GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI

CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06. 2011

Faza 1/2011

Redactarea a I revizuita in urma includerii observaţiilor

din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012

Director general INCD URBAN INCERC

Conf. Univ. dr. arh. Vasile Meiţă

Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC

dr. ing. Emil Sever Georgescu Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi,

dr. ing. Constantin Miron

Sef de proiect dr. ing. Livia Miron

- Mai 2012 -

Elaborare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII, URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi Responsabil contract: dr. ing. Livia Miron Colectiv de elaborare: ing. Alina Cobzaru dr. ing. Constantin Miron dr. fiz. Monica Cherecheş ing. Ionel Puşcaşu UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI – CENTRUL DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH Responsabil contract: prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU Colectiv de elaborare: prof. univ. dr.ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU prof. univ. dr. ing. Jan IGNAT şef lucr. dr. ing. Nelu Cristian CHERECHEŞ Colaboratori externi: ing. Ioan TANASĂ ing. Alina Petronela OŢEL ing. Sebastian HUDIŞTEANU dr.ing. Răzvan Silviu LUCIU

-i-

CUPRINS 1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................. 1 Partea I-a Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior... 3

I.1. Terminologie specifica ............................................................................................. 3 I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan

orizontal ................................................................................................................... 6 I.3.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical ...................................................... 22 I.4.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical realizat cu proiectoare ................. 25

Partea a II-a Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ........ 26

II.1. Protecţia ansamblului construit ........................................................................... 26 II.2. Terminologie specifica ........................................................................................ 30 II.3. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet pentru ansamblul

construit, prin evaluarea riscului. ........................................................................ 35 II.4. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ...................................... 69 II.5. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de captare

cu PDA .............................................................................................................. 121 II.6. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) ................. 125 II.7. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare ................................................ 134 II.8. Conceperea schemei electrice ........................................................................... 138 II.9. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare .................... 167

II.9.1. Calculul puterii/curentului cerute/cerut ....................................... 167 II.9.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice ...................... 172

II.9.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT . 172 II.9.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice

monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................. 178 II.9.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 186

II.9.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit ................................................ 187 II.9.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere si verificare) .... 193 II.9.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere si verificare) ...... 194 II.9.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................... 201 II.9.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea factorului de putere .................................................................................. 202 II.9.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS ............................... 206 II.9.9. Dimensionarea prizei de pământ ................................................... 209

II.10. Protecţia antiseismică. Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor electrice în clădiri …………………………218

II.11. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie ................................................ 222 Partea a III-a Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în clădiri. .................................................................................................................................... 229

III.1. Prevederi generale ............................................................................................. 229 III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 230 III.3. Verificări periodice ............................................................................................ 230 III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. .................................................................... 230

-ii-

III.5. Documentaţia tehnică pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice in clădiri impusă prin proiectul tehnic .................................................................. 231

III.5.1. Prevederi generale. Domeniu de aplicare. .................................. 231 III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice de

iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. .................................. 231 III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii

tehnice. ........................................................................................ 232 III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente

tehnice, certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate. . 233

Partea a IV-a Anexe ..................................................................................................................................... 234

Anexa 1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................... 234

Anexa 2 - Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile electrice în clădiri. ..... 242 Anexa 3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ................................ 249 Anexa III.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui

proiect tehnic de instalaţii electrice ........................................................... 257 Anexa III.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate,

echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice ...................................................................................... 260

Anexa III.3 - Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica pentru produse, echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică/ climatizare a clădirilor. Cerinţe legislative armonizate ................................................... 265

-1-

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI

Indicativ:

1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Ghidul de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat

şi de protecţie în clădiri se adresează: - inginerilor licenţiaţi (Bologna) pentru a putea proiecta instalaţii electrice şi de

iluminat imediat după absolvire, cu sau fără coordonare calificată; - candidaţilor care se pregătesc pentru examenul de atestare profesională (proiectare

/ execuţie instalaţii electrice şi/sau sisteme de iluminat); - proiectanţilor de specialitate cu experienţă, elaboratori ai proiectelor de instalaţii

electrice, pentru noi metode de calcul introduse de I7-2011 (protecţia împotriva trăsnetului), pentru iniţiere în proiectarea asistată de calculator (sisteme de iluminat, calculul curentului de scurtcircuit etc );

- specialiştilor care execută şi exploatează instalaţii electrice de iluminat şi protecţie în clădiri;

1.2 Prevederile Ghidul de bună practică se aplică pentru proiectarea instalaţiilor de

iluminat aferente clădirilor (interior, exterior) şi a instalaţiilor electrice, astfel încât să asigure cerinţele esenţiale ale Legii 10/95 cu privire la igienă, sănătate şi mediu, economie de energie, securitate la incendiu si siguranţă în exploatare.

1.3 Ghidul de bună practică, a fost elaborat în concordanţă cu Normativul privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, şi conţine:

1.3.1 - explicitarea, prin exemple de calcul, a aplicării prevederilor I7-2011, în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei. Calculul este abordat într-o manieră diferită faţă de ghidurile de proiectare tradiţionale, utilizatorul având la dispoziţie:

- tratarea instalaţiei electrice pe ansamblul ei, şi nu cu exemple punctuale (o relaţie de calcul, un circuit);

- prezentarea calculului poate fi utilizată ca exemple pentru realizarea unor note de calcul complete;

- metodele de calcul sunt însoţite de exemple pentru proiectare asistată de calculator;

- rezultatele dimensionării sunt utilizate pentru întocmirea documentaţiilor de achiziţie a echipamentelor;

1.3.2 – exemplificarea unor măsuri de protecţie pentru diverse scheme de distribuţie, în funcţie de particularităţile lor; 1.3.3 – un exemplu de redactarea a unui memoriu tehnic.

-2-

1.4. Capitolele care conţin exemple de dimensionare din partea I şi II, prezintă după caz, următoarea structură, sistematizată pentru a putea fi utilizată ca model pentru documentaţiile tehnice obligatorii pentru derularea investiţiilor

1. Date de intrare – (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 2. Breviar de calcul (metodologia pe scurt, cu trimitere la normative) 3. Exemple de calcul (cu secvenţe ilustrative EXCEL, BASIC, DIALUX) 4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate 5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie:

a) Parametrii tehnici şi funcţionali b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante d) Condiţii de garanţie şi postgaranţie e) Alte condiţii cu caracter tehnic

-3-

PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR ŞI EXTERIOR LA CLĂDIRI

1. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ

corp de iluminat: aparat electric care susţine mecanic (armătura) sursa de lumină (lampa/lămpile), asigură alimentarea lor cu energie electrică şi distribuie (printr-un dispozitiv optic) fluxul luminos. contrast pozitiv/ negativ: se produce când luminanţa obiectului este mai mare/mai mică decât cea a fondului (zona alăturată); culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune, formă, structură, diferenţele fiind produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise; densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information) [W/(m2100lx)] raportul dintre puterea electrică instalată în sistemul de iluminat şi aria iluminată la un nivel de 100 lx. eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta, fără să se ia în consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar; eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, eg [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia, la care se cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa; flux luminos, Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE; flux luminos nominal (al unui tip de sursă de lumină), Φ [lm]: reprezintă fluxul luminos iniţial declarat de producător/furnizor, sursa de lumină/lampa funcţionând în condiţii specificate. Fluxul luminos nominal este uneori marcat pe lampă; flux inferior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul inferior (în procente) faţă de planul de montare; flux superior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul superior (în procente) faţă de planul de montare; iluminarea, E [lx]: raportul dintre fluxul luminos dΦ incident pe un element de suprafaţă ce conţine punctul considerat şi aria acestui element de suprafaţă dA. iluminare menţinută, Em [lx]: valoare sub care iluminarea medie pe suprafaţa considerată nu trebuie să coboare;

-4-

iluminare minimă Emin [lx]: iluminare minimă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare maximă Emax [lx]: iluminare maximă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de lucru, etc); iluminare medie Emed [lx]: iluminare medie pe o suprafaţă; indice global de evaluare a orbirii, UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice dată de un sistem de iluminat; indice global limită de evaluare a orbirii UGR1: valoarea maximă a UGR pentru un sistem de iluminat; indice de redare a culorilor, Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 - 100, Ra = 100 exprimând o redare naturală a culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor; indicatorul numeric al iluminatului, LENI [kWh/m2/an, introdus de EN 15193]: reprezintă raportul dintre energia electrică consumată de sistemele de iluminat Wilum aferente unei clădiri în scopul realizării mediului luminos confortabil necesar desfăşurării activităţii în clădire şi aria totală a pardoselii folosite a clădirii A. Indicatorul LENI poate fi utilizat pentru a compara consumul de energie electrică pentru două sau mai multe clădiri cu aceeaşi destinaţie, de dimensiuni şi configuraţii diferite. intensitatea luminoasă (a unei surse, într-o direcţie dată), Iv [cd]: raportul dintre fluxul luminos dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar; luminanţa, L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului,

definită prin relaţiaθ

θ

cos⋅=

dAdI

L în care dIθ este intensitatea luminoasă emisă de suprafaţa

elementară dA către ochiul observatorului (sau către un alt punct de interes), direcţie aflată la un unghiθ faţă de normala la suprafaţa dA. orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a capacităţii de a distinge detalii sau obiecte, datorată distribuţiei necorespunzătoare a luminanţelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal); orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vederea, fără a provoca (obligatoriu) o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct, prin efectul său fiziologic asupra sistemului vizual; orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă fără a degrada (obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp, prin efectul său psihologic asupra sistemului vizual; orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual, de regulă apropiate de direcţia de privire;

-5-

orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii, de regulă atunci când imaginile reflectate sunt situate în aceiaşi direcţie sau direcţie apropiată cu obiectul privit. plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfăşoară activitatea dintr-o încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale); plan efectiv de lucru: suprafaţa, din planul util, pe care se află sarcina vizuală (bancă şcolară, masa de birou, masa bancului de lucru etc); puterea nominală a unei surse de lumină, Pc [W]: reprezintă valoarea puterii declarate de fabricant pentru o sursă de lumină care funcţionează în condiţiile specificate. Puterea nominală este uzual marcată pe sursa de lumină; puterea electrică a corpului de iluminat, Pi [W]: reprezentată de puterea consumată de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat, balast (balasturi) şi alte aparate electrice necesare funcţionării acestora, măsurată în situaţia funcţionării normale sau în cazul emisiei unui flux luminos maxim, atunci când corpurile de iluminat pot fi acţionate prin intermediul unui variator de tensiune; putere instalată a unui sistem de iluminat dintr-o zonă delimitată sau încăpere, Pn [W]: reprezintă suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumină montate în corpurile de iluminat aferente sistemului de iluminat la care se cumulează puterea totală a aparatajului auxiliar, calculata cu relaţia: Pn = N[n(Pc + Pa)], în care :

N - numărul de corpuri de iluminat; n - numărul de surse de lumină montate în corpul de iluminat; Pc - puterea nominală a unei surse de lumină; Pa - putere aparataj auxiliar;

putere specifică a unui sistem de iluminat, ps [W/m2]: raportul dintre puterea instalată a acestuia şi suprafaţă totală a încăperii iluminate; randament optic al unui corp de iluminat, η: raportul dintre fluxul total emis de corpul de iluminat, măsurat în condiţiile specificate de fabricant şi suma fluxurilor individuale ale surselor de lumină, componente considerate în funcţiune în interiorul acestuia; sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală (exemple: litere şi cifre, fibre, filete, cărţi, note muzicale pe portativ, tablouri etc); timp de funcţionare, to [h]: numărul de ore de funcţionare a corpului de iluminat. Acest număr depinde de destinaţia clădirii şi de programul de lucru; timp standard anual, ty [h]: durata unui an standard - 8760 h; timp efectiv de utilizare, tn [h]: timpul de utilizare a sistemului de iluminat; zona sarcinii vizuale: zonă aparţinând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată (îndeplinită) sarcina vizuală; zonă învecinată/apropiată sarcinii vizuale: o bandă cu lăţimea de 0,5 m care este alăturată zonei sarcinii vizuale şi se află în câmpul vizual.

-6-

2. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL

Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi

parametrii cantitativi şi calitativi pentru microclimatul luminos interior din fiecare incintă a respectivului obiectiv.

Calcul se efectuează în două etape, respectiv una cantitativă globală (de predimensionare) şi cealaltă calitativă de verificare.

Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu şi suplimentar luminanţa medie admisă pe planul util şi pe suprafeţele reflectante.

ETAPA DE PREDIMENSIONARE Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda

factorului de utilizare. 2.1. Date de intrare Metoda factorului de utilizare (MFU). Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un

nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care intervin sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.

hs φc h φu

Calculul suprafeţei utile:

Su=L·l (2.1)

unde: - Su este suprafaţa utilă în m2; - L este lungimea încăperii în m; - l este lăţimea încăperii în m.

Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.

Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară iluminarea:

h=ht-hu-hs (2.2) unde:

- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m; - ht este înălţimea totală a camerei în m; - hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ; - hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m. 2.2. Breviar de calcul

(su) plan util

Figura 1.1 – Geometria încăperii

hu

ht

-7-

Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi se calculează cu:

(2.3) Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP. Orientativ, poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:

- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 şi 0,9

- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru clădirile administrative Δ este ales între 0,8 si 0,77

- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte activităţi Δ are valoarea 0,7.

Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului. Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisă pot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:

Tabel 2.1

ρ Tip finisaj 0.8 Vopsea albă pe support lucios 0.7 Var lavabil pe placă rigips 0.65 Tencuială culori deschise 0.6 Var lavabil pe tencuială rugoasă 0.45 Ciment, tapet crem 0.35 Lambriu din fag 0.3 Caramidă 0.08 - 0.10 Sticlă clară 3 mm 0.70 – 0.80 Oglindă argintată

După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a

vitrajului, prin media ponderată a tuturor coeficienţilor de reflexie care intervin: (2.4)

Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul

corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie (tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.

Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:

uSE umed

nec ⋅Δ⋅

=Φ (2.5)

unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2. Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul

de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat în fiecare corp.

Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este cazul).

)( lLhlLi+⋅⋅

=

∑∑=

i

iip S

Sρρ

-8-

2.3. Exemple de calcul Date de intrare

2.3.1 Birou 1 Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx Suprafaţa (Lumgime, lăţime) : Su = L x l= 7 x 4 = 28 m

Înălţime: ht = 3 m Înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat: ha = 0.1 m Înălţimea planului util: hu = 0.8 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.8 Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7 - pereţi: ρp = 0.5 - podea: 0,3 2.3.2. Laborator de cercetare Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx Suprafaţa: Su = L*l=10*6=60 m2

Înălţime: ht = 3,8 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0.5 m Înălţimea planului util: hu = 0.9 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.9 Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7 - pereţi: ρp = 0.7 - podea: 0,3 2.3.3. Sală de conferinţă Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 300 lx (conf. [2]) Suprafaţa: Su = L*l=15*25=375 m2

Înălţime: ht = 4.5 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0 m Înălţimea planului util: hu = 0.7 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.7 Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7 - pereţi: ρp = 0.3 - podea: 0,3 2.3.4. Depozit profile laminate Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 200 lx Suprafaţa: Su = L x l= 6 x 4= 24 m2

Înălţime: ht = 3 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0,5 m Înălţimea planului util: hu = 0 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.8 Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7 - pereţi: ρp = 0.5 - podea: 0,3

-9-

Pentru exemplificare, se prezintă MFU pentru care sunt considerate patru aparate de iluminat diferite, având factorii de utilizare de mai jos:

Tabel 2.2.a – Factori de utilizare aparat TCS097P sau echivalent ηc

i

ρt 0.70 0.50 0.30 ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10 ρu 0.30 0.30 0.30

Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic clar

Fact

or u

tiliz

are

0.60 0.31 0.26 0.23 0.30 0.26 0.23 0.25 0.22 0.80 0.38 0.33 0.29 0.36 0.32 0.29 0.32 0.29 1.00 0.43 0.38 0.34 0.41 0.37 0.33 0.36 0.33 1.25 0.47 0.42 0.39 0.45 0.41 0.38 0.40 0.37 1.50 0.51 0.46 0.42 0.49 0.45 0.41 0.43 0.41 2.00 0.56 0.51 0.48 0.53 0.49 0.46 0.48 0.45 2.50 0.59 0.55 0.52 0.56 0.53 0.50 0.51 0.48 3.00 0.61 0.58 0.55 0.58 0.55 0.53 0.53 0.51 4.00 0.64 0.61 0.59 0.61 0.58 0.56 0.56 0.54 5.00 0.66 0.64 0.61 0.62 0.60 0.59 0.57 0.56

Tabel 2.2.b – Factori de utilizare aparat TCS097O sau echivalent ηc

i

ρt 0.70 0.50 0.30 ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10 ρu 0.30 0.30 0.30

Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic opal 0.60 0.24 0.19 0.16 0.23 0.19 0.16 0.18 0.16 0.80 0.30 0.25 0.22 0.28 0.24 0.21 0.23 0.21 1.00 0.34 0.29 0.26 0.32 0.18 0.25 0.27 0.24 1.25 0.38 0.34 0.30 0.36 0.32 0.29 0.31 0.28 1.50 0.41 0.37 0.33 0.39 0.35 0.32 0.34 0.31 2.00 0.46 0.42 0.38 0.43 0.40 0.37 0.38 0.35 2.50 0.49 0.45 0.42 0.46 0.43 0.40 0.41 0.38 3.00 0.51 0.48 0.45 0.48 0.45 0.43 0.43 0.41 4.00 0.55 0.52 0.49 0.51 0.48 0.46 0.46 0.44 5.00 0.57 0.54 0.52 0.52 0.50 0.49 0.47 0.46

Tabel 2.2.c – Factori de utilizare FBS430 sau echivalent ηc

i

ρt 0.70 0.50 0.30 ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10 ρu 0.30 0.30 0.30

Aparate cu distribuţie semidirectă

Fact

or u

tiliz

are

0.60 0.34 0.27 0.22 0.30 0.24 0.20 0.22 0.18 0.80 0.43 0.35 0.29 0.38 0.32 0.27 0.28 0.24 1.00 0.50 0.41 0.35 0.44 0.37 0.32 0.33 0.29 1.25 0.57 0.48 0.42 0.49 0.43 0.38 0.38 0.34 1.50 0.62 0.53 0.47 0.54 0.47 0.42 0.42 0.38 2.00 0.69 0.62 0.55 0.60 0.54 0.49 0.47 0.44 2.50 0.74 0.67 0.62 0.64 0.59 0.55 0.51 0.48 3.00 0.78 0.72 0.66 0.68 0.63 0.59 0.55 0.51 4.00 0.84 0.78 0.73 0.72 0.68 0.64 0.59 0.56 5.00 0.87 0.82 0.78 0.75 0.71 0.68 0.62 0.59

Tabel 2.2.d – Factori de utilizare TBS233 sau echivalent ηc

i

ρt 0.70 0.50 0.30 ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10 ρu 0.30 0.30 0.30

Aparate cu distribuţie directă, cu reflector

Fact

or u

tiliz

are

0.60 0.41 0.33 0.28 0.39 0.33 0.28 0.32 0.28 0.80 0.51 0.43 0.38 0.49 0.43 0.38 0.42 0.37 1.00 0.58 0.51 0.45 0.56 0.49 0.44 0.48 0.44 1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51 1.50 0.71 0.64 0.58 0.68 0.62 0.57 0.60 0.56 2.00 0.79 0.72 0.67 0.75 0.70 0.65 0.67 0.63 2.50 0.84 0.78 0.73 0.80 0.75 0.71 0.72 0.68 3.00 0.88 0.82 0.78 0.83 0.79 0.75 0.75 0.72 4.00 0.93 0.88 0.84 0.87 0.84 0.80 0.80 0.77 5.00 0.96 0.92 0.88 0.90 0.87 0.84 0.82 0.80

-10-

X1 X2

X

y

y1

y2

Figura 2.2 – Interpolarea liniară

Justificarea alegerii acestor tipuri de aparate nu este dezvoltată aici, exemplul furnizând doar o comparaţie între rezultatele posibile, care evident depind de aparatele de iluminat. Recomandăm ca pentru investiţii importante să se studieze de asemenea diverse soluţii luminotehnice. Influenţa factorilor de reflexie şi a factorului de mentenanţă se transmite în valoarea finală a densităţii de putere instalată în sistemul de iluminat.

Datele sunt prelucrate tabelar:

Tabelul 2.3. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor

studia câte patru variante pentru fiecare încăpere. O sursă de erori o constituie interpolarea

multiplă care trebuie realizată în tabelele cu factorul de utilizare, mai ales dacă se consideră coeficientul de reflexie mediu al pereţilor (în tabel nu este prezentat calculul relaţiei 2.4, ci numai rezultatul considerării mobilierului nu mai poate fi considerat 0.5 , 0.3 sau 0.1).

Pentru interpolarea liniară relaţia este

12

1211 )(

xxyyxxyy

−−

−+=

Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – date de intrare

-11-

Pentru interpolarea multiplă necesară în cazul tabelelor factorului de utilizare, se procedează conform metodei ilustrate în figura 2.3:

Pentru primul aparat (cu distribuţie directă şi difuzor prismatic clar) se cere factorul de utilizare pentru un coeficient mediu al pereţilor de 0,43 şi un indice al încăperii de 1,21. Pentru a extrage valoarea corespunzătoare din tabel, se interpolează mai întâi pentru un indice de local egal cu 1 (linia 42), între perechile (x1=0,3 ; y1=0,51) şi (x2=0,5 şi y2=0,58) şi pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,556 (celula F42, pentru care se prezintă şi funcţia EXCEL).

Urmează a doua interpolare între perechile (x1=0,3 ; y1=0,58) şi (x2=0,5 şi y2=0,66) şi pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,632 (celula F44). În final, a treia interpolare se realizează între perechile (x1=1 ; y1=0,556) şi (x2=1,25 şi y2=0,632) şi pentru x=1,21 se obţine valoarea căutată 0,620 (celula F43).

După efectuarea calculului, numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile

de montare în planul tavanului (tabelul 2.5, coloana V). In exemplul considerat, echiparea aparatelor s-a considerat identică, cu aceleaşi lămpi,

pentru a permite primele comparaţii. În mod evident, aparatele cu distribuţie directă şi reflector sunt cele mai eficiente, în timp ce dispersorul opal este cel mai neeficient. Alegerea finală va depinde şi de alte criterii, cum ar fi nivelul luminanţelor tavanului, coeficientul de neuniformitate al iluminării în planul util, estetica aparatului, posibilităţi de montaj etc.

Tabelul 2.4 – Exemplificarea interpolării multiple

-12-

Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate. Există numeroase programe dezvoltate de firmele producătoare de aparate de iluminat, dar baza de date a acestora este în general închisă. Există şi programe deschise către toţi furnizorii de aparate de iluminat: RELUX sau DIALUX, utilizarea acestora putând furniza rezultate precise dacă utilizatorul lucrează în cunoştinţă de cauză.

Pentru a exemplifica modul de calcul în DIALUX, se prezintă principalele secvenţe ale interfeţei. La momentul realizării Ghidului, a fost disponibilă versiunea 4.9.

Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei, obligând la

parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei, alegerea aparatelor de iluminat, poziţionarea aparatelor de iluminat, calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare.

Tabelul 2.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – rezultate, cu indicarea variantei comparate cu DIALux (mai jos)

-13-

Pentru sala de conferiţe proiectată, fereastra asistentului (fig. 2.4) previzualizează on line mărimile introduse (lăţime, lungime).

Fig. 2.3. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului

Fig. 2.4. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului

-14-

Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie. Pentru pereţi se poate introduce direct coeficientul de reflexie mediu (egal cu 0,24).

Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de referinţă) sau impunând valoarea considerată (0,9).

Fig. 2.5. Introducerea coeficienţilor de reflexie

Fig. 2.6. Fereastra pentru factorul de menţinere

-15-

Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă

de perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final. Ca zonă secundară, unde există amplasat mobilier, nu se desfăşoară activităţi importante, această zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.

Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare

Aranjamentul CIL Asisteţi CIL Asistent aranjament în câmp.

Fig. 1.7. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util

Fig. 2.8. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat

-16-

In această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi

optimizarea soluţiei.

Inălţimea de suspendare / montare a aparatelor prezintă unele necorelări (în cazul

rulat, înălţimea incintei este 4,5 m, aparatul este suspendat 0,5m, planul util este la 0.9m, dar înălţimea aparatului deasupra planului util rezultă 3,003 m). Efectul nu este semnificativ pentru calcule, dar trebuie verificat de fiecare dată).

Fig. 2.9. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile

Fig. 2.10. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat

-17-

Această fereastră este deosebit de importantă, deoarece se bazează pe o

predimensionare efectivă: se poate impune nivelul de iluminare dorit şi programul propune un număr de aparate, sau invers, se impune numărul de aparate şi se calculează un nivel de iluminare probabil.

După o primă dispunere a aparatelor, programul este pregătit pentru calcul. Pentru a

putea avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică, se poate previzualiza incinta prin comenzile din Meniu:

Vedere Arbore proiect Reproducere 3D.

Fig. 2.11. Stabilirea aranjamentului pentru aparatele de iluminat

Fig. 2.12. Examinare globală a soluţiei luminotehnice

-18-

Pentru examinarea intuitivă a orientării aparatelor, poate fi activat butonul

Reprezentarea 3D a dispersiei luminii (figura 2.13). Se poate lansa calculul (cu Rezultate din Meniu) şi se obţine:

Examinarea rezultatelor pune în evidenţă aspecte interesante:

- relativa supradimensionare din predimensionarea cu MFU (35 de aparate faţă de 26 calculate) conduce la un nivel de iluminare mediu de 398 lx faţă de 300 lx.

- Uniformitatea pe planul util este u0=0,783, practic egală cu cea impusă prin tabelul 3.3 din NP 061-02.

- Puterea specifică este de 1,80 W/m2/100lx. - Programul calculează şi indicele de orbire UGR, care se încadrează în limitele

recomandate de Anexa 2, NP 061-02. Acest indice este dificil de calculat în mod independent.

Fig. 2.13. Butonul pentru Reprezentarea 3D a dispersiei luminii

Fig. 2.14. Rezultate sintetice

-19-

Distibuţia nivelului de iluminat se poate inspecta calitativ cu ajutorul curbelor izolux:

În fereastra specifică (Rezultate …) sunt disponibile setări pentru stabilirea valorilor

pentru care se pot trasa aceste curbe, cu ajutorul cărora se pot investiga efectele obţinute în planul orizontal.

Dacă s-au satisfăcut toate criteriile de performanţă, sunt disponibile planurile de

amplasare a aparatelor (figura 2.16). Cotele sunt disponibile şi tabelar.

Fig. 2.15. Curbe izolux

Fig. 2.16. Planul de amplasare a aparatelor de iluminat

-20-

DIALux are facilităţi suplimentare pentru vizualizarea rezultatelor dimensionării, atât

cantitaltive (tabele pentru iluminare, luminanţă pe planul orizontal sau vertical etc) dar şi calitative (vizualizări 3D – figura 2.17, în nuanţe de gri, în culori false etc).

Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită, fără de care

modelarea poate da rezultate eronate. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt oricând utile şi necesare, iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea.

Pentru situaţii speciale, când nici programele specializate este posibil să nu dea satisfacţie, se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat, utilizând metoda de calcul a iluminării directe.

ETAPA DE VERIFICARE În cadrul verificării iluminării suprafeţei unei încăperi se au in vedere

următoarele calcule: - în lucru.

Fig. 2.17. Vizualizare 3D cu linii izolux.

26

PARTEA A-II-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI

II. 1. PROTECŢIA ANSAMBLUL CONSTRUIT

1.1 Premize Prin Ansamblu construit, fig.1., se defineşte, în această lucrare, coexistenţa dintre:

1.Anvelopa unei clădiri cu: 1.1. o anumită forma (proiect de arhitectură); 1.2. o anumită structură de rezistenţă (proiect de structură);

2. Instalaţiile funcţionale (proiecte de instalaţii); 3. Instalaţiile tehnologice ( proiecte tehnologice); 4. Reţele de utilităţi-servicii (proiecte de branşament); 5. Ocupanţi (persoane vii care interacţionează cu fiecare dintre componentele de mai sus).

Primele patru componente ale Ansamblului construit: a). au aptitudinea (fiabilitatea) de aşi îndeplini rolul funcţional, cu o anumită intensitate de defectare (λ), în condiţii prestabilite; b). sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice (supratensiuni de comutaţie) sau naturale (descărcări atmosferice); c). sunt expuse riscului determinat de interacţiunea cu persoane vii sau cu faună;

Ca urmare, la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare a documentaţiei trebuie să:

- conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerinţele funcţionale de confort şi de asigurare a protecţiei ocupanţilor;

- asigure stabilitatea statică şi dinamică a structurii; - o doteze cu instalaţii funcţionale pentru a asigura cerinţele de confort; - asigure protecţia ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus. Cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii Ansamblului construit, în România, este impus prin Legea 10/95, a calităţii în construcţii, în care conform art. 30. – “Inspecţia de stat in construcţii, … precum si celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calităţii construcţiilor, in toate etapele si componentele sistemului calităţii in construcţii,….”

1.2.Rolul instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a consecinţelor

unei avarii se poate realiza şi prin prevederea de mijloace şi măsuri de protecţie electrică.

