Transcript
Page 1: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

UNIVERSITATEA „MIHAIL KOGĂLNICEANU” IAŞI

FACULTATE DE DREPT

SPECIALIZAREA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE

PORTOFOLIU DE LECTURĂ

TITULAR CURS: TITULAR SEMINAR: LECTOR UNIV. DR ASISTENT UNIVERSITAR

ANTONIO SANDU PAULA GÂNGÃ

PORTOFOLIU REALIZAT DE LECTOR UNIV. DR. ANTONIO SANDDU

Page 2: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

FISA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei Globalism şi globalizare

Codul disciplinei

Anul de studiu III Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DG - generală, DS - de specialitate, DE - economică/managerială, DU - umanistă

DU

Regimul disciplinei {Ob - obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite ???

Total ore din planul de învăţământ 42 Total ore studiu individual

38 Total ore pe semestru 80

Titularul disciplinei Dr. Antonio Ştefan SANDU * Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru

Facultatea DREPT

Catedra

Domeniul fundamental de ştiinţă, artă, cultură

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de

invatamant (Ex: 28 la C dacă disciplina are

curs de 14 săptămâni x 2 h curs pe saptămână)

Domeniul pentru studii universitare de licenţă RISE

Total

C**

S

L

P

Direcţia de studii ------ 42 28 14

** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

Obligatorii (condiţionate)

--------------

Discipline anterioare

Recomandate

--------------

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 2 8. Pregătire prezentări orale 2

2. Studiu după manual, suport de curs 6 9. Pregătire examinare finală 12

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 3 10. Consultaţii 2

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5 11. Documentare pe teren 0 5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR şi/sau LABORATOR 0 12. Documentare pe

INTERNET 2

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 2 13. Alte activităţi … 0

Page 3: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

2

7. Pregătire lucrări de control 2 14. Alte activităţi … 0

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 38

Competenţe generale (competenţele generale sunt menţionate în fişa domeniului de licenţă şi fişa specializării)

• 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei) • Însuşirea noţiunilor de bază cu privire la discursul filosofic • Însuşirea noţiunilor de bază cu privire la obiectul şi problematica filosofiei • Înţelegerea corelaţiei dintre teoria filosofică şi practică • Înţelegerea corelaţiei dintre filosofie şi celelalte ştiinţe 2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) • Înţelegerea şi însuşirea mecanismelor de constituire a unei explicaţii de tip filosofic • Interpretarea principalelor probleme filosofice. 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) • Corelarea mecanismelor generale de constituire a unei explicaţii filosofice cu tematizări

particulare • Corelarea cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le pune în practică

Competenţe specifice Disciplinei

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima şi creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională) • Înţelegerea importanţei Filosofiei în contextul oricărei culturi • Implementarea ideii de necesitate a problematizării oricărei presupoziţii culturale • Promovarea regulilor de deontologie profesională • Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de pregătirea continuă, îmbinarea dintre

cunoaşterea teoretică şi cea operativă

Page 4: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

3

TEMATICA CURSURILOR

1 Globalism şi mondialism 2 De la cultura diferenţei la transcultură 3 Globalism şi regionalism o dilemă identitară 4 Globalism corporatist 5 Deprivatizarea vieţii familiale. Solidaritatea socială corporatistă. 6 Forme ale virtualizării spaţiului social. Globalism şi comunicare de masă. 7 Post istoria 8 Globalism şi criză de securitate 9 De la bipolarism la multipolarism 10 Globalizarea practicilor sociale 11 De la exportul de civilizaţie la hegemonie culturală 12 Între Imperiile antice şi Imperiile moderne 13 Globalizarea şi securitatea colectivă 14 Geo-politică şi geo-strategie în orizontul globalizării

Bibliografia

Bibliografie obligatorie cursuri Antonescu M. Uniunea Europeană Imperiile antice şi Imperiile moderne, Editura Lumen 2009 Beck, U.. Ce este globalizarea? Erori aleglobalismului, rãspunsuri la globalizare, Editura Trei, Bucureşti 2003 Sandu, A, Tehnici afirmativ-apreciative în dezvoltarea organizaţională. O sociopedagogie a succesului, Editura Lumen 2009

Lista materialelor didactice necesare

1. Videoproiector 2. Bibliografie de specialitate 3. Portofoliu de Lectura

Page 5: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

4

La stabilirea notei finale se iau în considerare

Ponderea în notare, exprimată in

% {Total=100%}

- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finală) 60 - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - - testarea periodică prin lucrări de control -

- testarea continuă pe parcursul semestrului 20 - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.

20

- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}.

COLOCVIU INDIVIDUAL Cerinţe minime pentru nota 5

(sau cum se acordă nota 5) Cerinţe pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 10)

• Cunoaşterea ideilor principale • Lipsa erorilor grave • Activitate minimă în timpul

semestrului

• Răspuns corect la toate subiectele • Dovada studierii bibliografiei indicate • Interpretarea unor locuri dificile din

problematica de tip filosofic

Data completării: 24 septembrie 2009 Semnătura titularului: ____________________ dr. Antonio SANDU

Prezentul portofoliu prezintă extrase din textele cuprinse în bibliografie şi care sunt in conformitate cu Programa Disciplinei “Globalism si Globalizare”

Page 6: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Teme de referate

Pentru examenul la Disciplina „Globalism şi Globalizare” studenţii sunt invitaţi să realizeze un articol ştiinţific pe una dintre următoarele teme:

- Impactul fenomenului Globalizării asupra politicilor de securitate - Globalism Corporatist şi Globalizarea Practicilor Economice - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism în politicile de securitare - Globalismul şi moartea culturilor locale - Este globalismul un neoimperialism?

Pentru realizarea acestor articole puteţi consulta atât prezentul portofoliu de

lectură, cât şi orice alte surse bibliografice pe care le consideraţi adecvate. Vă rugăm să ţineţi cont de următoarele reguli în realizarea articolelor:

- Abstract - Cuvinte cheie - Articolul să fie structurat (pentru o mai mare claritate a mesajului expus).

Acesta trebuie să aibă subtitluri corelate cu ideile textului. - Sursele bibliografice consultate se citează în mod obligatoriu. Recomandăm

citarea în text sub forma (Autor, an:pagina) ex. (Sandu, 2010:45). Cartea trebuie să se regăsească în mod obligatoriu la Bibliografie sub forma: Nume, Iniţială Prenume. (an). Titlul lucrării, Editura, Localitatea; de exemplu: Sandu, A.. (2010). Perspective semiologice asupra transmodernităţii, Editura Performantica, Iaşi. În cazul unui articol dintr-un volum colectiv se recomandă: Nume, Iniţială Prenume. (an). Titlu articol, în Autor, Iniţială Autor.(coord) sau Primul autor et all (dacă sunt peste 3 autori). (an). Numele volum colectiv, Editura, Localitatea; de exemplu: Bradu, Oana. (2010). Pragmatica apreciativă în discursul public - Metode apreciative în marketingul social , în Sandu, A. (coord). (2010). Seminarii Apreciative, Editura Lumen, Iaşi

- Articolul ar trebui să prezinte câteva idei personale care să fie argumentate cu ajutorul bibliografiei.

Vă dorim succes!!!

Page 7: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

1. GLOBALISM ŞI MONDIALISM

Lavinia Florea „Globalizare şi securitate economică”, (2006:13-40) Editura Lumen, Iasi

Prezentul portofoliu prezintă extrase din textele cuprinse în bibliografie şi care sunt in conformitate cu Programa Disciplinei “Globalism si Globalizare”

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 8: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

13

������������

������������� ��������������������������������������

����������� ����� �� ��������� �� ��� �� ������� �� ���� ���������������� � ����� ���������������� ����������������� �� �� ��� ����� ������� ������� �������� �� ����� ��� ���������������� ���� �� ! � � �� ����� �� ������� �����"��� ��������� ��� "� �"������ ��������� ���� �� "�#�� � ������ ����� �� ���������� �"������� ! �� ����"����������� !��"�� ������$���% "�������� ������"�� �� ����� ��������� ���������� ������ ������� ������� ��������� ��� ������� ! � ��� "�� ������� �� �"����� ������������������� �������� "�� ����� � ����� �� ������ ������� �� ! � �����������������������! ������������������� ������� �������������������

��������������������������������������������������� �� ����� "�� ��� ! � "��������"��� ! � � ���� "��

������ ������ "�� ���� �&��% "� "������ � ���� '������� �"��� ��� "�� �� ��� ������� ��� ����� ��� ���������� ������� ������ ��� ��� ����� ��������������� ����������������������� ��&������ "�� ��� ������� �������� �� �� ��������� �� �� �����(��)� � ������� ���� ����� ��� ! � �� � ���� "��� "�� �� ��� ����� ����� �"����� ������� ������� ��% "� ��� "�� �� ������������"�����������"� � "������������������! �"��� ����������

'������� ! ��������� ������������� �����������������������������! �������% "� ��� ����� ���� *+������������������������������! � ����� ! � ��������� ����������������������� ���������"�� ���������� ��! �"���������,-������� ��������*���������� ������

���������������������������������������������������(� � ������ �� ����� ������ ��� ������������ � ����� "�� ��� "���������� ��

���������������������������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 9: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

14

+� ���� �� �������� "��� ���� ��� ��� ����� ������� ����������"�� ����������������! ����������������,-��

�� ������������� � �� �� ���������� 2���34���� +������������ ����� ��������! ������������������! � �����������������������" ����! ��������������������"�� ��� ����� ��� ��� �������������������5�"����� ��������������������������� ������������������� ����������5��"����� ���)���������������� ��������������������������������� ������ ! � ����� ��� ������� �� �� ������ ��� �&� "� "�� ��� ���� �� ������������������% ������������������������������������� ��� �������� ������ ��� ������������ �� ���������������! ������! ����������������������������"��������"��� ���������������������,��

6 � ���"�������������� ��������"������������������������������ �������� ��� ! � ������ ��� ���� � ��� ��������� �� ����� "��� ���"������ ������������ �������#�������� �������� ������ ��� ����� �� �� ������� ��� � " ���� �� ����� ������ ���������� "�� ���7��� "�������������+"����������������� "������������������������� ��������������������� �������������� ������ ��������������� ����������� ����"�������������������� ���������,��! �������� ������������ ��� �� +�&� "����� �� ����������� ������ �������������������������������������� �������������������� ! ���"��� ����������� �����������,�*$� "����8999�����8-��6 ��� ������������ ���� � "�� ����� �� "�� ������������� �� ������ ������� �� !���������� �������� �&����� ������ ��� ����� 6 � ��� ����������������������� �����+����������"���&�� � ����"������ ����� ����� �� � � ����� ��������� "�� ������ ! ����� "��� �� "������� ������ ��� �����! ��� ����������&����,�*:$"'��899;-��)�� "�� ����� ��������� "�������� ���������� "�� � ��� �� �� ����������������������������������"�� ������ "�����������7�

• ������� �����"������������� ��� ����� ��� ��� ��<�• ����������������� ����� ��� �� ��� ������ ����� �����

����������� ���������������<�• ��� ������ �&��� ��� "��� �� ����� �� �� ���� ������

*:$"'��899;-��������� =������ "�� ��"��� "�� ����� ������������ ���� " �

����������� ��� ������ "����� +"����������� �������� � � �����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 10: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

15

��������� ���������� ������������ ��� � ��� ���� �� "�� ���� ���������% "����������� ������ ��� ���,�*=������8998�����;-��

6 � �� ��� ���� ������������ ��� �� � ����� � ��� �� ���� ������"��%���� "��������������������� ����������������������� "�������� "���"��������������������������"������������������������ "��� �� � ��� "���� �� ���������� ��������� ����������������������������������� 6 �������� ������� "������������������� ���� �����7� "���� ! ����� "������ �������� �� ����������� � ��� ����*#>�5��������� ������� �'� ���?�� ��� ��� ����@A"� �� �� �� ��� �B���� ������ �������� ! � ���5 ���� +�������� ����,-��

6 � ������ ��� �������� ! ���� ����� "��� �� ������ � ��������� ����"��� ����� #������ �����"���� "���� ! � ��������% ���5�� �� �������� ��������� ����� ��� ��������� ! ������ ��� ������� !���������������� �������������

#� ����� "�� ���� ��� ����� "���� ��� �� ������ ����� ������ ! ��������������C�� "������� �� ��� ��� �������� ��� ����� ��������" �������% "�����������������������7�

(������� ������! �������% "����������"�� ����������������������������������� "������������&������! �)�$5��"������������ ��� ��� ������"����������������� ��������� # �����������"���&�����������" �� �DE9��

8��"�� ����� ��� �������% �� ������������������ ��������� �����! ���������&������� ����������������� �������

F��)� ���! ����� "���� ��� ��� ��������*���������&�������"�����������-� ���% �� �� �������� ���������� ��� ��� "���� �� � ���&�� ��� "�������������"����"��"����������

G�� � ��� ��� �������� ��� ������� �&��� ��� ������ ��� ��� ����������������� ��� ���������*>������899G�����8G-��

6 � �� �� �� �A���"� H����"#� �� +�� "�������� ����� ���� " ��� ����� ��� ��� ������� � ��� ��� �������� �&������ "�������� "����������� ��������� ! ���� ��� ����� ��� ���� �5�� ���������"���� �� ��� ! � ������� �� � �� ��� ��� ��� "�� ���������� ����� ���� ����=��������������5���� �������� ���� ��� ������"������ ���� ���5 ��� ���������"�� ������ ������ "����! �

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 11: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

16

������ ������ ������ ����������� ��� ������ ��������5 �� ��)�������" � ����� "������ � �� "����"����� ��� ������ ��� ����� ��"������ ����� *"���������-� �������� �� ������ "�� �������� ��� ��,�*H����"#� ��(III�����;;-��

%� ������� ����������������������������������������� ��������������&������� !��� ������� ���

������ ������ ������������ "�� ����������� ��� 6 ��� � ����� ����� �������"������������"���� �������������������� ! ��������������� ��� "��� �� ! ����% "� ��� ������� ! � ������� �%����������" ����"�������������! ������������������������

�&���� �������������'�������������� �����7�(� @� "������������������������<�8� '�������� �� ���������� ��� ����������<�F� "&� "���������������������� ����"������� ���������

���������������������"��� ������%������&������� ����������"������ ����� ��� ������ �������� "�� �&� "���� ���������� ������������ � "� ������� "�� ���� ��� ������� ��������� ����6 ������ �����������"���������� ����������������"% ������! � ��������������� ����� ��&������&�����"�� ������ ��� "���������� ���

G� ��� ������������ � ����������������������"����������! � ����� ���"���� �� �������� *������ ��� �������� � � �����"������������������ ����������� ���������-<�

;� @��������� �������� �� �&� "����� ��&����� ��� ��� ���� "�� ������� ! � ������ ���"�� =J'5J ���"����� �5K��� ���! ���% "���� �DI9<�

L� ��������� ������ *�������� ��� ����� ����-� �� � ����� �5������������������������������������"�����"���(<�

���������������������������������������������������8� M���)�)�� ��������� ����"����� ��� ������������ ���������� �� ������

����������+����������"��"�������,��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 12: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

17

E� =����������� ���"���� "�� � �� �� ������ ��� ��������������� "��� ������� ��� ��#�� �������������� ����� ! � ����� �����������������"��� �������������<�

N� � �"� �������������"����������������&��� ��������<�I� ������������������� ��� ���������� �<�(9� � ��������� ��� ����� ���� ���� �� �������� ! � "������

�������*J ���"����� ���>'* '��'="'>�����-<�((� ��� ���� ��� ����� �� >��"�� ������ ="�� ��

�� �� ������� ���������� ��� ����� ��� "������� >��"5>��"��>��"5="���� "���������������="5="�� "��������������<�

(8� '"% ����� "���� ������ ��� ����� " ���� ���� �� ���������� ��������"��������� ������������ ����! ���� "��<�

(F� � " ��� �� �� �������� "�� �������� ��� ������������������������������������ ���<�

(G� '��� � ��� �������� ���5����������� ! � ����� ���� ���5������

6 ���"� � ������ ����������� ����� ���������� ���� ���������� �������������� �� � �� �� ������� ����� �� �� ������������� ������ �� � ��������� ! � ������� ��� ������� �� ! � "��������� ������ �� �� �� ����� "��� ���� � ���"��� "� ��� ��� "�� ������ ��� ����������! ������������������������

6 ����������������������� �������� � ���������������������G���"��"���� ��������*@���������������899G�����E9-7�

(� ���������� �� "��� ������������ ������� ����� #����� ! ������ � ��� ! ����������������������������������������������"������� ����������������������������� ���

8� =� ����� ����������� ������ ��� ������ ������� ��� �� ������ ������ ��� �����������&�����

F� =������������ �� ����������� �&������ ! � (IE;� ��� ���������E�*=J'��K��� �������� ���*�� ����' �������������� �"�-��"��� ���N��� � ��"�����+����'��������� ������������ ! ��� ��������������������"� ����������!��&��"����� ����������"�������������������� ���

G� =��"���������� "���������������������&������@�&�����'��� � �� �� ����� �#������������ " � �������*� "�� @� �����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 13: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

18

� ��� ��� ��� "��� ������� � � ����� " � � � DI9�� ��� ���)�� ����� �����"���������������"��������! ����������"��N9O��*@������"���������������� ������ � ������������������������������ �� ������ ��������"���������"������"�����������'������������������"���� ������� �� �� "��� �������� �� ��� �� ���� ���� ��������� ! � ������������ �������� � ��� ���� ������ ! ���"�� �� ! � ������ ������������������ "��� ������ ��� "�� ����� ������� ������ �� ���� �������� ��������"��������� �� �������

,������������������7�•������������ ���� ������� ! ���"� ��"� ��� "��� �� �����

������ ! ������������-������� ���)� ����� ! ����������� ����"��! � ����� ������������ "� ����� ����� ������ �������� �� ������ ��� ���� ���� ������ ! � ��������� ���������� ���������� ����������������� ��������P���������! �(LGN�������%�����+������"��F9�"��� �*���M����)�)�-7�

(����� ���� ��� ���� � �� � ��� "�� ����� �� ����� ������������

8�=���� ���������������&��������"����������������������������! �����% ����������������

F����� ���� ��� ���� � �� � ��� ����� �� " �� ��� "����"�������������� �������������� ������������������� "����

G�= ���������� ��� ��� ������� ������� ���������������������������! ������������� ���

;�+������ ����� � ����� �� ������ ! � �������� ��� ��� �����"������������� ���������"��"��"���������� *��"��"�� "���������� ������� ��������� ��"�� "�� �������� �� ���� �������������������������������-��

6 � ��"�� ��u� .���/����� ��0� �/� ���� 1������ �� �/�������H�� �M����)�)��������������"�������� �"�����#"����������! ������"����������������������" ����� "�������������� �)�����"�����P���������! ��������" ������� ��� ����� �������� �������'�������*(-� ����� ������ ������� � ��� ����� �� ������ ������ ��� ����'����� ������ ��� +���� ���� �� �������� ������� �� �� ���� �� �������������� �� ��5 � ��� ����� ��� ���� ��� ����� ! � ���� �����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 14: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

19

������� ���� ��� ����� ! � #���� ����� ���� ���� �� ��� ���� �������������������������"������,�������J �"���� ������������"������� �� ��� �� ������ +�� P�������� �������,�� ! � ����� ������� ������ ������ ��� ���� ����������������� ���������� ��������� *��� "������������ "�� ���� ����-� ����� � �&����� "�� ��� ����� ��� �������� ��� ������ ��� ��������������*8-�6 ������������������������"��� �������� ! � ������ �������� ��� �������� �� ���"���� �� ������ ��������������� ��������� '������� "������� ��������� ��� ������� ��������� �������� "��� ����� �������� !�� ���"� ������ ���� ����� ������ ������ "��������� "��� � *�� "�� "�� ������� ����� "��"������� ����� ���������-� ����������&������ "�� ��� "��� ���� 6 ������ ���� �������� ���� ��� �� ������� �� *��� ������� ���� ��������"���� ���� ������� �� ����-� ����� �� �� ��� ��� ������� �� �� �����M���)�)�� "� ������� ��� ����� "�������� ! ������� �������� �� � ��� +�� ������ ���� ����� ��� �������,�� ������������� ��%�� �� ��� $��� ������� �%�� �� �� ��� K��"�� �������� *F-�'��������������� "���������������"��������� ��� ��#�������! ��������������'��������������� ������ ������������ ������������� ��� ��� ����� �������� ��� ����� ��� �� "��� *����� ��� ��������������� ! � "������ ����� "��� �� ��� "�� ���������� ��� ��� ���-��������� "�� ������� *���� ������ ���������� ���� ������ �������������������"������ �����������"�����������-��#>�5���������������� ���������������������������������"������� �����������! ���%����� ���� ������ ������� ��� ������ *G-� 6 � ��� ��� ������� ��� ��� ����� ������� ��� "���������� ����� ��������� " ���������"���� ! ���� �������� ����� �� ����� �� ������ �� ������ ����� ��������� ������ "�������� ����� ��������� ��"�� ���"�����������"�����F��'������������ ����������������"��! ����"���! �������� �� ������� �� ������� ��� ������ ��� ��� ������������ ! � ���������� �������� "�� �%������ ������� ������ � �� ! ��������� 6 � �������

���������������������������������������������������F� )� � �������� � ������ ��� ! �������� �� ����� "�� ��� ��������

+M����� ����� ��� ,�� " � (INE�� ��������� "�� ������ @� "���� �� ���@�"� �� ����������� *� ������ "����� ������ $� "��� "�� "��� ����������" ���� �-�� +�� "���������� ����� ���� "�� ��� ������ ����� ���� ����� ������������������������� ���������������"�������� "����� ���������,��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 15: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

20

��" �� "�� "��� ������� ����� ��� � ����� ! � �������� ��� �� ���� �������������������������"��%��! �������! ������� ���������"���������������������#��������������"����������������"��� ������� �� ������� "�� ����� �� ���% � �&����� "�� �� ����������� *"���&������ ����� ��� >' #� ! � ���������� ����� ��� ��������� "���"��=J'�! ����)�����-��*;-�6 �������% "��M���)�)������������ ��������� �� ������� ������ �������������� �������� �������� ��"��������� " ����� ������ �������� ������ ��� � 5������� �� ������������������ "�� "���������� �� ��� ����� '����� � ��� "�� �&��� ���������������������� ������������"�����������������������������+�5����������,��! ��� ������"������������ ����� ��� �����

)�������� ������ ���������������"���� "������������������������������������������ ����� ���� �� � �� ��� ��� � ��������� �����������������������'�������������������� �����������7��

• "&� "������������� "��"������������ ! � "�������� ������������ ��� �! �����! �����"������"���� ����� " ������������������ �&�������� *"�� �&������ " '�� *�� ��� >��� ��� " � *�� ����Q������Q����������K��������������" �� "� ��������-<�

• "&��� ��� ��� ������� ������� "������ ����� ����� ������ �"� �������� ������ ���� ! � ���� *����� "���� ����������"�� "��� ��� ���������"��"������ ���"�����"����� �������������-<�

•@���� ! � ���������� ��� ������� ��� �� "�� ����"��� "��"���������� ����������������� ����������������� ���'�������"�� �&������ �� ������ J � "���� �� �����"�� "������������ �� "���� ����� �� "���� ��������� ! ������� ��� ������ ���� ����� "����� �<� ! � ����� ���� ���� "�� � ��� ���� �� )������ ���"����� � !��� ����������� � ������" �J"� ��� ����� ���������� �� ���������� ������� " � ����� ������ �������� ����� ���������������������"������������ ���"������� ��� ������ ��������� �� ���"���� �� ����� ���� ��� ����� ��� ����� ���� �������������"������ ��������"�������� ! ������������ ��"�� �� ��� ! ��� ��� �&� "��� �� "�� ��� ������� ������ � ��� ��� � ���� �� ��� ��������� � ��� ��� � ������� ������ ������� �� ����� �� ���� ����� ������������� ������������ ��������� ����� ��� ������������� ����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 16: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

21

���� ��� ��� "�������� ������������ "�� ������ ������� �� ��������� �������� ����� ��������������"���������������������

• '������"�� ������"����� ��������������&� "������������ ������ ��������� ��� �&������ ��� ���� "�� ! ������� �� �� ���������������������������������������������� ��� �������������� ���"������������������

• ������� ����� ������������������������ "���������"�����! �������"��"������� �������������������! ���������"��������������� � ��������� ��� �������� "����� '������� �� ����� ������� �� ����� "������ ���� �� ���� ���� ������� ��� ������ ����������� ���������� ������ "��������� "��� �� ��� ����������� ��� ����������������� *#��� ����� >�� ���� J ���� #��� ����� @� "���� ����������� #��� ����� @� "���� �� =� ������ #��� ������ ��� ��� ������@ ����N�����-��6 ���������� ������������������������������������� "������������ ������� � 5���� ��� ������

• �� ������� ��������������"�� #�������� �������� ������ "��"�� ��� ��� ���� � �� ��� ������ *��������� �������� ����� ������ � ���"����"�-��������������� ���������������������"���� ������������� ����������"���������� �������! � ����� �����������=�� ������ ����� ����� ������ ������ ����� ������� ���� "�� ������"����� ��������������#����"�� �� ����)� ���� ��� ��� ����� ��� ������ ���������� "�� �� ���� )� ��� � ��� ��� ��� �� ���+� "�� ������ "��� ����� ��"��� "�� �������� ����� � ��� ����� "�������� �� �����"����� #��� ������������������������� ����"��=J'���"������ ���� ! � �������� �� ������ �&���"��� ������ ���� ������ ��� �������#"�����"��������������)� ����� ��� ��� �����

•�������� ������ �� ����� ������� ��� ������ "���� ���������� "��� ��� ! ��������� �������� ��� �� "�� ������ ��������� *"���&������ ��� ��� =J'� ���������� "�� �� ���� "�� =�������� ���#>J-�� �� �&��� ��� "����� ������ "�� ������� ! ���� "����� ������������ �� ��� ��� �����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 17: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

22

&���� ����� �����'�������������� �����7��• � " ��� "�� ��������� �� �� ���� *�&��� ���

���"��������� "��"����-<�•#���� ���������� ������� �� ������������ "�� ����������

������� *������� �"������� ����������� ��� ����� ������� ����� ��� ���������������-<�

•@�������� �� �� ����� �����"� ��� ����� ��� ��������������������������� ���������������������! �������������� ��������������*������ ����������"����&����"��������-��" ������ ��� ���������� ������ �� ��������� �������� �������������� ��������������� "�������

• =����������� �������� ��� ������ ��� ����� �� ������� �����������������������"������&��"��������� ������������������������������������ ������� ��� ���"�������� ��������� ��� ��������� ������ ���� *"�� �������� ������� ���� ����-� ��� � ��� ���<� "���&������ �������� ���% � ��� ����� ��� �������� " � � ���� "����"���� ��� ����� "�� ����� �� ��� ����������������� ���� "�� ����������� �����"��%��"�� ����% �" ������%���������� ������������ ������� �������� ����������� ��� ����� �� ������� ��������� ������ ������������ ����������� ! ���� ������������ �� ������ �������'��������&���� � ="� ! � >��"�� �� � >��"� ! � ="�� �"��� �&���� ���������������� ��� ��� �� �������� ! � ��"��� ������� �������� �� ��������������������� ��������! ���"������������������

• +����� ��� "��� ���� ��������� ������� *������� ! �%� � ����� ! ������ ������ ���� ���������-�� ! � "������ "��� G�� ��� �&������ ! ��������� �������� "�� ������ �;� ����� �� ������ �� ��������� ������� ��� ��� ������ ! � ���� ������ ������� �� �� �������� � !�! �%� ���� ��"���� ����� ���� "��%��� ������� �� � �����"���#�����������"�� ��"����� �����*������ ����������"�������! ���������������������� ��������" ������������ ������ ��-��J ��&������������������ ��� ��"���5�� ������% "���� ��� � ����

���������������������������������������������������G� @�"����� ��� ����� �� ������� ��� � �� �#�������� ��"�� �� "��

��� ������"����������� ����� ��� ������% ���������5��"���;���� �������E;��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 18: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

23

! ��� ��������������������"�����*!������� �������������������-������������������������� ��������������������� ���� ��� ������"���������� ����� �� * ����� "�� ��� ������ ��-�� ���% "�� ��� "�� ��������� ������������� ������� ���"��� ���� ������"������������% "��������� ����� ��� ���� !���������� ������� % "������� � " �#��� ���� J � ���� "��� � ��� ��������� ������� ������ ! � �� ���&�� � ����������������! �����% ������������ ��� ���*�5���� �-��6 �� ��� ! � ���� ����� ��� ����"�� �� � ����� ��"���������������������� ������������������������ ���

•#� ����� ��� ��� ��������� ������� *�������� �&��"�����������������"�"���� ��Q�MC=��'�����-<�

•@����� ������7� "�������� ��������� ���� ������&������� ����� ����������� �������!�������� ����� �����������������

�,������������������7�•J ������������ �����������*���������������������-��

"������� �������� ��������� "������ �� ���� ���� �� �� ���"�������������� �� �� ���# �� " � ������� ��� ������� "�� "������� � ������ ��� � ���� '������� "����� �������� �������� ����� �� ��� ������ ��������� * ��������-� ������� "�� ���5 ���� ������������������� ����@��������&�����������*�� ��������-���������������� ������ ������+��� ���� ����� "��� ����� ! � ����� ������ ��� �������� � ����� �� ����#�� ��� ���5������� �� ������� � ��������&��� �����"�� ���� ! �"������"��� ��� ������ "�C����"���*�������� ��� "�� ����� ����-� "�� ����� ��� �� "��%�� ���� ������ ������������� ��� �� " �����"� ���"�� ! �������������� "� ������������������������! ����������������������������"���������

• �������� � ���� �2���� ��� ��� ��� *������ �� ��� @������K��)�� �� : �" �� :"� �� ��� =��)��� � �� � ������ ������ ���� ! ����-<�

• *�������� ��������"���� ����������� ���"������������"�� *��������������"�������@�"� ���"��3�2�4�������"�������� �� �����-�� ����� ��� ��� ! ���� �� ��� ����� ��� ! �%� ���� ! ������������� ����� ��������������������������������� ����������� � ��� ����������� �����������"� �����������������������"��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 19: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

24

��� ������ ����� ��� ����� "�� ����� �� ��� ����� ��� ��������� "���� �������� ������ �*���)������5���5������������������-����� ����� ���� ��� ! �%� ���� ������ ��� � ��� ���� ��������� ! � #��� ���"��*����������������������������� ��������-��

• ��� ����� �%������ ���� "�� �������� ��� ��� ���� *����"� ������"�� � ������ �����-<�

•����������������5��"�� ����#���� "�� �������� �� ��� �� ��! ���� "�������� �� �� ���� ��� *�� ��� ��"���� "�� �&������ ������������� ����� "�� ����� �� ������� "� ����� ���� �� ������ �� ��������� ������ �� ����� ��� ��� ���-��

�,�����������������������������������7�• �������� ������ ��������� ������ ��� ��� �&�����" ��� ���

�#���������"�� ��� ��������"����� �����������% "�� ���� ����������������<�

• � ������������ *��� �� " ��� "�� ����������� �-� ������"��� ����"����������<�

• '������ �� "����������� ��� ����� ����� �� "�� ��� � ������"��� ������� ��� �������� ��� ��� ���� ������� �� ��� �������������� ��� ! � � ��� ����� ��� ������ "��� �� "������� ������ �� ��������7�! ���������� ��5�� ) ������������������� ���! �������� �� � �"� ��������� ��5����� �� �� ���5��� ��� ! ��"������� ��5���� ��� ! ������������ ��� "�#��� 5� ��� ! � #� ������� �������� 5� ��������"��

• ���������� ������ ��� ����� ��� ����� ! � ������������������������ ��������� �� ��� �������� ����������� '������ ��� ����������������������������������� "�� ���"���������������������� �������%�������������"� ����������������� "5���! �� ����"�������������L���

���������������������������������������������������L� 6 � ������ �� ��� ��� ��������� "������ �� ��� �� "�� �������� ������ *! �

���"����� ����&������� ���� �/�������-�� ����� �� ���� ! � �&��� ��� "���� ��������������� ���������������������� ��� �����"��������������� ��� ! ������������ ��������� R���! ����"�������� ��"������������! ����"��������������������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 20: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

25

• ��� ����� "�� ��� "��"�� "�� �������� ! � ������ "��� ��� ��������������������"��������������������������<�

• )������������ ��� "�������� "������������� ���������� ���� ��� ��������� �������� �� �� �� ������ 6 � ������ �� ��� �&������������ �� ���� ���� ��� ���� ������������ "��� �� �� �� �� ������ ���� ��� ��� ���� "�� �������� J � �&����� ������ �� ��������� ��������������� ������ ���"������ � ��"��� �"�������������#��� �����@� "����������������������"���������"������������� ������������������� ��� �������������������� +�)=�*����������������� ���4���2����/��-��

�,�������������������7�• '������ ��� ��������� ����� ���������� ! ������� ����

*"����������� ������� "�� ��� �� ���������� ������ ������� "�� ���������-<� ��� ������ �������� ��� "���� �� "���� ������� ��������� � ��������� "�� ��� ����� ������ *"�� �&������ �������-�� ��� "�� ��� ���*"����"������"� ���"�������� ��!�-���������������������% "��� ��� ��� ����� "���� � ����� ��������� �� � ���������� ����� ! ���� � �� ��� ������ J � �&����� ����� ���������� "�� ��� H?�������� "���"������"������������������������"�������������������"����������������������������"������E��

���������������������������������������SSS��� �"����� ��� �������� ����� ����� �� ���������������

���������� ! � "��� ��� �� "�� �� �������� ����� �&����� "�� �����! ���%�� ������ ����������� ���� ������ �� ��� ��� ���% "� �������! ��������������� ������� ���������������"� ���������

=�� �� ��� ������ ��� ������ ������ "�� ��� �� ��������������������������������'������� ��� ���"�� ��"���&�����*@������+ �������� ��������������� ! ����� ���������������������� ������������ ��� ������� ������������� ���������� ��������� ������ ! � ��������� ��������*�����-�����&������������� ���� �������������� ���

�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������"�� ����&��"���������5��� ������������������ �"���������� ������ R��������� ��������! �������������

E���� �������(8(��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 21: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

26

�������� ������ "�� � ��� �� �� ���������� *�� ��� �����-� ��������� ����� ��� ��� ���,�*�@*��8998-��

6 ����������" ��"��"��������������" ������$� ��@� "�����K���� P���� ��� �� "�� ��� ������������ �5� ��"� ��� ������������� % "� ��� �������� ������ ��� + ����� �������� �� ���"��� "� ���" � ��� ! � ��� ��� ����� �� ��������� ��,�� �� �������� ��� ���� ��������������� ���������� ��� ��������������������������������"��"��%���� ����� ��� ����� ��� �/��������� ��� ��� �� ������� *����� ��� ���������������-�������������� ��������� ���� �����" �������������"���5����� �� ��������� � ��#������������ "������� ����� ����� ���������� ������ ��� ����� ���� P���� ��� � � ����� ��� �� �� ��������������� ! ���� �� �� +����� � � ����� ��� ��� ����� �� ������� �������� " � ������ "���������� ��� �� ��5�� ���"�� ��#����� ! �����������������������������������"������"��� �������������������� ��������" �������! �����"��"�������������"�������������� ���������� ����� ��� ���� "�������� "���� ! � ������� ������������ ��� ��� ���,�*P���� ��� ��899(-��

&����� �������������������6 ���"���"��������������&������������������! �����������

��������� �&����� ! � ������ �� ! ��������� ����������� ����� ��� �"���� ��� ������������ �� ! ����� ! ��� " � �����"�� �������������� ��� ���� �� �"����������+� ������ �� ��@������ "�������������������*�% "��� ������������������ �"����� �������������������� ����� ���� ����� ��� ������� � � ����� "�� �� �� �� ��������� �� �� ����� �� ���� ! � ������-� ��� � "� +�������,� ��������� ���������� ����� �� � � ��� �� �� ��� ! �������� ���������� � �����% ���������"��+������� "���������"����������������������

'�����% "� ����� "�������� ������� �� �������� "���� "�������� ��� ���� "� ����� ���� ����� ���� ������7� ����� �� ! ����(NE9���(I(G���������� ! ����(IG;���(IN9�� ��������������"���(IN9����% �� ! ������ �� *"�������������� ���&��������$� ��@� "��������P���"�$� )��8998�����8;-���

��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 22: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

27

���������� ������������������������7�• M�������� �����"���� ����"�����"��������������"�� ��� �������

��� ������ �� ���"���� ����������� �� ����������� �� ���� �� ����"�������������� ����������� � "������ ����"�� ! ���� ���� *������ "�! ����*�� �����' ���-��'�������� "���������� �� ������������������"��� ������������� ������������������������% ���� � ��� �� ��� ! � ����� ������ � "���������� "�� � ��� ��#��������������������"������� ���������� 6 ������"�� (NE95(I(G��L9� "������ �� "�� ����� � �� ������� ������ '������ �� '���������� ��� �� ����� ���% ���� '��������������� ������� �% "� (9O� " ��������� "�� �� �� �� ������� �� "����� ��� ���������� ��������� ! �"����������"����� ���� ! � ������"��"��� �����+���������������������������� ������ ���� 6 � ������� ! �'������$�� �����% ���������� ����! ������������������������������"������ "������������������� ���������! ���"����������������! �"����������������������� � ��� "�� �� ��� ��� �"5������ ��� ��������"������� ��� �� ���� �� ���� ! � ���% ��� '������� '��� � ��� '�������� >���:���� "�� �� =J'� �� "��� �� ���� �%�������� �� ������������&����% "�� ����������� �����% "�������"��� ���� ���������������"�����"������� ���������"�� ! ���������� ���%������������������������������! ���������������9�NO����� ��

����������������� ���% �� ������� "������� ������ ������� ���@�����"������������������� ! �������������������� ������"� ����� ����� ������ �� ��� ��"�� ��� ���� ��� �������� )���������������� ��%����� ����� ������ �� "��� ���������� ��%���������� ����������� ���� "������ ������� "�� ����� ����� *@���������������899G�����8F-������� ! ���������� ���������������� ��������������� ! � �����"����������"������5�� ! "�������� ! �������������"��=J'�������"�� ������������������� ������������������� ������ "�����

• )����"��(I(G5(IG;���! ��� �����+����������! � ��� ����,����� ������ �� ����������� �� �������� ��� ������ =5�� �������������������� ����� ��� ������� �� ����� "������ ��"���� +�������7� ������� "����"����������������������������������"��(I(G�� ��� ������������"�������������������8;O��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 23: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

28

M���� ��� *(IG;5(IN9-����"�� ������������ ����������� "��� ! �������� ������� �������� �������� "�� ��� ������ �� ������ " � ����������� ��������� ��� �� ��� ������ �5�� "������ �5�� ������ �����5 ������������ >��"5="�� ! � ��"��� ������� ������ �� ���� ! �� ���������� � ���� ������� ��� ���"��� �� ���������� "���� "���������� "����� � �5�� ������ ���������� ��� ��� ���� "�� ������� ��� ��� �������� ����� ����� 6 � (IN9�� ��� 8;O� " ����������&��������"��������! �����"��"�����������������"����� ����������J � ������ ��"� �� �� ����� �������� �� "��� "����� ���� ������������ "������>5>���>5=��

• „>��������������������� ! �����" �(IN9��������������������� �����������7�

5� ������ ���� "�� ���� ! � ���� "�� "���������� �� ���� �� �����������������<�

5� ����� ���� ! � ���� "�� "���������� �� "��� �� " � ��� ! � ���������� ������� ! � ��� ������ "���� �� ������ ���"��� ! � �� ��� ��������������������<�

5� ������� ��� ��� ���� �� �������� "�� ������� *�������� ���#����� ! � ����� ����� ��-� �� "��� �� " � ������� ����,*P���"�$� )��8998�����F(-��

6 �����������������������"��(I(G5(INI��������+������ ����,�*@����� ���������� 899G�� ��� 8F-�� � ���� ��� ����������� ������������ ���� �C� ��� "���� ����� ! � "������ ����� ���� ���� >��������� ��� ��� "����������� ������� ��+��� "��� (I(E�� �������� �� ������� ����� �� ! �������@��� *(IGI5(IEL-�� ����� ������� ���������� ���! ������+�������������������&����� ������������������ "������� ��� ��� �%���� 6 ����� �� ! ������ ������� ���� �5���� ������� ! ��������� "���� ����������������� ����������������� ������������� �������������������������! ��� ���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 24: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

29

����������������������������6 ���"���� ��� ��"��������������������"�� ������������

"��� ��������������*����Q����"���8998������(L5(E-7�(������"������������+����������������,��! ������������������

������� �"���������� ����� ���������"���������������������� �������������������������"����"�� ����� ��� �����<��

8������ � ��� ������� "�������� ����� ����� " �%���� �"������� ������������ ������� "�� ��� �������� �"��� ���� �������� ������� ����� �� �������� �������� 6 � �������� ������������ "����"�������� �������� � ����������� ! � �� � ���� ������ " ����� ������������ ��� ����� �� "������� ���� ������� " � �"� ! � ����������������� ��� " ��� ����� "��� ������������� ���"�� �� ����#�� �� ����������

F�������� ������������������������! �������������� ��� �������� ������ ���� ��� ����� �� �� ������������ ! � ����� ������������� ����� ����������� ���� ������ "���� ���% ������ ��� ���������� �� �������� �������� '������� +������������ ���� ����,� ��������������� ������ ���� ��� ��� ����� �� � �����"�� ��������� ����������� � ��� ������� �"�������%����"���� �����������������

*�������"�������������� ��" �������������������������"�������!������ ������ ��������������������� ���������������������������� �������� ��� ������ �� ����� ��� ����� !�� ���� "�� � ! ��� � �����

������������� �������������������������������������������

6 ���������� �� ������ "�� �� ����� ��������� ������� ��! ��������������������� ����� �� "�� �� ������ "�������� ���� ! ������� � �� ������ ! � ������� �������� ������ ��� �� ��� ���� ������� " ������

�� ������������� � �������/������4�� �������������������+ ��� ��� ��"�� ! ���"��������� ����"�� ����������������� &������ ! ��������! �����������! "��� ���� ��� ��������� ���*���������-�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 25: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

30

���� �������� �,����� ��������� �� ��������� � � �������� ��������� �� �� ��������� �� ��������� ��� ��� �� ��� �#��� ������������#������������ ���������������������������� ����������% ����������� " � �!T� *+*����� "�� �� �� ��� �"������ "�� ����� ������<��� ��� ��"�� ! ���"������ � ������������ !��"���������� ���������������<� ���������� �������,-�� �������� �� �� ������� �������� 2���34����� �� ����� ��� ���������� ����� � �� ����� ������ ! � "������"������ ������� �&��� ��� "��� ����� ��� ��������� �� ��� ����� ��� "� "���������������=����������������%��������� ��"�������������%���� ��"��������� �������������#��������������� �����������"����������� �� �� ������ ������������ 4�� ��7� ���������� � ������� ������� ! � ����� � ���������� ! � ����� � ������� *"������� ��� �������� ���-��

��������� ��������������������������"�����"���������������! ����������"�����������������&����"�� �������������� �������������%�� ��� �� � �� �� ����� ����������� 6 � ����� ��� ����� �������"��� ��� ������ ��� ! �%� ���� ��� ��� ��! ������ "������ "�� �� ����� ���� �� ������� ��� "� "�� ��� �� � ��� ��� =������������ ��������������������+���� �������"���% �,�� ���"������������� ��� ��� �� � ������������ ����� � ��� �� ���� ! � �������� � ���� �� ����� 7� ������������� � �������� ��� "��"� "�� �����"��� �C��"������� "��� "� ������ ����6��

#��� ������ ��� ��� ������@ ������� ��������"���������� � �������� �&��� ��� ���������� ��� ����� *��"�� �� 4������ ��������5!�������� �� ��2-�� "�� ����� ���������� ��� ����� �� � "�������� � ��7� ���������� ������� ����� ����� �� ���������� ������� "��� ���� �� ������ �������� ������� ��� "�� ����� �� � +������� ��� ����������� ������� "�� ������ "�� ������ ��������� ��� �� ��������"��������� ���� �������������������������,���� ��������������� ���� ��� "�� ����� �� � E� "�� � �� �� ��� ! ��5 � "�&� ����������� ��� ����� �� ���������� �� ���� ����������

���������������������������������������������������N� 6 ��������������� ���+��% �� ������������� ���������� �������� ! �

������������" ����! �����������"��J ���"����� ���=�����������"������"��� ���� ��� ��� �� ��������� ��� ��� "�� ��������� *>' #-� �� ��� ��� "�������������� ������J"��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 26: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

31

������� ����� ���������� ����� � ��� ���������� � ��#�������������� ����� "�� � ���� ���������� � �� �� ������������������� ���������� �I�� " ���� ����� ��� ����� �� ��� ��������������� ����� � �� ���������� �� ��� �� ���������� ������� �����=��������� ����� ����� ����� �� +�������� ������� �����" ���� �� �������� �� ����� ���� � ��� �� �� ��� �� �� ���������� ���"������� ! ���������� �������������������" ��5������� "�� ��� ����� ��� ���� �� �� ��� �������� "�� �5�� ����������������������5��"��������������������� �� ���"��� ��,(9��6 �����������"�� ����� �������������"������������"��������)���������������������� ����� �� ����� ������% "� ! ��������� "���� ����������������� ����� ����� �� ���������� ����� ����� � �� "��� �� ������"������ ��� <� �� "��� ����� ������ ��� "���� "�� � ��� ��������������� "��� ��� � �� �� ������� �� ����� ! � "����� ����������� �������% "��! ��������5���������� ������ � "�&������������������ ���� ��"��������������������"����������"���������"������������ ��������+������"��������"�� ����� ������&���"����� �����������"������ ���������"���� ��������

#��������������������������� ��"�������������� ����������� �� ! ��5�� � �&�((� ����� ������ �$#�� ����� �� �� "�� ��� '�������"���� ��� �������� ��������� +������������ ������ ��� "���� ��"�� ������ ���" ��� ��� ��&�� �� "������ ��5�� ���������� � �������������������"�������������������! ��� "��"�������������"�� ������"�������������� �������"������� ���������,��

���������������������������������������������������I�M���"������ ��������� �������"��� "�&������������� ����� ! ��5

������������������(9� #�@� "�� ����� � ��� "��� ��� ��� +� ��� ���"����� ! � �����

"��������� �������#������������ ������� ��� ���"����������������������������"��������@ ���"��� ������ ! ���� ��� ������� ���� ! ��� ��������� ����� ����� ��� ���� � ������ ������ �������� ������ �"�������� "�� �� ���@ ���"��� �������������"���� �����"������������� ������� �������� �"����������� � ��#������ �� ��� �� ��������� ������� ���� �� �� ��� ����� �� ����������"��������� ������������� "��"����������,�*���=�������(III-���

((�������������� "���������������������#��� ������ ��� ��� ������@ ���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 27: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

32

'����"�� ��� ��"����"��"��������� ��� ����" �������������������� ��� "������ ! � "��� �� ��� ����� ��� �&������ ! ��5 �����������'�� ���"��)��������@�"����#"����'������������������ ����� ����� "�� ��� ��� +����� ��� ����� "���������� ����� ��������� ����� ���� "��� ��� ��� ������� �� ��� ���� ������ ,�*+������ ')@'-�� *����� ��� �� ��� ��� ���� ��� ����� ���������"������������������ ���������� ������������6 �=�������J ����"���&������ �&���� "�������� ��� "�� ��������� ��� ����� �� ��� ���� ��� ��� �� ��"������ ��� �����" ������������ P�� $��� �5�� �&��� ���������� �� ����� �� ������ �������� ��� ������ 6 � ������������������� ! ���� � �&���� �� "�� ��� ������ �� ������ ����� �� �� ���! �����"�������� ���������������������������� ���������������� ����(8�� ��� �������� ! �������� �� ������ "�� ������������ ������������������������"��=J'���"�� �������������"� �����6 �����������!���������� ��2� ��#��0�3�4����!���4���2�����/�7������������ P�"�� Q"�� � ��������� "������ �� ��� ��������� �������" ����+��������� ��� "� "����������� ��� ����� �� '�������&���� ! ��5 �"����� ! �������� ������� ! �(IGG�*Q"�� ��(IIL-��+��������� �� �� ���������� ��� ����� ���� ���� ��� ���� "������������� 6 � �� ��� �����" ���� ������ �� ������������� ����� ������ ������ ������ ���� � ���� "�� ���� "��� �������������� "�� ��� +��������� ! ������� �"��� =J'� ������ ������������� ����� "�� ���������� ��� ����� ������� $��� K��� � "� ������ �������������� ����*�������"����������" ����)�������!�� �������������� ��������������� "���������������������-��

=����� ����H��� ���"�� ����� ������������� ������� ��5��� ������� ����� ����� ��� "�� �&����������� '������� +����������

���������������������������������������������������(8� ��� L� ���� �� ��������� �� $��� � �7� (�� =��"����� �����������

�� ��� +�� ������� �������� ��� ��� �% "������ ��� ����,<� 8�� 6 ���#����� ��������� �� � �����% ������ ����������� �������� �� �� � "�������� ����<� F��=��"����� "��� "� ��� =J'� ����� "�� ������� ���� �� "�� � ����<� G��"&� "��������������������������� ������ "��� �������������������� ������������������<� ;�� )����#����� ������ ���������� �� �� � ��������� �� � ���������������<�L��=��"������������������ ����� ����������������! ����� ���������������������� ����������������"���� �������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 28: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

33

��� ����� ������ ����� �� � �������� �������� " ��5�� ������������������� ����������� ���� ����"������ ���������� "�� ��� �� ������������� "�� ������ ���� ��� ������ ����������� � ������������� ��� � �������� ��� ����� ��������� �� ������������� "����������� ���� �� ���,� *H��� ���� (II8�� ��� IE-�� '����� �"���� ���� "���� ��"����"�� ! ������������������� ���������� ! ����������������� ��� ����� "�� ���������� ����� ��� ! � �� "���� ��� ������&��� ������"�����7��������C����C���������������������� ��������(F��� ��������������� ����������"����� ������ ����� ��������� ��������� ��"������� ��������� *������� ���� ��� �����! ������% "5��� ��� ����� � �������-�� ������� ���� ���� �� �&� ����! �������� �������� ���������� ! ����� �������� �������� ��������� ������������ ������ ������ ������� ��� ���� ��� ��� ���� ���������� �������� ���� ��� �������� ���� �� �������� ��� ��������� �������� +�� �%�� �������� "�� ����� ����� �������� ���� �"������� �������������������%��������� ���������������������� ����������� �����&��� ���������"���&�����������'����������� ��#��! ��5��������� ��� ����� �&��� �� ����� ��� ����� � ������ ������ ������� ���������"��� ���������� ����������������$���� �������'������! ��5��������"�����&���������� �����������$��U����'������������� ����� $� ��5�� ������� ��������� �� ��� ��� ������ ��������� ���� ��� ����� � ������ ������ ������ ���� '� �� �� �"��������������$��U����$� ��������� ������'��"������������! ������������ ��������"��%������������������������������������������"���������'���������� ������ �����,�*H��� ����(II8�����(98-��'������"������ � �������� ���� =������� J ��� ������ "�������� ����� ������������� �� % "5���� "�� �&������ ������ ��� ����� ��� �&�������&� "��� ��� ����� ���� ���������� ��� ����"����� ��� �������� ���

���������������������������������������������������(F�$�� ����� "�"�������% ������������������*! �����������������

����������"������� ���� ��� ���� � ��������������-��#��� ������ ��� ��� ������ @ �� ��� "� ����� �� ��������� +�������� "�� �� � �� ��,�� ����� ���"��������� ��� �� ������ ���������� " � ����� ���� ���� *������� ����#� ����-������� ! ������ "��� � �������#����� � ���������"�� ��������� ������� �� ��������"����� "�"����6 ��������������������������� �������� ���� ���"���"���������"��"����������������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 29: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

34

������� ��� ����� �� ���"������ �� ����� ���� ������ ��� J � �����&����������"�� � ���J+==��������������" ����������������

"�������� ��� ��� ������������������������� ��� ������� "����� ���� ���� �������� ��� ����� �� � ������ =���� "�������� "��H��� ���� ����� ������ ������� ��� ���� "�� ��"������� �� "�������� ����� �&��� �� �� ����� �� �� �"����� ��� ������������� �����������������! ����������"�� �������� ��� �� �� ���������� "�� ����� ! � ������ '������ "�� ������� ��� �� ��� �� �������� *"���&������ � ����� ��������� ����5�� �&��������� ������ �� ������ ���������������� �������"���������������������"������-�������� ���������������� �������� * ���� ����� ������ �� � ����� �� �����������"��%���������� ������������������������������� �������� ��#������ �� �� ! ����� ��������<� "������ "���� �&� "��� �������� ��� �������������" �����������! ��5���������� ��� ����������������� ��� ����� "�5�� ����� �� ��� ���� " �������� �������� ���� �����������������"���&�������������" �J ������������������"��%�� �����������������" �+��% �������� �� �5��� ! ����� ! �����"���� ��� ������� �&��� �� �� ��H��� ���� ! ���� "��� ��� ����������� ������������" �������������"���-����� ������������ � ��������������������

6 ��� "���� ������ �������������� �� ������� �������� ������ � � �� ��������� �� ����� ��"�������������� ����� "���� �� ����� ����"��������"��� "� ���"���������6 ��� "��"��������������� ������� �������������� �� � ����� ���������������� ���������������������������������! � ���"������������"������������"��������������"��"����"������������������������ ����������������� ������ ��� ������ ���������� ��� ����� *"���� ������� ���������������-������������

)� ��� �� � ������ ! ��5 � ��"� �������� ��� �� � ����� ������ "������� ���� �� ����� ������������ ������ ������������� ���������� ����������������������� "�"����� �7�

• ���� ��� ����� ��<�• ���� ��������"��� ��<�• ��������� ��� ��� �<�• ����������������� ����<�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 30: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

35

• ����� ������ �� �������������� ������ 6 ����������� ���������� "����������� "�� ���������� ������� ������� ������ "�"� ������� ���� ��� ���� "�� ������� ��� ���"���� ��������� ��� ��� "��������"�������������� ���

• ��������� ������� �������� *��������� ��� ������������������ ��� "����������-�� ����� ����� �� ����"����� "�� �#������ " ������������������� ����� ���������<�

• ����������! �����% ���������������"������

$� ����� ��������������������#��� ����� � ��� ��� ���� �� @ �� �� �� ���� ����"������

�������� �� "������=�������"�� �����*"=�-(G����� "�"�����"� �������� �� E� "�� � � ����� ���� � ���������� ����5��� ������$������� ���� ! ��� � ����� ! � ������"�������"��#�@�*�������7CC---�������C"? C������C="=�����>��� "��-7�

&���������� ���������� *������ �� ��2�� �=-� ������ ��� � �� �������� �� �������� �� ��������� �� �"������� ��� ��� ������ �%������������������ ��� ��� ������ �������� ������� �� �� ������ �� ����� "����� "������ ���� ���*������������������� ���-����� �������������� ����������� ������ ������������%�� ! � �����������������%���� ����� ��� *"������% �������"�������-��@��� �������������"����������� �� �� ������ ��"� � ������� ��� "�&��� ����������������������������� ������������������������������

&��������������������*������������� ��2��+=-�������������%�� ���������� ������ "�"������%���� �������������������������������� ������ ����! �"�������� "�"����! ����������! �������%����! �������� "������ ��� �����������������������! ���� ��"������������ "�"��������"������������� ����"�� ����� ����������������� ������ ! � ��������� �� �� ����� ����� ���� �� "�� ������ "�� "��� "� �� �� "�� ������� �� �� ��� �� �� ������ = "������� "��� "� ��� �� "������ "�� �������� ��������� �� ����������

���������������������������������������������������(G�#�@� �� ������� "=�� �� ��� I9� "�� ���� ���� ��� �� ��� ����� � ��

"��� ����"��������������+��������������������! ���������!���������� ��2� ����2���.������$#��899G��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 31: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

36

�� ������� �� ���� "����� "��� ���������� �� "���� �������� ������������"��� �����"��������� ����� ��������������������"��������������������������� �����

&���������� ������� ������� *%��� � 1�3�� �� ��2�� $@=-��������% "��&��������������� ������ ������������"��������"���� �� �"������� '��� �� ����� � ��� ����������� �� � ������ ��������� ������������� �������"������� �����@���������������������� ����� ! ���%�� ��� "�� �&����� ����� �������� ������ � �� �������"��� ��"��������)�����������������������������������������"����������� ��"� �������� �������� ����� �� ��� �������������������������"����� ��"��� ��#�����������������"�����������

&��������������8����*!����2������ ��2��")=-���������������!�������� ���"��� � �� �"�������� "�� �� ��� )� ��� ������������������� � ��#��� �&���� ! � ���� ������ �� ������ ! � ����� �&���� ��������������� ��� !�������� �� ��"��� ��������� �� "�� � ��#������� ��"����� ������� "�� �� ��"���� )� ��� � ��#��� ��� �� �� ����������������� � ��#��� ! ���� ����������� !�����������"��� ����� ������� ����"��� ������ !����������������������*����������"�� ! ����������������� ��#���� ����������� !���������� ��"������������� ������� �������� "�� ��#��������� ��"��������������������������� � ��#������ "�� �� ������� �������� ��������������������

&���������� �������� ��� ������ *9��� �� ��2�� K=-� ��� ��������� ��� ��� ��� ! ����� ���� ����������� �������� ���������� �������� ��� ���� � ��������� �� ����� ������ �� � ��� �#������������ ����"������ �������������� 6 � ������������������ ��#��� ��� ������� ��� ����� ������ � � ��#��� "�� �� �� � �� ����������! ��5��! ����� "��������������������"��� �������������������������� ��������"���������� � ��"�� ���� ! ��� ���"� ����� ���������� ���������� �� ��������� ����� @��� ������ "�� ��������� ! ��������� ���������� !���"������"���������������" ������ ���������������������

&�����������������*.�3��� ��2��P=-���������������� ��������� ���� ��� ������ ���� �� ������ ��� �� "���� "�� � ��� ! ����� ����� �� � ����� ��� ����������� ���� ��� �� � ��������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 32: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

37

� ��#������� �� � ��������� ����� "�� ����� ������� ����� ���� �����"� ����=���������� �����! ���� ������ ����������������������������� �� ���� �#��� �� ���� ������ �� �� ���������� )� �������� ������ "�� �������� �� ��������� �� ��� ����� ���������!�����������"� ������ ��� �����"��� ��������������������� �������������������"��� ����

&���������� ������������� ������������ ��� ����������������������� ��� ������������ *�3�������� �������� ��2�� ==-�"� ����������� � �������� ��� �"����� "�� ������ ������ �� ��� ���������������� ����� �� ��� �5�� "�������� ����������� �� �� ��� �� ��� ������������ ���������� ���������������������" �� ���"����"���������� �� ��� ����� �%����� ��"�� "�� ! ������ �� ����������������� ���������� � �� �������� "�� �� ������ �� ����� �������"�����%����������������������� ��"������������������ �5������������"��� ����

*������ " ���� ������� "�� � � ����� �� ������� �� ��5 � "������������������������������������ "�����=�������"�� �����*"=�-�� "����������� �������7��

�1&��V $&�W1&&�W'&�W&&�W(&�W(:0&��W(:�&�'�� "���� "����"�������������"��� "����=�������M� ���

*�=�-� �� � "���� =������� +������ ���� *+=�-�� ��� ����� ������������������ ���������������������� ������� �������������"��������� ������� �� ��� ���������� ������� ���� ����� ��� ����� �� ��� ����� �������� ������������������������ �������

)� ���! ������������"��! ������#�@��� ������������������ ������ � ��� ����� ������� ��� ��� ������ �%����� ������������"��������"���� "���"��"����� ������������E� "������� ����! ������ � ����="��'����������������������! ���������� ���������� "�������!������! �F��������7� "������"�� ������*��� �-��"����������� "�� �������� *� ����-�� ����������� �� ����� � �� ����� ����� ��������� ��� ���� �� ��� ��� ���� �������� �� ��� �5� �����#�� ���� ������ �%����� �&������ � �� �&��� ��� ��������� ��� ���� ! �"��� �� ���������� "�� ������ ���� �� �� �� ����� ��� ��� ����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 33: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

38

��������� ��� ������� ������� ����� ��� �� ��"����� ��������� ���"������ � �������� "�� �� ��� ���� ��� ����� ����������� �� ����������� ������� ������������������� �������� ��������������"�� "������ "�� ������ � �� ���� ! � ��������� "&������ � �� ������������������������ ������ ����������"�������������&��� ��� ��������� ������� "�� ������ �� ��� �� � "��������� ����������� ��� ������ ������� ����������������"������! ���������� "������"�� ������ �� "�� ������� � �� ���� �� ! � ��������� ���������� ��������� '����� ��� "�� "������ ������ �� �&��������� �� ���������� � �������� �����#���� �� ������ ����� �������� ! �� ��#��� �������������� ��� ���������������������� �� ��� "�������� �����*������" �������E� "������� � ����"=��������� ��" �(;��% �����8;�"�� "������" ������F��������(;��

������� � "����� ����������� ������������� "��#�@� ����� �� ������&�� ! ��� ���� ��# ��� "�� �� ��� ������ "���� ��� ������������������� ��� ! ������� ������������ ���� �������� �� ����� �����5��������� ������ �� � ���� "�� ��� "�� #�@�� ��� ��� ������� ������������� ��� ����� �� ������ �������� � ��� ������ �� ����� �� ������� "���� ����� ������ ! � �� ��� ���� ��������� 6 � ����� � "������������� ��� ����� �������� "��#�@� � ����� � ���� ! �%� �� ! ���������� "�� ������������ '������� � ������ =���� �� " � =J'����������� � "��� ������ ��� �������� ��� ������ ������ " �"���� ��� "� ����#��� �������� ������� ! � �% "�� ������� �� �� �����"�*�������7CC---������ �����-��

� #�@���"����������������� �������������"��� �����! ��������������������������������� ��#�������'��������������� ��������� ���� ��������� �������� " � (N� "�� ����� �5�� ������ ����� "��"���� ))=� *4���� �� ��2� � �2�-�� ����� ���� "�� ��%�� ����� �������������%�������������������������'������������ ���������������� "�� �� ������ "������������� ��� G;9� "�� �������� �� ������� ����������� ����� �������������� ! � ���� ���� ����� � ��� "�� ���

���������������������������������������������������(;�)� �����������������������"���������� "����������� "����

����������� ���������' �&��8��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 34: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

�������������� �������������������

39

����� ���������� ��� ����� �������� �� � ��� ! � ����"5���� "���� "����(L��

"&��� ��������������"�� "�� "�� ��� �� "���� ������� ������������� ������������"���"�����������"��� �"����"������! ��� ��� ! ������ �������� �� "� � ��� �� ������ ! � ����� �����������"�������������������6 ��������� ���������������! �������������� ���� �� �� �� �� ������� �� �������� ��� ����� ��� ����������� "� ��������#�@�� "��� �� �"����� �������� �� �� � ����� �� ������� ������ ��� ������ �� ������� ����� ��� ��� ������������� �����*������������������������ "������ ��������������-�����������"������� �����������������������"���������������

!������������� ���������������������*����������� ��� ��� ������������� ����� �� � ����� �� ��

����������� ���"�������� �� ������%��"����� ���&��� ����%���� "�� ��� �� ��� ��� 6 ��5�� � ������� ����� ���� � �� �� �� "����������"�������������������� �����������������5���"� ������� �7�

• ��������• ����#��• �������� � �����• ����������������"���������• �������������������� ������• "���������������&��� ��������$�� � ������� ���� "� "�� � ������ ��� �������� ��� ���"�����

�������� ��� ����� �� �������� ����� ������� �� "�� "����"�������"�� *"�� �&������ ������ "��� "�� ������� �������� ������������ ��� ������ ��"����� �� ��� ! � ����� ! � ����� �������� � ��"�������� ��� ����� ������� ��� ��� �� "�� ������ �� �� ���"������������ "�� � ��� �� "������� "�����% "� ������ ����� �����������-��"��������� ���������������� ����������������! ������������������"������"����������"����������� �����" �� �����"������� ����

���������������������������������������������������(L������� ������� ��"��� ����� 5� �������"����������7CC---�������C"? C������C="=�����X���="=��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 35: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

� �������. /01!�

40

�� ������� �� "������ ����� ���������� ������� �� ����� ������� ��� ������ � ����������

)�� "�"�������������������"��� ������! ����������������������������� ���"������������������ �������������! �� ����"��������� ����� �� ��� ��� �� ���� ! ������ ��� ����� ����� ��� ���������� �����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 36: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

2. DE LA CULTURA DIFERENŢEI LA TRANSCULTURALĂ

Lector Univ. Dr. Antonio Sandu Perspective semiologice asupra transmodernităţii (2010:11-30) Dana Bălaş Timar Diferenţe interregionale pe dimensiunea parohialism – naţionalism la studenţi români (2006:17-31, 49-69)

Page 37: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

11

CCAAPPIITTOOLLUULL 11 RREEPPEERREE DDEEFFIINNIITTOORRIIII AALLEE LLIIMMBBAAJJUULLUUII--OOBBIIEECCTT

I.1. R�D�CINI FILOSOFICO-�TIIN�IFICE ALE TRANSMODERNIT��II Opus deconstruc�iei postmoderne, transmodernismul – a�a cum

este prezentat de Theodor Codreanu în volumul “Transmodernismul” [2005] – propune paradigma transdisciplinarit��ii ca deschidere cultural� specific� începutului secolului XXI. Ap�rut pe fundalul ofensivei epistemologice a transdisciplinarit��ii [Nicolescu, 1999], transmodernismul adopt� valori precum globalismul, „cultura integral�”, multiculturalismul. Transmodernismul presupune “obsesia unific�rii”, având “�tergerea grani�elor” ca dimensiune programatic�.

“Spiritualizarea frontierelor”, de la nivelul construc�iilor social-politice, este o continuare fireasc� a “spiritualiz�rii frontierelor epistemologice”, a unific�rii ontologice, într-un “Univers re�ea” în care potrivit lui Ray Paul fiecare element constitutiv este corelat unitar cu toate celelalte elemente ale sistemului. Cultura integral�, v�zut� ca sintez� a tradi�ionalismului cu modernitatea, este opus� de teoreticienii transmodernit��ii [Codreanu, 2006:177] “culturii Coca-Cola”, care prin deconstruc�ia oric�rei realit��i, suprim� îns��i spa�iul de ac�iune a valorilor. În acest mod, postmodernismul implic� întreaga sfer� a fiin��rii umane: cultura, teologia, filosofia, arta, politica, �tiin�a �i tehnica.

În opozi�ie, transmodernismul propune ie�irea din postistorie printr-o sintez� “a omului complet” (deschis c�tre alteritate). „Teoreticienii transmodernismului occidental – noteaz� mai departe Ray Paul – cred c� e nevoie de o dep��ire a oric�rei logici deoarece orice logic� este monologic� pe când fiin�a transmodern� este dialogic�” [cf. Codreanu, 2005:182]. Ethosul transmodern – apreciaz�, la rândul s�u, Rorty [2000:10] – este acela al unit��ii în diversitate, sau al sesiz�rii universalului prin �es�tura fin� a particularului. Transmodernismul este opus structural postmodernismului, pe care-l acuz� de inconsisten�� în demersul deconstructivismului radical. Rorty îl acuz� pe Derrida c� postmodernismul s�u nu modific� radical statutul ontologic al logosului pân� a-l coborî, asemenea lui Wittgenstein, la un

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 38: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

12

simplu instrument al cunoa�terii. Centralitatea ontologic� a postmodernismului este diferen�a [Derrida, 1997:40-52]. Opunându-se ontologiei diferen�ei, teoreticienii transmodernismului propun restaurarea modelului ontologic, având ca centralitate unitatea sistemic� �i sinergic� a Fiin�ei [Grof, 1985:61].

I.1.1. De la dialectica hegelian� la romantismul german În cele ce urmeaz� vom identifica prefigur�ri ale culturii

transmoderne în idealismul hegelian �i în cel al romanticilor. Idealismul hegelian are ca centralitate ontologic� Spiritul Absolutul ca “Idee Logic�”: “Absolutul prin procesul s�u de transformare d� na�tere lumii, care reprezint� astfel numai grade de des�vâr�ire a perfec�iunii lui” [Andrei, 1997:118]. În “Fenomenologia spiritului”, Hegel [1997] identific� realitatea cu desf��urarea “Ideii Absolute”. În acest sens, Tudor Ghideanu afirm� c�, pentru Hegel, „conceptul sau sensul nu este exterior fiin�ei, pentru c� fiin�a este acela�i lucru cu fiin�a care se gânde�te pe sine îns��i” [1999:72].

Pentru Hegel, Dumnezeu este absolutul în cunoa�terea c�ruia spiritul devine liber de orice form� finit�. Cunoa�terea religioas� apare la Hegel sub forma religiei naturale cu cele trei faze ale sale: 1. magia (feti�ism, lamaism); 2. religia imagina�iei (brahmanism); 3. religia luminii (persianism) �i religia individualit��ii spirituale [Andrei, 1997:119].

