autorului, dela sfarsitul lucrrei, care st in contrazicerecu declarafia programatick de la inceputul ei, nu ne putem astepta ca scoalasociologick francezr s fie analizat.Justificarea noui, pe 14fig grija de a nu mri paginile volumului, c ocoala- ::(-stiinlific.int-ewww.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 13aceasta are o doccrin unitari", care ins nu se poate preciza pentrua ,,operacontinuatorilor lui Durkheim nu este nc incheiat, aci aproape toti sunt in viat",iarsi nu se poate sustine. Pentrua se cunosc doar atti savanti si atti sociologicari 0-au faurit doctrina lor stiintifia ct erau in viat.Daaltfel ar fi foarte greu ca o astfel de doctrin s se inchege dup moarteacercettorului I Si iat un exemplu luat tocmai din tabra scoalei sociologice franceze.Marcel Mauss, eel mai cu autoritate reprezentant al acestei scoli, publia inAnnales sociologiques (collection de l'Anne sociologique, fondateur : E. Durkheim),Srie A. Sociologie gnrale, din 1934, un program ce rezumi experienta scoaleisi india directivele ei de lucru, sub titlul Fragment dun plan de sociologie gnraledescriptive". In 56 de pagini acest studiu, publicat in fruntea fasciculel,prezint o irnportant capital, el inseama o adevrat profesie de credint stiintifiaa scoalei. Este chiar doctrina gcoalei.Si oare pentruca Marcel Mauss se afl Ma in viat, la o vArst inaintat,doctrina lui nu se poate studia nici expune ? Dar se poate face o astfel de afirmare?D-1 Sudeteanu nu cunoaste acest studiu. D-sa citeaza in cartea sa o singurllucrare, mai veche, a lui Mauss, din 1927, publicat in L'Anne Sociologique, subtitlul ,,Divisions et proportions des divisions de la Sociologie". Desi ar fi fost interesantde citat i o alt contributie a scoalei lui Durkheim, de o insemntateprogramatia, datorit lui Mauss si urmasului lui Durkheim la catedr, Fauconnet,in articolul faimos Sociologic." din ,,La grande Encyclopdie".Nesocotirea luerrilor dintre cele mai reprezentative ale scoalei Durkheimienereduce in mod simtitor valoarea lucrrii d-lui Sudeteanu'.Astfel, and autorul trateaz problema raporturilor dintre Sociologie si Psihologie,dup scoala francez, nu gsim niaeri vreo referint la G. Davy, LaSociologie (in Trait de Psyhologie publicat de Dumas, 1924), ori C. Blondel, Lesvolitions (in acelasi tratat), ori mai ales, Mauss, Rapports rels et pratiques de laPsychologie et de la Sociologie (in Journal de Psychologie, 1924). Asemenea nuse iau in considerare lucrri meritoase si caracteristice, ca : G. Davy Elmentsde Sociologie, I. Sociologie politique" (1921); D. Moret et G. Davy, Des clans auxempires (1923) ; HalInvachs, Les causes du Suicide Maunier, L'conomie politiqueet la sociologie (1930); Simiand, Le salaire, l'volution sociale et la monnaie, etc.,etc., etc.Pentru a ilustra i mai bine informatia fragmentar a lucrrii, este destul sitamintesc c studiile, cunoscute i desbtute de toate seminariile de sociologie, alelui Lvy-Bruhl, se red= pentru d-1 Sudeteanu numai la : Les fonctions mentalesdans les socits infrieures", si nu se consult celelalte lucrri fundamen!ale : Lamentalit primitive (1921) ; L' me primitive (1927); Le surnaturel et la nature dela mentalit primitive (1931); i, insfrsit, ultima publicatie : La mythologie primitive(1935).Evident a intreaga problem a ,,primitivului",o problem central a sociologieifranceze contemporane, nu este deloc ating, devi ar fi fost un prilej fericits se confrunte teoria lui Lvy-Bruhl cu contradictorii si eminenti : Allier (Lesnon-civiliss et nous) si D. Leroy, La raison primitive.Dar, daa lucrarea d-lui Sudeteanu cuprinde o expunere, cu totul incompletplia de lacune regretabile, a