27

1.2.1.Surse de avarii Acestea pot fi determinate de:

a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv: - dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care vor determina supraîncălzirea suprafeţelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de praf combustibil; - dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate; - dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie; b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice ale ansamblului construit, respectiv; - personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii pe care le deservesc; - inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă; c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv: - regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie; - descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice (asupra căilor de curent) şi electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse). 1.2.2. Masuri şi mijloace de protecţie 1.2.2.1. Prevederi normative - Sistemul calităţii în construcţii Sursele de avarii menţionate impun cadrul normativ de prevenire, limitare şi eliminare a efectelor lor. În condiţiile în care Legea 10/95 a stabilit Sistemul calităţii în construcţii, acesta trebuie implementat prin contribuţia tuturor celor implicaţi. Conform: Art. 9. - Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii; b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee; d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor; e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii; f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii; g) activitatea metrologică în construcţii; h) recepţia construcţiilor; i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp; j) postutilizarea construcţiilor; k) controlul de stat al calităţii în construcţii. Ca urmare: a). reglementările tehnice în construcţii sunt continuu adaptate la nivelul civilizaţiei tehnice.

Această lucrare îşi propune o bună practică în aplicarea reglementărilor tehnice în specialitatea Instalaţii electrice, în special a noii ediţii a NP-I7/2011; a.1. Ediţia NP-I7/2011, a adoptat şi armonizat, ca standarde naţionale, standarde europene şi ale CEI; Principalele prevederi revizuite se referă la :

- introducerea NP I-20 în NP I7/2011, justificată de abordarea sistematizată a ansamblului de instalaţii electrice cu care se impune a fi prevăzut Ansamblul construit. Preluarea standardului CEI 62305-2 în SR EN 62305-2-Protecţia împotriva trăsnetului evaluarea riscului, impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun pentru limitarea riscului global, determinat de descărcările atmosferice, la valorile impuse.

28

- abordarea sistemică a ansamblului de mijloace şi măsuri de protecţie pentru limitarea riscului producerii unui şoc electric, respectiv, definirea sistemului de legare la pământ, propriu reţelei TN. Acesta prevede realizarea barei principale de protecţie şi echipotenţializare, lângă tabloul general, ca nod central a unei reţele de conductoare de protecţie pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor (maselor) şi pentru echipotenţializarea acestora dar ş a elementelor metalice din sau care acced în ansamblul construit.

- abordarea sistemică a soluţiilor de pozare prin introducerea conceptului de sistem de pozare, care permite calculul simplificat al curentului admisibil a secţiunii unui conductor;

- preluarea prevederilor SR EN 61386- Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice/ standard pe părţi, care impune o marcare a tuburilor în funcţie de un număr sporit (13) de caracteristici, dintre care primele patru sunt obligatorii; a.2.s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenţilor de scurtcircuit, al liniilor electrice în cablu, etc.; a.3. s-a elaborat Legea 319/2006- a sănătăţii şi securităţii muncii; b). în domeniul calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor şi agrementelor

tehnice pentru noi produse si procedee, s-a elaborat Legea 608/2001 care stabileşte cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în România, din domeniile reglementate;

c) în domeniul conducerii si asigurarea calităţii în construcţii, semnalăm: - Hotărârea nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, precum şi - Ordin nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", care impun o structurare adecvată a respectivelor documentaţii. - asociaţiile profesionale acţionează pentru continua perfecţionare profesională a specialiştilor care proiectează, realizează, exploatează şi postutilizează un Ansamblu construit.

1.2.2.2.Sisteme de protecţie

a).Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului Conform NP-I7/2011, cap.6, paragraf 6.2.1., lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:

S1. - căderii trăsnetului pe o structură; S2. - căderii trăsnetului lângă o structură; S3. - căderii trăsnetului pe un serviciu; S4. - căderii trăsnetului lângă un serviciu,

iar pierderile se pot grupa astfel:

- care pot să apară într-o structură: L1: pierderea de vieţi omeneşti; L2: pierderea unui serviciu public; L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural; L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).

- care pot să apară într-un serviciu: L′2: pierderea serviciului public; L′4: pierdere economică (serviciu şi activitatea lui).

29

Ca urmare, sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente: - instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ; - instalaţia interioară de protecţie la trăsnet, prin reţea de echipotenţializare; - LMPS sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului care se bazează pe:

1). acţiunea SPD- dispozitive de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi, determinate de lovitura de trăsnet; 2). serviciile/sistemele de securitate care intervin şi în cazul în care lovitura de trăsnet determină un incendiu sau o explozie şi care pot fi:

- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire; marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;

- pompe electrice de incendiu; - ascensoare pentru pompieri; - sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,; - sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului (desfumare); - echipament medical de primă necesitate; - sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.

3). sistemele de protecţie pentru asigurarea siguranţa în exploatare care intervin şi pentru a limita efectele unei lovituri de trăsnet şi care pot fi:

- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric; - pentru iluminat pentru continuarea lucrului; - pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;

- pentru legarea la pământ de protecţie. 4). ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele

supracurenţilor de defect şi de scurtcircuit PACD, care pot fi determinaţi de lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu. Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în NP-I7, cap.6., fig. 6.1÷6.4, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate. b). Sisteme/servicii de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu, pentru protecţia la incendiu determinat de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet, care sunt cele menţionate la pct.a.2; c). sistemele de protecţie pentru asigurarea cerinţei esenţiale Siguranţa în exploatare, care intervin pentru a asigura protecţia Ansamblului construit împotriva altor surse de avarii decât lovitura de trăsnet. La sistemele menţionate la pct.a.3, se adaugă: sisteme de alarmă anti efracţie şi ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor de defect şi de scurtcircuit, PACD, care pot fi determinaţi şi de alte cauze decât lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu. 1.3. Buna practică - o necesitate Toate aceste sisteme de protecţie cu care trebuie să fie prevăzut Ansamblul construit, au cadrul legislativ şi tehnic pentru a fi proiectate, realizate şi exploatate. Amploarea reglementărilor tehnice, ritmul alert cu care sunt armonizate reglementările naţionale cu cele europene şi practica europeană de a elabora documentaţii pentru buna aplicare a reglementărilor, au determinat autoritatea de resort să iniţieze elaborarea acestui ghid pentru o mai bună asimilare şi aplicare/practică, de către specialişti, a reglementărilor tehnice existente şi mai ales reeditate în ultima perioadă. Evidenţierea prevederilor normative noi introduse şi o abordare, pe de o parte sistemică, iar pe de altă parte urmărind o mai bună practică în aplicarea lor este dezideratul pe care autorii şi l-au propus.

-30-

II.2. TERMINOLOGIE 2.1. Terminologia, notaţiile şi abrevierile utilizate în acest ghid sunt în concordanţă cu

termenii şi definiţiile folosite în documentele tehnice normative româneşti, cu aplicare în domeniul de activitate al ghidului.

Au fos reluaţi termeni, la care sau facut precizări, evidenţiate prin bold italic, cu scopul de a clarifica mărimile, conceptele etc., la care se face referinţă.

2.2. Termeni de bază definiţi în:

- DEX1 - Dicţionarul Explicativ al limbii române şi

- DTFDE2 - Dicţionar de termeni folosiţi în domeniul energiei, editat de Consiliul Mondial al Energiei Abonat2

Client legat de întreprinderea furnizând energie prin condiţii contractuale privind livrarea şi utilizarea (tarife şi calitatea livrării) care rămân constante pe timpul întregii durate a ontractului

Aparat1

Sistem de piese care serveşte pentru o operatie mecanica, tehnică, ştiinţifică; sistem tehnic care transforma o forma de energie în alta

Breviar1 Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date,etc. dintr-un anumit domeniu Client2 Persoană fizică sau juridică căreia îi este furnizată energia finală Cofret1

Un fel de firidă închisă cu o uşă metalică, în care sunt grupate siguranţele unei instalaţii de curent electric de putere relativ mică ( din fr. coffret)

Configu raţie1

Forma exterioară a unui lucru : înfăţişare Totalitatea relaţiilor dintre părţile unui sistem sau dintre mai multe sisteme de aceeaşi categorie

Firidă1

Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid în peretele unei sobe etc, cu scop utilitar sau decorativ.(din lb.bulgară –firida)

Instalaţie1

Ansamblu de construcţii, maşini etc. montate astfel încât să formeze untot în scopul executării unei anumite funcţiuni sau operaţii în procesul de producţie

Instalaţie la abonat2

Instalaţie a abonatului exploatată de acesta, servind a-i furniza energia de la reţea, pornind de la dispozitivul principal de întrerupere a racordului la acesta

Instalaţie electrică1

Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă, amplasate într-un spaţiu comun şi exploatate de aceeaşi formaţie operativă; noţiunea o cuprinde, în sens restrâns şi pe aceea de instalaţie electrică de utilizare

Instalaţie electrică de utilizare1

Ansamblu cuprinzând totalitatea receptoarelor electrice precum şi căile de curent de alimentare a acestora, inclusiv echipamentele aferente, care aparţin unui consumator şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare cu reţeaua distribuitorului

Instalaţie electrică2

Ansamblu unitar de construcţii , dispozitive, aparate şi echipamente servind la producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi utilizarea energiei electrice

Releveu1

Măsurarea, desenarea şi reprezentarea la scară a elementelor unei construcţii, ale unui ansanblu de construcţii sau ale unui detaliu constructiv -schiţă în care sunt reprezentate, la scară, aceste elemente

Schemă1

1.Plan redus la câteva linii sau idei generale principale care permit o vedere de ansamblu asupra unei lucrări 2.Reprezentarea grafică simplificată a elementelor sau caracteristi- cilor structurii unui aparat, ale unei maşini, ale unei instalaţii, etc.

-31-

Sistem1

1.Ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe, etc., dependente între ele şi formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit 2. Totalitatea relaţiilor pe baza cărora este constituit un sistem

2.3. Alimentare; Alegere echipamente; Verificare

alimentarea normală cu energie electrică - alimentarea cu energie electrică dintr-o sursă de energie electrică (transformator, generator) prevăzută pentru a se asigura funcţionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, în regim normal. De regulă aceasta este reţeaua publică de distribuţie. (în regim normal toţi receptorii unui consumator sunt alimentaţi de la această sursă, considerată, conform PE 124, cale de alimentare de bază) alimentarea de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menţine, pentru alte scopuri decât cele de securitate, funcţionarea unei instalaţii electrice sau a unor părţi ale acesteia, în cazul întreruperii alimentării normale (UPS, generator). (Aceasta asigură alimentarea receptorilor tehnologici, consideraţi vitali, în cazul în care alimentarea normală devine indisponibilă)).

alimentarea de securitate – alimentare prevăzută pentru menţinerea în funcţiune a echipamentelor şi instalaţiilor electrice importante pentru: - sănătatea şi securitatea persoanelor şi animalelor

domestice si/sau - pentru evitarea degradării mediului înconjurător şi a altor echipamente, dacă aceasta este cerută prin reglementări naţionale.

Sursa pentru aceste servicii de securitate, trebuie să aibă, de regulă o putere electrică mai mică decât sursa de rezervă, ca urmare poate fi:

- Sursa prevăzută pentru alimentarea de rezervă-grup electrogen; - Grup electrogen de intervenţie, dacă nu există grup electrogen pentru alimentarea

de rezervă; - Surse ce folosesc energie acumulată (baterii acumulatoare incluse în UPS).

circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaţii electrice protejate prin acelaşi dispozitiv de protecţie. De regulă, circuitul alimentează un singur receptor (circuitele de iluminat şi prize sunt o excepţie, fiind mai multe, protejate de acelaşi dispozitiv de protecţie). circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de alimentare electrică pentru servicii de securitate (protejat cu dispozitiv de protecţie astfel încât, un defect pe un astfel de circuit nu trebuie să afecteze celelalte circuite, în special alimentarea cu energie electrică a altor servicii de securitate, dacă există). circuit terminal – circuit electric destinat să alimenteze direct receptorul (aparate de utilizare) sau prize de curent (protejat cu dispozitiv de protecţie-este cazul particular al alimentării, printr-o cale de curent, a unui singur receptor, de regulă, de putere) . coloană electrică – circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuţie (protejată cu dispozitiv de protecţie). conductor de echipotenţializare – conductor de protecţie prevăzut pentru realizarea unei legături de echipotenţializare de protecţie (este parte componentă a sistemului de legare la

-32-

pământ - specific reţelei TN. În cazul separării de protecţie conectarea carcaselor se face prin conductor denumit de protecţie-PE). conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei căi conductoare, între un punct dat al unei reţele (punctul neutru al sursei, un alt punct neutru creat artificial sau legarea repetată la pamânt a conductorului PEN/PE ), al unei instalaţii sau al unui echipament ( în cazul reţelelor TT şi IT- are denumirea de conductor de legare la pământ de protecţie- PE) şi o priză de pământ sau o reţea de prize de pământ. curent admisibil (Iz) – valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanenţă (nelimitat) un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent (nelimitat), în condiţii date ( altele decât cele corespunzătoare curentului nominal), să fie superioară valorii specificate ( 70-80 0C). exploatare – toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea instalaţiei electrice. Aceste activităţi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comandă, control şi întreţinere atât pentru o lucrare electrică cât şi neelectrică. inspecţie - examinarea unei instalaţii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata dacă alegerea echipamentului electric este corectă şi montarea acestuia este adecvată; încercare - aplicarea de solicitări specificate într-o instalaţie electrică prin intermediul cărora este probată funcţionalitatea acesteia. legătură de echipotenţializare – realizare a unei legături electrice între părţile conductoare pentru a realiza echipotenţializarea. sistem de tuburi – ansamblu de protecţie închis, cu secţiunea circulară sau nu, pentru conductoare izolate, cabluri şi cordoane, permiţând ca acestea să fie instalate şi înlocuite prin tragere, utilizat în instalaţii electrice (fiecărei variante de realizare a sistemului de tuburi îi corespund valori specifice ale coeficienţilor K1, K2, pentru calculul curentului admisibil al secţiunii căilor de curent) sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protecţie închis, prevăzut cu o bază şi cu un capac deplasabil, destinat protecţiei complete a conductoarelor izolate şi a cablurilor şi/sau pentru amplasarea altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informaţiilor (fiecărei variante de realizare a sistemului de jgheaburi îi corespund valori specifice ale coeficienţilor K1, K2, pentru calculul curentului admisibil al secţiunii căilor de curent). sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare colectoare şi elementele care asigură fixarea lor şi, dacă este necesar, protecţia lor mecanică (această noţiune este introdusă în structura I7-2011 care abordează în mod sistematic dimensionarea circuitelor ţş coloanelor electrice) . verificare – toate măsurile cu ajutorul cărora este verificată conformitatea instalaţiilor electrice cu prescripţiile în uz.

-33-

2.4. Protecţie, separare, rezistenta la foc, securitate bară de echipotenţializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o reţea echipotenţială şi care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru scopuri de echipotenţializare (aceasta se amplasează pe etaj curent şi reprezintă un punct intermediar de conexiuni al sistemului de legare la pământ. Este practic componentă a Ansamblului de joasă tensiune definit în fig 5.1./I7-2011). bornă de echipotenţializare - bornă prevăzută la un echipament sau dispozitiv destinat să fie conectat cu un sistem de legătură de echipotenţializare (această bornă trebuie să fie diferită de borna de protecţie la care se leagă conductorul de protecţie PE). bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaţie de legare la pământ a unei instalaţii şi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de conductoare pentru scopuri de legare la pământ (această bară, care se plasează cât mai aproape de tabloul electric general, înlocuieşte conductorul principal de egalizare a potenţialelor prevăzut de NP I7/2002, care era distribuit). curent diferenţial rezidual – suma fazorială a valorilor curenţilor electrici în toate conductoarele active, la acelaşi timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalaţie electrică. (Acest curent este: - diferenţial transversal, ca diferenţă între curentul care circulă pe un conductor de fază, F şi cel care circulă pe conductorul neutru, N şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele monofazate cu trei conductoare, F+N+PE; - homopolar, ca sumă fazorială a curenţilor de pe cele trei faze ale unei căi de curent şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele cu patru conductoare, 3F+PE, - diferenţial transversal, pentru o cale de curent ce alimentează sarcini trifazate nesimetrice cu, ca diferenţă între sumă fazorială a curentului homopolar de mai sus şi curentul prin conductorul neutru,N şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele cu cinci conductoare, 3F+N+PE) întrerupere automată a alimentării – întrerupere automată a unei linii conductoare prin funcţionarea automată a unui dispozitiv de protecţie în caz de defect. (această sintagmă are, pe lângă semnificaţia generică şi una specifică, ca “cea mai utilizată măsură de protecţie la şoc electric în instalaţiile electrice”) priză de pământ independentă – priză de pământ suficient de îndepărtată de alte prize de pământ pentru care potenţialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenţii electrici între pământ şi alte prize de pământ (acest tip de priză de pământ se impune în Reţeaua TT, unde priza de pământ pentru legarea la pământ a punctului neutru al sursei şi priza de pâmânt de protecţie, la care se leagă conductoarele PE, se impune să fie independente).

2.5. Performanţa energetică, Proiectare mentenanţă - combinaţia tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv acţiunilor de supraveghere cu scopul de a menţine un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care acesta poate să realizeze o funcţie cerută. performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal:

-34-

încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie.

proiectul tehnic potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare şi certificare a calităţii, acţiunile de punere în funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare a obiectivului de investiţii către beneficiar. părţile desenate sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din diferite categorii de planse.

-35-

II.3. STABILIREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE LA TRĂSNET PENTRU ANSAMBLUL CONSTRUIT, PRIN EVALUAREA RISCULUI

3.1. Mod practic de lucru pentru evaluarea riscului Proiectarea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului se realizează pe baza cap.

6/I7-2011 (după SR EN 62305/2). Etapele care trebuie parcurse sunt:

K1. Date de intrare generale/ tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva trăsnetului;

o K1A pentru structuri o K1B pentru servicii

K2. Procedură pentru evaluarea riscului la o structură/serviciu; o K2A pentru structuri o K2B pentru servicii

K3. Sinteza componentelor de risc pentru o structură o K4A pentru structuri o K4B pentru servicii

K4 Alegerea măsurilor de protecţie; o K3A pentru structuri o K3B pentru servicii

K5 Date de ieşire - Măsurile de protecţie adoptate

Procedura este complexă prin multitudinea parametrilor luaţi în considerare, precum şi prin caracterul iterativ al calculului (etapele K2, K3 şi K4). Modul în care se prezintă acest algoritm uşurează proiectarea instalaţiei prin ordonarea într-o succesiune firească a calculelor, fiind necesară numai o adaptare minimală a fişelor şi tabelelor de mai jos. In proiect se vor regăsi aceste tabele, cu toate trimiterile adecvate. Se vor elimina doar comentariile explicative şi liniile de tabel neutilizate. Pentru a putea utiliza mai uşor I7-2011 / capitolul 6, ghidul pune la dispoziţie o listă cu abrevieri (vezi paragraful 3.2).

K1A. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia

împotriva trăsnetului Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare

pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul / beneficiarul).

Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat. 1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia

Denumirea obiectivului Locul de amplasare (adresa)

Densitatea trăsnetelor la sol Ng se va determina conform Anexei A6.1 /I7-2011 în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.

2. Tipuri de pierderi luate în considerare L1: pierderea de vieţi omeneşti; L2: pierderea unui serviciu public; L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural; L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea

activităţii lui).

-36-

Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului. În mod obişnuit, se iau în considerare pierderile de vieţi omeneşti şi de servicii publice.

3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.1.Dimensiuni constructive, în metri

Lungime Lăţime Înălţime

3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul

A5.34-2 (Anexa 5.34) /I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este 500 m. 3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci; Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici; Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate; Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte;

3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile, definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4 / I7-2011)

Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m Rural

3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1 (definit prin relaţia A6.2.3 / I7-2011);

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm Structură placată total cu metal - fără deschideri

3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea tabelul A6.2.2 / I7-2011)

Structură neprotejată de SPT Structură protejată de SPT (şi pentru care se face un calcul de

verificare), având clasa i. IV

ii. III iii. II iv. I

Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale

Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale

-37-

3.7.Numărul de persoane din structură 3.7.1. Numărul total de persoane

În interior În exterior

3.7.2. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime) În interior În exterior

3.7.3. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos

În interior În exterior

4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate.

4.1.Dimensiuni constructive post trafo, în metri Lungime Lăţime Înălţime

4.1.1. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul I7-2011 / A6.1-2) Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

4.2.Dimensiuni constructive pentru centrala telefonică, în metri Lungime Lăţime Înălţime

4.2.1. Amplasare relativă a centralei telefonice (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

4.3.Dimensiuni constructive pentru alte clădiri ce adăpostesc servicii ce deservesc obiectivul de protejat prin conducte metalice, fire metalice etc, în metri

Lungime Lăţime Înălţime

4.3.1. Amplasare relativă a clădirii serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat. 5.1.Tip de serviciu

Energie electrică Telefon

-38-

Alte servicii (internet, cablu TV, conducte etc) 5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs

Cablu neecranat Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat

echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul

conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 5<Rs<=20Ω/km

Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<Rs<=5Ω/km

Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km

Altele Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3 Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor

mari Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor

mici Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 5 < Rs ≤ 20Ω/km Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 1 < Rs ≤ 5Ω/km Cablu ecranat, având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2)

Fără post de transformare în zonă (numai serviciul de alimentare cu energie electrică)

Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul A6.4.4)

1,5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţii.

2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 6,0 kV – aparate ale reţelei electrice (Un<1kV)

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.6.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat

aerian îngropat

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc

…..m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc ….m

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

-39-

Lungimea traseului serviciului, în metri, de la obiectivul de protejat până la punctele de distribuţie secundare, centrale telefonice sau alte structuri (dacă se cunosc).

5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile, Cd/c

traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci; traseu înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici; traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate; traseu izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte.

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. Pentru traseele îngropate se va considera „traseu înconjurat de obiecte mai

înalte sau de copaci”. 6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) ru (a se vedea tabelul A6.3.2)

Agricolă, beton Marmură, ceramică Pietriş, mochetă, covor Asfalt, linoleum, lemn

6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior), ra (a se vedea tabelul A6.3.2) Agricolă, beton Marmură, ceramică Pietriş, mochetă, covor Asfalt, linoleum, lemn

6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4) Explozie Ridicat Mediu Scăzut Nici unul

În caz că nu se cunosc sau nu sunt disponibile date şi detalii despre sarcina termică specifică se consideră în calcul riscul mediu (a se vedea tabelul A6.3.4). în mod normal, se va consulta Scenariul de securitate la foc pentru investiţia respectivă, în care se calculează sarcina termică (MJ/m2).

6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul A6.3.3)

Fără măsuri Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe

cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate

Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată1)

1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min, în caz contrar bifându-se cele cu acţionare manuală.

6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT X/Z (definit prin relaţia A6.2.3);

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

-40-

Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri

6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5) Nici un pericol special Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi

numărul de persoane sub 100) Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru

evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1000 persoane)

Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale)

Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane)

Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător

Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut. 6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt

Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat

Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1. 6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf

Spital Vilă Construcţii agroindustriale Creşă, grădiniţă Staţie de tren Staţie alimentare cu carburanţi Centru comercial Universitate Clădire comercială/ de birouri Depozit industrial Centru comunitar Telefonie Centrală electrică Şcoală, liceu Teatru Sală de sport Fermă eoliană Hotel Bloc de locuinţe Hală Secţie de poliţie Sanatoriu Fabrică Aeroport Timp liber

-41-

Catedrală Muzeu Magazin universal Clădire civilă Centru medical Fabrică de apă/ Rezervor de apă Staţie de epurare Centrală termică Punct termic Biserică

Se va indica tipul de utilizare a obiectivului de protejat. Se pot face alegeri multiple dacă obiectivul are mai multe funcţiuni.

Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul A6.3.1. 6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo

Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat Clădire cu risc de explozie Spital sau alt tip de clădire pentru care pierderea unui serviciu poate

pune imediat viaţa în pericol Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1. Aceste date sunt necesare numai pentru clădiri cu risc de explozie, spitale sau

alte clădiri în care pierderea unui serviciu poate pune în pericol imediat viaţa. 7. Pierderi inacceptabile de servicii publice

Numărul de persoane potenţial în pericol (utilizatori ce nu sunt deserviţi) Numărul total de persoane (utilizatori deserviţi) Durata anuală de pierdere a serviciului (în ore)

Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile cauzate de întreruperile serviciilor publice.

Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile tipice indicate în tabelul I7-2011/A.6.3.6.

8. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural Valoarea medie asigurabilă a pierderii posibile de bunuri Valoarea totală a obiectivului de protejat (adică valoarea totală asigurată

a tuturor bunurilor prezente în structură) Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile

ireparabile ale unor elemente din patrimoniul cultural. Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile

tipice indicate în normele de evaluare a riscurilor. 9. Pierderi economice 9.1.Prezenţa unui pericol special (a se vedea tabelul I7-2011/A6.3.3).

Nici un pericol special Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător

Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut. 9.2.Pierderi datorită tensiunilor de atingere şi de pas, Lt

Da Nu

Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de protejat.

Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.

-42-

9.3.Pierderi datorită focului sau defectelor fizice, Lf Spital, industrială, muzeu, clădire agricolă Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică Altele

Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de protejat.

Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7. 9.4.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo

Risc de explozie Spital, clădire industrială, birouri, hotel, clădire comercială Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, clădire de spectacole Altele

Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7. 10. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva

trăsnetului (moneda curentă) Animale Sistemele din interiorul structurii Clădire Conţinutul din interiorul structurii Rata dobânzii plătite cu privire la finanţarea investiţiei şi a sistemelor

din interiorul structurii Rata de amortizare ca procent înscris pe an Rata de întreţinere pe an ca procent din costul iniţial.

K2A. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o structură (pentru un serviciu vezi mai jos, K2B)

Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului se poate face pe baza listei de întrebări prezentate în paragraful anterior (K1A). Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Simbol risc Denumire risc Valori adoptate

pentru riscul acceptabil RT Referinţă

R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti

Tabelul 6.10 / I7-2011 R2 Risc de pierdere a unui serviciu

public

R3

Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural

R4 Risc de pierdere economică

-43-

Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă

I7-2011 Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2

Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Factor de mediu al structurii

Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20m

Ce Tabelul A6.1.5

Urban- înălţimea clădirilor se încadrează între 10m şi 20m Suburban- înălţimea clădirilor mai mică de 10m Rural

SPT Structură neprotejată de SPT PB Tabelul A6.2.2 Structură protejată de SPT Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturaleStructură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale

Ecran la frontiera structurii

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS1 Relaţia A6.2.3

Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri

Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS2 Relaţia A6.2.3

Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri

Persoane prezente în afara structurii 2)

nt

Persoane prezente în structură

nt

Densitatea de trăsnete la sol

1/km2/an Ng Relaţia A6.1.1

Rezistivitatea solului Ωm ρ Tabelul A5.34.2

-44-

Tabel 3 - Date şi caracteristici ale liniilor şi ale sistemelor interioare conectate Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă

I7-2011 Lungime (m) - Lc Înălţime (m) Pozare îngropată Hc

Pozare aeriană Transformator Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Ct Tabelul A6.1.4

Numai serviciu, fără transformator Factor de amplasare a liniei

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 Tabelul A6.2.5

Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 5<RS ≤ 20 Ω / km Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 1 < RS ≤ 5 Ω / km Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului RS ≤1 Ω / km

Ecran al liniei

Cablu neecranat PLD PLI

Tabelul A6.2.6Tabelul A6.2.7Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la

care este conectat echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 5<Rs ≤ 20Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<Rs ≤ 5Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 1,5 kV KS4 Relaţia A.6.2.4Uw = 2,5 kV Uw = 4 kV Uw = 6 kV

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD Tabelul A6.2.3Nivelul de protecţie împotriva trăsnetului (NPT) III-IV

NPT II NPT I

SPD cu caracteristici de protecţie superioare (capacitate de ţinere la curent electric mai mare, nivel de protecţie mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.

Extremitatea “a” a liniei, dimensiunile structurii (m)

La x Wa x Ha

Factor de amplasare a structurii “a”

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cda Tabelul A6.1.2Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Se completează câte un tabel pentru fiecare serviciu de luat în considerare.

-45-

Definirea zonelor din structura (obiectivul) de protejat şi caracteristici ale acestora Se face ţinând seama de elementele următoare:

– tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia;

– compartimentarea din punct de vedere al rezistenţei la foc a structurii; – există/ nu există ecrane tridimensionale; – existenţa sistemelor/ echipamentelor electronice sensibile; – pierderile L estimate ca fiind mai mari în unele părţi decât în alte părţi ale

structurii; – amplasarea sistemelor interioare; – persoanele din interiorul structurii sau care stau intr-o zonă de până la 3m în partea

exterioară a structurii; – mediul afectat de o avarie a structurii.