Cu privire la cele de mai sus, Nicolae Râmbu consider� c�:

„În viziunea romantic�, finitudinea lucrurilor este o ironie, o iluzie rezultat� din fixarea privirii asupra lucrurilor particulare. Omul trebuie s� se îndrepte asupra ansamblului lumii cu întreaga lui personalitate �i astfel spiritul s�u se va îmbog��i cu o cunoa�tere cu totul nou�. Nu dincolo din lucrurile finite ci chiar în ele însele s�l��luie�te infinitul” [2001:18]. Prezen�a infinitului ca o tainic� �es�tur� în finitudinea lucrurilor

constituie o cheie a construc�iei transmoderne. Obsesia infinitului îmbrac� forma extensivului, a sintezei unificatoare, chiar dac� uneori dureros sincretice, �i a intensivului ca participare la cel�lalt, ca extrapolare a propriei infinit��i �i prin infinitatea alterit��ii.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 39: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

13

Proiectul romantic al lui Schlegel propune o nou� mistic� a întregului originar ca unitatea arhetipurilor masculin �i feminin, prin ridicarea femeii la un rang necunoscut pân� atunci: Ea este considerat� ca fiind mult superioar� b�rbatului, astfel încât tradi�ionala ierarhie dintre sexe, care-�i avea o consfin�ire biblic�, este radical modificat�. Noua mitologie a iubirii propus� de Schlegel, î�i g�se�te o coresponden�� transmodern� în romanul “Codul lui Da Vinci” [Brown, 2004]. Ini�ierile în Misterele zei�ei feminine „construiesc un roman ini�iatic care propune istorice societ��i secrete, templieri, �i Priorre de Sion care se confrunt� în ap�rarea unui mister fundamental acela al Graalului. Romanul lui Schlegel, „Lucinde”, propune �i el o ini�iere în taina feminit��ii [Râmbu, 2001:103]. În mod similar, Eminescu, gânditorul romantic al spa�iului românesc, va recrea �i el poetic mitologia femininului, a puterii sacralizante a iubirii.

Pentru romantici, reinterpretarea cre�tinismului �i sentimentul religiozit��ii constituie teme importante. Din concep�ia religioas� a lui Schleiermacher rezult� un nou gen de toleran��. Oamenii nu mai sunt v�zu�i ca ni�te copii egali în fa�a p�rintelui divin, ci într-o nou� rena�tere, unic� �i irepetabil� a întregului Univers prin sentimentul religios. Astfel, întregul Universului se poate concentra în eu �i fiecare nou� tr�ire religioas� este o r�sfrângere a infinitului în finit.

Dintr-o perspectiv� spiritualist�, Novalis propune în “Cre�tin�tatea sau Europa” un model de construc�ie european� specific romantic�. Cheia de bolt� a unit��ii europene este pentru Novalis trezirea sentimentului sacrului. Europa lui Novalis este v�zut� ca „o uniune de state ale Europei, dar nu în sens administrativ ci organic” [cf. Râmbu, 2001:111]. Unirea Europei constituie pentru Novalis un prim pas spre refacerea unit��ii neamului omenesc.

Mutatis muntandi: Uniunea European� este deja o realitate politic�. Ea apare ca o construc�ie suprastatal�, care are ca baz� uniunea politic� �i monetar�. Este aceast� construc�ie european� generatoare de identitate? Dincolo de sintagma de cet��ean european va exista o real� identitate european�, ca sentiment al apartenen�ei la realitatea spiritual� a unei Europe unice, sau vor r�mâne în continuare, germani, francezi, englezi, italieni �i în acest context o întrebare special� ne poate fr�mânta pe noi românii: Care poate fi destinul unei “culturi minore”, cum este cea româneasc�, într-un spa�iu cultural al Europei unite?

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 40: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

14

Proiectul romantic al lui Novalis a devenit o construc�ie istoric� a societ��ii industriale. Putem spune c� Uniunea European� îndepline�te visul romantic al lui Novalis? În teoria politic�, Uniunea European� are statutul unei Confedera�ii de state, care au ales aceast� integrare pentru a gestiona mai bine resursele, politicile publice, ap�rarea sau politica extern�. La baza Uniunii Europene ar trebui s� stea o viziune unic� sau m�car coerent� a cet��enilor europeni asupra unui viitor comun. Respingerea de c�tre Fran�a �i Danemarca a Constitu�iei Europene pune îns� la nivel pragmatic sub semnul întreb�rii reu�ita proiectului spiritual al integr�rii europene. Viziunea integratoare este îns� diferen�a specific� propus� de construc�ia transmodern� fa�� de construc�ia organic� propus� de romantici.

*

Concluzionând, putem afirma c� fascina�ia pentru Orient a

romantismului occidental î�i are coresponden�a în neosincretismul transmodern. În acest context o întrebare fireasc� ne apare: poate fi în�eles transmodernismul ca fiind neoromantic? �tefan Afloroaiei atrage aten�ia asupra concep�iei romantice care prive�te lumea ca un vis al nefiin�ei [1993:194]. Deschiderile în fa�a nimicului, a vidului, specifice modernit��ii se întâlnesc în transmodernitate cu implica�iile ontologice ale vidului cuantic. Putem g�si în filosofia transmodern� o adev�rat� pendulare între Nirv�na �i Vidul cuantic. [Sandu, 2000] Existen�a unor teme romantice revalorizate de transmodernism nu constituie, dup� p�rerea noastr�, un argument suficient al acestei identific�ri. Dogma fundamental� a transmodernismului este integralitatea �i unicitatea lumii, reg�sirea întregului în parte �i a p�r�ilor în întreg. Acest model fractalic-holografic constituie un specific al transmodernit��ii, iar revalorizarea temei romantice se face în spiritul acestei orient�ri culturale.

I.1.2. De la „cuantismul ontologic” la redescoperirea filosofiilor orientale Cultura occidental� a ajuns la un punct de discrepan�� între

paradigma �tiin�ifico-epistemic�, �i cea pragmatic�, adic� între gândire �i ac�iune. În fizic� conceptele precum spa�iul euclidiano-cartezian,

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 41: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

15

stele fixe sau corp material î�i pierd semnifica�ia fiind înlocuite cu alte concepte precum: „spa�ii topologice”, “linii de Univers”, probabilit��i de existen��”. Filosofia �tiin�ei î�i asum� misiunea explor�rii noilor dimensiuni semantice, date de cadrele muta�iei paradigmatice survenite în urma descoperirilor din fizica relativist� �i cea cuantic�. Filosofia �tiin�ei trebuie s� dep��easc� întrebarea despre “Cum este realitatea?”, care apar�ine de drept �tiin�ei, ocupându-se mai ales de semnifica�ia uman� a realit��ii, deci “Ce reprezint� pentru om realitatea?”

Fizica actual� se apropie de metafizic�, propunându-�i s� r�spund� ea îns��i la întrebarea: „Ce este ceea ce este?” Fizica substituie specula�ia metafizic� prin construc�ia unor modele teoretice. Pentru filosofia �tiin�ei au relevan�� întreb�ri de tipul: „Ce semnific� entit��ile matematice abstracte ale fizicii, pentru con�tiin�a uman�?” Construc�ia ontologic� poate fi realizat� ca o reconstruc�ie subiectiv� a realului [Nicolescu, 2007:212-213] pornind de la “semnele” prin care “nivelurile realit��ii” se prezint� cercet�torului. O astfel de construc�ie ontologic� trebuie s� aib� o dimensiune deopotriv� fenomenologic� �i semiotic�.

Schimb�rile de paradigm� din fizic� au creat în filosofia �tiin�ei modele epistemice ce se cer în�elese �i unificate pentru a putea fi integrate în con�tiin�a umanit��ii. Specula�ia filosofic� medieval� a fost înlocuit� de calculul matematic atât la nivel cosmologic cât �i microfizic. Ambele modele sunt forme de semioz� asupra ordinii pe care logica o impune lumii. Aceast� ordine este una pentru noi f�r� a fi cu necesitate structura în sine a Universului.

A în�elege particulele subatomice ca fiind „un câmp de interac�iuni” are o semnifica�ie metaforic� pentru nivelul sim�ului comun. La nivelul sim�ului comun apare absurd� ideea conform c�reia corpurile materiale sunt fizic vorbind spa�ii vide. În acest sens, Herman Weyl scria:

“Conform teoriei câmpului, o particul� material� cum ar fi

electronul, este o mic� regiune a câmpului electric în care intensitatea câmpului atinge valori enorme, indicând faptul c� o cantitate mare de energie este concentrat� într-un spa�iu foarte restrâns. Un asemenea nod de energie, care nu este delimitat clar de restul câmpului, se propag� prin spa�iul vid, a�a cum un val traverseaz� suprafa�a unui

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 42: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

16

lac; nu exist� substan�� din care s� se constituie electronul” [cf. Capra, 1995:181]. Substan�a apare ca o polarizare a câmpului fundamental. În

urma interac�iunilor sunt generate, simultan particula �i antiparticula sa (electron-pozitron). Existen�a unui astfel de câmp fundamental, este o ipotez� �tiin�ific�, a c�rei rezolvare implic� un r�spuns metafizic. Câmpul fundamental este una dintre entit��ile metafizice p�truns� în aria discursiv� a �tiin�ei. Este o „certitudine” a fizicii contemporane apari�ia din spa�iul vid a unei perechi particul� - antiparticul�. Transformarea reciproc� a substan�ei în câmp �i a câmpului în substan�� face ca certitudinea materialit��ii lumii s� fie înlocuit� cu viziunea unui Univers vibratoriu conform c�ruia “vidul fluctueaz� în mod aleatoriu între fiin�� �i nefiin��” [Pagels, 1983:240]. Geneza Universului apare ca o gigantic� explozie primordial�, care arunc� în spa�iu, cu o energie inimaginabil�, întregul Univers. Acest model este o aproxima�ie pentru sim�ul comun, c�ci în cosmologie, spa�iul este un produs al Big-Bangului �i are acelea�i dimensiuni ca Universul. Pagels consider� Big-Bangul ca fiind o “gigantic� fluctua�ie a vidului” [1983:247].

În filosofia indian�, Abhinavagupta consider� c� emana�ia fonematic� a Universului este o expansiune a subiectului con�tient în pur� obiectivitate. Spa�iul �i timpul ca realit��i constitutive ale obiectivit��ii sunt cuprinse în acest proces de emana�ie �i resorb�ie care în lipsa unui „spa�iu obiectiv” se desf��oar� în con�tiin�a subiectiv�, �i datorit� absen�ei timpului ia forma unor str�fulger�ri creatoare [cf. Gnoli, 1972].

Misterul primelor secunde ale Universului, înaintea c�rora conceptul de timp nu are sens este poten�at de faptul c� în întregul spa�iu (mai mic în acel moment decât constanta lui Planck), nu puteau exista particule-und� care s� transmit� interac�iunile. Starea preluminic� a Universului o putem identifica cu momentul crea�iei ierarhiilor divine “din întunericul mai luminos decât lumina” [Areopagitul, 1993:148-149]. Aceast� precrea�ie a ierhiilor luminii în „non-timpul” cuprins între t = 0 �i t =10-43 s, am putea vedea aceast� cuant� de timp ca fiind momentul în care Logosul Creator prefigureaz� informa�ional Universul ca structur� sistemic ierarhizat�. În etapa precuantic� Universul fiin�eaz� informa�ional, dar nu energetic

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 43: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

17

substan�ial, întrucât substan�a necesit� spa�iu. În doctrina lui Abhinavagupta aceast� etap� a autoexplicit�rii divine se nume�te shudavidia tattva. Întreaga desf��urare a lumii exist� în forma intrinsec� a Energiei Supreme [Shankaranarayan, 2002:83-84].

O similar� precrea�ie o întâlnim descris� de Traian D. St�nciulescu în cadrul teoriei „hologramelor arhetipale”, a formelor perfecte similare „semnelor-cuvinte” generatoare de lume pe care textul biblic le men�ioneaz� [2007:39]. Autorul face distinc�ia dintre „câmpul întunecat” al haosului primordial, preexistent crea�iei cosmice, �i „lumina necreat�” prin care se proiecteaz� tiparele energetico-informa�ionale, „gândurile-form�” ale For�ei Creatoare. Geneza lumii ar putea fi astfel identificat� – nu numai metaforic – cu ac�iunea unui „Laser Divin”, în m�sur� s� proiecteze holograme perfecte peste substan�a amorf�, spre a întrupa astfel multitudinea de forme evolutive ale lumii. Modelul „laserului cosmologic” se va reg�si la nivelul individului uman sub forma ac�iunii unor coeren�i „laseri biologici”, în m�sur� s� traduc� la nivelul creierului uman – prin mecanisme de rezonan�� holografic� – semnele-obiect ale referen�ialit��ii [2007:148-154]. O unificatoare viziune asupra crea�iei lumii prin semn, similar manifest� la nivel cosmic �i uman, poate fi desprins� din ipotezele de mai sus.

Între întunericul-haos dinaintea crea�iei �i cel din faza precrea�iei unei lumi anume trebuie constatat� o diferen�� ontologic� fundamental�. Întrucât Timpul apare o dat� cu crea�ia, starea lui Dumnezeu de dinaintea crea�iei este inconceptibil�, nefiind descriptibil� catafatic sau apofatic.

Putem vorbi de cicluri ale crea�iei în Multivers – un “univers ciorchine” aflat într-o permanent� “expansiune pulsatorie”, presupunând existen�a unor lumi multiple, caracterizate prin spa�ii �i timpuri paralele [St�nciulescu, 1985] –, cicluri a c�ror recunoa�tere rezolv� problema lui „înainte” �i a „începutului” lumii. De fapt, este o transla�ie de la întrebarea cu privire la „înaintea Universului” nostru la întrebarea cu privire la „înaintea primului Univers”, a Multiversului însu�i. A�a cum Thomas d’Aquino men�iona, nu putem vorbi de un început al Marelui Univers, ci doar de începutul uneia dintre lumile particulare ale acestuia.

Un r�spuns modern al acestei probleme îl consider�m a fi fractalitatea timpului în Multivers. Prin fractalitate în�elegem

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 44: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

18

capacitatea Multiversului a totalit��ii Universurilor de a se autogenera �i autodezvolta pornind de la un element fundamental �i o lege de generare. Din punct de vedere filosofic, identific�m elementul fundamental care se reitereaz� ca fiind Fiin�a în Sine, iar legea de generare ca fiind Logosul Creator. Fiin�a în sine se multiplic� fractalic prin intermediul Logosului Creator dând na�tere lumilor. Forma de a fiin�a a lui Dumnezeu este chiar câmpul fundamental, „câmpul de lumin� supracoerent” (Dumnezeu însu�i), manifestat prin triplul s�u ipostas – Tat�l, având drept corespondent principiul informa�iei, Sfântul Duh identificat ca principiul activator al Energiei �i Fiul având substan�a ca principiu analog” [St�nciulescu, 2007: 40].

Intui�ia metafizic� oriental� a dualit��ii Yin-Yang, poate constitui un model în conceptualizarea oric�ror dualit��i, inclusiv celei dintre materie-antimaterie, substan��, energie. Abhinavagupta propune identificarea în spatele oric�ror dualit��i existen�a unui al treilea element neutru, fa�� de cele dou�, aflat pe un nivel ontologic superior [cf. Singh, 1989:54-62]. Elementul neutru este pe nivelul s�u ontologic parte dintr-o alt� dualitate unificat� într-un alt nivel ontologic �i a�a mai departe.

�tefan Lupa�cu concepe o logic� a antagonismului energetic [1982:75], introducând principiul ter�iului inclus, conform c�ruia exist� un “termen T care este în acela�i timp A �i non-A” [Nicolescu, 2007:260]. În acest sens, Petru Ioan [2000] identific� în sistemul lui Lupa�cu trei logici pornind de la cele trei dialectici ale lui Lupa�cu: a omogeniz�rii, a eterogeniz�rii �i dialectica cuantic�. Exist� aici similitudini �i modele de creare a perechii particul�-antiparticul� din spa�iul vid.

H. Zimmer semnaleaz� mitul “Parada Furnicilor”, care vorbe�te explicit de Universuri paralele, de expansiunea Universului �i contrac�ia sa „dincolo de cea mai îndep�rtat� viziune în�esând spa�iul exterior. Universurile vin �i se duc, „ca o oaste nenum�rat�...”. De la r�d�cina fiec�rui fir de p�r (a lui Vi�nu), iese la iveal� un Univers �i se sparge ca o b��icu��” [Zimmer, 1994:7-15]. O viziune similar� – prezentat� de Lao Tse, care afirm� c� miliardele de lucruri �i de fiin�e apar din vid – este pus� în corela�ie de Fritjof Capra cu apari�ia din vid a perechilor de particul�-antiparticul� [1995:181].

În dep��irea viziunii lui F. Capra, preciz�m c� interpretarea transdisciplinar� a unor modele cosmologice, reg�site în intui�ia

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 45: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

19

metafizic� �i mitic�, o în�elegem ca pe o situa�ie semiotic� generat� de existen�a unor structuri ordonatoare ale naturii, care se fac prezente în fa�a interog�rii umane sub forma unui r�spuns rezonant, pe care natura îl d� subiectului cunosc�tor. Aceste structuri comunica�ionale sunt v�zute de Traian D. St�nciulescu ca fiind „principii ordonatoare ale realit��ii universale” [2004: 114-115] �i anume:

� sistemicitatea (structuralitatea), lumea fiind un complex de

sisteme organizate �i ierarhizate având ca reper integrator unele �i acelea�i forme semnificante;

� conexiunea ca rezonan�� holografic� în baza c�reia totul poate fi corelat cu totul;

� reflexivitatea, ca proprietate de reflectabilitate a oric�rui sistem în sistemul de propriet��i al oric�rui alt sistem;

� specificitatea formelor, în condi�iile existen�ei unor arhetipuri morfologice integratoare, simbolic sugerate de ovoid, clepsidr�, coloan�, ciorchine;

� manifestarea virtual� sau real� a informa�iei la nivelul tuturor secven�elor realit��ii materiale sau spirituale.

Aceste principii – pe care autorul citat le consider� dublate de

legi dialectice precum legea ciclului entropic �i a continuit��ii informa�ionale (sugerând, în termeni eminescieni, c� „to�i se nasc spre a muri �i mor spre a se na�te) – pot sta ca baz� a unei construc�ii fractalice a Universului semnificat, dublat holografic de Universul semnificant. Apari�ia unor modele pe care con�tiin�a le vede similare, le punem pe seama unei contiguit��i holografice, a apari�iei realit��ii ca reflectare în con�tiin�a subiectului cunosc�tor.

A�a cum am men�ionat deja, un posibil „Laser Cosmologic” proiecteaz� prin substan�a lumii arhetipuri ale Crea�iei care parvin sub forma unor imagini simbolic-arhetipale [St�nciulescu, 2007:40-41]. O viziune arhetipal-mitologic� asupra cosmogoniei se reitereaz� astfel fractalic �i holografic deopotriv�, atât în modelele mitologice, cât �i în noua mitologie generat� de �tiin��. Tocmai de aici provin apropieri între modele de Univers provenite din intui�ia metafizic� �i cele dezvoltate în cadrul �tiin�ei contemporane. Aceast� semnificare a lumii pentru om, este dat� de o inten�ionalitate virtual� a Logosului Creator de a se face

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 46: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

20

explicit pentru un receptor capabil s� în�eleag� semnele. Acest receptor este omul ca fiin�� spiritual�, ca înmagazinator a puterii logosului de a se autoîn�elege.

„Ontologia cuantic� – noteaz� Bogdan Baghiu – este din ce în

ce mai mult ata�at� de ideea de însufle�ire a Universului, de ideea c� în�elegerea este o constant� a tot ceea ce exist� în Univers. S-a ajuns astfel la ideea c� nu numai lumina poate avea o natur� ambivalent�, und�-corpuscul, dar �i gândul ar avea o asemenea natur�, el fiind o reflec�ie a luminii în microcosmosul spiritual uman” [2006:114]. Se poate desprinde, din cele de mai sus, o orientare logocentric�

a unei noi filozofii a �tiin�ei. Atât metafizica orientului cât �i fizica contemporan� sunt pentru filosofie o alteritate care se deschide.

I.1.3. Paradigma transdisciplinar�, o sintez� necesar� Impactul modelului holist genereaz� o muta�ie paradigmatic� în

întreaga cultur� contemporan�. Suntem ast�zi în plin� paradigm� transmodern�, bazat� pe transdisciplinaritate �i interdisciplinaritate. Ea se extinde în sfera artei, în etic� �i pragmatic�, psihologie, sociologie, precum �i în marile construc�ii social politice a globaliz�rii �i globalismului, a comunic�rii globale, apeten�a pentru toleran�� �i multiculturalism, afirmarea identit��ii minorit��ilor, paradigma ecologic� �i filosofia penal� a justi�iei restitutive.

Consider�m aceast� nou� viziune umanist� având ca fundament antropocentrismul �i ca model epistemic construc�ionismul fractalic. Acest model epistemic umanist construc�ionist pleac� de la centrarea subiectului cunosc�tor, ca factor catalizator a reconstruc�iei simbolice a realit��ii. Ne situ�m pe pozi�ia unui „antropism spiritualist”, conform c�ruia Universul ca Spirit se autocunoa�te ca unitate fundamental� în fiecare reiterare fractalic� a realit��ii (parte a fractalului). Universul are nevoie de fiin�a uman� pentru a se cunoa�te deoarece identific�m luciditatea ca motiva�ie cosmogonic�. Regulile jocului sunt legile lumii, iar juc�torii sunt subiec�ii con�tien�i (indivizii) care fac parte din Univers. Creatorul se proiecteaz� holografic în fiecare fiin�a uman�, pe care o creeaz� dup� chipul �i asem�narea Sa. Pr�pastia ontologic� om-Dumnezeu o în�elegem ca o diferen�� intensiune-extensiune, în termenii

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 47: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

21

lui Bohm totalitate înf��urat� a existen�ei versus modalitate explicitat� de existen�� în fiin�a uman� [Bohm, 1995]. Hristos este explicitarea ultim� a dumnezeirii în fiin�a uman�. Sau, cum noteaz� Losski:

„Sf. Gregorie de Nazianz poate vorbi, �i pe drept cuvânt, despre

prezen�a în om a unei p�rticele din Dumnezeu. Aceasta înseamn� c� harul necreat este implicat în îns��i lucrarea creatoare �i c� sufletul prime�te, în acela�i timp, via�� �i har, c�ci harul este suflarea lui Dumnezeu, curgerea dumnezeirii, prezen�a d�t�toare de via�� a Duhului Sfânt. Dac� omul începe s� tr�iasc� în momentul în care Dumnezeu sufl� via�� în el, aceasta se datoreaz� faptului c� harul Duhului Sfânt este principiul real al existen�ei noastre” [1993: 92]. Prin volumul “Transdisciplinaritatea” [1999], Basarab

Nicolescu deschide calea unei construc�ii culturale bazate pe cooperare în cunoa�tere, pe dep��irea frontierelor dintre ramurile �tiin�ei [2007:48-58]. Premisa epistemic� a trandisciplinarit��ii este existen�a unei unit��i fundamentale a lumii, temei a unit��ii cunoa�terii. În acest sens, Rodica Ro�ca consider� c� “paralel proceselor de diferen�iere apar noi forme de integrare. Modelele de cercetare abordare a unor �tiin�e trec grani�ele altor �tiin�e” [2007:5]. La rândul s�u, Huessy consider� – din perspectiva etosului voca�iei – transmodernismul ca fiind dorin�� de transcendere a limitelor impuse de neomodernism �i de postmodernism revendicându-se tradi�iilor ezoterice atât europene cât �i orientale [cf. Codreanu, 2005:179].

Basarab Nicolescu – într-o edi�ie recent� a men�ionatei lucr�ri [2007:58-60] – propune o realitate multidimensional� structurat� pe niveluri multiple. În încercarea de reunificare a realit��ii multidimensionale, autorul se întreab� asupra teoriilor capabile de a descrie trecerea de la un nivel la altul �i rolul subiectului observator în existen�a unei unit��i a tuturor nivelurilor de realitate. Nicolescu propune – pornind de la modelul lui �tefan Lupa�cu – o logic� a ter�ului inclus capabil s� descrie coeren�a dintre nivelurile de realitate. În conformitate cu aceast� logic� a ter�ului inclus, dou� contradictorii devin complementare pe un alt nivel de realitate, într-o stare unificat� T. Aceast� stare T particip� în propriul s�u nivel de realitate la o alt� pereche de contradictorii rezolvat� pe urm�torul nivel de realitate [2007: 61-64]. Nivelurile de realitate sunt coerente permi�ând transferul

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 48: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

22

de informa�ii de la un nivel la altul. Coeren�a nivelurilor de realitate se opre�te în nivelurile extreme. Unificarea lumii se realizeaz� printr-o “zon� de non rezisten��” . Zonele de transparen�� la cunoa�tere apar ca fiind “înv�luite”, deoarece – dup� D’Espagnat – cunoa�terea are forma unei reflect�ri care nu este permis� în zonele de transparen�� [cf. Nicolescu, 2007:64-65]. Nicolescu identific� Zona de non-rezisten�� la cunoa�tere ca fiind sacrul. Sacrul nu este a�adar un nivel de realitate în sine, ci zona de transparen�� care apare între nivelurile de realitate.

Obiectul cercet�rilor transdisciplinare este constituit tocmai din

„ansamblul nivelurilor de realitate �i zona sa complementar� de non-rezisten��” [2007:65]. Pentru Nicolescu, „realitatea nu este doar multidimensional� ci �i multireferen�ial�, pluralitatea complex� �i unitatea deschis� fiind dou� aspecte ale unei unice realit��i”. Prin aceasta se fundamenteaz� “Principiul Relativit��ii” nivelurilor de Realitate: “nici un nivel de realitate nu constituie un loc privilegiat de unde se poate în�elege toate celelalte niveluri de realitate” [2007, 2:65].

* *

* În „Manifestul Transdisciplinarit��ii”, autorul propune

unificarea obiectului cu subiectul transdisciplinar prin unificarea zonelor de non-rezisten��. Astfel studiul Universului �i studiul fiin�ei umane se sus�in reciproc, interpretându-se zona de non-rezisten�� ca un “ter� secret inclus”, care unific� subiectul transdisciplinar cu obiectul transdisciplinar [2007, 2:60-67]. Pornind de la principiile transdisciplinarit��ii Basarab Nicolescu propune o nou� sintez� umanist� sub denumirea de transumanism. Deschiderea sistemic� propus� de transdisciplinaritate porne�te de la ideea dezvolt�rii integrale a fiin�ei umane atât în mod personal, social, cultural �i spiritual.

„Numesc transumanism noua form� de umanism care ofer�

fiec�rei fiin�e umane capacitatea de maxim� dezvoltare cultural� �i spiritual�. Este vorba de c�utarea a ceea ce exist� exist� întru, printre �i dincolo de fiin�ele umane – a ceea ce putem numi Fiin�a fiin�elor [2007/2:169]”.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 49: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

23

Transumanismul nu presupune omogenizarea distructiv� a

identit��ii culturale ci actualizarea poten�ialit��ilor creatoare sub auspiciile unit��ii în diversitate �i diversit��ii în unitate. Noul (Trans)umanism are în centrul s�u demnitatea uman� ridicat� – cel pu�in dup� Nicolescu – la nivel planetar �i cosmic.

I.2. „COTITURA TRANSMODERN�”: O PARADIGM� A TIMPULUI PREZENT Una dintre cele mai importante “direc�ii” în filosofia secolul XX

o constituie “redescoperirea” limbajului. Deschiderile realizate de Ludwig Wittgenstein cu privire la „jocurile de limbaj” [Surlea, 2007: 31], sunt valorizate sub forma unei analize de autorii post moderni sub forma unei analize logice a rela�iei dintre limbaj �i structurile formative ale gândirii.

Aspectele formale ale gândirii se realizeaz� în sistemul sintactic al limbii. Sintaxa limbii materne î�i pune amprenta pe patternurile cognitive ale vorbitorilor nativi, transformându-se în sintaxa subiectiv� a persoanei. Formalizarea �i axiomatizarea sistemelor logice contemporane, presupune existen�a unei sintaxe unitare care s� permit� invarian�a fa�� de modelul cultural. Semnificativ în analiza constituirii limbajului ca sistem universal de semnificare este posibilitatea unor structuri semantice invariante.

Cea mai important� caracteristic� biologic� a omului o reprezint� poten�ialitatea limbajului. Limbajul este calea de transmitere a culturii de la o genera�ie la alta, este modalitatea opera�ional� în care se realizeaz� procesul socializ�rii. Fiecare civiliza�ie î�i perpetueaz� “valorile dominante” pe care le genereaz� �i “în structuri cadru cognitive, plasate la nivelul mentalit��ilor, a “adev�rurilor universal valabile” pe care le putem intui ca fiind “metatextul” culturii care le genereaz�. La aceste cadre ale gândirii face referire Petru Culianu [1995: 5-7] când folose�te expresia “grila interpretativ� �i voin�a deformatoare” specifice diverselor culturi �i civiliza�ii care se succed în istorie. Existen�a unor cadre structurante ale con�tiin�ei, sistemul categorial, face posibil� reprezentarea în con�tiin�� a realit��ii. Pentru

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 50: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

24

Wittgenstein, limbajul este structurat contextual în jocurile realit��ii, sub forma unei sintaxe �i a unei semantici [1953: 27].

Analiza situa�iei limbajului a generat cotitura lingvistic�, ca mutare a aten�iei filosofiei de la “realitate” la “reprezentarea realit��ii” în limbaj. Jean Piaget identific� din punct de vedere psihologic stadialitatea dezvolt�rii cognitive a omului, descriind procesele cognitive specifice fiec�rei etape [1980]. Aceste procese sunt conturate de dezvoltarea limbajului, pe de o parte �i de posibilitatea oper�rii cu concepte pe de alt� parte.

“Cotitura lingvistic�” a secolul XX are ca punct de plecare conceptul de structur�. Postmodernismul porne�te de la deconstruc�ia structurilor reprezent�rii, tocmai având ca argument ideea jocului de limbaj, ca “gramatic�” a în�elegerii realit��ii. Postmodernitatea pune �i ea accent pe puterea cuvântului de a institui lumea. Florea Lucaci observ� „reduc�ia la limbaj” [2005: 104] specific� modernit��ii târzii �i postmodernit��ii. Eliminând absolutul (în cazul de fa�� cuvântul ca logos), postmodernitatea opereaz� cu posibilul �i în mod natural cu pluralul întrucât, cum spune Witgenstein, „propozi�ia este un model al realit��ii a�a cum ne-o imagin�m” [1991: 401].

Eliminarea transcendentului în postmodernitate d� na�tere unui nou umanism “dincolo de om” este neantul, nimicul. Umanismul existen�ialist p�stra înc� “Fiin�a” ca referen�ial metaforic, pe care o contrapune nimicului [Sartre, 2004]. Umanismul postmodern r�mâne centrat – pe de o parte – în problematica libert��ii pe care o preia de la Sartre, dar o rupe de orice form� de transcenden��, de orice posibilitate de centrare ontologic�. Pe de alt� parte, umanismul post-modernist este centrat în diferen�iere. Postmodernitatea este o “civiliza�ie a minorit��ilor având ca model minorit��ile sexuale” [Codreanu, 2005: 67].

În plan epistemic muta�ia paradigmatic� a postmodernismului are ca referen�ial teoria relativit��ii. A�a cum Albert Einstein exclude referen�ialul absolut din fizic�, postmodernii îl exclud din cultur�. Pentru Rorty lumea contemporan� privilegiaz� o cultur� a lipsei de întemeiere atât teleologic� cât �i ontologic� [2000: 162]. Încerc�rile de unificare ale fizicii relativiste cu mecanica cuantic�, ideea Universului ierarhizat dominat de o ordine implicit�, transdisciplinaritatea ca paradigm� a cunoa�terii sunt semne ale necesit��ii dep��irii unei culturi a diferen�ei, înspre o cultur� a integralit��ii sistemice.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 51: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

25

Cultura integral� (total�) este v�zut� de Ray [1970] – primul care utilizeaz� termenul de transmodernitate – ca o sintez� între tradi�ionalism �i modernitate:

“Teza central� a studiului meu (Ray n.n) este c� suntem

martorii apari�iei unei noi forme de cultur�, cultura total� – o nou�, constructiv� sintez� dintre modernism �i opusul lui tradi�ionalismul, o sintez� care merge dincolo de ambele, f�r� a respinge pe nici una dintre ele” [cf. Codreanu, 2005: 150-151]. Pentru Ray, post-modernitatea nici m�car nu exist�, fiind

integrat� în transmodernitate ca o form� particular� a acesteia. Noi prefer�m s� în�elegem distinc�ia post-modernitate � transmodernitate ca pe o distinc�ie între paradigma diferen�ierii �i cea “integral�”. Cultura integral� (transmodern�) o include pe cea post-modern� ca pe o situare la limit�. Deconstruc�ia este o form� particular� a construc�ionismului. De aceea metoda specific� sistemelor de gândire transmoderne, va fi una construc�ionist�. Realitatea este un construct edificat la întâlnirea dintre Universurile de discurs particulare ale indivizilor fiind rezultatul, negocierii interpret�rii. “Negocierea interpret�rilor” face trecerea de la cotitura lingvistic� prezent� în postmodernitate la “cotitura transmodern�”.

* *

* Ca paradigm� cultural�, caracteristic postmodernismului este

deconstruc�ia. Faptul c� acest „concept” permite o deriv� hermeneutic�, centrifug� �i f�r� poli, arat� dificultatea în�elegerii unei modalit��i de a gândi, a toleran�ei supreme, care accept� orice text. Omul se supune propriului s�u limbaj, în�elegând c�, involuntar, a accepta limbajul presupune a nu încerca s�-l justifici în nici un fel. Nici o interpretare a deconstructivismului, venit� în maniera lui Derrida, în sensul universalit��ii limbajului, nu este posibil�, pentru c� orice interpretare face jocul deconstruc�iei, a indica ceea ce deconstruc�ia arat� cu claritate [Silion, 2002: 2].

Deconstruc�ia este o trecere la limit� a filosofiei dinspre domeniul Ontologiei realului spre semiotica Fiin�ei. Cuvintele cap�t�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 52: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

26

sensul pe care vrem s� li-l d�m, iar metafizica devine o gramatic� a fiin�ei. Sensurile nu sunt prin ele însele derivate din propriet��ile obiectelor, ci atribuite în jocul comunic�rii, dup� seturi de reguli impuse aleatoriu, de necesit��ile discursului. Exist� o diferen�� considerabil� �i fundamental� între realitate �i percep�ia noastr� asupra realit��ii. Individul nu reac�ioneaz� în conformitate cu realitatea ci cu imaginea sa despre realitate. “Harta noastr� personal� poate diferi fundamental atât de realitate cât �i de h�r�ile altor persoane” [Sandu, 2005:74]. Harta este modelul paradigmatic în care individul î�i structureaz� cunoa�terea fiind un model cognitiv, interpretativ, bazat pe aproxima�ii repetate �i pe reducerea necunoscutului la dimensiuni cognoscibile �i adecvate modelului cognitiv specific paradigmei.

Vom c�uta s� analiz�m câteva elemente de metatext care au fundamentat postmodernismul articulat pe civiliza�ia postmodern� ca dimensiune cultural�. În acest sens, Tudor Ghideanu afirm� c�:

“În acest moment istoric pe care Heidegger – între al�ii – l-a

numit „era tehnicii planetare”, cum spuneam �i cu alt prilej, un vector de real� excentricitate a evolu�iei umanit��ii face ca tehnica robotizat� s� contribuie la o adev�rat� deconstruire fatal� a necesarei complementarit��i �i armonii dintre �tiin��, art�, filosofie, religie. Faptul c� problema grav� a sensului culturii �i a destinului uman trebuie scoas� de sub „teroarea” modernit��ii �tiin�ifico-tehnice, apare ca o dominant� a n�zuin�elor de libertate în crea�ia artistic� �i filosofic�. Pentru c� arta modernist� a constituit, ea îns��i, un moment considerat ast�zi ca revolut, noile experimente, noile înf�ptuiri în crea�ia cultural� se vor a fi decis delimitate de cele anterioare” [2003:7]. Setea de libertate a postmodernismului este o reac�ie de dep��ire

a paradigmei mecanicist carteziene specific� modernit��ii. Dac� în modernitate �tiin�a î�i caut� legitimitatea într-un metadiscurs, într-o filosofie, cum ar fi dialectica spiritului, hermeneutica sensului, emanciparea subiectului ra�ional, sau a muncitorului, dezvoltarea bog��iei, în postmodernitate se manifest� „o neîncredere fa�� de metapovestiri” (metadiscursuri), ceea ce conduce la o principal� criz� a metafizicii [Ghideanu, 2003:8].

Centrându-se în deconstruc�ie, postmodernismul este condamnat la a fi o hermeneutic� diversificat� �i polimorfic�. Dac�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 53: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

27

realitatea este o structur�, o construc�ie, hermeneutul postmodern cerceteaz� temeliile acestei construc�ii, cât �i modalit��ile sale de articulare. Derrida propune logocentrismul (pornind de la Jocurile de discurs ale lui Wittgenstein). Logosul este “fraza original�” în preajma c�reia filosoful trebuie s� se situeze. Jocurile de limbaj la Derrida se realizeaz� prin schimbarea cadrului contextual al utiliz�rii cuvintelor [2001:1-3; 351-352]

Deconstruc�ia radical� are ca etap� necesar� sinteza. Na�terea transmodernismului este o nou� revolu�ie semiotic�, care – prin analogie cu „cotitura lingvistic�” – a fost recent denumit� �i definit� în termeni semiotici de Traian D. St�nciulescu drept „cotitura transmodern�” [2008]. În timp ce cotitura lingvistic� a fost centrat� pe „jocurile de limbaj”, ca o modalitate de deconstuc�ie-reconstruc�ie a realit��ii, „cotitura transmodern�” se centreaz� pe “jocul ontologic” generat de transparen�a la cunoa�tere descris de Basarab Nicolescu [2007: 64-65].

*

* * Întemeiat� pe judecata sintetico-apriori filosofia kantian� se

arat� a fi primul semn de întrebare în fa�a certitudinilor carteziene. Kant a f�cut subiectivitatea �i con�tiin�a de sine s� r�mân� sub tirania, �i în conul de umbr�, a unei insondabile voin�e de a �tii [Ghideanu, 2003:7]. Tocmai astfel, încercarea kantian� de a întemeia metafizica naturii sub forma unei �tiin�e riguroase, este considerat� de Ilie Pârvu drept cea mai „înalt� sintez� a �tiin�ei moderne”. [1990:160]

Postkantienii au sesizat impasul filosofiei ca �tiin��, care nu se mai poate referi la fiin��, ci la formele fiin�ei. Postcartezienii au conceput Universul ca fiind un „în sine”, transcenden�a nefiind nici negat� nici afirmat� ea r�mânând în afara grani�elor cunoa�terii. �tiin�a pozitiv� de�i critic� dogmele, se întemeiaz� la rândul s�u, pe un set de structuri dogmatice axiomatice: ceea ce exist� poate fi cunoscut, ceea ce exist� este „un însine” coerent în m�sura cunoa�terii legilor naturii, este posibil� întrucât aceasta ascult� integral de propriile legi. De la pozitivism la materialism a fost un singur pas. Divinitatea este exclus� din sfera �tiin�ei, întrucât lumea func�ioneaz� f�r� prezen�a Divinit��ii în mod mecanic �i adecvat. În acest sens, Popper a�eaz� modernitatea sub semnul înlocuirii ideii de Dumnezeu cu cea de Natur�, �i

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 54: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

28

construind prin aceasta o nou� religie a modernit��ii în jurul ideii de Natur� [1998:113].

Darwinismul a centrat materialismul ca epicentru epistemologic. Evolu�ia speciilor, prin selec�ii succesive, datorate unor muta�ii întâmpl�toare care genereaz� adapt�ri eficiente la mediu, a dat greutate acestei concep�ii. Materia „se transform�” în permanen��, viul evolueaz�, iar hazardul �i selec�ia natural�, au f�cut ca lumea s� arate a�a cum arat� ea ast�zi. Universul infinit �i echipotent permite ca pe una din miliardele de lumi, via�a s� se dezvolte �i chiar s� ajung� la con�tiin�� autoreflect�rii. Nu exist� o alt� finalitate a evolu�iei, decât perpetuarea speciilor. Adrian Paul Iliescu consider� c� istoria gândirii moderne este o “istorie a elimin�rii treptate dar sistematice a transcendentului din Univers” [1989:25].

Paradigma modern� oblig� filosofia s� se retrag� în spa�iul interiorit��ii. Reduc�ionismului �tiin�ific conform c�ruia „totul este a�a cum apare” dac� este corect observat, i se contrapune reduc�ia fenomenologic�, conform c�reia semnifica�ia are ceea ce ne apare precum �i modul în care ne apare, punând în parantez� orice discu�ie despre „cum este în sine”. Fenomenologia prin orientarea c�tre subiect �i interioritate deschide calea refuzului mecanicismului universalizat, care pândea filosofia a o transforma în „ancilla scientie”, dup� ce în Evul Mediu fusese „ancilla teologiae”.

Când Auguste Comte spunea: „fizic� fere�te-te de metafizic�”, filosofia p�rea condamnat� la a se manifesta doar în spa�iul analizei limbajului. Tocmai analiza discursului, realizat� de postmoderni a f�cut posibil� redescoperirea subiectivit��ii ca redescoperire a „lumii vie�ii”. În 1935, Husserl afirma c� posibilitatea filosofiei ca �tiin�� riguroas� este un vis, care s-a destr�mat, filosofia îns��i fiind în pericol, datorit� persisten�ei filosofiei „într-un ra�ionalism care s-a r�t�cit”. Criz� a filosofiei, este semnalat� ca o criz� a culturii europene. Husserl propune o rupere de paradigm� fa�� de ra�ionalismul r�t�cit „prin redescoperirea” lumii vie�ii. Husserl situeaz� fenomenologia în coeren�� cu medita�iile carteziene ca singura „�tiin�� subiectiv� a subiectivului” [cf. Ghideanu, 1999:75-76].

Conturând posibilitatea filosofiei ca fenomenologie transcedental� Husserl prefigureaz� revolu�ia paradigmatic� din secolul XX �i centrarea postmodernismului pe subiect. Postmodernitatea are ca fundament imperativul libert��ii. Libertatea este v�zut� atât ca atitudine

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 55: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

29

creatoare, cât �i ca respingere a imperiului formei, a oric�ror cadre structurale. Postmodernitatea impune renun�area la subordonarea fa�� de form� ca expresie a suprasensibilului, �i proliferarea lumilor posibile în detrimentul lumii reale. Având ca fundament ontic expresia „Dumnezeu a murit” centrul metafizic al postmodernit��ii migreaz� de la absolut la uman: De la o interogare metafizic� �i o c�utare artistic� a lui „Ceea ce este”, postmodernul face virajul ontic, spre „ceea ce este pentru noi” sau „Ce semnifica�ie are pentru noi ceea ce este pentru noi”. Contextual, „ceea ce este” devine cantitate neglijabil�, în fa�a lui „ceea ce se reprezint�”, respectiv ceea ce putem configura.

Digresiunea ontic� pe care am f�cut-o ne permite s� în�elegem temeiul tendin�ei spre afirmarea libert��ii ca refuz al oric�rei forme. Libertatea nu mai este o necesitate în�eleas�. Libertatea este fundamentarea diferen�ei. Dreptul de a fi diferit ne certific� nivelul de realitate. Altfel spus, cu atât exist mai mult, cu cât mai mult m� manifest ca diferit. Tirania exprimat� de obsesia armonicului �i ordinii este înlocuit� de obsesia promov�rii, ca persoan�, ca grup: promovare social�, promovare politic�, cultural� etc.

Postmodernismul înlocuie�te onticul cu axiologicul �i î�i fundamenteaz� misiunea prin praxis. Totul pare a se realiza pentru ca lumea s� fie a�a cum pare a fi, fiindc� oricum �tim c� lucrul în sine este incomprehensibil [Huzum, 2002:2]. Discu�iile contemporane referitoare la „chestiunea postmodern�” utilizeaz� în principal trei termeni: postmodern, postmodernitate �i chiar postmodernism. Majoritatea acestor analize ne conduc într-un impas care se datoreaz� faptului, c� ele utilizeaz�, de obicei, ace�ti termeni ca fiind sinonimi [2002:2]. Postmodernismul este paradigma care d� cadrele interpretative �i orizontul de a�tept�ri a civiliza�iei postmoderne. Postmodernismul este un curent cultural ideologic iar postmodernitatea, paradigma societal�, desemnând procese social-economice contemporane. Sunt avute în vedere în acest sens, recente tranzi�ii spre o societate sau economie postindustrial� (A. Touraine), D. Bell postcapitalist�, (P. Drucker), informa�ional� (M. Castells), digital� (N. Negroponte, D. Tapscott), a cunoa�terii (L. Thurow) de consum (D. Lyon), a serviciilor (O. Giarini), transparent� (G. Vattimo), a spectacolului (G. Debord), încadrate în procesul mai larg de globalizare sau mondializare. Totodat�, termenul de postmodernitate (Toynbee este primul care îl

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 56: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Perspective semiologice asupra transmodernit��ii

30

folose�te în acest sens) [2002:2] desemneaz� o nou� perioad� în istoria umanit��ii.

Modificarea paradigmei ontologice �i a celei epistemice genereaz� o nou� paradigm� socio-cultural�, transmodernitatea. Interconectarea holarhic�, a constituen�ilor realit��ii submineaz� spa�ialitatea ca limitare în comunicare �i implicit în posibilitatea de ac�iune. Universurile alternative, �i dimensiunile confinate ale spa�iului submineaz� ideea spa�ialit��ii ca restrictivitate, (ca filtru onto-gnoseologic). Virtualizarea spa�iului social, transform� spa�iul dintr-o exterioritate constrâng�toare într-una poten�atoare. Dezlimitarea transmodern� are ca substrat metafizic unitatea Fiin�ei. Ultima frontier� nu mai este înafara ci înl�untrul fiin�ei umane. Transmodernit��ii îi este proprie spiritualizarea frontierelor, în toate domeniile de la cel al deschiderii social politice, la cel al deschiderii informa�ionale. Machachek consider� în continuarea lui Ray, Transmodernismul, drept „o negociere a tensiunii”, pornind de la încrederea în progres, putând fi v�zut ca o revitalizare a umanismului [1999:71-75]. Ideea de integralitate sistemic� (Integral Culture) vizeaz� o transformare a stilului de via��, prin renun�area la individualism în favoarea integralismului. Individualitatea nu este sacrificat� de dragul unit��ii, ea devine doar o parte a Întregului - un holon.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 57: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

17

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

5. Personalitate [i cultur\

Individul [i cultura sunt conecta]i datorit\ faptului c\ via]a social\uman\ este un proces prin care persoanele interiorizeaz\ semnifica]iamesajului public. În particular sau ca membru al grupului, oamenii in-fluen]eaz\ cultura convertind mentalitatea personal\ înspre noi obiectiveexterne sau ac]iuni. Putem studia acest proces prin concentrarea pe as-pectele publice ale culturii sau pe individualitate.

5.1.Teoria schemei (N. Quinn [i C. Strauss)

Unul dintre domenii antropologiei psihologice este antropologia cog-nitiv\, studiul etnografic [i intercultural al cogni]iei, cuprinzând înv\]area,modalitatea de cunoa[tere, organizarea informa]iilor, percep]ia [i sim-bolistica. Antropologia cognitiv\ examineaz\ în]elegerea particular\ ana-lizând aspecte ale comportamentului, inclusiv discursul.

Bazându-se pe descoperiri recente în domeniul cognitiv, Naomi Quinn[i Claudia Strauss au dezvoltat o abordare ce conecteaz\ explicit individul[i cultura. Teoria se bazeaz\ pe ipoteza c\ fiecare cultur\ este în acela[itimp o re]ea de mentalit\]i împ\rt\[ite cât [i un produs în permanent\schimbare ce implic\ negocieri între membrii comunit\]ii. N. Quinn [i C.Strauss au pus bazele teoriei schemei (Schema theory) care a avut unimpact deosebit în [tiin]a cognitiv\ modern\. Conform acestei teorii,intelectul construie[te anumite grile pentru a filtra noile experien]e [i areconstrui pe cele anterioare, dirijând memoria s\ se conformeze ex-pectan]elor curente. Legat de teoria schemei este conec]ionismul, carepromoveaz\ ideea potrivit c\reia lucrurile care apar în permanen]\ co-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 58: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

18

DANA B|LA{ TIMAR

nectate în experien]a individului vor fi asociate puternic în cogni]ie.Schema se dezvolt\ în momentul în care un set de experien]e conectateformeaz\ o re]ea de asocia]ii mentale puternice.

Schema are ca rezultat versiuni simplificate ale experien]elor, astfel c\ne amintim un tipar, un eveniment obi[nuit mai degrab\ decât unul atipic.Prin reactualizarea tiparelor complet\m informa]ia lips\ în acord cu ex-pectan]ele create de asocia]iile puternice.

Diversitatea cultural\ reflect\ faptul c\ copiii de]in re]ele neuronalemaleabile ce permit diferite moduri de înv\]are pe parcursul encultura]iei.Pe m\sur\ ce individul cre[te, aceste scheme devin tot mai rigide. Ex-perien]ele noi se vor insera paternurilor deja stabilite mai degrab\ decâts\ le modifice. Motivul pentru care schemele sunt împ\rt\[ite de membriiaceleia[i culturi const\ în tendin]a de a se raporta la imagini mentalemodale. Cu cât exprim\m aceast\ schem\ comun\ în comportamentulnostru public, paternul se va fixa în mentalitatea proprie.

Schema nu explic\ doar aspectele comune ale culturii ci [i deschidereaspre diverse interpret\ri individuale, precum [i posibilitatea schimb\riiculturale. Pentru a ilustra acest aspect, N. Quinn [i C. Strauss sus]in c\experien]a [i tr\irile individuale dau na[tere unor diferen]e în schemamembrilor aceleia[i culturi.

Societatea de]ine atât for]e unificatoare cât [i divizatoare. Schemeleunice rezult\ din experien]ele individuale distincte, în timp ce schemeleuniversale se formeaz\ în baza experien]ei comune. În na]iunile moderne,unele scheme sunt comune milioanelor de indivizi, datorit\ influen]eimass-media. Alte scheme sunt împ\rt\[ite de grupuri mai mici – subculturietnice sau regionale – oameni ce în mod accidental au acelea[i experien]e.

Aceast\ teorie las\ loc îns\ [i creativit\]ii individuale, dezacordului,rezisten]elor, schimb\rii. Oamenii nu sunt condamna]i s\ recreeze toatemodelele observate în copil\rie. Noile optici sociale propun modele ac-tuale pentru comportamentul adultului. Experien]ele noi dau na[tere unornoi asocia]ii, cele vechi putând fi alterate de interven]ii con[tiente.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 59: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

19

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

5.2. Accep]iunile culturii

Schemele se aseam\n\ cu nivelele culturii în sensul c\ ambele suntasociate cu un continuum de experien]e comune, teoria schemei foca-lizându-se pe atributele cognitive ale indivizilor cu acelea[i concep]ii.

Referindu-ne la nivelele culturii, putem aminti c\ exist\ trei. Culturana]ional\ se refer\ la experien]e, credin]e, înv\]area paternurilor com-portamentale [i valori împ\rt\[ite de cet\]enii aceleia[i na]iuni. Culturainterna]ional\ reprezint\ termenul pentru tradi]iile culturale ce se extindpeste grani]ele na]ionale. Deoarece cultura este transmis\ prin înv\]are nuprin ereditate, tr\s\turile culturale pot difuza dintr-un grup în altul. Dou\culturi pot avea acelea[i experien]e culturale [i modalit\]i de adaptaredatorit\ împrumutului sau difuziei. Împrumutarea tr\s\turilor culturaleeste un fenomen prezent de-a lungul istoriei umanit\]ii. Difuzia estedirect\ când dou\ culturi se unesc, poart\ un r\zboi sau fac schimburicomerciale sau vizioneaz\ acelea[i programe TV. Difuzia indirect\ apareatunci când produsele sau modelele se transmit de câtre popula]ia Apopula]iei C prin popula]ia B, f\r\ contact direct între popula]ia A [i C.Datorit\ difuziei, migra]iei [i organiza]iilor multina]ionale, multe tr\s\turiculturale [i paternuri converg spre un scop interna]ional.

Culturile pot fi de asemenea mai mici decât na]iunile. Astfel, popula]iaaceleia[i socie-t\]i sau na]iuni împ\rt\[e[te o tradi]ie cultural\, dar exist\o diversitate a acestora. Indivizii, familiile, ]inuturile, regiunile, claselesau alte subgrupuri cu o anumit\ cultur\ au atât experien]e asem\n\toarecât [i diferite grupuri de apartenen]\. Subculturile sunt paternuri bazatepe o simbolistic\ cultural diferit\ [i tradi]ii în cadrul aceleia[i societ\]icomplexe.

S\ ne oprim asupra conceptului de cultur\, pentru a în]elege cone-xiunea ei cu personalitatea individului [i a colectivit\]ii.

W. J. Lonner definea cultura ca un program comun de reguli ce gu-verneaz\ comportamentul membrilor unei comunit\]i sau societ\]i precum[i un set de valori, credin]e atitudini împ\rt\[ite de majoritatea membrilor.Fiecare cultur\ include un sistem de reguli transmise din genera]ie îngenera]ie, referitoare la mediul înconjur\tor: cum s\ rela]ioneze cu ceilal]i,cre[terea copiilor, luarea deciziilor, folosirea simbolisticii.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 60: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

20

DANA B|LA{ TIMAR

În anul 1948, Herskovitz vedea cultura ca parte realizat\ sau produs\de om, a mediului. Cultura ne modeleaz\ [i noi o remodel\m la rândulnostru datorit\ rolului de actor activ în cadrul societ\]ii. Reconstruc]iamediului în func]ie de valori e o reconstruc]ie identitar\.

H. M. Segall subliniaz\ anterioritatea logic\ [i ontologic\ a culturii,v\zând-o ca totalitatea produselor comportamentale ale celorlal]i ce nepreced. El stabile[te con]inutul culturii: valori (repere dezirabile social,ancore sociale), limbaj (modul de exprimare al valorilor) [i mod de via]\(tipare atitudinale [i comportamentale specifice unei arii).

R. H. Munroe, în 1980 definea cultura prin intermediul a [ase factorice o caracterizeaz\:

1. paternuri existen]iale – costruite în jurul unor operatorifundamentali asocia]i prin verbe: a fi/a avea; a supravie]ui/a deveni,ultimul referindu-se la conceptul de speran]\ social\.

2. tipare atitudinale [i comportamentale – ce se cuvine [i ceea ce nu secuvine se înva]\ social printr-o logic\ implicit\; este interesant de observatconvergen]a sau divergen]a între atitudine [i comportament, existândposibilitatea apari]iei atitudinii duplicitare fa]\ de un anume aspect.

3. institu]iile politice –cine conduce [i cine este condus; orice societateconstruit\ pe raporturi ierarhice care trebuie s\ fie echilibrate.

4. limbajele [i regulile –primele con]in coduri de comunicare simboluriarticulate într-o gramatic\ [i structurat\ dup\ o regul\ de transmitere ainforma]iilor iar regulile ce guverneaz\ raporturile interpersonale, cuprindîn registrul lor conceptul de Self-monitoring, adic\ înclina]ia de a fipreocupat de impresia pe care o producem, permi]ând totodat\ o des-chidere sau o închidere a expresivit\]ii.

5. diviziunea muncii –este în func]ie de vârst\, gen, etnicitate, den-sitate, diversitate [i influen]a mediului familial este decisiv\.

6. tipul de locuire –interferen]a între spa]iul public [i privat.

Kroeber [i F. Kluckhohn au sintetizat defini]iile culturii în literaturaantropologic\, stabilind 6 direc]ii diferite de concepere a no]iunii: defini]iidescriptive, care încearc\ o listare a tuturor aspectelor vie]ii [i activit\]iiumane; defini]ii istorice, care folosesc frecvent termenul de ereditate, se

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 61: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

21

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

preocup\ mai mult de acumularea tradi]iei de-a lungul timpului decât deenumerarea totalit\]ii sau arealul fenomenelor culturale; defini]ii nor-mative, reprezentând regulile împ\rt\[ite ce guverneaz\ activitatea gru-purilor umane, sunt mai profunde decât primele, necesitând descoperireaa ceea ce st\ în spatele observabilului; defini]ii psihologice, însemnândvarietatea tr\s\turilor psihologice care includ adaptarea, rezolvarea pro-blemelor, înv\]area [i deprinderile. Cultura permite grupului adaptarea laproblemele curente, se înva]\ [i rezultatul înv\]\ri este stabilirea unorobi[nuin]e în cadrul grupului; defini]iile structurale se refer\ la modelulsau organizarea cultural\ [i sus]in faptul c\ cultura nu reprezint\ o list\ deobiceiuri ci formeaz\ un patern unitar de tr\s\turi interrela]ionate; de-fini]iile genetice surprind originea sau geneza culturii, existând trei punctede vedere: cultura rezult\ din adaptarea la habitat, din interac]iunilesociale [i din procesul creativ caracteristic speciei umane.

Ca [i concluzie, Kroeber [i F. Kluckhohn au definit cultura ca fiindconstituit\ din paternuri explicite [i implicite comportamentale, dobândite[i transmise prin simboluri, constituind realiz\rile distinctive ale gru-purilor umane; punctul central al culturii îl constituie ideile tradi]ionale [iîn special valorile ata[ate; sistemele culturale pot fi considerate pe de oparte ca rezultatul ac]iunii, iar pe de alt\ parte ca elemente de condi]ionarea viitoarelor ac]iuni.

Termenul de „cultur\”, este descris azi drept „o textur\ istoric tran-smis\ de în]elesuri întrupate în simboluri, un sistem de concep]ii mo[teniteexprimate în forme simbolice prin care oamenii comunic\, perpetueaz\ [iî[i dezvolt\ cuno[tin]ele [i atitudinile despre via]\”.

5.3. Socializarea individului prin cultur\

Începând cu anii 1920, o dat\ cu cercet\rile lui G. Jahoda, s-a pus multaccent pe conexiunea dintre cultur\, v\zut\ în sens larg (incluzând eco-nomia, sociopolitica [i ecologia) [i personalitatea uman\, mediat\ deprocesul de socializare. În acest sens, s-au desprins patru direc]ii deabordare: configura]ionismul (1920-1940) reprezentat de Ruth Benedict[i Margaret Mead; personalitatea bazal\ [i modal\ (1935-1955) crea]ia

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 62: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

22

DANA B|LA{ TIMAR

lui Abraham Kardiner, Ralph Linton [i Cora Dubois; caracterul na]ional(1940-1950) viziune împ\rt\[it\ de Clyde Kluckhohn [i Alex Inkeles; [iinterculturalismul (începând cu 1950) reprezentan]ii principali fiind JohnWhiting [i Robert LeVine. Primele trei abord\ri sunt concentrate peanaliza unei singure culturi, în timp ce ultima utilizeaz\ studiul com-parativ.

G. Jahoda face distinc]ia între aceste dou\ pozi]ii: una dintre ele sepreocup\ cu analiza rolului procesului de socializare [i a facturilor per-sonalit\]ii în cadrul unui grup social [i cealalt\ se concentreaz\ pe iden-tificarea procesului general prin care cultura modific\ [i este modificat\de factorii personali în diverse culturi.

Configura]ionismul î[i are originea în scrierile lui Sapir, care a v\zutcultura ca personalitatea unei societ\]i. Culturile sunt psihologii indi-viduale, v\zute la modul general, având propor]ii gigantice [i o durat\temporal\. Ca [i personalit\]ile, culturile sunt complexe, organizate [itipizate.

La sfâr[itul anilor ’30, pe parcursul a mai multor seminarii ]inute laUniversitatea Columbia, psihanalistul Abraham Kardiner a dezvoltat ideastructurii bazale a personalit\]ii ce consist\ în tr\s\turi achizi]ionate înbaza adapt\rii la o cultur\. Structura bazal\ este responsabil\ de tipizareaindivizilor într-o anumit\ societate [i se manifest\ prin modalit\]i standardde a da curs ac]iunilor.

Aceast\ abordare, promoveaz\ o leg\tur\ cauzal\ între personalitate [icultur\, nu doar o identitate între cele dou\ concepte, cum o vedeauconfigura]ioni[tii. Lan]ul cauzal are ca element institu]iile primare (supra-vie]uirea, organizarea familial\, practicile sociale) care produc o con-stela]ie de tr\s\turi mentale, cognitive, afective [i comportamentale, pro-prii grupului de apartenen]\, la care individul se adapteaz\, dezvoltându-[i propria personalitate. Datorit\ faptului c\ paternurile primare suntsimilare în cadrul societ\]ilor, multe tr\s\turi de personalitate sunt comune[i alc\tuiesc structura personalit\]ii bazale. Acestea conduc la institu]iilesecundare, care sunt reprezentate de religia, miturile [i folclorul uneiculturi. Teoria lui A. Kardiner leag\ schimb\rile de personalitate de mo-dific\rile din institu]iile primare. Orice alterare a acestora transform\structura personalit\]ii bazale [i implicit institu]iile secundare.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 63: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

23

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

Pornind de la aceast\ abordare, C. DuBois (1944) a propus termenulde personalitate modal\, în care termenul global de personalitate bazal\ afost înlocuit cu unul statistic, personalitatea bazal\ devenind acea structur\de personalitate dintr-o colectivitate ce este alc\tuit\ ierarhic din elementece se impun cu frecven]ele cele mai semnificative. Aceasta i-a permistratarea variabilit\]ii personalit\]ii [i discrepan]ei între personalitate [icultur\. Astfel, personalitatea modal\ nu este doar un indice statistic, oabstractizare, ci reprezint\ normativitatea culturii investigate.

Caracterul na]ional, reprezint\ reunirea tr\s\turilor de personalitate amembrilor unei na]iuni prezente constant la vârsta adult\, se refer\ ladurata caracteristicilor [i paternurilor unor personalit\]i întâlnite frecventprintre membrii unei societ\]i. A. Inkeles [i D. Levinson l\rgesc aria decuprindere a caracterului na]ional, urm\rind nu doar distribu]iile uni-modale, ci întrep\trunderea acestora într-o concep]ie multimodal\ a ca-racterului na]ional. Notele distincte ale sale sunt: asocierea cu psihologiana]ional\, fiind sursa de în]elegere a diferitelor forme de expresie aspa]iilor particulare; este un model institu]ional, deoarece se proiecteaz\în institu]iile reprezentative (religioase, politice, educa]ionale, econo-mice); mobilizeaz\ resursele comportamentale, orientându-le spre un curscompatibil cu tendin]ele sale, tipul caracterului conferind o coloratur\specific\; este materializarea unor teme culturale, printre care impactulvalorilor fundamentale, via]a spiritual\ în familie sau comunitate, im-punerea atitudinilor sociale dominante; nu în ultimul rând este privit capsihologie resial\, încurajând etnocentrismul.

Abordarea intercultural\ a culturii [i personalit\]ii a debutat o dat\ cuconcentrarea aten]iei de pe examinarea intensiv\ a unei singure culturi [ia personalit\]ii colective a membrilor s\i pe studiul extensiv a rela]iilordintre culturi [i variabilele de personalitate.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 64: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

24

DANA B|LA{ TIMAR

6. Conceptul de sine - identitate personal\[i identitate social\

6.1. Elementele identit\]ii

Structura identit\]ii presupune prezen]a unui subiect social activ, careî[i enun]\ identitatea printr-un discurs categorizator numit discurs iden-titar, mediator adecvat unui context specific, hot\râtor în elaborarea unuianumit tip de identitate, adresându-se unui destinatar interesat, un actorsocial implicat în acest dialog social.

Având în vedere multitudinea contextelor sociale precum [i gradul lordiferit de profunzime structural\, tipurile de identit\]i personale suntextreme de diverse (a fi student, a fi p, a fi ortodox), configurând fiecareanumite tipuri de identit\]i profesionale, familiale sau religioase.

Elementul hot\râtor al identit\]ii îl constituie astfel subiectul social,v\zut ca identic, asem\n\tor altor fiin]e sociale, dar în acela[i timp unic,distinct, diferen]iat de „cel\lalt”. Pentru a în]elege natura identitar\, datnatural, biologic ori construc]ie cultural\, este necesar s\ ne oprim asupraunor repere teoretice.

Cele dou\ abord\ri a problematicii identitare sunt teoriile substan-]ialiste [i interac]ioniste.

Primele subliniaz\ rolul tr\s\turilor „obiective” în defini]ia identitar\(tr\s\turi de ordin biologic, social sau istoric), conferind o viziune static\.Identitatea etno-na]ional\ devine un dat istoric, care decide apartenen]aindividului la o comunitate na]ional\ precis\. Un astfel de context, mo[-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 65: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

25

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

tenit pe calea eredit\]ii sociale [i exprimat prin identitatea na]ional\, poatefi transferat nivelelor subordinate, ajungând pân\ la nivelul individual. Înbaza acestei concep]ii, conform c\reia natura individului se exprim\ prinanumite atitudini [i comportamente specifice rezultate în urma inter-naliz\rii unui capital social, Geertz sus]ine c\ individul î[i modeleaz\identitatea pornind de la un dat ontologic, grila de lectur\ a realit\]iispecifice unei anumite culturi. Socializarea produce un set de achizi]iiesen]iale pentru identitatea individual\, generând un ata[ament puternicfa]\ de acest dat primordial. Aceast\ concep]ie este apropiat\ de teoriaschemei conceput\ de N. Quinn [i C. Strauss pe care am amintit-o însubcapitolul anterior.

A doua categorie, cea a teoriilor interac]ioniste, privilegiaz\ inte-rac]iunile sociale [i postuleaz\ faptul c\ identitatea se elaboreaz\ pe calealeg\turilor dinamice cu alte identit\]i, într-un context determinat psi-hologic, social, cultural [i istoric. Identitatea ne apare ca proces rezultatîn urma raportului interactiv prin care subiectul social î[i construie[te oanumit\ reprezentare de sine în rela]ie cu al]i subie]i sociali într-o so-cietate anume, ce însufle]e[te un anumit climat mental (ideologii, scenariiimaginare, mentalit\]i etc.).

O schi]\ referitoare la teoriile identit\]ii ar putea ar\ta ca în Fig. 1.

E. Marc Lipiansky propune analiza acestui proces de formare a iden-tit\]ii pornind de la trei orizonturi conceptuale diferite, precum psihologiasocial\: conceptele de atribuire, categorizare, diferen]iere social\, in/outgroup, grup de referin]\ [i grup de apartenen]\, de status [i de rol; psi-hanaliza: identificare, proiec]ie [i introspec]ie, idealizare, ideal al Eului/Supraeului [i semiotica: reprezentare, mit, ideologie, forma]iune dis-cursiv\ (A. Gavreliuc, 2000, p. 37).

În baza acestei abord\ri, „cel\lalt” este cel care joac\ în via]a in-dividului rolul unui model, iar elementul esen]ial în formarea identit\]iieste interac]iunea social\, rela]ia cu „cel\lalt”. Sunt abord\ri deschise,dinamice, care presupun internalizarea [i exprimarea modelelor identitarespecifice, determin\rile fiind mai slabe. Identitatea etno-na]ional\ devineastfel o construc]ie [i o negociere socio-cultural\ permanent\, ea ex-primându-se prin ansamblul reprezent\rilor comune membrilor unui grupna]ional. Mentalul colectiv, o sum\ de produse elaborate orizontal prin

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 66: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

26

DANA B|LA{ TIMAR

mijloace culturale, alimenteaz\ identitatea, ce se va constitui ca oconstruc]ie social\ ob]inut\ prin interac]iune nemijlocit\ [i neîntrerupt\între actorii ce particip\ la jocul distribuirii semnifica]iilor [i valorilor (A.Gavreliuc, 2000, p. 38).

Înscris\ într-un complex de factori economici, sociali [i politici, iden-titatea este în primul rând un fenomen subiectiv, o imagine de sine,deopotriv\ reprezentare [i sentiment, mo[tenire [i memorie, întemeindu-se pe valori, simboluri, mituri.

Fig.1. Teoriile identit\]ii (apud. A. Gavreliuc, 2000, p. 31)

6.2. Identitate social\

Henri Tajfel, este cel care a dezvoltat o teorie proprie a identit\]iisociale, subliniind rolul esen]ial al grupurilor de referin]\ [i apartenen]\.Identitatea na]ional\ este privit\ ca o form\ particular\ de identitate so-cial\, termen ce define[te con[tiin]a unei persoane despre apartenen]a la

Identitate social�

Identitate etnic�

obiectiv�

MENTAL COLECTIV

Defini�ii identitare

NATURALISTE

Defini�ii identitare CULTURALISTE

subiectiv�

- memorie social�; - scenarii imaginare

- instinctivitate social�

- conjuncturi demografice, economice; - situare geografic� �i geopolitic�;

- profiluri climatice, rasiale, ligvistice, … ; - structuri sociale, economice, politice, etc.;

Realitate social-istoric�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 67: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

27

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

un grup. Sus]inând teoria grupului minimal, H. Tajfel a stabilit c\grupurile se autodefinesc prin procesul compar\rii cu alte grupuri, iarsimpla includere aleatorie a subiec]ilor într-un grup, determin\ acceptareaimediat\ a grupului de apartenen]\ (in-group) [i un comportament dis-criminatoriu fa]\ de out-group. Teoria identit\]ii sociale sus]ine c\ nici unadev\r nu este evident prin sine însu[i [i c\ întreaga cunoa[tere social\deriv\ din compara]ii sociale. În rela]ia dintre grupuri apare tendin]a de amaximiza diferen]ele intergrupuri [i asigurarea unui avantaj evaluativingroup-ului. în cadrul procesului compara]iilor sociale, c\utându-se oidentitate social\ pozitiv\, aceasta fiind o strategie important\ de înt\rire[i men]inere a stimei de sine. Turner, adeptul aceleia[i abord\ri, subliniaz\importan]a acordat\ elementelor cognitive ale identific\rii, principalulmijloc de orientare în lumea social\, prin acordare de sens, devenindcategorizarea.

Teoria auto-categoriz\rii conceput\ de Turner reprezint\ o dezvoltarea conceptului de identitate social\, focalizându-se cu prec\dere pe pro-cesele intragrup [i mai pu]in pe rela]iile intergrupuri. Dihotomia dintreidentitatea personal\ [i cea de grup este înlocuit\ de idea conform c\reiaconcep]ia de sine variaz\ ca nivel de abstrac]ie de la Eul unic, diferen]iatde to]i ceilal]i membrii ai ingroup-ului pân\ la Eul în întregime de-personalizat, identic tuturor Eurilor celorlal]i indivizi din ingroup [i de-osebit de membrii outgroup-ului.