gcoalei franceze de sociologie, ea, in acelasi timp,nu este dect o simpl dare de seam a gndirei lui Durkheim, qi aceasta incomplet.Durkheim nu este inftisat deal prin sistemul sau de sociologie general,lsindu-se la o parte toat partea, de o egal valoare, a sociologiei sale speciale :a sociologiei religiei, cunostintei, familiei, dreptului, educatiei, s. a. m. d,, tot attearamuri de preocupare pe cari le-a ilustrat Durkheim prin lucritri considerate, uneledintre ele, cu drept cuvnt clasice.sisiwww.dacoromanica.ro14 SOCIOLOGIE ROMANEASCAAstfel, studiile cunoscute ale lui Durkheim : Introduction la Sociologie dela famille (1888), La prohibition de l'inceste et ses origines (1898), Deux lois derevolution pnale (1901), Sur le Totmisme (1902), Sur l'organisation matrimonialedes socits australiennes (1905), ca sa nu citam deal pe acestea, nu sunt utilizatetocmai intr'o monografie asupra doctrinei lui Durkheim ILucrarea despre Durkheim", ca i cea despre Opinia publica", nu e numaineinformata, dar nu aduce nimic nou in lmurirea problemelor, ea nu ofera decato expunere fragmentara atat asupra sistemului lui Durkheim, cat si asupra scoaleicreata de el ; din aceasta lucrare nu se desprinde nicio idee personala ; iar cap.VL cu care autorul trebuea, insfarsit, sa-si arate parerea personal s ia atitudinefata de doctrina expus, este cel mai scurt si mai lipsit de idei din toata cartea.Singura preocupare stiintifica a d-lui Sudeteanu in cariera sa de publicistsociolog a fost : Comte, ca precursor al lui Durkheim i, apoi Durkheim.In 1924, din insrcinarea acelui ce face acest raport, a aparut traducereaRegulilor metodei sociologice", facuta de d-1 Sudeteanu. La aceast traducere d-1Sudeteanu a sells o introducere asupra ,,Sociologiei lui Emil Durkheim" (24 pag.),lar un an mai tarziu, in 1925, in biblioteca de popularizare Semantorul"din Arad, d-1 Sudeteanu a scris Introducere in sociologia lui Aug. Comte" (o brostillde format foarte mic, de 116 pagini).Lucrarea sa ultima, din 1935, ,,Durkheim i coala sociologica franceza", carecuprinde un prim capitol despre Auguste Comte", vedem a nu se dovedeste a finoul nici fata de propriile sale lucrri anterioare.Aceast lucrare, scrisa in vederea concursului, si pe temeiul careia s'ar puteacrede autorul indrepttit sa ocupe o catedr universitara, nu atinge o valoarestiintifica elementarl.0 comparatie oricat de superficial intre studiul d-lui Sucleteanu asupra luiDurkheim, prezentat pentru concurs, si intre tezele de doctorat ale altor candidati,asupra aceluiasi subiect, a d-lui Lupu si, mai ales, a d-lui Marica, ne intareste simai mult in parerea noastr. Fat de ceilalti candidati este de amintit ca d-1 Sudeteanu,neavand teza sa de doctorat tiparit, nu a prezentat-o, de sigur nu din vinasa, caci pe vremea and a dat d-sa doctoratul nu se cerea publicarea lucrarei.Constatam numai un fapt.D-1 Sudeteanu, un distins profesor secundar un talentat popularizator i pedagog(vezi colaborarea sa vioaie i variat la revistele Noua revista romana",Ideea europeana", Studii filosofice", etc.), nu a dovedit pan acum, si ma indoesec ar putea sa o faca in viitor, ca poseda o informatie stiintifica sigura i complet,ca are preri personale, ori c manueste o metoda de cercetare, care sa producarezultate noui, activitatea sa stiintifica reducandu-se Ora acum, la lucrrile analizatemai sus, studii aparute si acestea din motive de oportunitate si nu din opreocupare continua si constanta stiintifica.D-1 loan Lupu, profesor la liceul internat din Iasi, prezint teza sa de doctoratDie Grundlagen der Gesellschaft, das Recht und die Religion in der Durkheimschule.Ihr besonderer Widerhall