Tabel 4a - Caracteristicile unei zone interioare Zx

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Tipul suprafeţei planşeului

Agricolă, beton ru Tabelul A6.3.2Marmură, ceramică Pietriş, mochetă, covor Asfalt, linoleum, lemn

Risc de incendiu Explozie rf Tabelul A6.3.4Ridicat (ST≥800 MJ/m2) Mediu (400≤ST<800 MJ/m2) Scăzut (ST<400 MJ/m2) Nici unul

Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat

Nici un pericol special hz Tabelul A6.3.5Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de persoane sub 100) Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane) Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale) Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane) Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător

Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp Tabelul A6.3.3Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min

Ecran spaţial Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS2

Relaţia A6.2.3

Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim

-46- Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică

Da Cconectate/ Neconectate la

linia de alimentare cu

energie electrică la JT

Nu

Sisteme de telecomunicaţii interioare

Da Conectate/ Neconectate la

linia de telecomunicaţie

Nu

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Nu Lt Relaţia A6.3.1/Tabelul A6.3.1Relaţia A6.3.7/Tabelul A6.3.7

Da, persoane în interiorul/exteriorul clădirii

Pierderi prin avarii fizice

Nu Lf

Relaţia A6.3.1/Tabelul A6.3.1

Relaţia A6.3.6/Tabelul A6.3.6

Relaţia A6.3.11/

Tabelul A6.3.7

Relaţia A6.3.9

Da: Spitale, hoteluri, clădiri rezidenţiale Clădiri industriale, comerciale, şcoli Clădiri publice, biserici, muzee Altele Gaz, apă TV, linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică Spital, industrială, muzeu, agricolă Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică Altele

Patrimoniu cultural Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Nu

Lo

Relaţia A6.3.1/Tabelul A6.3.1

Relaţia A6.3.6/Tabelul A6.3.6

Relaţia

A6.3.11/ Tabelul A6.3.7

Da: Structură cu risc de explozie Spitale Gaz, apă TV, linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică Risc de explozie Spital, industrială, birouri, hotel, clădire economică Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, de spectacole Altele

Tabel 4b - Caracteristicile unei zone exterioare Zx

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Tipul suprafeţei solului

Agricolă, beton ra Tabelul A6.3.2Marmură, ceramică Pietriş, mochetă, covor Asfalt, linoleum, lemn

Protecţia împotriva şocurilor electrice

Fără măsuri de protecţie PA Tabelul A6.2.1Izolaţie electrică a conductoarelor de coborâre expuse (de exemplu cel puţin 3 mm de polietilenă reticulată) Echipotenţializare efectivă a solului Panouri de avertizare

Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da Lt Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1Nu

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

-47-

Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Ad/b Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] , sau grafic pentru o structură cu formă complexă

Tabel 2

Am Relaţie (A6.1.2)

Structură: Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] , sau grafic pentru o structură cu formă complexă

Tabel 2

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

Al(x) Tabelul A6.1.3 Pe un serviciu: Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc, sau Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ

Tabel 2 Tabel 3

Ai(x) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu: Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc, sau Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ

Tabel 3

Ad/a(x) Relaţie

(A6.1.2)

Structură: Ad/a(x) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] , sau grafic pentru o structură cu formă complexă

Tabel 3

Tabel 6 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă I7-

2011 Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din

tabelul Valoare (1/an)

ND/b (A6.1.4) Pe structură: ND/b = Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6

Tabel 2 Tabel 5

NM (A6.1.6) Lângă structură: NM = Ng ×(Am – Ad/b ⋅Cd/b) ×10–6

Tabel 2 Tabel 5

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

NL(x) (A6.1.7) Pe serviciu: NL(x) = Ng × Al(x) × Cd(x) × Ct(x) × 10–6

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

Ni(x) (A6.1.8) Lângă serviciu: Ni(x) = Ng × Ai(x) × Ce(x) × Ct(x) × 10–6

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

NDa(x) (A6.1.5) Pe structură: NDa(x) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(x) ×10–6

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat şi cuantificat de suma următoarelor componente, conform relaţiilor I7-2011 (6.1÷6.4): R1: risc de pierdere de vieţi omeneşti:

R1 = RA + RB + RC 1) + RM

1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X)

1) (6.1) 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. R2: risc de pierdere a unui serviciu public: R2 = RB + RC + RM + ∑RV(X) + ∑RW(X)

+ ∑RZ(X) (6.2) R3: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural: R3 =RB + ∑RV(X) (6.3) R4: risc de pierdere economică: R4 = RA

2) + RB + RC + RM + ∑RU(X) 2)

+ ∑RV(X) + ∑RW(X) + ∑RZ(X) (6.4) 2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.

-48-

Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.6- I7-2011 şi cu Tabelul 6.8-I7-2011. Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx RA RB

RC1)

RM1)

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RU(x ) RV(x)

RW(x) 1)

RZ(x) 1)

Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx RB RC RM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(x) RW(x) RZ(x)

Tabel 7c – Risc R3 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx RB Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(x)

Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 ..... Zx

RA2)

RB RC RM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RU(x ) 2)

RV(x) RW(x) RZ(x)

Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8. Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx PA PB

PC1)

PM1)

-49- Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x)1)

PM(x)1)

PU(x) PV(x)

PW(x) 1)

PZ(x) 1)

Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx PB PC PM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x) PM(x) PV(x) PW(x) PZ(x)

Tabel 8c – Risc R3 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx PB Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(x)

Tabel 8d – Risc R4 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx

PA2)

PB PC PM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x)1)

PM(x)1)

PU(x) 2)

PV(x) PW(x) PZ(x)

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin

tensiunile de atingere şi de pas (Lt), avariei fizice (Lf), sau datorită defectării sistemelor interioare (Lo) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat.

În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în I7-2011 / Anexa 6.3, care se referă la ansamblul structurii.

-50-

Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.

Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii, corespunzator serviciului oferit de fiecare zonă.

Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti

Tip de pierdere Relaţia de referinţă I7-2011

Z1 Z2 ..... Zx

Lt Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Lf Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Lo Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice

Tip de pierdere Relaţia de referinţă I7-2011

Z1 Z2 ..... Zx

Lf Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

Lo Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

Tabel 9c-Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural

Tip de pierdere Relaţia de referinţă I7-2011

Z1 Z2 ..... Zx

Lf Relaţia A6.3.9

Tabel 9d-Pierderi economice

Tip de pierdere Relaţia de referinţă I7-2011

Z1 Z2 ..... Zx

Lt Relaţia A6.3.11 Tabelul A6.3.7

Lf Relaţia A6.3.11 Tabelul A6.3.7

Lo Relaţia A6.3.11 Tabelul A6.3.7

Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10. Tabel 10a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RA Tabelul 6.12Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RB Tabelul 6.12Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

RC1) Tabelul 6.12Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RM1) Tabelul 6.12Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

-51-

RU(x) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RV(x) Tabelul 6.12Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf

RW(x) 1) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(x) 1) Tabelul 6.12

Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(x) +

∑RV(x) + ∑RW(x) 1) + ∑RZ(x) 1)

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT 1 Tabel 10b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RB Tabelul 6.12Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RC Tabelul 6.12Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RM Tabelul 6.12Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(x) Tabelul 6.12Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RW(x) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(x) Tabelul 6.12

Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT 1 Tabel 10c - Risc R3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RB Tabelul 6.12Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(x) Tabelul 6.12Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8

-52- Tabel 9

Total R3 Tabelul 6.6 R3 = RB + ∑RV(x) RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R3 cu RT 1

Tabel 10d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RA2) Tabelul 6.12Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RB Tabelul 6.12Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

RC Tabelul 6.12Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RM Tabelul 6.12Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RU(x) 2) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

RV(x) Tabelul 6.12Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf

RW(x) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(x) Tabelul 6.12

Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R4 Tabelul 6.6 R4 = RA2) + RB + RC + RM + ∑RU(x) +

∑RV(x) 2) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT 1

K3A. Sinteza componentelor de risc pentru o structură Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 11. (Sunt trecute toate

riscurile, se vor păstra doar cele considerate). Datele calculate mai sus sunt sistematizate în funcţie de tipul sursele de avarii şi tipul de avarii. Sunt utile pentru analiza măsurilor de protecţie.

Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RA + RB + RC

1)

Tabel 10

RI Tabelul 6.12

Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = RM

1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW

1) + ∑RZ

1) Tabel

10

TOTAL

-53- RS Tabelul 6.12

Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: RS = RA + ∑RU

Tabel 10

RF Tabelul 6.12Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 10

RO Tabelul 6.12

Riscul datorită defectării sistemelor interioare : RO = RM1) + RC1) + ∑RW1) + ∑RZ1)

Tabel 10

TOTAL Tabel 11b - Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RB + RC

Tabel 10

RI

Tabelul 6.12

Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = RM + ∑RV + ∑RW + ∑RZ

Tabel 10

TOTAL RF Tabelul 6.12

Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 10

RO Tabelul 6.12

Riscul datorită defectării sistemelor interioare : RO = RM + RC + ∑RW + ∑RZ

Tabel 10

TOTAL Tabel 11c - Compunerea componentelor de risc R3 (pierdere de patrimoniu) în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RB

Tabel 10

RI

Tabelul 6.12

Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = ∑RV

Tabel 10

TOTAL RF Tabelul 6.12

Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 10

TOTAL Tabel 11d - Compunerea componentelor de risc R4 (pierdere economică) în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) Z1 Z2 ..... Zx Struc

-tura

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RA

2) + RB + RC

Tabel 10

RI Tabelul 6.12 Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe Tabel 10

-54- structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = RM + ∑RU

2) + ∑RV + ∑RW + ∑RZ

TOTAL RS

Tabelul 6.12Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: RS = RA

2) + ∑RU

2) Tabel 10

RF Tabelul 6.12Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 10

RO Tabelul 6.12

Riscul datorită defectării sistemelor interioare : RO = RM + RC + ∑RW + ∑RZ

Tabel 10

TOTAL

Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.

K4A. Alegerea măsurilor de protecţie pentru o structură Tabelul 10 se refera la situaţia iniţială (fără măsuri de protecţie), apoi se introduc un

numar de măsuri de reducere a riscurilor sub valoarea riscul acceptabil RT (Tabel 1). Această operaţie determină iteraţiile din Fig.6.1, care sunt incluse şi în Fig. 6.3 I7-2011, rezultând un tabel pentru fiecare iteraţie (două, trei iteraţii pot fi suficiente, deoarece se poate anticipa efectul fiecărei măsuri. Nu este un calcul iterativ la propriu, dar se reia calculul componentelor de risc, pe măsură ce se introduc măsuri de protecţie (instalarea unui sistem de protecţie împotriva trăsnetului (SPT) pentru protejarea structurii, dispozitive de protejare a serviciilor ce deservesc structura (SPD), sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (LPMS): stingătoare de incendiu, instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate, instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată - vezi Tabelul I7-2011/A6.3.3.

Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale diferitelor măsuri de protecţie.

Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual sau în combinaţie, realizează condiţia R ≤ RT. Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă ţinând seama de aspectele tehnice şi economice.

Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă, luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la complex).

Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc sunt specificate în anexa I7-2011 / A6.2.

Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme cu recomandările din următoarele standarde importante: – SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o

structură; – SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare; – CEI 62305-5 pentru protecţia serviciilor – CEI 62305 -1:2006 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale

-55-

K5A. Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate Acestea se extrag din ultima iteraţie K4A şi vor reprezenta elemente de temă pentru proiectul de paratrăsnet (dacă este cazul), alte protecţii la supratensiuni şi suprasarcină (în tablourile electrice), dotări (instalaţii de semnalizare, instalaţii de stingere, extinctoare) etc.

K1B. Date de intrare pentru servicii / tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva trăsnetului Datele de identificare ale unui serviciu de protejat împotriva trăsnetului necesare

pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul / beneficiarul).

Fişa se va adapta pentru fiecare serviciu de protejat. 1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia

Denumirea obiectivului Locul de amplasare (adresa)

Densitatea trăsnetelor la sol Ng se va determina conform Anexei A6.1 în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.

2. Tipuri de pierderi luate în considerare L’2: pierderea unui serviciu public; L’4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi

pierderea activităţii lui). 3. Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului. 4. Caracteristicile serviciului de protejat 4.1.Tip de serviciu

Gaz Apă TV TLC Alimentare cu energie electrică

4.2.Numărul total de utilizatori deserviţi, nt 4.3.Mod pozare serviciu, lungime traseu, în m

Aeriană - Îngropată -

4.4.Înălţime de pozare serviciu, în m 4.5.Tip de cablu

TLC- Izolat cu hârtie TLC- Izolat cu PVC, PE De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV De alimentare cu energie electrică 3 kV De alimentare cu energie electrică 6 kV De alimentare cu energie electrică 10 kV De alimentare cu energie electrică 15 kV De alimentare cu energie electrică 20 kV

4.6.Măsuri de protecţie Fără măsuri de protecţie Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la

aproximativ 30 cm deasupra cablului Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la

-56-

30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului Cablu de protecţie împotriva trăsnetului Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oţel

4.7.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul

A5.34-2 (Anexa 5.34) din I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este 500Ωm.

4.8.Amplasare relativă a serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2) Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

4.9.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile, definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4)

Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m Rural

4.10. Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă

4.11. Valoarea totală a serviciului, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă

5. Caracteristici ale structurilor conectate la serviciul de protejat 5.1.Dimensiuni constructive, în metri

Lungime Lăţime Înălţime

5.2.Amplasare relativă a structurii (a se vedea tabelul A6.1-2) Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai

mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

5.3.Numărul de servicii racordate la structură 5.4.Tipul aparatelor

Electronice Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)

5.5.Tipul ecranului liniei Cablu neecranat Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat

echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul

conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 5<Rs<=20Ω/km

Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<Rs<=5Ω/km

-57-

Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km

K2B. Procedură pentru evaluarea riscului pentru un serviciu Calculul se bazează pe datele obţinute în fişa lista K1B (disponibilă mai sus).

Tabel 12 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Simbol risc Denumire risc Valori adoptate

pentru riscul acceptabil R’T Referinţă I7-2011

R’2 Risc de pierdere a unui serviciu public

Tabelul 6.10

R'4 Risc de pierdere economică

Tabel 13 - Date caracteristice ale serviciului

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Tip de serviciu Gaz, apă L’f L’o

Relaţia A6.5.1 Tabelul A6.5.1 TV, TLC, alimentare cu energie electrică

Numărul total de utilizatori deserviţi

nt

Rezistivitatea solului (Ωm)

Poate fi estimată o valoare maximă ρ=500Ωm ρ Tabelul A5.34-2

Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2 Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Factor de mediu al serviciului

Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20m

Ce Tabelul A6.1.5

Urban- înălţimea clădirilor se încadrează între 10m şi 20m Suburban- înălţimea clădirilor mai mică de 10m Rural

Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă

c

Valoarea totală a serviciului, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă

ct

Densitatea de trăsnete la sol

1/km2/an Ng Relaţia A6.1.1

Tabel 14 - Date şi caracteristici ale structurilor conectate la serviciu

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Dimensiuni (m) - La x Wa x Ha Lb x Wb x Hb

Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate

-58- Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Transformator Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Ct Tabelul A6.1.4Numai serviciu, fără transformator

Numărul de servicii racordate la structură

n

Tipul aparatelor Electronice Uw Tabelul A6.4.4Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)

Ecran al liniei

Cablu neecranat PLI Tabelul A6.2.7Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 5< Rs ≤ 20Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1< Rs ≤ 5Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km

Se completează câte un tabel pentru fiecare structură conectată la serviciu.

Definirea secţiilor serviciului de protejat şi caracteristici ale acestora Se face ţinând seama de elementele următoare:

- tipul serviciului (aerian sau subteran); - factori care afectează suprafaţa echivalentă de expunere; - caracteristici ale serviciului (tipul izolaţiei cablului, rezistenţa ecranului) ; - tipul aparaturii conectate; - măsuri de protecţie existente sau care vor fi prevăzute.

Tabel 15 - Caracteristicile unei secţii Sx

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Numărul mediu de utilizatori care nu sunt deserviţi

np

Lungime (m) Lungimea secţiei serviciului de la punctul de tranziţie Txb până la primul punct de tranziţie Txa (max 1000m)

Lc Tabelul A6.1.3

Înălţime (m) Pozare îngropată Hc Pozare aeriană

Rezistivitatea solului (Ωm)

Poate fi estimată o valoare maximă ρ=500Ωm ρ Tabelul A5.34.2

Numărul mediu de potenţiali utilizatori care nu sunt deserviţi

np

Durata anuală de întrerupere a serviciului (în ore)

t

Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2 Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

Tip de cablu TLC- Izolat cu hârtie Uw Tabelul A6.4.3 TLC- Izolat cu PVC, PE

-59- De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV De alimentare cu energie electrică 3 kV De alimentare cu energie electrică 6 kV De alimentare cu energie electrică 10 kV De alimentare cu energie electrică 15 kV De alimentare cu energie electrică 20 kV

Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului, (Ω/km)

Rs

Caracteristicile ecranului liniei

Fără ecran Kd /Ia Tabelul A6.4.1 Relaţia A6.4.7 Cu ecran în contact cu solul

Cu ecran fără contact cu solul Cu ecran din plumb Cu ecran din aluminiu

Măsuri de protecţie Fără măsuri de protecţie Kp Tabelul A6.4.2 Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la aproximativ 30 cm deasupra cablului Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului Cablu de protecţie împotriva trăsnetului Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oţel

Tipul aparatelor în punctul de tranziţie Txb

Electronice Uw Tabelul A6.4.4Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)

Tipul aparatelor în punctul de tranziţie Txa

Electronice Uw Tabelul A6.4.4Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)

Tabel 16 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Simbol al suprafeţei

Referinţă pentru

ecuaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere Date din tabelul

Valoare m2

Pentru fiecare secţie (x) se calculează:

Al(x) Tabelul A6.1.3 Pe un serviciu: Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc, sau Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ

Tabel 13 Tabel 15

Ai(x) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu: Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc, sau Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ

Tabel 13

Tabel 15

Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează:

Ad(x) Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad(x) = [L × W + 6H × (L + W) + π × (3 H)2] , sau grafic pentru o structură cu formă complexă

Tabel 14

Tabel 17 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă I7-

2011 Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din

tabelul Valoare (1/an)

Pentru fiecare secţie (x) se calculează:

NL(x) (A6.1.7) Pe serviciu: NL(x)= Ng x Al(x) x Cd(x) x Ct(x) x 10–6

Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16

Ni(x) (A6.1.8) Lângă serviciu: Ni(x)= Ng x Ai(x) x Ce(x) x Ct(x) x 10–6

Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16

Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează:

-60-

ND(x) (A6.1.5)

Pe structură: NDa (x)= Ng × Ad/a × Cd/a × Ct × 10–6 , sau

NDb (x)= Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6

Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat, şi cuantificat de suma următoarelor componente conform relaţiilor din I7-2011 (6.12÷6.13): R′2: risc de pierdere a serviciului public: R′2 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C (6.12) R′4: risc de pierdere economică: R′4 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C (6.13) Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 18 pentru fiecare secţie în parte în conformitate cu Tabelul 6.7 / I7-2011 componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu şi cu Tabelul 6.9 / I7-2011 - Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu. Tabel 18a – Risc R’2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii

Simbol S1 S2 ..... Sx R’V R’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) R’C(x)

Tabel 18b – Risc R’4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii

Simbol S1 S2 ..... Sx R’V R’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) R’C(x)

Tabel 19 - Curentul electric de defectare

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă

Ecuaţie pentru curentul electric de defectare

Date din tabelul

Valoare (kA) S1 S2 ..... Sx

Ia(V) (A6.4.7) Ia = 25 Uw / (Rs × Kd × Kp). Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15

Ia(W) (A6.4.7) Ia = 25 Uw / (Rs × Kd × Kp). Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15

Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează:

Ia(B) (x) (A6.4.1) Ia = 25 n × Uw / (Rs × Kd × Kp). Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15

Ia(C) (x) (A6.4.1) Ia = 25 n × Uw / (Rs × Kd × Kp). Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15

Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat sunt centralizate în Tabel 20.

-61-

Tabel 20a – Risc R’2 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de secţii

Simbol S1 S2 ..... Sx P’V P’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează: P’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează: P’B(x) P’C(x)

Tabel 20b – Risc R’4 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de secţii

Simbol S1 S2 ..... Sx P’V P’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează: P’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează: P’B(x) P’C(x)

Dacă nu sunt prevăzute SPD conform recomandărilor din CEI 62305-5, valorile

lui P'Z sunt conform Tabelului 6.2.7/I7-2011. Regula de utilizare a tabelului 6.2.7 pentru secţiunea de protejat este

următoarea: atunci când punctul de tranziţie este considerat între două secţiuni protejate sau partea de protejat intră într-o structură şi este conectat la bara de echipotenţializare unde echipamentul este conectat, valorile din tabelul 6.2.7, date în coloana "Ecran legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare" se aplică la secţiunile protejate.

În toate celelalte cazuri, valorile din tabelul 6.2.7 date în coloana "Ecran nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul" se aplică secţiunilor protejate, în cazul în care ecranul de protecţie este conectat la pământ cel puţin la ambele capete cu valoarea rezistenţei de câteva zecimi de ohmi. În caz contrar, secţiunea protejată trebuie considerată ca fiind una neecranată.

Evaluarea volumului pierderilor L’X într-un serviciu datorită avariei fizice (L’f), sau datorită defectării sistemelor interioare (L’o) se va face pe baza numărului mediu de utilizatori care nu sunt deserviţi din fiecare secţie pentru fiecare tip de risc considerat.

În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.5./I7-2011.

Riscul pentru serviciu este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre secţiile serviciului; în fiecare secţie, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate secţiei.

Pentru componenta de risc R’Z asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat produsă de supratensiunile induse pe linii datorită căderii trăsnetului lângă serviciu se va adopta valoarea cea mai mare dintre cele calculate in fiecare punct de tranziţie al serviciului.

-62-

Tabel 21a– Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011

S1 S2 ..... Sx

L’f Relaţia A6.5.1 Tabelul A6.5.1

L’o Relaţia A6.5.1 Tabelul A6.5.1

Tabel 21b- Pierderi economice

Tip de pierdere Relaţia de referinţă I7-2011

S1 S2 ..... Sx

L’f Relaţia A6.5.4 L’o Relaţia A6.5.4

Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 22. Tabel 22a - Risc R’2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare secţie definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabelI7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) S1 S2 ..... Sx Servi

-ciu

R’V Tabelul 6.14Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: R′V = NL × P′V ×L′V

Tabel 17 Tabel 20 Tabel 21

R’W Tabelul 6.14Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′W = NL × P′W × L′ W

Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x)

Tabelul 6.14Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z

Tabel 17 Tabel 20 Tabel 21

Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând

avarii fizice: R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17

Tabel 20 Tabel 21

R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′C = ND × P′C × L′C

Total R’2 Tabelul 6.7 R′2 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x) R’T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’2 cu R’T Tabel 12

Tabel 22b - Risc R’4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare secţie definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabelI7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) S1 S2 ..... Sx Servi

-ciu

R’V Tabelul 6.14Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: R′V = NL × P′V ×L′V

Tabel 17 Tabel 20 Tabel 21

R’W Tabelul 6.14Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′W = NL × P′W × L′ W

Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x)

Tabelul 6.14Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z

Tabel 17 Tabel 20 Tabel 21

Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc:

-63- R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând

avarii fizice: R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17

Tabel 20 Tabel 21

R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′C = ND × P′C × L′C

Total R’4 Tabelul 6.7 R′4 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x) R’T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’4 cu R’T Tabel 12

K3B. Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 23.

Tabel 23 - Compunerea componentelor de risc R’2 (R’4) în funcţie de secţie (valori x10-5

)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabelI7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare x(10–5) S1 S2 ..... Sx Servi

-ciu

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RA + RB + RC

1)

Tabel 22

RI

Tabelul 6.12

Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = RM

1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW

1) + ∑RZ

1) Tabel 22

TOTAL RS Tabelul 6.12

Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: RS = RA + ∑RU

Tabel 22

RF Tabelul 6.12Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 22

RO Tabelul 6.12

Riscul datorită defectării sistemelor interioare : RO = RM1) + RC1) + ∑RW1) + ∑RZ1)

Tabel 22

TOTAL

K4B. Alegerea măsurilor de protecţie pentru un serviciu Procedura simplificată pentru alegerea măsurilor de protecţie este indicată în Fig. 6.4

I7-2011, pentru servicii si este similara celei de la structuri (K2A). Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă, luând în considerare de asemenea aspectele economice.

Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc sunt specificate în anexa A6.4 I7-2011.

K5B Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate Acestea se extrag din ultima iteraţie K4B şi vor reprezenta elemente de temă pentru proiectul instalaţii electrice (ecranări, tipuri de cablu, protecţie la supratensiune şi supracurent etc).

-64-

3.2. Simboluri şi abrevieri Pentru a veni în ajutorul proiectanţilor în faza de identificare a mărimilor care intervin

în calcul instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului, se prezintă mai jos semnificaţia şi sursa valorilor sau relaţiilor de calcul din I7-2011/ cap. 6 şi anexele aferente. a Rata de amortizare ................................................................................................... Anexa 6.7 Ad Aria suprafeţei echivalente de expunere ................................................................. Anexa 6.1 Ad′ Suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei înalte a acoperişului .... Anexa 6.1 Ai Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu ........................... ........................................................................................................... Anexa 6.1; Tabel A6.1.3 Al Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu ................................ ........................................................................................................... Anexa 6.1; Tabel A6.1.3 Am Suprafaţa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură ........ Anexa 6.1 B Clădire ...................................................................................................................... Anexa 6.1 c Valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri, a conţinutului său şi a activităţilor

corespunzătoare, în monedă curentă ..................................................... Anexa 6.3; Anexa 6.5 CA Costul animalelor ..................................................................................................... Anexa 6.7 CB Costul clădirii .......................................................................................................... Anexa 6.7 CC Costul conţinutului .................................................................................................. Anexa 6.7 Cd Factor de amplasare ............................................................................. Anexa 6.1; Tabel 6.1.2 Ce Factorul de mediu ................................................................................ Anexa 6.1; Tabel 6.1.5 CL Costul total al pierderilor în lipsa existenţei măsurilor de protecţie ........... 6.2.1.2; Anexa 6.7 CRL Pierderi reziduale, apărute în pofida existenţei măsurilor de protecţie ....... 6.2.1.2; Anexa 6.7 CP Costul măsurilor de protecţie ................................................................................... Anexa 6.7 CPM Costul anual al măsurilor de protecţie alese ................................................ 6.2.1.2; Anexa 6.7 CS Costul sistemelor din interiorul structurii ................................................................ Anexa 6.7 Ct Factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este

racordată structura, amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură ..................... ............................................................................................................. Anexa 6.1; Tabel 6.1.4 ct Valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente

în structură), în monedă curentă ........................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5 Di Distanţa laterală la care căderea unui trăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni

induse de cel puţin 1,5 kV ....................................................................................... Anexa 6.1 D1 Vătămarea fiinţelor vii .................................................................................................... 6.2.1 D2 Avarie fizică ..................................................................................................................... 6.2.1 D3 Defectări ale sistemelor electrice şi electronice ............................................................... 6.2.1 hz Factor de majorare a volumului relativ al pierderilor în prezenţa unui pericol special ........... ................................................................................................................................ Tabel 6.3.5 H Înălţimea structurii faţă de sol .................................................................................. Anexa 6.1 Ha Înălţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului ................................ Anexa 6.1 Hb Înălţimea structurii conectate la extremitatea “b” a serviciului .............................. Anexa 6.1 Hc Înălţimea deasupra solului a conductoarelor serviciului .......................................... Anexa 6.1 i Rata dobânzii ............................................................................................................ Anexa 6.7 Ia Curentul electric de defectare ......................................................... Anexa 6.4, Tabelul A6.4.5 Kd Factorul care depinde de caracteristicile liniei ecranate .................................. Tabelul A6.4.1 KMS Factor care depinde de măsurile de protecţie adoptate împotriva trăsnetului ............. Anexa 6.2 Kp Factorul care depinde de efectul măsurilor de protecţie adoptate .................... Tabelul A6.4.2 KS1 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la

frontiera ZPT 0/1 ...................................................................................................... Anexa 6.2

-65-

KS2 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1) ......................................................................................................... Anexa 6.2

KS3 Factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare ...................... Tabelul A6.2.5 KS4 Factor ce ia în considerare tensiunea de ţinere la impuls a sistemului de protejat ................... ........................................................................................................................... Relaţia A6.2.4 L Lungimea structurii .................................................................................................. Anexa 6.1 La Lungimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului ............................. Anexa 6.1 LA Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ................... .................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 LB Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură) .................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′B Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri

la care este racordat serviciul) .................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5 Lc Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod .............................. Anexa 6.1 LC Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) .... .................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′C Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri

la care este racordat serviciul) ................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5 Lf Pierderea într-o structură datorită avariei fizice ...................................................... Anexa 6.3 L′f Pierderea într-un serviciu datorită avariei fizice ..................................................... Anexa 6.5 LM Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o

structură) ..................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 Lo Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare .... Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′o Pierderea într-un serviciu datorită defectării sistemelor interioare ... Tabelul 6.13, Anexa 6.5 Lt Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ... Anexa 6.3 LU Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu

racordat la structură) .................................................................. 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 LV Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la

structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′V Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe serviciu racordat la o

structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5 LW Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un

serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′W Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe serviciu

racordat la o structură) ............................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 LX Pierderea rezultantă într-o structură ................................................................................. 6.2.1 L′X Pierderea rezultantă într-un serviciu ................................................................................ 6.2.1 LZ Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un

serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3 L′Z Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă

serviciu ce este racordat la o structură) ..................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5 L1 Pierderea de vieţi omeneşti .......................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.5 L2 Pierderea unui serviciu public într-o structură ............................................. 6.2.1, Tabelul 6.5 L’2 Pierderea serviciului public într-o structură ................................................. 6.2.1, Tabelul 6.5 L3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură .................... 6.2.1, Tabelul 6.5 L4 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură ....... 6.2.1, Tabelul 6.5 L’4 Pierderea economică (serviciu şi activitatea lui) .......................................... 6.2.1, Tabelul 6.5 m Rata de mentenanţă .................................................................................................. Anexa 6.7 n Numărul de servicii racordate la structură .............................................................. Anexa 6.4

-66-

NX Numărul de evenimente periculoase pe an ....................................................................... 6.2.1 ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ....... Anexa 6.1 NDa Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă racordată la

extremitatea “a” a unui serviciu ........................................................ Anexa 6.1, Tabelul 6.11 Ng Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an) ............... Anexa 6.1, relaţia A6.1.1 NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un

serviciu ..................................................................................................................... Anexa 6.1 NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un

serviciu .................................................................................................................................. Anexa 6.1 NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă

structură ................................................................................................................... Anexa 6.1 np numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt

deserviţi) ............................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5 ns Numărul de supratensiuni de comutaţie care pot să apară într-un an ....................... Anexa 6.7 Ns Numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de

4 kV) ........................................................................................................................ Anexa 6.7 nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) ........................ ............................................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5 P Probabilitatea de avariere ................................................................................................. 6.2.1 PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii .............. ................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice .............................. ................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 P′B Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă avarii fizice

pentru un serviciu ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4 PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor

interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 P′C Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectări ale echipamentului

serviciului ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4 PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe

serviciul racordat ........................................................................... Anexa 6.2, Tabelul A6.2.6 PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe

serviciul racordat ............................................................................ Anexa 6.2, Tabelul A6.2.7 PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor

interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor

interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate ..................................... .......................................................................................................... Tabelul 6.2.4, Anexa 6.2 PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate

adoptată when SPDs .............................................................................. Anexa 6.2, Anexa 6.4 PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii ..................... .................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură ...... .................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 P′V Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă avarii fizice pentru un

serviciu ..................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4 PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor

interioare .................................................................................................................................. ................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2

-67-

P′W Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă defectări ale echipamentului serviciului ................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4

PX Probabilitatea de avariere a unei structuri ....................................................................... 6.2.1

P′X Probabilitatea de avariere a unui serviciu ................................................................. 6.2.1 PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor

interioare ............................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2 P′Z Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă defectări ale

echipamentului serviciului ............................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4 ra Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului ......Anexa 6.3 rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu

al structurii ................................................................................................................ Anexa 6.3 rp factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de

reducere a consecinţelor unui incendiu......................................................................................Anexa 6.3 ru Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului .... Anexa 6.3 R Risc ................................................................................................................................... 6.2.1 RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi

de pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ........... 6.2.1, Tabelul 6.12 RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul

structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) .................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12

R′B Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice şi termice ale curentului de trăsnet care circulă pe linie (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14

RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...... 6.2.1, Tabelul 6.12

R′C Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acţiunea supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14

RD Riscul asociat căderii trăsnetului pe structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12 RF Riscul asociat avariilor fizice într-o structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12 R′F Riscul asociat avariilor fizice pentru un serviciu ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.14 RI Riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe ea ....................... .................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14 RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor

interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) . 6.2.1, Tabelul 6.12 R′M Riscul RM cu măsurile de protecţie adoptate ............................................................ Anexa 6.8 RO Riscul asociat defectării sistemelor interioare ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12 R′O Riscul asociat defectării echipamentelor interioare ale serviciului ............ 6.2.1, Tabelul 6.14 Rs Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ................................... Anexa 6.2, Anexa 6.4 RS Riscul asociat vătămării de fiinţe vii .......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12 RT Riscul acceptabil .............................................................................................................. 6.2.1 RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere

în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la structură ....................................................................................................................................