6.3. Self-ul

Oprindu-ne asupra conceptului de Self, putem aprecia c\ identitateasocial\ este defini]ia despre sine a persoanei care include un ansamblu deatribute individuale ce formeaz\ conceptual despre sine, determinat deapartenen]a subiectului la diferite grupuri (A. Gavreliuc, 2002, p. 317).

Rolurile pe care ni le asum\m sunt extreme de diverse, astfel c\ Sineleunitar se divide într-o multitudine de Selfuri particulare, care sunt adaptatecontextelor. Pornind de la acest fapt, s-a dezvoltat teoria Sinelui multiplu,care sus]ine organizarea într-un întreg stabil a multitudinii identit\]ilorindividuale particulare.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 68: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

28

DANA B|LA{ TIMAR

Identitatea Sinelui se formeaz\ în cursul socializ\rii, orientând ego-centric percep]ia despre lume [i reprezint\ în acela[i timp schema in-ternalizat\ care descrie credin]ele [i sentimentele privitoare la sine, in-cluzând trecutul, prezentul [i viitorul. În categoria informa]iilor auto-referen]iale se adaug\ [i posesiile percepute ca parte a Sinelui.

Datorit\ faptului c\ personalitatea este un construct cultural [i avândîn vedere multitudinea cultural\, s-a lansat întrebarea dac\ conceptual deSine variaz\ în func]ie de aceste contexte sociale [i na]ionale. H. Markus[i S. Kitayama au demonstrat c\ concep]ia culturilor vestice despre Selfeste una independent\, în care individul este v\zut separat [i autonom,construindu-[i schema despre sine în jurul unor tr\s\turi, abilit\]i, valori[i motive proprii, în timp ce concep]ia estic\ este interdependent\, re-la]ionat\, conectat\, bazându-se pe rela]ionarea cu cel\lalt, favorizândvalorile comunit\]ii. Rezumând cele dou\ maniere diferite de construire aSelfului, conform lui H. Markus [i S. Kitayama, vom desprinde urm\-toarele tr\s\turi specifice culturilor independente [i interdependente:

Tabelul nr. 1. Tr\s\turile culturilor independente [i interdependente(apud. A. Gavreliuc, 2002, p. 321)

Tr�s�turi Culturi independente Culturi interdependente

Defini�ia Self-ului

Unic, individual, separate de contextual social

Conectat cu “cel�lalt” într-o re�ea dens� de rela�ii sociale

Structura Self-ului

Unitar, stabil, constant în diverse rela�ii

Fluid �i variabil, schimb�tor de la o situa�ie la alta

Tr�s�turi importante

Self internalizat, privat, cu accent pe abilit��i, cogni�ii �i afecte care îl exprim�

Self externalizat, public, cu accent pe status, rol, rela�ii

Sarcini semnificative

A fi unic; A se exprima pe sine însu�i; A promova propriile scopuri; A fi direct (spune exact ce ai în gând)

A apar�ine de un grup; A se exprima doar dac� grupul are de câ�tigat; A promova scopurile grupului; A fi indirect (oare ce cred ceilal�i despre ce voi spune)

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 69: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

29

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

H. C. Triandis a examinat cele 3 aspecte ale Selfului: privat saupersonal: include tr\s\turi st\ri [i comportamente ale persoanei; publicsau social: imaginea general\ pe care [i-au format-o ceilal]i despre per-soana respectiv\ [i colectiv: acea parte a Sinelui care este comun\ cutr\s\turile unei colectivit\]i, a[a cum sunt exteriorizate în func]ie devaria]ia dimen-siunilor culturale:

1. individualism-colectivism;2. constrângere-libertate;3. complexitate cultural\.

Aceste trei aspecte ale Eului formeaz\ un univers de cunoa[tere dincare individul extrage informa]ii [i se inspir\ atunci când se confrunt\ cusitua]iile sociale. Astfel, dac\ aspectul personal al Eului se afl\ central,atunci individul activeaz\ o structur\ de personalitate independent\, ie[indîn eviden]\ o tendin]\ egocentric\ ce caracterizeaz\ ac]iunile sale. Apelândla elemente sociale [i colective ale Eului, se contureaz\ tendin]e alo-centrice, interdependente.

Acumularea unei experien]e interculturale poate contribui la dezvol-tarea în egal\ m\sur\ a ambelor tendin]e. Coexisten]a celor dou\ structuripoate constitui sursa unor conflicte intrapersonale, care, dup\ cum a ar\tatS. Yamaguchi (1994) poate fi chiar benefic\ nu neap\rat o problem\, însensul c\ o anumit\ oscila]ie între independen]\ [i interdependen]\, întretendin]a de a pune în ac]iune Eul personal [i dorin]a de a ac]iona conformEului colec-tiv [i social reprezint\ dezideratele dezvolt\rii complexe apersonalit\]ii.

În urma studiilor s-a desprins concluzia conform c\reia cu cât o cultur\este mai individualist\, este mai frevcent\ exprimarea Selfului privat decâtcea a Selfului colectiv. Constrângerea social\ se leag\ de exprimareacrescut\ a Selfului colectiv, în timp ce o dat\ cu cre[terea complexit\]iiculturale, este mai frecvent\ valorizarea eului privat [i public.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 70: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

30

DANA B|LA{ TIMAR

6.4. Categorizarea [i formarea prototipului

Revenind la teoria auto-categoriz\rii, apreciem c\ aceasta ofer\ oexplica]ie fenomenelor de influen]\ social\, precum [i pentru coeziuneade grup. Procesul cognitiv de categorizare, mecanismul de baz\ al fe-nomenelor de grup, clarific\ grani]ele intergrupuri producând percep]ii [iac]iuni stereotipice [i normative, repartizând indivizii în categoriile re-levante contextului.

Gradul de cuprindere, caracterul de incluziune al diferitelor categoriieste extreme de variabil, fapt care a fost pus în eviden]\ de EleanorRosch. Categoriile cu grad mare de incluziune sunt categorii supraor-donate, iar cele cu grad redus, sunt subordinate. Luând ca exemplu ca-tegoriile: ardelean, român, european, fiin]\, ardelean este o categoriesubordonat\ în raport cu român. Nivelul de baz\, cel la care se desf\[oar\cea mai mare parte a activit\]ii perceptive se afl\ la mijlocul ierarhieiincluziunii, în exemplul nostru român fiind nivelul de baz\. Preluândaceste idei, teoria auto-categoriz\rii le aplic\ percep]iei sociale, plecândde la idea c\ sinele reflect\ auto-categorizarea. Conform lui Turner, ca-tegoriile în care se include Eul exist\ la diferite nivele de abstrac]ie, înfunc]ie de gradul lor de incluziune. Se disting trei nivele de abstrac]ie alecategoriilor în care se poate autoinclude individul: 1. nivelul interpersonal(nivel subordonat la care se construie[te identitatea personal\, iar Eul esteconceput ca o persoan\ unic\); 2. nivelul intergrupuri (nivel intermediarde abstrac]ie la care se construiesc identit\]ile sociale, iar Eul e v\zut camembru al unui grup); 3. nivelul interspecii (nivel supraordonat, la careEul este în]eles ca fiin]\ uman\). Ideea central\ este c\ majoritatea ca-tegoriz\rilor pe care le face individul se situeaz\ la nivelul inter-mediar,cel la care se define[te identitatea social\. Categorizarea Eului [i a altorala acest nivel accentueaz\ prototipicalitatea grupului, stereotipicalitatea [inormativitatea indivizilor.

Conceptul de prototip a fost propus tot de E. Rosch, care a doveditexisten]a unei variabilit\]i în structura categoriilor. În interiorul cate-goriilor, membrii sunt foarte diferi]i ca grad de tipicalitate, de exempluvr\biile sunt v\zute ca fiind mai tipice pentru categoria de p\s\ri decâtstru]ii, de[i atât vr\biile cât [i stru]ii sunt membrii ai categoriei p\s\ri.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 71: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

31

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

Astfel, majoritatea categoriilor au o structur\ gradat\, membrii nu posed\în aceea[i m\sur\ atributele definitorii ale categoriei. Aceste constat\ri audus la conceptul de prototip al categoriei (membru reprezentativ) [i s\sugereze c\ apartenen]a la categorie ar trebui s\ fie definit\ prin gradul desimilaritate al individului cu prototipul. Rezult\ astfel c\ membrii uneicategorii nu împ\rt\[esc cu to]ii atributele definitorii, dar sunt lega]i întreei prin similaritatea lor cu prototipul.

Prototipul este o reprezentare cognitiv\ a caracteristicilor definitoriiale categoriei sociale; este un set de propriet\]i ce definesc categoria;întrupeaz\ membrul ideal sau reprezentativ al categoriei; posed\ toatecalit\]ile care definesc grupul [i îl diferen]iaz\ de outgroup-urile relevante,sau de indivizii care nu fac parte din grup.

Dup\ cum am v\zut, categorizarea devine procesul vital pentru în-]elegerea identific\rii, reprezentând principalul mijloc de orientare înlumea social\ prin acordare de sens, Tuner, furnizându-ne modelul struc-tur\rii verticale trinivelare a procesului de categorizare în cadrul auto-categoriz\rii:

1. la nivel general, actorul ca fiin]\ uman\, în opozi]ie cu speciileanimale;2. la nivel intermediar, subiectul ca membru al ingroup-ului, diferitde out-group;3. la nivel restrâns, identitatea fiind construit\ prin diferen]ierea deingroup.

Modul în care construim sensul lumii sociale se bazeaz\ pe încercareade a deslu[i cauzele comportamentului „celuilalt”.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 72: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

48

DANA B|LA{ TIMAR

10. Identitatea cultural\ româneasc\:na]ionalism versus parohialism

Studiind modul de formare al identit\]ii [i gradul în care societateainfluen]eaz\ formarea atitudinilor individualiste sau colectiviste, estenecesar s\ ne concentr\m aten]ia asupra obiectului nostru de studiu,identitatea româneasc\. Ne vom referi la termenul de „na]ionalism”,f\când distinc]ia între identitate na]ional\, conceptualizat\ ca autoiden-tificare [i ata[ament afectiv fa]\ de o na]iune ca [i întreg, o identificaresupraordonat\, [i identitate parohial\, definit\ ca identificare primar\ cuo arie mai restrâns\ decât cultura sau na]iunea (vecin\tate, regiune), oidentificare local\.

10.1. Mentalitatea resurselor limitate [i cultura s\r\ciei

Economiile preponderent rurale, bazate pe exploatarea p\mântuluide]in în general un num\r mai crescut de analfabe]i [i un strat sub]ire deoameni educa]i. Culturile lor, dup\ cum le-a caracterizat George Schop-flin, erau „]\r\ne[ti” [i „dependente”, culturi parohiale, în nici un cazculturi urbane, autonome.

În anul 1965, George Foster a ar\tat c\ o orientare cognitiv\ distinct\,o ideologie, sau concep]ia despre lume caracterizeaz\ aceste economiiclasice ]\r\niste – comunit\]i agricole nonindustriale. G. Foster a citatdiferite cazuri etnografice pentru a ilustra aceast\ concep]ie ]\r\nist\despre lume, pe care a denumit-o imaginea resurselor limitate (the imageof limited goods). Conform acestei ideologii, totul este perceput ca finit:

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 73: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

49

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

p\mântul, bun\starea, s\n\tatea, dragostea, prietenia, onoarea, respectul,statusul, puterea, influen]a [i securitatea. Având expectan]a lipsei, ]\raniiconsiderau c\ indivizii pot excela doar luând mai mult decât li se cuveneadintr-un fond comun, în consecin]\ deprivându-i pe al]ii.

Fatalismul, îndoiala, individualismul [i valorizarea norocului nu aimplic\rii în a ob]ine ceva, munca grea [i viclenia sunt asociate men-talit\]ii resurselor limitate.

În viziunea lui G. Foster, agricultorii cooperau rar în scopul bun\st\riisociale, doar pentru a satisface anumite obliga]ii. Î[i epuizau averea înritualuri, mai degrab\ decât s\ o reinvesteasc\ [i s\ ob]in\ noi beneficii.

Dac\ cineva reu[ea s\-[i sporeasc\ într-un anumit fel bog\]ia, exist\câteva posibile reac]ii. ]\ranii accept\ diferen]ele de avut provenite dinafara satului, care în mod cert nu au rezultat din exploatarea resurselorlocale finite. Astfel, ]\ranii pot prospera din activit\]i externe comunit\]ii,sau ajutor din partea investitorilor str\ini. Profitul poate de asemeneaproveni din pur noroc: câ[tig la loterie, g\sirea unei comori. În toateaceste cazuri resursele comunit\]ii r\mân intacte.

Dac\, din diverse motive avu]ia provine din afaceri locale, for]a opinieipublice ac]ioneaz\ ca un mecanism de stratificare/nivelare (levelling).Persoanele prospere pot fi for]ate s\ sponsorizeze ceremonii, ce vor aveaca efect reducerea diferen]elor în avu]ie, l\sând neatins prestigiul, care nureprezint\ un fapt amenin]\tor. Cei mai prosperi pot deveni ]inta bârfei,invidiei, ostracismului sau chiar al violen]ei fizice. Având în vedere acester\spunsuri ale comunit\]ii, ]\ranii î[i vor ]ine „bun\t\]ile” ascunse. Îm-br\c\mintea, casele [i regimul alimentar r\mân neschimbate. Mai mult,cei care au avut ghinion [i s-au afundat sub standardele comunit\]ii vor fide asemenea distru[i, din concep]ia c\ vor deveni invidio[i pe restul.

G. Foster a reg\sit mentalitatea resurselor limitate cu prec\dere înAmerica Latin\ [i Europa. }\ranii africani sunt mai pu]ini individuali[ti;competi]ia [i rivalitatea ap\rând între diferite comunit\]i dar nu [i întremembrii aceluia[i grup. Imaginea resurselor limitate se dezvolt\ în mo-mentul în care societ\]ile ]\r\niste adopt\ organizarea nuclear\ a familiei[i nu atunci când grupurile devin importante. G. Foster subliniaz\ deasemenea c\ aceast\ mentalitate apare ca r\spuns la pozi]ia de subor-donare a ]\ranilor în cadrul unei societ\]i largi. De obicei resursele sunt

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 74: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

50

DANA B|LA{ TIMAR

realmente limitate de mentalitatea proprietarilor de p\mânt, slaba îngrijirea s\n\t\]ii [i servicii guvernamentale inadecvate. G. Foster sugereaz\ c\accesul la bun\stare, putere [i influen]\ va avea ca efect declinul con-cep]iei resurselor limitate.

Mentalitatea resurselor limitate constituie un factor pentru formareaunei subculturi a s\r\ciei.

Oscar Lewis (1959), a descris o constela]ie specific\ de valori, sub-cultura s\r\ciei, pe care a denumit-o pe scurt „cultura s\r\ciei”. Din punctde vedere economic, aceast\ cultur\ este marcat\ de venituri sc\zute,[omaj, slab profesionalism, lipsa economiilor. Printre atributele socialecaracteristice, se num\r\: cartiere supraaglomerate, lipsa intimit\]ii, al-coolism, violen]\ fizic\, începerea timpurie a vie]ii sexuale, c\s\toriiinformale [i instabile. Printre valorile [i sentimentele distincte ale acesteiculturi, sunt: sentimentul de marginalitate, insecuritate, fatalism, disp-erare, agresivitate, spirit gregar, senzualitate, spirit de aventur\, spon-taneitate, impulsivitate, lipsa planific\rii, neîncrederea în guvern, toateacestea limitând [ansa succesului social. O. Lewis a enumerat consecin]elede risc ale culturii s\r\ciei: [omaj, lipsa economiilor, salarii sc\zute [i unanumit set de valori a clasei dominante: presiunea bog\]iei [i acumulareade propriet\]i, precum [i imaginea s\r\ciei ca rezultat al inferiorit\]ii.

Conform autorului, s\r\cia nu are ca efect întotdeauna cultura s\r\ciei.În momentul în care cei s\raci devin con[tien]i de acest lucru sau activeaz\în anumite grupuri de munc\, acest tip de cultur\ poate fi evitat. Grupulde apartenen]\ confer\ indivizilor un sens al identit\]ii sociale [i o anumit\solidaritate, satisf\când trebuin]a de afiliere.

O mentalitate a resurselor limitate [i o cultur\ a s\r\ciei a caracterizatRomânia în perioada comunist\. Aflat\ în tranzi]ie, România postco-munist\ de ast\zi [i-a pierdut reperele valorice, acorele sociale menite s\confere sentimentul siguran]ei [i securit\]ii au disp\rut [i putem deslu[if\r\ dificultate consecin]ele culturii s\r\ciei amintite de O. Lewis.

O combina]ie între aceste dou\ concepte (mentalitatea resurselor li-mitate [i cultura s\r\ciei) constituie baza unei abord\ri deopotriv\ [tiin-]ific\ [i realist\, teoria ra]ionalit\]ii limitate, îngr\dite (bounded ra-tionality).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 75: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

51

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

În cadrul ra]ionalit\]ii limitate, actorii sunt imprevizibili. Ei nu caut\s\-[i maximizeze automat profitul din dou\ motive. În primul rând c\ nupot: ei sunt „zgârci]i cognitiv”, adic\ încearc\ s\ realizeze sarcinile in-telectuale cu un minim de investi]ie cognitiv\, resursele intelectuale fiindlimitate [i deci trebuind dr\muite. Aceast\ premis\ st\ la baza psihologieicognitive de ast\zi. În al doilea rând ei se confrunt\ cu un mediu complexcare interac]ioneaz\ cu capacitatea lor cognitiv\ limitat\: chiar presu-punând c\ ar putea maximiza, nu e clar ce anume din acest mediu artrebui maximizat. În concluzie, actorii î[i caut\ interesul [i î[i m\rescprofitul în limitele conferite de propria lor capacitate cognitiv\, la rândulei limitat\ de o varietate întreag\ de factori, emo]ii [i sentimente [i maiales de lenea de a rezolva situa]ii noi preferând s\ le r\spundem cucomportamente vechi, automatizate deja (A. Mungiu-Pippidi, 2002, pp.13-14).

Acestea au fost elementele care au dat na[tere în România la un regimpolitic totalitar, cu un centru de putere atât monoistic cât [i monolitic(Linz, 1977), cu o tent\ sultanistic\ (Linz [i Stepat, 1999) [i un grad deintruziune în via]a privat\ f\r\ precedent (Fisher, 1966). Autonomia ro-mânilor a fost complet anihilat\, totul era ra]ionalizat, începând cu pâinea[i terminând cu libertatea de circula]ie intern\, care au fost reduse în anii‘80 prin obligativitatea prezent\rii cartelelor alimentare sau buletinuluide identitate pentru cump\rarea unor produse de baz\ [i refuzul de a-iservi pe cei care nu aveau reziden]a în localitatea respectiv\. Încerc\rilede a pune pe picioare o re]ea de rezisten]\ erau inutile datorit\ infor-matorilor Securit\]ii [i a partidului [i convingerii generalizate c\ Se-curitatea este atotputernic\. Nu este necesar s\ insist\m asupra acestorfapte, deoarece adev\rul se afl\ în mintea celor care au tr\it acele vremuri.Consecin]a cea mai important\ a fost [i este s\r\cia generalizat\ [i sen-timentul de nemul]umire.

10.2. Mentalitatea „mioritic\” [i invidia social\

Am putea s\ ne imagin\m societatea româneasc\ asem\n\toare unuighe]ar. Dac\ la baza masivului congelat sub ap\ st\ cultura [i tot ceea ce]ine de mo[tenirea cultural\: atitudini, credin]e, valori, vârful aisbergului

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 76: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

52

DANA B|LA{ TIMAR

este reprezentat de comportamentul extern al indivizilor ce alc\tuiescna]ionalitatea, comportament care este observabil (chiar [i din dep\rtareconstituie o amenin]are uneori). Imaginându-ne ce se va întâmpla dac\condi]iile de clim\ se schimb\, intervine o înc\lzire de exemplu, ne vomafla în fa]a „topirii” vârfului, care va antrena într-un final întreaga mas\,adic\ o transformare a comportamentului manifest ai membrilor na]iunii.Acest lucru constituie o influen]\ extern\ a factorilor de mediu (schim-barea climei). În cazul în care aceste condi]ii de clim\ nu se schimb\, s\ne imagin\m c\ ghe]arul începe s\ se mi[te, antrenând apa s\rat\ a ocea-nului ([i implicit a ghe]arului), care men]ine temperatura mai sc\zut\decât a aerului. Din cauza curen]ilor forma]i în timpul deplas\rii, apa î[iva modifica treptat salinitatea în sensul stratific\rii concentra]iei de sarepe alte nivele decât în condi]iile de omogenitate ini]iale, care va aveaaceea[i consecin]\, topirea. Acela[i efect, mult mai atenuat dar începândde la baz\, îl putem astfel ob]ine ca rezultat al factorilor interni, de-plasarea ghe]arului.

Explicând metafora, vom în]elege importan]a mentalit\]ii [i ce factorivor antrena modificarea ei de durat\. Factorii externi vor avea ca primefect modificarea comportamentului extern spre direc]ia dorit\ [i apoi ceaatitudional\, lucru care nu reprezint\ o schimbare veritabil\, în timp cefactorii interni ac]ioneaz\ direct asupra mentalit\]ii, ducând la modificareacomportamental\ a[teptat\. În consecin]\, trebuie ac]ionat la nivelul re-prezent\rilor, atitudinilor [i concep]iilor românului pentru a ob]ine co-respondentul comportamental urm\rit, dar întâi de toate trebuie s\ cu-noa[tem reperele care alc\tuiesc mentalul românesc.

Exist\ dou\ dimensiuni de analiz\ a culturii române[ti, ambele fiindcompuse din valori fundamentale, internalizate mai mult sau mai pu]in defiecare individ în parte:

1. Dimensiunea ierarhic\ - raporturile dintre noi [i putere sau autoritatepot fi de egalitate, de ostilitate [i neîncredere, de team\ [i dependen]\,aceste raporturi fiind pe vertical\. Almond [i Verba au descris raporturi departicipare (cet\]enii activi, competen]i, convin[i c\ pot influen]a pro-cesele sociale), de dependen]\ (raporturi de tip paternal, oamenii ac-ceptând deciziile f\r\ a le pune la îndoial\) [i parohiale (oamenii nu suntinteresa]i, consider\ c\ nu sunt viza]i [i caut\ s\ nu aib\ nici o influen]\).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 77: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

53

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

2. Dimensiunea de grup - raporturile pe orizontal\, între noi [i ceilal]ipot fi de cooperare (ceilal]i sunt v\zu]i ca egali sau parteneri), de com-peti]ie (ceilal]i sunt v\zu]i ca [i concuren]i), de neîncredere (ceilal]i v\zu]ica du[mani), de egalitate sau inegalitate.

În leg\tur\ cu aceste dimensiuni, exist\ un triplu determinism al ati-tudinii individuale. Determinismul psihologic individual, cel social [i celconjunctural ac]ioneaz\ în strâns\ leg\tur\, nu trebuie v\zute în modseparat

Fukuyama [i Inglehart observau c\ societ\]ile în care majorit\]ie suntpredispuse la încredere mai curând decât la neîncredere sunt mai prospere.Valorile americane, individua-lismul [i credin]a c\ efortul personal st\ labaza succesului sunt greu de g\sit pe continentul european. În istoriaromâneasc\ prevaleaz\ valorile fundamentale precum supunerea: „Capulplecat sabia nu-l taie” sau fatalismul: „Nu sunt vremurile sub cârmaomului, ci bietul om sub vremuri”. Atitudinea fa]\ de al]ii o reg\sim înbalada tradi]ional\ „Miori]a”, interpretat\ în termenii neîncrederii [i in-vidiei sociale a raporturilor dintre oameni.

Alina Mungiu-Pippidi realizeaz\ un studiu politic al valorilor la ro-mâni, considerând de mare importan]\ investigarea încrederii. Astfel, celedou\ dimensiuni fundamentale culturale stabilite de autoare sunt repre-zentate prin variabila raporturilor pe orizontal\, încrederea ca dispo-nibilitate de a acorda credit atât oamenilor cât [i institu]iilor [i de a aveaun comportament cooperant care favorizeaz\ ac]iunea colectiv\ altruist\,ca [i individualismul-colectivismul [i pentru raporturile verticale, rela]iade participare, supunerea sau izolarea fa]\ de autoritate.

Cultura în care ne na[tem este impregnat\ de prejudec\]i [i normeprivitoare la raporturile dintre noi [i ceilal]i, dintre grupul c\ruia îi apar-]inem [i restul lumii. La nivel na]ional, agregarea acestor înclina]ii se faceîn mod diferit, fapt ce l-a determinat pe Fukuyama s\ vorbeasc\ desociet\]i plasate sus pe scara încrederii (high-trust) sau jos (low-trust).

Specific\ societ\]ii s\race române[ti este lipsa de capital social, caren]\care a dus la generalizarea psihologiei „resurselor insuficiente” sau a„bunului finit”. În baza acesteia oamenii presupun c\ tot ceea ce este devaloare exist\ în cantitate mic\ [i oricine se bucur\ de acest lucru valorosscade din [ansele celorlal]i de a-l ob]ine. Almond [i Verba au g\sit o

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 78: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

54

DANA B|LA{ TIMAR

corela]ie strâns\ între s\r\cie [i lipsa de capital social. Autori precum D.Sandu (1999) în]eleg prin capital social toate bunurile necesare func]io-n\rii optime, inclusiv rela]iile sociale, adic\ resursele unei colectivit\]i dea avea încredere [i coopera onest cu ceilal]i [i cu institu]iile statului.Bazându-se pe teoria ac]iunii comune a lui Olson, exist\ distinc]ie întrere]elele altruiste de rela]ii, capitalul social pozitiv de care beneficiaz\întreaga comunitate [i re]elele egoiste, care sunt capitalul social negativ,de care beneficiaz\ doar membrii re]elei de influen]\. Astfel, la nivelindividual exist\ o rela]ie între resurse [i încredere, adic\ oamenii suntmai predispu[i la încredere în m\sura în care au mai multe resurse [i întregradul de dezvoltare al unei comunit\]i [i încredere (comunit\]ile prospereau o cultur\ mai cooperant\). Revenind la „Miori]a”, putem desprinde deaici o alt\ interpretare, care consider\ ca ele-ment de referin]\ eliminareacelui mai înzestrat ca urmare a invidiei [i a resentimentelor celorlal]ipentru a-i fura bunurile.

În concluzie, în condi]ii similare de reziden]\ [i de educa]ie, oameniidin regiuni mai dezvoltate [i mai înst\ri]i tind s\ fie mai cooperan]i [i maideschi[i fa]\ de str\ini decât cei s\raci [i din regiuni nedezvoltate (A.Mungiu-Pippidi, 2002, p.84).

Exist\ o predispozi]ie a acestor oameni de a presupune c\ mereu al]ioameni sunt câ[tig\torii, iar ei cei care pierd mereu [i nu profit\ suficient.Aceast\ tendin]\ este înso]it\ de o autoatribuire idealizant\, nu se afl\printre cei care au vreun profit deoarece comportamentul lor este superior.Acest mecanism de compensare care atribuie cauza performan]ei maislabe unui comportament moral superior, nu face altceva decât s\ confereinvidiei sociale durabilitate [i s\ contribuie la generalizarea acestei ex-perien]e negative prin presupunerea universalit\]ii [i inevitabilit\]ii acestuitip de rela]ie.

Probabilitatea mai mare a încrederii în lumea exterioar\ este maicrescut\ în regiunile dezvoltate, la oamenii educa]i [i mai înst\ri]i, carecitesc presa politic\, au încredere în semenii lor în general, nu cred c\aceia[i oameni care profitau în timpurile comuniste profit\ [i ast\zi, suntdispu[i s\ aib\ un cuvânt de spus în felul în care este condus\ România.Neîncrederea se asociaz\ cu o puternic\ frustrare [i invidie social\ [iresurse mai pu]ine (materiale [i educa]ionale). Este testat\ astfel ipotezabunului finit, a resurselor limitate.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 79: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

55

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

Încrederea interpersonal\ sc\zut\ se reflect\ în num\rul insignifiant deasocia]ii voluntare [i de firme ai c\ror ac]ionari s\ dep\[easc\ grani]eleunei singure familii.

Ca [i concluzie, incapacitatea de asociere în ac]iuni colective care s\aduc\ profit [i perpetuarea la infinit a acestui cerc vicios format dins\r\cie [i nedezvoltare, nemul]umire cu acest statut [i incapacitatea deîncredere pentru asocierea într-o ac]iune colectiv\, poate fi schematizat\în urm\torul model:

Fig. 3. Mecanismul submin\rii capitalului social (apud A. Mungiu-Pippidi, 2002, p.87)

10.3. Participare, dependen]\ [i parohialism

În volumul clasic al lui Almond [i Verba sunt descrise trei tipuri deraporturi între cet\]eni [i autoritate: tipul participativ, tipul dependent sausupus [i tipul parohial.

Parohialismul este urmarea unei mul]umiri cu via]a proprie. Cauzeleacestei mul]u-miri sunt relative, ace[ti oameni care locuiesc în localit\]imai curând mici nu câ[tig\ foarte bine, iar stilul lor de via]\ modestcombinat cu via]a mai ieftin\ îi satisface.

Dependen]a se asociaz\ cu nemul]umirea [i frustrarea social\, cu în-crederea doar în cei apropia]i [i nu este semni-ficativ asociat\ cu o stare

Subdezvoltare comparativ�

Capital social sc�zut

ti �

Nemul�umire cu statusul personal,

lips� de stim�

Frustrare �i invidie social�

Comportament egoist, neîncre-

z�tor, necooperant

Performan�� individual�, educa�ie,

prestigiu social,

nivel social

nivel individual

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 80: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

56

DANA B|LA{ TIMAR

material\ proast\. Spre deosebire de dependen]i, care sunt na]ionali[ti,parohialii sunt mai colectivi[ti [i nu sunt preocupa]i de via]a politic\.Determi-nan]ii sociali precum educa]ia, venitul [i vârsta sunt predictorislabi ai acestor atitudini.

Încruci[ând cele dou\ variabile (dependen]a [i parohialismul), ob]inempatru categorii diferite de indivizi: cei angaja]i [i cei dependen]i, careconsider\ c\ pot influen]a evenimentele, [i cei abstinen]i [i dependen]iparohiali, care sunt de acord cu faptul c\ nu pot influen]a lumea ex-terioar\. Dependen]ii „puri”, sunt categoria cea mai frustrat\ social, careau cea mai pu]in\ încredere în institu]iile statului [i o invidie social\considerabil\. Aceast\ categorie urm\re[te presa politic\, dar o face cusentimentul de neputin]\, înt\rindu-[i mai mult resentimentele. Pe de-penden]ii parohiali îi reg\sim cel mai adesea în mediul rural [i ora[elemici [i în general sunt oameni cu o stare material\ bun\. Angaja]ii re-prezint\ segmentul de popula]ie ce de]ine o cultur\ politic\ de tip par-ticipativ, iar spre deosebire de ace[tia, abstinen]ii sunt cei care î[i mas-cheaz\ opiniile, ghidându-se dup\ principiul neutralit\]ii.

Cele patru tipuri de raport fa]\ de autoritare, descrise mai sus, nu suntscutite de influen]a conformit\]ii, care face ca oamenii s\ aleag\ o ati-tudine sau alta în func]ie de alegerea grupului în care se afl\. Însu[ireacare face oamenii s\ caute s\ nu se deosebeasc\ prin nimic de grupul încare tr\iesc este în general foarte dezvoltat\ la români, existând o parteconsiderabil\ de subiec]i care r\spund la toate întreb\rile, în unele cazuricontrazicându-se în mod evident.

Studiind parohialismul optimal - dinamica încrederii [i a excluderii înrela]iile intersociale - , S.Bowles [i H. Gintis, (2000), demonstreaz\ faptulc\ leg\turi precum etnia, proximitatea spa]ial\ [i afacerile na]ionale joac\un rol important în via]a economic\, dar au fost pu]in studiate de c\treeconomi[ti. Aceste re]ele sunt alimentate de distinctivitate cultural\ întremembrii grupului [i ceilal]i [i angajeaz\ practici excluzive pe care lenumim parohialiste.

Mecanismul ce va asigura succesul rela]iilor este abilitatea membrilorde a promova încrederea. Mai întâi indivizii se localizeaz\ în una dinnumeroasele re]ele sau r\mân în afara ei ca anonimi. Al doilea pas const\în alegerea unor strategii ce vor guverna comportamentul de schimb cu

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 81: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

57

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

partenerii, iar apoi dezvolt\ aceste strategii, având în vedere costurile cele implic\. Pentru a stabili m\rimea [i num\rul re]elelor se va avea învedere, evolu]ia [i frecven]a echilibrului comportamentelor în grup, dis-tribu]ia popula]iei în cadrul acesteia, indivizii anonimi. Re]elele subinfluen]a practicilor parohiale sunt acelea în care, gradul de deschiderespre noi membrii, precum [i rata ini]ierii [i disolu]iei grupurilor sunt celemai crescute.

G. Homans (1961), J. Thibaut [i H. Kelly (1959), au stabilit faptul c\tendin]a de a se asocia cu al]ii care sunt similari reprezint\ un universalcomportamental, la fel ca [i evitarea interac]iunilor cu cei care suntdiferi]i. Oamenii î[i implementeaz\ dorin]a de a limita distan]a social\ îninterac]iunile cu prietenii, colegii sau asocia]ii prin metode denumitepractici parohiale. Acestea pot lua forma refuzului schimburilor sau ac-cept\rii prieteniei, atacuri fizice sau verbale sau alte comportamente carepreced viitoarele interac]iuni. Membrii re]elelor adopt\ adesea practiciparohiale în func]ie de omogenitatea [i m\rimea grupului de apartenen]\.Restric]ia adopt\rii de comun acord a scopurilor impuse de aceste practiciexcluzive implic\ distorsiuni de atribuire [i scad schimburile între mem-brii parohiali. Astfel, în unele cazuri, dimensiunile reduse [i omogenitateapot oferi avantaje stabilind câ[-tigul grupului [i contribuind la succesulsocial.

Parohialismul se modeleaz\ ca un filtru pe anumite tr\s\turi ascriptive,acelor cu care interac]ion\m, excluzând pe cei cu caracteristici inde-zirabile. Indivizii care nu îi exclud pe cei care de]in acele tr\s\turi devinobiec]ionabili ei în[i[i, în consecin]\, orice filtru parohialist diferit estesanc]ionat negativ, re]elele fiind alc\tuite din persoane cu acela[i tip deparohialism. Având în vedere diversele strategii ce pot fi adoptate, to]ivor fi de acord asupra setului de tr\s\turi selectate de grupurile pa-rohialiste, fiecare individ fiind caracterizat de o anumit\ etnie, identitateregional\ [i anumite caracteristici culturale [i demografice.

Una dintre tr\s\turile cele mai importante ale re]elelor este proprietateade a facilita dezvoltarea comportamentelor prosociale în rândul membrilorprin reducerea costului informa]ional, permi]ând astfel emergen]a echi-librului încrederii care nu exist\ sau este instabil, în momentul în carecosturile sunt ridicate. Încrederea oferit\ de aceast\ re]ea membrilor [i

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 82: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

58

DANA B|LA{ TIMAR

contribu]ia ei la performan]a economic\ sunt considerate aspecte alecapitalului social.(E. Glaeser, Laibson [i Sacerdote, 2002; S. Bowles [i H.Gintis, 2001).

Parohialismul persistent ce caracterizeaz\ re]elele sociale este ali-mentat de facilitatea informal\ a contractelor incomplete. Grupul ad-ministreaz\ deopotriv\ resurse comune, precum [i contracte private întrediver[i actori sociali (M. Fafchamps [i B. Minten, 2001). În contextulschimburilor, una dintre capacit\]ile de rezolvare a problemelor în cadrulre]elei este mecanismul contractual puternic, posibil datorit\ interac-]iunilor la scar\ sc\zut\. Pedepsirea celor care nu î[i p\streaz\ promisiunileeste facilitat\ de leg\turile sociale strânse, interac]iuni frecvente [i variate[i de existen]a informa]iilor referitoare la partenerii de schimb social.Membrii nu î[i exprim\ identificarea cu grupul în termenii avantajeloreco-nomice, ci mai degrab\ invoc\ credin]a religioas\, puritatea etnic\sau loialitatea personal\. Aceste sentimente, provoac\ adesea fenomenulde excludere [i respingere a autorit\]ii.

Ne vom întreba de ce sentimentele [i practicile parohialiste, adeseaidentificate cu distinc]ii sociale arhaice [i intoleran]a fa]\ de str\ini persist\în societ\]ile deomocrate bazate pe economii de pia]\. Un posibil r\spunsar fi acela c\ parohialismul nu este o remanen]\ anacronic\ a trecutuluiperpetuat datorit\ iner]iei, ci reprezint\ un mecanism de rezolvare a pro-blemelor economice rezistente la solu]iile institu]ionale.

10.4. Identitatea regional\ [i atitudinea proeuropean\

În Europa Central\ [i de Sud-Est, repetatele schimb\ri ale condi]iilorpolitice, sociale [i culturale din ultimii 150 de ani au f\cut mai dificil\,uneori imposibil\, dep\[irea teoriilor interculturaliste [i na]ionaliste, cul-tivând spiritul etnic. În literatura [tiin]ific\ actual\ exist\ încerc\ri de aacredita idea c\, de fapt, între popoarele balcanice [i acelea din Europa deVest ar exista o pr\pastie sugerat\ de îns\[i diferen]a mental\, fiind greude realizat un echilibru între tradi]iile locale [i influen]ele venite dinafar\.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 83: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

59

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

Problema identit\]ilor este extrem de complex\ [i situa]ia EuropeiCentral-Orientale contemporane arat\ c\ na]ionalismul împiedic\ de-ocamdat\ realizarea rapid\ a unei convergen]e a intereselor care s\ poat\conduce la integrarea european\ a statelor apar]inând acestei zone. La felde adev\rat este c\ în mijlocul zonei amintite exist\ regiuni care de-alungul istoriei ultimelor dou\ secole par s\ contrazic\ direc]iile gândiriiunice. Analiza patrimoniilor culturale ale acestor regiuni indic\ multi-plicitatea valorilor circulând în dou\ sensuri, [i mai ales tendin]a per-manent\ de a realiza [i a men]ine o stare material\ [i spiritual\ comun\.(V. Neuman, 2002, p.10)

Pornind de la aceast\ afirma]ie [i suprapunând-o peste realitatea ro-mâneasc\, ne vom pune întrebarea: Exist\ identit\]i regionale în Ro-mânia? Pentru a putea r\spunde, este necesar s\ descoperim ce anumedetermin\ identitatea na]ional\, pe de o parte [i ce rol joac\ aceasta înformarea atitudinilor privind integrarea european\ [i în ce m\sur\ con-teaz\ identitatea na]ional\ în cultura politic\, dat\ fiind generalitatea ei(to]i oamenii trec printr-un proces de identificare cu grupul lor lingvisticcultural [i afl\ c\ tr\iesc într-o anumit\ ]ar\). Ne vom referi la identit\]irelativ recente, având în vedere c\ statul-na]iune, comunismul, iar ulteriorîncerc\rile de integrare european\ s-au extins pentru ]\ri din categoriac\rora face parte [i România pe o perioad\ de maximum 140 de ani (din1859, data primei uniri), sau minim 80 (de la Marea Unire). În prezent,cet\]enii Europei de Est par s\ doreasc\ cu to]ii apartenen]a la EuropaOccidental\ (în medie 66% din est-europeni se identific\ cu Europa fa]\de numai 54% dintre vest-europeni - conform unui sondaj din 1995 alISSP) dar, în acela[i timp, est-europenii sunt în medie mai parohiali decâtvecinii lor occidentali (72% fa]\ de 63% se simt mai apropia]i regiunii lorde reziden]\) (A. Mungiu-Pippidi, p. 185).

Plecând de la conceptul clasic al lui G. Allport (1954) al cercurilorconcentrice ale identific\rii membrilor cu diferite grupuri de care se simtlega]i, in-group, de la familie la na]i-une, putem spune c\ în raport cucontextul social - european, regional, local - identit\]ile de grup pot fiv\zute ca fiind identit\]i complementare, mai degrab\ aflate în competi]ie,dar totu[i ierarhizate. Este necesar\ distinc]ia între identitate na]ional\,conceptualizat\ ca autoidentificare [i ata[ament afectiv fa]\ de o na]iuneca [i întreg, [i identitate parohial\, definit\ ca identificare primar\ cu oarie mai restrâns\ decât cultura sau na]iunea (vecin\tate, regiune).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 84: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

60

DANA B|LA{ TIMAR

Pentru a încerca un posibil r\spuns la problematica identit\]ilorregionale ale românilor, este interesant de a urm\ri ipotezele ce explic\na]ionalismul, formulate de Alina Mungiu-Pippidi.

1. Ipoteza încrederii structurate sus]ine c\ na]ionalismul este de-terminat de predispozi]ia structural\ pentru neîncredere în str\ini în so-ciet\]ile rurale [i subdezvoltate; în acest caz na]ionalismul ar trebui asociatcu zonele subdezvoltate [i cu un nivel sc\zut de încredere interpersonal\,precum [i cu evalu\ri negative ale str\inilor [i minorit\]ilor Conformteoriei identit\]ii na]ionale, deprecierea altor grupuri ca fiind inferioarecelui din care individul face parte, depind de nivelul stimei de sine agrupului [i servesc scopului de a conferi o identitate social\ pozitiv\ unuigrup.

2. Ipoteza identit\]ii na]ionale, afirm\ c\ exagerarea identit\]ii na-]ionale [i a sentimentelor de mândrie na]ional\ stau la baza na]iona-lismului.

3. Ipoteza liderilor. Na]ionalismul poate fi determinat de votul acordatunor partide na]ional-comuniste [i încrederea în anumi]i lideri.

4. Na]ionalismul ca ideologie de substitu]ie, sus]ine c\ existen]a „va-cuumului ideologic” ce a persistat dup\ dispari]ia ideologiei comuniste,combinat\ cu frustrarea inerent\ generat\ de tranzi]ie, conduce la triumfulideologiilor na]ionaliste [i populiste. Din aceast\ perspectiv\, na]iona-lismul [i populismul sunt dou\ reac]ii la frustrarea material\ provocat\ detranzi]ie precum [i manifest\ri ale necesit\]ii individuale de a spori în-crederea în sine printr-o identitate simbolic\ puternic\.

5. Na]ionalismul ca reziduu. Persisten]a atitudinilor autoritare îm-preun\ cu invidia social\ cultivat\ de regimul comunist se num\r\ printredeterminan]ii intoleran]ei fa]\ de alte grupuri etnice.

Construind un model de baz\ multivariant pentru a testa ipotezele, s-a demonstrat c\ cei mai mul]i oameni cu vederi na]ionaliste locuiesc înzonele cele mai s\race [i sunt cei mai pu]in educa]i, explicând 6,5% dinvarian]\. Încrederea interpersonal\ s-a dovedit a fi un predictor puternic,atunci când a fost ad\ugat la variabilele existente în modelul de baz\,varian]a explicat\ a crescut la 14%. Na]ionalismul pare a fi un caz par-ticular caracterizat prin lipsa capitalului social [i neîncredere fa]\ de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 85: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

61

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

str\ini, fiind tipic comunit\]ilor s\race [i subdezvoltate. Evaluarea gru-purilor etnice diferite s-a dovedit a fi un alt predictor în model, explicând9.8% din varian]\. Patriotismul, opera]ionalizat ca declarare a mândrieide a fi român, nu s-a dovedit a fi un determinant în model.

Cel mai surprinz\tor a fost faptul c\ identitatea na]ional\ s-a dovedit afi irelevant\, indivizii care se autoidentific\ cu na]iunea nu se dovedescmai na]ionali[ti decât cei a c\ror prim\ identificare este cu regiunea încare locuiesc sau cu localitatea lor. Importan]a liderilor na]ionali[ti s-adovedit a fi redus\, 6,9% din varian]\.

Reziduurile comuniste, cum ar fi apartenen]a la fostul partid comunist,ca [i declararea orient\rii comuniste („comunismul este o idee bun\, darcare a fost prost pus\ în practic\”) au produs rezultate contradictorii.Apartenen]a la fostul partid comunist nu are nici o influen]\ asupra ati-tudinilor na]ionaliste din prezent, în schimb, nostalgia pentru comunismare o influen]\ semnificativ\, explicând 11% din varian]\. Factorul auto-ritarism („]ara ar fi mai bine condus\ de un conduc\tor mai puternic”) s-adovedit a fi cel mai puternic predictor al scalei de na]ionalism, explicândcel mai mare procent din varian]\ (32%).

Concluzionând, din cele cinci ipoteze ini]iale, trei (încredere, ideologie[i autoritarism) sunt validate, cu o contribu]ie sensibil mai mare a va-riabilei autoritarism. Cea mai mare parte a neîncrederii care alimenteaz\na]ionalismul este neîncrederea structural\, asociat\ cu un nivel sc\zut deeduca]ie [i dezvoltare [i, în mod special, legat\ de jude]ele cele mai s\race[i mai izolate. Na]ionalismul apare deci ca o ideologie de substitut, oorientare de mas\ c\tre neîncredere [i frustrare. Na]ionalismul postco-munist este asociat cu fatalismul politic, neîncrederea în lumea exterioar\,frustrarea provocat\ de tranzi]ie [i neîncrederea în politic\, toate acesteaprinse în variabvila de sindrom autoritar. ]inta na]ionalismului post-co-munist este destul de difuz\, nu este conectat\ cu identitatea [i nu satisfaceo nevoie identitar\: este conectat\ [i satisface doar nevoia de a da vina pecineva. (A. Mungiu-Pippidi, 2002, p. 192)

Ceea ce confer\ studiului elementul de inedit este r\spunsul la în-trebarea de ce nu au contat identit\]ile în explicarea na]ionalismului. Înmod normal, ne-am a[tepta ca oamenii care au o identitate na]ional\ s\ fiemai na]ionali[ti decât cei care î[i dezvolt\ o identitate parohial\. Dac\

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 86: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

62

DANA B|LA{ TIMAR

identit\]ile parohiale, fie regionale sau locale, sunt expresia unui tip deidentit\]i comunitare, identitatea na]ional\ poate fi expresia na]ionalis-mului, în]eles ca identificare a na]iunii cu grupul etnic majoritar. De-p\[irea identific\rii na]ionale de c\tre cele parohiale nu este îns\ unfenomen tipic românesc. Datele sondajului regional New DemocraciesBarometer V au ar\tat c\ parohialismul este în medie mai r\spândit înEuropa de Est decât în Europa Occidental\.

„De[i majoritatea statelor sunt state na]ionale, majoritatea central [iest-europenilor continu\ s\ aib\ identit\]i multiple [i diversificate. În total30% dintre cet\]enii ]\rilor din Europa Central\ [i de r\s\rit î[i claseaz\identitatea na]ional-statal\ pe primul loc, iar apoi o identitate local\ sauregional\, iar 21% dintre ace[tia î[i distribuie preferin]ele în mod opus.Ca toate acestea, o alt\ cincime î[i exprim\ preferin]a pentru identitatealocal\ sau sunt chiar parohiali, identificându-se numai cu ora[ul sauregiunea în care tr\iesc.” (Smith, Anthony, 1991)

Aceste identit\]i nu sunt îns\ neap\rat exclusive. Sondajele ofer\ celorcare r\spund dou\ alegeri, sau mai mult, o ierarhizare a tuturor identit\]ilorîn func]ie de cea care îi caracterizeaz\ în mod principal. Identitatea, etnic\sau na]ional\, reprezint\ unul dintre conceptele cheie ale psihologieisociale, fiind echivalent\ cu conceptul de na]iune. Pentru psihologii so-ciali, identificarea etnic\ [i colectiv\ este explicat\ mai ales prin iden-titatea social\, însemnând nevoia grupurilor de a avea un nivel ridicat destim\ de sine, motiv pentru care lupt\ pentru ob]inerea unei imaginisociale pozitive, câ[tigat\ prin compararea cu alte grupuri etnice [i dis-criminarea acestora în mod sistematic. În contextul nostru social nu estenici o piedic\ pentru ca identit\]ile local\, regional\, na]ional\ [i european\s\ nu poat\ fi nici complementare nici competitive, deoarece va existaîntotdeauna o identificare primar\, anume identificarea care prime[terangul I în ierarhizare.

Pentru a în]elege mecanismul de creare a identit\]ii s-au luat în con-siderare dou\ ipoteze:

1. identitatea local\ este mai puternic\ decât cea na]ional\ din cauzaincompletei socializ\ri na]ionale a românilor. Identitatea local\ ar fi oidentitate premodern\ parohial\ [i nu o identitate cultural\ distinct\. Iden-titate na]ional\ este creat\ prin socializare astfel încât indivizii care sunt

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 87: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

63

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

înainta]i în vârst\, înst\ri]i, cei care tr\iesc în regiunile urbane, au oeduca]ie superioar\, [i se identific\ cu o ideologie politic\, prin opozi]iecu cei s\raci, locuitorii mai pu]in sofistica]i ai zonelor rurale - se voridentifica mai degrab\ cu ]ara decât cu regiunea (socializare na]ional\incomplet\).

2. identitatea na]ional\ este o form\ de favoritism al grupului etnicpropriu, mai apropiat\ de cosmopolitanism, definit ca o disponibilitate deidentificare cu un grup [i cu un orizont mai larg, deci contrariul fa-voritismului in-group.

Din rezultatele ob]inute s-a putut concluziona c\ identificarea pa-rohial\ ]ine de socializarea incomplet\, iar cea na]ional\ nu este un cazparticular de sectarism. Na]ionalii sunt percep]ia total mai boga]i, maieduca]i [i mai în vârst\, pe când parohialii sunt mai s\raci, mai pu]ineduca]i [i provin mai degrab\ din grupuri sociale cum ar fi [omerii saupensionarii. Parohialismul este asociat cu un nivel mai sc\zut al com-peten]ei civice [i politice: parohialii citesc mai pu]ine [tiri politice [i nufac parte din asocia]ii voluntare. Parohialismul nu reprezint\ a[adar oimplicare superioar\, ci mai degrab\ o lips\ de implicare în problemelecomunit\]ii.

Mergând mai în profunzime, descoperim dou\ tipuri distincte de pa-rohialism, deoarece regionalismul [i localismul sunt în mod diferit aso-ciate cu dezvoltarea regional\. Regionalismul este parohialismul celorînst\ri]i, pe când localismul este parohialismul celor s\raci. (A. Mungiu-Pippidi, 2002). S-a ar\tat c\ parohialismul înregistreaz\ cele mai ridicateniveluri în Cri[ana, Maramure[ [i Moldova (Tabelul nr.4.). Regionalismulare un nivel mai ridicat în Transilvania, cu toate c\ numai 20% dinpopula]ia sa se identific\ cu regiunea. Identificarea na]ional\ este maipronun]at\ în Bucure[ti, urmat de Oltenia, Banat [i Dobrogea.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 88: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

64

DANA B|LA{ TIMAR

Tabelul nr. 4.

Identificarea în func]ie de regiunea istoric\ (apud. A. Mungiu-Pippidi, 2002, p.199)

Exist\ un model distinct al identit\]ii pentru Europa postcomunist\subdezvoltat\, caracterizat printr-o propor]ie mai crescut\ de parohialism.Acest model este caracteristic popula]iei premoderne, slab educate, carelocuie[te în regiunile cele mai pu]in dezvoltate, care are competen]\politic\ sc\zut\ [i care este foarte neîncrez\toare fa]\ de oricine altcineva,cu excep]ia propriei familii. Identificarea cu o comunitate mai mic\ decâtna]iunea transcende postcomunismului, fiind o consecin]\ a rezultatelormoderniz\rii nefinalizate a României. Aceasta o diferen]iaz\ de na]io-nalism, care este ancorat în postcomunism [i se poate întâlni atât la ceicare prezint\ o identitate na]ional\, cât [i la cei care prezint\ o identitateparohial\.

Desprindem astfel concluzia conform c\reia cu cât o regiune este maislab dezvoltat\, cu atât xenofobia [i parohialismul locuitorilor sunt maicrescute iar identificarea cu întreaga na]iune este mai mic\. Mergând maideparte, descoperim c\ persoanele care v\d ideologiile politice ca ire-levante sunt mai degrab\ parohiali decât na]ionali, deci identitatea na-]ional\ nu este un predictor al na]ionalismului.

Încrederea în lumea exterioar\ este determinat\ de competen]a politic\(citesc rapoartele politice din ziare) [i de bun\starea subiectiv\. Frustrarea

Regiunea Vecin�tate Regiune �ar� Europa

Moldova 73,6% 11,3% 12,3% 0,5%

Muntenia 66,7% 9,5% 19,0% 1,9%

Dobrogea 54,5% 15,9% 27,3% 2,3%

Oltenia 63,9% 3,7% 32,4% 0%

Banat 48,9% 14,9% 29,8% 4,3%

Transilvania 55,9% 20,5% 20,0% 1,0%

Maramure� 80,0% 6% 7,8% 1,1%

Bucure�ti 50,5% 7,4% 40,0% 1,1%

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 89: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

65

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

zilei de mâine [i competen]a politic\ sc\zut\ determin\ neîncrederea înlumea exterioar\. În consecin]\, neîncrederea generalizat\ implic\ în-credere în lideri na]ionali[ti [i na]ionalism. Implicarea politic\ sc\zut\,frustrarea crescut\, asertivitatea politic\ [i încrederea sc\zut\ în lumeconstituie baza atitudinilor na]ionaliste, în acela[i timp, na]ionalismul [ilipsa orient\rii democratice sunt predictori puternici pentru un conflictetnic.

Diferen]a conceptual\ dintre identitate na]ional\ [i na]ionalism iese [imai mult în eviden]\ când le utiliz\m pe amândou\ ca variabile in-dependente pentru a explica atitudinea proeuropean\. Se afirm\ c\ româniise simt europeni, gândesc precum europenii [i în consecin]\ sunt parte aeuropei, dar în realitate Europa reprezint\ doar o abstrac]ie, fapt de-monstrat de procentul infim al celor care se identific\ cu ea. Am ar\tatfaptul c\ identitatea na]ional\ nu are importan]\ asupra atitudinii pro-europene, dar na]ionalismul este corelat negativ cu aceast\ atitudine. Cucât cre[te gradul de na]ionalism al unei persoane, implicit [i a carac-teristicilor neîncrederii fa]\ de str\ini, cu atât este mai împotriva apropieriide Europa,

Dezvoltarea regional\, educa]ia [i competen]a politic\ stimuleaz\ ati-tudinile proeuropene, iar pe de alt\ parte, s\r\cia, educa]ia insuficient\ [ilipsa de interes pentru politic\ stau la baza atitudinii distante fa]\ de UE.Identitatea na]ional\ nu este în competi]ie cu cea european\ [i mul]i dintrecei care aleg ]ara ca prim\ identificare, aleg Europa drept cea de a doua.

10.5. Mitul Salvatorului

Importan]a acord\rii celei mai mari importan]e identit\]ii regionale semai poate explica [i prin o ancorare mai degrab\ geografic\ decât con-ceptual\ a românului în contextul european. Atitudinea proeuropean\ estedezirabil\ în realitatea româneasc\ a acestor ani, astfel, „Europa” areconota]ii pozitive, dar nu din dorin]a de identificare subiectiv\, ci pentrua sc\pa de identitatea româneasc\. Se [tie faptul c\ a fi român, în spa]iuleuropean se asociaz\ cu stereotipul de ]igan, iar a fi european, reprezint\o identitate diluat\, nespecific\, care nu implic\ responsabilitate, cu ra-portare geografic\, pe care românul o va prelua din dorin]a de a se

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 90: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

66

DANA B|LA{ TIMAR

identifica cu „Salvatorul”. Mitul Salvatorului func]ioneaz\ la randamentmaxim în România, identificarea cu Cel care este capabil s\ scoat\ ]aradin impasul tranzi]iei, revenind ca a doua alegere identitar\. ÎntruchipareaSalvatorului se reg\se[te atât în persoana unui individ (marele condu-c\tor), cât [i într-un grup social, politic, etnic, ori na]ional, în cazul nostrufiind vorba de Europa.

Amintind de Mitul Salvatorului, este necesar s\ ne oprim asupra de-fini]iei mitului, care în viziunea lui R. Bastide (1972) reprezint\ o reac]ieexpresiv\ asumat\ de mentalul colectiv ce r\spunde tensiunilor, deze-chilibrelor sau rupturilor unei societ\]i, devenind un adev\rat ecran pecare se proiecteaz\ angoasele colective. Explozia mitologic\ ce înso]e[temarile muta]ii politice [i sociale declan[ate de modernitate, a fost sesizat\de R. Girardet (1997), care constat\ c\ în epocile de fractur\ istoric\procesul mitogenetic dobânde[te o efuziune impresionant\. Suprapunândaceste idei peste realitatea româneasc\, vom descoperi perioada de in-certitudine [i confuzie social\, în care oamenii, care pentru a-[i reg\siechilibrul intern, vor face apel la o proiec]ie mitic\, istoric\ sau politic\.Ei vor investi cu responsabilitate profetic\ o persoan\ din trecut sau dinprezent, mergând pân\ la o comunitate, cea european\. Cele patru mariansambluri mitologice pe care le descoper\ R. Girardet sunt: Mitul Con-spira]iei, Mitul Vârstei de aur, Mitul Unit\]ii [i Mitul Salvatorului. De-nun]area unei ac]iuni din umbr\ a for]elor malefice, a preg\tit în mentalulcolectiv, terenul construirii Mitului Conspira]iei, inadecv\rile mobilit\]iisociale [i valorice care amenin]\ stabilitatea reperelor normative tra-di]ionale a însufle]it Mitul Vârstei de aur, expansiunea individualismuluia readus Mitul Unit\]ii, dup\ cum nesfâr[ita incertitudine a f\cut terenMitului Salvatorului.

R. Girardet (1997), plecând de la cele trei accep]iuni ale mitului: orelatare a unui eveniment care a avut loc în timpul primordial al în-ceputurilor, o fantasm\ care se interpune ca un ecran între adev\rul fap-telor [i exigen]elor cunoa[terii, precum [i o for]\ mobilizatoare cu rolul dea incita energiile sociale, propune îmbinarea celor trei perspective înexplicarea mitului politic. Acesta din urm\ se dezvolt\ complementar petoate cele trei dimensiuni, fiind o fabula]ie [i având o func]ie explicativ\[i un rol angajant.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 91: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

67

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

Mitul devine o credin]\ coerent\ [i complet\, iar singura lui legitimitater\mâne propria lui dezvoltare cu scopul st\pânirii „spiritelor vremii”.Mitul reprezint\ totodat\ un ansamblu structural omogen [i stabil, dac\interpretarea rolului miturilor este diferit\, scenariile se caracterizeaz\prin pregnan]\.

Sus]inând idea unui imaginar expansiv [i acaparator mai apropiat deideologie decât de mentalitate, L. Boia (1994) stabile[te elementele dis-tinctive ale conceptului. Imaginarul presupune o colec]ie de imaginisensibile, alimenteaz\ un dualism ontologic (realitate social-istoric\/men-tal), afirmându-se ca o alt\ realitate inserat\ în realitatea concret\ pe careo construie[te cu mare acurate]e [i se prezint\ într-o modalitate maielaborat\, reunind mituri, religii, utopii, ipoteze [tiin]ifice. Istoricul romândefine[te mitul ca o construc]ie imaginar\ destinat\ s\ pun\ în eviden]\esen]a fenomenelor cosmice [i sociale, în strâns raport cu valorilefundamentale ale comunit\]ii [i în scopul de a asigura coeziunea acesteia(L. Boia, 1997).

Printre caracteristicile fundamentale ale mitului se num\r\ existen]aunui adev\r esen]ial în construirea lui, propagarea unui sens profundsimbolic, bazat pe cod [i promovând un model comportamental orientatspre atingerea scopului cuprins în îns\[i definirea sa. Mitul devine capabils\ antreneze comunit\]i întregi, direc]ionându-le ac]iunea, iar datorit\faptului c\ reprezint\ un integrator, privilegiaz\ o asumare stereotip\ anormativit\]ii sale, diversitatea realit\]ii social-istorice fiind citit\ doarprin grilele proprii scenariului mitologic. Am amintit în primele capitoledespre schema care influen]eaz\ citirea realit\]ii prin crearea unei grileunice de interpretare, urmând s\ ad\ug\m acum c\ mitul devine una dincheile de în]elegere a evenimentelor. Din acest motiv, acest suport mentalal destinului oric\rei societ\]i trebuie acceptat, identificat [i explicat, petoate nivelele sale de complexitate (A. Gavreliuc, 2000).

Fiecare cultur\ [i societate, fiecare nivel dintr-o societate complex\are imaginarul s\u. Teritoriul traversat între limita dintre real [i imaginarr\mâne acela[i [i reprezint\ câmpul întreg al experien]ei umane de laaspectele sociale colective, pân\ la cele mai intime.

Explorarea imagologic\ se dore[te a fi un instrument al psihologieisociale în explorarea raportului identitate-alteritate colectiv\ [i impune

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 92: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

68

DANA B|LA{ TIMAR

luarea în considerare a faptului c\ identitatea [i alteritatea colectiv\ nusunt imobile, ci urmeaz\ o dinamic\ subtil\. Identitatea, odat\ clarificat\,devine normativ\, manifestându-se ca o tendin]\ puternic integrativ\,excluzând caracteristicile portretului identitar care se abat de la profilulprescris.

Epoci istorice diferite au favorizat diferite criterii de raportare laalteritate. Dac\ în antichitate dominant era criteriul social (st\pân/sclav),în Evul mijlociu se va substitui cu criteriul religios (cre[tin/p\gân), întimp ce în prezent, locul central revine criteriului na]ional (noi/str\inii).

Adeptul acelora[i idei, B. Baczko ( 1984), subliniaz\ faptul c\ fiecaresocietate î[i produce neîncetat propriile reprezent\ri esen]iale, idei-ima-gini care stabilesc identit\]ile, acord\ legitimitate, mobilizeaz\ energii [ialimenteaz\ solidarit\]ile sociale. Imaginarul î[i al\tur\ astfel adjectivulsocial prin demersul unei societ\]i de a-[i reprezenta inebtitatea de sinesau a alterit\]ii. Este important de amintit c\ imaginarul social este co-nectat la memoria social\, personajele [i faptele istorice p\trunzând înmemoria colectiv\ [i transformându-se în imagini, simboluri, modele.Memoria social\ se caracterizeaz\ printr-o stabilitate [i iner]ie consi-derabil\. Revenind la Mitul Salvatorului, putem considera c\ prezen]a luicu o anumit\ pregnan]\ într-o anumit\ regiune, va fi un predictor alna]ionalismului.

10.6. Obstacolele tranzi]iei

Na]ionalismul din România este descris ca având un dublu deter-minism, pe deoparte este alimentat de s\r\cie, izolare [i neîncredere fa]\de str\ini, deci de parohialism, iar pe de alt\ parte î[i are originile înrefuzul politicii, apelul la solu]ii autoritare [i invidie social\ toate fiindtentacule ale comunismului rezidual. Datorit\ naturii reziduale, feno-menul se va diminua [i va cre[te nevoia de politici care s\ se adresezeparohialismului.

Formarea atitudinilor parohialiste se constituie ca o adev\rat\ pro-blem\ a României contemporane. Atât regiunile cele mai pu]in dezvoltatecât si cele care au un anumit grad de dezvoltare prezint\ o tendin]\ foarte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 93: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

69

DIFEREN}E INTERREGIONALE PE DIMENSIUNEA PAROHIALISM-NA}IONALISM

sc\zut\ c\tre cooperare [i solidaritate, tr\s\turi ale individului colectivist[i ale societ\]ilor interdependente. Programele de dezvoltare, cum ar ficele care se adreseaz\ zonelor defavorizate determin\ regiunile s\ intremai degrab\ în contradic]ie decât s\ coopereze, sim]indu-se lipsa acut\ apoliticilor de cooperare interregional\. Aceasta ar fi o modalitate de a nu-i p\stra izola]i [i plini de resentimente pe cei s\raci, iar pe cei boga]i [iegoi[ti refuzând s\ împart\ bun\starea.

Identitatea na]ional\ nu reprezint\ o barier\ pentru români în caleaadopt\rii cet\]eniei europene, dar na]ionalismul este, atât prin orientareasa general\ pesimist\ [i pasiv\ cât [i prin fuga de responsabilitate [ic\utarea de ]api isp\[itori. Lipsa de speran]\ a societ\]ii, manifestat\ prindorin]a de emigrare, ratele ridicate de consum [i sc\zute de investi]ii estegre[it atribuit\ doar politicului, este necesar\ luarea în vedere deopotriv\a realit\]ilor formale cât [i cele informale.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 94: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

3 GLOBALISM ŞI REGIONALISM. O DILEMĂ IDENTITARĂ

Dr. Mădălina Virginia Antonescu (coord.) Despre Europa (2006:15-32, 245-279), EdituraLumen, Iasi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 95: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

15

Construc�ia european� �i importan�a franco-german�

Leag�n al civiliza�iei moderne, Europa a reprezentat înc� din Antichitate spa�iul privilegiat al progresului economic, cultural, social. Dominând timp de secole întregul mapamond, vechiul continent va fi îns� complet epuizat de cele dou� mari conflagra�ii mondiale. Sec�tuirea resurselor în urma acestor conflicte, destr�marea imperiilor coloniale vor cauza o stagnare european� care î�i va g�si cu greu rezolvarea. Agravat� de lupta dintre dou� noi mari imperii mondiale, Statele Unite �i Uniunea Sovietic� cu sistemul s�u de state-satelit, pe tot parcursul R�zboiului Rece, Europa vestic� va fi nevoit� s�-�i g�seasc� echilibrul, mai întâi prin tratate euro-atlantice, deci prin sprijin american, pentru ca mai apoi s� porneasc� pe drumul construc�iei unei structuri proprii care s�-i asigure autonomie. Astfel s-a n�scut ceea ce mai târziu va deveni Uniunea European�.

Unul din elementele primordiale ale succesului acestei organiza�ii a fost cooperarea dintre Fran�a �i Germania, fondatoarele primei forme de integrare la nivel european. Generat� de interesele economice ale celor dou� ��ri, Comunitatea European� a C�rbunelui �i O�elului (CECO) reprezint� prima form� de colaborare la acest nivel.

Ini�ial, speriat� de puterea pe care zona Rhur-ului o avea asupra economiei sale, Fran�a a semnat un tratat împotriva Germaniei cu Marea Britanie (Dunkerque, 4 martie 1947). Generalul de Gaulle a f�cut mai multe încerc�ri de aproiere cu vecinul pe peste Canalul Mânecii, dar refuzul britanic l-a condus pe acesta la o apropiere franco-german�. Unul din motivele generalului decurgea chiar din situa�ia ��rilor care de�i au fost mult timp rivale se g�seau acum în aceea�i situa�ie dificil� dup� un

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 96: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

16

r�zboi cu peirderi grele în ambele baricade1. De asemenea evolu�ia politicii externe �i în special înt�rirea pozi�iei americane în Europa au dus la o schimbare de pozi�ie, care s-a concretizat în planul Monnet-Schuman (declara�ia din 9 mai 1950), primit de entuziasm de cancelarul Adenauer. Marea Britanie este invitat� s� se al�ture Comunit�tii, dar aceasta refuz�. Apare astfel, la 18 aprilie 1951, prima Europ� a Celor �ase (Fran�a, Germania Federal�, Italia, Benelux).

Pentru Germania de dup� cel de-al doilea R�zboi Mondial, planul c�rbunelui din 1950 a reprezentat una din acele �anse ce nu se refuz�. El era posibilitatea ca acest stat s�-�i g�seasc� locul printre celelalte na�iuni europene, s�-�i demonstreze implicarea în procesul consolid�rii democra�iei pluraliste. Dar motivul esential al acestei intensific�ri a leg�turilor a fost pentru Germania refacerea integrit��ii sale teritoriale.2 Acest element a ceat una din primele tensiuni ale cooper�rii franco-germane, întrucât Fran�a dorea mai întâi s� consolideze Uniunea celor �ase ca variant� la cele do� sisteme rivale sovietic �i anglo-saxon.

O alt� problema de început a constituit-o �i reînarmarea Germaniei. Ostil acestui plan care ar fi putut duce la rena�terea vechilor pasiuni na�ionaliste, Adenauer a fost nevoit s� accepte acest proces datorit� presiunilor Statelor Unite, tot mai îngrijorate de ap�rarea frontierelor spre spa�iul sovietic. În 1955, Germania este reînarmat� sub supravegherea Uniunii Europene Occidentale(UEO) �i cu ajutorul diplomatic al Fran�ei se al�tur� Alian�ei Nord-Atlantice.

Pentru ca leg�tura între primele �ase state s� fie mult mai strâns�, în 1962, Fran�a propune planul Fouchet, care îns� va fi

1 Pierre Béhar – Entre Paris et Berlin une alliance de raison, Le Monde

Diplomatique, aprilie 2004, pp. 12-13, http://www.monde-diplomatique.fr/2004/04/BEHAR/11099 2 Ibid.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 97: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

17

respins. Totu�i acest proiect creat ini�ial pentru toate statele membrele, a ajuns s� fie baza primului act oficial care s� specifice clar leg�tura special� între Germania Federal� �i Fran�a. Tratatul Elysée a instaurat între cele dou� ��ri mecanisme de cooperare ce presupuneau: reuniuni periodice între diferitele niveluri ale acestor dou� state (pre�edintele republicii – sau primul-ministru – �i cancelarul; mini�trii de externe sau din alte domenii; înal�i func�ionari...), cooperarea for�elor armate �i a unit��ilor combatatnte comune, schimburi între deputa�i �i al�i comisari, concentrarea b�ncilor centrale, parteneriate între ora�e �i diferite institu�ii, schimburi de tineri (5 milioane pân� în prezent)3. Acest� rela�ie Paris-Bonn a introdus în sistemul institu�ional comunitar o „distorsiune” capital�, marea majoritate a înaint�rilor pe calea unific�rii rezultând din ini�iative franco-germane (de la Consiliul European din 1974 la uniunea monetar� �i politic� in 1992).