in der Janenser Jerusalemschen Soziologie",Iasi, 1931 ; apoi doua brosuri : Mystisches Denken bei den Rumaenen, Die Trume,Soziologische Beitrge, Cernauti, 1926 si Lumea de dincolo, o problem de sociologie,Iasi, 1931, - scrieri in care se aplica teoria lui Lvy-Bruhl, privitoare lagandirea mistica, la un material romanesc, In Die Trume" autorul culege, in 62de pagini, visuri si interpretari mistice ale lor, dar nu adauga nimic nou la concep-Vile in deobste cunoscute. In posesia unui material mai mare, dar asemntor,Allier, de pilda, a facut o critica foarte serioas lui Lvy-Bruhl si a ajuns la concluziicu totul personale, in lucrarea Les non-civiliss et nous". Se intelege de lasine ca nu pretindem d-lui Lupu s atinga valoarea cercetarilor unui Allier, darne gndim numai la strduintele si nazuintele legitime ale stiintei. 'sisiwww.dacoromanica.roSOCIOLOGIE ROMANEASCA 15Lumea de dincolo este reluarea, sub o forma usoara, a temei de mai sus, inlegatura cu cartea lui Visarion: Lumea ceilalt, si nici ca intndere (15 pag.), nicica valoare nu aduce nimic nou, chiar fata de sine insusi,Lucrarea d-lui Lupu, pe care o prezinta pentru ocuparea catedrei de sociologie,este: Vina fi procesul ei la Romni, Iasi, 1934, 456 de pagni, -o lucrare deistoria dreptului, in care se colectioneaza pretioase si variate documente, privtoarela raspunderea colectiv si procesul de individualizare.Lucrarea aceasta ar fi putut fi interesanta si pentru sociologie. Dar d-sa nuincearca nici o teoretizare, orict de timida, a materialului, nci cel putin o privirea lui in lumina conceptiei clasice a lui Fauconnet (asa cum a expus-o in La responsabilit").Socotim lucrarea d-lui Lupu ca o foarte interesant strngere de materialde istoria dreptului, care abia de acum indreptateste o teorie sociologica adreptului romnesc. De altfel, pe linga reproduced de texte, d-1 Lupu da scurterelatri istorice, fara a se refer ins la alte lucrri, cari au cercetat problemelein mod special, cum ar fi : P. Negulesco: Etude sur le protimisis dans l'ancien droitroumain (in Nouvelle Revue Hstorique XXIII 1899, pg. 213-224) ; L Peretz : Histoirede la vente en droit roumain (Teza), Paris, 1903 ; G. Fotino ; Contributions al'tude des origines de l'ancien droit roumain (Teza), 1926 ; E. Vacareano : La protimisisen droit roumain (Tea), Paris, 1909 ; Marcel Emerit : La solidarit du clandans l'andenne Roumane (in Mlanges" de l'Institut des Hautes Etudes en Roumanie,1928) ; Mototolescu-Vdeni : Gesamtbiirgerschaft m rumnischen Rechteverglichen mit anderen Rechten, Praga, 1928,D-1 Lupu este un foarte merituos profesor secundar. D-sale i se datoreste ofrumoas traducere a admirabilei opere a lui Fr. Paulsen, Introducere in filosofie,in colaborare cu Puschil, strduintele sale de a publica Cercetri sociologice" iifac cinste, dar n'a ajuns inca s desfasoare o activitate mai cuprinzatoare, care s-1indreptteasca a reprezenta prn scrierile sale stiinta sociologica.D-1 George Marica, doctor dela Universtatea din Colonia, in afara de excelentasa teza de doctorat : Emil Durkheim, Soziologie und Soziologismus, Iena,1932, n'a publicat deck o singura lucrare, care merit a fi luata in seama : Problemaculturii moderne in sociologia germana, Bucuresti, 1935. Aceasta cuprindetrei studii, despre Tdnies, Simmel si Max Weber, cu un capitol de incheiere, incare autorul se refer si la alti autori germani, intre altii, la Alfred Weber si Freyer.Studiile d-lui Marica sunt bine nformate, dar ele nu cuprind dect expunericorecte, dri de seam mai mad despre opera sociologlor amintiti, ceea ce este,de sigur, de un real foks pentru publcul romnese, necunoscator al limbei