.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12 RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii

trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.12 R′V Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru un serviciu datorită căderii

trăsnetului pe serviciu) ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14

-68-

RW Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) .......................... 6.2.1, Tabelul 6.12

R′W Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe serviciu) ...................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14

RX Componentele riscului pentru o structură ........................................................................ 6.2.1 R′X Componentele riscului pentru un serviciu ........................................................................ 6.2.1 RZ Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită

căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) ..................... 6.2.1, Tabelul 6.12 R′Z Componentă de risc asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat (pentru un

serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciu) .................................... 6.2.1, Tabelul 6.14 R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti .................................................................................... 6.2.1 R2 Risc de pierdere a unui serviciu public ............................................................................ 6.2.1 R’2 Risc de pierdere a serviciului public ................................................................................ 6.2.1 R3 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ................................................ 6.2.1 R4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ........................................................... 6.2.1 R’4 Risc de pierdere economică asociat unui serviciu ............................................................ 6.2.1 S Structură considerată pentru evaluarea riscului .................................................... Anexa A6.1 S Economia anuală de bani .......................................................................................... Anexa 6.7 SS Secţie serviciu .................................................................................................................. 6.2.1 ST Sarcină termică ................................................................................................. Tabelul A6.3.4 S1 Căderea trăsnetului pe o structură .............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12 S2 Căderea trăsnetului lângă o structură ......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12 S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu ............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12 S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu ......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12 t Grosimea foliei de metal ............................................................................ 6.2.3, Tabelul 6.17 t Durata anuală de pierdere a serviciului ................................................. Anexa 6.3, Anexa 6.5 tp Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos . Anexa 6.3 Td Numărul zilelor cu oraje pe an ............................................................ Anexa 6.1, Anexa 6.11 Tx Punct de tranziţie pentru o secţie a unui serviciu ............................................................. 6.2.1 Un Tensiune nominală ........................................................................... Anexa 6.4, Tabelul 6.4.3 UW Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat .......... Anexa 6.2, Anexa 6.4 w Dimensiunea ochiului reţelei ............................................................................................ 6.2.3 w Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de

conductoare de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT natural ....................................................................................................................... Anexa 6.2

W Lăţimea structurii ..................................................................................................... Anexa 6.1 Wa Lăţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului .................................. Anexa 6.1 ZS Zonele unei structuri ......................................................................................................... 6.2.1

-69-

II.4. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. STUDII DE CAZ. 4.1. CASĂ ÎN MEDIUL RURAL Exemplul de mai jos conţine calculul explicit, cu trimiteri la I7-2011. Recomandăm

utilizarea acestuia pentru a fi adaptat la proiectul în lucru. K1. Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare

pentru evaluarea riscului : 1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia

a. Denumirea obiectivului: Casa unifamiliala b. Locul de amplasare (adresa): Valea Lupului, jud. Iaşi

2. Tipuri de pierderi luate în considerare a. L1: pierderea de vieţi omeneşti;

3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.1.Dimensiuni constructive, în metri

a. Lungime: 15 b. Lăţime: 20 c. Înălţime: 6

3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm: 200 3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2)

- Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,

definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4) - Rural

3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit prin relaţia A6.2.3);

- Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive 3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se

vedea tabelul A6.2.2) - Structură neprotejată de SPT

3.7.Numărul de persoane din structură 3.7.1. Numărul total de persoane

- În exterior: 0 4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura

care urmează să fie protejate - fără 5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat. 5.1.Tip de serviciu

- Energie electrică - Telefon

5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs - Cablu neecranat

5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3 - Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor

5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2) - Fără post de transformare în zonă

5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul A6.4.4)

- 1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţii.

- 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5.6.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat

-70-

- Aerian – telefon - Îngropat – electric

5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc - Hc tel = 6 m

5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc - Lc(el) = necunoscuta (se va considera valoarea implicita 1000m) - Lc(tel) = necunoscuta (idem, 1000m)

5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile, Cd/c

- traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate 6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare, ru (a se vedea tabelul A6.3.2)

- lemn 6.2.Tipul suprafeţei solului, ra (a se vedea tabelul A6.3.2)

- Agricolă 6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)

- Mediu 6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul

A6.3.3) - Fără măsuri

6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit prin relaţia A6.2.3);

- Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive 6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5)

- Nici un pericol special

K2. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o casa din mediul rural Casa este situata in localitatea Valea Lupului, jud. Iaşi pe un teren plat fara alte

vecinatati. Casa este deservita de o linie electrica subterană şi o linie de telefon aeriană, amandoua cu lungimi necunoscute.

Dimensiunile casei sunt Lb x Wb x Hb : 15 x 20 x 6 m. Riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform I7-2011 /

6.2.1.1.3 şi tabelului 6.6 se va determina şi se va compara cu valoarea acceptabilă RT = 10–5 (conform tabelului 6.10). Vor fi propuse măsuri de protecţie pentru reducerea acestui risc. Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Simbol risc Denumire risc Valori adoptate

pentru riscul acceptabil RT Referinţă I7-2011

R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 1 x 10-5 Tabelul 6.10 Se utilizează datele şi caracteristicile obţinute în fişa K1, şi:

1) pentru casă şi împrejurimi s-a completat Tabelul 2 . 2) pentru sistemele interioare şi liniile la care structura este conectată, s-au completat

Tabelele 3a şi 3b. Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

-71- Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb 15x20x6 Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1) Cd 1 Tabelul A6.1.2 Factor de mediu al structurii

Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5

SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul A6.2.2 Ecran la frontiera structurii

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS1 1 Relaţia A6.2.3

Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS2 1 Relaţia A6.2.3

Persoane prezente în afara structurii

Fara 2) nt 0

Densitatea de trăsnete la sol, (1/km2/an)

Td Iasi = 35÷40 zile (vezi Anexa A6.11 – Harta keraunică) Ng = 0.1 x Td = 0.1 x 40 = 4

Ng 4 Relaţia A6.1.1

Rezistivitatea solului, (Ωm)

Pământ cu pietriş ρ 200 Tabelul A5.34.2

1) Regiune plată, fără structuri în vecinătate. 2) Risc de şocuri electrice pentru persoane RA = 0.

Tabel 3a - Date şi caracteristici ale liniilor electrice

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Lungime (m) Necunoscută Lc 1000 Înălţime (m) Pozare ingropata Hc - Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct 1 Tabelul A6.1.4Factor de amplasare a liniei

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate1) Cd 1 Tabelul A6.1.2

Factor de mediu al liniei

Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 1 Tabelul A6.2.5

Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 2,5 kV KS4 0.6 Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3

1) Regiune plată, linie izolată (fără structuri în vecinătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată (extremitatea “a”) a liniei (NDa = 0).

Tabel 3b - Date şi caracteristici ale liniilor de telefon.

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011

Lungime (m) Necunoscută Lc 1000 Înălţime (m) Pozare aeriana Hc 6 Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct 1 Tabelul A6.1.4Factor de amplasare a liniei

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2

Factor de mediu al liniei

Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 1 Tabelul A6.2.5

Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6Tabelul A6.2.7

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 1,5 kV KS4 1 Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3

-72-

Definirea zonelor pentru casa unifamiliala şi caracteristicile acestora Luând în considerare următoarele: − tipul de suprafaţă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior, − tipul suprafetei pardoselii din casa este acelasi peste tot, − din punct de vedere al rezistenţei la foc structura constituie un compartiment unic, − nu există ecrane tridimensionale,

se definesc următoarele zone principale: − Z1 (în exteriorul clădirii); − Z2 (în interiorul clădirii). Nu s-au definit şi alte zone, având în vedere că: − ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţie)

sunt în zona Z2; − pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z2. Deoarece nu sunt persoane în afara clădirii, riscul R1 pentru zona Z1 se neglijează şi

evaluarea riscului va fi realizată numai pentru zona Z2. Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate în Tabel 4.

Tabel 4 - Caracteristici zona interioara Z2 Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă

I7-2011 Tipul suprafeţei planşeului

Lemn ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Risc de incendiu Mediu – casa unifamiliala permanent locuita cu sarcina termica cuprinsa intre 800 MJ/m2 şi 400 MJ/m2 (vezi Scenariul de Siguranţă la foc)

rf 10-2 Tabelul A6.3.4

Pericol special Nici un pericol special hz 1 Tabelul A6.3.5Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive KS2 1 Relaţia A6.2.3

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie electrică

la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de telefonie

Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt1 10-4 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da: Clădiri rezidentiale – conform tabel A6.3.1 Lf1 = 10-1

Lf1 10-1 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Nu Lo1 - Relaţia A6.3.1

Tabelul A6.3.1

Riscul actual R1 va fi determinat pe baza datelor prezentate mai sus dupa cum

urmeaza: Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Simbol al suprafeţei

Referinţă pentru

ecuaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere Date din tabelul

Valoare m2

Ad/b Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Ad/b = [15 x 20 + 6 x 6 x (15 + 20) + π x (3 x 6)2]

Tabel 2 2577,88

-73- Ad/b = 300 + 1260 + 1017,88 = 2577,88 m2

Am Relaţie (A6.1.2)

Structură: Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] Am = [15 x 20 + 2 x 250 x (15 + 20) + π × 2502] Am = 300 + 17500 + 196349,5 = 214149,5 m2

Tabel 2 214149,5

Al(el) Tabelul A6.1.3

Pe un serviciu ingropat: Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei, si deci Ha = 0. Al(el) = (1000 – 3 x (0 + 6)) √200 Al(el) = (1000 – 18) x 14,14 = 1159,66 m2

Tabel 2 Tabel 3 1159,66

Ai(el) Tabelul A6.1.3

Lângă un serviciu pozat îngropat:Ai(el) = 25 Lc√ρ Ai(el) = 25 x 1000 x √200 Ai(el) = 25000 x 14,14 = 353553,39 m2

Tabel 3 353553,39

Ad/a(el) Relaţie

(A6.1.2)

Structură: Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei, si deci: Ad/a(el) = 0

Tabel 3 0

Al(tel) Tabelul A6.1.3

Pe un serviciu pozat aerian: Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Nici linia telefonica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei, Ha = 0. Al(tel) = (1000 – 3(0 + 6)) x 6 x 6 Al(tel) = (1000 – 3 x 6) x 36 = 35352 m2

Tabel 2 Tabel 3 35352

Ai(tel) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu pozat aerian: Ai(el) = 1000 Lc Ai(el) = 1000 x 1000 = 1000000 m2

Tabel 3 1000000

Ad/a(x) Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/a(x) = 0 Tabel 3 0

Tabel 6 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă I7-

2011 Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din

tabelul Valoare (1/an)

ND/b (A6.1.4)

Pe structură: ND/b = Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6

ND/b = 4 x 2577,88 x 1 x 10–6 ND/b = 0,01031152

Tabel 2 Tabel 5

0,0103

NM (A6.1.6) Lângă structură: nu este cazul (cladire normala si fara risc de explozie)

Tabel 2 Tabel 5 -

NL(el) (A6.1.7)

Pe serviciu: NL(el) = Ng x Al(el) x Cd(el) x Ct(el) x 10–6 NL(el) = 4 x 1159,66 x 1 x 1 x 10–6 NL(el) = 0,00463864

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 0,0046

Ni(el) (A6.1.8)

Lângă serviciu: Ni(el) = Ng x Ai(el) x Ce(el) x Ct(el) x 10–6 Ni(el) = 4 x 353553,39 x 1 x 1 x 10–6 Ni(el) = 1,41421356

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 1,4142

NDa(el) (A6.1.5) Pe structură: nu este cazul (linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei) NDa(el) = 0

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

-

NL(tel) (A6.1.7)

Pe serviciu: NL (tel)= Ng x Al(tel) x Cd(tel) x Ct(tel) x 10–6 NL (tel)= 4 x 35352 x 1 x 1 x 10–6 NL (tel)= 0,141408

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 0,1414

Ni(tel) (A6.1.8) Lângă serviciu: Ni(tel)= Ng x Ai(tel) x Ce(tel) x Ct(tel) x 10–6

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

4,0

-74-

Ni(tel)= 4 x 1000000 x 10–6 Ni(tel)= 4

NDa(tel) (A6.1.5) Pe structură: nu este cazul (linia telefonica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei) ND(tel)a = 0

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

-

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Pentru cazul studiat, riscul R1 luat în considerare va fi exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor din I7-2011 / 6.1: R1: risc de pierdere de vieţi omeneşti:

R1 = RA + RB + RC 1) + RM

1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X)

1) 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. adica riscul R1 va fi: R1 = RA +RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV (LINIE ELECTRICĂ) + RU (LINIE DE

TELECOMUNICAŢII) + RV (LINIE DE TELECOMUNICAŢII) Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi centralizate în Tabel 7, pentru

fiecare zonă în parte în conformitate cu I7-2011 / Tabelul 6.6 şi cu Tabelul 6.8. Tabel 7 – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Z2 RA X RB X

RC1)

RM1)

RU(x ) X RV(x) X

RW(x) 1)

RZ(x) 1)

Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8. Tabel 8 – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Simbol Relaţia de referinţă I7-2011

Observatii Z2 Date din tabelul

PA Tabel A6.2.1 Fără măsuri de protecţie

1

PB Tabel A6.2.2 Structură neprotejată de SPT

1 Tabel 2

PU(el) Tabel A6.2.6 PU=PLD 1 Tabel 3a PV(el) Tabel A6.2.6 PU=PLD 1 Tabel 3a PU(tel) Tabel A6.2.6 PV=PLD 1 Tabel 3b PV(tel) Tabel A6.2.6 PV=PLD 1 Tabel 3b

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas (Lt), avariei fizice (Lf ), sau datorită defectării sistemelor interioare (Lo) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat.

-75-

În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7-2011. Aceste valori specificate în Anexa 6.3 se referă la structura luată în ansamblu.

Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.

Prin urmare, riscul pentru structură este riscul pentru zona Z2 .

Tabel 9– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z2 Date din tabelul

Lt Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

10-4Tabel 4

Lf Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

10-1 Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

- Tabel 4 Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10. Tabel 10 - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru situatia initiala (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5)

Z2

RA Tabelul 6.12

Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4 RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0

Tabel 2Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0

RB Tabelul 6.12

Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf RB = 0,0103 x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RB = 1,03 x 10-5

1,03

RU(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt RU (el)=( 0,0046 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 RU (el)= 4,6 x 10-12 ≈ 0

Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0

RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x rf x Lf RV (el)= (0,0046 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (el)= 0,46 x 10-5

0,46

RU(tel) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt RU (tel)=(0,1414 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 RU (tel)= 1,414 x 10-10 ≈ 0

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0

RV(tel) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp x rf x Lf RV (tel)=(0,1414 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (tel)=14,14 x 10-5

14,14

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) R1 = 0 + 1,03 + 0 + 0 + 0,46 + 14,14 15,63

-76- R1 = 15,63

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1 15,63 > 1

Concluzii privind evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 15,63 x 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 1 x 10–5, este necesară protecţia structurii împotriva trăsnetului.

K3. Sinteza componentelor de risc pentru situaţia iniţială, fără măsuri de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32 / I7-2011 .

Tabel 11 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabelI7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z2

RD

Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): RD = RA + RB RD = 0 + 1,03 = 1,03

Tabel 10 1,03

RI

Tabelul 6.12

Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): RI = ∑RU + ∑RV RI = 0 + 0 + 0,46 + 14,14 = 14,6

Tabel 10 14,6

TOTAL 15,63 RS

Tabelul 6.12Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: RS = RA + ∑RU RS = 0 + 0 + 0 = 0

Tabel 10 0

RF Tabelul 6.12

Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV RF = 1,03 + 0,46 + 14,14 = 15,63

Tabel 10 15,63

TOTAL 15,63

Riscul R1 pentru structură se datorează în principal avariilor fizice produse de

trăsnetele care nu cad pe structură, dar o influenţează. Conform Tabel 10 principalele contribuţii la valoarea riscului sunt date de:

– componenta RV(Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaţii) pentru (14,14 x 100% / 15,63) = 90,47 %;

– componenta RV(Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică) pentru (0,46 x 100% / 15,63) = 2,94 %;

– componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru (1,03 x 100% /15,63)= 6,59%.

K4. Alegerea măsurilor de protecţie Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care

influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10). Măsurile adecvate sunt următoarele: a) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 şi A6.2.3 / I7-2011. reduce

valoarea PB de la 1 până la 0,2 şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi

-77-

pentru cea a liniilor telefonice ce va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03.

b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice ce va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03, si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa ce va micşora valoarea factorului de reducere a pierderilor rp de la 1 la 0,5.

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua Tabel 12 - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru solutiile propuse (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din

tabelul

Valoare x(10–5) Z2

Solutia a) Z2

Solutia b)

RA Tabelul 6.12

Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4 RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0 Tabel 2

Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0 0

RB Tabelul 6.12

Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf RB(a) = 0,0103 x 0,2 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RB(a) = 0,206 x 10-5 (soluţia a) RB(b) = 0,0103 x 1 x 1 x 0,5 x 10-2 x 10-1 RB(b) = 0,515 x 10-5 (soluţia b)

0,206 0,515

RU(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt RU (el)=(0,0046 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 RU (el)= 1,38 x 10-13 ≈ 0

Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0 0

RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x rf x Lf RV (el)=(0,0046+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (el)= 0,014 x 10-5

0,014 0,014

RU(tel) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt RU (tel)=(0,1414 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 RU (tel)= 4,24 x 10-12 ≈ 0

Tabel 3Tabel 4Tabel 6Tabel 8Tabel 9

0 0

RV(tel) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp x rf x Lf RV(tel)=(0,1414+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (tel)=0,42 x 10-5

0,42 0,42

Total R1 Tabelul 6.6

R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) R1(a) = 0 + 0,206 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42 R1(a) = 0,64 R1(a) = 0 + 0,515 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42 R1(a) = 0,949

0,64 0,949

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1 0,64 < 1 0,949 < 1

-78-

Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi

cele economice. Dupa cum se vede în Tabelul 12, ambele soluţii determină ca riscul actual R1 sa fie

mai mic decat valoarea riscului acceptabil RT .

K5. Date de ieşire. Măsurile propuse sunt:

a) instalarea SPT clasa IV şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice.

b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice, si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa. Solutia cea mai economica, in acest caz, constă în amplasarea extinctoarelor in

punctele strategice din casa si instalarea SPD în punctul de intrare a liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi a liniilor telefonice. Aceste elemente se vor transmite către proiectantul instalaţiei electrice.

79

4.2. SPITAL Lista 1

Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului :

1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia Denumirea obiectivului: Spital Locul de amplasare (adresa): Iaşi, str. Hlincea 20

2. Tipuri de pierderi luate în considerare L1: pierderea de vieţi omeneşti; L2: pierderea unui serviciu public; L4: pierderea economică;

3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.1.Dimensiuni constructive, în metri

Lungime: 40 Lăţime: 20 Înălţime: 25

3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm: 250 3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2)

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,

definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4) Rural

3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit prin relaţia A6.2.3);

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive 3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea

tabelul A6.2.2) Structură neprotejată de SPT

3.7.Numărul de persoane din structură 3.7.1. Numărul total de persoane

În interior: 194 În exterior: 6

4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate. - fără

5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat. 5.1.Tip de serviciu

Energie electrică Telefon Alte servicii (internet)

5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs Cablu neecranat

Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3 Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor

5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2) Fără post de transformare în zonă

5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul A6.4.4)

80

1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţii.

2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5.6.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat

Aerian – electric, internet Îngropat - telefon

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc

Hc = 6 m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc Lc(el)=200m Lc(tel)=1000m (necunoscuta) Lc(int)=250m

5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile, Cd/c

traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate 6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare, ru (a se vedea tabelul A6.3.2)

linoleum, lemn 6.2.Tipul suprafeţei solului, ra (a se vedea tabelul A6.3.2)

Agricolă, beton 6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)

Mediu 6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul A6.3.3)

Fără măsuri 6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit prin

relaţia A6.2.3); Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5) Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru

evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane)

6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 24

6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf Spital

6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 24

Procedură pentru evaluarea riscului pentru un spital

Se considera o cladire ce adaposteste un spital localizat in Iasi. Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului

necesare pentru evaluarea riscului s-a facut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus. Structura este situata pe un teren plat fara nici o cladire invecinata. Cladirea este deservita de o retea de energie electrica aeriana de 250m lungime, o retea de

telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o retea de internet aeriana de 250m lungime. Se vor determina urmatoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti, riscul R2 al

pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice. Componentele riscurilor vor fi determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6.10 din I7/2011). Sunt selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri.

81

Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Simbol risc Denumire risc

Valori adoptate pentru riscul acceptabil RT

Referinţă

R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 10-5

Tabelul 6.10 R2 Risc de pierdere a unui serviciu public 10-3

R4 Risc de pierdere a unui serviciu public 10-2

In urmatoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce

o deservesc pe aceasta. Se utilizează următoarele date şi caracteristici: 1) clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul 2; 2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3a; 3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3b; 4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3c.

Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă

Dimensiuni (m) - Lb × Wb × Hb 40x20x25 Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2 Factor de mediu al structurii

Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5

SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul A6.2.2 Ecran la frontiera structurii

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS1 1 Relaţia A6.2.3

Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

KS2 1 Relaţia A6.2.3

Persoane prezente în afara structurii

nt 6

Persoane prezente în structură

nt 194

Densitatea de trăsnete la sol, (1/km2/an)

– Td Iasi = 35÷40 zile Ng 4 Relaţia A6.1.1

Rezistivitatea solului, (Ωm)

ρ 250 Tabelul A5.34.2

Rata dobânzii i 0,04

Rata de amortizare a 0,05

Rata de mentenanţă m 0,01

Tabel 3a - Date şi caracteristici ale liniilor electrice

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Lungime (m) - Lc 200 Înălţime (m) Pozare aeriană Hc 6 Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct 1 Tabelul A6.1.4Factor de amplasare a liniei

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 1 Tabelul A6.2.5

Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6

82PLI 0.4 Tabelul A6.2.7

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 2,5 kV KS4 0.6 Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3

Tabel 3b - Date şi caracteristici ale liniilor de telefon.

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Lungime (m) - Lc 1000 Înălţime (m) Pozare îngropată Hc - Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct 1 Tabelul A6.1.4Factor de amplasare a liniei

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 1 Tabelul A6.2.5

Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6Tabelul A6.2.7

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 1,5 kV KS4 1 Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3

Tabel 3c - Date şi caracteristici ale liniilor de internet

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Lungime (m) - Lc 250 Înălţime (m) Pozare aeriană Hc 6 Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct Tabelul A6.1.4Factor de amplasare a liniei

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor

KS3 1 Tabelul A6.2.5

Ecran al liniei Cablu neecranat PLD PLI

1 Tabelul A6.2.6Tabelul A6.2.7

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 1,5 kV KS4 1 Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3

Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora Ţinând seama de următoarele elemente

– tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia; – structura şi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc; – nu există ecrane tridimensionale; – blocul de terapie intensivă conţine numeroase sisteme electronice sensibile şi un ecran

tridimensional ar putea fi adoptat ca măsură de protecţie; – în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în alte

părţi ale structurii, pot fi definite următoarele zone principale:

Z1 (în afara clădirii); Z2 (blocul operator); Z3 (blocul saloanelor); Z4 (unitatea de terapie intensivă). Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4.

83

În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului, valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1)

− Lt e = 10–2 în exteriorul structurii, − Lt i = 10–4 în interiorul structurii, − Lf = 10–1, − Lo = 10–3,

au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.

Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6.3.6), valorile medii tipice − Lf = 10–2, − Lo = 10–3,

în lipsa altor informaţii privind np, nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată.

Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:

− Lf = 5 × 10–1

− Lo = 10–2 Tabel 4a - Caracteristicile zonei exterioare Z1

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei solului

Beton ra 10-2 Tabelul A6.3.2

Protecţia împotriva şocurilor electrice

Fără măsuri de protecţie PA 1 Tabelul A6.2.1

Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da Lt = np x Lt e / nt = 6/200*10-2 = 3*10-4

Lt 3*10-4 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np 6

Tabel 4b - Caracteristici zona interioara Z2 (bloc operator)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Risc de incendiu Redus (ST=380 MJ/m2 ≤400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat

Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane)

hz1 5 Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1

Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

Sisteme de internet Nu neconectate la

84linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

20

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 20/200*10-4 = 1*10-5

Lt1 1*10-5 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da: Spital Lf = (np / nt) x (tp/8760)

Lf1 1*10-2 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da: Spitale Lo1 1,00E-03

Relaţia A6.3.1Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

R4 - Risc de pierdere economică Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Nu Lt1 Tabelul A6.3.7 Pierderi prin avarii fizice Da: Spital Lf1 5,00E-01 Tabelul A6.3.7 Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da: Spitale Lo1 1,00E-02 Tabelul A6.3.7

Valori costuri pierderi preconizate

Clădire, CB $x10^6 2 Conţinut, CC $x10^6 0,9 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 5 Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5

Tabel 4c - Caracteristici zona interioara Z3 (blocul de saloane)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Protecţie împotriva şocurilor electrice PA

Risc de incendiu Scăzut (ST<400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel mediu de panică hz1 5

Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1 Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

Sisteme de internet Da Conectate la linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

160

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti

85Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5

Lt1 8*10-5 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da: Spital

Lf1 8*10-2 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierdere economică Pierderi prin avarii fizice Da: Spital Lf1 5,00E-01 Tabelul A6.3.7 Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da: Spitale Lo1 1,00E-02 Tabelul A6.3.7 Valori costuri pierderi preconizate Clădire, CB $x10^6 70 Conţinut, CC $x10^6 6

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 3

Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5

Tabel 4d - Caracteristici zona interioara Z4 (terapie intensivă)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Protecţie împotriva şocurilor electrice PA

Risc de incendiu Scăzut (ST<400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel mediu de panică hz1 5

Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1 Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

Sisteme de internet Nu neconectate la linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

14

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt

Lt1 7*10-6 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da: Spital

Lf1 7*10-3 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

Lo1 1*10-3 Relaţia A6.3.1/ Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

86Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierdere economică Pierderi prin avarii fizice Da: Spital Lf1 5,00E-01 Tabelul A6.3.7 Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da: Spitale Lo1 1,00E-02 Tabelul A6.3.7 Valori costuri pierderi preconizate Clădire, CB $x10^6 70 Conţinut, CC $x10^6 6

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 3

Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5

Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Simbol al suprafeţei

Referinţă pentru

ecuaţie/tabel Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere Date din

tabelul Valoare

m2

Ad/b Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Tabel 2

27.471,5

Am Relaţie (A6.1.2)

Structură: Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] Tabel 2

227.149,5 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Linii electrice:

Al(el) Tabelul A6.1.3 Pe un serviciu: Aerian: Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc

Tabel 2 Tabel 3 4.500,0

Ai(el) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu: Aerian: Ai(el) = 1 000 Lc Tabel 3 200.000,0

Ad/a(el) Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/a(el) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Tabel 3

0,0 Linii de telefon:

Al(tel) Tabelul A6.1.3 Pe un serviciu: Îngropat: Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ

Tabel 2 Tabel 3 14.625,5

Ai(tel) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu: Îngropat: Ai(tel) = 25 Lc√ρ Tabel 3 395.284,7

Ad/a(tel) Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/a(tel) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Tabel 3 0,0

Linii de internet:

Al(int) Tabelul A6.1.3 Pe un serviciu: Aerian: Al(int) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc

Tabel 2 Tabel 3 6.300,0

Ai(int) Tabelul A6.1.3 Lângă un serviciu: Aerian: Ai(int) = 1 000 Lc Tabel 3 250.000,0

Ad/a(int) Relaţie (A6.1.2)

Structură: Ad/a(int) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Tabel 3 0,0

Tabel 6 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din

tabelul Valoare (1/an)

ND/b (A6.1.4) Pe structură: ND/b = Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6 = 4 x 27470,94 x 1 x 10–6 =1,1 x 10–1

Tabel 2

Tabel 5 1,1 x 10–1

NM (A6.1.6) Lângă structură: NM = Ng ×(Am – Ad/b ⋅Cd/b) ×10–6 = 4 x (227143,75 - 27470,94 x 1) x 10–6 = 7,99 x 10–1

Tabel 2

Tabel 5 7,99 x 10–1

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Linii electrice:

NL(el) (A6.1.7) Pe serviciu: NL(el) = Ng × Al(el) × Cd(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x 4500,0 x 1 x 1 × 10–6 = 1,8 x 10–2

Tabel 2

Tabel 3 1,8 x 10–2

87

Tabel 5

Ni(el) (A6.1.8)

Lângă serviciu: Ni(el) = Ng × Ai(el) × Ce(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x 200000,0 x 1 x 1 × 10–6 = 8 x 10–1

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5 8 x 10–1

NDa(el) (A6.1.5)

Pe structură: NDa(el) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(el) ×10–6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5

0,0

Linii de telefon:

NL(tel) (A6.1.7)

Pe serviciu: NL(tel) = Ng × Al(tel) × Cd(tel) × Ct(tel) × 10–6 = 4 x 14625,53 x 1 x 1 × 10–6 = 5,85 x 10–2

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5 5,85 x 10–2

Ni(tel) (A6.1.8)

Lângă serviciu: Ni(tel) = Ng × Ai(tel) × Ce(tel) × Ct(tel) × 10–6

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5

1,58

NDa(tel) (A6.1.5)

Pe structură: NDa(tel) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(tel) ×10–6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5

0,0

Linii de internet:

NL(int) (A6.1.7)

Pe serviciu: NL(int) = Ng × Al(int) × Cd(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x 6300,0 x 1 x 1 × 10–6 = 2,52 x 10–2

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5 2,52 x 10–2

Ni(int) (A6.1.8)

Lângă serviciu: Ni(int) = Ng × Ai(int) × Ce(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x 250000 x 1 x 1 × 10–6 = 1

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5

1

NDa(int) (A6.1.5)

Pe structură: NDa(int) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(int) ×10–6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0

Tabel 2

Tabel 3

Tabel 5

0,0

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Specific acestui caz studiat, fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat, este exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.1÷6.4 din I7/2011.

Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.6 - Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.8 - Factori care influenţează componentele de risc într-o structură din I7/2011.

Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

RA x RB x x x RC1) x x

RM1) x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: Linii electrice: RU(el ) x x x RV(el) x x x RW(x) 1) x x

RZ(x) 1) x x Linii de telefon: RU(tel ) x x x RV(tel) x x x RW(x) 1) x x

88

RZ(x) 1) x x Linii de internet: RU(int ) x RV(int) x RW(x) 1)

RZ(x) 1)

Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

RB x x x RC x x x RM x x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x RW(int) x RZ(int) x

Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

RB x x x RC x x x RM x x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x RW(int) x RZ(int) x

Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8.

Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

PA Tabel A6.2.1 Fără măsuri de proteţie 1 0

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT 1 1 1

PC Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate 1,0000 1,0000

PCel Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate 1,0000 1,0000

PCtel Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate 1,0000 1,0000

PCint Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate 1,0000 1,0000

PM Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000 PMel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000

89PMtel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000 PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PU(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PU=PLD 1 1 1 PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a 1 1 PZ(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 PU(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PU=PLD 1 1 1 PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1 PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b 1 1 PZ(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 PU(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PU=PLD 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ=PLI

Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT

1 1 1

PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu SPD coordonate

1,0000 1,0000 1,0000

PCel 1,0000 1,0000 1,0000 PCtel 1,0000 1,0000 1,0000 PCint 1,0000 1,0000 1,0000 PM Tabel A6.2.4

Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5

Relaţia A6.2.4

Tabel 2 PM=PMS KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4

1,0000 1,0000 1,0000

PMel 1,0000 1,0000 1,0000 PMtel 1,0000 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1 PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4 PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1 PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1 PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1

Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT

1 1 1

PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu SPD coordonate

1,0000 1,0000 1,0000

PCel 1,0000 1,0000 1,0000 PCtel 1,0000 1,0000 1,0000 PCint 1,0000 1,0000 1,0000 PM Tabel A6.2.4

Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5

Relaţia A6.2.4

Tabel 2 PM=PMS

KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4

1,0000 1,0000 1,0000

PMel 1,0000 1,0000 1,0000

90PMtel 1,0000 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1 PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4 PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1 PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1 PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas (Lt), avariei fizice (Lf ), sau datorită defectării sistemelor interioare (Lo) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat. În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7. Aceste valori specificate în Anexa 6.3 se referă la structură luată în ansamblu. Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei. Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii, bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă.

Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Date din

tabelul Lt Relaţia A6.3.1

Tabelul A6.3.1 3,00E-04 1,00E-05 8,00E-05 7,00E-06 Tabel 4

Lf Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1 1,00E-02 8,00E-02 7,00E-03

Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1 1,00E-03 1,00E-03

Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Date din

tabelul Lf Relaţia A6.3.6

Tabelul A6.3.6

2,00E-03 2,00E-03 2,00E-03 Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

2,00E-04 2,00E-04 2,00E-04

Tabel 4

Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Date din

tabelul Lf Relaţia A6.3.6

Tabelul A6.3.6

5,00E-01 5,00E-01 5,00E-01 Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

1,00E-02 1,00E-02 1,00E-02

Tabel 4

Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10. Tabel 10a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

91

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,033 0,0330

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

5,329 0,5494 4,3954 0,3846

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

21,977 10,988 10,988

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

159,74 79,871 79,871

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,000 0,000 0,000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,873 0,090 0,720 0,063

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo 3,600 1,800 1,800

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 62,560 31,28 31,28

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000 RV(tel) Tabelul 6.12 2,837 0,292 2,340 0,204 RW(tel) 11,700 5,850 5,850 RZ(tel) 304,52 152,2 152,2 RU(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002 RV(int) Tabelul 6.12 1,008 1,008 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

574,19 0,0330 282,9 8,47 282,7

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel

1 574,19 > 1

Tabel 10b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,066 0,022 0,022 0,022

RC Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 6,593 2,197 2,197 2,197

RM Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 47,923 15,97 15,97 15,97

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,011 0,004 0,004 0,004 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,360 0,360 0,360

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 18,768 6,256 6,256 6,256

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,005 0,005

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,504 0,504

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 19,496 19,49

92

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

94,446 24,81 44,82 24,81

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 0,9445 x 10-3 < 10-3

Tabel 10d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

16,483 5,494 5,494 5,494

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 329,65 109,8 109,8 109,8

RCtel 329,65 109,8858

109,8858

109,8858

RCint 329,65 109,8858

109,8858

109,8858

RMel Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 2.396, 798,7 798,7 798,7

RMtel 2.396, 798,7 798,7 798,7 RMint 2.396, 798,7 798,7 798,7

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

2,700 0,900 0,900 0,900 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 54,000 18,00 18,00 18,00

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 938,40 312,8 312,8 312,8

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 8,775 2,925 2,925 2,925

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 175,50 58,50 58,50 58,50

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4.567, 1.522, 1.522, 1.522,

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 6,300 6,300

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 25,200 25,20

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 974,80 974,8

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

14.947 4.647, 5.653, 4.647,

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 14,947 x 10-2 > 10-2

Alegerea măsurilor de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32

Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): R

D = R

A + R

B Tabel 10

27,34 0,0330 11,538 4,3954 11,373 0,0000 RI Tabelul 6.12 Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o

influenţează (surse: S2, S3 şi S4): Tabel 10 546,85 0,0000 271,44 4,0701 271,33 0,0000

93R

I = ∑R

U + ∑R

V TOTAL 574,19 0,03 282,99 8,47 282,71 RS

Tabelul 6.12 Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: R

S = R

A + ∑R

U Tabel 10

0,03 0,0330 0,0000 0,0020 0,0000 0,0000 RF Tabelul 6.12

Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 1010,05 0,0000 0,9319 8,4635 0,6524 0,0000

RO Tabelul 6.12 Riscul datorită defectării sistemelor interioare : RO = 0 Tabel 10

564,11 0,0000 282,05 0,0000 282,05 0,0000 TOTAL 574,19 0,03 282,99 8,47 282,71

Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze: - căderii trăsnetului pe structură: 4,76% - căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 95,24% Alegerea măsurilor de protecţie

Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10). Măsurile adecvate sunt următoarele:

a) Soluţia A: - Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;

instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min - Zona Z3

- Structură protejată de SPT I - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)

pe instalaţia electrică - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)

pe instalaţia de telefonie - Protecţie cu SPD coordonate : NPT I pe instalaţia de internet - Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:

La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

94

- Ecran spaţial: Zona 2 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu latura ochiului retelei (m) 0,5; Zona 4 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0,5;

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale

componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua – Soluţia A Tabel 12a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,033 0,0330

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

0,036 0,0110 0,0176 0,0077

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

0,263 0,1316 0,1316

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

0,048 0,0240 0,0240

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,000 0,000 0,00

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,000 0,000

1 0,000

1 0,000

1

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo 0,004 0,002 0,002

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,156 0,078 0,078

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000 RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0003 0,0005 0,0002 RW(tel) 0,012 0,006 0,006 RZ(tel) 0,305 0,152 0,152 RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,000 RV(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,860 0,0330 0,41 0,02 0,40

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel

1 0,86 < 1

Table 12b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,001 0,0004 0,0001 0,0004 RC Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 0,079 0,026 0,026 0,026

95

RM Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 0,201 0,005 0,191 0,005

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0004 0,0004 0,0004

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,047 0,0156 0,0156 0,0156

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,005 0,0050

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,195 0,1950

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,529 0,05 0,43 0,05

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 0,53 x 10-5 < 10-3

Table 12d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,242 0,1099 0,0220 0,1099

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099 RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RMel Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 0,958 0,0799 0,7987 0,0799

RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799 RMint 8,147 0,0799 7,9871 0,0799

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,002 0,0009 0,0002 0,0009 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,006 0,0029 0,0006 0,0029

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,176 0,0585 0,0585 0,0585

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,013 0,0126

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,252 0,2520

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 9,748 9,7480

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

28,459 3,06 22,33 3,06

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 28,46 x 10-5 < 10-2

96

b) Soluţia B:

Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie: - Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare

manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate - Zona Z2 - Zona Z3 - Zona Z4

- Structură protejată de SPT I - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)

pe instalaţia electrică - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)

pe instalaţia de telefonie - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe

instalaţia de internet - Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:

La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor - Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa buclei de ordinul 0,5 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale

componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua – Soluţia B Tabel 13a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,033 0,0330

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

0,053 0,0055 0,0440 0,0038

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

0,066 0,0329 0,0329

97

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

0,335 0,1676 0,1676

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,000 0,0000 0,0004 0,0000

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo 0,004 0,0018 0,0018

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,156 0,0782 0,0782

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0001 0,0012 0,0001 RW(tel) 0,012 0,0059 0,0059 RZ(tel) 0,305 0,1523 0,1523 RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 RV(int) Tabelul 6.12 0,001 0,0005 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,966 0,0330 0,44 0,05 0,44

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel

1 0,97 < 1

Table 13b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,001 0,0002 0,0002 0,0002 RC Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

0,020 0,0066 0,0066 0,0066 RM Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

0,101 0,0335 0,0335 0,0335 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,001 0,0004 0,0004 0,0004 RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

0,047 0,0156 0,0156 0,0156 RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,000 0,0000 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,001 0,0005 RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

0,019 0,0195

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,189 0,06 0,08 0,06

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 0,19 x 10-5 < 10-3

Table 13d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

98

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,165 0,0549 0,0549 0,0549

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099 RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RMel Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 0,240 0,0799 0,0799 0,0799

RMtel 2,396 0,7987 0,7987 0,7987 RMint 2,396 0,7987 0,7987 0,7987

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,001 0,0005 0,0005 0,0005 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,004 0,0015 0,0015 0,0015

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,176 0,0585 0,0585 0,0585

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0032

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,025 0,0252

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,975 0,9748

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

14,338 4,44 5,45 4,44

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 14,34 x 10-5 < 10-2

c) Soluţia C: - Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;

instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min - Zona Z3

- Structură protejată de SPT I - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x)

pe instalaţia electrică - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)

pe instalaţia de telefonie - Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x) pe

instalaţia de internet - Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:

La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

99

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în

vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)

Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km

- Ecran spaţial: Zona 2 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0,1; Zona 4 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0,1;

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale

componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua – Soluţia C Tabel 14a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,033 0,0330

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

0,036 0,0110 0,0176 0,0077

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

0,110 0,0549 0,0549

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

0,048 0,0240 0,0240

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,001 0,0002 0,0003 0,0001

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo 0,007 0,0036 0,0036

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,313 0,1564 0,1564

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0003 0,0005 0,0002 RW(tel) 0,012 0,0059 0,0059 RZ(tel) 0,305 0,1523 0,1523

100RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 RV(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0004 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,865 0,0330 0,41 0,02 0,40

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel

1 0,87 < 1

Table 14b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,001 0,0004 0,0001 0,0004 RC Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

0,033 0,0110 0,0110 0,0110 RM Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

0,089 0,0048 0,0797 0,0048 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,002 0,0007 0,0007 0,0007 RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

0,094 0,0313 0,0313 0,0313 RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,000 0,0000 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,001 0,0010 RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

0,039 0,0390

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,259 0,05 0,16 0,05

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 0,26 x 10-5 < 10-3

Table 14d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,242 0,1099 0,0220 0,1099

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099 RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099

RMel Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 1,757 0,0799 1,5974 0,0799

RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799 RMint 1,757 0,0799 1,5974 0,0799

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

101RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,004 0,0018 0,0004 0,0018 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,692 1,5640 1,5640 1,5640

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,006 0,0029 0,0006 0,0029

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,176 0,0585 0,0585 0,0585

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0025

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,050 0,0504

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,950 1,9496

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

17,206 3,85 9,51 3,85

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 17,21 x 10-5 < 10-2

Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în $x10^6)

Pierdere economica Structură Z1 Z2 Z3 Z4

Relaţia de referinţă I7-2011

Date din tabelul

Clădire, CB 73,0 0,000 2,000 70,000 1,000 Tabel 4 Conţinut, CC 7,0 0,000 0,900 6,000 0,100 Tabel 4 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel 8,0 0,000 5,000 3,000 0,015 Tabel 4 Sisteme de telefonie interioare, CStel 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 Tabel 4 Sisteme de date/internet interioare, CSint 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 Tabel 4 Tabel 16– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $)

Pierdere economica

Referinţă pentru

relaţie/ tabel I7-2011

Date din tabelul

Ecuaţie pentru componenta cu căderea

trăsnetului Total Z1 Z2 Z3 Z4

CL (neprotejată) Relaţia A6.7.1

CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV)x(CA+CB+CS+CC)+(RC+RM+RW+RZ)xCS 610.838,9 279.093,4 238.004,9 93.740,6

CRL (protejată sol.A) Relaţia A6.7.1

CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV)x(CA+CB+CS+CC)+(RC+RM+RW+RZ)xCS 1.170,2 187,1 920,1 63,0

CRL (protejată sol.B) Relaţia A6.7.1 622,1 268,3 263,5 90,2

CRL (protejată sol.C) Relaţia A6.7.1 712,7 234,1 399,8 78,8 Tabel 17 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $)

Măsuri de protecţie

Relaţia de referinţă I7-

2011 CP CPM

Costul anual CPM al solutiei

A

Costul anual CPM al

solutiei B

Costul anual CPM al

solutiei C SPT de clasă I Relaţia A6.7.3 100.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0 SPT de clasă IV Relaţia A6.7.3 80.000,0 8.000,0 Sistem de detectare a 50.000,0 5.000,0 5.000,0 5.000,0

102incendiului Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate 40.000,0 4.000,0 4.000,0 Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0,5) 100.000,0 10.000,0 10.000,0 Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0,1) 110.000,0 11.000,0 11.000,0 1,5x SPD pe reţeaua electrică 20.000,0 2.000,0 2x SPD pe reţeaua electrică 24.000,0 2.400,0 2.400,0 3x SPD pe reţeaua electrică 30.000,0 3.000,0 3.000,0 3.000,0 1,5x SPD pe sistemul de telefonie 10.000,0 1.000,0 2x SPD pe sistemul de telefonie 12.000,0 1.200,0 3x SPD pe sistemul de telefonie 15.000,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0 1,5x SPD pe sistemul de internet 10.000,0 1.000,0 1.000,0 2x SPD pe sistemul de internet 12.000,0 1.200,0 1.200,0 3x SPD pe sistemul de internet 15.000,0 1.500,0 1.500,0 COST TOTAL ANUAL CPM 30.500,0 20.000,0 31.100,0 Tabel 18– Economii de cheltuieli anuale (valori în $), pe variante

Relaţia de referinţă I7-

2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea

trăsnetului Solutia A Solutia B Solutia C Pierderi pentru structura neprotejata,CL Relaţia A6.7.4 610.838,90 610.838,90 610.838,90 Costul total al pierderilor reziduale, CRL Relaţia A6.7.4 1.170,23 622,06 712,73 Costul anual al masurilor de protectie, CPM Relaţia A6.7.4 30.500,00 20.000,00 31.100,00 Economia anuala de bani, S Relaţia A6.7.4 579.168,68 590.216,84 579.026,17

103

4.3. CLADIRE BIROURI Lista 1

Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului :

1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia Denumirea obiectivului: Clădire birouri Locul de amplasare (adresa): Iaşi, str. Hlincea 20

2. Tipuri de pierderi luate în considerare L1: pierderea de vieţi omeneşti; L2: pierderea unui serviciu public; L4: pierderea economică;

3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.1.Dimensiuni constructive, în metri

Lungime: 40 Lăţime: 20 Înălţime: 25

3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm: 250 3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2)

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,

definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4) Rural

3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit prin relaţia A6.2.3);

Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive 3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea

tabelul A6.2.2) Structură neprotejată de SPT

3.7.Numărul de persoane din structură 3.7.1. Numărul total de persoane

În interior: 194 În exterior: 6

4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate. - fără

5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat. 5.1.Tip de serviciu

Energie electrică Telefon Alte servicii (internet)

5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs Cablu neecranat

Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3 Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor

5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2) Fără post de transformare în zonă

5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul A6.4.4)

104

1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţii.

2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5.6.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat

Aerian – electric, internet Îngropat - telefon

Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc

Hc = 6 m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.

5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc Lc(el)=200m Lc(tel)=1000m (necunoscuta) Lc(int)=250m

5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile, Cd/c

traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate 6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare, ru (a se vedea tabelul A6.3.2)

linoleum, lemn 6.2.Tipul suprafeţei solului, ra (a se vedea tabelul A6.3.2)

Agricolă, beton 6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)

Mediu 6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul A6.3.3)

Fără măsuri 6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit prin

relaţia A6.2.3); Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive

6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5) Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi

numărul de persoane sub 100) 6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt

Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 10 6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf

Spital 6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo

Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 10

105

Procedură pentru evaluarea riscului pentru o clădire de birouri

Se considera o clădire de birouri ce adăposteşte o firma de informatica localizata în Iaşi. Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului

necesare pentru evaluarea riscului s-a făcut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus. Structura este situata pe un teren plat fără nici o clădire învecinată. Clădirea este deservita de o reţea de energie electrica aeriana de 250m lungime, o reţea de

telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o reţea de internet aeriana de 250m lungime. Se vor determina următoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti, riscul R2 al

pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice. Componentele riscurilor vor fi determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6.10 din I7/2011). Sunt selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri. Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Idem, exemplu spital.

În următoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce o deservesc pe aceasta.

Se utilizează următoarele date şi caracteristici: 1) clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul 2; 2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3a; 3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3b; 4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3c.

Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii Idem, exemplu spital.

Tabel 3a - Date şi caracteristici ale liniilor electrice

Idem, exemplu spital.

Tabel 3b - Date şi caracteristici ale liniilor de telefon. Idem, exemplu spital.

Tabel 3c - Date şi caracteristici ale liniilor de internet Idem, exemplu spital.

Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora Definirea zonelor din clădirea de birouri şi caracteristicile acestora

Ţinând seama de următoarele elemente – tipul suprafeţei solului este diferit în zona de intrare, în grădină şi în interiorul structurii, – structura şi arhiva sunt compartimente rezistente la foc, – nu există un ecran tridimensional, – pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri, următoarele zone principale pot fi definite:

− Z1 zona de intrare în clădire; − Z2 arhiva – este separată într-un compartiment rezistent la foc;

106

− Z3 birourile; − Z4 centru informatic. − Z5 grădina;

Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4. În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului,

valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1)

− Lt e = 10–2 în exteriorul structurii, − Lt i = 10–4 în interiorul structurii, − Lf = 10–2,

au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.

Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6.3.6), valorile medii tipice − Lf = 10–2, − Lo = 10–3,

în lipsa altor informaţii privind np, nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată.

Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:

− Lf = 2 × 10–1 Tabel 4a - Caracteristicile zonei exterioare Z1 – zona de intrare în clădire

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei solului

Marmură ra 10-3 Tabelul A6.3.2

Protecţia împotriva şocurilor electrice

Fără măsuri de protecţie PA 1 Tabelul A6.2.1

Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da Lt = np x Lt e / nt = 4/200*10-2 = 4*10-4

Lt 2*10-4 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np 4

Tabel 4b - Caracteristici zona interioara Z2 (arhiva)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Risc de incendiu Ridicat (ST≥800 MJ/m2) rf 10-1 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat

Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de persoane sub 100)

hz1 2 Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1

Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

107Sisteme de internet Nu Conectate la

linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

20

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 20/200*10-4 = 1*10-5

Lt1 1*10-5 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da: Clădire de birouri Lf = (np / nt) x (tp/8760)

Lf1 1*10-2 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

R4 - Risc de pierdere economică Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Nu Lt1 Tabelul A6.3.7 Pierderi prin avarii fizice Da Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7

Valori costuri pierderi preconizate

Clădire, CB $x10^6 2 Conţinut, CC $x10^6 0,9 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 5 Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5

Tabel 4c - Caracteristici zona interioara Z3 (birouri)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Protecţie împotriva şocurilor electrice PA

Risc de incendiu Scăzut (ST<400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel scăzut de panică hz1 2

Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1 Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

Sisteme de internet Da Conectate la linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

160

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5

Lt1 8*10-5 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da

Lf1 8*10-3 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice

108Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierdere economică Pierderi prin avarii fizice Da: Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7 Valori costuri pierderi preconizate Clădire, CB $x10^6 70 Conţinut, CC $x10^6 6

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 3

Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5

Tabel 4d - Caracteristici zona interioara Z4 (centru informatic)

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2

Protecţie împotriva şocurilor electrice PA

Risc de incendiu Scăzut (ST<400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4 Pericol special, definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel scăzut de panică hz1 2

Tabelul A6.3.5

Nici un pericol special hz2 1 Nici un pericol special hz3 1 Nici un pericol special hz4 1 Protecţie împotriva incendiului

Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da

Cconectate la linia de

alimentare cu energie

electrică la JT

Sisteme de telefonie Da Conectate la linia de

telefonie

Sisteme de internet Da Conectate la linia de internet

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np tp

14

Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierdere de vieţi omeneşti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da, persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5

Lt1 7*10-6 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da

Lf1 7*10-4 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3

Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare

Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4

Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/ Tabelul A6.3.6

Pierdere economică Pierderi prin avarii fizice Da: Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7 Valori costuri pierderi preconizate Clădire, CB $x10^6 1 Conţinut, CC $x10^6 0,1

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel $x10^6 0,015

Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 1

109 Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 1

Tabel 4e - Caracteristicile zonei exterioare Z5 – grădina

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă Tipul suprafeţei solului

agricolă ra 10-2 Tabelul A6.3.2

Protecţia împotriva şocurilor electrice

Gard de protecţie PA 0 Tabelul A6.2.1

Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da Lt = np x Lt e / nt = 2/200*10-2 = 2*10-4

Lt 1*10-4 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

np 2

Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Idem, exemplu spital.

Tabel 6 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Idem, exemplu spital.

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Specific acestui caz studiat, fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat, este exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.1÷6.4 din I7/2011.

Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.6 - Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.8 - Factori care influenţează componentele de risc într-o structură din I7/2011.

Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură

RA x x RB x x x RC1)

RM1) Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: Linii electrice: RU(el ) x x x RV(el) x x x RW(x) 1)

RZ(x) 1) Linii de telefon: RU(tel ) x x x RV(tel) x x x RW(x) 1)

RZ(x) 1) Linii de internet: RU(int ) x x x RV(int) x x x RW(x) 1)

RZ(x) 1)

Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

110

Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură RB x x x RC x x x RM x x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x x x RW(int) x x x RZ(int) x x x

Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

RB x x x RC x x x RM x x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x x x RW(int) x x x RZ(int) x x x

Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8.

Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură

PA Tabel A6.2.1 Fără măsuri de proteţie 1 0

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT 1 1 1

PC Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate

PCel Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate

PCtel Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate

PCint Relaţia A6.2.1 Tabel 3

Fără protecţie cu SPD coordonate

PM Relaţia A6.2.2 Tabel 3 PMel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 PMtel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PU(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PU=PLD 1 1 1 PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ=PLI PU(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PU=PLD 1 1 1

111PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1 PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ=PLI PU(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PU=PLD 1 1 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ=PLI

Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT

1 1 1

PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu SPD coordonate

1,0000 1,0000 1,0000

PCel 1,0000 1,0000 1,0000 PCtel 1,0000 1,0000 1,0000 PCint 1,0000 1,0000 1,0000 PM Tabel A6.2.4

Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5

Relaţia A6.2.4

Tabel 2 PM=PMS KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4

1,0000 1,0000 1,0000

PMel 1,0000 1,0000 1,0000 PMtel 1,0000 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1 PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4 PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1 PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1 PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 1 1 PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1 1 1

Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol Relaţia de

referinţă I7-2011

Date din tabelul

Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură

PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură neprotejată de SPT

1 1 1

PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu SPD coordonate

1,0000 1,0000 1,0000

PCel 1,0000 1,0000 1,0000 PCtel 1,0000 1,0000 1,0000 PCint 1,0000 1,0000 1,0000 PM Tabel A6.2.4

Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5

Relaţia A6.2.4

Tabel 2 PM=PMS KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4

1,0000 1,0000 1,0000

PMel 1,0000 1,0000 1,0000 PMtel 1,0000 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1 PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1 PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4 PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1

112PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1 PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1 PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1 PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 1 1 PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1 1 1

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas (Lt), avariei fizice (Lf ), sau datorită defectării sistemelor interioare (Lo) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat. În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7. Aceste valori specificate în Anexa 6.3 se referă la structură luată în ansamblu. Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei. Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii, bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă.

Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Date din

tabelul Lt Relaţia A6.3.1

Tabelul A6.3.1 2,00E-04 1,00E-05 8,00E-05 7,00E-06 1,00E-04 Tabel 4

Lf Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1 1,00E-03 8,00E-03 7,00E-04

Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Date din

tabelul Lf Relaţia A6.3.6

Tabelul A6.3.6 2,00E-03 2,00E-03 2,00E-03 Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6 2,00E-04 2,00E-04 2,00E-04

Tabel 4

Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice Tip de

pierdere Relaţia de

referinţă I7-2011 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Date din

tabelul Lf Relaţia A6.3.6

Tabelul A6.3.6 2,00E-01 2,00E-01 2,00E-01 Tabel 4

Lo Relaţia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

Tabel 4

Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10. Tabel 10a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,002 0,0022

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

2,389 2,1977 0,1758 0,0154

113

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,391 0,3600 0,0288 0,0025

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(tel) Tabelul 6.12 1,272 1,1700 0,0936 0,0082 RW(tel) RZ(tel) RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0002 0,0000 RV(int) Tabelul 6.12 0,548 0,5040 0,0403 0,0035 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

4,602 0,0022 4,23 0,34 0,03

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1 4,6 > 1

Tabel 10b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

2,242 2,1977 0,0220 0,0220

RC Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo 6,593 2,1977 2,1977 2,1977

RM Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo 47,923 15,974 15,974 15,974

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,367 0,3600 0,0036 0,0036 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,3600 0,3600 0,3600

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 18,768 6,2560 6,2560 6,2560

RV(tel) 1,193 1,1700 0,0117 0,0117 RW(tel) 3,510 1,1700 1,1700 1,1700 RZ(tel) 91,358 30,452 30,452 30,452 RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,514 0,5040 0,0050 0,0050 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

1,512 0,5040 0,5040 0,5040 RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

58,488 19,496 19,496 19,496 Total R2 Tabelul 6.6

R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

233,54 80,64 76,45 76,45

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 2,33 x 10-3 > 10-3

114

Tabel 10d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

224,16 219,7 2,197 2,197

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RCtel RCint

RMel Tabelul 6.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

RMtel RMint

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

36,720 36,00 0,360 0,360 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 119,34 117,0 1,170 1,170

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

101,80 100,8 1,008 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

482,03 473,5 4,74 3,73

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 0,482 x 10-2 < 10-2

Alegerea măsurilor de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32

Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RD Tabelul 6.12

Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1): R

D = R

A + R

B Tabel 10

2,39 0,0022 2,1977 0,1758 0,0154 0,0000 RI

Tabelul 6.12 Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): R

I = ∑R

U + ∑R

V Tabel 10

2,21 0,0000 2,0341 0,1629 0,0143 0,0000 TOTAL 4,60 0,00 4,23 0,34 0,03 RS

Tabelul 6.12 Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: R

S = R

A + ∑R

U Tabel 10

0,00 0,0022 0,0000 0,0002 0,0000 0,0000 RF Tabelul 6.12

Riscul datorită avariilor fizice : RF = RB + ∑RV

Tabel 104,60 0,0000 4,2318 0,3385 0,0296 0,0000

RO Tabelul 6.12 Riscul datorită defectării sistemelor interioare : Tabel 10 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

115RO = 0

TOTAL 4,60 0,00 4,23 0,34 0,03

Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze: - căderii trăsnetului pe structură: 51,95% - căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 48,05% Alegerea măsurilor de protecţie

Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10). Măsurile adecvate sunt următoarele:

a) Soluţia A: - Fără măsuri de reducere a consecinţelor unui incendiu - Structură protejată de SPT IV - Protecţie cu SPD coordonate pentru NPT IV.