„În timp ce leg�tura franco-german� se institu�ionalizeaz� (mai ales pe 22 ianuarie 1963, o dat� cu tratatul de Gaulle-Adenauer, numit Elysée, organizând regulat summit-uri franco-germane), Comunitatea evit� o discu�ie direct� exclusiv� �i înscrie aceast� rela�ie într-un cadrul multilateral, o înr�d�cineaz� în interdependen�e concrete (Pia�a Comun�, Politica agricol� comun� – PAC –, Sistemul Monetar European – SME ...). Dialogul franco-german, dac� st� la baza construc�iei europene, este l�rgit, îmbog��it de ea.”4

Începînd cu mijlocul anilor ’80, apar o serie de ini�iative, de decizii, dezvoltând cooperarea franco-german� în materie de ap�rare. În timpul 1987, progresele au devenit mai concrete: în noiembrie, a fost creat Consiliul de Securitate �i de Ap�rare

3 Immo Stabeit – Amitié franco-allemande, http://www.geoscopie.com/espaces/e319amifrd.html 4 Philippe Moreau Defarges, Institu�iile Europene, Ed. Amarcord,

Timi�oara, 2002, p. 88

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 98: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

18

Comun, intrând în func�ie la 22 ianuarie 1988 �i reunindu-se de dou� ori pe an, pentru o concentrare asupra controlului înarm�rilor �i dezarm�rii, a capacit��ii for�elor armate ale celor dou� ��ri de a coopera în timp de pace, ca �i în timp de criz� sau r�zboi, a interoperabilit��ii materialelor. În octombrie 1988, Brigada Franco-German� (circa 4200 de oameni) a fost creat� �i a devenit opera�ional� în octombrie 1990. La 14 octombrie 1991, principiul unui corp de armat� franco-german (40000 de oameni) a fost consacrat de summit-ul Mitterrand-Kohl (La Rochelle, 21-22 mai 1992). Alte domenii de cooperare au vizat cultura, fiind creat în 1992 canalul franco-german Arte, precum �i Oficiul Franco-German pentru Tineret, în 1993.5

De�i sunt alia�i tradi�ionali, în�elegerea Bonn-Paris cunoa�te urcu�uri (între de Gaulle �i Adenauer în 1958-1963, între Giscard d’Estaing �i Schmidt în 1974-1981, între Mitterand �i Kohl în 1995-1995) �i coborâ�uri (mai ales între Pompidou �i Brandt în 1969-1974, între Chirac �i Kohl în 1995-1998).6 Una din ultimele etape au avut loc odat� cu alegerea în func�ia de cancelar a Angelei Merkel. Dup� o foarte reu�it� cooperare între Chirac �i Schroder, s-a crezut c� noua cancelar� va privilegia dimensiunea atlantic� a politicii externe a Germaniei. Îns� chiar din prima vizit� în afara Germaniei, prin simbolica deplasare la Paris, Merkel a subliniat importan�a pe care o va juca în continuare rela�ia cu Fran�a, dar propunându-�i o redinamizare a acestui cuplu.7

5 Cronologie a rela�iilor franco-germane din 1948 pân� în 2000 -

http://www.dfjw.org/reseau/chrono/1948-2000.html 6 Jean-Pierre Chevènement – France Allemagne. Quel partenariat pour quelle

Europe http://www.fondation-res-publica.org/France-Allemagne-quel-

partenariat-pour-quelle-Europe-conclusions-de-Jean-Pierre-Chevenement_a83.html

7 Merkel et le couple franco-allemand, http://tf1.lci.fr/infos/monde/2005/0,,3245949,00.html

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 99: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

19

Totu�i anii ’90 au fost marca�i de unele sincope ale rela�iei celor dou� state chiar pe teme europene. Prima criz� de acest gen a avut loc în 1997 pe tema „Pactului de Stabilitate �i Cre�tere”, considerat de partea francez� ca un „super Maastricht” redundant. O a doua criz� a avut loc în momentul deciderii pre�edintelui B�ncii Centrale Europene, care se pare c� fusese hot�rât printr-un acord oral între H. Kohl �i F. Mitterrand. A treia criz� a avut drept subiect divergen�ele profunde ale p�r�ilor cu privire la Politica Agricol� Comun�, împ�r�irea sarcinilor bugetare ale Angendei 2000 la Consiliul de la Berln din amrtie 1999. O a patra criz� prelungindu-se în cadrul summitului de la Nisa disensiunile centrându-se pe modul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului.8

De-a lungul timpului îns�, pentru capitala republicii federale, care p�re a se teme de o acuza�ie de voin�� dominatoare, Parisul a reprezintat partenerul cheie pentru a asigura progresul unific�rii; orice ini�iativ� important� a rezultat din concertarea franco-german� (de exemplu, în 1974, Consiliul European; în 1978, Sistemul Monetar European; în 1991, proiectul de acord privind Uniunea European�...).9

8 Chrystelle Nourrz, France-Allemagne: l’année des choix, p. http://www.robert-schuman.org/synth36.htm 9http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/relations-franco-

allemandes/chronologie.shtml

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 100: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

20

Pe drumul de la 15 la 25

De la Comunitatea celor �ase, ce nu includea îns� o alt� mare putere european� dar nu continental�, Marea Britanie, ponderea Fran�ei �i a Germaniei s-a modificat, iar aderarea noilor state în mai 2004 va necesita o reconsiderare a pozi�iei acestor ��ri. În rela�ia cu noile membre deja au ap�rut tensiuni, prin urmare procesul se dezv�luie a fi unul mai mult decât interesant.

Chiar �i înainte de unificare, Germania de�inea o pondere mai mult decât substan�ial� în cadrul structurilor europene atât în ceea ce prive�te num�rul de reprezentan�i în cadrul acestora, cât �i în cazul contribu�iei la bugetul european. În urma ader�rii noilor state membre la UE, aceast� �ar� va avea foarte multe beneficii, în sensul c� noile aderente deja aveau schimburi economice extrem de intense cu Uniunea prin intermediul acesteia. Consecin�ele directe vor fi sc�derea costurilor vamale, reducerea costurilor de transport, intensificarea competitivit��ii, fluxul mâinii de lucru, investi�iile directe.10

Prin urmare Germania î�i va conserva pozi�ia economic� �i într-un fel va continua s� fie pivotul Uniunii, chiar �i în cazul unei preconizate schimb�ri a centrului de greutate mai spre Est.

Iat� cum se înf��i�eaz� aceste beneficii în procente din produsul intern brut ale celor 15 state UE.

10 Markus Gabel - Huit nouveaux pays dans l’UE. Quelles

conséquences économiques pour l’Allemagne? în Le Courrier des Pays de l’Est, nr. 1031, ianuarie 2003, p.36-47

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 101: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

21

Efectele asupra ader�rii statelor membre asupra PIB-ului celor 15 state membre11

Din aceste previziuni reiese clar c� Germania va avea

beneficiile cele mai importante dintre ��rile Uniunii. Îns� mai mult decât beneficii economice, Germania se va bucura �i de rela�ii excelente cu aceste noi state membre întrucât le-a favorizat candidatura12. Astfel, Germania nu va mai avea nevoie de sprijinul francez pentru a-�i impune interesul, din contr� Fran�a apare pe scena interna�ional� sl�bit�, pierzând mare parte din greutatea sa politic�.

11 Simul�ri realizate în cadrul programului de cercetare PREPARITY,

bazat pe modelul macro-economic Oxford pentru Previziuni Economice, prezentate de Markus Gabel, op.cit.

12La Documentation Française – Les relations franco-allemandes, http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/relations-franco-allemandes/questions-reponses.shtml

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 102: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

22

Astfel, Parisul se confrunt� cu diverse greut��i în a-�i consolida locul de lider informal de�inut atât de mult timp pe scena politic� continental�. Principalul handicap în acest moment o constituie instabilitatea intern�, tradus� prin greve �i revendic�ri sociale. Aceast� situa�ie a dus la o aparent� criz� a sistemului francez, care a produs un r�spuns mai lent la provoc�rile din plan extern. La acestea comentatorii adaug� �i unele gre�eli care au influen�at în mod direct reconsiderarea pozi�iei acestei ��ri, iar r�spunderea pentru aceste gre�eli pare s�-i fie atribuit� în mod direct lui Chirac. Evident, una din cele mai mari dificult��i ale Fran�ei în instan�ele europene, dar �i în cooperarea ei cu Germania o va constitui de acum înainte refuzul popula�iei de a accepta tratatul european.

În opinia deputatului european Jean-Louis Boulanger referitor la situa�ia francez� în cadrul Comisiei Europene al lui Durão Barroso, „Fran�a a suferit o evident� pierdere a influen�ei �i a puterii sale în sânul noii Comisii, ca urmare a 4 factori dintre care 3 îi sunt direct imputabili lui Jacques Chirac. În primul rând tratatul de la Nisa, care înseamn� o diminuare la jum�tate a prezen�ei franceze în contextul m�ririi cu 25% a popula�iei. Acest efect ar fi putut fi evitat ca în cazul Marii Britanii �i a Spaniei care au primit portofolii extrem de importante (Comer�, respectiv Afaceri economice �i monetare), ceea ce nu s-a întâmplat nici pentru Fran�a, nici pentru Germania. În al doilea rând alegerea în func�ia de comisar a lui Jacques Barrot, un politician aproape retras din via�a politic�, f�r� experien�� comunitar�, care aproape nici nu vorbe�te engleza �i care, prin urmare, va avea pu�in� influen�� în cadrul Comisiei. Un alt neajuns îl constituie o anumit� dep��ire a modelului economic �i social franco-german, dar �i o neputin�� în generarea de reforme constructive a echipelor Jospin �i Raffarin. Cel de-al patrulea factor o constituie propria alegere a lui José Manuel Durão Barroso, care între a arunca o punte între cele dou� Europe care deja s-au înfruntat în problema r�zboiului

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 103: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

23

din Irak �i a exploata un raport de for�e net favorabil Europei liberale, atlantice �i periferice, a optat pentru cea de-a doua solu�ie.”13

Un alt punct de vedere este acela al deputa�ilor europeni care, precum reprezentanta Germaniei în Parlament Dagmar Roth-Behrendt, resping cu fermitate ideea unei pierderi a influen�ei germane sau franceze în cadrul structurilor europene, deoarece aceste structuri au delega�i care în momentul în care primesc investitura nu mai sunt nici francezi, nici germani, ci devin europeni, datoria lor fiind de a ac�iona în func�ie de interesele Europei în totalitatea sa. „E evident c� mai vechile membre ale Uniunii vor pierde din greutate din cauza num�rului mai mare de voturi împ�r�ite cu noile venite, dar considerarea acestui lucru ca o pierdere de influen�� semnific� faptul c� institu�iile europene sunt gândite ca fiind conglomerate de interese na�ionale, ceea ce nu este cazul”14, afirm� vice-pre�edinta Parlamentului European.

Problema cuplului franco-german rezid� �i într-o anume iner�ie care îl opune noului val al ultimelor aderente. Prin urmare neîn�elegerile sunt inerente. Se consider� c� e�ecul ini�ial al Constitu�iei europene a fost �i e�ecul cuplului franco-german în cadrul noii Europe. În mai pu�in de un an cele dou� ��ri au suferit dou� înfrângeri, ceea ce a ar�tat faptul c� acestea nu mai pot pretinde c� sunt, singure, motorul unei Uniuni formate din 25 de state.

Primul e�ec a constat în luarea de pozi�ie în problema r�zboiului din Irak, f�r� consultarea partenerilor europeni. În acel moment secretarul american de stat al ap�r�rii, Donald Rumsfeld,

13 L’Express din 06/09/2004, Un rapport de forces favorable à l’Union

périphérique 14 L’Express din 06/09/2004, L’Union n’est pas un conglomérat d’intérêts

nationaux

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 104: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

24

a pus în eviden�� în fa�a întregii mass-media interna�ionale opozi�ia dintre „o nou�” �i „o veche Europ�”. În cele din urm� Fran�a �i Germania nu au fost sus�inute de celelalte ��ri europene, r�mânând simple martore la un conflict în care implicarea altor state membre precum Marea Britanie, Spania �i ��rile din Est a fost crucial�.

Un alt neajuns a fost politica european� a celor dou� ��ri �i în principal a fost atitudinea celor doi lideri ai s�i. Unii comentatori15 afirm� chiar c� prin contestarea lor deschis� Fran�a �i Germania pl�tesc acum vechi poli�e ale unor gre�eli din trecut. Spre exemplu reticen�a lui Gerhard Schröder la adoptarea monedei unice, în timp ce în cazul lui J. Chirac imputabil este felul în care folosea fiecare eveniment interna�ional pentru a înt�ri Fran�a, pentru a promova interesele acesteia în detrimentul celor europene. Cele dou� ��ri, care se consider� punctul de greutate al Europei, nu au �tiut de exemplu s� preg�teasc� aderarea noilor state membre, mai ales la nivel institu�ional, problem� ce reiese din aparentul e�ec al summit-urilor de la Amsterdam în 1997 �i Nisa, în 2000, dar în acela�i timp nu au creat o leg�tur� puternic� cu noile state membre, care ar fi putut evita dezbinarea ce a marcat probleme precum r�zboiul din Irak sau Constitu�ia European�.

15 Arnaud Leparmentier, Le couple franco-allemend contesté dans l’Union

élargie, Le Monde diplomatioque, 16 decembrie 2003, p.3

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 105: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

25

Popula�ia Uniunii Europene pe ��ri, în milioane de locuitori

În rela�ia cu noile state membre un alt punct de conflict îl constituie �i conceptul de „Europ� cu dou� viteze”. Jacques Chirac a insistat în repetate rânduri asupra voca�iei Fran�ei �i Germaniei de a se afla „în centrul grupurilor de pionieri”. Noile aderente încep deja s� simt� c� sunt l�sate în urm�, dar mai ales c� mereu vor tr�i în umbra deciziilor marilor state ce vor încerca s�-�i impun� punctul de vedere trecând peste al lor.

„Când motorul franco-german func�ioneaz�, Europa progreseaz�; ea stagneaz� atunci când rela�ia dintre Fran�a �i Germania bate pasul pe loc”16 sunt afirma�ii care au marcat mereu leadership-ul celor dou� ��ri . Dup� cum semnaleaz� �i revista Internationale Politik, „Fran�a �i Germania sunt nucleul nucleului

16 Adriana Opromolla - 40 ans de coopération franco-allemande

http://www.comece.org/comece.taf?_function=ei_new&sub_id=7&id=34&language=fr

FMarea Britanie

13%

Italia

13%

Spania

9%

celelate state

UE

17%

noile

1

Germania

Fran�a

Marea Britanie

Italia

Spania

celelate state UE

noile 10 state

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 106: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

26

�i ele vor r�mâne astfel chiar �i dup� nu-ul francez”17. Îns� inconvenien�ele unui nucleu dur franco-german sunt riscul cre�rii unui directorat, riscul de a deveni exclusivist, dar �i dificultatea de a articula acest nucleu cu restul Europei �i institu�iile acesteia.

Încercarea de a r�spunde provoc�rilor unei Europe cu 25-27 de membri au dus la aceste variante de concentrare �i concertare. Îns� cum ideea nucleului franco-german pare s� fie din ce în ce mai contestat�, o alt� variant� a fost înaintat�: cooperarea intens� (coopération renforcée). Este mai supl� decât nucleu, dar mecanismul r�mâne greoi întrucât exist� riscul ca num�rul partenerilor s� creasc� nelimitat.18 Chiar �i Ministrul francez de Interne Nicolas Sarkozy propunea un astfel ce nucleu din �ase state ca o alternativ� la un cuplu oarecum dep��it de vremuri.19

17 Stepan Martens - Les conséquences du rejet du traité constitutionnel européen

sur les relations franco allemandes, 7 septembrie 2005, http://www.fondation-res-publica.org/Les-consequences-du-rejet-du-traite-constitutionnel-europeen-sur-les-relations-franco-allemandes_a77.html

18 Ibid. 19 Ibid.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 107: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

27

Modific�rile în componen�a Consiliului Uniunii Europene

State membre

Nr voturi UE-15

Nr voturi UE-25

Nr voturi UE-27

Ponderea UE-15

Ponderea UE-25

Germania 10 29 29 11,49% 9,03% Marea Britanie

10 29 29 11,49% 9,03%

Fran�a 10 29 29 11,49% 9,03% Italia 10 29 29 11,49% 9,03% Spania 8 27 27 9,19% 8,41% Celelalte 10 state membre

39 104 104 44,82% 32,39%

Noile state membre

- 84 84 - 26,16%

Bulgaria �i România

- - 24 - -

Total 87 321 345 100% 100%

Majoritate calificat�

62(71,26%)

232(72,27%)

255(73,91%)

- -

Minoritate de blocaj

26 90 91 - -

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 108: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

28

82

29

99

60

29

7259

29

7258

29

72

4027

50

7894

170

7584

147

0

50

100

150

200

Germaia Marea

Britanie

Spania noile

state

Popula�ie Voturi Consiliu Deputa�i europeni

Provoc�ri la un nou început de drum Importan�a tandemului franco-german este diferit� în

func�ie de perspectiva din care acesta este privit din interior sau din exterior. Iat� ce afirm� deputa�i europeni din ambele tabere:

James E.M. Elles, deputat european, britanic: „Adev�rul este c� prin acceptarea a 10 noi state, dinamica european� se schimb�. Punctul de echilibru al Europei s-a modificat. Noile state au trimis echipe str�lucite gata s� ia ini�iativa �i s� influen�eze sistemul. Tandemul format de Paris �i Berlin joac� în continuare un rol important, dar vremea când Europa celor �ase era structurat� în jurul axei franco-germane a trecut”.

Jean-Louis Boulanger, deputat european, francez: „E dificil s� se pretind� în zilele noastre c� cele dou� ��ri reprezint� lumina Europei, dar oricât de dep��it ar considera criticii acest cuplu, este

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 109: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

29

iluzoriu s� te gânde�ti la construc�ia uniunii f�r� el sau împotriva lui”.20

În pofida ultimelor dezbateri ceea ce rela�ia franco-german� a demonstrat întotdeauna este c� ea nu înseamn� nici identitate, nici imobilitate a motivelor. Fiecare – Germania, Fran�a – se supune unei problematici proprii. Totu�i, timpul �i adâncimea interdependen�elor consolideaz� reflexele comune (de exemplu, consultarea cvasi-automat� în caz de criz� interna�ional�).

La acest început de secol XXI, echilibrul politic al Uniunii Europene, cu deschiderea sa c�tre Est, se afl� în plin� schimbare. Germania are ponderea cea mai mare. Cu 82 de milioane de locuitori, ea reprezint� micul colos al Uniunii. În timp ce Fran�a se afl�, din anii ’50 pân� în anii ’90, în centrul geografic �i politic al construc�iei europene, Germania devine, odat� cu extinderea Uniunii tot mai mult spre Europa Central� �i de Est, statul-pivot. Ace�ti factori vor influen�a f�r� îndoial� evolu�ia viitoare a UE, dar �ine �i de state însele de a se redefini în acest context cu totul nou �i plin de imprevizibil c�ci ciuda redefinirii rolului Fran�ei �i Germaniei în Europa extins�, ele vor continua s� joace un rol esen�ial în construc�ia european�. Pe viitor problema central� va r�mâne compatibilitatea intereselor germane cu cele franceze, dar �i compatibilitaea acestor interese cu cele europene.

20 L’Express din 06/09/2004, Un rapport de forces favorable à l’Union

périphérique

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 110: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Paula-Daniela GÂNG�

Cuplul Fran�a-Germania într-o Uniune European� în schimbare

30

Referin�e bibliografice

Adriana Opromolla - 40 ans de coopération franco-allemande

http://www.comece.org/comece.taf?_function=ei_new&sub_id=7&id=34&language=fr

Arnaud Leparmentier, Le couple franco-allemend contesté dans l’Union élargie, Le Monde diplomatioque, 16 decembrie 2003, p.3

Chrystelle Nourrz, France-Allemagne: l’année des choix, p. http://www.robert-schuman.org/synth36.htm

Cronologie a rela�iilor franco-germane din 1948 pân� în 2000 - http://www.dfjw.org/reseau/chrono/1948-2000.html

http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/relations-franco-allemandes/chronologie.shtml

Immo Stabeit – Amitié franco-allemande, http://www.geoscopie.com/espaces/e319amifrd.html

Jean-Pierre Chevènement – France Allemagne. Quel partenariat pour quelle Europe http://www.fondation-res-publica.org/France-Allemagne-quel-partenariat-pour-quelle-Europe-conclusions-de-Jean-Pierre-Chevenement_a83.html

L’Express din 06/09/2004, L’Union n’est pas un conglomérat d’intérêts nationaux

L’Express din 06/09/2004, Un rapport de forces favorable à l’Union périphérique

L’Express din 06/09/2004, Un rapport de forces favorable à l’Union périphérique

La Documentation Française – Les relations franco-allemandes, http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/relations-franco-allemandes/questions-reponses.shtml

Markus Gabel - Huit nouveaux pays dans l’UE. Quelles conséquences économiques pour l’Allemagne? în Le Courrier des Pays de l’Est, nr. 1031, ianuarie 2003, p.36-47

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 111: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Europa cadre socio-politice

31

Merkel et le couple franco-allemand, http://tf1.lci.fr/infos/monde/2005/0,,3245949,00.html

Philippe Moreau Defarges, Institu�iile Europene, Ed. Amarcord, Timi�oara, 2002, p. 88

Pierre Béhar – Entre Paris et Berlin une alliance de raison, Le Monde Diplomatique, aprilie 2004, pp. 12-13, http://www.monde-diplomatique.fr/2004/04/BEHAR/11099

Stepan Martens - Les conséquences du rejet du traité constitutionnel européen sur les relations franco allemandes, 7 septembrie 2005, http://www.fondation-res-publica.org/Les-consequences-du-rejet-du-traite-constitutionnel-europeen-sur-les-relations-franco-allemandes_a77.html

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 112: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

245

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�: între turnul

babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

Singur în turnul Babel

Care este identitatea cultural� �i spiritual� a Europei, ast�zi? Ce fel de Europ� unit� ne-am dori, noi tinerii, care avem �ansa de a tr�i într-un secol în care un mare proiect politic �i cultural- Europa unit�- se construie�te sub ochii no�tri ? C�ci Europa este mai mult decât o mare pia�� caracterizat� prin libertatea de circula�ie a capitalurilor, a m�rfurilor, a mâinii de lucru. Europa este un continent spiritual, un spa�iu al ideilor, dar mai ales, Europa este un mare suflet colectiv, o identitate comun� care s-a conturat din timpul de dinainte de istorie, în vremuri mitice �i care se redefine�te acum înc� o dat�, în post-modernitate.

Este vremea marilor construc�ii spirituale, a marilor întreb�ri despre chipul spiritual al acestui b�tran continent, vremea marilor speran�e �i a marilor provoc�ri, timpul în care Europa trebuie s� reîntinereasc�, s� treac� la o nou� via�� spiritual�, s� se plaseze pe o noua ax� a valorilor, s� se reinventeze.

�ansa deosebit� a acestei genera�ii de tineri care au studiat despre Europa, în diferite locuri din Europa �i care vor s� î�i depun� contribu�ia lor - chiar dac� sun� militantist - la realizarea noii Europe, este desigur, faptul c� tr�im o vreme în care, în ceea

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 113: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

246

ce prive�te continentul european, nu ne confrunt�m - cel pu�in deocamdat�- cu conflicte militare între statele europene, a�a cum s-a întamplat în trecut. Istoria sângeroas� a Europei, care a împiedicat adesea realizarea unui proiect politic grandios, al Europei unite, nu mai împiedic�, de ast� dat�, ca, la începutul mileniului III, acest vis de unitate quasi -continental� s� fie realizat.

Practic, suntem vrând-nevrând, genera�ia având în fa�� o provocare dar �i o responsabilitate mare: fa�� de genera�iile care au dorit înf�ptuirea unui stat na�ional unitar �i independent sau fa�� de genera�iile care au avut de înfruntat provocarea înl�tur�rii comunismului �i a edific�rii unui tip de societate liber�, aceast� genera�ie spiritual�, din care m� consider c� fac parte, are in fa�� un proiect politic �i cultural uria�, numit Europa Unit�. Suntem deci, o genera�ie a mega-proiectelor, f�r� a c�dea într-o tenta�ie a grandiosului cu orice pre�, dar �i o genera�ie a spa�iilor trans-statale, a dep��irii barierelor istorice, politice �i culturale pe care organizarea westaphalian� a Europei le-a pus în decursul timpului între oameni; o genera�ie a transna�ionalului, a identit��ilor transna�ionale; o genera�ie a c�rei nevoie este de a se afirma pe sine într-un mare spirit colectiv european, ca o parte a unei identit��i europene înca în stare de formare - �i m� refer aici la tân�ra genera�ie din România.

Îns�, pentru a începe o construc�ie solid� a “noului spirit european” de la inceputul mileniului III este nevoie de materiale solide de lucru, de valori, ceea ce nu se confund� cu necesit��ile sau cu pl�cerile oferite de societatea consumist� �i tehnologizat� a mileniului III. În nici un caz nu putem pleca în aventura definirii unui “spirit european nou” luând ca baz� propriile noastre vicii mari �i mici, de oameni postmoderni, propria noastr� “sine” blazat� de tot ceea ce nu i s-a refuzat în realitatea metropolitan� a lumii de azi.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 114: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

247

C�ci lumea globalist�, în care avem �ansa ori ne�ansa s� vie�uim, este o lume a comunica�iilor instantanee, îns� nu �i a comunic�rii reale între oameni; fluxurile imense de informa�ii care traverseaz�, asemenea unor valuri oceanice, spa�iul cotidian �i habitaclul nostru comod “spiritual”, nu sunt decât valuri c�ldu�e, care nu aduc întreb�ri existen�iale. Este de fapt, un lux al lini�tii cotidiene, în care totul este încercat �i din ce în ce mai pu�in savurat.

Globalizarea aduce cu sine un spirit comod, al lâncezelii confortabile, “mic- burgheze”, s-ar putea zice. De�i transform� întreaga lume într-o mega-metropol� a tehnologiilor �i a informa�iilor, ace�ti locuitori ai ei, internau�i sau nu, tr�iesc la nivel spiritual, într-un fel de provincialism c�ldu�, într-un consumism ieftin dar pe care îl doresc cu o foame ontic�. O lume axat� pe o singur� maxim�: ” Consum, deci exist”, dar cu cât consum mai mult, cu atât foamea mea ontic� este mai mare, c�ci nu m� pot defini în func�ie de cinci perechi de pantofi sau de ma�ina mea, nu îmi pot ata�a la individualitatea mea unic� �i irepetabil�, ca într-un cuier, diferite lucruri scumpe, rare ori banale, despre care cred înver�unat c� îmi exprim� “sinele” �i care, odat� cu noul val al modei , cad în desuetudine.

“Sinele” fiec�ruia din noi, “sinele“ cel globalist devine astfel, o excrescen�� a micilor lucruri ce ne înconjoar� existen�a �i ne feresc, cu dulcea��, duios, de lipsa întreb�rilor existen�iale, pe care nu ai timp s� �i le pui pe drumul cu metroul sau cu TGV-ul dintre facultate �i cafenea, dintre compania multina�ional� sau shaorm�ria unde lucrezi �i taraba de unde î�i iei pepeni.

Simbolul post-modernismului pare a fi, în mod destul de banal, chio�cul de ziare, unde se vând mici buc��ele din lumea înconjur�toare, care te informeaz� dar care nu te cultiv�, care te �in în stare de vigilen�� dar nu în stare de “trezie” spiritual�; care nu î�i r�spund �i nu î�i formuleaz� întreb�ri existen�iale, pentru c� se schimb� cu repeziciune, fiind înlocuite

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 115: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

248

de alte mici buc��ele rupte din habitaclul altora; o lume în care spion�m realitatea altora, dar nu suntem capabili s� în�elegem realitatea noastr� interioar�; ne ferim sinele de întreb�ri, înconjurându-l pân� la sufocare cu buc��ele din sinele cel lumesc al altora. Caci se întinde un abis între divinitate �i sinele nostru cel sufocat de false realit��i, care agonizeaz� în interiorul nostru “mobilat deco”, de oameni postmoderni, fiindc� nu exist� timp s� îl lu�m în serios, fiindc� nu avem nevoie de întreb�ri existen�iale în comoda epoc� a limuzinelor cu frapierele pline de �amapanie, în lumea bombonelelor �i a semi-preparatelor, unde nu ne permitem luxul de a ne gândi la noi în�ine.

Dar simbolul postmodernismului poate fi �i o carcas� de calculator, precum un schelet alb de pe�te oceanic t�ind zarea pustie �i arid�, carcas� din care informa�iile au disparut �i în care s-au stins conexiunile ce �ineau loc de via�� - desigur, nu era vorba despre via�a calculatorului ci despre via�a noastr�, c�ci suntem ni�te oameni ai calculatoarelor, precum în epoca preistoric� str�mo�ii no�tri erau defini�i drept oameni ai cavernelor. Numai c� noi avem o cavern� în care nu putem s� supravie�uim în urma înfrunt�rilor cu marii mon�tri ai abisului din noi, cei care bat la por�ile fiin�ei noastre, cei care dau “enter” pe tastatura noastr� sufleteasc� rece �i pietrificat�. Caverna noastr� exterioar�, material�, în care ne izol�m de lume în fiecare zi este calculatorul, acest fabricant de spa�iu virtual în care “sinea” se refugiaz� �i se reconstruie�te într-o lume imaginar�.

Trebuie s� deosebim aici ac�iunea de a participa la realizarea unui proiect cultural �i spiritual care implic� un efort constructiv, o trezire a spiritului nostru blazat, o entuziasmare a sa, de lumea imaginar� �i lene�� a calculatorului în care ne na�tem �i în care murim, în care iubim �i în care ne revolt�m contra lumii reale- acea lume pustie de dincolo, pe care am abandonat-o, o lume a realit��ii care nu ne

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 116: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

249

mai folose�te, pentru a fi într-un clopot de sticl�, prin�i în fluxul nostru vital de informa�ii ca într-un drog al falsei cunoa�teri.

Prin�i în lumea calculatorului, ne credem st�pâni peste mirifice t�râmuri false, unde h�l�duim cu nep�sare regeasc� prin por�ile deschise ale unui “sine” lumesc, f�r� a trebui s� d�m socoteal� cuiva de ceea ce facem; suntem proprii no�tri st�pâni, iar orice amintire despre lumea de dincolo de calculator, despre lumea cea real� ne stânjene�te, c�ci ea ar presupune s� ne întreb�m care este lucrarea noastr� pentru oameni, contribu�ia noastr� pentru mai binele aproapelui nostru, responsabilitatea, obliga�ia fa�� de semenii no�tri, dar mai ales, rememorarea cordonului ombilical care ne leaga inevitabil de divinitate, impunându-ne s� ne vedem fiecare, starea rela�iei noastre personale cu Dumnezeu.

De aceea, socotind noi c� este un lucru peste puterile noastre, fugim iar în lumea cea dulce a non-responsabilit��ilor, unde putem s� ne min�im frumos la infinit, în lumea micilor libert��i colorate în roz bombon, a dragilor noastre site-uri cu subiecte favorite, cu vicii zugr�vite în culorile care ne plac.

În lumea cea rece �i frumos zugr�vit� a calculatorului la care suntem conecta�i ca ni�te oameni f�r� aer, nu exist� “aproapele”, ci false identit��i , “avataruri”, cu care “e�ti în contact” , dar cu care nu comunici. E�ti într-o lume unde nu te oblig� nimeni s� î�i asumi vreo respnsabilitate pentru ceea ce faci �i pentru ceea ce spui, pentru faptul c� îl influen�ezi în bine sau în r�u pe acel om nev�zut care se ascunde �i el de tine.

Interesant, dac� nu o constatare amar�, este c� nu tehnologia sau inven�iile ca atare sunt rele ci scopurile în care oamenii aleg s� le foloseasc�, fie pentru o lucrare în bine, fie pentru o lucrare în rau , pentru o exacerbare a “sinelui cel lumesc” în toat� splendoarea sa decrepit�.

Paradoxal, este o lume a extremelor, în care oamenii se ascund, ca s� se descopere la modul cel mai sordid, ca s� î�i

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 117: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

250

etaleze “sinele cel lumesc” în modul cel mai josnic, cautând �i pe al�ii care s� aprecieze acest lucru, în numele libert��ii nelimitate, al obliga�iei prost în�elese, de a fi sincer.

Lumea virtual� poate fi lumea sincerit��ii absolute, unde totul poate fi spus, totul poate fi etalat �i unde spovedania, smerenia, trezirea spiritual� nu î�i au rostul, caci nu sim�i nici o nevoie s� fi iertat de p�cate �i s� te treze�ti în lumea cea real�, acolo unde este nevoie de tine spre o lucrare în bine, ci ai nevoie s� dormi mai departe în propriul t�u vis drag �i fabricat, s� î�i retr�ie�ti la infinit viciul, s� �i-l etalezi pentru a fi admirat �i pentru a primi laude în numele “calit��ii deosebite de a fi sincer �i nu ipocrit”. Nu ai nevoie în lumea virtual� de Biseric�, de credin��, nici de preo�i �i nici de Dumnezeu ca s� te absolve de p�cate �i de “sinele cel lumesc”. Pentru c� este vorba aici de o sinceritate mândr�, care nu caut� nici m�car s� scuze “sinele cel lumesc”, o sinceritate luciferic�, impertinent�, care î�i d� impresia c� e�ti buricul lumii, c� to�i partenerii nev�zu�i de dialog sunt obliga�i nu doar s� te scuze, dar mai ales s� î�i accepte “sinele” cel vicios, cel metropolitan �i pervertit, cu strig�te de admira�ie pentru rafinamentul viciului pe care îl propui.

De fapt, este o sinceritate nu « seac� » - ar fi mai bine- ci « lucr�toare în r�u », care atrage spre desconspirare celelalte eu-ri, le tenteaz� s� se dezv�luie în ceea ce au ele mai r�u, mai sordid. În lumea calculatorului, în care nu ne vedem fe�ele, în care nu exist� strângere de mân�, nici dragoste �i nici iertare- aspecte care nu au nimic în comun cu tehnologia-, sinceritatea atrage �i mai mult sordid �i mai mult întuneric sufletesc, nu pentru c� nu am în�elege aceast� sinceritate ci tocmai pentru c� în�elegem scopul ei cel josnic, echivalent unui dans de striptease într-un bar, care a�teapt� strig�te de admira�ie �i aplauze pentru efortul s�u. O sinceritate nud�, sarcastic�, narcisist�, care a�teapt� victime asemenea unui p�ianjen pândind s� savureze « sinele cel lumesc » al acestora, �i s� vad� smintelile �i eu-rile pervertite ale

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 118: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

251

prezen�elor h�l�duind pe aceste t�râmuri ale iluziilor. Nu ai nevoie de « aproapele », nu te intereseaz� cum arat� sau care sunt suferin�ele lui; adesea, le savurezi ca �i cum ar fi o noua informa�ie rece despre lume, ca �i cum ar fi o bucat� de ziar.

Care ar fi lucrarea ta pentru lume, de acolo, din spa�iul calculatorului ?

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 119: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

252

Europeni internau�i �i o identitate european� post-modern�

În lumea calculatorului nu exist� anotimpuri, nici b�trâne�e, nici moarte, nici rela�ie cu divinitatea �i nici nu sim�im vreo nevoie de a fi salva�i ori mântui�i. Ne-am uitat trecutul, iar în trecut este aruncat �i Dumnezeu, împreun� cu orice idee de responsabilitate pentru semenii no�tri ori pentru cur��area propriului nostru suflet de lucrurile inutile pe care le strângem la piept. În lumea calculatorului trând�vim ca pe o insul� pustie, în care ne refugiem în fiecare zi, spre a nu fi obliga�i s� tr�im cu adev�rat, s� ne acceptam a�a cum suntem, s� d�m marea înfruntare cu mon�trii no�tri familiari pe care îi iubim �i îi ocrotim, pe care credem c� i-am îmblânzit dar care ne fac s� ne târâm în genunchi în fa�a lor. Cu mon�trii no�tri tehno, electro sau hip-hop, digitali sau plasmatici, cu inven�iile noastre verbale atît de dragi, cu felia noastr� incasabil� de existen�� fals�, mundan�, pe care ne e fric� s� o alung�m spre a nu vedea golul existen�ei noastre, blazarea noastr� cea nihilist�, de metropolitani, globali�ti �i tehnocra�i.

Dac� încep s� m� definesc ca metropolitan al junglelor urbane, al spa�iilor underground, acele spa�ii unde, str�fulgera�i de lumini�e intermitente �i de jeturi de lasere multicolore, cet��eni de altfel rezonabili în cotidian î�i construiesc în noaptea marilor aglomera�ii urbane unde vibreaz� ritmurile tehno, identit��i false, ca ni�te mici demoni, bizari în revolta lor casnic�, de obi�nui�i ai localurilor de noapte, în care �intesc orb în micul tavan al discotecii, în semn de jovial�, bahic� petrecere, crezând c� lovesc demiurgic, cu indiferen�a lor de mic r�zboinic, spre un cer imaginar, de unde îi prive�te o divinitate ascuns�, îmi v�d propriul abis sufletesc, propria sminteal�, încep s� m� sufoc în inutilitatea distrac�iei, în marele plictis al post-modernismului.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 120: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

253

Cine are timp s� se gândeasc� la rela�ia cu divinitatea, prins în vârtejul ritmurilor tehno sau al sonorit��ilor hip-hop? Suntem singuri în miliarde de turnuri Babel, în spa�ii imense, pline de mini-lumi �i de culturi diferite, spa�ii ale unor spiritualit��i intersectate, prin�i ca ni�te insecte unice �i preistorice, noi �i cu sinea noastr� cea condamnat� la blazare, noi care am v�zut totul �i care am încercat totul, noi cei tenta�i de toate ispitele lumilor urbane, noi cei pierdu�i, care trând�vim spiritual, având mereu impresia c� vie�uim inevitabil în lumea noastr� globalist� precum �ân�arul preistoric prins �i sufocat de lacrima de chihlimbar.

În carcasa goal� a lumii noastre globaliste �i super-tehnologizate, pe care dorim s� o clon�m, la propriu �i la figurat, pentru c� nu suntem în stare s� privim dincolo de ea, pentru c� ne acapareaz� fiecare clip� a existen�ei noastre teribil de lini�tite, odihnindu-se într-o splendid� blazare, st�m înconjura�i de lucruri materiale, dr�gu�e , substituibile, în func�ie de care ne re-compunem , în fiecare sezon, precum ni�te pe�ti ce iau înf��i�area habitaclului oceanic în care stau temporar.

Astfel stau, în mijlocul turnului Babel, proiect de Europ� unit�, deocamdat� o construc�ie postmodern�, cu înf��i�are metalic�, în�l�ându-se extravagant, cu mii de coridoare, cu mii de ascensoare în care urc� �i din care coboar� func�ionari gr�bi�i, vorbind în peste zece limbi diferite.

Care este spiritul acestui turn imens �i rece? O zon� elitist�, de unde a fugit orice elan creator, orice suflu inovator?

Stai într-un pardesiu fo�nind stingher, cu geamantanul pe rotile în spatele t�u ca un animal domesticit, pierdut în mijlocul imensului rotund de unde începe haotic, nebunia de coridoare, de sc�ri rulante, de sc�ri de marmur� �i cu�tile aurite de la ascensoare, care distribuie la diferitele etaje, imperturbabil, func�ionari , secretare �i întreaga faun� a lobbi�tilor , ve�nic în c�utarea pr�zii , ve�nic pe fug�.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 121: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

254

Ce po�i face pentru aceast� Europ�, începi s� te întrebi, prins între timiditatea provincialului în jurul c�ruia se rote�te acest Babel, �i senza�ia blazat�, a metropolitanului care deja ai fost - pentru c� o clip� te-ai v�zut pe tine ca un element al acestei nebunii metalice �i rotitoare, ca un mini- func�ionar prins în caruselul Babelului european- ?

Unde este spiritul creator european sau, mai dificil� întrebare, unde po�i întrevedea frânturi din sufletul colectiv al Europei? Ar putea exista a�a ceva, când tu e�ti prins în Babelul directivelor �i al comunic�rilor oficiale, al rapoartelor �i al c�r�ilor albe, verzi sau de alte culori?

Nu reu�e�ti s� î�i r�spunzi, pentru c� e�ti deja prins în Babel, precum un �ân�ar preistoric în cripta sa de r��in�, tu �i cu sinea ta cea lumeasc�, îns� de data asta, fiind un mic �ân�ar globalist.

Tinerii �i noua societate european� - combaterea

nihilismelor, a materialismelor; combaterea decaden�ei spirituale occidentale, a « neo-romanismului » - aceast� asem�nare cu decaden�a Romei imperiale

În primul rând, orice abordare a ideii de Europ� unit�

trebuie s� porneasc� de la faptul c� Europa este un continent spiritual, nu o zon� geografic� precis delimitat�. Este o zon� care deja s-a afirmat în istorie în func�ie de câte un proiect politic major care a adus cu sine �i un stil propriu de via��, un crez propriu- Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Sfântul Imperiu Romano-German-, ori un proiect civiliza�ional sau spiritual- de la mo�tenirea spiritual� greac� �i roman�, la cea cre�tin�-. Îns� din punct de vedere cultural �i spiritual, în ciuda contactelor cu alte arii civiliza�ionale �i cu alte religii, Europa s-a definit, în marile sale momente, ca fiind o zon� a spiritualit��ii cre�tine.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 122: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

255

Ce fel de Europ� ne dorim ast�zi, în epoca globaliz�rii? O Europ� a libert��ilor prost în�elese, o Europ� din ce în ce mai fragmentat� între minorit��i care pretind drepturi dar care doresc s� �i le promoveze, s�-�i fac� prozeli�i, pentru c� ele consider� c� identitatea pe care �i-au asumat-o reprezint� identitatea lor cea mai bun�, deci care poate fi exportat� �i altora, chiar dac� se afl� în contradic�ie cu preceptele cre�tine?

O Europ� în care aventura c�utarii spiritului european sau a identit��ii europene risc� s� e�ueze tocmai din pricina “mareei de minorit��i” în care s-au fragmentat societ��ile europene din statele membre UE, minorit��i care nu mai sunt capabile s� î�i identifice punctele comune , europeitatea, spre a se afirma ca o singur� societate european�?

Sloganul « unitate în diversitate « , în ambiguitatea sa, nu exprim� nimic �i nu oblig� la nimic, nici la o atitudine de responsabilitate creatoare fa�� de spiritualitatea Europei unite, între altele. C�ci nu po�i gândi Europa unit� altfel decât ca un proiect politic care deja este în stare de maturizare, prin exinderea Uniunii Europene la 25 de state membre. Îns� Uniunii Europene îi lipse�te tocmai ceea ce este esen�ial: identitatea european�, spiritualitatea european�, valorile spirituale, iar pe plan politic - un spa�iu public european în care cet��enii s� participe activ la procesele decizionale din institu�iile sale. În primul rând, parlamentele na�ionale, care reprezint� cet��enii statelor membre UE, ar trebui s� constituie, împreun� cu Parlamentul European, centrul institu�ional de decizie la nivel european. Nu este vorba de a selecta zone comune, apropieri temporare între popoarele sau culturile europene în decursul timpului, spre a construi apoi pe baza lor, o identitate european�. Mai mult decât atât, identitatea european� pe care o avem în vedere este una a timpului nostru, nu una istoric�; o identitate a noastr�, ca oameni ai epocii globaliz�rii, care tr�im

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 123: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

256

într-un spa�iu transna�ional, într-o Uniune num�rând 25 sau mai multe state.

Într-o astfel de Uniune European�, este vital� toleran�a între oameni, în special cea de pe plan religios, în scopul unei convie�uiri pa�nice între comunit��ile umane de pe teritorul statelor membre. De altfel, una dintre cerin�ele politice de baz� pentru ca un stat s� fac� parte din Uniune este de a avea un regim politic democratic �i de a împ�rt��i principiile constitu�ionale democratice comune ale celorlalte state membre. Dac� în tratatul de la Maastricht, Uniunea î�i asum� obliga�ia de a respecta identitatea na�ional� a statelor membre, nu exist� îns� vreo obliga�ie a statelor membre ori a popoarelor din aceste state de a contribui la realizarea identit��ii europene; aceasta �i pentru c� statele care sunt membre ale UE nu pot reprezenta, numai ele, Europa iar alte state, candidate la intrarea în UE, state asociate sau state aflate în inelul politicii de bun�- vecin�tate a UE , în forme ori în acorduri de parteneriat strategic dar care nu î�i doresc s� devin� membre ale UE , s� nu poat� fi considerate state europene.

Orice stat european poate fi membru al UE, îns� Uniunea European� nu epuizeaz� ideea de Europa ci doar poate reprezenta o viziune a acesteia. Europa nu se reduce la Uniunea European� �i ar fi o eroare s� consider�m c� state din zona r�s�ritean� a Europei, precum Rusia, de exemplu, nu ar fi « europene », devreme ce nu sunt membre UE sau nu î�i propun s� adere la UE.

Una din provoc�rile mari care vor trebui îns� a fi dep��ite de UE se refer� la asimilarea spiritual� a zonei r�s�ritene ce este pe cale s� se integreze în structurile sale. Nu întotdeauna integrarea politic� este înso�it� de integrarea cultural� sau politic�; este vorba de procese distincte, în ciuda leg�turilor strânse dintre ele; de exemplu, un proces politic de unificare a unor state sau de »punere în comun a suveranit��ilor », ori de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 124: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

257

formare a unei « federa�ii de state europene » cum au fost alte opinii, nu înseamn� c�, automat, se va forma �i o identitate comun� ; mai mult, una din condi�iile de construire viabil� a unei astfel de uniuni europene sau federa�ii de state na�iune, în func�ie de proiectul avut în vedere, este ca proiectul în cauz� s� aib� deja , un filon cultural comun sau zone comune de spiritualitate, altfel orice structur� institu�ional� �i politic� vor fi sortite e�ecului.

De asemenea, nu trebuie confundat� Uniunea European� ca proiect politic, cu identitatea european�, care trebuie s� fie fundamentul s�u �i care se refer� la mult mai mult decât la valori de ordin politic- precum statul de drept, respectarea drepturilor omului etc. Identitatea europeana �ine de zona subtil� cultural� �i spiritual�, nu de dimensiunea politic� ori juridic�. Dac� ne referim la identitatea european� trebuie s� dep��im polarit��i juridice precum : “ drepturi �i obliga�ii “ ; “ minorit��i �i majoritate” ori polarit��i de tip politic precum “guvernan�i - guverna�i”.

Acordând drepturi dup� drepturi diferitelor minorit��i, nu vom ajunge s� construim o identitate european�, nici o spiritualitate comun�, din cauza unui proces de fragmentare a comunit��ilor umane din teritoriile statelor membre în diferite minorit��i, fiecare având propriile lor identit��i.

Dac� din punct de vedere juridic sau politic acest lucru poate fi intepretat ca o component� a democra�iei, din punct de vedere spiritual nu putem pleca de la prezum�ia c� a da progresiv tot mai multe drepturi minorit��ilor de orice tip, înseamn� �i a spori automat gradul de integrare al acestora în identitatea european� comun�. Invers, dac� acord�m drepturi nelimitate minorit��ilor pentru a justifica sloganul « unitate în diversitate », ne vom confrunta cu surpriza c�, în locul Europei unite vom avea o Europ� mult mai fragmentat� decât cea de la care am pornit- Europa statelor na�iune-, întrucât

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 125: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

258

« minorit��ile » pot fi un concept folosit periculos, în sens transtatal, transna�ional, care s� submineze la un moment dat, realitatea statelor na�iune, ca membre ale UE- « o tiranie a minorit��ilor », care poate reprezenta un factor de e�ec pentru proiectul Europei unite-.

Amplificarea diversit��ii, promovarea excesiv� a diferitelor identit��i culturale din cadrul Europei Unite poate ilustra bog��ia cultural� a continentului , îns� apreciem c� nu va putea fi o politic� viabil� pe termen lung în a conferi proiectului politic al UE o identitate european� comun� �i o spiritualitate comun�; UE va fi practic, un imens puzzle cultural, în care nu exist� decât zone culturale autonome, paralele, spa�ii închise, izolate, create paradoxal, ca urmare a procesului transa�ional �i transtatal de integrare european�.

Desigur, termenul « integrare » nu poate evoca, într-o societate democratic�, o abandonare a identit��ii culturale proprii, îns� promovarea unei politici a diversit��ii excesive, cu orice pre�, poate fi din dauna construirii identit��ii europene comune. Acest tip de identitate poate fi construit nu de popoare- c�ci ar fi atunci vorba de identit��i na�ionale, nici de state prin elitele politice- ar fi o identitate superficial�, politizat�, care nu ar func�iona-, nici de minorit��i, c�ci acestea nu pot crea, în mod izolat, o identitate cultural� suprana�ional�, transtatal�. Este un tip de identitate ce poate fi construit� de indivizi ce formeaz� sau se definesc ca p�r�i ale unei noi societ��i civile europene, �i ea pe cale de formare, distinct� de societ��ile civile deja intrate într-un tipar învechit al organiz�rii �i al func�ion�rii lor, care exist� la nivelul statelor .

Aceast� societate civil� european� este avantajoas�, inclusiv pentru tineri, din cauz� c� nu este formal�, deci nu a c�p�tat structuri institu�ionale permanente - prin asocia�ii, funda�ii, institute-, nu a devenit un partener individualizat, oficial de dialog cu factorii de decizie. Este o societate civil� european�

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 126: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

259

caracterizat� la momentul actual, prin anumite avantaje: este o societate independent�, în sensul c� nu exprim� p�rerile oficiale ale « societ��ii civile » luate ca atare ci este format� spontan, din grupuri on-line sau din indivizi care nici m�car nu se definesc ca apar�inând acestui tip de societate civil� european�, dar a c�ror opinie în diferite probleme de importan�� civic� �i politic� poate influen�a factorii de decizie, inclusiv oficialii institu�iilor UE; este una mai degraba on-line, f�r� o structur� formalizat�, f�r� sedii �i f�r� lideri; este transna�ional�, deci nu poate fi controlat� de guverne �i nici manipulat�; este o societate în care nu exist� a�a- numitele “personalit��i fabricate “, care au rolul determinat înc� de la început, de ” a reprezenta segmentul societ��ii civile” �i care sunt recunoscute ca având acest rol, de c�tre factorii de decizie- îns��i no�iunea de “societate civil�“ este una ambigu�, deoarece nu apare pe plan juridic, fiind plasat� undeva, la zona de grani�� dintre sfera politic� �i sfera social�-. Rolul acestei “societ��i civile europene” în formare, dup� p�rerea noastr�, este de a reprezenta un filtru de p�reri �i discu�ii dar �i un factor de presiune, pentru zona de guvernare na�ional� �i pentru institu�iile UE care înc� nu au demarat - �i nici nu pot începe de altfel, din motivele de mai sus-, un proiect viabil vizând formarea unei identit��i europene sau a unui spa�iu public european.

În ceea ce prive�te spiritualitatea european�, aceasta nu se poate forma, nici consolida prin acordarea de drepturi, în mod progresiv, c�tre diferite tipuri de minorit��i ; lupta pentru drepturi a minorit��ilor, care se duce pe plan politic �i juridic, este rezultatul activit��ii unor grupuri de lobby �i nu poate fi confundat cu un adev�r spiritual , care s� se impun� de la sine. Minorit��ile ajung s� se lupte s� fie acceptate de alte minorit��i, care au propriile lor interese �i propriile lor identit��i. Practic, Uniunea European� a devenit un teren fertil pentru o lupt� între lobbi�ti în privin�a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 127: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

260

afirm�rii celei mai ilustrative minorit��i; aceasta va fi, implicit, �i consider�m noi, riscant, viitoarea fa�� a Europei unite, principalul reper �i punctul de plecare în crearea identit��ii europene �i mai grav, a « spiritualit��ii » sau a non -spiritualit��ii Europei unite sau a turnului Babel.

În aceast� ordine de idei, putem spune c� fa�a viitoare a Europei va fi construit� de minoritatea care va câ�tiga aceast� lupt� de la nivel informal, care se d� actualmente în cadrul institu�iilor UE , unde sunt plasate marile grupuri de lobby -deoarece aici se afla factori de decizie care, în virtutea caracterelor suprana�ionale ale dreptului comunitar european - aplicabilitate imediat�, efect direct, prioritate în raport cu dreptul statelor membre - î�i vor impune deciziile în fa�a statelor na�iune -. Dac� minoritatea câ�tigatoare a luptei între marii lobbi�ti europeni va fi una de tip socio-profesional , vom putea observa o dominare a Uniunii de un stil de via�� �i de o filozofie a acelui grup profesional- de la Europa mercantilist�, a marilor bancheri �i negustori, la Europa tehnocrat� , a func�ionarilor, sau la Europa social�, a marilor grupuri sindicale. Ceea ce este mai grav este c� minoritatea câ�tig�toare poate fi nu una etnic�, ori socio-profesional� ci una sexual�- în spe��, categoria homosexualilor.

În aceste condi�ii, este greu de vorbit ce tip de spiritualitate va crea aceast� minoritate ilustrativ� pentru identitatea postmodern� a Europei - poate cel mult, o “filozofie a libert��ii” îns�, din perspectiva noastr�, aceasta este o libertate prost -în�eleas� �i prost asumat�. În al doilea rând, nu trebuie omis a ne referi la alt� tendin�� a minorit��ilor câ�tig�toare în lupta pentru drepturile lor, care au ajuns deci, la un moment de apogeu, în care consider� c� �i-au v�zut satisf�cut nivelul optim de solicit�ri, din partea factorilor de decizie �i care încep s� se considere de�in�toare ale filozofiei de via�� sau ale formei de fericire , un model pentru întreaga

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 128: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

261

societate. Riscant este faptul c� minoritatea câ�tig�toare poate fi tentat� s� treac� de la etapa de afirmare a drepturilor sale la etapa de promovare a acestora, la prozelitism- cucerirea turnului Babel- .

Astfel, exist� riscul, pe plan politic, ca Europa unit� s� devin� modelul impus de minoritatea câ�tig�toare, iar pe plan cultural sau spiritual s� e�ueze prin acreditarea unui model nihilist, din punct de vedere spiritual- dac� îl raport�m la setul de valori al spiritualit��ii cre�tine.

Ce fel de turn Babel va fi Europa atunci? O Europ� a unor “ liberty- parades”, tenta�ie bahic�, a unui carnavalesc patetic, pe ritmuri tehno, în care ne color�m « sinele cel lumesc » în ro�u �i în verde fosforescent �i ne ag���m l�n�uguri lucitoare pe piept, doritori de a scandaliza cu orice pre�, de « a demasca ipocrizia celor din jur », un fel de nou val al libert��ii prost în�elese, precum mi�carea « Power flower » în anii 70? Cum afirma Cioran ( în « Îndreptar p�tima� » , Humanitas, Bucure�ti, 1991, pag. 31), fascinat de fenomenul decaden�ei , ca form� distinct� a nihilismului , « de tr�iam în Roma infiltra�iilor cre�tine, a� fi p�zit statuile zeilor agonizan�i sau ap�ram cu pieptul nihilismul cezarilor », recunoscând îns� în urm�torul paragraf c� « vraja decaden�ei este sugestia de ondula�ie a ostenelilor istorice �i nevoia de a suplini prin absurdit��i vidul gloriei �i prin nebunie apusul m�re�iei ».

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 129: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

262

Ortodoxia, parte a spiritualit��ii europene �i post- modernitatea

Între postmodernitate – ar fi îns� exagerat s� o consideram o « ideologie dominant� » a epocii globaliste actuale, deoarece este doar un stil de via��, care î�i are teoreticienii �i adep�ii s�i (a se vedea pe larg, lucrarea lui David Lyton, « Postmodernitatea », trad. Luana Schidu, Ed. CEU, Du Style, Bucure�ti, 1998), plecând de la anumite date sociale ale realit��ii consumiste de azi - �i ortodoxie , ca mod de via��, ca Biseric� a lui Hristos pe p�mânt, ca tr�ire l�untric� �i tainic� întru Hristos- este o diferen�� nu doar axiologic� ci �i ontologic�. Nu avem divinitate în postmodernism, unde sunt acceptate frânturi de realitate, colaje, lipiri aleatorii la care particip�m cu to�ii, inclusiv atunci când buton�m telecomanda unui televizor, ci avem multiculturalism, un �uvoi nesfâr�it de crezuri , de divinit��i, de credin�e �i de religii. Un spa�iu al tranzi�iei, fluu, unde religia devine un obiect ce poate fi vândut în ambalaje cât mai ispititoare, precum orice produs, unde fiecare î�i alege, precum într-un supermarket, religia sau cultul care i se potrive�te cel mai bine personalit��ii �i în care se simte sau încearc� s� se simt� mul�umit, potrivit p�rerii speciali�tilor care i-au recomandat c�lduros produsul.-

Între ortodoxie, care nu înseamn� bigotism sau gesturi rituale repetate f�r� noim�, ci un nesfâr�it proces de prefacere continu� a fiin�ei spre a fi în acord cu Hristos, spre a Îl gasi �i a Tr�i în El, �i pe de alt� parte, un post- modernism ilustrat prin mitul turnului Babel în care e�ti pierdut, dezorientat de mul�imea produselor �i a ofertelor, nu poate fi stabilit� nici o compara�ie, deoarece postmodernismului îi prisose�te consumismul �i îi lipse�te credin�a �i adev�rul ontic.

Ortodoxia nu se define�te ca o religie fix�, limitat�, rigid�, nu se reduce la momente, locuri, ritualuri, a�a cum Biserica nu înseamn� o cl�dire în care intri �i din care ie�i

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 130: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

263

spre a fi din nou lumesc. Biserica nu este ceea ce vedem cu ochul liber, simple ziduri pictate cu fresce în care stau chipuri sobre, f�r� expresie, care ne privesc sever, sfin�i care ni se par, nou�, globali�tilor, ciudate insecte extravagante, prinse într-un insectar pe care nu îl în�elegem deoarece sfin�enia sau vie�uirea permanent� întru Hristos ni se pare o extravagan�� care întrece toate extravagan�ele oferite de postmodernism, deoarece ne for�eaz� s� ie�im din realitatea postmodern�, ca adev�r al oric�rui globalist �i s� batem la ni�te por�i uria�e ale fiin�ei noastre, pentru a începe un nou drum, necunoscut.

Biserica nu înseamn� chipuri pictate sau închin�ciuni f�r� rost, c�ci ea îns��i este o permanent� rug�ciune, un permanent fir care ne leag� de o comuniune distinct�, uria��, atemporal�, de Sfânta Treime, oriunde ne-am afla.

Biserica este în tot locul unde ne afl�m, ea este o împrejmuire dulce �i luminoas� a fiin�ei noastre spirituale, ca un cocon de aur. Dup� cum afirm� unii autori (Serghei Bulgakov, în lucrarea « Ortodoxia », Ed. Paideia, trad. Nicolae Grosu, 1997, pag. 9-11), Biserica este via�a divin�, îndumnezeirea f�pturii prin puterea Întrup�rii �i a Cincizecimii, dar �i o via�� spiritual� ascuns� în « omul dinl�untru », un mister, o tain�, o via�� a credin�ei; Biserica se pierde în eternitate, poate fi perceput� doar prin credin��, nu în timp �i spa�iu.

Ce înseamn� ortodoxia ast�zi, ce înseamn� de fapt, spiritualitatea r�s�ritean� ortodox� pentru proiectul de Europa unit� ?

În primul rând, trebuie s� not�m faptul c� Biserica nu este « o cl�dire cu popi �i cu babe », nici « o atrac�ie pentru oamenii simpli sau un mod de petrecere a timpului liber » ori « un drog care s� prind� la masse », precum în ideologia marxist�. C�ci Biserica este un lan� nesfâr�it de oameni, care au tr�it în decursul timpului întru Hristos �i care continu� s� tr�iasc� întru Hristos, pân� la sfâr�itul veacurilor. Biserica este o comuniune

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 131: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

264

neîntrerupt� între divinitate, între genera�iile trecute �i cele prezente ale credincio�ilor.

Dup� cum observa Petre �u�ea (în « Filozofia nuan�elor » , Ed. Timpul, Ia�i, 1995, pag. 55) referindu-se la unele din lucr�rile lui Eliade, indiferen�a religioas� ucide suflete�te, « indiferentul neavând în forma sa divin�, niciun con�inut spiritual, fiind considerat mult mai dec�zut decât omul p�catului originar » ; absen�a religiei ne ofer�, inclusiv în postmodernism, o stare « biomoral� amorf� �i instabil�, o societate în care haosul se împlete�te cu presiunea biomecanic�, suferin�a cu voluptatea, omul etern fiind înlocuit cu iluzoriul om istoric ».

Biserica este vie, lucr�toare, prin voin�a Duhului Sfant, nu prin cea a oamenilor (Bulgakov, 1997). Desigur c�, din acest punct de vedere, « Biserica ortodox� » - nu poate fi o crea�ie a oamenilor precum statul sau dreptul, nu este o institu�ie social� ori politic� ci o realitate transcendental� care ne înglobeaz� �i în care vie�uim. Dumnezeu în ortodoxie este Spirit, Adev�r, libertate �i dragoste, este victoria împotriva omului postmodern, împotriva înstr�in�rii, a am�r�ciunii sale, este dobândirea unei familii, dragostea �i con�tiin�a (Berdiaev, « Adev�r �i revela�ie », trad. Ilie Gzurcsik, Ed. de Vest, Timi�oara, 1993, pag. 75). Folosim aici sintagma « Biserica ortodoxa » de�i facem un pleonasm, tocmai pentru a o deosebi de culte �i alte religii care sunt în postmodernism atât de multe, încât putem vorbi �i de « o religie a calculatorului » - ca mod de via�� în rela�ie exclusiv� cu un idol nou, ca raportare permanent� a fiin�ei internautului, la idolul s�u. Iat� cum internautul, acest fals sacerdot al unei false divinit��i ce nu îl ascult� �i cu care nu poate rezona suflete�te – î�i creeaz� singur un vi�el de aur în epoca globalist�, la care se închin�. C�ci epoca post-modernist�, la o privire mai atent�, abund� în variate categorii de vi�ei de aur, de la idolii muzicii hip-hop ale c�ror poze le lipim pe pere�i, la

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 132: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

265

marii fotbali�ti sau la manechine pe care le punem, ca o icoan� la care se închin� sinele nostru cel lumesc, la capul patului.

A refuza s� recunoa�tem c� Biserica ortodox� are o viziune asupra lumii pe care o poate oferi noului proiect politic al Europei unite înseamn� s� trecem cu vederea bog��ia spiritualit��ii r�s�ritene �i c�utarea unei variante de via�� care, f�r� a ne împinge în bigotism, în intoleran�� sau în ipocrizie, ori într-un alt tip de societate totalitar�, s� ne ofere acea dreapt� socotin�� �i just� m�sur� care s� ne fac� s� nu mai fim sclavii postmodernismului, ai acestui consumism de care suntem domina�i.

S� încet�m s� vedem Europa ca pe o mare pia�� a marfurilor, a capitalurilor �i a mâinii de lucru. C�ci Europa unit� este mai mult decât un proiect economic sau o uniune monetar�, mai mult decât cooperare poli�ieneasc� sau judiciar�. Europa suntem noi to�i, care ne-am n�scut �i care tr�im pe B�trânul Continent, înseamn� ie�irea din impasul civiliza�ional, din momentul de declin cu care ne confrut�m azi, din mla�tina nihilismelor �i a materialismelor, de la ateismul marxist la cel globalist. Prin redescoperirea noastr� ca p�r�i ale Bisericii ortodoxe, fiecare în felul s�u, c�ci fiecare î�i are propria experien�� de via�� �i de tr�ire sufleteasc�, prin care î�i construie�te �i î�i percepe rela�ia cu Divinitatea, putem s� dep��im orgoliosul strig�t luciferian « Dumnezeu a murit ! ».

Este nevoie ca Europa unit� s� revin� la r�d�cinile sale spirituale, la ortodoxie, care nu este o înv���tur� simplist�, ce « înduio�eaz� ast�zi doar babele sau sufletele simple ». Dup� cum scria Nikolai Berdiaev (în lucrarea « Spirit �i libertate », Ed. Paideia, trad. Stelian L�c�tu�, 1996, pag. 282), tr�im într-o epoc� în care cre�tinismul nostru este unul care a tr�it decaden�a �i c�derea umanismului, furtunile revolu�iei, c�ut�rile crea�iei �i libert��ii umane. Cre�tinismul nostru, cel din epoca globaliz�rii este « deja altul, etern �i nou în acela�i timp »,

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 133: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

266

ar�tând « o mi�care spiritual�, un intens dinamism, care nu �i-a g�sit înc� simbolul corespunzator ». În secolul dominat de post-modernism este necesar s� ne g�sim calea în cre�tinism, din perspectiva experien�elor �i a realit��ilor epocii noastre, nu din cea a epocilor trecute. Cre�tinismul, pe de alt� parte, nu este doar o form� de via�� �i de experien�� spiritual� ce poate fi tr�it oriunde �i oricând - c�ci, spune Berdiaev, « Hristos a venit pentru to�i oamenii �i pentu toate epocile », dar el exist� pentru toate categoriile de suflete, pentru cele simple �i pentru cele complexe, inclusiv pentru postmoderni�ti, internau�i sau globali�ti de tot felul.

Ortodoxia este supremul rafinament, deoarece simplitatea este arta vie�ii, cum descoperea un gânditor ca Nicu Steinhart, în lucrarea sa, « Jurnalul fericirii « .

Un alt mare român, Petre �u�ea, spunea la un moment dat (în lucrarea « Între Dumnezeu �i neamul meu », ed. Funda�ia Anastasia, 1992, Bucure�ti, pag. 20) un adev�r care spintec� obi�nuin�a noastr� de a gândi în stereotipuri, care spulber� arogan�a a�a-zi�ilor intelectuali de tip apolinic, de a se crede mai presus de adev�rurile ortodoxiei, de a crede c� le-au în�eles, le-au asimilat �i c� le-au dep��it cu dispre�ul pentru «orice religie simplist� ». �u�ea are un mod tran�ant de a o spune: « o bab� murdar� pe picioare, care st� în fa�a icoanei Maicii Domnului în Biseric�, fa�� de un laureat al premiului Nobel, ateu, aia e om iar �la e dihor, fiindc� moare ca dihor dac� e ateu ».

Într-un acatist dedicat Maicii Domnului se folose�te la un moment dat, o frumoas� sintagm� : « Tu, care ai dezlegat împleticelile filozofilor » sau « Ritorii cei mult gr�itori nu pot spune mul�imea milelor �i a îndur�rilor tale ». Or, prin aceste apelative, c�ci nu pot fi confundate cu metafora, fiind apelative tainice, nume sfinte descriind fe�e nev�zute �i distincte a ceea ce a facut Duhul Sfant dintr-o persoan� uman�, se face referire la inutilitatea tuturor ra�ionamentelor sofisticate prin care spiritul

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 134: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

267

se în�eal� c� adev�rul st� într-un sistem complex de gândire, într-o « pre�iozitate a gândului ». Adev�ratul lux este capacitatea a te putea gândi la Sf. Treime în permanen��, de a te raporta la Ea.

Important nu este cât de multe c�r�i citim în via�a �i cât de multe cuno�tiin�e �tiin�ifice asimil�m, dac� ne rezum�m la o cunoa�tere stearp�, daca nu trecem dincolo de « sinele nostru lumesc » �i dac� nu facem nimic pentru aproapele nostru, dac� nu suntem a�a numi�i « lucr�tori în bine », adic� s� avem o comportare �i o activitate în conformitate cu cerin�ele vie�uirii în ortodoxie. Din multele religii ale postmodernismului, exist� aceast� floare de aur care ne asteapt�, pe noi cei blaza�i, cei metropolitani, cei tehno, s� o culegem, s� ne odihnim suflete�te dup� labirinticul nostru drum prin nesfâr�ite frânturi de realit��i.

În al doilea rând, nu trebuie s� confund�m ortodoxia cu o religie a habotnicilor sau a fanaticilor, c�ci ortodoxia este toleran��, spiritul înv��aturilor sale fiind iertarea, mila, dragostea, non-violen�a.

Dup� cum remarcau unii autori (Jean Flori, în lucrarea « R�zboi sfânt, jihad, cruciad�. Violen�� �i religie în cre�tinism �i islam », trad. Felicia Andreca, Ed, Cartier, 2003), cre�tinismul a fost înc� de la începuturi o religie a p�cii, dezaprobând �i condamnând folosirea violen�ei �i a armelor, ceea ce se distinge de atitudinea, în unele epoci, a bisericii - în în�elesul de institu�ie temporal�, istoric�, de a propov�dui cruciadele ca expedi�ii de r�zboi sfânt recomandate cavalerilor cre�tini spre a le fi iertate p�catele. Nu trebuie s� confund�m înv���turile religiei cre�tine cu felul în care aceasta a fost r�st�lm�cit� �i aplicat� de oameni, în decursul secolelor, nici cu tipurile de societ��i totalitare �i aberante constituite pentru a promova �i a proteja de erezii Biserica: de exemplu, tipul de societate totalitar�, represiv�, creat� �i consolidat� prin institu�ia inchizi�iei-.

Construc�iile sociale �i politice ca aplica�ii ale unor viziuni personale asupra cre�tinismului sunt distincte de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 135: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

268

cre�tinism, dac� nu contrare acestuia, dac� folosesc violen�a, intoleran�a �i prozelitismul represiv, dac� se bazeaz� pe obliga�ia cet��enilor de a se supune sub pedeaps� statal�, pentru men�inerea unei Biserici sacrificate imaginii sale mundane, de institu�ie social� �i politic�, dintr-o anumit� epoc�.