germane.Dar d-1 Marica nu incearca nici incadrarea ideilor infatisate in problematicageneral a sociologiei culturii si nici nu ia vreo atitudine critick din care s reiaso parere personal fata de ele. Din cele doul lucrri ale d-lui Maxim, d-sa poatefi privit cu incredere pentru viitor, ca o frumoas promisiune. Vez si constiincioasadare de seama a lucrarilor monografice romnesti, cuprinse in vol. X. din 1932, alArhvei pentru stiinta si reforma social" din Klner Vierteljahrshefte fr Soziologie(Jahrg XII, Heft 2), sub numele de ,,Dorfsoziologische Untersuchungen inRumnien" (11 pg.).Speram ca d-1 Marica va continua sa actveze in sociologie s ca, dupa celedoul lucrari despre gandirea altora, va incerca si desbat si o problema personal.Abia atunci am putea sa ne dam o parere definitiva.Notam insa ca. drumul pe care pare a fi inclinat sa-1 apuce, dui:A cum nelasa sa banuim prefata la Problema culturii moderne", nu este in niciun caz undrum fecund. D-sa pretinde ca studiile sociologice comparative consttue nu numaio necesitate stiintfica, ci si una nationall". D-sa afirma chiar ca ,,singur un astfelde studiu" (adica al sistemelor sociologice din stranatate) ne poate ajuta sa vedemwww.dacoromanica.ro16 SOCIOLOGIE POMANEASCAce notiuni pot fi aplicate gi ce rezultate pot fi intrebuintate in studiul realittiiromanegti".Cercetarea realittii romanegti se face numai direct, prin metoda vie, ce punein contact activ pe omul de gtiinta cu realitatea romaneasca.0 astfel de metod este preconizata f aplicata de d-1 Traian Herseni.D-1 Traian Herseni, doctor in sociologie, este de 5 ani asistent pe langacatedra de Sociologie, Etica i Politica de la Bucuregti,D-1 Herseni a desvoltat in acegti 5 ani patru forme de activitatia) ACTIVITATEA DIDACTICA. In calitatea sa de asistent a fost insarcinat cuconducerea Seminarului de Sociologie general (1931-1932) gi de introducere insociologie (1932-1935) cu studentii Anului I de specialitate gi apoi, potrivit RegulamentuluiFacultatii, gi cu studentii dela Geografie i Istorie obligati a trece unulsau doua examene de sociologie.D-1 Herseni a reugit sa dea o excelenta pregatire seminarial studentilor. Rezultatuls'a putut constata la examenele de sfargit de an, cand profesorul titular cerandneaparat pentru admitere la examen, lucrari seminariale, studentii seminarului d-luiHerseni erau printre cei mai bine pregatiti.Dar dovada cea mai bun o ofera Cercul studentilor in Sociologie", pe cared-1 Herseni I-a intemeiat, dintre membrii ce i-au frecventat Seminarul, cu urmatoarelelucrari in curs : comunicari privitoare la doctrinele sociologice, intocmireaunui figier la Seminar al tuturor publicatiilor de gtiinte sociale (carti gi reviste) dinbibliotecile din Bucuregti gi intocmirea unui vocabular de sociologie, pentru incepatori.D-1 Herseni a intreprins cu Seminarul su anchete sociologice, astfel in anii 1934gi 1935 a organizat o astfel de ancheta privitoare la gruparile de copii, adunandun material bogat, ce agteapta sa fie redactat.Activitatea didactica a d-lui Herseni s'a completat prin publicarea, impreuncu titularul catedrei de Sociologie din Bucuregti, a unui manual pentru Clasa 8 ainvtamantului secundar, cu titlul : Elemente de Sociologie, cu apliceiri la cunoaFterea(drii $i a neamului nostru".D-1 Herseni, ca fost profesor suplinitor de Filosofie gi Drept la liceul ,,Gh.Lazar" din Bucuregti, gi ca profesor de Etica sociala la Scoala de asistenta sociala"din acelagi orag, a putut sa constate din propria-i experienta necesitatea publicariiunui astfel de manual, care 'ling prin felul cum este conceput gi redactat, depgegtecadrul unui simplu manual de gcoal, ffind