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua – Soluţia A Tabel 12a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,002 0,0022

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

0,478 0,4395 0,0352 0,0031

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,012 0,0108 0,0009 0,0001

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo

RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(tel) Tabelul 6.12 0,038 0,0351 0,0028 0,0002 RW(tel) RZ(tel) RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(int) Tabelul 6.12 0,016 0,0151 0,0012 0,0001 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,546 0,0022 0,50 0,04 0,00

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1 0,55 < 1

116

Table 12b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,448 0,4395 0,0044 0,0044 RC Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

0,576 0,1919 0,1919 0,1919 RM Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

4,185 1,3950 1,3950 1,3950 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,011 0,0108 0,0001 0,0001

RW(el) Tabelul

6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare:RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,032 0,0108 0,0108 0,0108

RZ(el) Tabelul 6.12

Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

1,408 0,4692 0,4692 0,4692 RV(tel) 0,036 0,0351 0,0004 0,0004 RW(tel) 0,105 0,0351 0,0351 0,0351 RZ(tel) 2,741 0,9136 0,9136 0,9136 RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,015 0,0151 0,0002 0,0002 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,045 0,0151 0,0151 0,0151 RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

1,755 0,5849 0,5849 0,5849

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

11,357 4,12 3,62 3,62

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 11,36 < 100

Table 12d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

44,833 43,95 0,439 0,439

RCel Tabelul 6.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RCtel RCint RMel Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

RMtel RMint

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 1,102 1,0800 0,0108 0,0108

117RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

3,580 3,5101 0,0351 0,0351 RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

3,054 3,0240 0,0302 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

52,570 51,57 0,52 0,49

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 52,57 x 10-5 < 10-2

b) Soluţia B: Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie: - Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;

instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min - Zona Z2

- Structură neprotejată de SPT - Protecţie cu SPD pe liniile racordate.

Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale

componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.

K4 – Iteraţia a doua – Soluţia B Tabel 13a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RA Tabelul 6.12 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,002 0,0022

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

0,631 0,4395 0,1758 0,0154

RC1) Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo

RM1) Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el)

Tabelul 6.12

Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,000 0,0000 0,0000 0,0000

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,003 0,0022 0,0009 0,0001

RW(el)

Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo

118RZ(el)

Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo

RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(tel) Tabelul 6.12 0,010 0,0070 0,0028 0,0002 RW(tel) RZ(tel) RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000 RV(int) Tabelul 6.12 0,004 0,0030 0,0012 0,0001 RW(int) RZ(int)

Total R1 Tabelul 6.6 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

0,650 0,0022 0,45 0,18 0,02

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1 0,65 < 1

Table 13b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,483 0,4395 0,0220 0,0220 RC Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

0,576 0,1919 0,1919 0,1919 RM Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

4,185 1,3950 1,3950 1,3950 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:

RV(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,002 0,0022 0,0001 0,0001 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,032 0,0108 0,0108 0,0108 RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

1,408 0,4692 0,4692 0,4692 RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

0,003 0,0030 0,0002 0,0002 RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

0,045 0,0151 0,0151 0,0151 RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

1,755 0,5849 0,5849 0,5849

Total R2 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

8,490 3,11 2,69 2,69

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu RT Tabel 1 8,49 x 10-5 < 10-3

Table 13d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

Simbol al componentei

de risc

Referinţă pentru

relaţie/tabel I7-2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului

Date din tabelul

Valoare ×(10–5) Struc-tura

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

RB Tabelul 6.12 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf

Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

48,350 43,954 2,1977 2,1977 RCel Tabelul 6.12

Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo

RCtel RCint RMel Tabelul 6.12

Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo

119

RMtel RMint

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12

Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf

Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9

0,238 0,2160 0,0108 0,0108 RW(el)

Tabelul 6.12 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(el)

Tabelul 6.12 Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,772 0,7020 0,0351 0,0351

RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,635 0,6048 0,0302

RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo

RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo

Total R4 Tabelul 6.6 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x)

49,995 45,48 2,27 2,24

RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu RT Tabel 1 49,99 x 10-5 < 10-2

Tabel 14– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în $x10^6)

Pierdere economica Structură Z1 Z2 Z3 Z4 Z5

Relaţia de referinţă I7-2011

Date din tabelul

Clădire, CB 73,0 0,000 2,000 70,000 1,000 0,000 Tabel 4 Conţinut, CC 7,0 0,000 0,900 6,000 0,100 0,000 Tabel 4 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică, CSel 8,0 0,000 5,000 3,000 0,015 0,000 Tabel 4 Sisteme de telefonie interioare, CStel 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 0,000 Tabel 4 Sisteme de date/internet interioare, CSint 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 0,000 Tabel 4 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $)

Pierdere economica

Referinţă pentru

relaţie/ tabel I7-2011

Date din tabelul

Ecuaţie pentru componenta cu căderea

trăsnetului Total Z1 Z2 Z3 Z4

CL (neprotejată) Relaţia A6.7.1

CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV)x(CA+CB+CS+CC)+(RC+RM+RW+RZ)xCS 46.053,0 42.148,3 3.788,6 116,1

CRL (protejată sol.A) Relaţia A6.7.1

CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV)x(CA+CB+CS+CC)+(RC+RM+RW+RZ)xCS 5.017,3 4.589,6 412,5 15,1

CRL (protejată sol.B) Relaţia A6.7.1 5.936,4 4.047,5 1.819,1 69,9 Tabel 16 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $)

Măsuri de protecţie

Relaţia de referinţă I7-

2011 CP CPM

Costul anual CPM al solutiei

A

Costul anual CPM al

solutiei B SPT de clasă I Relaţia A6.7.3 100.000,0 10.000,0 SPT de clasă IV Relaţia A6.7.3 80.000,0 8.000,0 8.000,0 Sistem de detectare a incendiului 50.000,0 5.000,0 5.000,0

120Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0,5) 100.000,0 10.000,0 Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0,1) 110.000,0 11.000,0 1,5x SPD pe reţeaua electrică 20.000,0 2.000,0 2.000,0 2.000,0 2x SPD pe reţeaua electrică 24.000,0 2.400,0 3x SPD pe reţeaua electrică 30.000,0 3.000,0 1,5x SPD pe sistemul de telefonie 10.000,0 1.000,0 1.000,0 1.000,0 2x SPD pe sistemul de telefonie 12.000,0 1.200,0 3x SPD pe sistemul de telefonie 15.000,0 1.500,0 1,5x SPD pe sistemul de internet 10.000,0 1.000,0 1.000,0 1.000,0 2x SPD pe sistemul de internet 12.000,0 1.200,0 3x SPD pe sistemul de internet 15.000,0 1.500,0 COST TOTAL ANUAL CPM 12.000,0 9.000,0 Tabel 17– Economii de cheltuieli anuale (valori în $), pe variante

Relaţia de referinţă I7-

2011

Ecuaţie pentru componenta cu căderea

trăsnetului Solutia A Solutia B Pierderi pentru structura neprotejata,CL Relaţia A6.7.4 46.052,99 46.052,99 Costul total al pierderilor reziduale, CRL Relaţia A6.7.4 5.017,26 5.936,44 Costul anual al masurilor de protectie, CPM Relaţia A6.7.4 12.000,00 9.000,00 Economia anuala de bani, S Relaţia A6.7.4 29.035,72 31.116,54

-121-

II.5. DETERMINAREA ZONEI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI A DISPOZITIVELOR CU AMORSARE (PDA)

5.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene, turnuri de răcire,

acoperişuri, rezervoare etc) - Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează

PDA-ul) - Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat - Nivel de protecţie împotriva trăsnetului, calculat conform paragraf 6.2.1 din I7-

2011 - Tip de construcţie:

o clădiri înalte şi foarte înalte, o depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil)

- Avansul amorsarii al PDA dat de producator, ΔT; Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică

fiecărei investiţii. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare, cu restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte).

5.2. Breviar de calcul 5.2.1. Calcularea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor cu amorsare

(PDA) se face în conformitate cu capitolul 6.3 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe minime de 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de exemplu antenele, turnurile de răcire, acoperişurile, rezervoarele etc.).

5.2.2. Pentru determinarea volumului de protejat delimitat de suprafaţa de revoluţie care are aceeaşi axă cu PDA se vor calcula razele de protecţie Rp corespunzătoare diferitelor înălţimi h caracteristice structurii (zonei) de protejat (antene, turnuri de răcire, rezervoare, elemente specifice ale construcţiei – aticuri, acoperişuri) conform fig. 5.1 (figura 6.30 din I7-2011);

Figura 5.1. Raza sferei fictive

5.2.3. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul

orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de

-122-

construcţie de protejat) este mai mare de 5m, raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de la paragraful 6.3.2.4. din I7-2011:

)2( )-2( LRLhRhRP Δ+Δ+= (5.2.1) unde,

- ΔL - lungimea suplimentară determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA; - h - distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează

raza de protecţie (h1, h2, h3 din fig. 5.1) - R - raza sferei fictive conform NFC17-102-2009:

20 m - pentru nivelul de protectie I 30 m - pentru nivelul de protectie II 45 m - pentru nivelul de protectie III 60 m - pentru nivelul de protectie IV

5.2.4. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene, turnuri de răcire, acoperişuri, rezervoare etc).

5.2.5. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 5.2.4 se vor adopta alte mijloacele de protecţie împotriva trăsnetului conform capitolului 6 din I7-2011 astfel încât să se asigure nivelul de protecţie cerut (reţea de captare, conductoare de echipotenţializare).

5.3. Exemplu de calcul Se consideră o clădire de birouri cu forma constructivă conform figurii 5.1, având

dimensiunile la nivelul solului de 40x20m şi la nivelul terasei superioare de 20x20m. Înălţimea maximă a cladirii este de 25m, iar cea intermediară de 15m. În urma evaluării necesităţii protecţiei împotriva trăsnetului a rezultat nivelul de protecţie IV (anexa 6.9 din I7-2011). Pe terasa superioară sunt amplasate echipamente cu înălţimea maximă de 1,0m. Se va monta un PDA având avansul amorsarii ΔT dat de producator de 30μs. Să se determine dacă volumul de protejat dat de montarea PDA-ului acoperă întreaga clădire de protejat.

Avansul amorsării nu este cunoscut iniţial, el trebuie determinat prin încercări succesive, plecând de la cele mai puţin performante PDA-uri, care sunt şi mai economice. Dacă va fi nevoie de o rază mare de protecţie, se va ajunge la an avans al amorsării mare.

Pentru determinarea volumului de protejat este suficient să se calculeze razele de protecţie Rp corespunzătoare celor trei înălţimi caracteristice ale clădirii de protejat (vezi figura 5.1).

Înălţimea de montare a vârfului PDA-ului este de minim H = 1,0 + 2,0 = 3,0m faţă de nivelul terasei superioare.

Cele trei înălţimi caracteristice clădirii de protejat sunt h1 = 2,0 m, h2 = 3,0 m şi h3 = 2,0 + 1,0 + (25 – 15) = 13,0 m.

Raza sferei fictive corespunzător nivelulului de protecţie IV este R = 60m. Lungimea suplimentară ΔL determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA este dată de

relaţia de la 6.3.2.4. din I7-2011: ΔL = v (m/μs) x ΔT (μs)

(5.2.2) în care v [m/μs] - viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; pentru calcul se adoptă valoarea medie v = 1 m/μs.

Rezultă: ΔL = 1 m/μs x 30 μs = 30 m. Pentru de terminarea razelor de protecţie Rp1 şi Rp2 se va utiliza abacul de la figura

6.31d din I7-2011, după cum este prezentat în figura 5.2.

-123-

R = 60 m ΔL (m) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

ΔT (μs) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

h (m) Rp 2 13,86 17,32 20,40 23,24 25,92 28,50 30,98 33,41 35,78 38,11 40,40 42,66 3 20,78 25,98 30,59 34,86 38,88 42,74 46,48 50,11 53,67 57,16 60,60 63,99 4 27,71 34,64 40,79 46,48 51,85 56,99 61,97 66,81 71,55 76,21 80,80 85,32 5 34,64 43,30 50,99 58,09 64,81 71,24 77,46 83,52 89,44 95,26 101,00 106,656 36,18 44,54 52,05 59,03 65,64 72,00 78,16 84,17 90,05 95,83 101,53 107,167 37,63 45,73 53,07 59,92 66,45 72,74 78,84 84,80 90,64 96,39 102,06 107,668 39,00 46,86 54,05 60,79 67,24 73,46 79,50 85,42 91,22 96,93 102,57 108,15

10 41,53 48,99 55,90 62,45 68,74 74,83 80,78 86,60 92,33 97,98 103,56 109,0912 43,83 50,95 57,63 64,00 70,15 76,13 81,98 87,73 93,39 98,97 104,50 109,9814 45,92 52,76 59,24 65,45 71,48 77,36 83,12 88,79 94,39 99,92 105,40 110,8316 47,84 54,44 60,74 66,81 72,73 78,51 84,20 89,80 95,34 100,82 106,25 111,6418 49,61 56,00 62,14 68,09 73,90 79,60 85,21 90,75 96,23 101,67 107,06 112,4120 51,23 57,45 63,44 69,28 75,00 80,62 86,17 91,65 97,08 102,47 107,82 113,1425 54,77 60,62 66,33 71,94 77,46 82,92 88,32 93,67 98,99 104,28 109,54 114,7830 57,66 63,25 68,74 74,16 79,53 84,85 90,14 95,39 100,62 105,83 111,02 116,1935 60,00 65,38 70,71 75,99 81,24 86,46 91,65 96,82 101,98 107,12 112,25 117,3740 61,85 67,08 72,28 77,46 82,61 87,75 92,87 97,98 103,08 108,17 113,25 118,3245 63,25 68,37 73,48 78,58 83,67 88,74 93,81 98,87 103,92 108,97 114,02 119,0650 64,23 69,28 74,33 79,37 84,41 89,44 94,47 99,50 104,52 109,54 114,56 119,5855 64,81 69,82 74,83 79,84 84,85 89,86 94,87 99,87 104,88 109,89 114,89 119,9060 65,00 70,00 75,00 80,00 85,00 90,00 95,00 100,00 105,00 110,00 115,00 120,00

După cum se vede din tabelul din figura 5.2, pentru h1 = 2,0 m şi ΔL = 30 m,

Rp1=28,5m, iar pentru h2 = 3,0 m şi ΔL = 30 m, Rp2=42,74m. Pentru h3 = 13,0 m, ΔL = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.2.1 rezultă:

)30602( 30)13-602( 31)2( )-2( 333 +××+××=Δ+Δ+= LRLhRhRP

m 75,76589145001391501 30107 313 ==+=×+×=PR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 2210,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

100,00

110,00

120,00

Calcul raza de protectie

5μs10μs15μs20μs25μs30μs35μs40μs45μs50μs55μs60μs

h (m)

Rp

(m)

2 3 1087654 555045403530252018161412 60

ΔT

Figura 5.2. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m

-124-

10

2 3

13

84,1276,75

71,2442,74

28,5

25 2828

5

40

20

15

1

2 28,53 42,745 71,24

13 76,7528 84,12

h (m) Rp (m)

Figura 5.3. Volumul protejat pentru clădirea de birouri Se observă că un astfel de dispozitiv protejează clădirea analizată. Pentru notele de

calcul este necesară prezentarea schematizată a clădirii protejate, cu indicarea cotelor de amplasare a PDA şi a razelor de protecţie calculate (în plan şi secţiune).

-125-

II.6. ALEGEREA APARATELOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR (SPD)

6.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului,

precum şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc; - clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet; - lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru

echipament; - modul de tratare al neutrului; - nivelul de ţinere la supratensiuni temporare; - curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare); - stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit).

6.2. Breviar de calcul 6.2.1. Pentru stabilirea necesităţii aparatelor de protecţie impotriva supratensiunilor

pentru o structură, se va evalua riscul de impact al trăsnetului conform cap.6 din I7-2011. Această evaluare va avea ca rezultat stabilirea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului, precum şi măsurile necesare pentru reducerea acestui risc.

6.2.2. Protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor din interiorul clădirilor se realizează în trepte, începând de la intrarea în clădire şi până la echipamentele sensibile (pe zone de protecţie împotriva trăsnetului definite conform paragrafului 4.4.3.2 din I7-2011).

6.2.3. În funcţie de poziţia de montaj a unui echipament în cadrul clădirii şi de tensiunea nominală de ţinere la impuls UW a acestui echipament sunt definite 4 categorii de echipamente în conformitate cu tabelele 4.7 şi 4.8 de la paragraful 4.4.2 din I7-2011:

Tabel 6.1 - Clasificarea echipamentelor din punct de vedere al tensiunii de ţinere

Categoria echipamentului

Categoria de ţinere la

impuls

Tensiuni de ţinere la impuls

prescrise pentru echipamente [kV]

Caracteristici Observaţii

IV IV 6,0

Echipamente conectate în imediata apropiere a intrării instalaţiei electrice în clădire. Sunt caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de ţinere şi fiabilitate mare.

Exemple: bloc de măsurare şi protecţie, sisteme de tele-măsurare

III III 4,0

Echipamente conectate în instalaţia electrică fixă, în avalul echipamentelor din clasa IV. Sunt caracterizate de un nivel de ţinere mai redus faţă de echipamentele din categoria de supratensiuni IV şi au o fiabilitate ridicată.

Exemple: dulapuri de distribuţie, întreruptoare, motoare electrice conectate permanent la instalaţia fixă

II II 2,5

Echipamente conectate în avalul instalaţiilor fixe ale clădirii, inclusiv a tabloului de distribuţie. Au un nivel normal de fiabilitate.

Exemple: aparate electrocasnice, scule portabile

I I 1,5

Echipamente conectate în clădire, dacă măsurile de protecţie adecvate sunt adoptate în exteriorul echipamentului.

Exemple: aparate electrocasnice cu circuite electronice sensibile la supratensiuni.

-126-

6.2.4. În funcţie de poziţia lor de montaj şi de curentul de descărcare estimat din acel punct al instalaţiei, aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) se pot selecta (conform anexei E a SR EN 62305-1) după cum urmează:

a) la linia de intrare într-o structură (la graniţa Zonei de Protecţie împotriva Trăsnetului 2, ZPT2 - vezi Fig. 4.6 − Zonele de protecţie la supratensiuni de trăsnet din I7-2011 - de exemplu în tabloul general de distribuţie):

- SPD tip I Curentul de impuls Iimp al SPD trebuie să acopere curentul (parţial) de

trăsnet aşteptat în acest punct al instalaţiei bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragrafele E1 şi/sau E2 din SR EN 62305-1 (riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1, pe servicii – S3 şi/sau în apropierea serviciilor conectate la structură – S4);

Pentru riscul S1, curentul de impuls se calculează cu relaţia 6.1, pentru care k=ke.

Pentru riscurile S3 şi S4, curentul de impuls se alege conform tabelului 6.4 în concordanţă cu nivelul de protecţie la trăsnet. Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 6.4 pot fi reduse cu un factor de 0,5.

- SPD tip II Acest tip de SPD poate fi utilizat atunci când serviciile care intră în

structură sunt complet în zona ZPT 0B sau când propabilitatea de defectare a SPD datorate surselor de defect S1 (căderea trăsnetului pe o structură) şi S3 (căderea trăsnetului pe un serviciu) poate fi ignorată. Curentul nominal de descărcare In necesar al SPD trebuie să asigure nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E2.2 din SR EN 62305-1 - vezi tabelul 6.4 (riscurile asociate căderii trăsnetului în apropierea serviciilor conectate la structură – S4);

Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 6.4 pot fi reduse cu un factor de 0,5.

b) În apropierea aparatelor de protejat (la graniţa ZPT3 sau mai departe, de exemplu la tablouri secundare de distribuţie, sau la prize):

- SPD tip II Curentul nominal de descărcare In necesar al SPD trebuie să asigure nivelul

de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR EN 62305-1 (riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1 sau lângă structură – S2);

- SPD tip III Tensiunea de funcţionare în gol Uoc a unui generator de testare combinată a

SPD se selectează astfel încât să asigure curentul de scurtcircuit corespunzător Isc ce va da nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR EN 62305-1.

Uoc = 2 x Isc (6.1) 6.2.4.1. Pentru dimensionarea SPD trebuie să fie determinat curentul de scurgere prin

punctul de montaj al SPD. Acest curent poate fi generat fie (parţial) de curentul de trăsnet, fie de efectul de inducţie din buclele instalaţiei.

6.2.4.2. Pentru evaluarea curentul de trăsnet (pentru riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1) ce poate circula pe o anumită cale către pământ se poate folosi relaţia (anexa D.3 din SR EN 62305-1):

Ip = k x I (6.2) unde:

-127-

- I – valoarea de vârf a curentului de trăsnet conform nivelului de protecţie (vezi tabelul 6.1 din I7-2011);

- k – factor de divizare a curentul care poate fi: o kc – factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin

conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.4 din I7-2011) pentru instalaţia exterioară de protecţie la trăsnet;

o ke – factor de divizare a curentului în prezenţa unor părţi exterioare conductive, linii electrice şi telecominicaţii ce deservesc clădirea protejată (conform anexa E1 din SR EN 62305-1).

6.2.4.3. Factorul ke este definite de relaţiile:

- pentru serviciile îngropate:

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

=

2

1211 Z

ZnnZZ

Zke (6.3)

- pentru serviciile aeriene:

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛++

=

1

2122 Z

ZnnZZ

Zke (6.4)

unde: Z – rezistenţa convenţională a prizei de pământ; Z1 – rezistenţa convenţională a părţilor exterioare conductive sau a serviciilor

îngropate (tabel 6.2); Z2 – rezistenţa convenţională a elementelor de conectare a liniilor aeriene la

împământare. Dacă această valoare nu se cunoaşte se poate lua valoarea lui Z1 din tabelul 6.2;

n1 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor îngropate; n2 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor aeriene.

Tabel 6.2. Valorile rezistenţei de împământare Z şi Z1 în raport cu rezistivitatea solului

ρ (Ωm) Z1 (Ω)

Rezistenţa prizei de împământare în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului asociat

Z (Ω) I II III-IV

≤100 200 500 1000 2000 3000

8 11 16 22 28 35

4 6 10 10 10 10

4 6 10 15 15 15

4 6 10 20 40 60

6.2.4.4. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie

de căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2), fie din curentul de trăsnet ce circulă prin instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi considerate în apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera zonelor ZPT2/3 (vezi fig.4.6 din I7-2011).

În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex. protejată numai de o instalaţie exterioară de paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat. Aceste descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 6.4.

-128-

În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de inducţie sunt mult reduse. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul zonei neecranate.

6.2.4.5. În tabelul 6.3. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate pentru diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din SR EN 61643-12.

Tabel 6.3. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune

SPD conectat între Configuraţia reţelei

TT TN-C TN-S IT cu neutru distribuit

IT fără neutru distribuit

Între linie şi neutru x - x x - Fiecare linie şi PE x - x x x Fiecare linie şi PEN - x - - - Neutru şi PE x - x x - Linie cu linie x x x x x

6.2.5. Selecţia aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) în raport cu

nivelul tensiunii de protecţie Up se poate face după cum urmează: 6.2.5.1. Tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentelor de protejat redate în tabelul

6.1 sunt definite conform SR HD 60364-4-443, iar pentru alte tipuri de linii şi echipamente (sisteme electronice sensibile) vor fi definite în conformitate cu informaţiile obţinute de la producător.

6.2.5.2. Sistemele interne sunt protejate dacă: - nivelul tensiunii de ţinere la impuls Uw al acestora este mai mare sau egal cu

nivelul tensiunii de protecţie Up al SPD plus o marjă de rezervă necesară care să acopere căderea de tensiune pe conductoarele de legătură; nivelul tensiunii de protecţie Up al SPD este tensiunea corespunzătoare curentului nominal In al SPD;

- ele sunt coordonate energetic cu aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor montate în amonte.

6.2.5.3. Pentru un SPD conectat la echipamentul de protejat, se defineşte nivelul efectiv al tensiunii de protecţie, Up/f, ce depinde de tensiunea de la ieşirea SPD la nivelul de protecţie şi căderea de tensiune pe conductoarele de legătură, şi este:

- Up/f = Up + ΔU, pentru SPD de tip de limitare a supratensiunilor; - Up/f = max(Up, ΔU) pentru SPD de tip de comutare a supratensiunilor; Pentru unele tipuri de SPD poate fi necesar să se ţină cont de de tensiunea arcului.

Tensiunea cestui arc poate fi de ordinul a sute de volţi. 6.2.5.4. Pentru SPD ce protejează împotriva curenţilor (parţiali) de trăsnet, se va

considera ΔU=1kV/m, sau se va considera o marjă de rezervă de 20% atunci când lungimea conductoarelor de legătură a SPD este mai mica sau egală cu 0,5m. Atunci când SPD sunt prevăzute numai pentru comutarea scurgerilor induse, ΔU poate fi neglijată.

6.2.5.5. Unele echipamente pot fi prevăzute din fabrică cu SPD intern. În acest caz, trebuie să se ţină cont caracteristicile SPD din interiorul echipamentului la coordonarea SPD.

6.2.6. La alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor se vor avea în vedere următoarele:

- la clădirile fără instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet sau în cazul instalaţiilor de joasă tensiune alimentate dintr-o reţea electrică în cablu, subterană în întregime, nu se montează SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la pământ a curentului de trăsnet);

-129-

- la clădirile cu instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet, un prim criteriu de alegere a aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor necesare este dat măsurile de protecţie specificate în evaluarea riscului de impact al trăsnetului conform paragrafului 6.2.1 din I7-2011;

- alegerea SPD tip 1 se face în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului; - tipul instalaţiei/echipamentului care se doreşte a fi protejată cu SPD (categorii

diferite de locuri de montaj au curenţi nominali de descărcare In diferiţi pentru SPD);

- nivelul tensiunii de protecţie al SPD (Up) va fi ales în funcţie de tensiunea de ţinere la impuls prescrisă şi de tensiunea nominală de lucru ale echipamentului/instalaţiei de protejat; Up trebuie sa fie mai mic decât tensiunea de ţinere la impuls a echipamentelor (Up < 0,8 Uw – vezi art.6.2.5.4);

- sistemul de legare la pământ; - tensiunea maximă de funcţionare continuă (Uc) se selectează în scopul de a reduce

la minimum orice modificări în caracteristicile SPD (îmbătrânirea, deriva termică, etc) în condiţii normale de lucru;

- curentul rezidual (Ic) este valoarea curentului prin SPD atunci când Uc este aplicat şi este utilizat pentru alegerea unui SPD pentru a evita funcţionarea inutilă a dispozitivelor de supracurent sau a altor dispozitive de protecţie;

- supratensiune temporară (UT) este tensiunea pe care o poarte suporta SPD o perioadă scurtă de timp fără a se defecta. Duratele tipice pentru UT considerate de diferite standarde sunt cuprinse între 200 ms si 5 s.