Conform Noului Testament, mesajul cre�tinismului devine non-violen�a cea mai des�vâr�it� (nu doar interdic�ia de a ucide ci �i mânia �i ura, care duc la înfruntare �i la violen��), descoperind o nou� dimensiune a fiin�ei umane, iubirea fa�� de aproapele, no�iune complex�, în care este inclus �i vr��ma�ul, adversarul, oponentul sau inamicul nostru. Acest mesaj este unul care con�ine o mare provocare fa�� de toate timpurile istorice, timpuri în care istoria s- a cl�dit �i se cl�de�te prin violen�� �i prin r�zboaie sau revolu�ii. Dep��irea logicii conflictuale, a progresului ob�inut cu orice pre� prin sacrificarea celuilalt, a logicii înving�torului este o provocare, o dilem� a tuturor epocilor, inclusiv a epocii noastre. Cum s� construim Europa pornind de la o idee pa�nic� �i nu pornind de la un inevitabil r�zboi pustiitor ? Cum s� ne separ�m de trecutul conflictual al Europei �i s� intr�m într-o nou� etap� , f�r� s� ne eliber�m de acest trecut decât printr-un mare act purificator precum un nou r�zboi, în logica hiperboreeana de inspira�ie nietzcheian� ?

�i totu�i, Europa a demonstrat c� poate s� renasc� din propriul s�u trecut sângeros, f�r� a o face printr-un nou r�zboi ci printr-o solu�ie mercantil�, func�ional�, la nivel economic. Europa a demonstrat, cel pu�in pân� la acest moment, c� o unificare par�ial�, a unor industrii strategice �i crearea progresiv� a unei pie�e comune pot reprezenta începutul unei noi etape în evolu�ia sa politic�.

Îns� nu trebuie s� ne am�gim : pia�a unic� este doar o etap� în complexul, îndelungatul proces de formare al noii Europe. Pentru c�, la nivel politic nu s-a constituit înc� un spa�iu public

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 136: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

269

european, nici o democra�ie european�, iar la nivel cultural nu exist� înc� o cultur� a noii Europe, o identitate european�.

La nivel spiritual Europa este înc� prins� în mrejele postmodernismului care confera credit, în numele diversit��ii cu orice pre�, mi�c�rilor homosexualilor sau feministelor dar �i altor mi�c�ri de la nivel social, asupra c�rora nu ne vom opri îns�, în acest eseu.

Dintre toate aceste mi�c�ri sau curente- calificate drept « sociale » pentru c�, de�i nu reprezint� întreaga societate, totu�i, promoveaz� o viziune a unui grup marginal îns�, cu toate acestea, pretind sau provoac�, prin mesajul lor specific, o reac�ie din partea societ��ii în ansamblu, �i a institu�iilor unui stat - cea mai ilustrativ� mi�care social�, în a discuta despre viitoarea identitate europeana �i « fa�� a Europei », este cea care î�i propune promovarea unui set din ce în ce mai extins de drepturi pentru persoanele cu orientare homosexual�.

Acordarea progresiv� de drepturi tot mai extinse, c�tre minorit��i de tot felul, nu reprezint� o garan�ie a faptului c� se vor crea automat bazele pentru o societate democratic� european� �i nici c� Europa î�i va crea o cultur� �i o spiritualitate proprie, transtatal�. Fragmentând na�iunile în grupuri cu mini- identit��i din cele mai distincte, de la cele socio-profesionale la cele sexuale ori etnice, este o metod� prin care se accentueaz� simptomul turnului Babel, prin care nu se realizeaz� o construc�ie politic� viabil�- mai ales c� toate aceste minorit��i vor fi tentate s� rivalizeze între ele �i s� î�i perpetueze o stare de « conflict înghe�at », deoarece se vor afla într-o permanent� lupt� pentru câ�tigarea de noi �i noi drepturi .

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 137: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

270

Între noile fe�e post-moderne ale Europei �i ortodoxie

Ortodoxia nu ar fi, în interpretarea postmodern�, decât un cult desuet sau compromis de curgerea istoriei, demonstrandu-�i inutilitatea sau simplismul. Omul din epoca globaliz�rii, inclusiv tân�rul european, este un om complex, un obi�nuit al internet-cafe-urilor, un nomad prin mari ora�e �i spa�ii culturale, îns�, cu toate acestea, un individ �i nu o persoan�, deoarece persoan� po�i deveni doar atunci când tr�ie�ti în comuniune spiritual� permanent� cu cele trei Persoane ale Sf. Treimi, dup� cum se afirm� în cartea lui Maxime Egger « S� ne rug�m 15 zile cu Sfântul Siluan », Ed. Sophia, Bucure�ti, 2004). Astfel, în aceast� concep�ie, exist� o diferen�� fundamental� între persoan� �i individ, deoarece, în timp ce persoana este o fiin�� a comuniunii, individul este un chip al desp�r�irii ; în timp ce persoana este deschis� celorlal�i oameni �i lui Dumnezeu, individul este egoist �i preocupat numai de sine. Individul este amprenta post-modernismului, iar persoana este o materializare a dreptei credin�e, deoarece « individul împarte, ia, acumuleaz� �i consum�, întrebuin�eaz� totul, inclusiv pe semenii s�i, pentru a î�i satisface poftele �i nevoile proprii ». Persoana d�ruie�te �i împ�rt��e�te, sl�ve�te pe Dumnezeu, în cadrul c�ruia se afl� ca persoan�, în m�sura în care este el însu�i în acest «cerc mirabil al iubirii treimice ». Persoana nu face parte din post-modernism, nu poate fi un atribut al postmodernismului ci un rezultat al neîncetatului proces de prefacere interioar� pe care îl declan�eaz� ortodoxia în fiecare din noi, daca avem curiozitatea de a începe s� Îl c�utam iar �i iar pe Dumnezeu, indiferent de epoca în care tr�im sau de locul unde ne afl�m. Fa�� de unul din silogismele am�r�ciunii, aceast� « migren� ontic� » a lui Cioran (Emil Cioran, « Silogismele am�r�ciunii », trad. din francez� de Nicolae Barna, Humanitas, Bucure�ti, 1996, pag. 80), care pare c� se felicit� la un

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 138: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

271

moment dat pentru « iste�imea, în raport cu siha�trii, de a fi cautat pustia înl�untrul s�u »), silogism care poate fi considerat unul din punctele cheie ale gandirii sale nihiliste, ortodoxia ne aduce în interiorul unei nesfâr�ite prezen�e, ne populeaz� interiorul, ne propulseaz� într-un cerc al fiin��rii în care Hristos vie�uie�te în noi �i noi în El, în care orice absen�� ar fi o degradare, o c�dere a eul-ui din nou, în sfera profan� a lumii, în postmodernism, de pild�.

De regul�, filozofii nu pot suporta aceast� potopire cu prezen�e, aceast� cufundare într-o infinit� fiin�are, în prezen�a suprem�, pentru c� sistemele filozofice �i teoriile a c�ror piatr� de temelie este un « sine lumesc », adic� însu�i filozoful care le-a alc�tuit, ori sunt sisteme care se bazeaz� pe narcisismul unei singure prezen�e, pe un singur strig�t, fie pe refuzul oric�rei prezen�e, pe cultivarea narcisist� a singur�t��ii ca o « floare a r�ului« .

Ortodoxia este o viziune vie despre via�� �i despre rela�ia cu Dumnezeu, despre « sinele cel lumesc » raportat permanent, ca m�sur� a micimii noastre, la nesfâr�ita iubire �i mil� a Sf. Treimi. Orice proiect civiliza�ional �i politic durabil asupra noii Europe ar trebui s� se bazeze pe aceast� afirma�ie. Ce fel de Europ� ne-am dori, iat� din nou repetat� întrebarea de la începutul eseului nostru.

Nu exist� azi o identitate a Europei unite; ca s� existe, ar trebui s� fie construit� treptat, de to�i cei ce consider� c� post-modernismul, cu mini-ideologiile lui exotice, de la nihilismele de tot soiul pân� la materialismele ce nu îmbog��esc spiritual omul ci îl men�in într-o stare de permanent� decep�ie, de efemer� �i sordid� pl�cere- poate fi dep��it.

O identitate a Europei ca rezultat al unei culturi comune, al cre�tinismului descoperit �i redescoperit de tineri �i de to�i cei care tr�iesc în epoca globalist� a înaltelor tehnologii, cei care consider� c� viziunea unei « Europe unite ca turn Babel »

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 139: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

272

este departe de a exprima adev�rata fa�� a Europei, un proiect civiliza�ional valabil.

Turnul Babel, un simbol al Europei p�gâne, a c�rei decaden��, în rafinamentele sale sordide, se aseam�n� cu perioada decadent� a Romei imperiale, este privit ca un aspect normal al post-modernismului ce agreeaz� diversul, exoticul �i diversitatea cu orice pre�, chiar cu riscul atomiz�rii extreme al societ��ii. Babel nu stabile�te nici o leg�tur� cu divinitatea ; s-ar zice c�, datorit� superficialit��ii acestei viziuni, un fatalism istoric îl înso�e�te. Soarta sa este de a fi cl�dit pân� la un punct în care î�i va atinge propriul cap�t, în care va c�dea sub propria greutate, ca orice lucru finit ce se considera infinit, unic. Babel înseamn� de fapt, tenta�ia de a ajunge la Dumnezeu în chip tehnic, material, îns� având în plus, sentimentul narcisic, orgolios, care îl condamn� la pr�bu�ire. Babel înseamn� a te în�l�a pe sine, cu arogan��, a exacerba « sinele cel lumesc », propriul spirit post-modern, a pretinde c� exprimi totul �i a te pr�bu�i sub greutatea micimii tale în raport cu divinitatea.

Babel înseamn� a încerca experien�a de a dori s� atingem Adev�rul prin multiculturalism, prin secularism sau prin miile de adev�ruri pe care postmodernismul le lipe�te aleatoriu �i ni le ofer� sub variate forme, cu variate denumiri. Înseamn� a încerca s� atingem unicul adev�r prin mii de c�i, de coridoare, de forme de religii .Cu toate acestea, Babelul nu este o viziune viabil� pentru a construi o identitate european�, deoarece nu trebuie s� confund�m necesitatea convie�uirii pa�nice între oameni, care impune legea toleran�ei în societ��ile democratice, cu faptul c�, dincolo de organiz�rile politice �i sociale exist� un singur adev�r, pe care alegem s� îl recunoa�tem �i s� ne rela�ion�m în func�ie de el sau nu.

Dac� în societatea democratic�, datorit� cerin�ei coexisten�ei pa�nice, nu putem �i nu avem dreptul s� îi

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 140: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

273

constrângem pe al�ii s� ne recunoasc� propriul adev�r, în numele unei credin�e, sau alta - chiar ortodoxia respinge un prozelitism for�at, ca fiind contrar tezei non-violen�ei, al libert��ii de alegere-, rela�ia cu Adev�ratul Dumnezeu, cel în Treime, nu poate fi stabilit� decât prin în�elegere interioar� �i prin asumarea ortodoxiei, ca experien�� personal� �i ca lucrare a Sfantului Duh în fiecare din noi. Nimeni nu poate m�rturisi pentru noi acest Adev�r, c�ci fiecare este un individ distinct, cu propria sa experien�� de via��, care las� în urm� o cale personal� prin labirinturile postmodernismului. De aceea, liberul arbitru, libera alegere este esen�ial� în ortodoxie, nimeni nu ne poate constrânge s� credem, s� fim altcineva. Nimeni nu ne poate sili s� p�r�sim – cu spiritul- mrejele postmodernismului, ca spa�iu în care putem s� ne alegem ce adev�r vrem din ofertele pe toate gusturile-, pentru a ne raporta la Adevarul ortodox. De aceea ortodoxia este mai mult decât religie, decât un cult cu un ritual, cu fixit��i pe care nu le în�elegem, cu gesturi automate �i cu poc�in�e ipocrite. Ortodoxia nu poate face prozeli�i pentru c�, fiind dreapta credin��, fiec�rui om care alege s� fie persoan� �i nu individ, la un moment dat în via�a sa i se descoper� progresiv, aceast� rela�ie unic� cu Dumnezeu ; este o experien�� interioar� �i nu o strigare propagandistic� pe strad� sau un site de pe internet destinat « atragerii de adep�i tineri �i militan�i ».

Ortodoxia este un proces complex, continuu, dificil, o încercare de raportare în fiecare moment la rela�ia cu Dumnezeu, ceea ce pare un lux, în epoca micilor momente, pe care ni le ofer� postmodernismul.

Identitatea Europei nu poate fi o non valoare- c�ci nu putem spune c� secularismul sau materialismul or nihilismul propun valori dup� ce l-au destituit pe Dumnezeu, izvorul tuturor valorilor, axul ontic al oric�rui cre�tin-. Identitatea Europei unite nu poate fi confundat� nici cu o simpl� promovare a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 141: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

274

multiculturalismului, cu libertatea de manifestare a religiilor, a cultelor ori a minorit��ilor de tot felul.

Oare chiar putem admite c� postmodernismul, în sensul de mai sus, este destinat s� fie fund�tura fatal� a spiritului european ? Oare cre�tinismul nu mai ofer� nimic, nu poate fi raportat la epoca globalist� ? Europa are o identitate cre�tin� istoric�, îns� aceasta nu mai corespunde epocii postmoderne pe care o tr�im. Atât occidentul cât �i r�s�ritul Europei trebuie s� raporteze din nou cre�tinismul la provocarea postmodernismului spre a gasi noua identitate european�. Îns�, am spune c�, mai degrab�, noi suntem cei provoca�i de cre�tinism �i de resursele sale spirituale, pentru a ie�i din postmodernism, �i nu invers.

Identitatea Europei nu se construie�te în func�ie de t�râmul juridic �i politic, în func�ie de drepturi �i de obliga�ii, în func�ie de cet��enie. Po�i fi sau nu cet��ean european dar acest lucru nu are nici o importan�� pentru crearea unei identit��i europene veritabile. Am putea spune oare c� Rusia, exponent� de seam� a spiritualit��ii r�s�ritene ortodoxe, dac� nu este membr� a Uniunii Europene, nu poate contribui creativ, prin personalit��ile sale, la crearea identit��ii noii Europe, la reafirmarea ortodoxiei ca piatr� de temelie a Europei ?

Pentru construc�ia identit��ii europene nu are nici o importan�� dac� suntem integra�i în UE sau nu, c�ci încerc�m s� identific�m un « suflet colectiv, european », privit în perspectiva sa istoric� dar �i spiritual�, « un suflet european » transtemporal �i transna�ional.

În ceea ce prive�te chestiunea rela�iei dintre homosexuali �i noua identitate european�, privit� prin prisma spiritualit��ii de tip ortodox, aceasta este o problem� complex�, deoarece pleac� de la distinc�ia dintre doua tipuri de toleran�e. Una este toleran�a societ��ii lume�ti, occidentale, fa�� de comportamente pe care î�i propune s� nu le controleze �i s� nu le sanc�ioneze tocmai pentru a nu înc�lca principiul democratic al libert��ii celuilalt, pentru a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 142: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

275

preîntâmpina eventualitatea unei ciocniri violente între diferite p�r�i ale societ��ii �i a unei atomiz�ri de tip conflictual a acesteia, cu consecin�a nerespect�rii autorit��ii de stat. Alta este toleran�a din punct de vedere a unei religii, în spe��, ortodoxia, care este o religie a toleran�ei �i a iert�rii. Îns� aceast� toleran�� a ortodoxiei se manifest� în rela�ie cu omul cel p�c�tos care se reînnoie�te, care se treze�te spiritual, care î�i con�tientizeaz� starea de dec�dere moral�, stare de libertate mic�, sordid�, bahic�, de fapt, care î�i con�tientizeaz� aceast� atitudine postmodern� a falselor fericiri, a falselor libert��i.

Adev�rata libertate este numai în ortodoxie, numai în rela�ie cu Dumnezeu, Cel in trei ipostasuri. Este cea mai dificil� libertate, pentru c� este cea adev�rat�, cea care se în�elege, se însu�e�te �i se aplic� greu, pe parcursul unei întregi vie�i, în lumea cea adev�rat�, prin lucrarea în bine pe care alegem s� o facem, neconstrân�i de nimeni, lucrare pe care o realiz�m îns�, datorit� faptului c� am con�tientizat propria noastr� micime de oameni postmoderni sau altfel numi�i ori defini�i, c� am renun�at la idolii no�tri lume�ti care ne st�pâneau sinea, în func�ie de care ne petreceam via�a �i ne defineam ca indivizi.

Ortodoxia, în al doilea rând, este neîncetat� prefacere a fiin�ei, pentru c� « straturile sinelui lumesc » ascund multe moduri false de a exista, în care nu exist� rela�ie cu Dumnezeu, nici voin�a de descoperire a propriului nostru interior sufletesc.

În al treilea rînd, ortodoxia este toleran��, îns� nu fa�� de p�cat ci fa�� de om, pentru ca Dumnezeu are nem�rginit� mil� �i bun�tate fa�� de noi, indiferent de de�ert�ciunile « sinelui nostru cel lumesc ». Ceea ce nu este « agreat » în ortodoxie este cultivarea voluntar� a p�catului dup� ce l-am con�tientizat, persisten�a benevol� în a purta o lucrare în r�u, în a sminti mai departe pe cei din jurul nostru, neacceptarea ideii de responsabilitate pentru în�elesul gesturilor tale în lume, pentru felul în care ele ar fi interpretate. Toleran�a, din punct de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 143: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

276

vedere ortodox, înseamn� a nu judeca pe aproapele, indiferent ce ar face acesta, a nu îl dispre�ui, a nu adopta o atitudine de superioritate, de condamnare, de lapidare a acestuia pentru faptele sale. C�ci în ortodoxie, aceast� atitudine este inevitabil, una de mândrie, o rec�dere în luciferic, în tenta�ia de a te considera mai bun decât cel de lânga tine, de a fi judec�torul lui din prisma propriei tale micimi. Numai Dumnezeu îi poate judeca pe oameni, fiecare dup� sinea sa cea lumeasc�, iar noi nu putem con�tientiza nici m�car ce înseamn�, ce form� are aceast� judecat�, deoarece nu se face dup� regulile lumii acesteia.

În ortodoxie, îns�, exist� o atitudine ferm� împotriva a ceea ce este considerat, în acest sistem de valori, îndat� ce ai ales s� te raportezi la ortodoxie, a fi p�cate împotriva firii. Din acest unghi de vedere ar trebui s� privim homosexualitatea, ca �i uniunile homosexuale, ca �i preten�ia acestor cupluri de a adopta copii ce vor cre�te în acest climat – ceea ce constituie implicit, o form� de prozelitism-, dar trebuie s� privim, totodat�, celebrele « parade gay », pline de culoare �i de muzic�, în care este exhibat� alteritatea pe motivul- iat� un alt fals al postmodernismului- c� ar fi bun pentru societate, care ar trebui s� îl accepte ca atare- or, în aceast� logic� a adev�rurilor multiple, a auto-legitim�rii, pe când o parad� a terori�tilor, pe care, în numele alterit��ii, societatea postmodern�, vulnerabil� în extravagan�a toleran�ei sale nelimitate, ar trebui s� îi aceepte , tocmai în virtutea faptului c� sunt �i ace�tia « alterit��i » ale societ��ii, ordinii �i statului ?

A nu accepta homosexualitatea ca fenomen, ca mi�care social� sau ca minoritate nu înseamn� a fi provincial sau conservator sau un « habotnic religios, care fug�re�te cu umbrela tineretul costumat în afrodite �i în amora�i ».

Pericolul pentru o societate supertolerant�, care începe s� acorde drepturi unei minorit��i reprezentând un model social inversat, opus, este de a se afla permanent sub presiunea de a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 144: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

277

extinde progresiv sfera drepturilor recunoscute de state acestor persoane, pân� la o alienare total� a întregii societ��ii, pân� la abandonarea treptat� a modelului de organizare ini�ial. Este implicit, un mod de degenerare al democra�iei, deoarece afecteaz� organizarea familiei, cât �i natalitatea, dac� se va ajunge, într-un scenariu al viitorului Europei, a se considera c� simbolul societ��ii postmoderne occidentale este familia homosexual� cu copii adopta�i �i valorile acesteia.

A nu accepta homosexualitatea, ca mod de via�� nu înseamn�, din acest punct de vedere, a avea o gândire plin� de prejudec��i sau a fi un moralist ipocrit ori un conservatorist f��arnic. Putem, în aceast� lume postmodern�, s� gândim ce vrem, cum vrem, este alegerea noastr�, liberul nostru arbitru. Putem alege s� ne sim�im de bun�voie, tri�ti, m�re�i �i singuratici, genii pustii sau neîn�elese, putem s� dans�m în marile nop�i ale junglei urbane pe ritmuri tehno, putem face orice, este sinele nostru cel dionisiac, care vede via�a ca o Ibitza perpetu�. Însa ne min�im singuri, intr�m în falsele libert��i �i în falsele adev�ruri ale postmodernismului, evitând s� ne reg�sim ca parte a Bisericii, ca persoane.

Ortodoxia respect� op�iunea indvidual� a fiec�ruia dintre noi; dac� agre�m acest mod de via�� care este homosexualitatea, alegem s� ne situ�m în afara dreptei credin�e, a Bisericii, indiferent dac� ne numim cre�tini sau nu, indiferent dac� frecvent�m biserica sau cerem insistent s� fim accepta�i a�a cum suntem. Însa în clipa în care alegem s� ne raport�m la rela�ia cu Sf. Treime, cu ortodoxia, observ�m c� este un mod de via�� pe care trebuie s� îl p�r�sim sau s� nu îl alegem ori s� nu îl accept�m, cu toate acestea f�r� a judeca pe cei care au ales acest lucru, f�r� a îi condamna. Ceea ce ortodoxia condamn� este homosexualitatea ca atare, acest mod de via�� în dezacord cu spiritualitatea ortodox� �i nu oamenii care înf�ptuiesc acest p�cat.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 145: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

M�d�lina Virginia ANTONESCU Identitatea european�:

între turnul babel �i spiritualitatea cre�tin� ortodox�

278

Dac� ei strig� pe strad� s� îi accept�m a�a cum sunt, ar trebui s� facem diferen�a între ace�tia ca oameni, ca « aproapele », pe care nu avem dreptul s� îi judec�m �i homosexualitate, ca p�cat împotriva firii, ca libertate prost -în�eleas� �i prost- asumat�. Interesant este îns� faptul c�, de regul�, a�a-numitele « parade ale libert��ii », care au devenit o obi�uin�� în societ��ile occidentale, deci �i în mentalitatea colectiv� contemporan�, mai au �i alt� func�ie, mai periculoas� : pe lâng� mesajul de baz�, ca societatea s� accepte homosexualitatea ca un mod normal de via�� –, este prozelitismul, atragerea de adep�i prin tenta�ia aceasta a carnavalescului, prin exhibarea libert��ii dionisiace în haine �ip�toare, menit� s� exprime faptul c� totul este permis. De fapt, este vorba de un nihilism mai vechi, dar în haine postmoderne, care porne�te de la ideea c�, dac� Dumnezeu nu exist�, totul este permis, nu mai exist� nici o instan�� divin� care s� sanc�ioneze acest comportament.

Iat� o ciudat� combina�ie între nihilism �i umanism, tipic� ac�iunii de colaj, de lipire a diferitelor curente si percep�ii, pe care o realizeaz� în noi postmodernismul: o « emancipare a sufletelor », care îi pretind lui Dumnezeu s� fie precum ei, deoarece, spun ei, omul, fiind m�sura tuturor lucrurilor, nu trebui s� fie cel care s� se schimbe, dar divinitatea, dac� este perfect�, ar trebui s� admit� c� r�ul este bine, s� îl înglobeze în sfera unui bine infinit, iar imoralitatea s� o considere , în virtutea îng�duin�ei sale, drept « moral�» ; aceast� atitudine este exact tenta�ia luciferic� de a r�sturna divinitatea, dac� nu î�i îng�duie capriciile �i viciile, este emanciparea, ruperea cu for�a, prin revolu�ie, de lumea divin� �i nicidecum libertatea.

În loc de concluzii, ar merita s� ne gândim c� r�mâne la latitudinea societ��ii civile europene în curs de formare, a societ��ilor din statele membre UE dar �i a statelor care fac parte din aceast� uniune politic� reprezentând actualmente proiectul Europei unite, s� adopte o pozi�ie prudent� în politica

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 146: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Despre Europa

Identitate �i diversitate

279

fa�� de minorit��ile sexuale �i religioase, pentru a putea construi o identitate european� bazat� pe spiritualitatea ortodox�.

Nu trebuie s� facem din aceast� acordare progresiv� de drepturi c�tre minorit��ile de mai sus, o cale prin care am încuraja prozelitismul, deoarece am risca s� înt�rim aceste minorit��i pân� la punctul în care ar deveni hot�râtoare pentru evolu�ia societ��ilor europene în ansamblu. C�ci, dac� ar fi a�a, în viitor ne-am confrunta cu o identitate european� p�gâna sau postmodern�, încurajând �i promovând o libertate dionisiac�. Acest lucru ar duce la o Europ� e�uat� din punct de vedere spiritual, înc� o dat�, datorit� unui nihilism cultivat în numele drepturilor omului �i al democra�iei. La acest punct se va crea o criz� în societ��ile democratice occidentale din UE, care au cultivat �i au permis un astfel de stil de via��, în detrimentul religiei cre�tine sau care �i-au adaptat religia cre�tin� pentru a admite acest stil de via��, ceea ce înseamn� o alienare a întregii societ��i în raport cu cre�tinismul. Din aceast� criz� de profunzime, în acest scenariu, nu s-ar putea ie�i decât cu pre�ul instaur�rii unei societ��i represive, în care drepturile omului ar fi înc�lcate �i în care ortodoxia ar risca s� fie interpretat� �i aplicat� în sens extremist, ceea ce ar deturna-o de la sensul ei firesc, de toleran�� �i în�elegere fa�� de om. Este un cerc vicios al democra�iilor în raport cu spiritualitatea ortodox�, care merit� s� fie analizat �i dezbatut cu mult mai mult� aten�ie .

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 147: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

4. GLOBALISM CORPORATIST Mădălina Virginia Antonescu "Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională"

(2009:38-40, 97-122), Editura Lumen, Iasi Florentina Paraschiv "Crearea şi deturnarea de comerţ ca urmare a

extinderii Uniunii Europene", (2006:9-14), EdituraLumen, Iasi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 148: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

��������Virginia Antonescu

38

3.1. Contrib"#ia tratatului de la Maastricht în $%&�"#��'���"�"���()�)"#�&����� �

�������������������������������������������������� �������� �� ���� ��� ��� ��� �� �� �� � ����� �� �������� �������!����������� ������������� "����� � �������� "���� "��#����������� ������������ ��$��#�� ��%�� ���&���� ������������������� "��������'�*%+,

/��, 024�� ������� ���������� %�������� ��������precizându-� ����� �� ������ ���� �������� �� ���������a de întrunire. Practic, prin acest articol, Consiliul European devine ���!��� ������� � � ������� ������6 "��� ����� �� '���������������� � �������� �!����� ��� ���7�� $����!� �� %������������������� ������'��������� "����������� ������� ��un raport anual privind progresele Uniunii). Tot prin TUE, �'����� ��� $���, &9� "� �������� ����������� ���� �������� � ��/�������+��������������������������"���������!��� '�*% �� � �������� � ������ ������� ��� '����� �� ����������� ��� � #������ ������� '����� �� �� ��� ������ �������� ������ �� � #���� $�� ��������� ������ � %������Europene în îndeplinirea acestor sarcini). Compunerea troicii PESC �� �� "��� ���������� ���� �������� � �� Amsterdam. De asemenea, ���������������!� ���������������!���������'������'����� ���%����������������������������� �������������"�������� ��7�� � ������� &/: $������� ����������� ��� ��� �tratatului de la Maastricht).

Se instituie denumirea de „Consiliu al UE” sau de „Consiliu”, "����������%���������������������������;��������#����"� ��� ������ $���� �� �������� ������ � ������� ������������� �����������+,4���������������������������������������������� �������� "��� %�������� �� �� '�� ��� ��� ���Parlamentul European unul din legiuitorii europeni, apropiindu-l de ����� ���� �������� �� �����, '��� 4�� � ���� ��������� ��� ���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 149: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o�!����� ��i����� ������

39

���������� ��������'���������l atribuindu-i în mod oficial dreptul � � �� %������ ������ �� ������ �������� � �����������6 ��������� ���� 4�� � ���� ��������� ������� �� ������'� � � #����� ��� �� �� �-� ������� ��������� ������ �� '� "�procedura de numire a membrilor Comisiei Europene1.

3.2. *&�)��+"#ia tratatului de la Amsterdam în consolidarea caracterului original al cadrului ��()�)"#�&����� �

Intrat în vigoare la 1 mai 1999, tratatul de la Amsterdam este un tratat de modificare a tratatelor ���������� �� � ���������� � ��Maastricht2���������"�������������������������������������� ������� ����������$"��������#������������������������'���������� �!��������������+,'������� �������������ins�������������� ���������������������;���� �����������"� ������� ��������� �� ������� � ��� ��� � ��� ������� &/: $���������:>24%���>�����������!�� ����������������������������� ������� � � ����������+� �����siv are loc integrarea acquis-ului Schengen în cadrul titlului IV/TCE. Astfel, al treilea ����� �� ���� �� �������� ���� ������ �� ;�������� "� ����������$%'&'+,

@� ������ � ��������� ��������� �������� � �� /������� �ridicat aceas���������� �����!��� �!���!������#����7���-o

1 Augustin Fuerea- op. cit., pag. 93. 2 Într-� ������ �������� � �� /������� �� ������� "���� ���

������� "� ������ "��� "� �������� ��� ������ �� �������� ���� ��7�� � �������������� �������� ����� #������ ���������� ��������� "� ������������� ������� ��� � � ���� ����� ���� ������ ��������������!���������� "� ���� ������ ������� ����� ����������, 4������� � ��Amsterdam poate f� ������� "� ������ ������ �� �� ������ ��� "������ �������� ��������� � ����� ����� �� %������� �� "� ���� ��� ���������7��������������#�������� $������������!��������������+�,/se vedea Cornelia Lefter- Fundamente ale dr�������� ����� �� ���������� �, op. cit., pag. 36-37.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 150: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

��������Virginia Antonescu

40

�� ��� ������ �� ��������7�� ����� '����������� ������� � co-legislator european1.

În urma summitului de la Amsterdam (1997), un mecanism decizional specific a fost consacrat în pilonul PESC $�� ����������������+���������#��������������������������;����������������, 4������� � �� /������� � ������� �� �������membrilor PE nu poate fi mai mare de 700.

Prin tratatul de la Amsterdam s-a modificat titlul V/TUE referitor la P�*%������7���-������������� ������������'�*%$'����� ������������*�������K������%���������������� �� �� @���� N��� ����� '�*%� �� ����������� '���������%������ ������� ������ ����� ������� �� ������ ��� #�����viit���� '����� �+, '��� �������� � �� /������� �� �����������, O24�� ��� ���� ������ � ������� � %���������� ���"������������������������������!��������������#���� ���� "��������!������������� �������������� la art. 6, paragr. Q24��������������������7�������!�����%������������� � �����" ��������� �������� ������� ������������� ������inclusiv a dreptului de vot în cadrul Consiliului UE al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

R�� �������� � �� /������� �� ���� ������� �%������ ������ �� ���� ������ ��������� "� ������ %�����������������������������"����������������������� ���� ������� ����� #������ �� ������������ ���������codec����� ���������� ��;����� �� ��������� "� ��� �������#������ ������ ��� %�� �� � &���� � "� ������ � ����������� ������ ��������� &/:� ������ ���� ���� ���� ������ �� ����comunitarizate2.

1 idem, pag. 185. 2 Idem, pag. 27.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 151: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

97

satisfacerea unui drept acordat printr-�� ���� ��� �� �������������������������������������� ����������������� ����1.

2. "�#$��%&��'(����%����$�)���)%**+)���)��cele de integrare sub aspectul structurii

��#$�$(&�*���)

������� �������� ����������� �� ������2 ca fiind �������������� �� ����������� ��� ����������� ���������� ������������ ������ ������� ��� �� �������� ������������ ��������� ��������� ������ �� ������ ��� ������� ��������� ������� �� ����� ���������������� ������ ����!� �� ����� ������ �������� ���� �����������3; ��������� ��� ������ �� �������� ��� ��������� ��������4, în cadrul acestor organe plenare, statele membre sunt reprezentate pe picior ��� � �������� "������5. Un al�� ���� ��� �� �� ��#���� ����$���� ������������������������������%�� ��������������������&�������� ������� �� ��������� �����#�6 ��� ��������� ��� ����$����� �� ���� �����������������������������������7, în care statele membre (ale acestui organ) sunt ������ ���� ������ �������� ���$������ �� ��������8.

1 Pentru aceste caracteristici ale OI de integrare, a se vedea Daniel

Colard- op. cit., pag. 86. 2 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 173 Ion M. Anghel- ���� ������ �� �� *+/�� 0� ��� ������ ��� 0��������

'����������0�����:�������'� ���0urescu- op. cit., pag. 101. 4 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17. Réné- Jean Dupuy- op. cit.,

pag. 17, în Réné- Jean Dupuy- op. cit. 5 Daniel Dormoy- op. cit., pag. 63. 6 Réné- Jean Dupuy- op. cit., pag. 17, în Réné- Jean Dupuy, op. cit. 7 Confor�� ����=�� ����=�������������������%�� ������$������&����

���%�� ����������&���������������������������������������$��������� �����������#��� �������� �� ������ ������� ��� ����� ���� ���� �� �� ��� ���������� 0� ���������=�� ����=����- op. cit., vol. II, pag. 206.

8 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17. Într- �� ���� ������� �� ����������#��� %���� �������� ��� ���� ����� ���������� ����� �� ������� ��������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 152: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

98

?���� ������������������ ��������#�������������������������������������$����������� ������������������������������������@�������������������������������� ��������������������������������������������������������� ��� �� �������� ������������ ���� �������� ��� �� B����������������������������$������������������1 ������ ��!�

Într-�� ���� �����2�� ��� �������� �� �� ������ �����������������������������$�������������� ����������������nale, aceasta din ���� ����� �������� ��� ������ ��������� ���� �������� ����������� �����#�����$���������������$������0���������������������������������������� ���������� ������������ �� ���� �� �������� ��� ��� ����� ��� ���� ��������� �����������������������������#����������������"�������������������� ������� ��������� ��� ������ ��� �� �������� ����������!� �����#������ ����� ��� ��� ������� %�� ��������� ���������&�� ������#��organul deliberativ ����������������� ��������� ����������������gener���� ��� �� �������� �����3); organul executiv (denumit %�������&�� ��#�� �� ������������ �����#��� ��� �� ��!E� �� ����������������� �B�������������� ��#�� �� ����������� ��������� �����deosebire de celelalte organe ce se întrunesc în sesiuni)4. Este deci���$��������������������������� ������������ �����������������������������������������������!���������������������������$�������������������� ����������� ��� �� ���� �� ���������� ������������� ?�� ������������������������������������������ ������������� ��� ����������������������� ������������� ��������� ���� ��� ����� ���� �� ����������� �������������� 0����� ������ ���� ���������� �� %���������� ���������&� ����� ��� ��� ����� ����� ��������� �� ��� ��#������ �� ������ �� ���������������������� %������������&�����������������������������������$��������������� ������#�� �� ������ ����� %��������� ���� ������� �� ������������&��G����������������������������������������������������������� �� ���������� ��� ��� ���� ��� ����� ��� ����������� �� ������� �������������������������������������� ��!��H:K���������������������

��������������� �������� ��������&�� 0� ��� ������ L�� >�� 0 ���- op. cit., pag. 403-404.

1 Daniel Dormoy- op. cit., pag. 68. 2 =�� ����=����- op. cit., vol. II, pag. 205-206. 3 Idem, pag. 205. 4 Ibidem, pag. 206.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 153: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

99

de �� �������� ����������� ��������� �� ������ ��� ������#��-se %���������� ���������&� �������������� ��"�������� �� �����������������������

?��� �� ���� ����������� ��� �� ����������� ������������interguvernamentale1 ���������� ������������ �� �� ����������� ���cooperare pune statul într-�� �������� �������� H� ��������:��������� K���� ������� �� ������� ������� �� �� �������� ���cooperare model pentru caracteristicile stru������� ���������������#����� ��� �� ���������� ��� ���������� �������� �����E� �� �� ��restrâns; un comitet consultativ; un Secretariat General, la care se ���� ������������"���������������!��H:K���������������������������#�� �� ��������� ������������ ������ ������ ����� �� ���� ����� ���� ����������� ��� ����������� ��������� ��� �������������� ���������������#���� ������ ������ ������������ %��������� ����������������������� �������������� ������ ��� H� �������� :��������� K���&2. În sc���$�� �� ������� ������� �� ���������� ��� ��� ����� ��� ����� ����������� �����������������������������#� ����$�������� �������������������� ��� �������� ���$���� ��� ������ ��������� ���������������������������������������� �������������������������ropie, în ������ ���������� ��� ���� ����� ���� �� ��$� ��� ���� �� �� ��������� ������������� ���#�� ��� ���� �� ���� ������ 0����� ������ ������� ��� ��analizeze ������������������������������������ între organele unei �� �������� ��� ��� ����� �������� ��� ����� ��� ��� vom trata abia în ��������� ��������!�� ������ �� ����� �� ������ ��������� �������������������������� �������#���������������������������������������������������� ����������������� �����������������������������������������������������������������������������������������"��������������������������������������� ���������� �������������������!�

1 Jean Jacques Roche- Rélations internationales, LGDJ, Paris, 2005, pag.

175-TWX� �%������� �������� �������� ���� ��� �� �������� dialogul interstatal, aceste �� �������� ���� ����������� ������ �� "����� ���� ������� �������� ��� �� ����������&!��

2 Idem, pag. 176.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 154: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

100

0����������1 ������������������������������������������������������������������ �� �� ��������� �����������!� ����� %�� �������� ���structu�� ���������&� ��� �� ����$�������� ��������� B����������!� ���%�� ���������������������������&������������������������������������ �������� �� ������� ��������� ��������� ������ ���� �� ����������������������!�� @� �������� ����� ���� �������� ������� �� nu este ��������� �� ����������� �� ������� ��� ���������� ������������� ������� ������������� ��� ���������������������������������� ��#���� ����������� ���������������� ��������������������������������������������vedere teoretic, din cauza obiectivelor speciale, al metodelor, ������������������$���������� �����!����������� ������������������������ �� ����������� � ����������� ����� ����$��� �� ������� ��� �� �������� ������ ����� ��� ���������� ������������� ������������ ����� �� �� ��$�complexitatea ins������������������ ����������������������������H:K!�� G�� ��� ���� ������� ���� ����� ������ ������ ��� �� ���������������������������������� ��� �����������%��� ��� ����&�� �-ar impune ���� ����� ������� �� ���������� ��� �� ���$���� �� ��������������������� �������� ������ ������� ���� ����� �������� ����� ��������������������

1 ?�������G��������0�����:�������Y����������- op. cit., pag. 239.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 155: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

101

3. "�#$��%&��'(����%����$�)���)%**+)���)��cele de integrare sub aspectul %*,+*�)�&)�

organelor acestora

@� ������ �� ����������� ��� ����������� �������� ������ (care este, în majoritatea cazurilor, organul suprem din structura ���������������� ��������!1 este compus din toate statele membre. @�������������� ���������������������������������$���%������������������������� ���� �������� ������� �� �� �������&� ���� ��������������������2 ���������"���������������������������������������������������$��� ������ ������ ���� ��� �� �������� ������������ ��organului plenar3). H� �������������������������������������������������������� �������� �� �����#�� ������������������ �����������������$��� ��� ����� ������ ������ ������ ��� ����� ���$���� �� ��������� ������������ �� ��������� �� ������ �������4. Într-�� ���� �����5, ���������� �������� ���� ��� �� �� �� ����� ��� ������ ����� ��������������E���������������������� ��������������������������������vedere juridic) între statele membre, toate statele membre ar avea ����������� ���������#������$��������������

?�������������������� ����������������� �������������������������������� ����� ��� �� ��� ��� ��������� �� �������� ������� ����� �������������#������������������ �"��"��������� ���������������� ������ �������� ��� ����� �$�� ������� ������ �������� ���������membre6�� ?��� ���� ��� �������� �� �������� �������� %��� �����������������&� ��� �������nde (din perspectiva compunerii �� ������ ���� �� �������� ��� ��� ����!� ������ ��� �������� ��intereselor comune ale statelor membre, nu doar prin intermediul

1 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17. Ion M. Anghel- op. cit.,

pag. 402. 2 Réné –Jean Dupuy- op. cit., pag. 17. 3 G������������������������������� �����������������#��������������

������HL�����������������������HL������� �����������������#�����������������asemenea organe). A se vedea P. F. Gonidec, R. Charvin- op. cit., pag. 113.

4 Réné-Jean Dupuy, op. cit. , pag. 17. 5 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 176 Daniel Dormoy- op. cit., pag. 6-7. Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 156: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

102

��������� ��� ��� ��� ��������������� ����������1. De exemplu, în ������� ���� �� �������� ������������ �������������� ����� �������������� ��������������� ����� � �� ���� ����� � �� ����������� �������%���������� ��� ����� ������������&� �H� �������� L���������� ��>����!�� �� ���� ����$����� ����� ������� ��� ���� ����� ��������(compuse la rândul lor������������� ���� ������������������������un muncitor)2�� [��� �� ������� �� ����������� de integrare pot fi ��#����� ��� ������� ��� ������ ��� ������������� ���� �������rii lor ������������!� ��� ������ ������������ ���� ������ ���������3 (ca or ��� �������������� ��� ��������� ���� ������������ �� ����direct, prin vot universal). În unele cazuri, putem asista la un ������������������%��� ���������������4”, în astfel de parlamente ���$��������� ������������������������������������������ nu al statului ������������[�������������� ����������������� ���������������������� ���-�������� %���� ��� ��� ����������&5 (organe plenare, la care ��������� ������ �������� ���$���� ��#�� ����� �� ���������interguvernamental prin compunerea lor).

În al ���������#������������� �������������������� �������������� �������������������������� �������#�����#� fie un caracter interguvernamental (impunând deci, o participare pe anumite criterii, �����������$������ ����������� ������������������� ��ate membre)6,

1 Réné -Jean Dupuy- op. cit., pag. 20. 2 Ultimii doi au un statut independent în raport cu guvernul statului din

care fac parte. A se vedea Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 82. 3 Ion M. Anghel- op. cit., pag. 404-405. Organele parlamentare pot fi

���������������������������� ������������$���sau pot fi numite de parlamentele ������������������������$����������������������HL��0�������������L ���B����-Hohenveldern- Les organes des organisations internationales, în Réné Jean Dupuy-op. cit., pag. 85.

4 Réné –Jean Dupuy- op. cit., pag. 20. 5 L����� �� �� /+�� 0����� ������ � ��� ������ ��� ����������� �������������

���� ����� �� ��������� �� ���� ����� %�� ����������� ��� ��� ����&!� �#�� ���exemplu Consiliul UE (organ plenar, cu un caracter interstatal).

6 ������� ���������� ����� �� ��������� �������� �� �������� �� ���������� ��� �����#��� ��� ���� �� ����� �� ����� ���$��� �� ����� �� ��������� ������$�������������$�����������������0����������]������>� �- '�������- op. cit., pag. 89.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 157: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

103

���� ��#�� �� ��������� ������������� ��������� ��� ���������������������$������ �������#������������������������������������� �������������������������$�������������������������������������������������������������� ����nele statelor de origine).

H� ���� ���������� ������ �� ���������� ��� ���������� ����� ���������� ��� ����������� ��� ����� ��� ������� ��� ������������ ������ ��� ������������ ���� �������������� ��� ������ ��� ���������Secretariatului. Acest organ este des întâlnit în structura ������������ �� �� �������������� ����������� ����� �� ���� �� ��������������������� ������� ���������� ����� ������� ��� ����������������������� ����� �����#�� ��� �� ����� ��������1�� �#�� ������������� ����� �� ����������� ������������ �e integrare, structura ������������ �� ��������� ������� ����� �������� ���������������������������������������� �������������������� ����������������������G����������� �� ������ ����� �� ��������� ���� B����������� ��� ��� ���������� ������$��� �� ���������� ������������ �� ������ �������������� ���������#��������������������� ����������������������#����un Secretariat propriu-��������� ��������������������������$�����#���������B���������������������������������������������� ��������!2.

D������� �������� �������� ��������� ��� ��� ����������� �%����������� ���������&�� �� ������ �� ����������� ��� ���������� ��� %����������� �����������������&������������������������� ������� �����������de integrare, conform unei opinii3!���������� �����������complexitate ��� ����������� � ���� �������������� ���������� ��� �������� ����� ����� �������� ������������ �����������#�� ��������������� ��!�� ���������������� ����� �������� ������������ ������ �� ����������� ��� �������������������������������� �elor acestora.

1 Réné-Jean Dupuy- op. cit., pag. 16-17. Ion M. Anghel- op. cit., pag.

406- 407. Alexandru Bolintineanu et alii- op. cit., pag. 102. 2 ?�� ��������� B������������� G������������ ��������� %����������

���������������������&�� ��������������� ������������������ ����"������������� �������� �� ������ ����������� �������� ��� �� %�� �������� ��� ��� ����&���������������������������������K���������������������������������������������$� �����������$��������!��

3 Réné- Jean Dupuy- op. cit., pag. 16- 21.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 158: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

104

4. "�#$��%&��'(����%����$�)���)%**+)���)��%)�)�)��$)����)#(/�#+)%$(�%*,+)$)�&)�

*����)�*�����,*�(�(��)�(��)���)%�0���*�

B���� �����$���� ��� ���� ����� �� ����������� ��� ���������1

�� ���������������� ��������������������� �����"������������������$���������� ����$�������2 conferite prin actul constitutiv organelor din structurile lor �������������� 0������� �� ���������� ��� ��� ����� ���������� ��������������������� ����� ��������� ������������ � ����������se impun statelor m��$��!���������������������������������������������� "�������� ������ �� ������������ �������� ���������� ��� �������������� �������� ������������� �������� ������� ��� "�������� ������ pe teritoriul statelor membre). Prin urmare, cumulul unor astfel de competen��� ���� ���� ������������ ��� �����������!� ��������� ���������������������� �������������� ��� ����� �� ������������ ��������������������������������� ��������������������������������������întâlnesc)3.

����������������������$������������������������������ ��������������������� ��$� ��������� ����$�������� ��� ����� ���� ����������

1 @� ������� HL�� � ��������� ������� � ���������� %���� �������� ��������� ���

������������������������������������ �"��������������������������������������������� ��������������������$�������������$�� ���� ����������������� ���&��precum în cazul OI de integrare- a se vedea Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17.

2 0������ ����$����� ���� �� ���� ��� ������������ ��� ����� �� ����� HL� ������ �������%����������� �������������������������������������������guvernelor statelor membre”. A se vedea Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17.

3 Cu t����� ��������� ��� �������� ���-o opinie, elemente de ��������������� ���� ������ ��� �� ������ ���� %�� �������� ��� ���������� �������H:K&_��������������������������B����������H:K��������$�������������������������������������������������������`LL��������������������������$���������������������������������������������������������������������������������������������$������������ �"����������%������$�����&��������������������������������������� ������� ��� H:K�� ����� ��� ���������� ��� ������� �� �ului plenar; de ��$��������� ��� ������� ����������� ��� B����������� �� ��������� ��������� �������!��0����������]kk- Jean Dupuy- op. cit., pag. 19.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 159: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

105

�� �������������_���������������������� ���������#���������������������� ���������� ���������� ����� ����� �� ���� �� ��������������������� ���� ������������� �� ��������� folosit mai sus)1, din ���������� ������������ �� ���� �� �������� ��� ����������� �� ���� �������$������������������������������� �������������� ������������������������ ����$����� ��� �� ���� �� �������� ��� ������ ��������� ��raport cu statele membr������������������ �����������������2.

@� �������� ����� ���� ��������������� �������� �� �������� ������ ����� ��� ������ ���� �������� ��� ������������� �� ����� ��� �������������������� ���� �������������������� ��������� ��������������������organe înzestr���� ��� ����$����� ����������� ��� �� ��� ��� �����������������0��������������������������������������� �������������� ����� ������ �����$���� ��� ������� ������� �� ���� �� �������� ������������� �� ����� �� ��#���� ��� �� ���� ���#�� �� �� ��� �� ��executiv3), unul dintre organele executive poate dispune de un drept ��� ��������� �� �������� intervenind în procesul legislativ din cadrul �� ��������4�� �� ����� ��� �� ���� �� �� ��������� ��� ��� ��� ����$�����executive5 ���������������$�������������� �������������#��������"��������

1 ?��������� �� ������ HL� ��� ����������� ���� ��� ��� ������ �����������

���������� ���� ������������� �������� ��������� ���$��� �� ��������%�������� HL� ������� ��������� ���� ��##�� �� ��������� � �������$���� ���luarea deciziilor”. A se vedea Ion M. Anghel- op. cit., pag. 359.

2 Deoarece, indiferent de tipul lor (plenare sau restrânse), aceste organe trebuie p����������������#������������� �������������������HL���� ��� ���������HL������%�����������������������������������������������������������������������cooperarea între state ci impune acestora deciziile organelor sale”. A se vedea Ion M. Anghel- op. cit., pag. 359-360.

3 =�� ����=����- op. cit., vol. II, pag. 205-206.4 �������� ��������� ����� �������� ��� ���������� ���������� �����

������#�� ���������� �������� ��� �� �������� ��� ��� ������ 0� ��� ������ ���L����� =��� '�$������- ��� ��� ���� ������ �������� ��� ������� ������������������������������������������� ������������[�����/++T��'������������ ��TwT��

5 ���������K��� ������������ ������� ������������������� �������#��������HL������� ����!���������������������������������������orm doctrinei, %�������� �������� ��������� �� � �������� ���������&�� � ����� %������ �"������� ��������� ���������� � ������� ������� ��������� ���������� ��������� ���$��� ��������������������������������������������������������������������$� �����execesiv”. Cf. Augustin Fuerea, ��� � ������ ������� �������, Ed. Universul

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 160: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

106

cu valoare obligatorie, vizând în unele cazuri, în mod direct particularii de pe teritoriul statelor membre)1. De asemenea, în cazul unui organ executiv dintr-�������������� �������������������������������� ��� �� ����$����� ��������� ��� ������� ����� �� ����������� ������������������������ ��������� �������� �����������$�������������������������������$��� �� "�������� ��� ����� �������� "������������� ��������������������������$����� ����������������������� ��� ����������������������c������������������������������������������������$������$�� ������������������ ������� ��� ������ ����������� ��� �� ��������!�� G��� ������������ �� ������� �� ����������� ��� ���������� �$������ �� �������� ������������������������������������������������� ���$��������� ���������� ������ ����� ���������� ��� ������ �� ������� �� ������ ������ ����������� ����� %������� �����&�� %�������� �����&� ����!�� ������� ��� ��������� �� ���������� ��� ��� ����� �������� ��� ����������� ������������������������������ organ executiv în care nu statele ���� ����� ������������� ��� ����� �� ��������� [�������� �� �������� �������������� ��� ����� �� ����� �����������������$����� �������������������������������������� ������������������������ �����������diferite do�����������������������������������������!��

@� ������� �� �������� ������������� ���� ������ �� ��������������� ��� ����$����� ���������� ����� ������ ���� ������ ������� ����� ��!�� �� ����� ��� ��������� ����������� �� ��������� �������� ����actul constit����� ��� �� ���������� ���� ������ ��������� ��� ����� ����$����_�������� ������� ������� ��� ������� "�������� �� �� ���������� ������������� � ��� ���������� ����������������������� �� ����������������� ������������ ��������� ��� ����� ������������ ���E� ���������� ��������������� ��� ���� ����������� �� �� ��������� ����������� ��� ���������� �������������������������������������������������� ���

{��������'����������/++/���� ��TWX����������������������������������K��������������������#����������������������������������������%������� ������������dreptul comunitar care ��� ���������� ����$����� �������� �� ����� ����������� �������� ��������������������������&!�� �������������$���� ����������� ������������� ��� ������������ ��� ��������� ��������� ���$��� �������� �� ������ ��������������������������K�������������������rea mult de un organ al unei OI). A se vedea Iordan Gh- '�$������- op. cit., pag. 132-133.

1 Ion M. Anghel- op. cit., pag. 360 ( referitor la OI de integrare, în general).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 161: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

107

�����������B����������������� �� ������������������������������������������������������� �������������������e).

@������������������������������� �������������� �������������� ��#���� ��� �� �� �� ��� ����$����� ����������� ��� �������interguvernamentale, care nu au fost supuse procesului de integrare propriu-���!� ���� ��� �� ��������� ��� ������� ��� �� �� ���#nd fi titularul �������� ���������� ����������� ��$� ������ ��������� ��� ����� "��������������$����������� ��� ���������������������������������� ���������� �����juridice).

0������� ���� ��� �� ���� �� ��"��������� �� ����������� ���cooperare întâlnim un organ plena��������������������������������������$���������������������������������������������������acte juridice ������������������� �������������������������������������!������������ ���� ��� ����$����� ���������� ��������� ��� ���� ����� ��������� ����� ����unui organ restrâns)1�� ���������%�� ����������������� ����&���������� ������������� ����������� ���� �������������� � ����� ����$��� ������������ �� ��� ��������� ����� �� ��$� ��� ����$����� �� ��������2, �������������������������������������������������utiv.

>��������������������������������������������� �����������cooperare putem identifica un organ plenar („un forum al �� ��������&�� %�������� �����&!� � ����� ������ ������� ���� �� ��� ������� ��� ������������ �������� ����������� ��� �� �������������������!� ��� ����$����� ����������3, organ care nu poate fi asimilat

1 0� ��� ������ ������� ������� �� ���� HL� ��� ����������� �� =�� ����

=����- op. cit., vol. II, pag. 205-206. De asemenea, Raluca Miga- '�������-op. cit., pag. 16-17.

2 ?�����������������������������$��������������K������������������������ ����� ��� HL� ��� ��� ����� ������������ ��������� ���������� ���&�� ������������������������������&������������� ������������������������- a se vedea opinia lui Gheorghe Moca– ������� � ������� � �������� ���� �����������contemporan, ����|����������'����������T}W+���� ��TX*��������������������������������������������%�� �������������� ������������&����������������� ������������������%��� ������������&_���������������������{���'�������- Droit institutionnel de l’Union Européenne, Montchrestien, Paris, 1995, pag. 47-49).

3 ?�����������0�������=������H:K��H� ��������:���unilor Unite ����� ���� ��� ��������� ���-�� ������� �� ����� ��� ��������� ���������� �������������������������� ������� �����������������������!����������������#��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 162: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

108

��� ���� ���������� �� ��������� �������������� �� �����$�� �� ��������� ����������� ��� ��� ����� ���� ��� ��#����� �� ��� ����� ��� �� ����juridico-�������� ��� ��������� %���������� ������������&� în ������ �� ����� ���� ��������� �� ���� ������� ������������� �������� ������������ ���$��!� ��� ������� ���������� �������� ��� �� ��������� ��� ������������������������� "���������������������������������������������������$�������������������������������������������������������������al statelor membre) pe teritoriul statelor membre ale respectivei �� �������1. Un ������� ��� �� �� �%����������&� ���� �� �������� ������ ����!� ����� �� �� �� ��� ������������ ��� ���������� ���������membre �������������� ����� ������ ���� ����� ��� ������� ��� ��������!������ ��� %�������� ������&������ ���������� ��� ���������� ���������având un caracter interguvernamental, în cadrul unor astfel de �� ��� ����� ������������ ��������� ���$��� ��� �� ���������� � ciuda ������������%�����������������&!��%G���������&���� ���������������������������������������������������������������������������$��� ���� �� ��������!� ���� �� �������� ��� ��� ����� ��������� ��grade diferite la procesul legislativ di���������� ����������������������� ����������������������������������������E� ������������ ��������� �������� ������ ��� �� ����� �������� ��������� �� ���� �� �� ��������� ����� ������������������������������������� ��������������������$�����executive în ���������� ������������ �������� �� ���� ������� ����� �������� �����������!E� ��� ��������� ��� ���������� ��� ������ ��membrilor organului executiv; el poate fi înzestrat, de asemenea, cu ����$����� �� ���� ��� ���������� $� ������� �� ��������2 (având dreptul

�� ���� ���� ��� ����$����� ������������ ����� ����� �� �� �� ������ ������� ����������� ��� ����� %������ ��� ��������� ������������� �� ��������&����������� � ��� B���������� H:K� �� �� �� �����#�!� ����� ���� ����� ���� ����$�����decizionale. Cf. Jean Jacques Roche- op. cit., pag. 176- 177.

1 A se vedea caracterele juridice specifice ale actelor emise de organele unei OI de integrare. Daniel Colard- op. cit., pag. 86-87.

2 @��������� �������������������������$� ������� ��������������������������� ����������� ��� �� ��!�� ��� ����� �� ���������� ��� ����������HL� ��������� ������ ����!�� ����������� $� ������� �������������� ��� ��� ������ ��!� ����$�������������� ������������� �B�������� =������� ��� �� ��!� ���HL� ���� ������������������� $� ������ ����� ���������� � ���� ����������� ��� ������� ���� �� ����������������#�� ��$� ������������ �������� ��� ������������� (Secretar General,

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 163: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

109

��� �� ����� �� ��$����$� ����� ������� ��������������������� ��������������� ����������� ��� ���������$� ������!E� ���� ��� ����$�������� ������������������������������������������ ������������������������1).

H� ���������������������������������� �������le de integrare, ��$��������������$�������������������� ������������ �������������� ���������� �������� ������������� ��� �� ����� ��� ��������� �� ���� "����������������������%���������"�������&!�

@� ��������� ��� ��#����� ������ ������� ��� �� ��������inter�������� ����� �� ������ ��� �� �� �� "�������� ��������� B���� �����$���� ���� ��� ��������� "��������� ��� ������������������������� ���� �� ����������� ��� ���������� ���� ��������� �������L���������� ��� {��������� ��� ������� H:K�� ����� ����� �� ���� �u "������������������ ��������$����H:K������ ipso facto ����� ��� ���������������!� ���� ����� �������� ���� ������ ��������� ����� ������������������ ��� ���������� ������������� ���������� ������� ��� "��������neputându-��� ������� ������� �������� ������� "�����are2), în cazul ���������� "��������� ������#�� �� ����������� ��� ��� ����� ���

?��������=�����!� ������������������� �������������������������������� ���������� ��� ������� ��������� �����!� �� ������ ����������� �������� ���� ]������Miga- '�������- op. cit., pag. 143-145.

1 0���$������� ��� ������� �������� ���� unui astfel de organ din structura ������������ �� ���� HL� ��� ��� ����� ���� ��������� �� ������� � ��� �������������������� ����������_� � ����$����� ��� ��������� ���������� ��� ����$���� �� ������ ���������� ����������� �� ��!E� ����������� ����������� � ����� �� ������ ��$����� �������������� ������������ ��� ����$��� �� �� ��������E� �������� ��� ��������!E�����$�������������������������������������������������������������� ��������������� ��� �����# ����� ���$������ ��������� ��� �� ��������!�� @� ������� ���spec�������HL������� ������������������������������������������������������������ ���� �������� ��������� ������ ����� � ��� ����� ������ ��� �� ������ �������� ��� ����������� ��������� ���$��� ��� ���������������� ����� ����� �� ������ �� �� ���� ����������� ������� ��� OI de cooperare, în care sunt reprezentate statele ���$��!E�������������������� ����������� ���������������E������ ������������������������������������������������������������������������������������������ ���� ��� ���������� �� �� ��������� HL� ����������!�� � 0� ��� ������ ��� :�������Valticos- Controle, în Réné –Jean Dupuy- op. cit., pag. 332-~~w��0���������� ���Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 127-130.

2 Raluca Miga- '�������- ���� � � �� ������������ �� �������� ��� ���� ���� ������������!���, Ed. All-B, 1998, pag. 323.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 164: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

110

������������� ��������� ������� ��� "�������!�� ��� ���� ��� ��� �� ������������������� �� �������� ���� ������ �� ������� ��������� �������������������������������������������$��� Din �����������������������contencioase ratione personae, trebuie precizat caracterul facultativ al "������������ ���������� ������������ ��� "������� ������#�� ��������������������������������� ����������������������������������������� L���������� ��� {�������� ��� ������� H:K�� ����� �� ����������������"���������������� ���"����������������������������������������������������������������������������E����������������������������obligatorii doar pentru statele care i-��� ��������� "����������� ��� ���e s-���� �"�������������"������������������������� ����������������������1).

@� �����$�� �� ����� ��� ��������� �� ���� "�������� ��� ������ �������������� ���������$���������������������������������������������� ���������� ���������� ratione personae, anume caracterul �$�� ������� ��� "������������ �������� �� �� ������ �������� ���$��2, ������� ���#�� ��� �������� ������ ��� ����������� �� ����� ������������������ ������������$��� �%������� ��� "�������&� ������ ���� ����������� ���������� ����������� �� ���� �� �������� ��� ��� ����� ��#�� �� ������������������������������� � � �������������������������������������� ��� �� ���������� ��� �� ���� ������� �������� ����������"������������ ����� ��� ����� �������� ���$��!�� G��� �������� ���� ���organul judici��� ��� ���� �� �������� ��� ����������� ���� ������������������� ���� �� ��������� �������� ����� ���������� �$�� ������� �������������������������������!������������ ������"��������������#�������� �������� ��� ��� ������ ��� �� ���� ������ ���������� �� ���������obligatorie în raport cu statele membre, conform prevederilor actului constitutiv. În plus, în domeniile care au fost supuse ������������� ������"����������������������������������������������� �� ��������� �������� �� ������� ��� ������ ���� ������tate de reglementare a diferendului între statele membre, referitor la ������������������������������������������������������ ����������

?�� ������������ ����������� ����������� ratione materiae a ������ ��"��������������#�������� ����������������rare, putem

1 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 197-198. 2 A se vedea Augustin Fuerea- op. cit., pag. 106-107.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 165: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

111

����� ��� �� ������� ����� ���$�� ��� ��������� "�������� ���������������� ����������� �L{�H:K�� ������������ ����� �������� ���$�������������������������������������������������������������������������teze juridice sau de interese)1. Astfel, Curt��� L���������� ���{�������� ��� ������� H:K� ����� ��������� �������� ����� ~X�� �����T�B����������!���"�����������������������"���������#������$����_�������������� ���� ������E� ������ ���$���� ��� ������ ����������E������������������������������������������$������������������ ��������������$�� ����������������E���������������������������������������������� ��������� ���� �$�� ����� ������������� ?�� ��������������������������������ratione materiae), organele judiciare ale unei organiza���������� ������������������ ��$���������������������������$����������������������������������������"���������������������#����� ���� �� ���� "����������� �����������2 �����$����� ��� �� ��� ������������������������������������������������������������������������������ �� �������������������� ������$�������� ������������������� ����������� ����!�� ?�� �� ���� �� ������� �� ����������� ��� ��� ������ �� �����"��������� ���� ��������� ��� ��������� ��� ���������� ��������������"����������� ���� ����� ������$��� ��� ��������������� ���� ����#����� ��������#��������$�� �����������������������������������������������$��!3, ����� ���� �� ��$� %"����������� �����&� ��� �� ��������� ���������������� �������� ������ ��������� ���� �� ��$� ���#�� �� ������������„jurisdic���� �����������4”. @� ����� �� �������� ��� ��� ���������������� ���������� ratione materiae a organelor judiciare poate

1 Raluca Miga- '��������������������� ��T}W��2 Roxana Munteanu- Drept european�� ���� H����� G����� '���������� T}}X��

pag. 240- 241.3 Daniel Colard- op. cit., pag. 86. Într-�� ������ �������� �� ��� ������

Giandomenico Majone -La Communauté Européenne: un Etat régulateur, Montchrestien, trad. Jean- Y������� '������� G������ T}}X�� �� �� �_� ����� ����� �����������������������������������{����������������� "���������� �������������������������� ��������##�������������� ���������������������������� ����������� �$�������� ������� ��� �������� ���$��&�� ������ ��� ����� ����������� ������������� ��������� � ��� ��� ���������� ��� ��racterul ����������������������� �������������$�������������������� ��������� ����������������������������L�����=���'�$������- op. cit., pag. 168-169)

4 Roxana Munteanu- op. cit., pag. 240.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 166: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

112

�����_� ��������� �� �������� �������� ������ ��� �� ����� �������������� �������E� ��������� ����������� ��� ����� �������� ���$��� ��ob�� ����������������������������������������� ���������

@� ����� ��� ��������� ���������� ����������� � organelor "��������� ���� ���� �� �������� ��� ����������� ������� ������ ������� ����� �������$�����"���������������������� �������������� ����"��������t��$���� �� ��� ������� ������-�� ����� ������������ ��� ������$�� ������� ��� ���������� �� ������� ��� ������������ ��!�� @� ����������������� ������������ �� �L{�H:K�� �������� ������������������������������ �������� �H:K��������� ���B���������L{��� ������ cere ������������������������1.

0���$���������������������������������������"�������������!��������������� ����� "�������������������������������������� �������������� ��� ����� ������� ��������� ��������� ��� ������� ���� �����������!��materializat�� ���� � ��������� ��� ������ ��� ����� "������� �������� ������ ��������� �� ������ �������$�������� ��� ������������ �������������������� �� ���� ������ �������� ��� �� �������� ��� �� ����� ����!�� @�� �� ���������� ��� ��� ����� ��� ����� � ���� ��� �� ���������� de cooperare tocmai �������� ������� ����������� �������������� ���� ��������2 ������ ��� �������E� ���������� �������� �� �������� ��#�� ������������� ������� �� ������� ������� ��� �� �������� ��� ��� ������"��������������������0��������������������� ������������������������ ������������ ������������$������ �� ��������� ����������� ���������������������� �������� �������������� ���� "������������������������������������ �������3 �� ������� ��� ����������� acordate organelor

1 Raluca Miga- '�������- op.cit., pag. 198. 2 Doctrina c������� �� ���� ���������� ������������� �������� ��� ��������

��� ���������� %� �� ����� ��������� ����� ��� ����������� ��� ����������������������� ����$����� HL�� ���� ���������� �#������� �������� ���substituindu-se practic statelor membre, având puterea de a lua decizii care produc efecte cu privire la particulari”. A se vedea Jaqueline Dutheil de la Rochère- Introduction au droit de l’Union Européenne, Hachette, 2002, Paris, pag. /w���#�� ��������� ����������� ������������ ��� �� ��������� ���$������ �� ������� ����OI de integrare , a se vedea Ion M. Anghel- op. cit., pag. 360.

3 ?������������������ ��� {����������� �������������HL���� ��� ����� ����������� ������� ����� ��� K��� ������� ����� ������� ���-o opinie, ca „o Curte ���������������������$�������"�������������entru aplicarea legii europene”- a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 167: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

113

"��������� ������#�� �� �����iilor de cooperare. Este vorba de ������������ ������"���������������������������������"�������������������� ������ �� ���������� �� �������� ��������� ����� ��� �� ������$��������������������������#���� ��������������� ��������������a aprecia ������������������������������� ������������������� ���������������������� [������� �������� �������� ������ ��� �� �������� ������ �������������������������������������������������������������������������������� ����� �������� ��� ����� ���� ����$����� �� mai sus se ��#������ �� ������ �������� �� ������ "��������� ���� ���� ������� ����� ��������� ��� �� ������� ����� �� �������� �� ���� ���� ��������������� �� ������ "��������� ��� ������������ ������������� ������ ������������������������

În ansamblu, organi�������� ��� ��� ����� ��� ����� � ��� ����� �������������� ��$� ��������� ������������� ��� ����� ���� ������������ ����� ���������� ���� ������� ��� �� ������ ���������� �� ������ ������������ ����������� ������������������ ��� �����������������������constitutiv �� ������ ��� ���������� ��#�� ��� ������� %�����������statale” (domeniul monetar, un spatiu economic unificat, ���������������� �������� ������������� ����!�� @��������� ���������������������������������������������������������������$���������� ��� �������� ���� �� ��� ��� ��������� �������� ���$���� ���� ����organe autonome1�� @� �����$�� �� ����� ������#�� ������ ������������������������������������$����� �� �������%���������������������������&���������������������������������������$����������„putere ��������������������������������������������&2.

se vedea Claude de Granrut- Une Constitution pour l’Europe, LGDJ, Paris, 2004, pag. 32-~~���K������������������������������{����������������������������%��"������� ���� � ����������� �� ��������� ��� ������������������ �� tratatelor”; sub ��������� ���� ��� ����� �� ������� ������� %�-�� ������� � ������ ��� ��� �� ����������������������� �� ����������� ��� �� ������� ��������� ������������&�� 0� ��� ������Rostane Mehdi- L’ordre juridique communautaire: structure et principes, pag. 33, în Louis Dubouis (sous la dir. de) – L’Union Européennne; Les notices de la Documentation Française, Paris, 2004.