utilizat de studenti gi de oricine doregteo prima initiare in problemele sociologiei.B) ACTIVITATEA DE ISTORIC AL DOCTRINELOR SOCIOLOGICE. In studiulde o larga informatie critica Sociologia contemporana (p. 96 - 128) din Arhivapentru qtiin1a qi reforms sociala, An, 1934), d-1 Herseni scrie (IN 98) : Grija noastra,,de capetenie va fi sa expunem cat mai exact, degi succint, conceptiile generale ;notam apoi in &meat variantele gi le stabilim critic insuficientele i aportul lorpozitiv la gtiint. Vom obtine astfel la sfargit bilantul aproape complet al activitatiisociologice de pana acum, cu indicatia precis a cagtigurilor, cari vor trebuipastrate gi a lipsurilor, cari vor trebui implinite. Dela istorie vom pagi astfel spresistematizare".D-1 Herseni analizeaza astfel : 1, curentele individualiste (Mecanicismul, Contractualismul,Psihologismul gi Relationismul); 2. curentele integraliste (Naturalismul,Istoricismul, Sociologismul i Universalismul); 3. dincolo sau dincoace deindividualism fi integralism (Noologismul i Fenomenologismul),D-1 Herseni ne ofera astfel o pretioas contributie la clasificarea doctrinelorsociologiei contemporane.D-sa a tratat aceste doctrine gi prin alte studii, bunaoara Tendinte noi inSociologia contemporana (Societatea de maine, 1933) ; Socialul ca obiect de preocuparegtiintifica in universittile germane (Arhiva 1930); apoi prin nenumaratesay,-www.dacoromanica.roVOSVMVNOM g1D0701303Lena Constante : Varvara Gtqe, su$ifte din $antAnisia Maxim, imbriicat cu un Colin cumprat la Bistrila, scum 25 de ani.www.dacoromanica.roROMANEASCALena Constante : Varvara Gtqe, sufita din $antPieptar brodat cu modelul numit cronr", cumparat,In 1935, la Rodna.Pieptare cumpirate la Rodna.www.dacoromanica.roVOSVgNYWOH g10070130SLena Constante : Varvara Gap. swift! din ,5anfPieptar (de toate zilele) apartinnd Varvarei Gue. Lucrat de ea acum 2 anLwww.dacoromanica.roROMANEASCA,Lena Constante: Vanntra Gufe, sufila din $antPleptar (de toate zilele) aparlinind Corneliel Pop. Lucrat acum 3 ani de Varvara Guse, cu 150 lei.www.dacoromanica.roSOIOLOGIE ROMANEASCA 17recenzii asupra celor mai noi aparitii in cmpul Sociologiei, publicate in Arhiva"de curind, in revista Sociologie Romneasca".C) ACTIVITATEA STIINTIFICA PENTRU 0 SOCIOLOGIE SISTEMATICA. De la inceputtrebue accentuat c toate lucrrile d-lui Herseni formeaz prti integrantedintr'un program dc lucru personal. D-sa cere ca s se aiba in vedere gandul,,nostru intreg, realizat numai fragmentar in lucrrile de pan acum, dar cuprins,ca situatie logica i ca razuint de infptuire", in acest program.Pentru a fi drepti cu d-1 Herseni, trebue deci s vedem in ce consta acestprogram de lucru,Pornim, zice el, de la constatarea c Sociologia este o stiint realizat infoarte multe multe scoli i curente, si prin urmare, cunoasterea ei nu este posibildecat pe cale istoricd".Dar, adauga d-sa, prin cercetarea critica a stadiului istoric in care se aflSociologia, trecem pe nesimtite la problemele sistematice ale ei, i anume la problemarealittii sociale, a constituirei soc ologiei ca stiint autonom si a studiilor,,directe de sociologie.Iat programul de lucru al d-lui Herseni, cu propriile sale cuvinte:Intaia sarcin sistematia a Sociologiei", precizeazA d-sa. este inatisarearealittii sociale ca o regiune existenfiald proprie, cercetarea omului, a culturiia societtii In ce au ele specific". Acestei probleme d-1 Herseni i-a consacratlucrarea Realitatea Social. Incercare de Ontologieregionalr,Teza sa de doctorat,1935.Obiectul singur, afirm d-1 Herseni, in continuare, nu asigura ins totdeauna,,constituirea unei stiinte. De aceea se impune o cercetare de