- curentul nominal In al SPD trebuie să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit din circuitul în care este montat SPD;

- locul de montare a SPD (conform 4.4.4.5 din I7-2011 şi par.6.3) trebuie să fie cât mai aproape de punctul de intrare al serviciilor în structura de protejat, de zona cu cea mai mare densitate de echipamente din structura protejată de SPD (avantaj economic) sau cât mai aproape de echipamentul de protejat (avantaj tehnic). Locul de montare a protecţiei poate determina alegerea unui SPD cu Up mai mic (Upmax = 2,5kV pentru Un=230/400V);

- alte opţiuni suplimentare pentru SPD (indicator de termen de expirare, rezerva de siguranţă, comunicaţie la distanţă, bloc de monitorizare);

- durata de viaţă şi modul de defectare; - SPD vor fi conforme cu SR EN 61643-1 pentru liniile electrice şi SR EN 6163-21

pentru liniile de telecomunicaţii; 6.2.7. Selecţia SPD se face după cum urmează: - se aleg parametrii Up, şi Iimp (pentru SPD tip I) / Imax (tip II) / Uoc (tip III) conform

art.6.2.5 şi 6.2.4;

-130-

Tabel 6.4 – Alegerea SPD tip I/II pentru cazul în care trăsnetele cad pe/ lângă serviciile conectate la clădire Nivel de protecţie împotriva trăsnetului

Sisteme de alimentare cu joasă tensiune

Linii de telecomunicaţii

căderea trăsnetului

pe un serviciu

căderea trăsnetului lângă un serviciu

căderea trăsnetului

pe sau lângă o

structură

căderea trăsnetului

pe un serviciu

căderea trăsnetului lângă un serviciu

căderea trăsnetului

pe sau lângă o

structură Sursa de defect S3 Semnal

test: 10/350 μs

(kA)

Sursa de defect S4 Semnal

test: 8/20 μs

(kA)

Sursa de defect S1

sau S2 Semnal

test: 8/20 μs

(kA)

Sursa de defect S3 Semnal

test: 10/350 μs

(kA)

Sursa de defect S4 Semnal măsurat: 5/300 μs

(estimat 8/20 μs)

(kA)

Sursa de defect S2 Semnal

test: 8/20 μs

(kA)

III-IV 5 2,5 0,1 1 0,01 (0,05) 0,05 I-II 10 5 0,2 2 0,02 (0,1) 0,1

- în funcţie de modul de legare la pământ, tensiunea maximă de funcţionare de

continuă Uc a SPD trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile prezentate în tabelul 6.5.

Tabel 6.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ

SPD conectat între Configuraţia reţelei

TT TN-C TN-S IT cu neutru distribuit

IT fără neutru distribuit

Între linie şi neutru 1.1 Uo - 1.1 Uo 1.1 Uo - Fiecare linie şi PE 1.1 Uo - 1.1 Uo √3 Uo Vo Neutru şi PE Uo - Uo Uo -

Fiecare linie şi PEN - 1.1 Uo - - -

Uo este tensiunea dintre linie şi neutru, Vo este tensiunea între linii pentru sisteme de tensiune mică. Acest tabel este conform SR EN 61643-1 şi SR HD 60364-5-534.

- valorile cele mai utilizate pentru Uc alese în funcţie de sistemul de legare la

pământ sunt: o TT, TN: 260, 320, 340, 350 V o IT: 440, 460 V

- în funcţie de modul de legare la pământ, supratensiunile temporare UT a SPD

trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile supratensiunilor temporare în reţea UTOV la locul de montaj a SPD şi sunt prezentate în tabelul 6.6.

-131-

Tabel 6.6 Valorile minime ale supratensiunilor temporare în reţea UTOV cu durata de maxim 5 sec pentru SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ

SPD conectat între Configuraţia reţelei

TT TN-C TN-S IT cu neutru distribuit

IT fără neutru distribuit

Între linie şi neutru 1.45Uo - 1.45 Uo 1.45 Uo - Fiecare linie şi PE √3Uo - 1.45 Uo - √3Uo Neutru şi PE - - - - - Fiecare linie şi PEN - 1.45 Uo - - - Uo este tensiunea dintre linie şi neutru Acest tabel este conform SR EN 61643-12.

6.2.7. Eficienţa protecţiei SPD depinde nu numai de alegerea corectă a parametrilor

SPD cât si de modul de instalare al lor. Acest aspect presupune realizarea coordonarii sistemelor de protecţie SPD conectate în trepte. Trebuie avut în vedere:

- locul de amplasare al SPD; - conductoarele de legătură; - distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie; - distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie. 6.2.7.1. Locul de amplasare al SPD trebuie făcută conform par.6.2.4 şi poate fi afectat

de: - sursa de defect (S1, S2, S3, S4) (cât mai aproape de punctul de intrare a liniilor în

structură); - cea mai apropiată cale de scurgere a curentului către pământ – amplasarea SPD cât

mai aproape de echipamentele de protejat pentru ca protecţia să fie cât mai sigură. 6.2.7.2. Conductoarele de conectare a SPD trebuie să aibă secţiunea minimă conform

Tabel 1 din SR EN 62305-4. 6.2.7.3. Dacă lungimea circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat este prea

mare, propagarea supratensiunilor poate genera fenomenul de oscilaţie. Distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie lpo este distanţa maximă a circuitului dintre SPD şi echipament pentru care protecţia SPD este încă validă (adecvată).

Dacă lungimea circuitului este mai mică de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de protecţie Up/f < Uw, distanţa de protecţie lpo poate fi neglijată.

Dacă lungimea circuitului este mai mare de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de protecţie Up/f > Uw, distanţa de protecţie lpo poate fi estimată cu relaţia:

lpo = (Uw - Up/f) / k , (m) (6.5) unde k = 25 V/m.

6.2.7.4. Căderea trăsnetelor pe sau lângă structură poate induce supratensiuni în bucla circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat care se vor adauga la nivelul tensiunii de protecţie Up reducând astfel eficienşa protecţiei dată de SPD. Supratensiunile induse cresc o dată cu creşterea dimensiunilor buclelor circuitelor şi descreşte o dată cu atenuarea câmpului magnetic (ecranare spaţială şi/ sau linii ecranate). Distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie lpi este lungimea maximă a circuitului dintre SPD şi echipament pentru care protecţia SPD este încă funcţională luând în considerare fenomenele de inducţie.

Fenomenul de inducţie poate fi redus prin realizarea unui ecran spaţial pentru clădire (zona ZPT2) sau pentru încăpere (zona ZPT3 sau mai sus, vezi fig.4.6 din I7-2011), sau prin utilizarea de conductoare ecranate. Când sunt utilizate una din aceste măsuri, distanţa de protecţie lpi poate fi neglijată.

În condiţii foarte grele (bucle largi ale liniilor neecranate şi valori foarte mari ale curentului de inducţie de trăsnet), distanţa de protecţie lpi poate fi estimată folosind relaţia:

-132-

lpi = (Uw - Up/f) / h , (m) (6.6) unde:

h = 300 x KS1 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad lângă structură (S2), sau h = 30000 x KS0 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad pe structură (S1). Factorii KS1 , KS2 , KS3 sunt cei din anexa A6.2 din I7-2011: KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a

altor ecrane la frontiera ZPT 0/1; KS2 − factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la

frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1); KS3 − factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea

tabelul A6.2.5). KS0 este un factor care ia în considerare eficienţa ecranării datorat sistemului de

protecţie la trăsnet la frontiera ZPT0/2 (vezi fig.4.6 din I7/2011) şi este dat de relaţia: KS0 = 0,06 x w0,5 pentru o reţea de ecranare precum cea a sistemului de protecţie la

trăsnet cu lăţimea ochiului w (m), sau KS0 = kc pentru celelalte cazuri (pentru kc vezi Anexa 6.8 din I7-2011). 6.2.7.5. În realizarea protecţiei coordonate a SPD, cascadarea SPD trebuie să fie

coordonată energetic conform cu SR EN 61643-12 sau SR EN 61643-22. Furnizorul de SPD trebuie să furnizeze suficiente informaţii cu privire la modul de coordonare dintre SPD.

Pentru mai multe detalii se va consulta seria de standarde SR EN 62305 şi SR EN 61643.

6.3. Exemplu de calcul (conform anexa G din EN 61643-12) Se consideră o structură de protejat aflată pe un teren plat (vezi fig.6.1). Reţeua

electrică de joasă tensiune LV (230/400V) este amplasată aerian 1000m, şi îngropat 200m (până la intrarea în clădire). Reţeua electrică de înaltă tensiune MV este pozată aerian pe o distanţă de 10km.

Instalaţia electrică a structurii este protajată la intrare cu un dispozitiv DDR tip S (capabil să reziste la 3kA 8/20 fără să declanşeze). Curentul de scurtcircuit disponibil la instalarea în instalaţie este de 3kA. Tabloul electric general este prevăzut la parter la intrarea în clădire a reţelei electrice şi un tablou electric secundar la etajul clădirii.

Valoarea prizei de pământ este de 50Ω. Sistemul de tratare a neutrului este de tip TT cu circuit monofazat. Natura dispozitivelor ce urmează a fi protejate: maşina de spălat rufe, PC, sistem de

alarmă la intrarea în clădire, video recorder şi TV. În urma analizei de risc făcute conform cap.6 din I7/2011 a rezultat necesitatea

utilizării dispozitivelor de protecţie la supratensiune (SPD). Datorită curenţilor de trăsnet din reţeaua de medie tensiune este de aşteptat un curent

nominal In ≥ 5kA 8/20 pe fiecare conductor la intrarea în clădire. La intrare, sistemul de alarmă pentru a fi protejat trebuie Up ≤ 1,5kV. Acesta poate fi

protejat prin prevederea unui SPD tip II cu Up = 1,5kV . Curentul de scurtciruit de la intrare de 3kA impune ca capacitatea de ţinere a SPD ≥

5kA. Pentru aceasta furnizorul SPD recomandă utilizarea unei siguranţe fuzibile sau a unui întrerupător automat (ca protecţie de rezervă). Dacă la intrare este folosit un dispozitiv DDR tip S, continuitatea serviciului nu este asigurată pentru scurgerile mai mari de 3kA 8/20.

Pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în prezenţa DDR. Protecţia la suprasarcină este încorporată în SPD.

Deoarece sistemul de tratare a neutrului este de tip TT şi pentru a evita un stres prea mare între fază şi neutru este recomandat ca să fie utilizată o protecţie cu SPD conectat în 3 moduri: între fază şi neutru, între neutru şi PE, şi între fază şi PE (vezi tabel 6.3).

-133-

Pentru alte dispozitive de protejat este nevoie numai de protecţie numai între fază şi neutru deoarece PE-ul nu este conectat la ele, cu excepţia maşinei de spălat la care PE-ul este prezent din motive de siguranţă. În acest caz, protecţiile dintre fază şi PE şi neutru şi PE pot fi necesare.

O protecţie suplimentară poate fi necesară dacă antena TV este împământată. Deoarece distanţa între SPD de la intrare şi dispozitivele de protejat, în special cele de

la etaj, este mare (10m şi, respectiv, 20m), sunt necesare alte SPD în apropierea dispozitivelor de protejat (vezi par.6.2.7.2 şi 6.2.7.3). Un SPD trebuie prevăzut în apropierea maşinei de spălat iar un altul în apropierea TV-ului şi a video-recorder-ului. Un alt SPD va fi conectat în tabloul electric secundar de la etaj sau direct în priza de legătură a PC-ului (distanţa dintre cele două este mică).

Pentru aceste SPD trebuie alese un curent de scurgere mic. Astfel, In = 2kA pentru SPD tip 2 este suficient. Up = 0,8kV este dat în catalogul furnizorului.

Distanţa de 20m este suficientă pentru a asigura decuplarea dintre SPD de la intrarea în clădire şi cel de la etaj. Dar distanţa de 10m dintre SPD de la intrare şi celelalte SPD de la parter nu este suficientă pentru a asigura o decuplare eficientă datorită valorii mici a tensiunii de protecţie Up = 0,8kV. Se va alege pentru protecţia echipamentelor de la parter SPD cu Up=1,5kV.

Pentru aceste SPD, curentul de scurtcircuit de la locul lor de montaj este mic iar furnizorul le-a prevăzut cu protecţii suplimentare (termic şi la scurtcircuit).

Fig.6.1. Instalaţie de uz casnic

Fază

Neutru

Antena TV

Tablou electric secundar etaj

Tablou electric principal

DDR tip S

Alarmă TV şi video

recorder

Maşină de spălat Antena TV

f n

-134-

lkkks

m

ci ⋅⋅=

II.7. CALCULUL NIVELULUI DE IZOLAŢIE LA IPT EXTERIOARE 7.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte

elemente ale IPT - Numărul de conductoare de coborâre, n; - Tip izolaţie IPT exterioară, km:

o Aer; o Beton, cărămizi;

- Tip de dispozitiv de captare: o Tijă singulară (este necesară dacă upe terasa protejată cu o reţea de captare

se amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ; o Conductor întins:

Înălţimea dispozitivului de captare, h Distanţa între două conductoare, c

o Reţea de conductoare (4 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare intermediară, la clădiri de înălţime între 5 şi 20 m:

Distanţa între două conductoare de coborâre, c Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h

o Reţea de conductoare (4 şi mai multe conectate prin conductoare de echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte):

Număr total de niveluri ale clădirii, m Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l

- Priză de pământ (tip A sau B): o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ:

comparabile; diferite;

o Tip B

7.2. Breviar de calcul 7.2.1. Calcularea nivelului de izolaţie pentru instalaţii de protecţie împotriva

trăsnetului (IPT) se face în conformitate cu anexa 6.8 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe minime, d, între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre şi părţile metalice ale structurii sau alte instalaţii, mai mare decât distanţa de separare s.

7.2.2. Se va utiliza relaţia (A6.8.1 din Anexa 6.8 – I7-2011): (7.1)

7.2.3. Domeniul de valori ale factorului kc este dat în tabelul A6.8.2. Pentru determinarea valorii acestui factor se va utiliza tabelul A6.8.4 ce se aplică parţial pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ (numai pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile) şi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pământ.

7.2.4. Pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ având electrozii de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ în mod clar diferite se consideră factorul kc=1.

7.2.5. În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.

-135-

7.3. Exemplu de calcul Se consideră o clădire de birouri având P+11 niveluri, conform figurii de mai jos.

Clădirea este prevăzută cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) exterioară neizolată de tip II cu 16 conductoare de coborâre având distanţa dintre două conductoare de 10m şi cu 5 bucle de interconectare dispuse la o distanţă de 20m. Se va determina distanţa de separare necesară pentru amplasarea unui echipament pe terasă.

Tabel 7.1. Date caracteristice ale structurii

Parametru Comentariu Simbol Valoare

Referinţă

Clasa SPT II ki 0,06 Tabelul A6.8.1

Materialul izolaţiei electrice Aer km 1 Tabelul A6.1.2

Număr total de bucle de conductoare interconectate pe orizontală

m 5

Numărul de conductoare de coborâre

n 16

Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, (m)

c 10

Înălţime tijă de captare ht 6 Distanţa între două bucle de conductoare interconectate pe orizontală, (m)

h1..4 20

Pentru calcularea distanţei de separare dată de tija de captare se consideră coeficientul

kc=1 (conform tabelului A6.8.4 - I7), şi rezultă conform relaţiei A6.8.1 – I7:

m 36,061106,0

=××=××= tctm

it lk

kks

Pentru calcularea distanţei de separare dată de elementele structurii se determină

coeficienţii kc conform relaţiilor date în figura A6.8.3 – I7:

m 0,3310,20,10,0312510102010

16*212010

21

331

=++=×++=×++= ,,hc,,

nkc ;

m 0,16250,10,062510161101

2 =+=+=+= ,,n

kc ;

m 0725,001,00625,00101610101

1 =+=+=+= ,,n

kh ;

m 0625,01611

432 =====n

kkk hhh ;

)( 443322112211 hkhkhkhklklkkks hhhhcccc

m

iS ×+×+×+×+×+××=

)100625,0100625,0100625,0200725,0101625,010,331250(106,0

×+×+×+×+×+××=Ss

)625,0625,0625,045,1625,1,31253(06,0 +++++×=Ss

-136-

m 0,4968,262506,0 =×=Ss m 0,856 0,49636,0 =+=+= St sss

Figura 7.1. Exemplu de calcul a distanţei de separare

7.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Distanţa de izolaţie se respectă pentru toate detaliile de amplasare / prindere a achipamentelor care se montează pe terasă sau se apropie în mod periculos de conductoarele de coborâre.

7.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie

7.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali

-137-

7.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare 7.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 7.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 7.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

138

II.8. CONCEPEREA SCHEMELOR ELECTRICE

1. ASIGURAREA PROTECŢIEI LA ŞOC ELECTRIC

1.1. Bazele asigurării protecţiei la şoc electric Aşa cum este cunoscut mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia, şocul

electric poate fi letal, respectiv se poate produce electrocutarea. Valoarea limită superioară a intensităţii curentului care, practic indiferent cât durează, este neletală este de 10 mA. Ca urmare, mijloacele care asigură protectia prin limitarea intensitatii curentului la valori sub 10 mA vor acţiona FĂRĂ întreruperea alimentării.

Mijloacele care asigură protecţia prin limitarea duratei trecerii curentului prin organismul uman, practic, indiferent de valoarea acestuia, se vor baza pe întreruperea automată a alimentării de la sursă.

Asigurarea protecţiei la şoc electric cu mijloace fără întreruperea alimentării

a) Aceste mijloace se aplică, de regulă, local, respectiv numai pentru unii receptori ai unui consumator (relativ puţini), care nu admit întreruperea automată a alimentarii, cel puţin pentru un prim defect de izolaţie.

Ca urmare, dacă consumatorul este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ (Reţea TT sau TN) atunci pentru receptorii respectivi se vor creea condiţii pentru aplicarea NUMAI a mijloacelor de protecţie fără întreruperea automată a alimentării şi anume: - izolarea suplimentară a amplasamentului, care reduce foarte mult riscul unui prim defect de izolaţie; - alimentarea la tensiune redusă, prin intermediul unui transformator coborator de tensiune cu caracteristicile specificate în I7; - separarea de protectie, respectiv alimentarea prin intermediul unui transformator de separare cu neutral izolat (I) şi izolarea completă şi sigură a componentelor sistemului electric faţă de pământ.

b) Dacă consumatorul are un număr însemnat de receptori care impun cerinţe deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, dar este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ, atunci acesta îşi va crea o reţea IT, prin intermediul unui transformator de separare, de putere corespunzatoare, a cărui secundar va fi cu neutral izolat. Pentru receptorii din secundarul acestui transformator de putere, protecţia la şoc electric se va asigura, fără întreruperea automată a alimentării, dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice din secundarul său este corespunzator.

Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman, expus atigerii indirecte.

c) Dacă consumatorul, în ansamblul său, are receptori cu cerinţe deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, atunci acesta va folosi reţeaua IT. Aceasta asigură protectia la şoc electric, fără întreruperea automată a alimentării, dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice este corespunzător. Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman, expus atigerii indirecte.

1.2. Sistem de protecţie la şoc electric pentru un consumator alimentat de la

Reţea de distribuţie TN Regula fundamentală, conform I7/2011, a protecţiei împotriva şocurilor electrice este:

139

a. părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de funcţionare. Aceasta se realizează prin protecţia de bază (denumită în -I7/2002- „protecţie la atingere directă”) şi

b. părţile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, să nu devină părţi active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecţia la defect“ (denumită în -I7/2002- “protecţie la atingere indirectă”).

Protecţia împotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7/2011, se realizează printr-o măsură de protecţie principală şi o măsură de protecţie suplimentară, care asigură protecţia în cazul defectării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie împotriva atingerilor indirecte trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.

În România şi în Comunitatea Europeană, marea majoritate a consumatorilor sunt alimentaţi, din sistemul extern, de la reţele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la pământ (simbol T) şi distribuit în reţea prin PEN.

Ca urmare, pentru protecţia la şoc electric se aplică întreruperea automată a alimentării, în condiţiile specifice măsurii tehnice principale legarea la neutrul alimentării (simbol N), fig. 1.

Conform -I7-2011 se impune: a)- toate masele instalaţiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecţie,

(PEN sau PE) la neutrul alimentării. Ca urmare, neutrul alimentării este accesibil la receptorii consumatorului prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite în reţea până la carcasa (masa) fiecărui receptor.

În fiecare tablou electric se va realiza o bornă/ baretă, fig. 1., la care se conectează: -PEN/PE alimentării şi PEN/PE-le care se distribuie în aval; -conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE; -conductorul PE pentru legarea repetată la pământ a PEN/PE distribuit.

b) – echipotenţializarea, ca măsură tehnică suplimentară de protecţie şi ca urmare, dacă există un număr însemnat de conductoare de echipotenţializare, în apropierea tabloului electric general, se realizează borna/bara principală de legare la pământ a instalaţiei BPPE, la care, prin conductoare de echipotenţializare-PEE se interconectează masele şi elementele metalice ale structurii. Aceasta bornă/ bară, se conectează, în tabloul electric general, la PEN sursei de alimentare.

Legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară poate implica întreaga instalaţie, o parte a acesteia sau un amplasament.

Echipotenţializarea de protecţie suplimentară include părţile conducătoare simultan accesibile ale unui echipament fix şi părţile conductoare străine inclusiv, dacă se utilizează, armătura metalică a betonului armat. În fig.1., s-au realizat legături de echipotenţializare pentru echipamentele din imediata apropiere a TP. c) - conductorul de protecţie (conductorul din reţeaua de distribuţie a furnizorului PEN) trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator, la ramificaţiile aeriene, la capetele liniilor şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu, Rp1, fig. 1. Aceste legături se efectuează şi în reţeaua consumatorului, în fiecare tablou electric, în

140

care această operaţie este posibilă, Rp fig.1. (la clădirile înalte, această legare multiplă a conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe etaje, de ex. TS, fig.1.);

d) - legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ, din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul instalaţiei (din acest motiv se realizează ca priză de fundaţie, fig. 1., iar rezistenţa rezultantă Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 4Ω;

e) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE acesta se execută din cupru; f) - deoarece, măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazează în primul rând pe întreruperea automată a alimentării, prin acţionarea aparatelor de conectare

141

comandate de dispozitivele de comandă automată ale reţelei electrice, PACD, se impune asigurarea condiţiilor ca acestea să acţioneze.

Ca urmare, dispozitivele de protecţie la supracurenţi, ale reţelei, se reglează, iar secţiunile PE şi PEN se dimensionează astfel încât un defect de izolaţie între o fază şi o carcasă (masă) să producă un curent de scurtcircuit a cărui valoare să determine deconectarea automată, în timpi inferiori celor impusi de I7/2011, tab.4.1.

Această soluţie se impune şi în cazul în care circuitele alimentează receptori care trebuie să rămână în funcţiune nesupravegheate de personal.

Dacă această cerinţă nu este asigurată întrerupătoarele prevăzute cu PACD vor fi echipate şi cu DDR.

g) Alte mijloace de protecţie, cu acţiune individuală, respectiv separarea de protecţie, izolarea amplsamentului, egalizarea potenţialelor.

Sistemul de protecţie care se bazează pe întreruperea automată a alimentării receptorilor, cu toate componentele sale specifice, fig.1., nu poate asigura protecţia pentru toate tipurile de receptori ai consumatorului şi pentru fiecare tip de protecţie (de bază şi la defect). Ca urmare, în fig.2., se prezintă forma cea mai complexă a sistemului de protecţie la şoc electric, aferent unui consumator, în care, pentru marea majoritate a receptorilor se aplică întreruperea automată a alimentării, în condiţiile specifice reţelei TN, prezentată în fig.1., iar pentru ceilalţi receptori se aplică unul sau mai multe din următoarele mijloace.

Alimentarea la tensiune foarte joasă

Pentru receptorii amplasaţi în medii umede (subsoluri) sau în anumite amplasamente medicale protecţia de bază (atingere directă) şi protecţia în caz de defect (atingere indirectă) se va considera asigurată dacă se aplică măsura tehnică principală de protecţie “alimentare la tensiune foarte joasă” Această soluţie se poate aplica numai receptorilor care pot avea tensiunea nominală foarte joasă. Tensiunea redusă se obţine fie de la reţeaua de bază, TN, prin transformator special de separare, fie de la alt tip de sursă, cu asigurarea unor restricţii. Reţeaua electrică, cu valoarea foarte joasă a tensiunii, poate avea, un punct al unei părţi active, legat la pamânt (Reţea-TFJP-legarea la pământ se poate realiza în apropierea sursei), sau nu (Reţea-TFJS-între toate părţile active şi pământ trebuie să existe o izolaţie de bază).

Mijloace “fără întreruperea automată a alimentării” Acestea sunt necesare pentru echipamentele electrice care impun o funcţionare fără întreruperi, chiar la un prim defect de izolaţie, fără a periclita viaţa oamenilor (de ex. în laboratoare de încercări, unele procese de producţie, sau în anumite amplasamente medicale) şi se asigură prin aplicarea uneia din următoarele măsuri:

a) folosirea materialelor şi echipamentelor de clasa II sau echivalente; b) izolarea amplasamentelor; c) separarea de protecţie; d) executarea de legături de echipotenţializare locale. Măsurile (a,b,d.), fig.2. sunt cumulative reţelei TN, aplicate local la, sau pe receptorii

respectivi. Separarea de protecţie se aplică limitat, de regulă, pentru un singur receptor care nu

admite întreruperea alimentării în cazul defectului simplu şi constă în creearea unui subsistem electric, cu aceleaşi valori ale sistemului de tensiuni, prin intermediul unui transformator special de separare, în secundarul căruia se creează o reţea II respectiv, punctul neutru al transformatorului este izolat iar masele receptorilor sunt, deasemeni, izolate faţă de pământ, fig.2.

142

Alimentarea dintr-o singură sursă de separare a mai multor receptori este admisă dacă se respectă, simultan, următoarele condiţii din I7/11:

143

1.3.Conductoare de protectie şi echipotentializare- secţiuni minime admise

1.3.1.CODUCTOARE DE PROTECŢIE COMPONENTE ALE REŢELEI-TN

144

Conductorul neutru de protecţie care se distribuie în reţea şi asigură

măsura principală de protectie –legarea la punctul neutru a sursei, a carcaselor/ maselor. Secţiunea acestuia este impusă de I7/2011 astfel :

a).-Pentru porţiunea din reţeaua furnizorului, unde este comun cu conductorul neutru:

- dacă reteaua este executată cu LEC atunci toate conductoarele cablului sunt din acelaşi material, iar secţiunea PEN este corelată de producator cu secţiunea conductoarelor de fază care respectă cerinta I7/2011, Tabelul 5.17; - dacă reţeaua este executată cu LEA, cu conductoare torsadate, atunci conductorul PEN este din OL, material diferit de cel al conductoarelor de fază şi, ca urmare, secţiunea acestuia se stabileşte conform I7/2011, Tabel 5.17, corelat cu coeficienţii de corecţie din Tab.5.11-5.15.

Conform Specificaţiei E.ON-ST 200/2010 “conductorul purtător cu rol de PEN va fi din oţel-aluminiu 50/8mm2”.

b). În reţeaua consumatorului, de regulă, conductorul neutru de protecţie-PE este separat, poate fi din materiale diferite de cel al conductoarelor de fază şi pozat pe trasee diferite de cele ale coloanelor şi circuitelor de alimentare, (1), fig.3. -receptorii de la parter şi ca urmare, secţiunea se calculează ca la aliniatul precedent. Dacă valoarea secţiunii rezultată din calcul este mai mică decât cea minimă impusă de I7/2011, Tab 5.17, atunci se va adopta valoarea minimă impusă.

Deoarece secţiunea conductorului PE se calculează în funcţie de secţiunea conductoarelor de fază, de pe coloană /circuit, rezultă că sectiunea PE are diferite valori, dintre care una are valoarea cea mai mare (cu aceasta valoare se va corela secţiunea conductoarelor de echipotentializare).

Conform I7/2011, art. 5.5.3.7, alin. e, “dacă conductorul de protecţie face parte dintr-un cablu sau se află într-un tub de protecţie împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaşi circuit, (fig.3. -receptorii de pe etaj), secţiunea minimă pentru aluminiu este de 4 mm2”

Conductorul de protectie pentru legarea suplimentară la pământ a conductorului neutru de protecţie, în tablourile electrice. Acesta se consideră conductor de legare nemijlocită/directă, la pământ şi are secţiunea minimă impusă de I7/2011.

Coductoare de echipotenţializare componente ale Retelei TN şi care fac parte din sistemul de legare la pamant:

a)- care sunt conectate la borna (bara) principală de legare la pământ (2), fig.3., trebuie să aibă secţiunea minimă de : 6 mm2 Cu sau, 16 mm2 Al sau, 50 mm2 OL;

b)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează două părţi conductoare accesibile, (3), fig.3., au secţiunea egală (sau mai mare) cu secţiunea cea mai mică a conductoarelor de protecţie care au şi rol de echipotenţializare;

c)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează părţi conductoare accesibile la părţile conductoare străine, (5), fig.3., trebuie să aibă secţiunea mai mare sau cel puţin egală cu 0,5 din secţiunea conductorului de protecţie al părţii

145

M – masă; C – element metalic aflat în contact cu pamântul; parte conductoare care nu face parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general potenţialul electric al pământului local; C1 – conductă metalică de apă, din exterior; C2 - conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă metalică de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 – aer condiţionat; C5 – sistem de încălzire; C6 – conductă metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părţi conductoare străine în zona de accesibilitate la atingere a părţilor conductoare; BPPE – bornă principală de legare la pământ (bară colectoare principală de legare la pământ); T – priză de pământ. BPE – bară pentru conectarea conductoarelor de proteţie şi echipotenţializare; TE- carcasa metalică a unui tablou electric; 1-conductor de protecţie; 2-conductor de echipotenţializare, pentru legare la BPPE/BPE; 3-conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară între două pări conductoare accesibile; 4- conductor de legare la pământ; 5- conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare i o structură (conductă, cadru, etc);6- conductor de protectie pentru legarea suplimentară la pamant a PE din TE.

146

conductoare accesibile ( I7/2011, fig. 5.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2,5 mm2 Cu, dacă conductorul este protejat mecanic sau, 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic.

Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui într-un tub de protecţie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar.