1 Jean – François Guilhaudis- op. cit., pag. 183-184. 2 Idem, pag. 184.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 168: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

114

În ceea ce ��������� ������ ��� ��������� ��� ������������ ������� ���������� ��� ���������� ��� �� ���������� ��� ��� ����� ����� �����deosebiri_� ��������� ��������������������������� ����������������nale deciziile sunt adoptate prin vot, fiecare stat dispunând de un vot1. G����������������� ����������2�� ���� ����������$��������� ������������� ����������� �� ���������� ��� ��� ����� ��� ������� ��� �� ������deciziile lor guvernelor statelor membre dar �������������������������pe teritoriile acestora3��0�������������� ����������������������������� �$����� ��� �� ��� ��������� �������� ���� ��� �������� ���$������ ���������������������������������������$�� ������������������������$��� ��� ��"�������� ���sare pentru a impune respectarea lor de ������������������

@� ������� �� ����������� ��� ����������� �������� ��������� ��� ������� ��� �� �������!� ��� ����� �� ��� �������� ���$���� ��� �����������������������������������������������������������������������orind �� ������� ����� ��������� %�� ����� ����� �� �� ������� ������� ������������� ����������� ��� ����������&4!�� @� �� ���������� ������������� ���������� ������ �� ���� ��������� ��� ���������5 ori de câte ori este vorba de un domeniu-���������������ial) pentru statele ���$���� �� ������ ���� ������� ��� ������ ��������� �� ��������majoritar6�� :�� ������ ������� ��� ����������� ��� �� ����� ��� ����������

1 Réné- Jean Dupuy- op. cit., pag. 17, în Réné- Jean Dupuy- op. cit.

��� ������� ��������� ������� ��� HL� ��� ����������� ��� ��������� %������������������&�� �������� ���� ��� %�������� ��$��������&� ������������� ���� ��������"���������� ��#���� ��������HL���� ��� ����!�� �0���������� ���?�����?�����-op. cit., pag. 75.

2 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17. 3 Daniel Colard- op. cit., pag. 86-87. Ion M. Anghel- op. cit.,

pag. 359-360. 4 Réné-Jean Dupuy- op. cit., pag. 17-18. 5 Într-�� HL�� ������� ���� ������� ���������� ���� ��� �� ��� ������ ���

unanimita����%����������������� ��� ������"� #����$��������������������ansamblului”. Într-��HL�������������� �������� ������������������������������������������HL��������������B�����������������������������������0���������������� ���������� ������ ��� ��� HL�� {��� ������� >������� – Des Communautés Européennes à l’Union Européenne, La Documentation Française, Paris, 2004, pag. 6-7.

6 0�������������?�����?�����- op. cit., pag. 76.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 169: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

115

��������������������������������������������� ����������������� �����votul cu unanimitate ar fi exclus, în favoarea votului majoritar. ?���������� ������ �� ������� ��� �� �������� ������������ ������������� ���������� ��� $������ �� ����� ������ ��� ������ ��"�������(interpretat într-�� ������� ��� �� ����������� �� ��������������������1!�� ��#���� �������� ���ului cu unanimitate ���������� ���������������������������������������������������������������� ����!�� @� ������� ������ ����� ��� �������� ��������������������� �� �������� ������������� ������������ ��� ��������� ��deciziilor va fi cea st�$�������������������$������������������������������ ���������� ������������������ ����$����������� ���������� ���������deci ar fi preferabil a se evita o ��������������� ������� ����������������������� ��� ����� ��� ��� ������ ���� �������� ��� ��� ������� ������������ ������������ �� ����������� �������� ��"������� ������ �����#�� �� ������� ��������� �� ���������������� �� �� ����������� ���integrare).

1 Augustin Fuerea- op. cit., pag. 58.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 170: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

116

5. "�#$��%&��'(����%����$�)���)%**+)���)��cele de integrare sub aspectul �)��&�)�%(#$�$)�)

membre

@� ������ ���� ����������� ��� ���������� �� ������������������������ ���� ��� ������������ ����� ��������� ����� ����� �������� ���������� �������� ������������������������������0������� ������� ����� ������������� ���������� �������������� ��������"�ritatea �� ����������� ������������ ��������� ��� �������� ��� ���!� ������������ ��� %�� �������� ����������� ��� ������� ���� ������ ����� ���������������� �� ��������������������������������������������� ��������suverane a statelor”1���� ������������ integrare ar fi un tip distinct de �� �������� ������������������%������� ������������������ �������al statelor membre”2.

?��� �� ���� �����3�� �������� ������ �������� ���$��� ����� ���������� ��� ���������� ������ ��� ������� ������� ������_� �������organiza���������������%������������������ ������������������$���������������������������������������������������������������!����

1 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 16-17. 2 Un autor, clasificând OI în „OI interguvernamentale”, (având ca

������ �� ���������� ����������� ����� �������� �������� ����� �� ���������������� �� �������� ������� ��������� ���#�� �� ��������� �������$���� ���luarea deciziilor”) ��� %�� �������� ������������&�� ������� ������� ��� �� ����������������� %�� �������� ����� ���� ����� ������� ��� ������� ������� ����#��-se ������������������������&������������������������������������������� ������������ ������������������ ������� �� %� �����anitatea, atributul de a guverna, a fost ��������������������������$�������� �������&������L��>��0 ���- op. cit., pag. 359-~X+�� G��� �������� �� ������� ������� ����� ��� ��� �������� ��� ��� ����������$�������� �������������������������������������������������������������$������@������������#���������������������������������������������������������� ������� � �� ��������� ����$������� ������� �� ������ ��� ����� ������ ���$��� ����� �������� ����� �� ����� ����� ���������!� ����� ���� ����� � ������ ������� legi �$�� ������� ������ �������� ��������� ������������ ��� ���������� ���������������������������������������������� � ����������������� ���HL���� ��� ���� ��raport cu statele membre, primele având „puteri reale” (Ion M. Anghel- op. cit., pag. 359) �������������������������

3 Daniel Colard- op. cit., pag. 86-87.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 171: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

117

��� �� ������ ������� ��� ����������&�� ?���������� �� ���������������������� ��� ����� ������ ������ ��� ��������� %��� ��� ����” sau %������������&� ��� ����������� ��� �������� ���� �������� ����%������� ��� �������� �$�� ������� � ���� ��� �������� ���$��� ��� �#������������ ��� ������������� �������� ������� ���� "�������&�� 0������� ���� sus-�������� ����� �� ���� ��������� ��� %��� �are” un proces �������#�� �� %������� ��� ������ ��� ������� ����� �� �� ������������������� �����������&1�� @� ������� ������� �� ���������� ������ ����� ��� ����� � ���������� ���� ����� ������������� �����������deoarece primele presupun o acceptare li$��� ��� ����� �����������$��� %�� ������������ ��� ���������� ���������&� ��� ��� �������������� ��� ������� �� ��������� ��� ������� �� ���������������� ��� ����� ��� ������ �������� �����!� %�� ����� ��� ���� ������������ ���������membre” (aspect cu care o or �������������������������������������������%���������������������������������������&���������������������������������������������!�

|�� ����� ������� ������2�� �� ����� ��� ��������� �������� "������� ���� �����������������������$�������������% �vernele statelor membre ��������� ��$�� ���� ����������������� ���&� ����������� �����������������������!�� ���������� �� ������������ ��� ������ ���� ��� �� �������������������� �����������$���%������������������������������������dreptul de a aprecia ang�"�������� ��� ����� ��� ��� ����� ��� ����������������&�� ?���������� �� ���������� � ��� ��� ����� ���� �� �������������� ������� ��� �� ������ ���������� ������ ��� �� ����� ����� ��������� ��������� ���$��� ���� ��� ��������������� ������� ��� �����������acestor state. 0���� ��������������� ���� �� ����������� ��� ��� ����� �������������� ����������������������������������������������������������� ��_� ����$��������� ������� ������ ���� ����� ��� �� ��������

1 Idem, pag. 86-87. 2 Raluca Miga- '�������- op. cit., pag. 17. Daniel Dormoy- op. cit., pag.

6-W�� G����� ������ ��� ���� ������� %�� ���������� ��� ���������&������� ��� %���coordonare”), „î�������� �� ��������������� ��������� ���� ����$������� ���������������������������������������������#�� ������������������������������������� ����� �$�� ������&�� ��� %������� ������� ���� �� ��������� �������� ���������������������������������"������������������� ������������������������������������$����������������������������&��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 172: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

118

�����������!� ��� ����������� �� ���������� ������������� �� ����independent de statele membre; amendarea sau dizolvarea �� ��������� ��� ������ �� ������ ��� ��������� ����� ����� �� ������!� ����������� � �� ������ ����� ��� ����� ������������ ��������� ��� ���������������� �� ���������� ��� ����������� �� ���������� ����instit������� ������ ������� ��� �� ���� ��� �� ��E� �� ���������� ���cooperare sunt create de state în principal pentru a reprezenta un forum de cooperare al acestora1������������������������������������tip guvernamental - care ar presupune formarea unui nivel de ����������������������������������-).

În ceea ce ��������� ���$����� %������������ ��� ���������2” ale statelor ���$��� ����� �� �������� ��� ��� ����� ���� ������������������ ��� ����� �� ������� �� �������� ������������ �� ���������� �� ���������� ��� ���������!�� �������� ����� �������_� ������

1 Ion M. Anghel- op. cit., pag. 359. 2 ������������������������������%��������������$�������������������

�� �� ���� �� �� ���� �� �������� ��� ������ ��������� �au sociale, în vederea ����������� ���������� ��� ��� ����&� ������ ���$�� ����� ��� ���������� �� �������������������!��0����������B�� ���[����- ����������� ��*���H������������������������ ������� ���������� ��� %������������ ����&� ���������� ������������ste ���� ��� ?�������� ��������� ����� ����� �� ���������� ������� �� ����������%������������������������������� ������������������������ ������������������&!��������������� ��������� �� ���� ��������� ���������� ����$���� ����������������������� ����� ��������� ����� ��� ���� ������ �� ��������� ����� ����������� ������������������������������������������!�������������������������������������� ���������� ����� �� ��������� ��� ����� � %������ ������� ��� ����� �� ����� ���poate adopta pe teritoriul pe care îl ������������������������������������������ �������������$���������������������������������������������������������&������������ ������ ��������� %����$���� ������������� ��� ����� ������� ����������� �� ��������� ��� ���$��� ��� ���������� ��������ale”. A se vedea Dominique Carreau- Droit international, Paris, Ed. Pédone, 1999, pag. 326. ?���������� ������ �� ���� ������� ��������� ���� %�������� ��� ���������&���������� �������� ������������� ��� ���������� ����� ���������� ������ ��� �������� ���������� ��� �������� ��� ������������ ��� ����!�� 0������� �� ������ ���������������������������$��������#�������������������������������������� �� ����������� �� ���������� ������� ����������� ��� �������� � ����������������������� ��� ����� ������ 0� ��� ������ =�eorghe Moca- op. cit., pag. 172-186.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 173: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

119

����������� ���� ���� ������ �� ����������� ��� ��� ����� � ��� �� ��������������� ������� ���$���1E� ������ ������ ����� �������� ��������� ���� ������������� ��� �������������������� ������������$��� ��������domenii, ��������� �� ������ ����������!� �������� ��������� �� �����������$��� %��� ��������� ����������� ��� ���������� �� ����������� �����������������������������������������"������������������� ���������� ���� �� ��� �������� ������ �� ������������$��2”; exi������������������������������ ���������������� ��������������������suveranitatea3 statelor ���$���� ����� �����$���� ��� �� ���������� ���cooperare4E� �� ����� ������ ��� ������ ����� �������� �� �$�������transferului efectuat de statele membre în profit��� �� ��������� ���

1 Raluca Miga- '�������- op. cit.,pag. 17. 2 Daniel Dormoy- op. cit., pag. 6-W��0������HL�������������������������

��%���������������-��������� �������������� ��������������������$��&��HL�de cooperare, spre deo��$�������HL������� ��������������������������������� ��������� ������� ����$����� ��#�� �� ���� ����������� � ��� ����������������������� H� ����� ���� �� ��� ��������� �� ������� ��� �������� ���$��� ��� ����������������������������������HL����$������������ceptat de statele membre spre ��������������������������������������������������������������������������������������concurentele statelor membre. Cf. Jean–François Guilhaudis- op. cit., pag. 184. @���������� ���������� ����� ���������� ���� ��� ����������������������������������������������"��������������HL��

3 ?��������������%�������������������������������������� ������������������ ����������� �������&� ������������� ��� ����� ������� %���������� �����������������������������������������������������������&��0����������B�� ���[����- op. cit., pag. 266-267. Pentru un alt autor, suveranitatea statului „tinde �� ���� "��������� ����������� ��&�� ������������� ��� ������ ������ �������� %��� �����cuvinte, statul nu ar putea fi decât suveran&��B���������������������� ���������������� ��� ��� � ���#�� ��� ������� ��� ����������� ��������_� %� ������� ������������ �� ������ �� �� ����� ��$������� ���� ���� ���� ��������&�� 0�����������������������������������������$��������������������%���������������������������������������������������������������������������������������������este deloc suveran”. Un stat non- suveran nu este un stat, deoarece %������������� ����� ���������� ������ ��� ��������&�� ?�� ������� ������ �� �������������������������������������������������������������������$�������0����vedea Maurice Duverger- Institutions politiques et droit constitutionnel, PUF, Paris, 36-37.

4 Jean François Guilhaudis- op. cit., pag. 182. Ion M. Anghel- op. cit., pag. 359-360.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 174: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

120

��� ����� ��� ���������� �� ������������� ��� %����� �������������������&1����������������������������������������������������obiectul transferului efectuat de statele membre în cazul �� ����������� ��� ��� ����� �%�������� ��� ���������&� ����� �� ���������� �� ��������� %������������������"��2&�� ���� ���������� ��������� �������� ���� ����� ����� �������� �� ������ �� nivelul superior de ���������������������������������!�

��������� ��� �� ����� ������������ �� ������������� ���grare, ���� ��#� �� �������� ������������� �������� ���� ��������� ��� ��$���������������� ���������� ��� ������ ����������� ��� ����� ��� �����������$����������������������� �������� ��������������#���$������originale, principale, suverane, de drept inte��������� ������%� ��$���&� ���� %�$���$���&� ��� �� ��������� ������#�� "������������� ������� ����������� �������� �����������!��G���������, chiar �������������� �������������� ������-�����������������������������$��� ������� ��������� ��� „transfer de suveranitate” sau de „atribute suverane” de������������������������������������������������"������������$���������������� ������������������������������������� ��������� 0������ �� �������� �-ar substitui statelor membre în majoritate�� ���������� ���� ��� ����������� ����� ��������� ���������� "������� ������������� �������� �� ����� ��� �������� ���$��� ��������� ���� ���� ������ �������� ��������� ����� ��� ��������� ����� ���������������������������������������������������������������$���pot ����� ���������� �� ��������� ��� ��� ����� �� ���� ��� ������ ���nelimitat (un transfer cvasi-���������������������������������������������� ������� � ���������� ����������� ��� �������$��� ��� ���������������������� ���������� ��� ius cogens?)3. Aceste aspect�� �� ���� ���

1 Daniel Colard- op. cit., pag. 87. Daniel Dormoy- op., cit., pag. 6-7.

Réné Jean Dupuy- op. cit., 19. 2 Jean Jacques Roche- op. cit., pag. 182.3 Într-�� ������� ����������� ������ ��� ������������ ��������� ��� ������ ���

������� ��� �� ������������ ������������ ����� �������� ���$���� �� ���� ������������������������������������������������������ ���������������������� ���w!��G��������������������������������������� ��������������������������������������� �������� ��� �� ���������� ��� �������� ��� �� TW5). Astfel, acordarea de ���������� �������� ����� �� HL� ��� ����� ��� ������� �������� ��� ������� ��������������� ���������� ����� ��������� �������� ����� �������� ���$������ :�[���������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 175: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Uniunea ���������i o� ��������i���������

121

��������� ���$����� �� ������� ������ �� �� �������� ����������� ����analize juridice riguroase a acestui subiect.

H� �������� ����������� ���� ����������� �lato sensu, ������#�� ����� ���� ���� ����� ��� �� �������� ������������ ���-me������!� �� �������� ���-�� ������� ���#�� ��� ������ ���������������� ������ ��������� ���$���� %��� �� ������� ���������� �������&1

������� �� ������ �� ����������� ��� ��� ������ ����� �� ����������$�� ������� ��� ��������� �� ������� ��� �������� ���$��!�� ?����� %�������� ���������2 care se impune statelor membre” ������������ ������������ ���HL!� ��� ����� ������ �� ����� �������� ������ �����������������������������������������������������"�������!������������teritoriul statelor membre (caracterul supra������� ��� HL!3 a �� ����������� ��� ��� ����� � �� ���� ���#�� �� ��������� ������������������ ��������� �� ����������� ������������ ���� ������������(lato sensu).

?���������������������������� ����������������� ��������������������� �� �$����������� ��� �� ��"��������� ��� ����� ������ �������� � ���������� �������� ������������ ������ ��� ��������� ������������ ������������������������������$��������������� ������������������������������������$���������������juridic particular, specificitatea acestor �� �����������������K����������������������������������

���������������������������������������������������%������������������mai ��� ���#�� �� ������ ������� � �� ��������� ��� �� ��� � ������ ��$��� �� ��������� ������� ���������� ����� �� ������ ��������� �������� ������� ��� ������ �� $�������������� ����������&�� ?���������� �� ��������� ���� [���������� ������������������� ��������� ������� ������ ������������� �� ���������� ����������E������������������������������������������������������������������������������������������������&��0����������=���� ���>���- op. cit., pag. 178-179.

1 Réné –Jean Dupuy- op cit., pag. 18. 2 Provenind de la lat. Potestas – �����������#�����G������k��?� �����

������ ������� ����� ��� �������� ��� �� ���� ������ �� ��������� �������� �� ������������� ���������� ��� ��������� unui stat ����� ���������0� ��� ������ >�������Duverger- op. cit., pag. 14. ������������������������ ���%����������������&��������� ��������� ����������������������� "������������������ ������� ���������dintr-�� ������� ��� ����$����� ��� ���������� �������� ������� ���#��� �� ��������������������������������!��

3 Réné- Jean Dupuy-op. cit., pag. 19.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 176: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

>�����Virginia Antonescu

122

În c��������� ������ ����� �� �� ���������� ����������������������������������������������� �����"�����������������������$������ ��������� ��� ������ ������������ �� ����������� ��� ��atele. ������������� �� ����������� ������������ �� �� �������� ��� ������������� �� �������� ��� ��� ������ ������� ��� ����� ��� ��������� �� ������������ ��� ���������� ������� ����� �� �������� �������� o �$������������� tocmai pentru a dovedi, ��������������������������������������������������� de orginalitate ale cadrului institu������al UE în comp����ie cu o astfel de enti����� "�������� �� ��z�����inter��������K���a �������������������������������HL����a porni în prealabil de la definirea OI în dreptul inter��������i de la ����������� � �������i����� ����� ������ ���$� ��������� �tructurii inst����������� ��� ��������ei orga������ ��� ������������� ��� �����sunt înzestrate în temeiul actului const������� �i al modului de adoptare al deciziilor, ������������������������������������bre) între HL�����������������HL de integrare.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 177: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

9

Capitolul 1Evolu]ii recente [i tendin]e viitoare

în politica comercial\ a UE

În elaborarea politicii comerciale, statele suverane, ca subiec]i ai re-la]iilor economice interna]ionale adopt\, în mod autonom reglement\riproprii, care trebuie s\ r\spund\ obiectivelor na]ionale de ordin strategicsau imediat. Totodat\, în procesul elabor\rii sau al perfec]ion\rii politicilorcomerciale se ]ine cont de starea general\ a economiei [i de tendin]ele cese manifest\ în rela]iile economice interna]ionale, de acordurile sau în-]elegerile la nivel bi sau multilateral (la care particip\ ]ara respectiv\) cât[i de uzan]ele [i principiile statuate în comer]ul interna]ional (cu condi]iaca acestea s\ fie compatibile cu interesele proprii [i cu principiile cecaracterizeaz\ politica economic\ intern\ sau interna]ional\ a statuluirespectiv).

Perioada postbelic\ se caracterizeaz\ prin institu]ionalizarea regle-ment\rilor de politic\ comercial\, atât în plan interna]ional, multilateral,o dat\ cu intrarea pe scena interna]ional\ a GATT-ului, TRIPS-ului [i aGATS [i ulterior, a cre\rii Organiza]iei Mondiale a Comer]ului, cât [i înplan regional, prin formarea unor blocuri comerciale institu]ionalizate,cum ar fi NAFTA, AELS-ul sau, pe un plan superior, al Uniunii Europene.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 178: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

10

CREARE {I DETURNARE DE COMER} CA URMARE A EXTINDERII UNIUNII EUROPENE

De[i se caracterizeaz\ printr-o foarte mare varietate, reglement\rile depolitic\ comercial\ contemporane au unele elemente comune, [i anume:1

a) Reglement\rile vizeaz\ o sfer\ larg\ de probleme, aceluia[i obi-ectiv fiindu-i consacrate mai multe instrumente (cu ac]iune direct\sau indirect\).

b) Ca regul\, m\surile care urm\resc stimularea exporturilor suntactive, în timp ce restric]iile asupra importurilor au un caracterpasiv.

c) Problemele de echilibru valutar-financiar ([i altele) se solu]ioneaz\prin reglement\ri diferite, într-un fel pentru importuri [i în alt felpentru exporturi.

d) Existen]a unor diferen]e importante între reglement\rile refe-ritoare la produsele manufacturate [i cele cu privire la produsele debaz\ (acestea din urm\, îndeosebi cele de provenien]\ agricol\beneficiind de o protec]ie mai ridicat\).

e) Sunt protejate cu intensitate [i eficien]\ deosebite interesele di-feritelor grupuri sociale sau profesionale ori categorii de produ-c\tori, in func]ie de capacitatea acestora de a face fa]\ concuren]eiinterna]ionale.

f) Se utilizeaz\ numeroase reglement\ri diferen]iate de la un partenerla altul; reglement\rilor generale li se adaug\ extrem de numeroase„particulariz\ri”, valabile numai pentru leg\turile comerciale cu unanumit partener (sau grup).

UE [i-a replicat eforturile interne în plan interna]ional, unde esterecunoscut\ ca un suporter activ al noilor runde de negociere GATT/OMC. Acest cadru multilateral a permis UE s\ preg\teasc\ terenul pentruatingerea unor obiective ambi]ioase, printre care de o importan]\ practic\deosebit\ se num\r\ perspectiva liberaliz\rii pe mai departe a comer]uluipentru restabilirea încrederii în mediul de afaceri la un moment critic îndezvoltarea economiei mondiale, precum [i revigorarea naturii disci-plinare a sistemului comercial multilateral.

1 Gheorghe Ciobanu (coord.), „Tranzac]ii interna]ionale”, Cluj-Napoca, 2000, p. 343.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 179: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

11

UE trebuie înc\ s\ dep\[easc\ examene dificile pentru a se conformape deplin obliga]iilor OMC [i a reglementa aspectele spinoase în rela]iilecu partenerii s\i comerciali.2 Accesul pe pia]\ pentru bunuri industriale seamelioreaz\ într-un ritm modest pentru textile [i îmbr\c\minte, cu in-fluen]\ doar asupra unui num\r redus de ]\ri în dezvoltare, în timp cepentru pia]a achizi]iilor guvernamentale „rezultatele de pân\ acum de-zam\gesc”3. Condi]iile de acces sunt de asemenea afectate de numeroaselearanjamente comerciale preferen]iale care fac ca regimul CNMF s\ fieaplicabil exclusiv doar importurilor din 8 state membre OMC: Australia,Canada, Hong Kong, China, Japonia, Coreea de Nord, Noua Zeeland\,Singapore, [i Statele Unite. Tratamentul cel mai avantajos este acordat]\rilor ACP [i celor mai pu]in dezvoltate (95% din liniile tarifare suntlibere de taxe), urmate de acordurile comerciale regionale (80%), be-neficiarii de SGP (54%), si ]\ri expuse doar clauzei NMF (20%).

Caracteristicile politicii comerciale ale UE

UE a pus bazele unui mecanism de politic\ comercial\ bine articulatale c\rui principale caracteristici sunt:

– statele membre au convenit asupra transfer\rii responsabilit\]ilorîn privin]a impunerii taxelor vamale [i managementului politiciicomerciale la nivelul comunitar [i asupra aplic\rii deciziilor Co-munit\]ii

– statele membre continu\ s\ joace un rol decisiv în situa]ii careprivesc dificult\]i economice [i sociale cauzate direct de naturacomer]ului;

– liberalizarea comercial\ pentru bunurile industriale se desf\[oar\într-un ritm continuu dup\ cum rezult\ din cuprinderea larg\, peprodus [i geografic\, a acordurilor preferen]iale. Provoc\rile im-

2 A 4 a Conferin]\ Ministerial\ OMC ]inut\ la Doha (Qatar) în noiembrie 2001 a lansato nou\ rund\ de trei ani de negocieri comerciale (Agenda Doha) cu accent simultanpe comer]ul liber [i noi forme de reglementare.

3 WTO. „Trade Policy Review Body: The European Union”, Iunie 2000.

EVOLU}II RECENTE {I TENDIN}E VIITOARE ~N POLITICA COMERCIAL| A UE

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 180: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

12

CREARE {I DETURNARE DE COMER} CA URMARE A EXTINDERII UNIUNII EUROPENE

plicate de folosirea complex\ a m\surilor de ap\rare comercial\ [iobiectivele ambi]ioase ale PCC sunt suplimentate de natura mereuîn schimbare a negocierilor comerciale multilaterale sub auspiciileOMC.

Actualmente, statele membre ale UE au acorduri comerciale pre-feren]iale cu to]i membrii OMC, cu excep]ia a opt ]\ri, pentru care esteaplicat exclusiv tratamentul CNF. Astfel, dup\ aderarea la UE, majoritateaimporturilor române[ti se desf\[oar\ în cadrul acordurilor comercialepreferen]iale. România va trebui s\ negocieze acorduri comerciale bi-laterale similare cu ale UE4 (cu excep]ia Acordurilor Europene, care vorfi abolite), [i anume:

– Schema Generalizat\ a Preferin]elor (SGP), care este implementat\pe baza acordurilor pentru perioade de trei pân\ la patru ani; ea acoper\,practic, toate sectoarele economice. Practic, în loc de scutiri de taxe pentruanumite contingente, se acord\ unele reduceri de taxe vamale f\r\ restric]iicantitative. Nivelul preferin]ei tarifare depinde de sensibilitatea unuiprodus: produsele foarte sensibile se vor bucura de o reducere tarifar\mic\, iar celelalte produse pot fi scutite de taxe. Este cazul pentru maitoate produsele acoperite de schema generalizat\ a preferin]elor pentru]\rile cel mai pu]in dezvoltate.

– The new Asian Caribbean Pacific (ACP)-EU Partnership Agreementof Suva care vizeaz\ îndep\rtarea progresiv\ a barierelor comerciale [iîmbun\t\]irea cooper\rii în toate activit\]ile legate de comer]. Preferin]acomercial\ nereciproc\ introdus\ în a 4-a Conven]ie Lomé a fost men-]inut\. Aceasta include scutirea de taxe vamale pentru toate produseleindustriale si pentru o mare parte din cele agricole si alimentare, precum[i acordarea de taxe preferen]iale pentru aproape toate celelalte produseagricole.

– Euromed - UE a încheiat sau este în curs de negociere de acorduribilaterale de asociere cu ]\rile mediteraneene: Tunisia, Maroc, Iordania,Israel si Autoritatea Palestinian\, Liban, Algeria [i Egipt. Aceste acorduricon]in o component\ politic\, una comercial\ [i una de cooperare. Acor-

4 Vezi: Carola Grün, Stephan Klasen, „Growth, Inequality, and Well-Being: Intertemporaland Global Comparisons”, pp. 617-659.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 181: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

13

durile individuale urm\resc în special stabilirea unei zone de liber schimbpentru m\rfuri între fiecare ]ar\ [i UE. În plus, ele con]in prevederiprivitoare la liberalizarea serviciilor, circula]ia capitalului [i competi]ie.

– Cipru [i Malta – Acorduri de asociere.

- Uniunea Vamala UE-Turcia . Turcia aplic\ Tariful Vamal Comun alUE pentru produsele supuse acestui acord.

- Acordul Preferen]ial Comercial cu Africa de Sud. În cadrul acestuiacord, 95% din importurile UE din Africa de Sud vor fi complet li-beralizate la sfâr[itul unei perioade de tranzi]ie de 10 ani. Pe de alt\ parte,86% din importurile Africii de Sud din UE vor fi complet liberalizate lasfâr[itul unei perioade de tranzi]ie de 12 ani.

- UE acord\ preferin]e comerciale în regim tarifar de tip autonomAlbaniei [i Bosniei-Herzegovina, [i, pe baza unui Acord de cooperareCroa]iei [i Republicii Iugoslave a Macedoniei.

România are semnate acorduri comerciale preferen]iale cu ]\ri în cursde dezvoltare (în cadrul Sistemului Generalizat de Preferin]e), sau încadrul acordurilor regionale. Acestea din urm\ includ Acordul European[i CEFTA. Acordul European reprezint\ primul pas c\tre convergen]aeconomic\. Acordurile „zero-for-zero” negociate în 2000 au stimulatcrearea de zone de liber comer] înainte de momentul ader\rii la UE(Tratatul de aderare 2005). CEFTA este principalul acord multilateralîncheiat între TCEE [i a fost conceput ca un „exerci]iu”5 pentru viitoareaUniune Vamal\. De asemenea, România mai are încheiate acorduri co-merciale bilaterale cu Moldova, Turcia si Israel.

Dac\ se analizeaz\ modific\rile tarifare pe fiecare produs [i pentrufiecare ]ar\ de origine a importurilor (ceea ce constituie perechea produs-]ar\), putem observa c\ sc\derea protec]iei tarifare a României se explic\printr-un num\r mare de pozi]ii tarifare pentru care taxele vamale scad:9253 produse ]ar\ dintr-o list\ de 12226 produse-]ar\. Acest lucru nu estesurprinz\tor, devreme ce România a abolit taxele vamale pentru prin-cipalii parteneri comerciali – UE [i CEFTA. Doar pentru 333 produse-

5 Proiectul PHARE RO 9907.02.01, „Adaptarea politicilor României la cerin]ele UE cuprivire la taxele vamale [i politica comercial\”, p. 41.

EVOLU}II RECENTE {I TENDIN}E VIITOARE ~N POLITICA COMERCIAL| A UE

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 182: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

14

CREARE {I DETURNARE DE COMER} CA URMARE A EXTINDERII UNIUNII EUROPENE

]ar\ taxele vamale vor cre[te, iar pentru 2640 perechi nu vor ap\reamodific\ri în valoarea taxelor vamale.

Tendin]e viitoare în politica comercial\ a UE

Condi]iile de acces pentru produsele agricole sunt afectate de func]io-narea PAC. Nivele înalte de satisfacere proprie exist\ pentru produseleagricole primare, precum grâu, produse lactate [i carne. Taxele mediisimple asupra produselor agricole sunt estimate la 17,3%, de[i accesul cuproduse la care taxele sunt înalte are loc mai ales prin contingente tarifare.În viitor, condi]iile de acces pe pia]\ pentru exportatorii de alimente vorfi influen]ate de politicile UE în domeniul securit\]ii alimentare alimentate[i de o anume „panic\ alimentar\”6 la nivelul Comunit\]ii. În ceea ceprive[te accesul pe pia]a serviciilor, UE este angajat\ într-un proces deeliminare a restric]iilor comerciale [i concuren]iale. Evolu]ii legislativemajore au avut loc cu privire la serviciile financiare [i telecomunica]ii.Efectele acestor m\suri interne au fost înt\rite de angajamentele UE laOMC prin furnizarea tratamentului na]ional ofertan]ilor str\ini de servicii.În contrast, nu au fost angajamente la OMC pentru transporturi [i serviciiaudio-vizuale, iar legisla]ia UE include numeroase ipostaze ale preferin]eieuropene sau bilaterale.

UE este privit\ ca un utilizator de prim\ m\rime al procedurilor dereglementare a diferendelor în vederea aplic\rii obliga]iilor comercialemultilaterale ale partenerilor s\i, fiind de asemenea implicat\ frecvent [ica repondent. Disputele transatlantice sunt în special subiectul dezba-terilor publice, mai ales fiindc\ ele ating subiecte cotidiene sensibile alecomer]ului precum importurile de carne de vit\ tratat\ cu hormoni, vân-zarea [i distribuirea bananelor, reglement\ri privind importurile de vin,promovarea transmisiilor televizate a programelor de origine europeana.Subiecte de preocupare sunt [i exporturile c\tre SUA, cele mai dezb\tuterecent fiind practica american\ a sus]inerii firmelor de vânzare la extern[i impunerea m\surilor de salvgardare la importurile de o]el.

6 Proiectul PHARE RO 9907.02.01, „Adaptarea politicilor României la cerin]ele UE cuprivire la taxele vamale [i politica comercial\”, p. 20.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 183: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

5. DEPRIVATIZAREA VIEŢII FAMILIALE. SOLIDARITATEA SOCIALĂ

CORPORATISTA

Oana Bradu „Pragmatica apreciativă în discursul public- Metode apreciative în marketingul social” – publicat in Seminarii Apreciative (2010:49-60),

Editura Lumen, Iasi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 184: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Pragmatica apreciativă în discursul public- Metode apreciative în marketingul social

Biodata: Oana-Alina BRADU

Masterand: Supervizare şi Planificare Socială Universitatea “Al. I.Cuza Iaşi ”

Abstract:

Among of this study we intend to explore elements of social marketing focused on success - mainly related to campaigns of advocacy and social responsibility. We interpret the design of campaigns from the perspective of a pragmatic discourse about appreciative publicly discourse. Appreciative inquiry can therefore be an instrument amending meta-models existing in social space, acting as a catalyst in the transformation of the habitus and attitude-behavior.

Keywords: postmodern social discourse, affirmative paradigma, appreciative inquiry, social

constructionism, appreciative advocacy. Ca strategie de dezvoltare comunitară Ancheta Apreciativă vizează accentuarea

dimensiunilor pozitive şi autopoetice ale comunităţii, în locul unei focalizări asupra disfuncţionalităţilor existente. Comunitatea este privită dintr-o perspectivă construcţionistă, ca un sistem autostructurant, rezultat în urma “negocierii interpretărilor” asupra realităţii, interpretări pe care membrii comunităţii le consideră pe fiecare în parte ca fiind subînţelese. Cojocaru Daniela evidenţia faptul că “Cel mai puternic vehicul pe care-l au comunităţile pentru a-şi transforma convenţiile sau înţelegerile în norme, valori, scopuri, ideoloii este actul dialogului” (Cojocaru, D., 2003). Autoarea prezintă rolul deosebit pe care îl au teoriile, modelele, inclusiv cele ştiinţifice care pot fi utilizate ca un instrument lingvistic în modificarea gramaticii inerente a realităţii sociale.

Ancheta apreciativă poate constitui aşadar un instrument de modificare a metamodelelor existente în spaţiul social, acţionand ca vector de transformare a habitusurilor atitudinal-comportamentale. În esenţă modificând discursul dominant existent la nivelul comunităţii, modificăm implicit habitusurile comportamentale eliminand o serie întreagă de vulnerabilităţi cognitive (Cojocaru, Şt., 2005 :39) latente sau manifeste din comuniatea respectivă.

Orientarea apreciativă a discursului presupune strategii narative precum identificarea elementelor şi practicilor de succes la nivel individual, organizaţional sau comunitar, dublată de valorizarea experienţei pozitive, predicţia performanţelor prin valorizarea potenţialului autopoetic al individului şi comunităţii, sesizarea oportunităţilor transformatoare, pe fundalul afirmării încrederii necondiţionat pozitive în capacitatea de autodezvoltare şi autoactualizare a individului şi comunităţii.

În conţinutul acestui studiu ne propunem să analizăm elemente de marketing social centrat pe succes – cu referire în principal la campanii de advocacy şi de responsabilitate socială. Vom interpreta designul campaniilor din perspectiva unei pragmatici apreciative a discursului public. Analiza discursului utilizat în campaniile de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 185: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

marketing social, advocacy şi responsabilitate socială a avut în vedere reflectarea acestora în mediul online, evidenţiind acolo unde a fost întâlnit elementele de metadiscurs apreciativ. Presupoziţia asumată a cercetării a fost aceea că sistemele umane se dezvoltă în direcţia celei mai adânci şi frecvente căutări apărute la care este supus. (Human systems grow in the direction of their deepest and most frequent inquiries. (Cooperrider, Whitney, D., 2005.

Facem precizarea că nu am intervievat organizatorii campaniilor în sensul utilizării anchetei apreciative în designul programului implementat, sau dacă elementele specifice au rezultat din alte metodologii bazate pe schimbarea socială pozitivă. Nu considerăm aceasta ca un impediment al cercetării, întrucât noi realizăm o analiză de conţinut, porind de la metoda construcţionistă, cu particularizarea metodologică identificată drept construcţionism fractalic. (Sandu A. 2008). Specificitatea metodei este aceea a analizei multidimensionale a constructelor sociale implicate şi sesizarea reiterării unui construct în alte cadre socio-comunicaţionale.

Nu avem pretenţia să fi radiografiat exhaustiv campaniile sociale din ultima perioadă. Ne-am axat pe câteva studii de caz semnificative pentru a vedea impactul acestora şi posibilele dimensiuni apreciative.

Ştiri pozitive vs Ştiri negative

După sintagma ştiri pozitive introdusă ca item de căutare în Motorul de căutare Google acesta a returnat 530 000 de articole.

O primă „campanie” de advocacy pe care o considerăm semnificativă din punctul de vedere al analizei noastre este cea cu privire la „ Respingerea Legii Ştirilor Pozitive”.

La iniţiativa senatorilor Ion Ghişe ( PNL) şi Gheorghe Funar ( PRM ) în perioada aprile –iunie 2008 în atenţia Parlamentului României a intrat o lege cu privire la obligaţia posturilor de televiziune de a transmite în mod egal ştiri pozitive şi ştiri negative. (Potrivit art.28 alin.7/l ), introdus prin art.unic din Legea privind completarea şi modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, „Programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio conţin, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative.". Legea a fost respinsă de Camera Deputaţilor şi admisă de Senat. Un grup de deputaţi şi senatori au contestat legea la Curtea Constituţională, care propune aviz de respingere a legii pe motiv de neconstituţionalitate. Neconstituţionalitatea legii apare în îngrădirea liberului acces la informare, întrucât textul de lege „filtrează”, în fapt realizează o cenzură a informaţiei după criteriul ştiri pozitive şi ştiri negative (Sesizare Curtea Constituţională:2008). Impunerea prin modificarea legii audiovizualului de a fi prezentate ştiri cu caracter pozitiv în măsură egală cu cele cu caracer negativ a avut ca justificare impactul ştirilor cu caracter negativ asupra tonusului emoţional al receptorului ştirii, autorii legii citând o serie de sudii în acest sens (Adrian:2008). Din perspectiva analizei noastre apreciem faptul că la nivel decizional (Senatul României) a conştientizat importanţa schimbărilor de mentalitate posibil de a fi generate prin schimbarea tipului de discurs social (ştire media în cazul precizat). Bombardamentul media cu ştiri negative poate reprezenta o sursă de stres şi depresie la nivel social, indusă prin referirea la stări de fapt negative prezentate de ştirile televiziunilor publice. Forţa de persuasiune a canalelor media, asumarea eşecului şi insuccesului prin consumul repetat de ştiri cu caracter negativ (informaţii prezentând violuri, crime, dezastre, fără a fi suficient compensate de ştiri cuprinzând informaţii despre succese remarcabile, poate genera o sursă de tensiuni sociale, implicând promovarea unor modele comportamentale negative).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 186: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Dincolo de „dificultăţile invocate de ziarişti” în diferenţierea ştirilor în pozitive şi negative (Ilie:2008), de inacceptabila încălcare a dreptului la liberă exprimare faţă de care subscriem, obligând redacţiile să propună în proporţie egală ştirile pozitive şi cele negative, vom sublinia o reacţie puternică de respingere a legii la nivelul corpului profesional al jurnaliştilor atât prin Clubul Român de Presă cât şi prin vocea unor jurnalişti particulari. Vizează această reacţie exclusiv norma deontologică a corectei informări a telespectatorilor, sau în anumite cazuri particulare ar putea exista şi o grijă cu privire la scăderea raitingului unor emisiuni centrate exclusiv pe dispariţii de persoane, cazuri de violuri, şi alte evenimente cu profund impact emoţional legate de suferinţa unor persoane.

Pe plan mondial funcţionează o serie de publicaţii şi instituţii media care îşi centrează activitatea pe practici pozitive, modele de succes, ştiri despre evenimente fericite, în esenţă ştiri pozitive.

Good News Agency (http://www.goodnewsagency.org/) administrată de Associazione Culturale dei Triangoli e della Buona Volontà Mondiale, NGO şi înregistrată în Italia, fiind instituţie media parteneră Departamentului UNESCO pentru informaţie publică, fiind recunoscută de UNESCO ca un actor important al mişcării pentru o cultură a păcii. Misiunea organizaţiei (conform propriei pagini de prezentare) fiind de dezvoltare a conştiinţei prin programe vizând o cultură a păcii. Agenţia are peste 4000 abonaţi în 49 de ţări, publicaţii zilnice şi periodice, posturi de radio şi televiziune, universităţi şi ONG uri.

Positive News Media http://positivenewsmedia.net/ este o agenţie de ştiri online, desfăşurâdu-şi activitatea în Filipine, SUA şi Canada. Agenţia se centrează în exclusivitate asupra ştirilor pozitive indiferent de domeniul de activitate. Originară din Filipine, organizaţia declară că peste 90% dintre filipinezi sunt în mod preponderent pozitivi. Membrii şi corespondenţii agenţiei consideră ca maximă jurnalistică faptul că ceea ce gandim şi citim preponderent aceea vom deveni.

Good News Brodcast http:// www.goodnewsbroadcast. com/ are ca misiune identificarea ştirilor cu caracer afirmativ, din domeniile susţinerea vieţii, educaţie, evenimente mondene, conţinut nonviolent alegând şi acentuând latura pozitivă a ştirilor, difuzaţe de media din întreaga lume.

News Good http://www.goodnewsnetwork.org/ are ca misiune să aducă cititorilor o doză zilnică de veşti bune care să entuziasmeze. Agenţia este un instrument pentru colectarea şi diseminarea ştirilor pozitive. Fondatorl îşi propune după 10 ani de activitate să demonstreze că acest sistem poate aduce efectiv şi ....profit.

Alte 10 asemenea organizaţii media au mai fost identificate utilizând directorul internaţional dmoz.

Ce anume presupune o ştire pozitivă ? După opinia noastră putem defini o informaţie ca fiind pozitivă atunci când

impactul asupra auditorului este de creştere a tonusului emoţional, a încrederii şi a motivaţiei, a spiritului de iniţiativă şi a creativităţii.

Ştirea în sine este un fapt de viaţă şi ca atare nu este în mod total pozitivă sau negativă.

O veste tragică anume aceea a unui dezastru produs în urma unui cutremur de pământ, vezi cazul recent al Italiei, poate fi transformată într-una vizând aprecierea solidarităţii umane în faţa dezastrului. Cu siguranţă că apreciind această solidaritate nu

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 187: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

diminuăm numărul de victime, sau suferinţa acestora, ori a familiilor, dar sublinierea rolului solidarităţii sociale are în opinia noastra un impact deosebit asupara eficienţei proceslui de salvare a victimelor şi reintegrarea acestora.

Pe de altă parte vestea unui succes deosebit al ştiinţei, sportului sau culturii româneşti poate motiva alţi cercetători, sportivi sau oameni de cultură în a avea performanţă.

Brandingul de ţară Nadia , Dracula, Ceauşescu

Ideea creării unui brand de ţară dincolo de aspectele comerciale ale problemei poate fi înţeleasă din perspectiva discursului public ca o tentativă de constructe a unei imagini despre România în corelaţie cu un visionning asupra caracteristicilor fundamentale ale spaţiului socio-cultural românesc. Mixul de branding propus vizează fie mitul lui Dracula, fie poveşti de succes precum cea a Nadiei Comăneci. Crearea identităţii României presupune după părerea noastră o poveste de succes care să rezulte ca un construct social o (mediere a interpretărilor) dintr-un redesign apreciativ a Statutului României ca poveste de succes pentru români. Pentru a fi o poveste de succes brandul în România ar trebui să fie aplicat peste o ţară a căror oameni au un deosebit spirit asupra supravieţuirii generat de o creativitate deosebită justificată de nenumăratele serii de inventatori români, de succesele incontestabile ale cercetătorilor români angajaţi în universităţi din străinătate. Creativitatea românească este în opinia noastră specifică unui „spaţiu spiritual fără limite” complementar cu ceea ce Lucian Blaga numea spaţiul mioritic de succesiuni nesfârşite deal vale. Sentimentul de sine românesc are un accent de dezlimitare. Normativul, axiologicul este pentru român sub influenţa ortodoxiei situat într-un transcendent cosmic, iar pământul această lume instituţional normativă, este o zonă de test, fără semnificaţie, soteriologică directă.

Valoarea soteriologică a ordinii sociale este paralelă şi periferică, omul fiind izgonit în lume dintr-o normativitate paradisiacă ancestrală. Normalitatea discursiv instituţională nu are valoare soteriologică şi ca atare putere de impunere. O a doua normativitate paralelă, pseudotradiţională guvernează realitatea socială. Norma paralelă vine din sentimentul unei „ anomii a realităţii ” care nu este altceva decât rezultatul unei căderi primordiale. Paralelă ordinii anomice există o ordine ancestrală a integrării firescului în cosmos prin ceea ce numea Mircea Eliade creştinism cosmic.

Fatalismul mioritic este rezultatul unei ordini antianomice. Ceea ce pare fatalitate într-un destin individualist poate fi tradus ca o creativitate recursivă în cadrul unui univers organic paralel celui instituţional. Universul încărcat axeologic nu este pentru român diferit de cel real ci doar defazat perceptiv. Realitatea este un câmp de test al abilităţilor, guvernat de o ordine fără valori paralelă cu o ordine a creativităţii alternative într-o realitate socială paralelă. De aceea brandingul de ţară poate porni de la un visioning alternativ şi anume conceptul de creativitate socială. Putem înţelege creativitatea socială ca pe o permanentă chestionare axeologică asupra statutului normativităţii. Povestea de succes care formează brandul în România este transformarea fatalismului în perenitate.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 188: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Responsabilitate socială corporatistă.

Tendinţele globalizante înregistrate în ultima perioadă pot fi corelate cu o „corporativizare a spaţiului social”. Reţelele sociale au tendinţa de a deveni un network corporatist şi astfel responsabilitatea socială se transferă de la nivelul comunităţii (legată printr-o solidaritate organică) la nivelul unei metacorporaţii ce funcţionează după principiile unei „responsabilităţi sociale corporatiste” (Miftode V. 2003:83-111).

Prin reţea corporatistă înţelegem o structură socio-comunicaţională construită din noduri şi legături pluricentrice autoreiterante. Fenomenul deprivatizării vieţii sociale (2008) observat de sociologul Daniela Cojocaru şi pe care noi am considerat-o mai degrabă o corporativizare a vieţii private, am identifica semnele constitutive ale unei societăţi postinstituţionale.

Prin corporativizarea societăţii înţelegem adoptarea unor structuri comunicaţionale specifice mediului corporativ în comunicarea publică şi în cea socială.

Principiile corporatiste avute în vedere ar putea fi: − principiul eficienţei; − principiul utilităţii funcţionale; − principiul promovării sociale pe criteriile eficienţei productive; − democraţia acţionarială (centrele de putere sunt democratice la propriul nivel, dar

elitiste faţă de restul mediului social); − multi-stratificarea deciziei.

Societatea de tip corporatist în care socialul îşi asumă un rol de metainstrument pentru funcţionarea socială a individului care nu mai este văzut ca actor social, ci ca agent al „metacorporaţiei”. Societatea însăşi devine astfel o astfel de metacorporaţie în care elitele devin echivalentul sistemului acţionarial, liderii sunt asimilabili, midle managementului a respectivelor corporaţii şi unde conducerea executivă este transnaţională cu delegare de responsabilităţi către diviziile locale care au luat locul comunităţilor locale. Într-o astfel de perspectivă corporatistă responsabilitatea socială însăşi nu mai poate fi comunitară, corporaţiile asumându-şi rolul de a gestiona viaţa privată şi implicit campaniile de responsabilitate socială. Responsabilitatea socială este un produs de marketing intern al metacorporaţiei care-şi gestionează astfel propriile poveşti de succes. Într-o astfel de perspectivă corporatistă asupra dezvoltării sociale politicile publice pot fi înţelese ca o sui generis anchetă apreciativă la nivelul „diviziei” corporatiste din comunitatea x. Temele privilegiate de discurs în ceea ce priveşte responsabilitatea corporatistă au în vedere impactul asupra publicului ţintă standardizarea responsabilităţii sociale rolul sectorului financiar (iqads.ro).

Standardizarea practicilor sociale pusă în evidenţă de Cojocaru Daniela în 2008 şi centralitatea periferică a beneficiarilor serviciilor sociale sunt semnele corporativizării socialului simultan cu fenomenul virtualizării spaţiului social prin trecerea de la faptul social imediat la faptul social mediat comunicaţional şi dăm în acest sens ca exemplu prima revoluţie „2.0” cum au fost numite recentele mişcări de stradă din Republica Moldova ce a urmat victoriei comuniştilor în urma unei presupuse fraudări a alegerilor parlamentare de la Chişinău. Reţelele sociale şi bloggingul ca formă nouă de persuasiune socială sunt astfel cadrele de derulare a unor proiecte de campanie apreciative ca răspuns la criza social-financiară pe care îndrăznim să o plasăm sub auspiciile cotiturii transmoderne (Antonio Sandu:2008). Antonio Sandu explică faptul că modificarea paradigmatică generată de noile discursuri unificatorii specifice transmodernităţii vor

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 189: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

solicita o criză transformaţională a societăţii post moderne a cărui început a fost pus sub semnul evenimentelor de la 11 septembrie şi a cărui continuare îndrăznim să o vedem în actuala criză economică mondială. Fundamentul crizei îl vedem a fi tendinţa de eliminare a unei societăţi bazate pe individ ca valoare şi transformarea acesteia într-o societate reţelist pluricentrică. Responsabilitatea corporatistă promovează aşadar metoda poveştilor de succes ca formă de marketing social cu scopul promovării „unicului produs al metacorporaţiei” şi anume o nouă ordine socială. Direcţia în care această nouă ordine va evolua este deocamdată impredictibilă, dar semnele decriptate la nivelul spaţiului par a îndrepta povestea de succes a metacorporaţiei spre un neouniversalism parţial cu accente spiritualizante. În acest sens aducem ca argument ascendenţa influenţei bisericilor, tendinţele eco şi proliferarea tehnicilor sociale alternative centrate pe succes printre care includem la limită şi metodele apreciative. Responsabilitatea corporatistă are în vedere programele de sprijinire a excelenţei, vezi programe precum: „Filter Design Competition 2008” organizat de Asociaţia Oricum pentru Educaţie (responsabilitatesocială .ro)

Programul Verde Cafe pentru promovarea tinerilor artişti care nu dispun de suficiente surse de promovare implementat de Asociaţia Media ORG (responsabilitatesocială.ro), atelierele de creativitate colaborativă (edituralumen.ro), Programul de Promovare a Tinerilor Cercetători (edituralumen.ro).

Toate aceste programe vizând excelenţa pun accentul pe funcţionarea corporatistă a socialului şi anume pe principiul eficienţei şi performanţei. Proiectele de tip eco sunt o altă dimensiune a responsabilităţii sociale prin întinderea corporatismului asupra vieţii private, corporaţia îşi asumă răspunderea asupra calităţii vieţii individului, nu în calitatea sa de actor social ci mai ales în acela de resursă umană. În responsabilitatea corporatistă intră şi programele destinate persoanelor în situaţie de vulnerabilitate socială tocmai datorită caracterului corporaţiei de provider universal de resurse şi servicii pentru orice categorie de clienţi. Ca element suplimentar observăm transformarea asistenţei sociale ca practică prin mutarea accentului de la intervenţia individualizată la proiecţionismul social. Rolul ONG-urilor şi a societăţii civile virează de la cel de control asupra politicului prin exprimarea civismului şi în corolar a serviciilor oferite de stat prin servicii alternative spre o funcţie normativ integratoare de ochiuri ale reţelei corporatiste în care se transformă treptat sistemul social. Responsabilitatea socială corporatistă funcţionează pe principiul delegării competenţelor prin servicii de finanţare. Finanţarea privată a serviciilor sociale, a programelor civice sau culturale prin intermediul Programelor este în fapt modelul corporatist de delegarea responsabilităţii. Modelul primar îl constituie externalizarea unor anumite servicii sau linii de producţie, modalitate prin care corporaţia îşi asigură furnizorii achiziţionându-le acele produse necesare în planul de producţie al corporaţiei. În companiile de RSC organizaţiile devin intermediari în furnizarea de servicii sociale indirecte de către corporaţia organizatoare către beneficiarii organizaţiei nonguvernamentale. Organizaţia devine astfel o subsidiară a Corporaţiei promovându-i acesteia propria filosofie socială.

Copierea de către mediul ONG a structurilor instituţionale corporatiste transformă organizaţia şi mai mult într-o subsidiară a Corporaţiei. Practica socială în astfel de campanii are la bază ciclul 4D al anchetei apreciative adaptat „Metaorganizaţia” .

Etapa I Discovery definită ca identificarea istoriilor pozitive personale şi organizaţionale, pot fi gândite la nivelul campaniilor de CSR sub forma identificării modelelor de succes în practica responsabilităţii sociale a organizaţiilor implicate şi a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 190: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

indivizilor ca „profesionişti” ai practicii sociale. Identificarea modelelor de succes din socialul corporativizat pleacă de la definirea succesului ca standard al performanţei sociale. În acest sens sunt prezentate modele de bune practici, indivizi care au reuşit. Sunt analizate semnificaţiile individuale ale termenului succes pentru a putea propune ulterior o campanie de promovare a succesului.

Etapa a II-a Dream – în care indivizii îşi descriu aspiraţiile, visele, referitoare la situaţia socială a comunităţii în care trăiesc etc. În această etapă funcţionează la nivelul responsabilităţii corporatiste. Proiecţionismul social colaborativ în care se stabilesc planurile unei campanii de marketing social. Campania este propusă ţinând cont de juxtapunerea „viselor” subiecţilor comunităţii.

Etapa a III-a Design – etapă care propune o reinventare a mediului social şi anume stabilirea unor noi cadre funcţionale ale comunităţii privită ca divizia Metacorporaţiei.

Etapa a IV-a Destiny - definită ca reconstituirea reţelelor are în vedere, modificarea operantă a reţelei structurante a mediului cvasicorporativ în care individul funcţionează. Vom exemplifica în continuare cele 4 etape pe modelul Grădina verde de la Grădi aşa cum este prezentat pe site-ul responsabilitatesociala.ro

Rezumat: Terapia Ranbaxy alături de Fundaţia Comunitară Cluj a finanţat amenajarea de

spaţii verzi în 10 grădiniţe clujene, alese în urma unei competiţii de proiecte. Scopul a fost educarea copiilor în spiritul respectului faţă de natură. Aceştia s-au implicat atât în conceperea proiectelor, cât şi în lucrările de amenajare.

Cauza socială: Statisticile arată că în municipiul Cluj-Napoca suprafaţa verde actuala este de

doar 12 mp/locuitor, cu mult sub media europeană în domeniu (40 mp/locuitor). Problema lipsei spaţiilor verzi din Cluj-Napoca a fost subliniată în mai multe rânduri, de presa locala şi ONG-uri.

Proiectul “Gradina Verde de la Gradi” a fost gândit ca raspuns la două nevoi identificate în comunitatea clujeană:

− nevoia de dezvoltare a spaţiilor verzi; − nevoia de a asigura copiilor experienţe educative de tip ecologic adecvate vârstei

lor. Desfăşurarea programului: Proiectul “Gradina Verde de la Grădi” a fost organizat în perioada septembrie

2007 - iunie 2008 de Terapia Ranbaxy şi Fundaţia Comunitară Cluj. În cadrul său, grădiniţele clujene au fost invitate să participe la o competiţie de proiecte de amenajare a unor spaţii verzi în propriile curţi. În urma concursului, au fost alese 10 gradiniţe, care au primit finanţare pentru a-şi pune în aplicare proiectele.

Educatorii, părinţii şi copii au lucrat împreună atât la conceperea proiectelor, cât şi la amenajarea propriu-zisă a spaţiilor verzi. Gradiniţele s-au putut înscrie completând un formular pe site-ul Gradina Verde de la Grădi. În total, 24 de grădiniţe au intrat în concurs. Comunicarea dintre acestea şi reprezentanţii Fundaţiei Comunitare Cluj a fost permanentă pe parcursul desfăşurării proiectului. Astfel, fiecare grădiniţă a putut beneficia de consilierea specialiştilor de la Gradina Botanică ”Alexandru Borza” Cluj-Napoca cu privire la scrierea proiectelor şi la ideile de amenajare a grădinilor.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 191: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Jurizarea şi desemnarea câştigătorilor Din comisia de jurizare au facut parte reprezentanţii mai multor organizaţii:

Terapia Ranbaxy, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Inspectoratul Şcolar Judetean Cluj, Gradina Botanică “Alexandru Borza”, publicaţia “Săptămâna Clujeană” şi agenţia de publicitate AD(D)VERITAS.

Printre criteriile de jurizare s-au numărat: − impactul proiectului (numărul copiilor, al părinţilor şi al educatorilor implicaţi); − schimbarea în bine pe care o aduce proiectul în activităţile zilnice ale copiilor; − descrierea clară a obiectivelor, a modului de implicare a beneficiarilor şi a

metodelor de evaluare a proiectului. Amenajarea grădinilor În februarie 2008, s-a dat startul lucrărilor de amenajare. Curţile grădiniţelor au

fost curăţate, iar suprafeţele de beton decopertate. În locul acestora au fost plantate flori, plante medicinale, legume, arbuşti şi pomi fructiferi. Lucrările au fost făcute de educatori, părinţi şi diferiţi voluntari din comunitate, ajutaţi de copii. În perioada amenajării grădinilor, reprezentanţii Fundaţiei Comunitare Cluj au făcut vizite de monitorizare la grădiniţe. Fiecare dintre acestea a beneficiat constant de consilierea organizatorilor pentru a-şi putea îndeplini obiectivele stabilite iniţial.

În iunie 2008, după terminarea amenajărilor, în cele 10 grădiniţe au fost organizate trei zile ale “Porţilor Deschise”. Membrii comunităţii clujene au fost invitaţi să viziteze în acest interval noile spaţii verzi.

Din perspectiva anchetei apreciative Proiectul ar putea avea următorul design: Etapa de explorare „identificarea unor poveşti de succes” la nivelul grădiniţelor

din localitate şi anume dacă au mai fost plantaţi copaci în curtea grădiniţelor, cu ce ocazie şi cum s-a realizat.

Etapa a II-a Dream –Concursul devine- proiecte pentru grădiniţe realizate de altfel de organizatori.

În etapa a III-a Design – organizatorii au pregătit amenajarea grădinii, etapă parcursă de organizatori, iar în etapa a IV-a Destiny odată cu plantarea efectivă a copacilor a fost realizată o premieră a grădiniţelor cu cele mai atractive grădini. În concluzie marketingul social poate utiliza tehnici apreciative ca modalitate de realizare a schimbării sociale. Modificarea discursului dintr-unul centrat pe problemă într-unul centrat pe apreciere este utilizat la nivelul practicii sociale tocmai datorită standardizării practicilor sociale şi corporativizării socialului. În acest sens prezentarea imaginii de ţară ca branding de ţară este justificată întrucât comprehensiunea socială devine din ce în ce mai impregnată de elemente corporatiste. Comunicarea socială devine marketing, identitatea devine brand, iar actorul social devine furnizor de interacţiune socială.

Conluziile cercetării

Metodologia apreciativă poate constitui o dimensiune a pragmaticii sociale la nivelul construcţiilor programelor de responsailitate socială corporatistă, cât şi la nivelul construcţiei discursului adecvat pentru campaniile de advocacy în domeniul politicilor publice.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 192: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Bibliografie :

Cojocaru, D., 2003, Ancheta Apreciativă formă a Cercetării Acţiune în schimbarea socială în Revista de Cercetare şi Intervenţie socială, vol 2-2003, Editura Lumen, Iaşi;

Cojocaru, Şt., 2005, Metode appreciative în Asistenţa Socială. Ancheta, Supervizarea şi Managementul de Caz, Editura Polirom, Iaşi;

Cooperrider, D. L. & Whitney, D., 2005, A Positive Revolution in Change: Appreciative Inquiry, Berrete Koehhler Publishers Inc. California USA ;

Sandu, A., 2008, Fizica modernă şi filosofia orientului- o viziune umanistă a universului Teză de doctorat susţinută la Universitatea Al. I. Cuza Iaşi.