teoria caA se stabileasca locul pe care il ocup Sociologia in snul celorlalte discipline,asa dar s se stabileasa unghiul ei propriu de vedere din care priveste realitateasocial".Pentru a dovedi aceasta d-1 Herseni a publicat Problema Sociologiei" inRevista de Filosofie, 1934 (26 pagini).Dar mai departe, d-1 Herseni gseste c odat Sociologia constituit, seridia in chip firese problema cunoasterii, in sens restrins. Raportul dintre subiectsi obiect nu este acelasi in stiintele sociale ca in stiintele naturale... Cunoastereasociologica cere alt teorie cleat a stiintelor nesociale (problema trAirii, a experientei,a intelegerii, etc.).Tot in domeniul cunoasterii d-1 Herseni socoteste i mijloacele de cercetare,de unde nevoia unei metodologii sociologice.Acestor probleme d-1 Herseni le-a inchinat lucrarile: reoria MonografieiSociologice", 1935 ; Sociologie Experimental" ; Stiinta Natiunii" (in RevistaFundatiilor Regale", N. 9 si 12, 1934) ; ,,Rostul Monografiilor Sociologice" (in SociologieRomneasca". 1936, Nr, 1).D) ACTIVITATE DE MONOGRAPIE SOCIOLOGICA. D-1 Herseni trage acum concluziilenecesare : abia dup lmurirea acestor probleme. integrate organic in,,problematica total a sociologiei, ne putem socoti stpni pe stiint si putem,,trece la cercetarea propriu zisa a realittii sociale. De astdat e vorba de studiulsociettii asa cum se gseste ea in realitate, adic de cercetarea stiintifica qidirect a unittilor concrete de viat social".In acest scop d-1 Herseni a participat la 8 campanii monografice, intreprinsede Institutul Social Roman si de Seminarul de Sociologie din Bucuresti, in sateleromanesti.In 1927 a lucrat 4 sptmni, ca membru al echipei economice si spirituale,la monografia sociologica a satului Nereju (Vrancea, Putna), depunnd in Arhivamonografia de la Seminarul de Sociologie, materialul cules privitor la gospodriiletrnesti gi la stanele vrncene.In 1928 a lucrat 4 Aptmni, ca membru in echipa psihologict si economic,si,siftiinfei.www.dacoromanica.ro18 SOCIOLOGIB ROAIANkAsAin satul Fundul Moldovei din Bucovina, depunfind materialul privitor la stfine sigospodriile trnesti.In 1929 a lucrat, ca sef al echipei cadrului cosmologic, 6 saptmani pentrumonografia sociologic a satului Dreiguf (FAgaras); materialul redactat si depus.In 1930, a lucrat 5 slptmni in satul Runcu (Gorj) ca sef al echipei cosmologice.In. 1931, 3 sfiptmni, ca sef al echipei cosmologice si al echipei unitati,relatii si procese sociale, in monografia satului Cornova (Basarabia).In 1932, 6 saptmni, vara, si o slptmn de CrAciun, ca sef al echipei deunitAti, relatii si procese sociale, in campania de completare a monografiei satuluiDrgus.In 1933, ca membru in comitetul de redactare, in campania de redactaredefinitiv a monografiei satului Drgus. Redactor responsabil pentru volumul, parteaIII a monografiei, Unitti, Relatii si Procese sociale.In 1934 a luat parte la campania monograficA intreprins de gruparea GandRomnesc", in cadrele Astrei, in satul Miiguri (Muntii Apuseni), 3 saptmni, cadelegat al I. S. R. pentru tehnica luerrilor si studierea vietii sociale in Mguri.Membru in comitetul de redactare.5i, insfarsit, in 1935 d-1 Herseni a participat la campania monografia a InstitutuluiSocial Roman conducand luerrile privitoare la unitti, relatii $ i procesesociale, in satul 5ant (Nsud).Din aceast simpl expunere se vede cum d-1 Herseni, an de an, a lucrat peteren in sate romnesti pentru cunoasterea direct si nefalsificat a realittii romanesti.Materialul cules si redactat de d-1 Herseni n'a putut fi 'ilia publicat in intregime,fiindca membrii echipelor monografice au obligatia a remite Institutului SocialRoman