Bibliografie cu caracter documentar :

Adrian, I., 2008, Percepţie echilibrată asupra vieţii, în Ziarul Ziua din Nr. 4268 de joi, 26 iunie 2008;

Curtea Constituţională a României, 2008, Sesizare asupra neconstituţionalităţii art.28 alin.(7/l) introdus prin art.unic din Legea privind completarea şi modificarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 193: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

6. FORME ALE VIRTUALIZĂRII SPAŢIULUI SOCIAL. GLOBALISM ŞI

COMUNICARE DE MASĂ

Antonio Sandu, Ştefan Cojocaru, Simona Ponea, „Appreciative Evolution of Training Programs. Case Study: Lumen Consulting and Training Center”, în Social Research Reports, (2010:3-13), Editura Expert Projects, Iaşi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 194: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�3��

����������������� �������!��������"����"��#$%�&�$��$� '(��) #���&��$ ����"���'�*������"�&�������

+,��� ����������������������"��#�����'���������"%��� '� �'����-��&���� ��'��&��$ �������$��*������"�) #��.�

������$����������%��� �����������������3��

�������

�� ��� �� ����)�� ���%����� � � �� ������,� ����, � � %� ����� �� �)�� �������4/������� ������ %�� !�������� ���� � ������4� ��������� *,� �)�� "�����$ �������� 5� ��� � � %�� ��� �� �� 6����������� )����������� ����, � �� 5�� )+�������� �)��� ���������� %������ � ����� ��� ����,����� 4��*��������� %������������4������)��4 ����� ������������������4�����7��������������%� �)��%����� %� �)�� � ����� �)�������� 4 ��������������� %� *���� � 8 ��������� ������������� ���� �� ����� 9�� -���� *���� )��)���)���� ������� � �*��� ����*����������������,� ���������������������������� ����� �)�� ���� %����������)��%����)�� �6������� ������������)�� ��� �� �� ����)����)�� ���� �� � ����� ���������,��$������������ 5�6����,� � � �� ����������� +�,� �� ��������+� �*���� � ����������������� ����������� ��� �)�� ���� ����� �� %�� )��+�%������ �)���)� �)��

���������������������������������������� ����������

���!)������������+� ����������)��:�����;/������� � �����������!�������� ������9������������� "����� $ �������� %������ *,� �)�� <��� ��,� %� =��)� ���� ���� ��:���������%�0���������>���������$������0� ����)���%�"�����0� ����)� �������5� ���!��� �/������������������?��(?��@�?@@���������������A�(B,�)������� >��� ���%��� ������� $ ��� �%� ��� ;$��������� 5��� ���9�C����� ��,� %�5� ���>����������%������,�����������1�2��5� ���*���� ����5�����������)������?����(?��&�?�&D��������� ��%���������B������������ ����3������������0� ����)���$ � ������"�����0� ����)� ������� 5� ���!��� �/������������������?��33�&��AA@��������� ��������B,�)������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 195: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�?��

������� %� � ������ ������� )�� � *� ��� �� %����������� ��)������ � ������,���� ���������������� ��������������� �����������,� , ����%���������������)������!)�����)��)� � �)�� %������������ �������%� ���������� ���������������������)���������%�� ������%����������

E�,+�� ��$������������5�6���,F�����������������������F�)���������������, � F� ����� �������������F� � ��������������� %� *���� � ���� �� ����� F� ������,�����, � F� �����������F� �������F� ���������,F� ������������� ��������F����+��������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 196: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�&��

&������� ��!��#������������ �����

�������������� ����� ���� ������������������������ ����%���������������������������������� ��� � ���������� ��� ���� I�� ������� ����������� ��� ������*�������� �������������������������� �� ��������� ������������������������������82�+')+K���� � �������� � ����*��������� ����� � �%��� ��� ����� I�� ������ ��%������ ���� ���������� ������ ���� � ��� %����� $�� �� ������� ���� ���� ���� ��� �*������������� ��� ��� * ���������� �������� ��� �������� ��� ����� ������ ���������� ���%������ ������ ��N�� ��� ������ ������� I�� ����������� �N��� ��� ��������� ����������������������7������ ��������������9��

���������� �� % �� ���������� �������' �� ��N�� ��� ��������� *������ ��� �������� ��� �� ��� ���%��� ������ I�� ��������� 7 ����%,��� �)�� �)��,� H� *� ������������9� 8���AK� �N�� ��� ������� ��� ��� ���������� ������������ ��� ���������� ������������%��������8 ����������&K��

&�����������������/��������9�!��#�������� ���-�����$��1� � ��$������

>��� �������� � ���� ��� ������� �� ������� ��� �� %������ ��� ����%������ ��I������N������� ��� %��N��� ������ �����'��� ���� � ������� ��� ����'�� ������ I������������7�������������� ��������� ����9�8����������3K��

5�������� ���������������������� �� �������������������������������% ����������� ��������� ��)�������� ��������������� ��� ���������� �� ������������� � ��� I���� ���� �������������������������������������%�������*����������

:���� ����1�����!�������'����$��;������"��/���-�������# ����1�������

���������� �� �������� �� ��������� ����������� ��� %������� ��� �� �� ������� ���������������� ��� ���������� ���������� ���� ��*��������� ������������ ���� �������������� ��������� �����I����������� ���������������������� ��������������I�� ��������������� ��� ���� %������� ������ ��� ��� �� ���� ������������� ������ ��� �����������*��������� 5������������� ������������ �� ������� ��� � �%��� ��������� � ����������7�������� ��������9����N��� %���� ����������������������� I��������������������� ��I������������������������������������������%��������������������� � ����������7I������N��������9������������� ��N���������������7C����� ��������������9��

/������������� ��������� ��������%����)�*��� ������������������������������I�� %���� ���������� ���������� ���������� ��� 7������� �����9� ���� ��� � �%��� ���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 197: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�A��

���������������%������������������������������I��������������������������������������� ���������������� 7����)���9��� ��������� ������ ��� �� �������� ; ����������9�� $�� ���������� ��������� ������� ��� ��������� ��� ����� ����� �������� ������ %������� �������������� ������ I�� ������ �������������� I�� �������� � ����������������� �� �������� ��%��� ������� ����� ���� ��� ������������� ������������������� � �%�����%�������������������� %�������������������������� ���������������������������������N����������� ����������%������� ����%����������������������

.������%������������� ����������������I��������������������������;%������%���9�� �����%��������������������������������������������������������7 )��'���9� ����������%������ �������� ��� 7���������� ��������9�� O�� ��� �� �� � ��� �������� ����������� ��� � �������� ��� �������� I�� ����� ��� ��������� ��� ������� ��� %������������� �������� ;R�����9� ��������� I���������� ��� ���9� ��� ����� ��� ����������� ����������������� ��������������*���%��������������������������%���������%���������� ������ ��������� $���� � �%��� ������������ �� ��������� � �*����������������������� I����� ����� ���� %���� ��� �������� �������� ���� ������������������ �����������������

Q�� I�� �������� �N��� ����� I�� ������� ���%������� ����� ������ �������������� �����%���������7����������������*������9��5����� ����%���������������������������������������� �������������� I�� ������ ��� �������� �%���� ���� %������ ���� ����� �*�%���� ����� ���������� �� ���������� R�� %��� �������������� ���*������� ����������7������� ������ ��������9�� *������ ������� ��� ����� %���� ��� ������� ��� ��������������������������������������I��%����%��������� �����������������I���� �� ������������� ������������ I�� ������ � ����� Q�� I�� �������� �N��� � �%��� ������� %������ �������� ��� �������� I�� %���� ���������� ��*����� ��� �%��������� ����������� ��������� ����� Q�� *����� ����������� ��������� ��� �������� �������� ������ ����������� ���� �������I���'����������%�� %������ ������������������������:������8����K�����%�� %���� ��������������>�������8�AA(K��������� �� ������ I�� �������� �� �������� ������ ��� ���� ��� ����������� ������ � �������������� ����� ����������� ��������� �� ��������������� I����� ������� ������� ������� �*��������� �������� ����� �������� �������������������������� ���������� ����� � ����� ����������� �%���N���'��� ��������� ��������� ��� 0���������� ������ ���� ��� ���� ��� �� ������ �������� ���� ���������� ���������������� ��� � ��� ������������N���' ��������� �%�������� ���������%������������������������������� ����������� ��%���������� ���������

��$�� #��������������$ � ��'����# ����������� ����

<������������������������������������������ I���������������������� ����� ���������� ���������� <���� ������� I������N��� ��� �� ������� I�� � ���� ����������� ���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 198: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�(��

�� ������� �����&�'������&(�)' �����

� ���������������������������������������%���� ��������I��������������������� ����� %���� ������ ����������� ����� �������� ��� ��������� ��� �������� ����������������������� ��� %�������������� ��� �� ������������ �� %�������������� ��� ����������������� ������� ��������� �������������� ��� %����������� �� ����������� �������������������������������������� ������������������������ ���������������������������������������������������������������������� ������%���������N���' ��I��������������������'��%����N������� ������������*�������

&�� �#����������� ��������� $�8�

>��� ������ ��� ������� %��������� ������� ��� %���� ���������� �������� �%����������������������� ����������� 7 �������/������� ���!����������� � �������9� ������������ $ ������� "����� ����� ������� ��� !�������� ��� � �������� "������ ������������������ ���������

� ��������������������� �����*���%��������F�� *�������������� �����������%������ ��I�������������������F�� �� ������������������ ��� ������������� ����������� ����������� I��*����������

�������������������������F�� ��������������F��� �������������%������*������F�� ������*������������ � ����*�������������������F�� ����������������������������������������������� ����������������F�� �� ������������ ��)������� ��� �������� ���������� ��� I������������

*�����������

���������������������������������������� ����������

��� O�� ���� ��� ��� ��������� �� ������� ��� ���� % �� ����������� $���������J$0J$0.�5��� ������ $"�P$�� .���� J0$>C�� $���� JC0$>$�� :�����>.0C��� ������� Q� -5R.0�� C�� ������ CQ:C0C�� �������� �5R.5��>�������/$0!.".<�5��J������/"$����

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 199: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�����

�� ������ ��� <������ >������ � ��� ���*�������� ������� ��� ��� ��������������������� �������� ��� �*�%����������������������*��������

&�# ������������ ����9���������#���������������$ � ��'��"��/���-����

.� ����� ������ �� ��� ����������� ��������� ��������� ��*��������� ���������������N�� � ����� ����������� �N�� ��� � ����� ��������� ������ �������� ��� ��������*��������������������� ������������������I�����*������� ����%����� ����������������������������������������������������������

!����%����������� ���������������'���������������������������������%�������� ��������������������������� ��������������������I��� �*��� ���������������.�I���������������������� �������������� �����%������������������������������%������������*��������� ������� ��� � ����� ��������������Q����� �� ������ ���������%������ ����������� ��������������� �� ��������� ��������� ��� ����%����� �����������������Q����� ���I� �� ������� ����������� ������ ���� ����I���'����������� ��N� ��� ����� ���%������� �������������� ��������� ��� ���������� ��� �����������%��������������� ��%�������������I�� ���������������� ����%�����N�� ����

<������ �������� ��N�� �� � ��� ��������� ��� %����� ��� �� ��� ���� ��� � I�� ����� ������������ %�������� ��%��������� /�� �������� I�� ��� �� ������� �� ������� �������������� �������� ��� ��������� '� %������ I�� ����� ��� ��������� ��� ��� � ������ %��������%��������� ���� ��� ��� ����� ������ ����� ���� ��������� ��)���� ��� �� �������'��)������ I�� %���������� ��N�� �� ���������� �N�� ��� �� ��%��������� ��������I������N����� ������� R������ ��� ���� ���� C����� �������� ��N������ ��'�� ��������� � ������ ��� I������N��� ������ �N��� �� ������� �� ���� ������ ������ ��� ������ ��� �������� I� ������ ���� ������ ����������� ��� �������� ��� �������� ��� ���������%���������� �������������� ��������� ��'����������� ��N�� ��� ������������ ���� ��� ��� ������ ��� ��� �� ������ ��� ��%�������� ��� ���N��� �������� ���%����������� ��������%����������������������������������������

������ ���-�����'�$���1�����9������������� ������$����� ���-�����!������������

R��������� ������ �� ������� ������ ��� ��� �� ������� ��'������������� ��������� ����������������� �������������������������������%���������� ���������������%���������������������� %���� ����������������������� ��������������� I���������� ���� � %���������� �� ����������� � I�� �����*����� ���������� I�������� ������������ �������� ����������� �������� ��� �������� ��� ���������� ��������������������� ����������������

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 200: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�����

$������� ��� %���� ��'��� ������� ���������� ��*���� �� %��������� ������������ �������������������� ��� ���� I�� ������� ���� �������� ����������� ������� 7 �������/����������!����������� � �������9���I�����������%����� � ������� ����%������������ ��� �*������ I�����N�� %�������� ��� 7������������� �� ��������� ����9� ���� ������������ ����������� ��� �� ����������� ��� �N��� ��N���� ������ ��������������� �N����������� �������������� ���� �� %�������� ��� ��� ������ ����� �������� �������������� ���� %���������� ��� %�� �� �� I�� ��������� ����� ���������� ��������� � ���������%����������������������� ���������������� ���������������� � ������������� ������ �������������� ����� ����� I���'� ����� I�������� ��� � �%��� ��� �����������������������

� ����������%��������������������������������*����I�� �� ��������������������������� ������� ����� ���� ����� ����� ���� ������������ ����������� ������������� � ��������� ����� �������� ���������� 8���� ������K� � ��� ��� ���� � ��� ��� ������������� �� ���������� ������ ��� ����������� ��*���������� !��� ������ ��� � ���� �%��� �� � ���������� � ������� ������ ����� I��������� ���� ��������� ���* � ��� ��������������� ���� ������� I�� ������� ���� ������� ����������� 8J����������������&K��

� ������� ���� ���� ��%������� �� �������� ������ ����� �� ������� ��������� I������������� ���������� ����������� ����������� ���� ������� �� ������ ��� ����������� �������� ���������������������������������������� ����������I������ ���������������� ��� ��� �� ����������� ���*�������� %������� �������� ��%�����N��� �������N����� ��� �����������������$���������� �������� ��������� ���������������������������������������������I������ ��������������8�%���������8�K�����AK��R��������������� � �'������� �� �������� ���� �� ������������ ������� 8 �*� � ������������ ��� ������ ��� ���� ���������� ���N��� ����������� ��� �������� ������������ ������*��K�� �����%������� ��� �� ��� ���������� ��� ���� ����� I�� *���� ����� ������ ������������� ��� �������� �N�� ���� ��� � �� ����� ������ �� ���������� ������� �� ����%����������� �����������I������������������������������������������������������� ��������������

/�������-���������N��� ����%���������%�� %���������� �������� ���������������������� ��� ���� ������� ��� � ��� �������� ������������ �������� ������������������� ��� �� ����������� ��� ����� %�� ���N�� ����������� ���������� ������ %���������������� ���� ��������� �������� ��� ���%������� ����������� ��� )�*�������������� ���������� �������� ���������������������������������I�� �������*������������ %������� ��������� ��� ����� ��� ����� ������������� � �� ������������� I����� �*������� ��� *������� ��� �� �������� �� �������� %���� ��)���� ������� ���������� ������������� 8����K�� �������� ��������� ����� %�� �������� ����� /��� ���� -���� ������� �������� ��������� �� �� �������� ������� ���������� ������ � ��� I�� ���� ������������������������������������������������������������������8������&K���

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 201: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�����

���� ������������������� �������� ���������� �����/�������-����������������������*�����������J�����:���������J�+��� ������

� �� �������� ���� ������ ����%�����������������������%����� ������������� � ��� ��� ���� �����*�� ��� %�� ��� ����� � ����� ��������� ��� ������������ ������� ����F�

� �� �������� ���� ����� ����� ���*������ ����������� ��� �� ��� ��� �����N����������������������� ��������������������������I������������������������I�����F�

� �� �������� ���� ����� ����� ���*����� ��� ����������� ��� ��� ���� � ��������������������F�

� �� �������� ���� ����� �� �������� ��� ���� ��� ���������� ����� ������������ �������� ����� �������������� �����F�

� �� �������� ���� �������� ��������� ������������� ����������� �*��������*������ ��� � ��� � �� �������� %�������� ��� ���� ���� ��� ���� ��� �� ������������ ���������� ����� ������ �� �������� ����� ��� ����� ��� ����� ���� ������ �N������������������������������F�

� �������� �� �������� ������ ����� �� ������ ���������� ��%������� � �����%������� ����� ��������� � ����� ��� � �������� ��� �� ��������� �� ���� �������������� ���� �� �)������ � ����� ����� ���������� � �*���� �� �������8����K��

$������������ �������� ���� ����� I��������������������������������� �*��� '���� � ��� ���)���� ������������� J� )��� 8����� ������ >�� ���?K� ����� ��������������������)������������������� ���������� ��������������������������������� ������ �� �)��*����� ������� ���� ���� ����� ���� ����%�������� �������� I���������������������� ��������������)���� ������������ � ��� ��� ������������>����� ��������� ��� ���� )� ������ ��� I�� ��������� $������������ ��6���,� ������������������%�����������I���A&(��

$��)���� $����������� � ��� �� ������� ��� ������� ��� ����� ����������� � ��� ��� �������� ��������*������������������������ ������� ������������������������������������ ��� ������ ���������� :�� J� )�� �� ������ ��� ���*����� ��� ��������������������� %����������� ������� ������� I�� ����� ��� ��������� � �'������ ���� ����� ���*������� ������ ��� ������ ������ I�� �������� ����%���������� ���� ���������������I�� ������������������� ���������I���������� ���I��������������%�������������������������� ���������������������������������������O������������I������� ��������� �)��*��������������������� ����������������%��������������I������� ��� ������ ���� ������� ��� �������� �������� ����� ��� ���� � ��� ���� ����)��*����� � ��� � �%��� �������� I�� ������� �N���� ��� � �)��*���� ��� ���������� �����*����� ����� ��%��� �� ����������� ��� %��� ������ ���� ���� O�� ����� ����������� �)��*����� ����� %�� ���������� ����� ���%������� � ������� ��� ��������� ���������������%����������������I������������������%�������������������%���� �������I��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 202: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

SOCIAL RESEARCH REPORTS Vol. 8/2010

�����

������� � ����� ������� ������� �������� ������� ���� ������ �� ��� ����������������������������� ������!��"��#$��

%������&������"��'$����������������������������������������������� ��� ������ �� ��������� �������(�� ����� ������� ����)����� ��(���������� �������������� �������(�� �� �������� ����� ������(� ��� ���(���� �� �*���������(������������

��� ���� �� ���������� �������� ���������� ����� ��������� ��� �� � ����������������� ���������� �� �������� ��� ����� �� ��(������� �������� ��������������� �� ����������� ����� ���������� �� �������� (����������� ��� �������� ����������� �� ��� ��������� ��� ��� ��*��� � ������ �� ��*��� �������������������������������������������(���������������������������������������������)�������������������(���������������������������������������������������� �����(��� ������� �� ��*���� ��������� �������� +���� �� ��)����� ����������� �����(����� ��� )���� �������� �����)����� ������������ ��������!��������� ��������� ����� ��������� ��� ���� �� ���������� ���� ����������������������� ������� �� ��(����� ���������� ��� ���� ��(��� �� �� ������������������,,-.�$��

��

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 203: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

7. POST ISTORIA

Lector Univ. Dr. Antonio Sandu „Introducere in Filosofia Sociala”, suport de curs, (2010:76-93), Editura Lumen, Iasi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 204: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

76

DIRECŢII ALE FILOSOFIEI SOCIALE

ÎN CONTEMPORANEITATE

Orientări constructive în Filosofia Socială contemporană

Întemeiată pe judecata sintetico-apriori filosofia

kantiană se arată a fi primul semn de întrebare în faţa certitudinilor carteziene. Kant a făcut subiectivitatea şi conştiinţa de sine să rămână sub tirania (şi în conul de umbră) a unei insondabile voinţe de a ştii (Ghideanu, 2003:7). Tocmai astfel, încercarea kantiană de a întemeia metafizica naturii sub forma unei ştiinţe riguroase, este considerată de Ilie Pârvu drept cea mai „înaltă sinteză a ştiinţei moderne” (1990:160).

Postkantienii au sesizat impasul filosofiei ca ştiinţă, care nu se mai poate referi la fiinţă, ci la formele fiinţei. Postcartezienii au conceput universul ca fiind un „în sine”, transcendenţa nefiind nici negată nici afirmată ea rămânând în afara graniţelor cunoaşterii. Ştiinţa pozitivă, deşi critică dogmele, se întemeiază la rândul său, pe un set de structuri dogmatice axiomatice: ceea ce există poate fi cunoscut, ceea ce există este „un în sine” coerent în măsura cunoaşterii legilor naturii, este posibilă întrucât aceasta ascultă integral

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 205: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

77

de propriile legi. De la pozitivism la materialism a fost un singur pas. Divinitatea este exclusă din sfera ştiinţei, întrucât lumea funcţionează fără prezenţa Divinităţii în mod mecanic şi adecvat. În acest sens, Popper aşează modernitatea sub semnul înlocuirii ideii de Dumnezeu cu cea de Natură, şi construind prin aceasta o nouă religie a modernităţii în jurul ideii de Natură (1998:113).

Darwinismul a centrat materialismul ca epicentru epistemologic. Evoluţia speciilor, prin selecţii succesive, datorate unor mutaţii întâmplătoare care generează adaptări eficiente la mediu, a dat greutate acestei concepţii. Materia „se transformă” în permanenţă, viul evoluează, iar hazardul şi selecţia naturală, au făcut ca lumea să arate aşa cum arată ea astăzi. Universul infinit şi echipotent permite ca pe una din miliardele de lumi, viaţa să se dezvolte şi chiar să ajungă la conştiinţa autoreflectării. Nu există o altă finalitate a evoluţiei, decât perpetuarea speciilor. Adrian Paul Iliescu consideră că istoria gândirii moderne este o „istorie a eliminării treptate dar sistematice a transcendentului din Univers” (1989:25).

Paradigma modernă obligă filosofia să se retragă în spaţiul interiorităţii. Reducţionismului ştiinţific conform căruia „totul este aşa cum apare” dacă este corect observat, i se contrapune reducţia fenomenologică, conform căreia semnificaţia are ceea ce ne apare precum şi modul în care ne apare, punând în paranteză orice discuţie despre „cum este în sine”. Fenomenologia prin orientarea către subiect şi interioritate deschide calea refuzului mecanicismului universalizat, care pândea filosofia a o transforma în „ancilla scientie”, după ce în Evul Mediu fusese „ancilla teologiae”.

Când Auguste Comte spunea: „fizică fereşte-te de metafizică”, filosofia părea condamnată la a se manifesta

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 206: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

78

doar în spaţiul analizei limbajului. Tocmai analiza discursului, realizată de postmoderni a făcut posibilă redescoperirea subiectivităţii ca redescoperire a „lumii vieţii”. În 1935, Husserl afirma că posibilitatea filosofiei ca ştiinţă riguroasă este un vis, care s-a destrămat, filosofia însăşi fiind în pericol, datorită persistenţei filosofiei „într-un raţionalism care s-a rătăcit. Criză a filosofiei, este semnalată ca o criză a culturii europene. Husserl propune o rupere de paradigmă faţă de raţionalismul rătăcit „prin redescoperirea” lumii vieţii. Husserl situează fenomenologia în coerenţă cu meditaţiile carteziene ca singura „ştiinţă subiectivă a subiectivului” (cf. Ghideanu, 1999:75-76).

Conturând posibilitatea filosofiei ca fenomenologie transcendentală Husserl prefigurează revoluţia paradigmatică din secolul XX şi centrarea postmodernismului pe subiect. Postmodernitatea are ca fundament imperativul libertăţii. Libertatea este văzută atât ca atitudine creatoare, cât şi ca respingere a imperiului formei, a oricăror cadre structurale. Postmodernitatea impune renunţarea la subordonarea faţă de formă ca expresie a suprasensibilului, şi proliferarea lumilor posibile în detrimentul lumii reale având ca fundament ontic expresia: „Dumnezeu a murit” centrul metafizic al postmodernităţii migrând de la absolut la uman: De la o interogare metafizică şi o căutare artistică a lui „Ceea ce este”, postmodernul face virajul ontic, spre „ceea ce este pentru noi” sau „Ce semnificaţie are pentru noi ceea ce este pentru noi”. Contextual, „ceea ce este” devine cantitate neglijabilă, în faţa lui „ceea ce se reprezintă”, respectiv „ceea ce putem configura”.

Digresiunea ontică pe care am făcut-o ne permite să înţelegem temeiul tendinţei spre afirmarea libertăţii ca refuz al oricărei forme. Libertatea nu mai este o necesitate

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 207: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

79

înţeleasă, libertatea este fundamentarea diferenţei. Dreptul de a fi diferit ne certifică nivelul de realitate. Altfel spus, cu atât exist mai mult, cu cât mai mult mă manifest ca diferit. Tirania exprimată de obsesia armonicului şi ordinii este înlocuită de obsesia promovării, ca persoană, ca grup: promovare socială, promovare politică, culturală etc.

Postmodernismul înlocuieşte onticul cu axiologicul şi îşi fundamentează misiunea prin praxis. Totul pare a se realiza pentru ca lumea să fie aşa cum pare a fi, fiindcă oricum ştim că lucrul în sine este incomprehensibil (Huzum, 2002:2). Discuţiile contemporane referitoare la „chestiunea postmodernă” utilizează în principal trei termeni: postmodern, postmodernitate şi chiar postmodernism. Majoritatea acestor analize ne conduc într-un impas care se datorează faptului, că ele utilizează, de obicei, aceşti termeni ca fiind sinonimi (2002:2). Postmodernismul este paradigma care dă cadrele interpretative şi orizontul de aşteptări a civilizaţiei postmoderne. Postmodernismul este un curent cultural ideologic iar postmodernitatea, paradigma societală, desemnând procese social-economice contemporane. Sunt avute în vedere în acest sens, recente tranziţii spre o societate sau economie postindustrială (A. Touraine), D. Bell postcapitalistă, (P. Drucker), informaţională (M. Castells), digitală (N. Negroponte, D. Tapscott), a cunoaşterii (L. Thurow), de consum (D. Lyon), a serviciilor (O. Giarini), transparentă (G. Vattimo), a spectacolului (G. Debord), încadrate în procesul mai larg de globalizare sau mondializare. Totodată, termenul de postmodernitate (Toynbee este primul care îl foloseşte în acest sens) (2002:2) desemnează ca atare o nouă perioadă în istoria umanităţii. Husserl afirma că posibilitatea filosofiei ca ştiinţă riguroasă este un vis, care s-a destrămat, filosofia însăşi fiind în pericol,

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 208: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

80

datorită persistenţei filosofiei „într-un raţionalism care s-a rătăcit. Criză a filosofiei, este semnalată ca o criză a culturii europene. Husserl propune o rupere de paradigmă faţă de raţionalismul rătăcit „prin redescoperirea” lumii vieţii. Husserl situează fenomenologia în coerenţă cu meditaţiile carteziene ca singura „ştiinţă subiectivă a subiectivului” (cf. Ghideanu, 1999: 75-76).

Ca paradigmă culturală, caracteristic postmodernismului este deconstrucţia. Faptul că acest „concept” permite o derivă hermeneutică, centrifugă şi fără poli, arată dificultatea înţelegerii unei modalităţi de a gândi, a toleranţei supreme, care acceptă orice text. Omul se supune propriului său limbaj, înţelegând că, involuntar, a accepta limbajul presupune a nu încerca să-l justifici în nici un fel. Nici o interpretare a deconstructivismului, venită în maniera lui Derrida, în sensul universalităţii limbajului, nu este posibilă, pentru că orice interpretare face jocul deconstrucţiei, a indica ceea ce deconstrucţia arată cu claritate (Silion, 2002:2).

Deconstrucţia este o trecere la limită a filosofiei dinspre domeniul Ontologiei realului spre semiotica Fiinţei. Cuvintele capătă sensul pe care vrem să li-l dăm, iar metafizica devine o gramatică a fiinţei. Sensurile nu sunt prin ele însele derivate din proprietăţile obiectelor, ci atribuite în jocul comunicării, după seturi de reguli impuse aleatoriu, de necesităţile discursului. Există o diferenţă considerabilă şi fundamentală între realitate şi percepţia noastră asupra realităţii. Individul nu reacţionează în conformitate cu realitatea ci cu imaginea sa despre realitate. “Harta noastră personală poate diferi fundamental atât de realitate cât şi de hărţile altor persoane” (Sandu, 2005:74). Harta este modelul paradigmatic în care individul îşi structurează cunoaşterea

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 209: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

81

fiind un model cognitiv, interpretativ, bazat pe aproximaţii repetate şi pe reducerea necunoscutului la dimensiuni cognoscibile şi adecvate modelului cognitiv specific paradigmei.

Vom căuta să analizăm câteva elemente de metatext care au fundamentat postmodernismul articulat pe civilizaţia postmodernă ca dimensiune culturală. În acest sens, Tudor Ghideanu afirmă că:

“În acest moment istoric pe care Heidegger – între

alţii – l-a numit „era tehnicii planetare”, cum spuneam şi cu alt prilej, un vector de reală excentricitate a evoluţiei umanităţii face ca tehnica robotizată să contribuie la o adevărată deconstruire fatală a necesarei complementarităţi şi armonii dintre ştiinţă, artă, filosofie, religie. Faptul că problema gravă a sensului culturii şi a destinului uman trebuie scoasă de sub „teroarea” modernităţii ştiinţifico-tehnice, apare ca o dominantă a năzuinţelor de libertate în creaţia artistică şi filosofică. Pentru că arta modernistă a constituit, ea însăşi, un moment considerat astăzi ca revolut, noile experimente, noile înfăptuiri în creaţia culturală se vor a fi decis delimitate de cele anterioare” (2003:7).

Setea de libertate a postmodernismului este o reacţie

de depăşire a paradigmei mecanicist-carteziene specifică modernităţii. Dacă în modernitate ştiinţa îşi caută legitimitatea într-un metadiscurs, într-o filosofie, cum ar fi dialectica spiritului, hermeneutica sensului, emanciparea subiectului raţional, sau a muncitorului, dezvoltarea bogăţiei, în postmodernitate se manifestă „o neîncredere faţă de metapovestiri” (metadiscursuri), ceea ce conduce la o principală criză a metafizicii (Ghideanu, 2003:8).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 210: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

82

Centrându-se în deconstrucţie, postmodernismul este condamnat la a fi o hermeneutică diversificată şi polimorfică. Dacă realitatea este o structură, o construcţie, hermeneutul postmodern cercetează temeliile acestei construcţii, cât şi modalităţile sale de articulare. Derrida propune logocentrismul (pornind de la Jocurile de discurs ale lui Wittgenstein). Logosul este „fraza originală” în preajma căreia filosoful trebuie să se situeze. Jocurile de limbaj la Derrida se realizează prin schimbarea cadrului contextual al utilizării cuvintelor (2001: 1-3; 351-352).

Deconstrucţia radicală are ca etapă necesară sinteza. Naşterea transmodernismului este o nouă revoluţie semiotică, care – prin analogie cu „cotitura lingvistică” – a fost recent denumită şi definită în termeni semiotici de Traian D. Stănciulescu drept „cotitura transmodernă” (2008). În timp ce cotitura lingvistică a fost centrată pe „jocurile de limbaj”, ca o modalitate de deconstucţie-reconstrucţie a realităţii, „cotitura transmodernă” se centrează pe „jocul ontologic” generat de transparenţa la cunoaştere descris de Basarab Nicolescu (2007:64-65).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 211: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

83

Realitatea ca discurs la Foucault

Una dintre descoperirile fundamentale a postmodernităţii constă în identificarea unor căi de contopire a Ontologiei ca Teorie a existenţei cu Semiotica ca Ştiinţă a semnelor şi interpretarea acestora. Dacă pentru empirişti „a fi” este echivalent cu a putea fi perceput pentru un postmodern precum Derrida sau Foucault „a spune” este echivalent cu „a face” (Creţu, 2004: 20).

„Cotitura lingvistică” generată de naşterea semioticii transferă interesul filosofic asupra discursului şi capacităţii sale de construcţie şi reconstrucţie a realităţii. Foucault analizează „discursurile” pe care noi astăzi le înţelegem ca a fi economie, biologie sau filologie, adică ştiinţe, urmărind distincţia şi-n acelaşi timp substituţia dintre „cuvinte şi lucruri”. Discursul foucaultian este mai mult interesat de puterea ce este generată de discurs şi relaţiile de putere produse de acesta. (Creţu, 2004:40).

Foucault studiază filosofia în genere şi filosofia istoriei în particular nu pentru a înţelege legile istoriei ci mai degrabă legile discursului (2004:55).

Istoria însă şi socialul sunt pretexte pentru exercitarea discursului. Modificând radical interpretarea sau mai degrabă contextul interpretării modificăm reprezentarea realităţii care pentru conştiinţă se substituie realităţii însăşi. Puterea este interioară şi constitutivă discursului.

„Puterea produce discursuri, iar discursurile produc efecte de putere” (Creţu, 2004:177). Din punct de vedere al filosofiei sociale, politice şi juridice, cel mai important text al

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 212: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

84

lui Foucault îl considerăm „A supraveghea şi a pedepsi” volum în care acesta tratează problema puterii şi instituirea acesteia în spaţiul social. Faţă de marginalitate şi de devianţă mecanismele punitive investesc corpul cu relaţie de putere.

„În loc să tratăm Istoria dreptului penal şi pe cea a Ştiinţelor umane ca pe două serii separate a căror intersectare ar avea asupra uneia sau asupra celeilalte, poate asupra ambelor, un efect, după cum se vrea, perturbator, sau util, să cercetăm dacă nu există o matrice comună şi dacă amândouă nu derivă dintr-un proces de formare epistemologic, juridic, pe scurt să plasăm tehnologia puterii atât ca principiu al umanizării penalităţii cât şi al cunoaşterii omului” (Foucault, cf. Creţu, 2004:214).

Originea modernităţii poate fi văzută din perspectiva Foucaltiană în complexul ştiinţifico juridic. Normalitatea şi anormalitatea devenind obiect al justiţiei penale, aceasta îşi multiplică funcţiile încetând să pedepsească pur şi simplu, ci mai degrabă diagnosticând şi tratând (Creţu, 2004:215).

Puterea punitivă îşi organizează trei dispozitive fiecare cu propriul său discurs. Prima dintre acestea este văzută de Foucault provenind din dreptul monarhic. Puterea are rol de reglementare şi este exterioară indivizilor. Vina faţă de victimă este dublată faţă de cea de suveran ca reprezentant al legii. În cadrul acestui tip de discurs prin identificarea vinovăţiei faţă de un individ cu infracţiunea privind ordinea publică, statul şi suveranul, se produce etatizarea puterii juridice, fapt care dă naştere procurorului ca reprezentant al regelui (2004:216). Supliciul şi tortura nu reprezentau expresii ale violenţei „ci tehnici codificate ale puterii” prin care ea era întreţinută şi prin care se produce adevăr. Întrucât dreptul monarhic presupunea adevărul, acesta necesita o formă de cunoaştere care lua forma

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 213: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

85

anchetei. Ancheta înlocuia iniţial procedura probării din Dreptul canonic medieval care presupunea o formă de duel judiciar de confruntare directă între acuzat şi acuzator (2004:217).

Ancheta se impune aşadar ca instrument de cunoaştere şi în acelaşi timp ca tehnologie a puterii. Filosofia contractualistă introduce o reformă a pedepsei prin limitarea arbitrariului şi înlocuirea puterii absolute cu proprietatea absolută. (2004:218).

Încălcarea legii nu mai este o ofensă adusă suveranului ci societăţii în ansamblu. Crima este redefinită sub forma pericolului social. Rolul pedepsei de a apăra societatea şi nu de a răzbuna suveranul. Pedeapsa fizică este înlocuită treptat de pedeapsa simbolică şi de reprezentarea pedepsei. „Exemplul nu mai este un ritual ce se face cunoscut ci un semn care împiedică. Filosofia penală nu mai este direct retributivă ci este în special preventivă. Această filosofie duce la codificarea infracţiunilor şi individualizarea pedepsei în funcţie de riscul social. (2004:219)

Sancţiunea provine doar în urma unei cercetări ce se realizează în maniera unei cunoaşteri ştiinţifice. Această filosofie penală este bazată pe umanismul realist.

O a treia filosofie penală este plasată de Foucault în jurul instituţiei închisorii (cf. Creţu 2004:220). Obiectivul acestei filosofii penale este controlul asupra faptelor dar mai ales a posibilităţii şi virtualităţii faptei. În opinia lui Foucault introducerea noţiunii de periculozitate şi controlul virtualităţii faptei extinde pedeapsa înafara controlului legalităţii. (2004:221) Disciplinarea implică mai degrabă un control social activ decât penalitatea faptelor.

Instituţia supravegherii cu funcţie normalizatoare nu mai controlează efectele sociale ale faptei şi nu mai retribuie

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 214: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

86

pedepse ca efecte ale unor acţiuni ci mai degrabă previne posibilitatea infracţiunii. Principiul de nevinovat până la proba contrarie se transformă în calculul probabilistic al riscului infracţional. Deşi Foucault nu mai precizează, din instituţia supravegherii derivă sistemul penal restaurativ, o nouă filosofie penală care urmăreşte înlocuirea pedepsei înţeleasă ca „retribuţie negativă” a unor fapte antisociale cu sancţiuni alternative (la închisoare) care să aibă în vedere restaurarea „status quo-ului” anterior săvârşirii faptei (Balahur 2005; Durnescu 2007).

Discursul umanist, spune Foucault, este rezultatul unui proces de codificare a indivizilor de clasificare a acestora sub aspectul de individ şi de populaţie. Rolul analizei filosofiei penale în ansamblul operei foucoultiene este acela de a stabili prioritatea discursului şi metadiscursului a componenţei filosofico ideologice am spune noi sau a paradigmei sociale dominante în viziunea lui Kuhn, în procesul de constituire a realităţii. „Ideologia este elementul prin care se formează subiectul cunoaşterii şi drepturi mari în relaţii de adevăr” (Creţu, 2004:224).

Foucault vede societatea modernă ca una a supravegherii generalizate difuzată în întregul corp social. În viziunea filosofului nu are loc o transformare a conştiinţei ci a stilurilor puterii care se transformă din juridică în normativă (Foucault, cf. Creţu, 2004:225). Maximizarea eficienţei şi perfecta guvernare sunt efecte colaterale ale procesului de „reinventare a societăţii în totalitatea sa pe modelul închisorii. (Foucault, cf. Creţu, 2004:226)

Filosofia socială a lui Foucault este una holistă, autorul sesizând însă amestecul discursurilor de tip individualist cu cele de tip general şi globalizant. Analiza foucaultiană deschide drumul înţelegerii realităţii sociale ca

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 215: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

87

pe un construct, ca pe o interpretare negociată în care „semnele sunt măşti” (Nietzsche, cf. Creţu 2004:227) cu rolul de a impune un interpretant nu de a stabili un sens. Ontologia lui Foucault este una hermeneutică, fiinţa fiind gândită cu limbajul care serveşte ca o mediere între existenţă şi lume. Este o relaţie biunivocă între omul care vorbeşte într-un limbaj şi limbajul care îl creează pe om. Experienţa limbajului este dialogică, discursivă, presupunând aşadar o alteritate. Pentru Foucault alteritatea este încărcată de eveniment fiind aşadar obiectivă. Cunoaşterea este o înţelegere a sensului (Creţu, 2004:234). Hermeneutica ca teorie a interpretării se înstăpâneşte nu doar asupra cunoaşterii ci şi a existenţei însăşi.

Foucault deschide drumul subiectivizării realităţii şi a înţelegerii acesteia ca o negociere a interpretării în cadrul unei metapovestiri.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 216: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

88

Cotitura lingvistică Strategie discursivă şi construcţie socială a

realităţii

Cercetarea acţiune tradiţională a fost definită metodologic de către fondatorul psihologiei sociale şi organizaţionale şi a dinamicilor de grup Kurt Lewin. Teoriile sale pornesc de la conceptul de analiză a câmpului de forţe ce constituie un cadru constructiv a identificării unor factori şi forţe ce influenţează o situaţie socială. Termenul de cercetare acţiune a fost introdus de Kurt Lewin în studiul Action Research and Minority Problems (1946:34-36). Cercetarea acţiune este descrisă ca o cercetare comparativă asupra condiţiilor şi efectelor diferitelor forme de acţiune socială şi a cercetărilor ce conduc spre acţiune socială. Metoda utilizează o spirală de paşi fiecare compus dintr-un circuit de tipul planificare, acţiune, identificare a faptelor sociale şi a rezultatelor acţiunii (1946:34-36). Caracteristica fundamentală a cercetării acţiune este practica cercetării colaborative şi utilizarea unor metode colaborative, constituindu-se o comunitate de practică în vederea transformării metodologiilor de rezolvare a problemelor la nivelul comunităţii vizate.

Cercetarea acţiune este o anchetă interactivă care pune în acţiune simultan procesul rezolvării de probleme cu cel de analiză colaborativă a datelor cercetării în scopul înţelegerii funcţionării şi implementării schimbărilor la nivelul organizaţiei (Reason & Bradbury, 2001 cf. wikipedia.org: Action Research). Din perspectiva semiotico-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 217: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

89

hermeneutică observăm că avem de-a face în realitate cu modele de practici discursive, cercetarea având o natură calitativă specifică ce implică o latură semiotică şi fenomenologică pronunţată, în comparaţie cu cercetările sociologice tradiţionale, a căror latură cantitativă, de analiză a unor variaţii cu caracter staistic era predominantă. În cercetarea acţiune, avem mai degrabă de-a face cu practici de analiză simbolică, aplicabile unor situaţii socio-culturale particulare, probabil irepetabile.

O taxonomie a Cercetării acţiune cu referire la studiile vizând comunităţile multiculturale o propun cercetătorii Catherine Cassell şi Phil Johnson:

Cercetarea acţiune ca experiment social, este cea utilizată originar de Kurt Lewin, care fundamentându-se pe o epistemologie obiectivistă în cadrul monismului metodologic, şi care porneşte de la o presupoziţie ontologică realistă: „realitatea socială există cu adevărat, şi poate fi cercetată în mod obiectiv, duce la rezultate ce pot fi obţinute prin aplicarea unei metodologii corecte, şi descriind în mod exact realitatea socială (Cassel şi Johnson 2006:790).

Cercetarea acţiune inductivă: este de asemenea de orientare pozitivistă, urmărind accesul în mod inductiv a cercetătorilor la contextul cultural în starea sa naturală. Modelul cercetării acţiune inductivă se bazează pe o epistemologie de tip hermeneutic şi pe o semiotică a faptului social, privilegiind metodele comprehensive (bazate pe înţelegere), în cadrul dezvoltării unor metode calitative, sub forma de „Grounded Theory”, ce ghidează intervenţia ulterioară (Cassel şi Johnson 2006:792). Grounded Theory este considerată modalitatea privilegiată de investigare calitativă a socialului, care presupune construcţia categoriilor şi ipotezelor cercetării printr-un proces de interpretare a

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 218: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

90

datelor colectate, mai degrabă decât utilizarea cercetării sociale pentru validarea unor ipoteze cu caracter teoretic propuse apriori de cercetător şi supuse validării (O'Connor et all, 2008:28-45). Simona Branc precizează în acest sens că Grounded Theory presupune generarea sistematică a conceptelor şi teoriilor pe baza datelor colectate, fiind o „modalitate inductivă ce porneşte de la observaţii generale,” urmând ca în procesul de analiză a datelor primare să se formeze categoriile conceputuale (2008:83). Ştefan Cojocaru atrage atenţia asupra avantajelor utilizării cercetărilor calitative şi în special a Grounded Theory în evaluarea programelor, dată fiind evitarea contaminării rezultatelor cu opinii predefinite ale cercetătorului (2007:138-151). În acest sens cercetarea calitativă are avantajul de a obţine interpretări pornind de la opiniile exprimate de cei intervievaţi şi nu de la presupoziţiile proprii. Un exemplu interesant îl prezintă Daniela Cojocaru, care analizează construcţia socială a copilăriei şi parentalităţii din perspectiva construcţionistă utilizând constrângerile epistemice ale Grounded Theory (2008: 87-98).

Cercetarea acţiune participativă: porneşte de la două presupoziţii diferite, prima fiind cea conform căreia membrii comunităţii cercetate paricipă activ la întreaga cercetare din etapa de design a cercetării până în cea de diagnosticare şi adoptarea unor strategii de acţiune, rolul cercetătorului fiind acela de facilitator (O'Connor 2008:796). O a doua perspectivă se adresează întregii comunităţi, analizându-se „nevoia de schimbare” apărută la nivelul comunităţii în proprii săi termeni. Cercetarea se bazează pe interviuri şi focus grupuri, având menirea de a putea genera o planificare strategică ulterioară, şi de a da feed back membrilor comunităţii cu privire la transformarea problemelor cu care

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 219: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

91

aceştia se confruntă într-o agendă organizaţională. Intervenţia - Cercetarea participatorie - vizează

participarea indivizilor comunităţii la procesele politice, cum ar fi cel de democratizare. Modelul pleacă de la teoria critică asupra proceselor de democratizare a practicilor sociale. Habermans aduce în atenţia epistemologilor modificarea experienţelor senzorial-perceptivă sub influenţa experienţei culturale, justificând astfel critica epistemologiilor de tip pozitivist (O'Connor, 2008:798).

Cercetarea acţiune deconstructivă: caracterizată de presupoziţia că limbajul, cu referire la orice tip de metanaraţiune, nu poate reda realitatea. Cotitura lingvistică propune (hyper)realitatea ca fiind constituită din serii de constructuri sociale. Se pot astfel construi tot atâtea realităţi câte modalităţi de a le descrie putem constitui (O'Connor, 2008:803). Cercetarea acţiune deconstructivistă are postmodernismul ca paradigmă constitutivă. Un model de cercetare–acţiune deconstructivistă îl propune ancheta colaborativă, propus de Trevelen (2001:261) cu aplicare la grupurile minoritare – anchetă de gen în experimentul original al lui Trevelen. Cercetătorul a facilitat realizarea unei „cercetări deconstructiviste” în cazul a 11 tinere, co-participante la cercetare, cu privire la experienţele critice din propria organizaţie. Persoanele supuse cercetării colaborative au ca sarcină reflecţia asupra propriilor patternuri interpretative şi reconstrucţiei acestora, printr-o analiză a discursului şi a presupoziţilor existente în limbajul curent. Pentru Trevelen (2001) rolul anchetei deconstructive este formarea unei noi subiectivităţi, înlocuind opoziţia latentă în faţa alterităţii pornind de la experienţa libertăţii, adoptând experienţa subiectivităţii multiple. O altă versiune de cercetare acţiune deconstructivă este în viziunea lui

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 220: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Antonio SANDU

92

O'Connor construcţionismul promovat de Gergen. Se aduce în discuţie anihilarea unor semnificaţii prin „acordul democratic” asupra interpretării unui discurs (O'Connor, 2008:805). Construcţionismul este în viziunea noastră în acord cu O'Connor, un constituient al discursului postmodern şi deconstructiv, dar poate fi considerat ca punct de plecare a efortului transmodern de reinterpretare integrativă a realităţii, prin acţiunea afirmativă. În acest sens, în cadrul paradigmei afirmative, pornind de la construcţionism, s-a dezvoltat „ancheta apreciativă”. Aceasta vizează sesizarea şi amplificarea pozitivului, precum şi construcţia socialului pornind de la elementele de pozitivitate inerentă în cadrul oricărei comunităţi. În 2006 Cojocaru propune o altă teorie care are ca punct de plecare construcţionismul social numită „proiecţionism social” (2006). Proiecţionismul social, inspirat de construcţionism, afirmă crearea unor realităţi sociale multiple pornind de la propriile proiecţii, recunoscând existenţa multiplelor realităţi într-o permanentă modificare şi având o evoluţie multiliniară. Modelul nostru cu privire la construcţionismul fractalic este convergent cu această viziune proiecţionistă propusă de Ştefan Cojocaru.

O altă taxonomie pornind de la forma de participare a cercetătorului la grupul social analizat, defineşte la rândul său următoarele tipuri majore ale cercetării acţiune:

1. Ştiinţa acţiunii (Chris Argyris) îşi propune studierea designului atitudinal al persoanelor aflate în dificultate. Argyris consideră că acţiunile umane sunt programate să atingă consecinţele dorite fiind guvernate de o serie de variabile din mediu.

2. Cercetarea colaborativă (John Heron şi Peter Reason). Modelul porneşte de la ideea că toţi participanţii

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 221: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

Introducere în Filosofia Socială

93

activi la cercetarea acţiune sunt de fapt pe deplin implicaţi în aceasta în calitate de cercetători (Heron 1996: 56).

3. Cercetarea acţiune participatorie. Acest model implică toate părţile relevante în examinarea comună a acţiunilor curente văzute ca problematice în scopul de a le schimba sau îmbunătăţi. Metoda se bazează pe o reflecţie critică asupra contextului istoric, politic, cultural, economic în care acţiunea se produce (Wadsworth, 1998).

4. Ancheta dezvoltare –acţiune (Wiliam Torbert) –se bazează pe auto-transformarea acţiunilor la nivelul organizaţiei într-o manieră mai activă şi mai durabilă.

5. Abordarea teoriei vii (Witehead & Mc Niff) - cei doi consideră că indivizii generează teorii explicatorii sub influenţa propriei educaţii ce acţionează în procesul propriu de învăţare proprie cât şi a celorlalţi (wikipedia: Action Research).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 222: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

8. GLOBALISM ŞI CRIZA DE SECURITATE

Madalina Virgnia Antonescu „Doctrina neo-machiavelista in contextul provocarilor globaliste”, (2005:11-41), Editura Lumen, Iasi Zsuzsanna Kacsó “Relatia NATO – PESC. Confruntare pentru securitatea colectiva?”, (2006:13-24), Editura Lumen, Iasi

Pentru aprofundarea acestei teme se propun urmatoarele texte

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 223: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

11

I. Germenii [i evolu]ia noului conceptamerican de securitate

la începutul secolului XXI

A. Formarea noului concept american de securitate,urmare a schimb\rilor de structur\ interna]ional\

Sfâr[itul secolului 20 a provocat o schimbare inimaginabil\ pân\ atunciîn rela]iile interna]ionale [i în echilibrul mondial de putere. C\dereaZidului Berlinului (1989) [i reunificarea Germaniei; pr\bu[irea bloculuisovietic, începând cu dezagregarea cercurilor de state comuniste satelitaredin Europa de Est (1989) [i continuând cu implozia Uniunii RepublicilorSovietice (1991)1 care a împ\r]it Rusia între o zon\ asiatic\ de controlpierdut\ (CSI constituind o artificial\ leg\tur\ politic\ între republicileasiatice [i fostul hegemon;2 o continuare for]at\ de a men]ine o coeziuneiremediabil distrus\; o construc]ie ce nu va ajunge la dimensiunile [i laimportan]a fostului URSS) [i Europa, reprezint\ evenimentele-cheie careau anun]at sfâr[itul vechii ordini interna]ionale politice.

Dup\ 1991, SUA se g\sesc în postura unic\ din punct de vedere istoric,de a reprezenta singurul pol de putere credibil3 în a construi [i a men]ineinclusiv prin intermediul organiza]iilor interna]ionale – de tip ONU,NATO, MERCOSUR, NAFTA, prin parteneriatele strategice cu MareaBritanie sau cu Japonia) securitatea [i stabilitatea la nivel mondial. De[iîn perioada 1991 – 1999 asist\m la încercarea virtualilor poli de putere4

(Rusia, China, Marea Britanie, Fran]a, Germania) de a combate influen]ele

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 224: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

12

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

unipolariste, percepute ca o amenin]are iminent\ la adresa unui multi-polarism în]eles ca unic factor de stabilitate5, ca singur\ alternativ\ laanarhia interna]ional\, aceste încerc\ri se soldeaz\, în cazul crizelor re-gionale ce amenin]\ marile puteri (Cecenia în cazul Rusiei; Kosovo;Bosnia-Her]egovina – în cazul Europei de Sud-Est), cu un e[ec (privit subaspectul lipsei de credibilitate interna]ional\ c=t [i al problemei legi-timit\]ii juridice a interven]iei). Marile puteri nu pot concura (sub aspecttehnologic, militar, economic, informa]ional, politic) cu Statele Unitecare devin, la începutul mileniului trei, singura superputere a lumii (uniianali[ti o consider\ o „hiper-putere”)6.

De la izola]ionism la implicare mondial\

Al]i anali[ti politici [Brzezinski, 2000] constat\ rapida transformare aAmericii în decursul unui secol, dintr-un stat vestic izolat într-o puteremondial\ („o putere de o bog\]ie [i for]\ de domina]ie f\r\ precedent înistoria omenirii”)7. Dincolo de asemenea abord\ri hiperbolizante ale tezeiunipolariste8 se situeaz\ îns\ dilema asigur\rii securit\]ii globale prinintermediul actualelor organiza]ii interna]ionale, în]elese ca forumuri decooperare interstatal\ sau ca mecanisme ale diploma]iei p\cii dar [i prac-tica form\rii unor coali]ii ad-hoc ce evit\ responsabilit\]ile juridice, so-lu]ionând o criz\ regional\ prin prisma interesului na]ional al hege-monului coali]iei [i nu al interesului comun [i legal exprimat, al celorlaltestate.

Conceptul american de securitate, ini]ial axat pe ideea contest\riihegemonului britanic (Anglia sec. XIX, ca imperiu maritim) [i a extinderiiputerii americane în Pacific [i spre Filipine, a ap\rut odat\ cu primulr\zboi de cucerire al Americii (1898). Prin Doctrina Monroe (1823) SUA[i-au arogat statutul de unic ap\r\tor al securit\]ii din emisfera vestic\,interzicând orice tentativ\ de domina]ie a marilor puteri europene înAmerica Latin\9. Dup\ construirea Canalului Panama, domina]ia naval\ aSUA asupra Oceanului Atlantic [i Pacific era asigurat\, în paralel cuaccentuarea puterii economice (33% din PIB-ul mondial) de o cultur\axat\ pe inova]ie [i pe flexibilitatea benefic\ a îmbin\rii liberalismuluieconomic cu democra]ia. Intrarea Americii în primul r\zboi mondialdezeuropenizeaz\ caracterul ini]ial al acestui conflict, deschizând pre-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 225: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

13

misele pentru un interna]ionalism la scar\ global\ al Americii, care îns\nu a produs o angajare constant\ în afacerile interna]ionale10.

Prima etap\ a form\rii conceptului american de securitate este deci,axat\ pe ideea Americii ca o insul\ continental\, concentrându-se peap\rarea ]\rmurilor sale (accentuat\ dimensiune na]ional\, cu ignorareaconsiderentelor interna]ionale)11.

Odat\ cu al doilea r\zboi mondial, europocentrismul [i preeminen]aEuropei ca pol principal de putere ia sfâr[it, iar succesoarele hegemonuluieuropean devin SUA [i URSS. Bipolarismul declan[eaz\ o competi]ieîntre principala putere maritim\ a lumii (SUA) [i URSS (ca principal\putere de uscat, de]in\toare a suprema]iei asupra p\r]ii centrale a Europei,zon\ pivot a politicii mondiale).

În aceast\ perioad\, conceptul american de securitate împrumut\ omiz\ cu adev\rat global\ [i utilizeaz\ instrumentul ideologic cât [i a-menin]area nuclear\ pentru a ob]ine victoria în R\zboiul Rece.

Unipolarismul, dup\ Brzezinski, a ap\rut odat\ cu terminarea R\z-boiului Rece [i cu dezmembrarea URSS. America s-a aflat din acelmoment (1991) într-o situa]ie unic\ (a devenit simultan, prima [i singuraputere cu dimensiuni mondiale).

America a fost comparat\ chiar cu un imperiu12 (prin puterea deatrac]ie a civiliza]iei sale liberale; prin capacitatea de a mobiliza rapidmari resurse economice [i tehnologice în scopuri militare; prin institu]iilesale ce dovedesc o organizare politic\ superioar\ [i flexibil\ fa]\ de con-servatorismul european). Spre deosebire de imperiile din vechime, A-merica se g\se[te într-o pozi]ie unic\, sub aspectul întinderii [i al u-niversalit\]ii puterii sale13.

În absen]a unui competitor credibil [i pe fundalul cre[terii plauzi-bilit\]ii teoriei „sfâr[itului istoriei” (odat\ cu terminarea R\zboiului Rece),puterea Americii se extinde la nivel global14 pe bazele culturii sale po-litice, economice, prezentate ca un element obiectiv al globaliz\rii sau caun sistem optim pentru a asigura pacea [i stabilitatea lumii. Aceast\epoc\ a triumfalismului global [H. Kissinger, 2002] proclam\ sfâr[itulconfrunt\rii între ideologiile comunist\ [i capitalist\, consecin]\ a sta-tutului SUA de superputere mondial\, f\când din interdependen]a e-conomic\ [i cultural\ a lumii secolului XXI, o ideologie globalist\ servind

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 226: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

14

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

interesele marilor corpora]ii mondiale [i interesele stategice ale SUA:„vasalizarea” regiunii Orientului Mijlociu bogat în petrol (sprijinul a-cordat Kuweitului pentru ap\rarea teritoriului s\u [i înl\turarea agre-sorului irakian; izolarea Irakului totalitarist; alungarea talibanilor afgani[i instaurarea „democra]iei de suprafa]\” – dac\ este s\ ne raport\m lacomponenta puternic tribal\ a Afganistanului –; pr\bu[irea regimuluitotalitarist irakian [i instaurarea unei administra]ii pro-americane).

Prin urmare, conceptul american de securitate cap\t\ dimensiuni glo-bale îndat\ dup\ terminarea R\zboiului Rece, transformându-se dintr-unconcept axat pe doctrina îngr\dirii blocului sovietic, a echilibrului terorii,a cursei înarm\rii [i a înfrângerii competitorului sovietic, într-un conceptal afirm\rii f\]i[e a unipolarismului american [i al valorilor sale15. De ladimensiunea na]ional\ (ap\rarea teritoriului [i popula]iei sale) repus\ îndiscu]ie odat\ cu atentatele din 11 septembrie 2001 [i cu pr\bu[irea mituluihegemonului invincibil, se trece la un concept de securitate axat pedoctrina loviturii preventive16 (r\zboiul Americii contra terorismului in-terna]ional). Securitatea na]ional\ a SUA nu ar mai putea fi pus\ îndiscu]ie dac\ fenomenul terorist ar fi lovit [i desfiin]at prin nucleele [ire]elele sale implementate în lume17. Asocierea terorismului cu islamismul(ca ideologie post-bipolar\ contrar\ unipolarismului promovat de culturaamerican\) permite interven]ia (în scopul democratiz\rii, al pacific\riizonei, al înl\tur\rii nucleelor teroriste ca factori perturbatori [i de a-menin]are pentru hegemon [i sistemul acestuia) în Irak.

Conceptul american de securitate, a[a cum este definit în StrategiaNa]ional\ de Ap\rare a SUA (2002)18 con]ine o puternic\, aproape ob-sesiv\ latur\ antiterorist\, definind lumea în termeni manihei[ti (terori[tii[i statele care sprijin\ terorismul, contra coali]iilor de state preg\tite s\combat\, sub toate formele sale, acest fenomen perceput ca o sfidare laadresa lumii civilizate – în fapt, ca o contestare a superputerii americane).Un r\zboi anti-terorist la dimensiuni globale în care s-ar afla ca inamicidentificabil, o re]ea sau un stat suspectat a avea leg\turi cu terorismul.

Reu[it pretext pentru ap\rarea zonelor de influen]\ dar [i pentru cu-cerirea accesului la regiuni bogate în resurse strategice [i închise Americiidatorit\ unor regimuri totalitare (Irak, Iran), combaterea terorismuluiintroduce lumea unipolar\ a începutului secolului XXI într-o stare detensiune similar\ R\zboiului Rece.19

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 227: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

15

Amenin]area nuclear\ este înlocuit\ cu amenin]area loviturii preven-tive în cazul calific\rii de c\tre hegemon, a unui stat drept „stat rebel”(care între]ine leg\turi cu re]ele teroriste). În cazul Irakului, leg\tura dintreregimul lui Saddam Hussein [i re]eaua Al-Quaeda nefiind dovedit\, s-aapelat la justificarea „folosirii probabile în r\zboiul contra SUA, a armelorchimice [i de distrugere în mas\, de c\tre dictator” (lucru ce nu s-aîntâmplat). Prin urmare, la amenin]area cu „izolarea pe plan interna]ionala „statului terorist” [o reluare a tezei „îngr\dirii perturbatorului” dinvremea concertului de putere, îns\ de aceast\ dat\ aplicat nu poten]ialuluiconcurent la titlul de hegemon sistemic ci oric\rui stat, indiferent destatutul politic, care amenin]\ mai mult sau mai pu]in vizibil (sau asuprac\ruia exist\ suspiciunea de a reprezenta o amenin]are), hegemonul [iordinea sistemic\ pe care acesta a construit-o] se adaug\ amenin]area cuschimbarea regimului (calificat ca „sus]in\tor al unei re]ele teroriste”).Aceasta echivaleaz\ aprecierea unilateral\ a superputerii cu o condam-nare implicit\ a acelui stat („Axa R\ului”) la a fi pedepsit pe motivul c\nu se aliniaza condi]iei de a contribui la prezervarea securit\]ii sistemuluihegemonic.

În acela[i timp, dreptul interna]ional este marginalizat atunci când nucorespunde intereselor puterii americane (situa]ia juridic\ a prizonierilorafgani din lag\rele de la Guantanamo/Cuba), iar coali]iile ad-hoc suntpreferate instrumentelor juridice, negocierilor de pace din cadrul ONUsau m\surilor luate în conformitate cu ONU, pe ideea c\ sistemul de tiphegemonic trebuie p\strat prin ac]iune direct\, descuraj=nd orice ripost\.

Unipolarismul american – pozi]ie istoric\ f\r\ precedenta unui stat

Unipolarismul american (la nivel sistemic interna]ional)20 de]ine îns\[i o important\ component\ multisectorial\ (combina]ie de neegalat, înviziunea lui Z. Brzezinski, a patru domenii hot\râtoare în politica mon-dial\: extindere militar\ la nivel global; for]\ economic\; întâietate teh-nologic\; atrac]ie a culturii sale asupra tineretului lumii).

Spre deosebire de alte tipuri de imperii, Brzezinski formuleaz\ ideeaoriginalit\]ii exercit\rii puterii mondiale americane (axat\ pe un sistem

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 228: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

16

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

de institu]ii [i organiza]ii interna]ionale, pe sprijin public în angajareaunor decizii de politic\ extern\ – interven]ia Americii în cel de-al doilear\zboi mondial, ca urmare a [ocului produs de atacul japonez de la PearlHarbour). Oglindind îns\ tiparul unei sus]ineri moderate a deciziei po-litice, sistemul mondial american se bazeaz\ pe conceptul cooper\rii, peun anume multilateralism exercitat la nivel interna]ional (bazat pe valori– precum democra]ie, stat de drept, drepturile omului, economie de pia]\– strâns legate de ideea american\ de guvernare), mai degrab\ decât lanivel conven]ional (prin tratate încheiate cu alte state)21. Imitarea stiluluiamerican construie[te premisele unei func]ion\ri a hegemoniei SUA men-]inut\ printr-o structur\ complex\ de institu]ii, proceduri interconectate,generând consens, acoperind lumea cu un sistem non-ierarhic, orizontal,al c\rui centru este America.

Conform lui Brzezinski, America trebuie s\-[i dezvolte un concept desecuritate care s\ r\spund\ provoc\rilor eurasiatice22 (Eurasia fiind pri-vit\ ca o „inim\ a lumii”, a c\rei st\pânire asigur\ hegemonia mondial\).Astfel, America trebuie s\-[i construiasc\ o viziune asupra Europei con-form\ cu interesele sale (caracterul vital al men]inerii leg\turii trans-atlantice prin înt\rirea NATO; prin extinderea NATO spre Est [i prinprezen]a bazelor militare în state foste comuniste precum România, Bul-garia; o Europ\ în continuare axat\ pe parteneriatul dintre UE [i NATO,pe domina]ia american\ în cadrul Alian]ei; pe sporirea aten]iei SUA c\treviitorul rol al republicilor baltice [i al Ucrainei în contextul dublei ex-tinderi (a structurilor NATO [i UE) c\tre Europa de Est). Din aceast\perspectiv\ (a importan]ei prioritare pentru securitatea na]ional\ ame-rican\ a zonei europene) trebuie s\ ne raport\m la defini]ia pe care MartinWight a dat-o „puterii mondiale” în sens strict23 (ca „o mare putere cepoate exercita efectiv în\untrul Europei o for]\ ce este derivat\ din re-sursele sale din exteriorul Europei” (SUA [i Japonia fiind primele mariputeri ale c\ror resurse erau situate în zone non-europene) [Martin Wight,1998].

Sfâr[itul bipolarit\]ii nu înl\tur\ îns\ politica de putere, considerat\de autorii reali[ti ca o auto-corectare natural\ a sistemului interna]ional24,în vederea intr\rii într-un nou ciclu istoric.

Epoca post-bipolar\ în care America domin\ scena lumii, trecând curepeziciune de la epoca triumfalist\ („ca înving\toare în R\zboiul Rece”;

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 229: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

17

unipolarismul ca „apogeu [i sfâr[it al istoriei”, ca „sistem de pace u-niversal”) la cea a contest\rii (în urma interven]ionismelor în zone deconflict apar]inând sferelor de influen]\ ale competitorilor s\i: fosta Iu-goslavie [i spargerea unit\]ii de reac]ie a motorului unional reprezentat deFran]a [i Germania; Afganistan [i intrarea în sfera tradi]ional\ sovietic\;Irak implicând interesele economice tradi]ionale ale Fran]ei, Rusiei, Ger-maniei în aceast\ ]ar\ nu abandoneaz\ îns\ politica de putere. Îns\ axelede combatere a unipolarismului american tot mai ostentativ manifestat înac]iunile [i în declara]iile politice ale liderilor s\i devin tot mai fragile [inefiabile.

Conceptul american de securitate str\bate mai multe etape de definire,dup\ 1989:

1. Imediat dup\ c\derea blocului sovietic, interesul SUA a fost s\profite de vidul de securitate creat în Europa pentru a înt\ri im-portan]a militar\ [i politic\ a Alian]ei Atlantice (elaborarea nouluiconcept strategic al NATO/Roma 1991).

2. Folosirea crizei din Golf (1991) ca o ocazie pentru proclamarea„noii ordini interna]ionale” în care se vedeau deja germenii unuiunipolarism con[tient [i asumat la scar\ global\.

3. Pr\bu[irea Federa]iei Iugoslave, ca vestigiu artificial al epociibipolare [i utilizarea situa]iei de criz\ în aceast\ zon\ (momentulKosovo – 1999) pentru a dovedi eficacitatea formulei NATO („so-lu]ionarea unei crize regionale poate fi efectuat\ cu succes doar cuparticiparea Alian]ei, doar cu men]inerea leg\turii transatlantice),implicit capacitatea acesteia de adaptare, ca justificare pentru în-l\turarea criticilor axate pe caracterul s\u istoric. În paralel, seconstat\, prin folosirea tipic imperial\ a strategiei „divide et im-pera” la nivelul european, deficitul de credibilitate al UE (marileputeri europene nefiind capabile s\ gestioneze cu succes o criz\ pecontinentul european)25.

4. Momentul 11 septembrie 2001 care marcheaz\ trecerea de lainterven]ionismul umanitar” (Kosovo, Somalia, Rwanda, Mace-donia) axat pe protec]ia popula]iei civile, pe ap\rarea drepturiloromului [i restabilirea unui guvern democratic [i a stabilit\]ii re-

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 230: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

18

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

gionale, la „interven]ionismul punitiv” (Afganistan; Irak) [i la a-menin]area cu for]a.

Se inaugureaz\ astfel o epoc\ a suspiciunii permanente, un tip de„echilibru al terorii” (între re]elele teroriste ce amenin]\ hegemonul statal[i SUA ca superputere ce amenin]\ „statele indisciplinate” ale unui sisteminterna]ional unipolar).

Odat\ cu 11 septembrie, conceptul de securitate se plaseaz\ pe unteren global (ap\rarea interesului na]ional în orice zon\ a globului, dac\acesta este amenin]at în mod real sau dac\ exist\ o posibilitate credibil\de a fi contestat într-un mod care ar contraveni pozi]iei de superputere aAmericii) dar se bazeaz\ [i pe o balan]\ asimetric\ de putere (America [irestul lumii; America versus Axa R\ului; America declarând r\zboi te-rorismului interna]ional, oriunde ar fi identificat acesta). Dac\ îns\ „e-chilibrul terorii” de la începutul secolului XXI creaz\ amenin]\ri ve-rosimile [i d\ na[tere la ac]iuni concrete din partea fiec\rei tabere (SUA [ire]elele teroriste), zonele de tensiune în care ciocnirea celor dou\ ordini(cea vizibil\, unipolar\ [i cea statal\; cea subteran\, globalist\, a re]elelorteroriste) creaz\ fracturi, izbucnind la suprafa]\, aceste zone de tensiunenemanifest=ndu-se exclusiv la periferie (precum în cazul R\zboiului Rece,când nucleele celor dou\ blocuri r\mâneau „intangibile”) ci lovesc chiarhegemonul (atentatele de la WTC)26.

Din aceast\ cauz\, conceptul american de securitate devine axat peideea unei capacit\]i de ripost\ f\r\ precedent a hegemonului, pe folosireapoliticii de for]\ atât în cazul statelor care au sprijinit [i ad\postit re]eauaterorist\ ce a contestat direct hegemonul (Al-Quaeda) cât [i al statelorb\nuite de asemenea leg\turi (Irak, Siria, Iran). SUA adopt\ o politic\extern\ diferit\ de cea anterioar\ momentului „11 septembrie” (cândinterven]ionismul s\u se manifest\ prin intermediul NATO – cazul Ko-sovo). Ostentativa afi[are a unipolarismului ca politic\ de putere estecostisitoare îns\ sortit\ s\ asigure restabilirea prestigiului lezat la 11septembrie. Exploatarea politic\ a acestui tragic moment27 conduce laadaptarea politicii externe de afirmare a „onoarei” [i intereselor america-ne, la o „reputa]ie bazat\ pe putere” [H. Nicholson, 1997, citat de MartinWight, 1998]. Prestigiul american, dup\ 11 septembrie, este în]eles însensul realist (ca recunoa[tere a for]ei americane de c\tre celelalte po-poare)28. Este abandonat\ linia de pân\ atunci a urm\ririi men]inerii

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 231: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

19

„prestigiului democratic de leader” al SUA prin realizarea scopurilor salef\r\ a face uz de for]\ sau de a utiliza for]a cu justificare legal\, în cazulmecanismelor institu]ionale [i urmând procedurile convenite de întreagacomunitate interna]ional\.

Dup\ atentatele de la WTC/2001, America a adoptat o nou\ abordarea conceptului de prestigiu29, axându-se pe defini]ia lui E.H. Carr („pres-tigiul” în]eles ca intimidarea oric\rui posibil competitor, prin desf\-[urarea ostentativ\ a for]ei tehnologice, informa]ionale, militare a SUA;prin practicarea unei diploma]ii a implic\rii directe în orice situa]ie cupoten]ial amenin]\tor pentru securitatea SUA)30 [cf. Gilles Kepel – „Jihad.Expansion et declin de l’islamisme”; Paris, Gallimard, 2000].

Momentul „11 septembrie” poate fi în]eles sub un dublu aspect: fieeste în]eles ca o „ruptur\ istoric\” între securitatea statelor (în sensulprezerv\rii independen]ei, integrit\]ii teritoriale, supravie]uirii sale înraport cu interesele concurente ale altor state) [i securitatea sistemuluiinterna]ional (ca sistem interstatal amenin]at de pericolul terorismuluiglobal); fie privim acest moment ca pe o „reluare a istoriei”31 în careblocul ie[it înving\tor din R\zboiul Rece, este la rândul s\u contestat [ichiar atacat. Dac\ sunt for]ate s\ adopte linia unei politici triumfaliste(SUA ca hiperputere s\ restabileasc\ mitul invincibilit\]ii, prin for]\), s\instaureze la un nivel vizibil unipolarismul (pân\ atunci mascat subumbrela diferitelor institu]ii umanitare), al]i autori atribuie Statelor Uniteun rol de „constructor al haosului post-bipolar”, un fel de anarhie con-trolat\ de „singurul imperiu”32, „oaz\ de civiliza]ie institu]ional\”. Te-rorismul devine, în acest context creat con[tient de America, un factormaleabil, care justific\ abaterea de la norma interna]ional\ [i care declan-[eaz\ crearea unei fracturi între „lumea neguvernabil\” [i „centrul im-periului” ca zon\ sigur\, stabil\, ordonat\, în care legile func]ioneaz\ custricte]e, chiar îngr\dind libert\]ile cet\]enilor pentru o mai bun\ protejarea securit\]ii interne (în fa]a pericolului terorist)33.

De[i autorii reali[ti atribuie un caracter natural (nefabricat de vreoputere/grup de puteri în scopul de a servi interesele lor na]ionale) anarhieiinterna]ionale (`n]eleas\ ca absen]\ a unui guvern mondial; ca o consecin]\a caracterului suveran [i legal al statelor, ceea ce presupune existen]a uneipluralit\]i de subiecte de rela]ii interna]ionale f\r\ o autoritate superioar\ordonatoare), în secolul XXI, observ\m c\ aceasta î[i schimb\ dimen-

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 232: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

20

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

siunile: de la un tip de anarhie a statelor se trece la o provocare aacestora, sub presiunea for]elor globaliz\rii [i a unor actori non-statali(NGO-uri, corpora]ii transna]ionale, mi[c\ri religioase, opinia public\,re]ele teroriste; crim\ organizat\).

Cum poate reac]iona superputerea american\ în contextul unei anarhiide tip globalist?

1. Fie se consider\ globalizarea ca un tip de ideologie american\ post-bipolar\ („Mc-Donald-izare”), în acest caz având posibilitatea de a fidifuzat\ la nivel global în mod voluntar, controlat (caz în care agen]iiglobaliz\rii ar fi: mari corpora]ii americane; mari posturi TV americanecu monopol informa]ional; institu]ii, alian]e militare [i politice, organiza]iiinterna]ionale, NGO-uri care asigur\ canale diverse de manifestare a uneiputeri implicite34 (soft) a hegemonului în cadrul sistemului s\u), în careanarhia nu este decât un procedeu de ordonare [i re-a[ezare periodic\ acomponentelor conform intereselor stategice americane. Lumea ca un„puzzle” american prime[te îns\ impactul terorist, care declan[eaz\ în„anarhia ordonat\” a hegemonului un haos real, factor ce-i pericliteaz\Americii caracterul global al ordinii sale controlate. Terorismul, ca e-lement distrug\tor al pseudo-haosului menit s\ creeze impresia unei A-merici salvatoare, a unui centru iradiant de securitate într-o anarhie post-bipolar\, devine inamicul vizat pe toate fronturile de administra]ia a-merican\. Din aceast\ perspectiv\ poate fi interpretat articolul analistuluiamerican John Lewis Gaddis [Foreign Policy, 2002], profesor la Uni-versitatea Yale, în care strategia de securitate na]ional\ a pre[edinteluiG.W.Bush este calificat\ drept „cea mai consistent\ modificare a strategieiglobale a SUA de la începutul R\zboiului Rece”.

2. Unipolarismul american nu este îns\ de o factur\ atât de coercitiv\sau totalitar\ spre a ignora reac]ia restului lumii fa]\ de amenin]areaterorist\. Justific\rile SUA în privin]a legalit\]ii [i moralit\]ii „r\zboiuluiîmpotriva terorismului” au reprezentat o constant\ preocupare de a oferilumii imaginea unei Americi responsabile atât de a restabili ordineaintern\ [i a proteja securitatea cet\]enilor s\i (dup\ atentatele din 11septembrie) cît [i de a elimina terorismul ca fenomen global, inclusivstatele care-l sprijin\. Punând pe acela[i plan terori[tii al\turi de tirani, casurse de pericol global, SUA introduce în ecua]ia de securitate com-ponenta nou\ a ap\r\rii statale adecvat\ noilor riscuri; noul inamic global

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 233: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

21

este o re]ea obscur\ de indivizi, care-[i are baza în diverse teritorii na-]ionale, cu lideri fantomatici (Ben Laden) [i dispunând de o re]ea de state-sponsori.

Sprijinindu-se pe factorul fanatismului religios (r\zboiul cu „MareaSatan\”)35, lumea terorist\ ce ac]ioneaz\ din umbr\ este calificat\ dehegemonul contestat, ca o „Ax\ a R\ului”, împreun\ cu statele care osus]in (identificate de hegemon ca fiind Irak, Iran, Coreea de Nord, ArabiaSaudit\, Siria, Afganistan – lista este permanent în schimbare, hegemonulrezervându-[i dreptul de a califica un stat ca „sprijinitor al terorismului”[i implicit ca „opozant al interesului american de securitate”, precum [ide a decide momentul atac\rii acestui stat `n func]ie de interesele salestrategice).36

Principalele concepte politice în strategia de securitate a SUA/2002

Ceea ce-i situeaz\, în viziunea lui G.W.Bush, pe terori[ti la nivelultiranilor sunt armele de distrugere în mas\37 („baza legal\” pentru a-plicarea doctrinei preventive, invocat\ de americani pentru distrugereaacestor noi inamici reprezentând-o dreptul fiec\rei na]iuni de auto-ap\rare(art. 51/Cartea ONU), drept care este extins `ns\, dincolo de limitele salelegale, în viziunea american\ [i la situa]ia lu\rii de m\suri de ap\rare dec\tre o na]iune care nu este ]inta unui atac, ̀ mpotriva unor for]e ce prezint\îns\ un pericol iminent de atac”). Pornind de la noul concept de securitateastfel definit în Strategia Na]ional\ de Securitate a SUA/2002, este pre-ferat\ ac]iunea preventiv\ multilateral\ („SUA vor încerca în mod con-stant s\ î[i ofere sprijinul comunit\]ii interna]ionale”), îns\ acest sprijincap\t\ îndat\ o turnur\ unilateral\ de preven]ie („nu vom ezita s\ ac-]ion\m singuri, dac\ este necesar, pentru a ne exercita dreptul la auto-ap\rare prin ac]iuni preventive la adresa unor astfel de terori[ti, pentru anu le permite s\ loveasc\ ]ara [i poporul nostru”). Gaddis identific\ înmod clar raportul de cauzalitate între ac]iunea preventiv\ [i hegemonie(este pu]in probabil\ ideea unei renun]\ri voluntare din partea SUA înceea ce prive[te unilateralismul s\u, la pozi]ia sa ierarhic\ de „super-putere”; în acela[i timp, se constat\ inexisten]a unei coali]ii anti-ame-ricane credibile care s\ creeze un echilibru de putere).

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 234: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

22

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

În discursul s\u de la West Point, G.W.Bush extrapoleaz\ punctul devedere mai sus exprimat (unilateralism moderat, disponibilitate de coo-perare cu alte state pentru combaterea terorismului [i implicit, pentruconfirmarea la nivel interna]ional a doctrinei sale preventive) în sensulunei a doua variante (unilateralism f\]i[): „for]ele noastre vor fi suficientde puternice pentru a-i convinge pe adversari s\ nu continue dezvoltareamilitar\ în scopul dep\[irii sau egal\rii puterii Statelor Unite” (adversariiviza]i aici fiind statele, actorii clasici ai rela]iilor de putere”).