contributiile lor. Iar Institutul Social Roman n'a putut inc gsi fondurilenece5are unor astfel de publicatii costisitoare, bunoar, numai monografia satuluiDrgus ar costa, trei volume, fiecare de peste 1000 pagini, aproape un milion sijumtate lei.Totusi, d-1 Herseni a dat la iveal, din materialul redactat, dar nepublicat,cinci contributii de valoare stiintifia. original's' :1. Categoriile sociale cornovene (Arhiva, 1932), cu discutia mai ales a treiprobleme, descoperite in satul Cornova, in timpul cercetrilor monografice: constiintade categorie, distantele sociale si mecanismul de opinie public.2. Individ fi societate in satul Fundul Moldovei (Arhiva, 1932), studiind : individulin viata de familie si viata de stat ; conformism si inovatie (analiza obiceiului);individualizare si socializare (analiza vietii religioase) si concluzii pentru teorie.3. Observatii sociologice privitoare la copiii din Dreiguf (in Arhiva pentruStiinta si Reforma social, Nr. 1 - 4, 1933), in care se analizeazA pe larg gruprilesi jocurile de copii si se completeazA teoriile biologice si psihologice existente, cuo teorie proprie, sociologic. Studiul a fost analizat si de D. Warnotte in Revuede l'Institut de Sociologie (Solvay), Nr. 2, 1934, pg. 425 - 427.4. Stna din Manta Feigeirafului (Boabe de Grau, 1934). Asezarea geografiaoile si intretinerea lor, ciobani si ciobanit, mnzarile si economia lor, celelalteanimale din jurul stnei, sterpele gi sterparii, viata spiritual a ciobanilor si rela-Vile lor sociale. Concluzia studiului este caracteristicA pentru programul de lucrual d-lui Herseni : Asa dar, o sociologie romneasc va trebui s desluseascl, inprimul rand, cele dou chipuri de viat social etnicA, stana si satul, stabilindatt insusirile lor curate, cat si cele amestecate".Cred a studiul d-lui Herseni asupra stnei este prima cercetare sociologiciiin aceast materie.www.dacoromanica.roSOC1OLOGIE ROMANEASCA 195. Clubul Husarilor (Arhiva, 1935), unde se cerceteaza o interesant organizaresociala steasca, un club" de tarani din Drgus.La Congresul International de Sociologie, ce a avut loc in August 1935 laBruxelles. d-1 Herseni reia i pune la punct problema Stnei romnesti in studiulsti : L'organisation pastorale en Roumanie". unde da si bibliografia problemei.Comunicarea d-sale a determinat biroul Institutului International de Sociologiesa-I proclame membru asociat al sail.Miscarea monografica, in sensul scoalei sociologice din Bucuresti, a prinsradcini si in Cluj, in cadrul studentilor unguri, cari isi propun, dupa metoda preconizatade Institutul Social Roman, s cerceteze satele unguresti din Ardeal (veziamanunte in revista Sociologie Romaneasca", Nr. 1 si Nr. 2).Asemenea, aceasta metoda a gsit un deosebit rsunet si in Ungaria (veziaceleasi numere ale revistei citate).Universitatea din Cluj are nevoe, poate mai mult decat orice alta universitate,de o catedra de sociologie vie, care sa fie ocupata de o personalitate dinamica siin plin desfasurare si care si poata sa se impun printr'o munca stiintifica continua,de pe catedra, in seminarii, pe teren ori in publicatii.Domnilor colegi,Daca sunt de parere ca toti candidatii sa fie admisi la probele examenului,prevazute de Regulament, va rog ca in urma analizei %cute in acest referat asupraactivitatii lor stiintifice, si trageti concluzia necesara. Adica cine este candidatulcare prezinta acel complex de insusiri, indisp:nsabile pentru o catedra universitara,de cari am vorbit la inceputul acestui referat informatie completa si critica, conceptiepersonala si manuirea unei metode proprii de cercetari, in domeniul atat decomplex si variat al realittii sociale.D. GUSTI