Asumarea f\]i[\ a unipolarismului de c\tre o Americ\ r\mas\ dup\R\zboiul Rece în postura de superputere unic\ presupune exacerbareamilitarismului s\u (spre un „Reich bismarkian”38) : „America are [i in-ten]ioneaz\ s\ p\streze o for]\ militar\ dincolo de orice provocare”; îm-piedicarea form\rii unei coali]ii anti-americane (prin crearea de „alian]easimetrice” cu statele candidate la integrarea în UE – România, Bulgaria,Ungaria, Polonia ca promotoare ale atlanticismului); promovarea „ex-cep]ionalismului american” (acea misiune „universal\, civilizatoare”,care vine în contrast cu „misiunile” similare ale altor actori – Fran]a,Rusia, China, Germania) ce permite identificarea Americii cu valori u-niversale umane (stat de drept, democra]ie, libertate, toleran]\).

G. W. Bush face din America un „exportator de democra]ie” (de[iinterven]ia în Afganistan nu se produce pentru a preveni distrugereavaloroaselor statui ale lui Buddha trecute în patrimoniul UNESCO ci maitârziu, ca o ac]iune punitiv\ politic\, împotriva regimului taliban spri-jinitor al rela]iei Al-Quaeda39). Înl\turarea talibanilor aduce Afganis-tanului democra]ia promis\ [i o relativ\ stabilizare regional\ („succesuldemocra]iei impuse de coali]ia american\ sub forma unui guvern mixt,asupra tribalismelor r\bufnite din înl\turarea totalitarismului). În cazulIrakului, SUA decide interven]ia pentru a încerca aplicarea unei teorii a„dominoului democra]iei” (pr\bu[irea dictaturii lui Saddam Hussein ur-m=nd a provoca înl\turarea, rând pe rând, a celorlalte regimuri opresivedin regiune [i creând condi]ii pentru o democratizare a lumii arabe).

Odat\ cu introducerea unor valori democratice în Orientul Mijlociu,totalitarismul [i islamismul radical, ca forme viciate de guvernare asupravie]ii [i condi]iei oamenilor, vor fi eradicate, eliminându-se astfel [iterenul fertil terorismului. Democra]ia devine pentru G. W. Bush un in-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 235: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

23

strument global de asigurare a securit\]ii Americii [i prin extrapolare, asecurit\]ii planetei. Ordonarea sistemului interna]ional de c\tre hegemon,dup\ 11 septembrie, seam\n\ mai mult a mi[care neocolonialist\40, chiardac\ preocuparea Americii pentru justific\ri etice [i legale este constant\(dat fiind caracterul juridic al comunit\]ii interna]ionale – asimilat\ deunii anali[ti, ordinii onusiene). Folosim termenul de „neo-colonialism”aplicabil situa]iei de dup\ 11 septembrie, deoarece sunt întrunite ur-m\toarele elemente:

– existen]a unui singur hegemon în sistemul interna]ional (fapt denatur\ s\ aprofundeze ruptura între vârful ierarhiei politice [i restullumii);

– inexisten]a unei structuri credibile de opozi]ie ori a unor politicicomune [i concrete de „îngr\dire” a hegemonului, din partea ma-rilor puteri;

– prezentarea compatibilit\]ii pozi]iei politice a hegemonului cuvalorile universale, umane (dreptate, pace, libertate, prosperitate,siguran]\) spre a-[i crea o baz\ peren\ de legimitate [i a men]inestatus-quo-ul;

– impunerea valorilor democra]iilor occidentale la zone ale lumiicare nu au cunoscut aceast\ tradi]ie de guvernare ([i care le percepca „imperialiste”).

Îns\ „neo-colonialismul”41, ca tr\s\tur\ a unipolarismului american,putând adopta diverse forme (de la cea „soft”, a imit\rii voluntare a stiluluiamerican de via]\; la prezen]a marilor investitori corpora]ionali americani;la prezen]a bazelor militare NATO – ca Alian]\ marcat\ de un acut de-zechilibru între superputere [i puterile unional europene – pân\ la in-terven]ia armat\, schimbarea guvernului unui stat [i impunerea unei ad-ministra]ii favorabile hegemonului) este puternic sus]inut de noua doc-trin\ american\ a r\zboaielor preventive. Atacurile de la 11 septembriepot fi interpretate [i ca un factor de con[tientizare a izol\rii superputerii(pr\bu[irea mitului turnului de filde[, al invincibilit\]ii superputerii);pentru prima dat\ de la terminarea R\zboiului Rece, America ini]iaz\ ocampanie punitiv\ [i totodat\, un r\zboi pe termen nelimitat contra te-rorismului. Acest moment tragic justific\ adoptarea unei strategii agresivede preîntâmpinare a amenin]\rilor la adresa SUA, deschiderea unei erenoi a ac]iunii ferme („to be protective to prevent threats from emerging”),

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 236: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

24

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

în care prevenirea actului creeaz\ un precedent ce tinde s\ r\stoarneordinea onusian\ juridic\ bazat\ pe respectarea suveranit\]ii, a integrit\]iiteritoriale, a neamestecului în treburile interne ale unui stat42.

B. Lumea dup\ 1989 – noi amenin]\ri [i riscuri la adresasuperputerii americane

Dac\ în R\zboiul din Golf (1991), SUA intervenea împreun\ cu ocoali]ie de state spre a restabili ordinea legal\ înc\lcat\ de agresor (Irak,ca invadator al unui stat suveran, independent, membru ONU – `n spe]\Kuweitul, considerat „o anex\ teritorial\ a Irakului”), momentul Kosovo(1999) creeaz\ o dilem\: justificarea interven]iei NATO ([i implicit, adecidentului major american) în afacerile interne ale unei ]\ri (chiar dac\aceasta este sfâ[iat\ de un r\zboi fratricid) este ea admis\ din motiveumanitare (protejarea popula]iei civile; stoparea purific\rilor etnice; res-tabilirea drepturilor individului; crearea condi]iilor pentru alegeri libere[i tranzi]ia la o guvernare democratic\)? Iat\ `ntreb\ri la care `ncerc\m s\r\spundem `n cele ce urmeaz\.

Evenimentele majore ale scenei istorice post-bipolare –factori definitorii în na[terea noului concept american desecuritate

R\d\cinile noului concept de securitate, a[a cum a fost el definit înStrategia Na]ional\/2002 pornesc de la realitatea istoric\ pe care R\zboiulRece a produs-o: c\derea blocului sovietic [i dispari]ia singurei contra-ponderi a puterii americane. Urm\toarele evenimente majore care aucontribuit vizibil sau subtil la cristalizarea doctrinei ap\r\rii preventiveca optim r\spuns al hegemonului la o lume complex\, a amenin]\rilorasimetrice sunt tot atâtea repere pentru observarea critic\ a traiectorieiunipolarismului american [i a reac]iilor sale în fa]a provoc\rilor globaliste:

– Kosovo (1999) ca testare a capacit\]ilor de ac]iune la nivel globala NATO (securitatea Alian]ei privit\ într-un context global, în careaceasta trebuie s\ dispun\ de capacit\]i rapide de interven]ie în

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 237: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

25

cazul crizelor regionale din afara teritoriului Alian]ei, ocrotit prinart. 3 [i 5 din tratatul de la Washington/1949). Noul Concept Stra-tegic al Alian]ei (Roma, 1991) identific\ o „concep]ie mai larg\asupra securit\]ii”, datorit\ profundelor muta]ii intervenite în con-textul de securitate (apari]ia unor riscuri sub forme complexe, careprovin din direc]ii multiple, care „]in mai pu]in de eventualitateaunei agresiuni deliberate împotriva teritoriului Alia]ilor, cât deconsecin]ele negative ale instabilit\]ilor ce ar putea decurge dingravele dificult\]i economice, sociale [i politice, înclusiv din ri-valit\]ile etnice [i litigiile teritoriale” întâlnite în state din EuropaCentral\ [i de Est).

– Afganistan (2001-2002) ca prim\ încercare de interven]ie pe bazaunor motive anti-teroriste (securitatea Americii, amenin]at\ în moddirect de un inamic ne-conven]ional, identificat ca „re]eaua terorist\a lui Ben-Laden”).

– Irak (2002-2003) ca a doua interven]ie cu justificare anti-terorist\(cu o pondere mai intens\ în dovedirea leg\turii dintre regimul luiSaddam Hussein [i de]inerea ilegal\ de arme de distrugere în mas\,decât în ceea ce prive[te liantul dintre regimul Hussein [i re]eaualui Ben Laden).

Ac]iunea preventiv\, ca miez al noului concept de securitate ame-rican43, este strâns legat\ de sintagme precum:

– „r\zboiul împotriva terorismului” (presupune o reac]ie de amploarea statului amenin]at; un r\spuns oficial al hegemonului la adresacontestatarului nev\zut; un r\spuns tradi]ional – r\zboiul – ceea cedovede[te seriozitatea cu care superputerea trateaz\ inamicul ne-conven]ional);

– „de]inerea de arme de distrugere în mas\” (asociat\ cu prezen]aunui guvern totalitar [i cu o folosire anterioar\ a unor astfel dearme pentru solu]ionarea unor crize locale);

– „înc\lcarea grav\ [i sistematic\ a drepturilor omului” (asociat\, deasemenea, cu izbucnirea crizelor etnice, religioase, a r\zboaielorcivile în interiorul unui stat; cu prezen]a unui guvern totalitaristcare nu respect\ drepturile omului)

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 238: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

26

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

– „restabilirea/instaurarea democra]iei ca o garan]ie a stabilit\]ii re-gionale”.

For]a militar\ [i tehnologic\ pe care se bazeaz\ concret noul conceptde securitate al Americii relev\ faptul ca SUA se percepe ca o megaputerenuclear\, cosmic\, maritim\, având capacit\]i militare impresionante [icheltuieli mondiale în valoare de 380 miliarde $.

Conceptul american de securitate nu poate fi discutat f\r\ a aminti decâteva elemente importante44: drepturile omului [i rolul ONG-urilor ac-]ionând la nivel global, precum „Human Rights Watch” care, în raportuldin 2002, constata grava prejudiciere de c\tre politica american\ a si-tua]iei drepturilor omului fie prin cooperarea cu state ce nu respect\drepturile omului prin ignorarea sau prin înc\lcarea acestora, fie prinrefuzul de a se supune legisla]iei interna]ionale – prin nerecunoa[tereajurisdic]iei Cur]ii Penale Interna]ionale; fie prin adoptarea unui tip delegisla]ie în materie de anti-terorism care s\ contravin\ drepturilor ce-t\]ene[ti [i celor militare pe plan intern [i interna]ional); sistemul in-stitu]ional [i conven]ional (sacrificarea interesului comun al statelor [ipopoarelor, în dorin]a de a-[i urm\ri interesul hegemonic propriu prin:refuzul semn\rii/ratific\rii acodurilor în materie de mediu; a acordurilorpentru interzicerea minelor antipersonal [i a bombelor cu fragmenta]ie, acelor privitoare la tratamentul prizonierilor de r\zboi, cu privire la pro-tec]ia propriet\]ii culturale în caz de r\zboi; o utilizare pragmatic\ ainstitu]iei onusiene, redus\ la o simpl\ anex\ a politicii externe a SUA).

Înc\ din perioada anterioar\ atentatului de la WTC, unipolarismulamerican justific\ interven]ia SUA în Kosovo ca „sprijin pentru a aducepacea [i democra]ia na]iunilor din fosta Iugoslavie”, îns\ interesul men-]inerii NATO ca leg\tur\ transatlantic\ (Bosnia ca „test al caracteruluitransatlantic al Alian]ei”, ca „teren de încercare pentru un nou NATO”)având un rol de stabilizare regional\ european\, dovede[te o criz\ deautoritate [i de coeziune la nivelul liderilor UE, lipsa unei contrapondericredibile, fie [i regionale, în fa]a interesului strategic american. În „De-clara]ia asupra Kosovo” a Secretarului de Stat american Madeline Al-bright (Luxemburg, 28 mai 1998), interven]ia NATO se dovede[te a fiaprobat\ în virtutea abilit\]ii organiza]iei de a ac]iona „creativ [i vigurosîn Bosnia”45. Ulterior îns\, oficialul american eviden]iaz\ punctul devedere al SUA în cadrul Consiliului Nord-Atlantic: desfiin]area insti-

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 239: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

27

tu]iilor „anti-Dayton”; prevenirea r\spândirii r\zboiului în Europa de Est(cel din urm\ fiind prezentat ca fiind cel mai important interes strategic înBosnia [i Croa]ia). La Summitul ministerial al Consiliului Nord-Atlantic,în declara]ia asupra problemei Kosovo, NATO este prezentat ca „sus-]in\tor al unei solu]ii politice care s\ opreasc\ violen]a”, ca un „furnizorde securitate în Kosovo, ca un p\str\tor al integrit\]ii teritoriale a Iu-goslaviei, ca un garant al drepturilor omului pentru to]i locuitorii pro-vinciei Kosovo, chiar o autoritate de „monitorizare” a situa]iei din Kosovo[i din jurul s\u (inclusiv efortul de a contribui la promovarea stabilit\]ii [isecurit\]ii în statele vecine – Albania, Macedonia).

Dominat de voin]a politic\ a superputerii americane, NATO creaz\,prin interven]ia sa în Kosovo46, un triplu efect: divizarea Europei (înparalel cu con[tientizarea lipsei de eficacitate a UE în reglementareacrizelor) între nucleul unional [i o zon\ cu poten]ialitate conflictual\(accentuarea sentimentului de insecuritate în Europa de Est); acreditareaideii de interven]ie umanitar\; servirea interesului american de a „pacificao zon\ tulbure din apropierea UE” (de a dovedi implicit, eficacitateamen]inerii NATO ca leg\tur\ transatlantic\) [i de a atesta capacit\]ile dereac]ie ale Alian]ei la nivel global (deci în afara ariei protejate prin art. 3[i 5 ale Tratatului din 1949).

În opinia lui R. Keohane, fundamentele descentraliz\rii politicilorglobale rezid\ în prevalen]a principiului suveranit\]ii (statele care nu suntsubordonate nici unui guvern suprastatal, ONU fiind un „forum de co-operare” al statelor [i nu o autoritate ierarhic\ statelor membre) [i în auto-ajutorare (self-help). Lumea lui Keohane47 este ordonat\ în jurul su-veranit\]ii, fa]\ de care regulile, principiile, normele interna]ionale au uncaracter fragil, pentru a nu contraveni suveranit\]ii. Cooperarea inter-statal\ (institu]ionalizat\ sub forma ONU, NATO) nu poate conduce laformarea unor regimuri interna]ionale ca elemente ale unei ordini post-statale, în care suveranitatea ar deveni un concept dep\[it. Orice tip decooperare trebuie (extrapolând viziunea lui Keohane) s\ aib\ în vedererespectarea suveranit\]ii, ca principiu ordonator al lumii contemporane.

Din aceast\ perspectiv\, orice ac]iune (fie a unei alian]e militare de tipNATO, fie a superputerii [i a coali]iei care o sprijin\) ce ar tinde s\intervin\ în afacerile interne ale unui stat are caracter destabilizator,

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 240: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

28

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

deoarece pune în discu]ie „centrul de legalitate al lumii” (suveranitateastatal\).

Acestei ipoteze (care se opune ideii necesit\]ii interven]iei în afacerileinterne ale unui stat – practic\ devenit\ sistematic\ în politica extern\ aSUA de la Kosovo la Irak) îi contravine paradigma liberal\, care pune peplan secundar interesul de securitate (statul fiind privit ca un promotor aldrepturilor individului) în favoarea protec]iei [i promov\rii drepturiloromului. Campaniile de bombardamente ale NATO48 în Serbia [i Kosovosunt calificate drept exemplu de r\zboi liberal, ca o decizie acceptat\ decomunitatea interna]ional\, de a interveni spre a opri epur\rile etnice alepoliticilor sârbe; ca un tip de r\zboi care creeaz\ o clasificare între stateletotalitare [i cele democratice, dar mai ales care conduce la concluzia ce vafi vehiculat\ în motiva]ia american\ a interven]iilor sale ulterioare în altecrize, conform c\reia statele totalitare prezint\ un poten]ial destabilizatorpentru afacerile interna]ionale.

Aceast\ asociere va reprezenta, al\turi de cea dintre terori[ti [i tirani,cele dou\ premise ale interven]ionismului american, [i un nou fundamentpentru conceptul american de securitate definit în 2002.

Momentul 11 septembrie 2001 – o ruptur\ fa]\ desecuritatea tradi]ional\

Odat\ cu 11 septembrie 2001, clasificarea na]iunilor lumii dup\ criteriiideologice dualiste („totalitarism distructiv/libertate [i egalitate” – dis-cursul pre[edintelui G. W. Bush, West Point, New York, 1 iunie 2002)trebuie s\ fie dep\[it\. Strategia Na]ional\ a Americii insist\ atât în pre-ambul cât [i în capitolul I asupra unei viziuni idealiste a rolului SUA(„Pax Americana” exprimat\ în sintagma „vom lupta întotdeauna pentruo pace just\, care s\ favorizeze libertatea”) ca garant al echilibrului întreputeri (o condi]ie pentru men]inerea pozi]iei sale unipolariste necontestateeste stabilirea de bune rela]ii între marile puteri). Acest rol de arbitruîntre principalii poli de putere ai planetei ar plasa America, a priori, într-o pozi]ie olimpian\, distan]at\ atât de marile conflicte de interese (celeale marilor puteri) cât [i fa]\ de restul lumii („SUA posed\ o putere [i oinfluen]\ f\r\ precedent [i neegalat\ în lume”). Acest discurs ar putea fi

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 241: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

29

dovada triumfalismului american, a constat\rii realiste a unui statut istoricinedit pentru o mare putere (aceea de a nu avea rival comparabil).

Conceptul de securitate american împrumut\, din aceast\ cauz\, va-len]e universale, se dedic\ realiz\rii unei „Pax Americana”49, se con-verte[te într-un instrument de promovare a principiilor libert\]ii, a so-ciet\]ii libere, la nivel global. America, dincolo de con[tientizarea pozi]ieisale (de „imperiu universal”) consider\ perioada post-bipolar\ drept „ofereastr\ de oportunitate” pentru asumarea unor obliga]ii f\r\ precedent.Latura ofensiv\, civilizatoare exprimat\ în Strategia Na]ional\ de Se-curitate („vom depune eforturi pentru ca acest moment de influen]\ s\ seconverteasc\ în decade de pace, prosperitate, libertate”) se îmbin\ cuaceea defensiv\, de securitate („trebuie s\ ap\r\m de aceste noi amenin]\riNa]iunea noastr\, alia]ii [i prietenii”).

În capitolul III, unipolarismul american se compar\, la nivel de for]econven]ionale, cu un inamic nou [i din afara lumii interstatale (terorismul)care sfideaz\ hegemonia sa „f\r\ precedent”: „conflictul a început întermenii [i la timpul ales de al]ii. Se va sfâr[i într-un mod [i într-o or\ pecare noi le vom alege. Securitatea Americii trebuie ap\rat\ în fa]a unuifenomen global („violen]a politic\ motivat\, premeditat\, perpetuat\ îm-potriva nevinova]ilor”) care nu are nici o scuz\ („no cause justifies terror”)[i cu care nu se poate negocia. R\zboiul dintre hegemon [i terori[ti estetotal („nu vom face nici o diferen]iere între terori[ti [i cei care îi a-d\postesc sau le vor furniza ajutor, în mod voit”).

Este subliniat caracterul inedit al luptei împotriva terorismului glo-bal50, fa]\ de oricare alt r\zboi istoric. Aceast\ lupt\ are o durat\ ne-determinat\, este purtat\ pe mai multe fronturi împotriva unui inamic„f\r\ fa]\”. „Lumea civilizat\” este opus\, în termeni manihei[ti, „noilorbarbari” (terori[tii [i statele sus]in\toare).

Conceptul de securitate al Americii are atât o latur\ na]ional\ (pro-tec]ia teritoriului în fa]a atacurilor teroriste), cât [i una global\ (datorit\nevoii de a raspunde propor]ional cu gravitatea pericolului, deci tot la unnivel global) care include urm\toarele ac]iuni:

– destr\marea [i distrugerea organiza]iilor teroriste cu ac]iune global\[i atacarea corpului lor de decizie;

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 242: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

30

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

– încurajarea partenerilor regionali de a-[i coordona eforturile [i dea izola terori[tii (localizarea amenin]\rii teroriste într-un anumitstat atrage acordarea „sprijinului” automat al Americii c\tre acelstat, în vederea elimin\rii re]elei de terori[ti de pe teritoriul s\u);

– cooperarea cu statele aliate pentru a destr\ma re]elele de finan]areale terorismului;

– identificarea [i blocarea surselor de fonduri pentru terorism; în-ghe]area conturilor terori[tilor [i a sus]in\torilor acestora; inter-zicerea accesului terori[tilor la sistemul interna]ional financiar;protejarea actelor de binefacere legitime spre a nu fi preluate abuzivde terori[ti; prevenirea mi[c\rii de conturi a terori[tilor prin re]elefinanciare alternative.

Securitatea Americii introduce un concept activ asupra rolului super-puterii51 („our best defence is a good offense”) de a combate eficientamenin]area terorist\: crearea unui Departament de Securitate Intern\; onou\ comand\ militar\ unificat\ [i o fundamental\ reform\ a FBI; un plande asigurare a securit\]ii interne care s\ includ\ fiecare nivel de guvernare;cooperarea cu publicul [i cu sectorul privat. A proteja America, într-olume globalizat\, semnific\ îns\ [i sus]inere din partea alia]ilor [i a pri-etenilor, o cooperare înt\rit\ (îns\ deocamdat\ neinstitu]ionalizat\ într-oform\ nou\ [i adecvat\ acestui tip de amenin]are). Cooperarea cu in-stitu]iile interna]ionale specializate (ONU) sau cu actori non-statali pre-supune, în viziunea Americii, ap\rarea, în ultim\ instan]\, a valorilordemocratice [i a stilului de via]\ american (de unde se pot deduce r\-d\cinile civiliza]ioniste ale conflictului, într-un sens huntingtonian).

„B\t\lia împotriva terorismului interna]ional” presupune o stategieglobal\, în care SUA s\ fac\ uz de pozi]ia sa „f\r\ precedent”:

– folosirea întregii influen]e a SUA [i cooperarea înt\rit\ cu prietenii[i alia]ii pentru scoaterea în afara legii interna]ionale a tuturoractelor de terorism, precum s-a procedat în istorie cu fenomenulsclaviei, al pirateriei, al genocidului (prin norme care s\ le declareilegale, cu opozabilitate erga omnes [i valoare imperativ\, de iuscogens);

– sus]inerea unor guverne moderate [i moderne în lumea musulman\(pentru combaterea condi]iilor [i a ideologiilor care promoveaz\terorismul);

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 243: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

31

– diminuarea condi]iilor care stau la baza terorismului pentru i-dentificarea resurselor terorismului;

– utilizarea diploma]iei publice efective pentru promovarea liberuluiflux de informa]ii [i idei în vederea sus]inerii unui curent de-mocratic în societ\]ile conduse de guverne ce sponsorizeaz\ te-rorismul global.

Re]elele vizate `n acest „r\zboi” sunt organiza]iile teroriste care ac-]ioneaz\ la nivel global, precum [i orice terorist sau stat sponsor52, careinten]ioneaz\ s\ dobândeasc\ sau s\ foloseasc\ arme de distrugere înmas\ (un concept de securitate extrapolat, în ceea ce prive[te identificareainamicului, la orice entitate statal\ sau nu, care perturb\ stabilitateasistemului unipolar de putere, indiferent de regiunea producerii atacu-lui)53. Condi]ia pentru o ac]iune preventiv\ a Americii (o „autosesizare” ahegemonului, indiferent dac\ are sau nu sprijinul comunit\]ii interna-]ionale) este caracterul terorist al atacului unei entit\]i; caracterul teroristal unei organiza]ii (cumulat cu o influen]\ [i o activitate la nivel global aacesteia); caracterul de „sponsor al terorismului” al unui stat. Leg\turade cauzalitate dintre statul vizat [i ac]iunea de „a furniza ajutor tero-rismului” este dovedit\ în mod clar, în viziunea Americii, de dobândirea(cump\rarea, p\strarea în depozit, posesia, traficul) sau de utilizareaarmelor de distrugere în mas\. Se ajunge astfel la situa]ia în care orice statce de]ine pe teritoriul s\u, cu orice titlu juridic, stocuri de arme dedistrugere în mas\, indiferent c\ face parte din „na]iunile civilizate”(grupul marilor puteri sau coali]iile pro-americane ad-hoc) sau nu (statele„lumii a treia”) s\ cad\ a priori sub calificarea unilateral\ american\, dea fi considerat „stat sponsor al terorismului”. Aceast\ fraz\ din capitolulIII al Strategiei Americane/2002 con]ine temeiul de facto (politic, de[iSUA încearc\ o acreditare interna]ional\ a doctrinei preventive ca mijloclegal [i permis de combatere a terorismului global) al interven]iei în Irak(2002-2003).

Securitatea Americii presupune, dup\ atentatele din 11 septembrie, oap\rare a teritoriului [i poporului american, a intereselor na]ionale interne[i externe prin identificarea [i distrugerea amenin]\rii înainte de con-cretizarea acesteia printr-un atac direct asupra SUA („before it reachesour borders”).

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 244: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

32

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

Unipolarismul american se face sim]it atât în ceea ce prive[te auto-sesizarea în a interveni împotriva oric\rei amenin]\ri la adresa SUA,indiferent de regiunea în care se materializeaz\; în distan]area de co-munitatea interna]ional\ (relativizarea suportului acesteia ca temei alac]iunii sale); în exacerbarea dreptului s\u la auto-ap\rare (ca suport legalal doctrinei preventive) în detrimentul altor drepturi interna]ionale (pre-cum amestecul în treburile interne ale unui stat) [i al consim]\mântuluijuridic al organiza]iilor interna]ionale abilitate (ONU); în înt\rirea con-trolului asupra sistemului interstatal (toate statele fiind privite prin prismainteresului de securitate al Americii, în calitate de participante, cu sau f\r\voia lor, la r\zboiul purtat de hegemon cu terorismul global). Astfeltrebuie interpretat\ [i erijarea SUA într-o instan]\ suprastatal\, care con-sider\ rela]iile interna]ionale ca un sistem de raporturi de putere întreAmerica [i restul lumii, iar politica global\ ca o extindere a politiciiexterne americane54 (în sensul conform\rii întregii lumi la strategia na-]ional\ a SUA; a particip\rii la r\zboiul generalizat al „lumii civilizate”împotriva „r\ului”; a adapt\rii intereselor na]ionale la interesul american).

În timp ce pozi]ia hegemonului este flexibil\ (acesta arogându-[idreptul de a porni la acest „r\zboi” [i singur, în cazul opozi]iei sau lipseide sprijin a comunit\]ii interna]ionale; construind coali]ia ad-hoc de „alia]i[i prieteni”; al\turând restul lumii atunci când consider\ c\ are nevoie deo legimitate de facto asupra unei ac]iuni anti-teroriste pentru demersuls\u, în numele unor valori universale în numele c\rora lupt\ (pace, li-bertate, siguran]\), situa]ia comunit\]ii interna]ionale r\mâne ambigu\,dac\ nu destul de ingrat\: pasivitatea sa apare ca un inevitabil efect alunipolarismului.

Fie c\ particip\ la r\zboiul contra terorismului, fie c\ prefer\ o stare deexpectativ\ sau c\ încearc\ s\ formuleze credibil un protest la adresadeciziei unilaterale a hegemonului (îns\ fragilitatea coali]iilor anti-a-mericane este propor]ional\ cu con[tientizarea caracterului de hiper-pu-tere a SUA, a dispropor]iei covâr[itoare dintre protest [i for]a liderului)55,societatea interna]ional\ este destinat\ unei pasivit\]i, unei prezen]e sim-bolice fa]\ de voin]a hegemonului. În etapa de „lider al lumii”, de „imperiula apogeu” pe care o traverseaz\ actualmente America [Brzezinski; Kis-singer], comunitatea interna]ional\ nu mai reprezint\ (mai ales dac\ ne

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 245: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

33

raport\m la ONU, organiza]ie al c\rei apogeu a fost echilibrata admi-nistrare a tensiunilor [i contactelor dintre cele dou\ blocuri [i mi[careanealian]ilor) decât o referin]\ istoric\, având o valoare simbolic\ pentruhiperputerea american\.

Nevoia de legitimitate (pentru acreditarea ideii viabilit\]ii sistemuluiunipolar, a bunei func]ionalit\]i a acestei formule având în frunte unleader democratic, promotor al valorilor universale umane, ap\r\tor allegalit\]ii [i stabilit\]ii sistemice) de care trebuie s\ ]in\ cont America, îndimensiunea sa interna]ional\, se centreaz\ tot mai pu]in pe consim-]\mântul celorlal]i [i tot mai pregnant pe auto-legitimitate. America estepentru sine surs\ de legitimitate interna]ional\; suveranitatea sa se extra-poleaz\56 la o dimensiune extra-teritorial\, se absolutizeaz\57 (devremece politica SUA se confund\ cu valorile universale umane). Leg\turadintre pace, libertate, toleran]\ [i America se concretizeaz\, la nivel in-terna]ional, prin raportarea superputerii la sine îns\[i. Odat\ amenin]atevalorile americane, este amenin]at\ întreaga lume ce a adoptat acestevalori („na]iunile civilizate” contra „barbarilor terori[ti”)58. Se ajunge lapericuloasa asociere a „lumii exterioare” (non-occidentale; care nu aadoptat valorile [i stilul de via]\ american) cu „barbarii”, cu un poten]ialpericol la adresa lumii civilizate59. „Pax Americana” trebuie s\ asigurestabilitatea acestei lumi (amenin]at\ în persoana liderului – simbol) fieeliminând „barbarii” (ca „poten]iali terori[ti”), fie civilizând „lumea ex-terioar\” (exportând democra]ie). Securitatea, îndat\ ce ne raport\m laAmerica, trebuie în]eleas\ într-un sens larg: ea presupune distrugereare]elelor teroriste; cooperarea cu alte state pentru înl\turarea conflictelorregionale; prevenirea poten]ialelor amenin]\ri; ini]ierea unei epoci decre[tere economic\ global\ (exportarea modelului economiei de pia]\);construirea unei infrastructuri democratice [i l\rgirea cercului de dez-voltare al societ\]ilor deschise presiunilor comer]ului [i interven]iilor, ca„motoare reale ale cre[terii economice”; cooperarea cu alte mari puteri(men]inerea, în paralel cu discursul triumfalist al Americii – ca „su-perputere f\r\ precedent”, a unui multipolarism formal).

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 246: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

34

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

Terorismul global [i „Axa R\ului” – dou\ noi riscuri laadresa Americii

„Axa r\ului” (format\ exclusiv din state non-occidentale)60 devine oconcretizare a ideii de „legitimitate unipolar\”, de plasare a anumitorzone, de o manier\ unilateral\, în afara a ceea ce reprezint\ la un momentdat „comunitatea interna]ional\” (concept vag, cu un con]inut permanentschimb\tor, în func]ie de interesele marilor puteri care guverneaz\ sis-temul).

„Axa r\ului”, în viziunea Americii, înglobeaz\ state cu un sistem deguvernare totalitarist (Coreea de Nord, Irak, Iran, Afganistan)61, ma-joritatea din lumea arab\ (suspectate de SUA ca având tradi]ionale leg\turicu terorismul), de]in\toare de arme interzise de comunitatea interna-]ional\. Con]inutul „Axei r\ului” (exclusiv statal) este în permanent\schimbare (eliberarea Afganistanului de tirani sau pr\bu[irea regimuluilui Saddam Hussein creeaz\ spa]ii ce sunt completate cu „poten]iale ]inteale r\zboiului anti-terorist”: Libia, Siria, Iran, Arabia Saudit\). Se for-meaz\ astfel o „Ax\ a r\ului” flexibil\, cu entit\]i statale înlocuibile f\r\ca no]iunea de „outsider” s\ se piard\. Dat fiind durata nelimitat\ a„r\zboiului înpotriva terorismului”, inamicii statului se succed, laolalt\cu succesele coali]iei ad-hoc, f\r\ s\ fie întrev\zut\ o perioad\ „post-terorist\”.

Puterea unipolar\, la apogeu, î[i dovede[te eficacitatea angrenândlumea într-un conflict planetar împotriva unui du[man identificabil dinprisma intereselor americane (de ce tocmai Afganistanul a fost atacatdup\ 11 septembrie, de ce apoi Irakul?). Terorismul devine justificareaoptim\ pentru interven]ia înpotriva oric\rui stat. A fi eficace înseamn\ aexista, a ]ine sub control toat\ complexitatea sistemului de rela]ii inter-na]ionale actual. America trebuie s\ fac\ dovada unipolarismului, s\conving\ lumea de caracterul „f\r\ precedent” al domina]iei sale. Aceast\nevoie de legitimitate, de a fi acceptat\ de comunitatea statelor devine unparadox, în condi]iile în care SUA se definesc f\]i[ ca surs\ de legimitate,ca un centru unic de putere [i ca promotoare a valorilor universale umane-de unde [i dimensiunea de autoritate global\.

Asumarea obiectivului de a destr\ma [i de a distruge re]elele teroristeimplic\ [i interzicerea sponsoriz\rilor viitoare, a sprijinului [i acord\rii de

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 247: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

35

ad\post terori[tilor, inclusiv prin „obligarea statelor din sistemul unipolarde a-[i asuma responsabilit\]ile suverane”62.

Aceast\ constrângere (combinat\ cu folosirea instrumentelor de con-strângere) a statelor de a le determina s\ refuze, în virtutea dreptului lorsuveran, a acorda azil politic sau de a primi, cu orice titlu, persoanecalificate de administra]ia SUA drept „terori[ti”, reprezint\ o alt\ con-cretizare a „rela]iilor interna]ionale ca o continuare a politicii externe aSUA la nivel global”. Statele în cauz\ sunt reduse la simple entit\]ifunc]ionale ale sistemului unipolar, care-[i folosesc intrumentele specificede care dispun, sub constrângerea/convingerea exercitat\ de SUA, pentrua realiza obiectivele stabilite de SUA în Strategia Na]ional\ (cap.III, pag.6). Dar, suveranitatea presupune [i dreptul unui stat de a-[i alege singurpolitica extern\, deci nu exist\ compatibilitate între acest atribut al su-veranit\]ii [i constrângerea exercitat\ de hegemonul sistemului asupra sapentru a-l determina s\ ac]ioneze conform voin]ei sale.

Chiar dac\ acest stat este un participant în r\zboiul anti-terorist, o-biectivele de combatere ale acestui fenomen global sunt înscrise în con-ven]ii (încheiate de state în condi]ii de deplin\ egalitate juridic\), iarstatul în cauz\ le va respecta ca parte a obliga]iilor sale de stat suveran (cao consecin]\ a suveranit\]ii sale). SUA pot cel mult s\ invoce respectareaobliga]iilor juridice asumate în mod liber de un stat, existente în acteinterna]ionale referitoare la combaterea terorismului, îns\ nu pot pretindeca prin „convingere sau constângere” unilateral\ (în afara cadrului in-stitu]ional interna]ional cu competen]e în materie) s\ determine statul încauz\ s\ adopte linia de ac]iune dorit\. Referirea la „responsabilit\]ilesuverane” nu este compatibil\ cu ac]iunea de convingere/constângereexercitat\ asupra unui stat, ci dimpotriv\, o înc\lcare a suveranit\]ii aceluistat printr-o calificare unilateral\ (ne raport\m la prevederile StrategieiNa]ionale, ca act intern) a pozi]iei [i rolului unui stat în „r\zboiul contraterorismului” (ini]iat [i purtat de SUA, conform viziunii exprimate înStrategia National\ de Securitate, cu sau f\r\ alia]i).

O alt\ latur\ important\ a conceptului american de securitate con-stituie, în contextul unei lumi globaliste (în care interconectarea crescut\a componentelor sistemice determin\ o sporire a riscului de împr\[tiere aunui conflict global), angajarea SUA în solu]ionarea crizelor regionale63,în cadrul unor coali]ii ad-hoc. Dac\ în cazul r\zboiului contra terorismului

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 248: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

36

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

(cap. III) nu este f\cut\ nici o men]iune asupra caracterului limitat alresurselor SUA în a purta un asemenea tip de r\zboi, cap. IV (Cooperareapentru îndep\rtarea conflictelor regionale) con[tientizeaz\ de o manier\sobr\ realitatea resurselor politice, economice, militare limitate în a-tingerea acestui tip de priorit\]i globale. Referirea imediat\ la meca-nismele interna]ionale (institu]ii; rela]ii de cooperare) de administrare acrizelor locale; viziunea realist\ asupra capacit\]ilor limitate de „spri-jinire” a celor care nu au dorin]\ sau preg\tire de a-[i rezolva conflicteleconstituie o abordare contrastant\ în raport cu tonul mobilizant [i a-pologetic din cap. III.

Prioritatea, în cadrul sferei conceptului american de securitate, o con-stituie cert, indeplinirea obiectivelor propuse în cap. II; mobilizareafor]elor hegemonului în „r\zboiul împotriva terorismului” este total\,datorit\ contest\rii directe” a for]ei SUA de c\tre Al-Quaeda (în atentateledin 11 septembrie) [i par]ial\, condi]ionat\, în cazul solu]ion\rii crizelorlocale de pe glob, SUA fiind în acest caz mai mult preocupat\ de co-operarea cu partenerii, de respectarea cadrului interna]ional.

„Statele rebele” [i amenin]area cu arme de distrugere în mas\

Cea de a treia latur\ a conceptului american de securitate este cuprins\în capitolul IV [i are ca obiect prevenirea inamicilor SUA de a amenin]acu arme de distrugere în mas\ sistemul unipolar (alia]ii, prietenii SUA)sau însu[i hegemonul.64

Con[tientizarea caracterului asimetric al noilor confrunt\ri65 („stateslabe, grupuri mici de]inând o putere catastrofic\ de a lovi marile na-]iuni”), a „posibilit\]ii de [antaj asupra marilor puteri”, a schimb\rilor înmediul de securitate ulterior R\zboiului Rece determin\ din partea SUA ostrategie axat\ pe urm\toarele componente:

– eforturi de contraproliferare a armelor de distrugere în mas\ (axatepe principiul ap\r\rii fa]\ de aceast\ amenin]are înainte de con-cretizarea acesteia);

– înt\rirea eforturilor de neproliferare în vederea prevenirii ca„statele rebele” [i terori[tii s\ achizi]ioneze materiale, tehnologii,expertize necesare pentru de]inerea armelor de distrugere în mas\;

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 249: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

37

– înt\rirea diploma]iei, controlul armamentelor [i al exporturilormultilaterale precum [i înt\rirea asisten]ei pentru reducerea ame-nin]\rilor privind implicarea statelor [i terori[tilor de a c\uta a-chizi]ionarea de arme de distrugere în mas\;

– interzicerea materialelor [i tehnologiilor necorespunz\toare, cândacest lucru constituie o necesitate;

– construirea de coali]ii pentru sprijinirea acestor eforturi (este a-mintit angajamentul G-8 de a aloca 20 bilioane $ unui parteneriatglobal împotriva prolifer\rii armelor de distrugere în mas\);

– preg\tirea SUA de a r\spunde efectelor armelor de distrugere înmas\ utilizate împotriva alia]ilor, a prietenilor ataca]i sau a for]eloramericane aflate în str\in\tate.

Din aceast\ perspectiv\, conceptul american de securitate trebuie s\r\spund\ în mod adecvat noului context interna]ional de securitate:

– America începe s\ con[tientizeze imposibilitatea unui r\spunssingular66 în fa]a noilor riscuri de securitate (datorit\ incapacit\]iide a descuraja un atacator poten]ial; datorit\ caracterului iminent alnoilor amenin]\ri; datorit\ dimensiunilor unei pagube poten]ialecreate de armele de distrugere în mas\ );

– strategia SUA în combaterea prolifer\rii armelor de distrugere înmas\ se axeaz\ tot pe doctrina preventiv\ („we cannot let outennemies strike first”).

Prezen]a „statelor rebele” (asociat\ cu aceea a terori[tilor) extrapoleaz\factorul insecuritate de la un nivel sub-statal, globalist (terorismul, caactor de tip nou) la nivelul sistemului interstatal, f\când dintr-un actorpolitic interna]ional o amenin]are globalist\.

Armele de distrugere în mas\ sunt în mâinile „statelor rebele” in-strumente de intimidare împotriva vecinilor; de [antaj înpotriva SUA [i aalia]ilor s\i; sunt considerate a fi „cele mai bune mijloace de a dep\[isuperioritatea conven]ional\ a SUA”:

În no]iunea de „stat rebel” sunt incluse atît entit\]i statale care spon-sorizeaz\ terorismul cît [i cele care urm\resc achizi]ionarea armelor dedistrugere în mas\.

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 250: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

38

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

R\spunsul Americii la aceste riscuri se dore[te a fi „o adaptare a con-ceptului amenin]\rii iminente la capacit\]ile [i obiectivele inamicilorglobali[ti (terori[ti, state rebele)67. Capitolul IV caracterizeaz\ tipul de„stat rebel” ca fiind o entitate ce-[i brutalizeaz\ popula]ia, cheltuindresursele na]ionale pentru îmbog\]irea liderilor; ignor\ [i dispre]uie[tedreptul interna]ional; î[i amenin]\ vecinii [i încalc\ tratatele interna]ionalela care este parte; are inten]ia de a achizi]iona arme de distrugere în mas\[i alte tipuri de tehnologie militar\ avansat\ pentru a le utiliza ca a-menin]are sau în mod ofensiv (pentru a îndeplini proiecte agresive); unstat care sponsorizeaz\ terorismul global68; care respinge baza de valoriumane [i care ur\[te SUA cât [i orice lucru care deriv\ din aceasta.

Dup\ descrierea atributelor (instrumente cumulative) necesare iden-tific\rii în sistemul unipolar al unui „stat rebel” (ca amenin]are implicit\la adresa SUA), sunt descrise anumite state (Irak – în R\zboiul din Golf,Coreea de Nord – ca principal stat ce se aprovizioneaz\ cu rachete ba-listice), ce constituie implicit pilonii „Axei R\ului”, laolalt\ cu „alte staterebele” (nenominalizate, îns\ l\sând deschis\ Axa pentru o ulterioar\completare). Termenul de „Ax\” sugereaz\, `n acest context, o coali]ievoluntar\ de state având caracteristicile descrise mai sus, unite prin in-teresul comun de a contesta prin mijloace neconven]ionale (terorism,arme nucleare) hegemonul american. Or, realitatea politic\ sugereaz\faptul c\ „statele rebele” atacate de America (Irak, Afganistan) sau i-dentificate ca atare (Iran, Coreea de Nord, chiar [i Arabia Saudit\ – înanumite momente de tensiune) nu formeaz\ un grup solid [i credibil de„opozi]ie” a superputerii americane ci sunt ]inte ale aprecierii, presiunii [ideciziei americane, în func]ie de interesele sale de securitate: a înl\turaposibilii contestatari („micile state” care dispun de arme neconven]io-nale). Pe de alt\ parte, America are ca obiectiv strategic între]inereacolabor\rii între marile puteri (prin formarea de „coali]ii ale libert\]ii” –discursul lui G. W. Bush/West Point/iunie 2002 – inclusiv prin înt\rireacooper\rii la nivel interna]ional – UE, NATO, în special).

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 251: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

39

„Ac]iunea preventiv\” – r\spuns adecvat la adresa noilorriscuri globaliste?

Proclamat\ în capitolul V, doctrina ap\r\rii preventive69 devine o stra-tegie de asigurare a securit\]ii hegemonului considerat\ adecvat\ noilortipuri de amenin]\ri (includerea în capitolul V realizeaz\, conform in-terpret\rii sistematice, o leg\tur\ implicit\ între prevenirea amenin]\riiarmelor de distrugere în mas\ [i interven]ia SUA ca reac]ie anticipat\ laadresa acestui tip de risc globalist). Chiar titlul capitolului V este formulatpentru a anun]a stategia interven]iei anticipative, în cazul armelor dedistrugere în mas\ de c\tre „statele rebele [i terori[ti”: „prevent ourenemies from threatening Us, Our Allies, Our friends with WMD”.

Nucleul conceptului american de securitate, a[a cum este structurat înStrategia Na]ional\ a SUA/2002 îl constituie ac]iunea preventiv\, privit\ca tip nou de r\spuns al hegemonului la încerc\rile de destructurare [icontestare a ordinii sale unipolare cât [i direct, la adresa securit\]ii saleinterne. Contestat\ pe un dublu plan, în mod simultan (datorit\ carac-terului s\u inevitabil, de „imperiu universal”), America î[i propune s\ac]ioneze preventiv, dup\ principiul „the greater is the threat, the greateris the risk of inaction”. Limitele aplic\rii acestui principiu de natur\globalist\ (neconsacrat la nivelul actelor interna]ionale ale comunit\]iiinterna]ionale – avem în vedere, în special, cazul amenin]\rii teroriste)sunt stabilite tot unilateral („SUA nu vor utiliza for]a în toate cazurilepentru a preveni amenin]\rile în formare, nici nu vor folosi preven]ia capretext pentru agresiune”). Scopul acestei ac]iuni preventive este unulgeneral (eliminarea oric\rei amenin]\ri la adresa SUA sau a alia]ilor [iprietenilor s\i) care plaseaz\ hegemonul într-o confruntare global\ cu„inamici ai civiliza]iei” [i utilizatori ai tehnologiilor distructive (ne-nominaliza]i, ace[tia putând fi state rebele, terori[ti, orice alt\ entitate cecontest\ sistemul unipolar prin folosirea metodelor [i a armelor necon-ven]ionale).

Reforma for]elor armate (în sensul sporirii capacit\]ii de reac]ie ra-pid\); cooperarea cu alia]ii (spre a forma un front comun de lupt\ îm-

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 252: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

40

M|D|LINA VIRGINIA ANTONESCU

potriva inamicilor post-bipolari); îmbun\t\]irea sistemului informa]ionalsunt trei obiective ce stau la baza implement\rii doctrinei americane.

Capitolul IX are în vedere o reform\ a institu]iilor na]ionale cu a-tribu]ii de securitate, în vederea adapt\rii acestora la provoc\rile secoluluial XXI-lea – în discursul s\u de la Washington D.C., cu ocazia SesiuniiComune a Congresului/20 septembrie 2001, Pre[edintele G. W. Bushreamintea valoarea simbolic\ a atacului terorist de la 11 septembrie,considerat o contestare a ideii de prosperitate american\.

Ca lider al unui sistem interstatal ce nu-i poate opune o coali]ie ferm\,solid\, de mari puteri, America folose[te momentul de la 11 septembrie cao ocazie istoric\ pentru abordarea unipolarismului accentuat (în special,prin reafirmarea rolului esen]ial al for]elor militare, la un nivel neegalatde nici un alt competitor posibil). Conceptul de securitate î[i arat\ aicilatura sa tradi]ional\ („prioritatea noastr\ militar\ cea mai mare este dea ap\ra SUA”), concretizat\ printr-o serie de obiective strategice: a-sigurarea unei re]ele de alia]i [i prieteni; descurajarea unei competi]iimilitare; înl\turarea amenin]\rilor împotriva sa [i a alia]ilor s\i; înfrân-gerea decisiv\ a oric\rui adversar. Necesitatea de a trece de la un tip deconfigurare bipolar\ între armate masive la o reac]ie concentrat\ asupraadversarului poten]ial [i nu asupra r\zboiului ca atare, provine din ca-pacitatea de adaptare a acestui hegemon.

Interpretat\ ca un „simbol profund al angajamentului SUA c\tre alia]i[i prieteni”, prezen]a trupelor americane în str\in\tate (indice tradi]ionalîn sesizarea bazelor imperiale, a capacit\]ii unui hegemon de a-[i men]inecât mai mult timp infrastructura de protec]ie la nivel global, pentru a-p\rarea regiunilor de importan]\ strategic\ vital\) reflect\ un proces deextindere,70 care dep\[e[te zona Europei de Vest [i a Asiei Nordice. Ca-pacitatea de a-[i proiecta la distan]\ for]ele militare - atribut clasic dem\surare a puterii71 [i de a ]ine sub control sistemul unipolar se dezv\luieca o dimensiune în dezvoltare, mai ales dup\ r\zboiul din Afganistan.For]ele expedi]ionare, capacitatea de lovire cu precizie pe distan]e lungi,abilitatea de ap\rare a teritoriului american, sistemul opera]ional de in-forma]ii sunt condi]ii pentru asigurarea accesului SUA la amenin]\rileaflate la distan]\ [i destinate a proteja infrastructura american\, din spa]iulcosmic.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 253: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

41

Militarizarea imperial\ a SUA reflect\ eforturile acestei supraputeride a men]ine unipolarismul chiar [i în condi]iile multiplic\rii [i diver-sific\rii amenin]\rilor globaliste. A reac]iona prompt la orice inten]ie deatac a inamicului (stat sau actor non-statal); a spori puterea for]elor armateamericane pân\ la nivelul de a descuraja inten]ia adversarilor poten]ialide a egala sau de a întrece puterea SUA; al\turi de înt\rirea capacit\]ilorspecifice a serviciilor de inteligen]\ [i de asigurarea succesului diploma]ieiamericane reprezint\ trei coordonate prioritare pentru politica de se-curitate a SUA72.

C. America – un lider al lumii, în faza „unipolarismuluiradical”?

Concep]ia post-bipolar\ a dispari]iei grani]elor precise între politicaintern\ [i extern\, datorit\ impactului globaliz\rii (ceea ce determin\ caproducerea unor evenimente externe s\ aib\ impact asupra SUA) reflect\îns\ un grad de vulnerabilitate sporit\ a hegemonului în condi]iile u-nipolarit\]ii.

Interesant este faptul c\ America nu con[tientizeaz\ (sau nu recunoa[te)riscurile asum\rii unipolarismului,73 ori deficien]ele [i costurile acestuisistem de guvernare, ci plaseaz\ sursa vulnerabilit\]ii sale în apari]iaumui nou tip de du[man (terorismul)74.

Vulnerabilitatea nu provine din interiorul acestui sistem al „libert\]ii,p\cii, toleran]ei democratice” pe care l-a construit [i pe care îl men]inehegemonul (sistemul unipolar, fiind valid, bazându-se pe o preluare avalorilor universal acceptate de state, nu poate fi contestat, chiar ajunges\ fie asimilat unei „st\ri naturale a rela]iilor interna]ionale”), ci dinafara „lumii civilizate”, din prezen]a unor „barbari” (statele rebele, te-rori[tii) care nu accept\ ordinea în sistem. Hegemonul ap\r\ nu doarcaracterul unipolar al acestui sistem ([i deci, pozi]ia sa „de neegalat”,politic ierarhic superioar\ în cadrul comunit\]ii interna]ionale), ci „îns\[iordinea interstatal\, în fa]a haosului terorist”. „Gardian al p\cii”, SUA seexclude expres din rândul „restului lumii” atunci când este vorba deresponsabilit\]i interna]ionale (cum este cazul asum\rii responsabilit\]ii

NOUL CONCEPT AMERICAN DE SECURITATE DUP| 11 SEPTEMBRIE 2001

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 254: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

13

1. Crize interna]ionale[i solu]ionarea acestora

Pentru o mai bun\ întelegere a conceptelor strategice utilizate deorganiza]iile de securitate colectiv\, este foarte important\ în]elegereatermenilor cheie cu care acestea opereaz\. Astfel, trebuie analizat con-flictul [i diferitele forme ale acestuia, precum [i modul optim de rezolvarea diferitelor crize de pe scena interna]ionl\.

1.1. Crize, conflicte, r\zboi

Rolul cel mai important al organiza]iilor de securitate colectiv\ este dea atenua situa]iile conflictuale existente între doi sau mai mul]i actori,precum [i stoparea escalad\rii crizelor deja existente. Exist\ trei concepteprin care sunt descrise situa]iile conflictuale: criz\, conflict [i r\zboi.Importan]a analiz\rii diferen]elor dintre cele trei forme rezid\ în `n-]elegerea demersurilor necesare pentru solu]ionarea fiecaruia în parte.

În cazul crizei, în general, vorbim despre o „situa]ie care amenin]\obiective de înalt\ prioritate a unit\]ii de luare a deciziilor, restric]ionândcantitatea de timp disponibil\ pentru oferirea de r\spuns, înaintea lu\riiunei decizii, [i surprinde membrii unit\]ii de luare a deciziilor…”8. Pentruca o criz\ s\ devin\ una interna]ional\, este nevoie de îndeplinirea a dou\elemente: schimbarea sau cre[terea în intensitate a interac]iunilor dis-tructive dintre dou\ sau mai multe state, cu probabilitatea de ostilit\]i

8 Michael Brecher, Jonathan Wilkenfeld, A Study of Crisis, USA, Michigan Press, 2000,p.3.

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 255: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

14

CONFRUNTAREA NATO-PESC CONFRUNTARE PENTRU SECURITATE COLECTIV|?

militare [i destabilizarea, prin aceasta, a rela]iilor dintre entit\]i [i pro-vocarea colapsului structurii unui sistem interna]ional sau al unui sub-sistem.9 Criza interna]ional\ este concentrat\, de obicei, în jurul unuisingur obiectiv, care poate fi o amenin]are la adresa unui regim politic, odisput\ teritorial\ etc.

În compara]ie cu criza interna]ional\, conflictul interna]ional sau con-flictul protejat poate fi definit ca „interac]iune ostil\, care se extinde pe operioad\ lung\ de timp, cu izbucniri sporadice de lupt\ deschis\, care areo fluctua]ie în frecven]\ [i intensitate. […] Acestea nu sunt evenimentespecifice…, ele sunt procese.”10

Un alt concept legat de cel a crizei este cel al razboiului. Defini]ia dat\de Dic]ionarul de rela]ii interna]ionale11 prezint\ r\zboiul ca act de vi-olen]\ direct\ între doi sau mai mul]i actori de tip statali. Cauza acesteiviolen]e este realizarea faptului c\ urm\rirea unor interese, obiective dec\tre diferitele state nu pot fi efectuate doar cu mijloace non-violente.

În general, toate fr\mânt\rile de pe scena rela]iilor interna]ionale seînscriu în cercul conflictului interna]ional. Unele crize apar în absen]ar\zboiului, f\r\ a face uz de violen]\, altele ca urmare a r\zboiului. Unelecrize pot fi în interiorul unui conflict protejat, altele nu. Astfel putemvorbi de mai multe variante, în care o criz\ interna]ional\ se poate ma-nifesta. Acest lucru este exemplificat de Figura 1. Ca [i r\spândire, con-flictul protejat este cel mai frecvent, urmat de criz\ [i r\zboi. R\zboiuleste întotdeauna rezultatul unei crize, dar nu întotdeauna criza duce lar\zboi. Astfel putem spune c\ r\zboiul este subordonat crizei.12

9 Ibidem, p. 410 Ibidem, p. 511 Graham Evans, Jeffrey Newnham, The Penguin Dictionary of International Relations,

Londra, The Pengiun Books, 1998, p. 56512 Micheal Brecher, Jonathan Wilkenfeld, op. cit., p. 6

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 256: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

15

CONFLICTUL INTERNA�IONAL

CONFLICTUL PROTEJAT (CP)

R�ZBOI CRIZE în interiorul CP avand CRIZE în afara CP avand ca rezultat R�ZBOIUL. ca rezultat R�ZBOIUL. CRIZE în interiorul CP f�r� CRIZE în afara CP f�r� R�ZBOI. R�ZBOI.

Rezolvarea pa[nic\ a conflictelor

Ac]iuni `ntreprinse

Figura 2.

Figura 1.

Sursa: Michael Brecher, Jonathan Wilkenfeld, A Study of Crisis, USA,Michigan Press, 2000

CRIZE INTERNA}IONALE {I SOLU}IONAREA ACESTORA

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 257: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

16

CONFRUNTAREA NATO-PESC CONFRUNTARE PENTRU SECURITATE COLECTIV|?

1.2. Metode de prevenire [i gestionarea crizelor interna]ionale

Crizele interna]ionale au reprezentat [i reprezint\ o amenin]are major\la adresa securit\]ii interna]ionale. Metodele de solu]ionare ale acestorcrize au variat în timp. Dac\ pân\ la sfâr[itul primului R\zboi Mondialmetoda general acceptat\ de solu]ionare a diferendelor a fost r\zboiul,dup\ dou\ conflagra]ii mondiale mentalitatea s-a schimbat, câstigândteren dorin]a ca statele s\-[i solu]ioneze conflictele pe cale pa[nic\. Înacest context, folosirea for]ei armate ar fi necesar\ doar când toate ce-lelalte metode ar e[ua.

Aceast\ dorin]\ a statelor, de a recurge mai degrab\ la discu]ii, medieri[i nu la înarmare, a luat form\ oficial\ în diferite tratate, în care s-austipulat, totodat\, [i modalit\]ile prin care se poate ajunge la un acord pecale pa[nic\. Cel mai important document în acest sens este Carta Or-ganiza]iei Na]iunilor Unite, care a rezervat dou\ capitole întregi descrieriiprocesului de rezolvare a conflictelor pe cale pa[nic\. Toate tratateleulterior semnate au la baz\ aceast\ Cart\.

Conform Cartei, «p\r]ile la orice diferend a c\rui prelungire ar puteapune în pericol men]inerea p\cii [i securit\]ii interna]ionale, trebuie s\caute s\-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, anchet\, mediere, con-ciliere, arbitraj, pe cale judiciar\, recurgere la organiza]ii sau acorduriregionale, sau prin alte mijloace pa[nice, la alegerea lor.»13 În cazul încare metodele pa[nice nu vor da rezultate, se va poate trece la m\suri maidrastice , dar care înc\ nu necesit\ interven]ie armat\. Astfel de ac]iunipot fi: „… intreruperea total\ sau par]ial\ a rela]iilor economice [i acomunica]iilor feroviare, maritime, aeriene, po[tale, telegrafice, prin radio[i a altor mijloace de comunica]ie, precum [i ruperea rela]iilor diplo-matice.”14 În cazul în care [i aceste m\suri se vor dovedi a fi ineficiente,atunci se poate „întreprinde, cu for]e aeriene, navale sau terestre oriceac]iune” pe care Consiliul de Securitate ONU „o consider\ necesar\ pentrumen]inerea sau restabilirea p\cii [i securit\]ii interna]ionale. Aceste ac]iuni

13 Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite, San Francisco, 26 iunie 1945, Capitolul VI, art.33

14 Ibidem, Capitolul VII, art. 41

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 258: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

17

pot cuprinde demonstra]ii, m\suri de blocad\ [i alte opera]iuni executatede for]e aeriene, maritime sau terestre ale membrilor Na]iunilor Unite.”15

Pentru a putea pune în practic\ metodele sugerate de Cart\, este foarteimportant\ o strâns\ cooperare între statele membre ONU. Prin aceastase sper\ a se ajunge la o ap\rare colectiv\ eficient\, la înt\rirea securit\]iiinterna]ionale, la prevenirea [i gestionarea eficient\ a crizelor. Aceast\cooperare se poate realiza prin dialog între ]\rile care au aderat la Cart\,prin înt\rirea leg\turilor diplomatice [i a contactelor militare. Schimbulde informa]ii, atât militare cât [i politice, au ca scop o mai mare tran-sparen]\ între state, astfel încât s\ cresc\ încrederea între membrii ONU,[i s\ se manifeste voin]a, ca statele s\ ac]ioneze colectiv pentru securitateainterna]ional\.

Pentru prevenirea apari]iei unei crize interna]ionale, statele au obli-ga]ia de a reduce tensiunile existente prin diploma]ie preventiv\, metod\care are ca finalitate prevenirea intensific\rii, escalad\rii diferitelor dis-pute existente. În cazul în care aceste dispute s-au transformat în conflicte,prin diploma]ia preventiv\ se urm\re[te stoparea r\spândirii acestuia. Încadrul diploma]iei preventive se pot distinge mai multe modalit\]i pentrua se ajunge la rezultatele dorite: m\suri de construire a încrederii, evalu\rila fa]a locului, avertizare timpurie, desf\[ur\ri de for]\ preventive.16 Pentrua reduce posibilitatea de conflict între state, încrederea este punctul cheie.M\surile de construire a încrederii pun accent pe m\rirea transparen]eiîn ceea ce prive[te activitatea fiecarui stat în parte. Aceste m\suri cuprind:schimburi de misiuni militare, centre regionale de reducere a riscului,circula]ia liber\ a informa]iei, monitorizarea acordurilor regionale asupraarmamentelor etc. Pentru a în]elege mai bine interac]iunile dintre state,interac]iuni, dintre care multe ar putea avea ca rezultat conflictul, esteimportant\ adunarea [i analizarea informa]iilor din sfera politicului, eco-nomicului [i socialului. Aceste informa]ii pot fi furnizate mai ales deguvernele statelor aflate în discu]ie. Acest proces de adunare a infor-ma]iilor necesare lu\rii unor decizii cruciale, pentru diferite ac]iuni, este

15 Ibidem, art. 4216 Agenda de Pace-1992, Washington DC, 1992. Raportul Secretarului General ONU

referitor la declara]ia adoptat\ la Summit-ul Consiliului de Securitate din 31 ianuarie1992.

CRIZE INTERNA}IONALE {I SOLU}IONAREA ACESTORA

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 259: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

18

CONFRUNTAREA NATO-PESC CONFRUNTARE PENTRU SECURITATE COLECTIV|?

numit de speciali[ti evalu\ri la fa]a locului (Fact-finding). De rezultateleacestor ac]iuni pot beneficia re]elele de avertizare timpurie, instituite deONU. Aceste re]ele au ca sarcin\ analizarea informa]iilor care survin dindiferite surse, oficiale [i neoficiale, [i determinarea gradului de peri-culozitate ale acestora asupra p\cii interna]ionale. Aceste re]ele analizeaz\amenin]\rile naturale, accidentele, nucleare, dezastrele naturale, mi[c\rileîn mas\ ale popula]iei, pericolul foametei, împr\[tierea bolilor etc. Ro-lurile cele mai importante în analizarea acestor date o au organismeleONU în colaborare cu agen]iile specializate [i organiza]iile regionale. Încazul în care disputele dintre diferite p\r]i escaladez\ [i se întrevedeizbunirea conflictului, organiza]iile abilitate pot începe opera]iunea nu-mit\ desf\[urarea preventiv\ de trupe. Prin aceast\ m\sur\ se încearc\descurajarea ostilit\]ilor, limitarea [i controlul violen]ei. M\sura cere unanumit grad de impar]ialitate, din moment ce include [i asisten]\ uma-nitar\ pentru p\r]ile aflate în impas. Pentru ca negocierile de conciliereîntre p\r]ile aflate în conflict s\ decurg\ într-un mediu sigur, celelaltestate pot oferi ajutor, furnizând logistic\ precum [i personal militar [icivil. M\surile de ajutor umanitar incluse în desf\[urarea preventiv\ nuafecteaz\ suveranitatea statelor17 care beneficiaz\ de ele.

În cazul în care medierile diplomatice e[ueaz\, ONU a definit treitipuri de opera]iuni, la care poate recurge o organiza]ie sau un stat. Acesteasunt urm\toarele: prevenirea conflictului [i impunerea p\cii, men]inereap\cii, construirea p\cii.18

În ceea ce prive[te ac]iunile de prevenire a conflictului [i de im-punere a p\cii (peacemaking),19 prin acestea se încearc\ rezolvareaproblemelor structurale ale conflictului, pentru a construi un fundamentsolid p\cii, prin aducerea la masa tratativelor, pe cale pa[nic\, diplomatic\

17 Conform principiilor de ghidare a Adun\rii Generale a ONU- 46/ 182 din 19 decembrie1991, ajutorul umanitar trebuie acordat la cererea [i consân]\mântul statului be-neficiar, în concordan]\ cu principiile umanit\]ii, neutralit\]ii [i impar]ialit\]ii, prinrespectarea deplin\ a suveranit\]ii, integrit\]ii teritoriale [i unit\]ii na]ionale a statelor.

18 Lakhtar Brahimi, Report of the Panel on United Nations Peace Operations, 21 august2000, Titlul II/A, art.10. Lakhtar Brahimi este fost Ministrul de Externe algerian,care a recomandat îmbun\t\]iri specifice ale misiunilor ONU de implementare ap\cii.

19 Ibidem, art.11

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 260: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

19

a p\r]ilor aflate în conflict. Dac\ acest fundament este slab, instabil, prinprevenirea conflictului se încearc\ înt\rirea lui, prin diferite ini]iativediplomatice.

Scopul impunerii p\cii este de a facilita solu]ionarea conflictuluiaflat deja în progres, stoparea escalad\rii acestuia, reconcilierea comu-nit\]ii, implicarea acestora în proiecte care s\ încurajeze p\r]ile aflate înconflict la colaborare, pentru a atinge scopuri comune, în ciuda con-strângerilor militare, politice, economice, legale, ideologice impuse deelite. Ac]iunile care pot fi întreprinse în cadrul impunerii p\cii, cum ar fi:ameliorarea situatiei prin asisten]\, sanc]iuni economice, folosireafor]ei militare, sunt definite în acte oficiale cum ar fi: Declara]ia de laManila asupra regl\rii pa[nice a disputelor interna]ionale (1982), 1988-Declara]ia asupra prevenirii [i înl\tur\rii disputelor [i situa]iilor care arputea amenin]a pacea interna]ional\ [i securitatea, [i asupra rolului Na-]iunilor Unite în aceasta arie (1988), rezolu]ia 44/21 din 15 noiembrie1989 al Adun\rii Generale ONU asupra înt\ririi p\cii [i securit\]ii in-terna]ionale [i cooperarea interna]ional\ în toate aspectele sale, în con-cordan]\ cu Carta ONU.

Potrivit capitolului VII, articolul 42, din Carta ONU, pentru între-prinderea unor astfel de misiuni de impunere a p\cii, statele membretrebuie s\ pun\ la dipozi]ia Consiliului de Securitate ONU for]e armateechipate.20 În cazul în care aceste unit\]i na]ionale nu sunt echipate co-respunz\tor pentru o misiune de dimensiuni mari, acestea pot fi folositepentru întâmpinarea problemelor de dimensiuni reduse. Aceste unit\]i deimpunere a p\cii sunt alc\tuite pe baz\ de voluntariat, [i au priorit\]i [iobiective bine definite, în avans. Pentru o preg\tire corespunz\toare,unit\]ile iau parte la antrenamente speciale.

Impunerea p\cii poate fi privit\ ca ac]iunea care precede men]inereap\cii. Opera]iunea încorporeaz\ modele complexe militare [i civile, carelucreaz\ împreun\ pentru construirea p\cii, într-un mediu post-conflict.21

În cazul men]inerii p\cii, se folosesc for]e neutre, de obicei for]e aleONU, între [i cu consensul p\r]ilor implicate în conflict, pentru

20 Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite, San Francisco, 26 iunie 1945, Capitolul VII, art.42.

21 Lakhtar Brahimi, op. cit., Titlu II/A, art.12

CRIZE INTERNA}IONALE {I SOLU}IONAREA ACESTORA

PORTOFOLIU DE LECTURA

Page 261: GLOBALISM ŞI GLOBALIZARE PORTOFOLIU DE LECTURĂ · şi/sau test grilă ... - Globalizarea comunicaţiilor. Internetul ca factor de Globalizare - Unilateralism şi multilateralism

20

CONFRUNTAREA NATO-PESC CONFRUNTARE PENTRU SECURITATE COLECTIV|?

men]inerea încet\rii focului sau pentru men]inerea st\rii de încetare aostilit\]ilor. Opera]iunea de men]inere a p\cii furnizeaz\ un context fiabil,în care poate fi atins\ solu]ionarea conflicului. Aceast\ metod\ implic\interpozi]ionarea unor for]e neutre, sau men]inerea legii [i ordinii într-ozon\ în care p\r]ile aflate în conflict particip\, de bun\ voie, la procesulde solu]ionare. Scopul opera]iunii de mentinere a p\cii este: reducereaviolen]ei în zonele de conflict, inten]ia de a men]ine în siguran]\ indivizii[i diferitele grupuri, prin monitorizarea incet\rii focului, monitorizareaevenimentelor conflictuale, escortarea [i prezen]a al\turi de indivizi saugrup\ri amenin]ate. Pentru ca ac]iunile de men]inere a p\cii s\ produc\rezultatele dorite, sunt necesare urm\toarele elemente: un mandat clar,u[or de pus în practic\, cooperare între p\r]i pentru implementarea man-datului, sus]inerea Consiliului de Securitate, contribu]ia statelor membrecu personal calificat pentru astfel de interven]ii [i sus]inere logistic\ [ifinanciar\. Rolul central în men]inerea p\cii o au ofi]erii politici, civili, încolaborare cu guvernele na]ionale [i ONG-urile locale [i interna]ionale,grupurile care monitorizeaz\ respectarea drepturilor omului, oficialii elec-torali, speciali[ti în refugia]i [i acordarea ajutorului umanitar precum [i îndezarmare, demobilizare [i reintegrare, poli]ia etc. În ceea ce prive[telogistica unor astfel de misiuni, acesta trebuie s\ fie asigurat\ de statelemembre, iar lacunele s\ fie completate de ONU.22

Dup\ ce, prin men]inerea p\cii, s-a încercat crearea [i men]inerea unuimediu sigur [i cât mai stabil, urmeaz\ o alta etap\ a solu]ion\rii con-flictelor [i anume: construirea p\cii sau peace-building. Prin acest pro-ces post-conflic se încearc\ repunerea pe picioare al unui nou mediu, alfundamentului p\cii, pentru a transforma structurile [i capacit\]ile de-ficitare prin reunire