1.3.2.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un

sistem de legare la pamant

Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:

-borna/bara principală de legare la pământ (aferentă Reţelei TN,TT,IT); -bara de egalizare a potenţialelor (aferentă instalaţiei interiore de protecţie la trăsnet sau sistemului de protecţie la trăsnet-LMPS) şi priza de pământ.

Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când nu sunt îngropate în pământ, se determina conform I7/2011, art. 5.5.3.7.

Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când sunt îngropate, au valorile din I7/2011, tabelul 5.18.

1.3.3. CODUCTOARE DE ECHIPOTENIALIZARE COMPONENTE ALE INSTALAIEI INTERIOARE DE PROTECŢIE LA TRĂSNET

Acestea au secţiunile conform I7/2011, cap 6. Tab 6.22-6.23.

În fig 3. partea conductoare C7 s-a echipotenţializat pentru că nu se asigura distanţa de protecţie faţă de conductorul de coborâre la IPTE.

1.3.4. CODUCTOARE DE PROTECŢIE ŞI ECHIPOTENŢIALIZARE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE LA EFECTELE TRĂSNETULUI-LMPS.

1. Conform I7/2011, Conductoarele de legătură la pământ a SPD au secţiuniea minimă de 4 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecţia la supratensiuni de trăsnet, conform categoriei IV de încercare, conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o secţiune minimă de 16 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material.

2. În I7/2011, art. 4.4.5.7 se prevede “materialele şi dimensiunile barelor de echipotenţializare şi ale conductoarelor de echipotenţializare trebuie să fie conforme cu datele din subcap 5.5 şi recomandările din SR EN 62305-3”, iar în SR EN 62305-4 se precizează: secţiunea minimă pentru componentele de echipotenţializare trebuie să fie conform tab. 1.

1.3.5. CONCLUZII

-un consummator poate avea fiecare din tipurile de conductoare de protecţie şi echipotenţializare evidenţiate mai sus. -pentru fiecare în parte I7/2011, prevede valori diferite ale secţiunilor minime.

Ca urmare, dacă structura consumatorului, alimentat de la Reţea TN, este prevăzută cu sistem de protectie la efectele trăsnetului-LMPS şi cu instalaţie interioară de protecţie la trăsnet, în situaţia în care, pentru o carcasă (masă) sau un element metalic, ar trebui să coexiste mai mult de o legătură de echipotenţializare, se va realiza o singură legătură, cu

147

secţiunea minimă cea mai mare, rezultând, conform I7/2011 şi SR HD 60364-5-54/2007, sistemul de legare la pământ, specific Reţelei TN, fig. 3. Pentru consumatorii alimentaţi de la Reţea TT sau IT, sistemul de legare la pământ va avea configuraţia specifică, respectiv va conţine, pe lângă reţeaua conductoarelor de echipotenţializare (menţionată la Reţeaua TN) şi conductoare de protecţie PE, de regulă, neizolate, pentru legarea la pământ a tuturor carcaselor metalice, care este măsura principală de protecţie la şoc electric.

Sistemul de legare la pământ specific reţelei TN, conţine, de regulă, puţine conductoare PE neizolate, deoarece masura principală de protecţie la şoc electric-legarea la punctul neutru al alimentării se realizează, de regulă, prin conductoare izolate, care fac parte din cablul electric de alimentare sau sunt pozate în acelaşi tub de protecţie.

1.4. Tipuri de instalaţii de legare la pământ la consumator.

Reglementarea: Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ - indicativ 1 RE-Ip 30/2004, la pct. 1.1.4. defineşte Categoriile de instalaţii de legare la pământ:

a) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva electrocutărilor (şocului electric);

b) instalaţii de legare la pământ de exploatare, destinate legării la pământ a unor elemente făcând parte din circuitele curenţilor normali de lucru (punctul neutru al sursei de alimentare); c) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva supratensiunilor (atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie); d) instalaţii de legare la pământ pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a protecţiilor prin relee împotriva defectelor cu puneri la pământ, respectiv la masă; e) instalaţii de legare la pământ folosite în comun, destinate atât pentru scopuri de protecţie, cât şi pentru scopuri de exploatare a instalaţiilor electrice. La acestea se adaugă şi

f) instalaţia de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet,

148

Normativul I7 impune, pentru rezistenţa prizei instalaţiei de legare la pământ de protecţie împotriva şocului electric valoarea de 4 ohmi, iar pentru cea a instalaţiei de paratrăsnet 10 ohmi, iar dacă cele două prize sunt comune se impune max. 1 ohm. Conform aceluiaşi Îndreptar: “o priză de pământ (naturală şi/sau artificială) poate fi folosită în comun pentru două sau mai multe instalaţii de legare la pământ, din categoriile menţionate” De regulă, conductoarele de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet vor fi separate, până la priza de pământ, faţă de celelalte categorii de instalaţii. De la această prevedere fac excepţie clădirile (construcţiile) cu structură metalică sau de beton armat, la care structura metalică poate fi utilizată drept conductor de legare la priza de pământ comună pentru toate categoriile de instalaţii”

Ca urmare, dacă consumatorul are post de transformare propriu şi reţeaTN, punctul neutru al înfăşurărilor secundare ale transformatorului (priză de exploatare) va fi legat la priza de pământ comună.

1.5. Asigurării protecţiei la şoc electric pentru echipamente informatice

Echipamentele informatice, conform I7/2011, se vor alimenta, de regulă, în schema

TN-S pentru a micşora pericolul de avarie prin supracurenţi şi fenomene EMC (perturbaţii electromagnetice), iar conductoarele de protecţie trebuie să fie din cupru. Circuitele pentru alimentarea echipamentelor informatice se vor grupa pe un tablou electric propriu, TEI, fig. 4., alimentat direct din tabloul general, varianta II, sau din cel pentru iluminat şi prize, varianta I.

Dacă curentul de fugă prezumat al echipamentelor informatice este mai mare de 10 mA, protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă se realizează, conform prevederilor I7, dacă se respectă şi una din următoarele condiţii, în funcţie de tipul reţelei electrice:

a) conductorul de protecţie PE (utilizat în fiecare tip de reţea TN, TT, IT) trebuie să aibă o secţiune de cel puţin 10mm2 cupru.

b) există dispozitiv de control al continuităţii circuitului de legare la pământ, a carcasei echipamentului (legare la pământ proprie schemelor TT şi IT), care să-l deconecteze automat de la sursă, în momentul întreruperii acestei continuităţi;

c) dacă echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator de separare, fig.5, circuitul secundar al acestuia are reţea TN. Pentru aplicaţii specifice se poate folosi schema de legare la pământ IT. În acest caz legarea la pământ trebuie să respecte condiţiile de la pct. a) şi b).

Aceste prevederi se aplică şi coloanelor care alimentează mai multe echipamente şi pe care suma curenţilor de fugă depăşeşte 10 mA. În cazul schemei de legare la pământ TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual al cărui curent nominal de funcţionare se calculează conform I7, subcap 7.19.

În cazul în care sursa de alimentare a consumatorului este reţea IT, se recomandă ca echipamentul care are curent de fugă mare, să nu fie alimentat direct de la această sursă, datorită dificultăţii semnalizării primului defect.

În acest caz, echipamentul va fi alimentat prin intermediul unui transformator de separare IT/TN, fig. 5.

149

1.6. Compatibilitatea între diverse REELE de distribuie

Reguli de compatibilitate

Conform Normei Franceze NF C15-100, armonizată cu reglementările europene (CENELEC), este posibilă alimentarea prin acelaşi transformator, sau acelaşi post de transformare, a receptorilor/ echipamentelor/instalaţiilor pentru care se aplică, ca măsură tehnică principală, soluţii diferite, în următoarele condiţii: a) reţelele sunt TT sau TN exclusiv, respectiv măsura principală de protecţie este legarea la pământ, respectiv la punctul neutru al sursei, prin PEN/PE distribuit. ; b) fiecare receptor/ echipament/instalaţie este corect protejat/ă, conform regulilor aplicabile reţelei de la care este alimentat; c) fiecare reţea are propria reţea de echipotentializare, iar acestea sunt interconectate la BPPE –bara principală de protecţie şi echipotentializare, legată la pământ; d) conductorul PEN, aferent Reţelei TN, este legat la punctul neutru al transformatorului şi la bara principală de protectie şi echipotentializare; e) punctul neutru al transformatorului, masele postului de transformare şi conductoarele de protecţie ale instalaţiilor situate în aceeaşi clădire, sunt legate la aceeaşi priză de pământ sau la un ansamblu de prize de pământ interconectate; f) fiecare receptor/ echipament/instalaţie are propriul conductor de protecţie.

Dacă în acelaşi spaţiu se află receptori/ echipamente/instalaţii alimentate de la Reţele diferite şi sunt accesibile simultan, se recomandă ca masele lor să se interconecteze printr-o legătură echipotenţială suplimentară.

150

Fig. 6. Exemplu de compatibilitate între reea TT i reea TN -BPPE- borna principală de protecie i echipotenializare la care se leagă : -Conductorul PEN componentă a REELEI TN ; -LEP-reeaua de echipotenializare aferentă Reelei TT ; -L – Legătură echipotenială suplimentară recomandată dacă masele M1 i M2 sunt accesibile simultan ; -AP 1– întrerupător montat pe circuitul de alimentare a receptorului/echipamentului A ; -AP2 – Aparat de protecie montat pe circuitul de alimentare a receptorului//echipamentului B ; Cele două receptoare/echipamente A, B sunt amplasate în aceei incintă i ca urmare pot fi atinse simultan ; AP– Aparat de protecie al instalaiilor alimentate prin REEA TN care poate fi tri sau tetra polar ; DDR- Aparat de protectie echipat cu protecie la curent diferenial.

2. SCHEME ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATOR

2.1. Definirea conceptului de reţea electrică

Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază: a- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de

categoriile de receptori; b- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor.

Din punct de vedere tehnic, un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric, poate fi în contact electric cu pământul.

151

De regulă, acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul, este punctul neutru al sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta este un punct care, de regulă, există în mod natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea.

Definirea tipului de Reţea electrică de distribuţie, din I7/2011, se face, pentru scheme electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice care au, în mod natural, punct neutru.

Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra regimurilor de funcţionare ale reţelei.

Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în raport cu pământul, de regulă, acesta fiind cel mai frecvent prim defect, va genera un regim de scurtcircuit care va trebui limitat, ca durată, de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice de protecţie, definite PACD în -I7, cu care este echipată schema electrică de distribuţie.

Dacă receptorii unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora, solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea alimentării, cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU va fi legat la pământ şi ca urmare, reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I).

Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea, sau nu, în reţea a acestuia, prin conductorul neutru.

Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul determină probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.

În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:

a) - legarea la pământ a carcaselor (T) rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –TT, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TT, conform I7/2011;

b) - legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N), prin intermediul conductorului neutru de protecţie (PEN /PE), rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –TN, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TN, conform I7/2011;

În ambele cazuri, un defect de izolaţie determină un defect monofazat. În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate

adopta, pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a carcaselor, rezultând SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –IT, conform I7/2002, respectiv Tipul de reţea de distribuţie IT, conform I7/2011.

2.2. Tipuri de receptori electrici ai unui consumator Soluţii de alimentare cu energie electrică

Conform -I7 receptorii unui consumator pot fi: 1. Receptori normali, respectiv care impun cerinţe normale privind continuitatea în

alimentare şi care pot fi: a)- de iluminat şi prize, această grupare fiind determinată de faptul că sunt monofazaţi şi sunt alimentaţi, din tablouri electrice,TE, prin circuite, cu PE şi DDR, fig.7a, sau fără PE, fig.7b. (receptori de clasa II). Protecţia circuitelor şi a receptorilor se asigură de aparatul de protecţie montat în tabloul electric; b)- de putere, alimentaţi prin circuite individuale trifazate.

152

Dacă receptorul este trifazat simetric, atunci întrerupătorul automat cu care se protejează circuitul electric de alimentar se poate echipa cu DDR cu trei poli, deoarece conductorul neutru de lucru nu există, fig. 8a.

În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex, căruia, de ex. îi este

necesară tensiunea de fază, atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor neutru de lucru, iar DDR-ul cu care se echipează, eventual, întrerupătorul automat va fi cu patru poli, fig 8b.

Pe circuitul de alimentare se poate monta aparatul de conectare pentru limitarea

curentului de pornire a eventualului motor electric pe care îl conţine echipamentul complex. Aceste două categorii de receptori se recomandă să fie alimentaţi prin scheme electrice

proprii, cu tablou electric general propriu, fig. 9.

2- receptori vitali. Aceştia sunt receptori tehnologici cu cerinţe deosebite privind

continuitatea în alimentare. Pentru asigurarea cerinţelor de alimentare, consumatorul, prin negociere cu furnizorul, poate obţine, pe lângă calea de bază de alimentare, precizată în avizul de racordare, una sau mai multe căi suplimentare. Dacă consumatorul apreciază că numai cu

153

alimentarea de la furnizorul extern, nu asigură cerinţele receptorilor vitali, atunci îşi va instala centrală electrică proprie, fig. 10; fig.11. 3.- servicii de securitate care, conform I7/2011, subcap. 5.6., sunt: iluminatul de siguranţă/securitate; - pompe electrice de incendiu;- lifturi pentru pompieri; - sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, pentru efracţie; - sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului (desfumare); - echipament medical de primă necesitate, iar alimentarea lor se asihgură cu „Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate”

Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată.

Un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.

În cazul în care sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu trebuie să afecteze protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte surse. Punctul neutru al sursei de rezervă de securitate trebuie să aiba acelaşi regim cu pamântul ca şi sursa de bază. Dacă există conductor de protecţie, PE, acesta trebuie racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse.

În fig.10. se prezintă un exemplu de schemă electrică care asigură alimentarea fiecărui tip de receptor.

Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate, atunci pentru fiecare se va realiza tablou electric propriu, cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din cele două surse de alimentare, fig.11.

Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie, pentru alimentarea serviciilor de securitate, va trebui să-şi prevadă grup electrogen de intervenţie, fig.12.

154

2.3. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Reea TN

Conform I7/2011, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T), se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la punctul neutru al sursei (simbol N) a maselor (carcaselor), rezultând Reteaua TN. Ca urmare, punctul neutru al sursei se distribuie în reţea prin conductorul neutru PEN.

În fig. 13. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea TN.

În punctul de delimitare cu furnizorul, conductorul neutru PEN se separă în conductorul neutru de lucru NL şi conductorul neutru de protecţie PE.

În tabloul electric general, TEG, al consumatorului se vor realiza, pe lângă bareta/baretele pentru fază/faze, încă două barete, câte una pentru fiecare din cele două conductoare neutre NL+PE.

155

Întrerupătorul general de pe coloana de alimentare a TG va fi cu patru poli, deoarece

NL se va trece prin acesta. În firida de branşament, componentă a reţelei electrice de distribuţie a furnizorului, se

va executa şi ultima legare suplimentară la pământ a PEN, din reţeaua furnizorului. Lângă TEG se realizează borna/bara principală de protecţie şi echipotenţţializare -

BPPE, componentă a sistemului de legare la pământ, sistem care grupează eventualele legături de echipotenţializare şi conductoare de protecţie PE neizolate (fig. 3.-receptori de la parter). Borna/bara principală de protecţie şi echipotenţializare-BPPE-se va lega la pământ şi la conductorul PEN/PE a alimentării (această legătură se va executa în tabloul electric general-TEG).

156

În fig.14. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active şi cele neutre, din TEG; -conectării SPD- montat în TEG, dar care se poate amplasa şi în exteriorul acestuia, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2); -BPPE- componenta a sistemului de legare la pamânt.

Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de producător, dar trebuie să aibă, conform I7/2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă.

În schema din fig.13. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.

2.3. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Reea TT

Conform -I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T), se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a maselor (carcaselor). Cele două prize de pământ sunt independente.

Carcasele se vor lega, prin conductoare de protecţie PE, fig.15. la BPPE, componentă a sistemului de legare la pământ, iar aceasta, se va lega la priza de pământ de protecţie.

Măsura de protecţie, la defect, este întreruperea automată a alimentării, prin acţiunea dispozitivelor de protecţie la supracurent PACD. Acţionarea acestora trebuie să se producă în timpii impuşi de I7/2011.

157

În reţelele TT, echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia

împotriva atingerii indirecte). Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ,

respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază. În fig. 15. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea

TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu patru poli.

158

Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt, fig. 16.

159

În fig.17. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active R,S,T, N, din TEG; -baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în retea până la carcase (mase) ; -conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);

Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de producător, dar trebuie să aibă, conform I7/2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă.

În schema din fig.15 şi fig.16. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.

2.4. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Reea IT

Conform I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat, (simbol I), se aplică, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a maselor (carcaselor), rezultând reţea IT, fig.18 .

Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit. Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv. Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a

izolaţiei, curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie.

160

161

După apariţia primului defect, I7 prevede condiţiile pentru întreruperea automată a

alimentării în cazul unui al doilea defect. În fig. 18. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o reţea IT cu punctul neutru nedistribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor fi cu trei poli.

Nu s-au reprezentat dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei. Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de

alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt, aşa cum s-a prezentat pentru Reţea TT, în fig.16.

Dacă punctul neutru este distribuit, schemele electrice vor fi similare cu cele de la Reţea TT, la care se adaugă dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.

În fig. 19. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active R,S,T, din TEG; -baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în retea până la carcase (mase) ; -conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2); -BPPE- componenta a sistemului de legare la pamânt.

Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de producător, dar trebuie să aibă, conform I7/2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă.

În schema din fig.11.6 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care alimentarea se asigură conform I7/2011, deoarece aceasta se va prezenta în unul din paragrafele următoare.

2.6. Structura sistemului de alimentare cu energie electrică

a amplasamentelor pentru utilizări medicale

162

Tipuri de receptori 1. În I7/2011, subcap.7.9, Tabel 7.9.1. se prezintă Exemple de clasificare a grupelor şi a claselor de comutare, iar în SR CEI 60364-7-710-2005, Anexa B, se prezintă o lista similară cu Exemple de atribuire a numerelor şi clasificărilor grupelor pentru securitatea amplsamentelor cu utilizări medicale, dar cu precizarea:

”O listă definitivă a amplasamentelor pentru utilizări medicale care indică grupele care le sunt atribuite este aproape imposibil de stabilit dat fiind clasificarea diferită a utilizării amplasamentelor funcie de ară i chiar în interiorul unei ări“

2. În SR CEI 60364-7-710-2005 se definesc „Amplasamente speciale pentru utilizare medicală” iar echipamentele aferente acestora includ toate serviciile de securitate definite în I7/2011, art. 5.6.1.2.

Ca urmare, receptorii electrici aferenţi amplasamentelor pentru utilizări medicale se pot grupa, în categoriile evidenţiate anterior, cu anumite particularităţi determinate de faptul că receptorii vitali din amplasamentele medicale sunt considereţi echipamente medicale de primă necesitate : a). receptori de iluminat normal şi prize. Aceştia se prevăd în toate spaţiile amplasamentului medical ; b). Receptori de putere, care nu sunt consideraţi „servicii de securitate” c). Servicii de securitate definite în I7/2011 în subcap.7.9., (alimentare de rezervă), care sunt clasificate pe clase de comutare pe sursa de rezerva:

-c1.)- cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s, pentru care, în eventualitatea lipsei tensiunii, cel puţin pe una din faze, în tabloului principal de distribuţie, sursa de securitate trebuie comutată automat în max 0,5 sec şi aceasta trebuie să asigure alimentarea lămpilor scialitice şi altor lămpi esenţiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore. Aceste echipamente au o putere nominală relativ mică, iar timpul de comutare se poate asigura numai dacă se utilizează, ca sursă de securitate, surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Echipamentul care asigură comutarea automată, tip AAR, trebuie să aibă elemente care să sesizeze condiţiile menţionate mai sus. -c2.) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, echipamentele trebuie conectate în max 15 s, la sursa de securitate dacă tensiunea, pe cel puţin una din faze în tabloul principal de distribuţie, a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, pentru o durată mai mare de 3 s. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011, art. 7.9.31.

Aceste echipamente pot fi: - receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup/grupuri generatoare de joasă tensiune, -echipamente cu o putere nominală relativ mică, pentru care sursa de securitate poate fi şi sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS).

O parte însemnată dintre aceşti receptori sunt servicii de securitate, definite în I7/2011, subcap. 5.6, cu care se echipează, de regulă, o gamă extinsă de consumatori, alţii decât amplasamentele pentru utilizări medicale.

-c3. )-cu un timp de comutare mai mare de 15 s, necesare pentru menţinerea serviciilor de amplasament medical (spital) şi pentru care se impune conectarea manuală sau automată pe sursa de securitate, care funcţionează pe o durată de minim 24 ore. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011, art. 7.9.32.

Aceştia sunt receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grupuri generatoare de joasă tensiune.

163

Ca urmare a cerinţelor diferenţiate de asigurare a alimentării, receptorii serviciilor de securitate, se vor grupa pe surse şi tablouri electrice, corespunzător clasei de comutare. A). La nivelul amplasamentului pentru utilizări medicale se prevede un tablou electric TE≤0,5, alimentat, prin AAR de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune, fig 20.

Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0;

0,15 şi 0,5., (Tabel 7.9.1., subcap 7.9). Conform Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care

trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, unul din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări medicale este blocul operator. Acesta poate să conţină maxim 12 săli de operaţii şi ca urmare, se impune să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator, iar din acesta să fie alimentate tablouri electrice pentru 1-2 săli de operaţii, fig.21.

164

În spaţiul tehnic al tablourilor electrice ale sălii/sălilor de operaţii se vor instala: -surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), de la care, aceste tablouri, vor fi alimentate prin AAR, adecvat ceriţelor clasei de comutare, fig. 22.

În această variantă, UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire trifazată. Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată, există riscul ca, la indisponibilitatea

sursei de alimentare de bază, pornirea grupului generator să nu se poată realiza deoarece automatica sa nu acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată.

În cazul în care blocul operator are mai multe săli de operaţie, se poate adopta şi varianta realizării câte unui tablou electric pentru fiecare sală de operaţie. In această variantă, este recomandată utilizarea UPS cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire monofazată. -transformatorul electric pentru alimentarea receptorilor electromedicali ce impun schema IT medical: - transformatorul pentru TFJS/ TFJP, dacă prin tema de proiectare se solicită şi alimentarea la tensiune redusă.

În funcţie de cerinţele privind clasa de comutare, se poate funcţiona, în regim normal

(bloc operator activ), pe alimentarea de bază din TE≤0,5, iar la indisponibilitatea acesteia se trece, automat, în Δtcon, pe UPS. Dacă clasa de comutare este 0, atunci, în regim normal, alimentarea se asigură prin UPS (în această variantă, pe UPS, se produce permanent dublă conversie, respectiv o pierdere suplimentară de energie). B)-echipamentele cu timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, care se împart în doua categorii:

- cele care au surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), incluse în respectivul echipament şi care se vor alimenta, prin coloană electrică proprie, pentru a se asigura cerinţele clasei de comutare, din tabloul electric TE≤15, alimentat, prin AAR, de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune, fig. 20.

-servicii de securitate impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu, cu receptori de putere (ex.:ascensoare de pompieri, sistemele de desfumare şi de stingere a incendiului), care sunt prevăzute cu tablouri electrice proprii, alimentate, prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune. - servicii de securitate medicale (ex.: sisteme de sonorizare pentru situaţii de urgenţă; echipamente electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau alte echipamente definite de personalul responsabil; echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluzând aerul comprimat, instalaţii de aspirare şi de eliminare a anestezicelor şi dispozitivelor lor de supraveghere), pentru care se prevăd tablouri electrice

165

proprii, alimentate prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune.

Gruparea pe tablouri electrice proprii este impusă de I7/2011, art.5.6.4. C)-echipamentele cu timp de comutare mai mare de 15 s, sunt echipamente de putere, cu tablouri electrice proprii, se vor grupa pe TE≥15, alimentat, prin AAR cu caracteristici adecvate clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune Fiecare tablou electric descendent se va alimenta prin coloană electrică proprie, fig.20.

D)-O categorie specială de receptori, nedefinită explicit în I7/2011, subcap.7.9 şi SR CEI 60364-7-710-2005, dar menţionată în -15/97, o reprezintă receptorii cu şocuri (radiologie, radioscopie, computer tomograf, etc.). Caracterul perturbator al acestora impune gruparea pe un TRşoc şi îndepărtarea electrică a lor de celelalţi receptori. Această cerinţă poate impune alimentarea direct din tabloul electric general, calea (a), sau de la un transformator separat, calea (b) fig. 20.

3. SISTEME ŞI INSTALAŢII ELECTRICE LA CONSUMATOR

Cerinţele esenţiale definite în Legea 10/95, modificată prin Legea 123/2007, impun prevederea, la consumator, de sisteme şi instalaţii electrice. O partea dintre acestea au rolul de a asigura parametrii de confort, iar altele pentru a asigura sănătatea şi securitatea persoanelor şi pentru evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente .

3.1. Instalaţii electrice impuse de cerinţa esenţială igienă, sănătate şi mediu - Sistem de iluminat interior, care se concepe şi proiectează conform 061/2002; - Sistem de iluminat exterior, care se concepe şi proiectează conform 062/2002.

Proiectul aferent acestor sisteme, componentă a proiectului tehnic al obiectivului, se supune verificării tehnice efectuate de verificatori atestaşi.

3.2. Sisteme de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu

3.2.1. Rolul sistemelor electrice de protecţie

Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a consecinţelor unei avarii se poate realiza şi cu instalaţii electrice de protecţie.

Surse de avarii Acestea pot fi determinate de:

a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv: - dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care va determina supraîncălzirea suprafeţelor acestora. Această supraîncălzire reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de praf combustibil; - dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate; - dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie; b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice, respectiv; - personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii pe care le deservesc; - inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă; c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv: - regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie;

166

- descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice (asupra căilor de curent) şi electromagnetice (supratensiuni electromotoare induse).

3.2.2. Sistem de protecţie împotriva trăsnetului Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente: I. Instalatie de paratrăsnet, (I7/2011, cap 6.) care cuprinde:

- instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ a curentului de trăsnet.

Componentele acesteia fiind : dispozitivul de captare, de coborâre şi priza de pământ. - instalaţia interioară de protecţie la trăsnet, trebuie să evite apariţia scânteilor periculoase între elementele metalice ale şi din structura de protejat şi dispozitivul de captare si coborâre al IPT exterioară, datorită curentului de trăsnet care circulă prin acestea.

II. LMPS-sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (I7/2011, subcap 4.4. şi SR EN 62305-4). Măsurile fundamentale de protecţie ale LMPS sunt:

1). acţiunea SPD- dispozitive de protecţie destinate să limiteze supratensiunile tranzitorii ţi să devieze supracurenţii determinaţi de efectele electromagnetice ale curentului de trăsnet ; 2. reţea de echipotenţializare ; 3. ecranarea magnetică şi traseul liniilor ( minimizarea buclelor de inductie ( SR EN 62305-4-2008); Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în I7, cap.6, fig. 6.1÷6.4, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.

3.2.3. Sisteme/instalaţii de protecţie de securitate. Conform I7/11, subcap.5.6. se definesc următoarele servicii de securitate:

- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire; marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;

- pompe electrice de incendiu; - ascensoare pentru pompieri; - sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,; - sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului (desfumare); - echipamente medicale de primă necesitate.

La acestea se adăugă : - ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a căilor de curent ale reţelei la efectele supracurenţilor de suprasarcină i de scurtcircuit-PACD;

- sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.

3.3. Sisteme impuse de cerinţa esenţială Siguranţa în exploatare :

- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric; - de iluminat pentru continuarea lucrului;

- pentru legarea la pământ de protecţie; - sisteme de alarmă anti-efracţie;

- pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;

-167-

II.9. DIMENSIONAREACOMPENENTELOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE

II.9.1. CALCULUL PUTERII/CURENTULUI CERUTE/CERUT 9.1.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 9.1.1.1. Pentru consumatorii casnici a. tipurile de apartamente b. numărul apartamentelor pe tipuri c. utilizări specifice ale energiei electrice (producere apă caldă menajeră, gătit, etc.)

9.1.1.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative a. Pi – puterea instalată specifică [W/m2]; b. aria desfăşurată c. ku – coeficientul de utilizare - valoarea raportului dintre puterea absorbită (reală) şi

puterea instalată a unui consumator. Ĩn tabelele 3.3, 3.4 şi 3.5 din I7 – 2011 sunt indicate valori orientative pentru puterile instalate specifice (W/m2). Se recomandă utilizarea acestora numai pentru estimări preliminare ale puterii absorbite (ceruta). Pentru cererea de aviz de racordare se recomandă calculul puterii cerute numai după ce au fost realizate calculele (proiectele) pentru sistemele de iluminat, instalaţii de încălzire – ventilare – condiţionare, instalaţii sanitare (hidrofor, pompe de incendiu), dotări diverse (ascensoare). Sunt necesare informaţii suplimentare care trebuie solicitate tehnologului sau administratorului clădirii, referitoare la tipul activităţilor şi regimurilor de lucru posibile (sistemele de încălzire pot funcţiona sau nu simultan cu sistemele de răcire, de ex). Supraevaluările implică importante majorări ale investiţiei. O rezervă pentru dezvoltarea ulterioară poate fi acceptabilă, cu acordul investitorului.

9.1.2. Breviar de calcul 12.1.2.1. Pentru consumatorii casnici, puterea absorbită se calculează conform cap. 3.2

din I7-2011. Puterile instalate, coeficienţii de simultaneitate ks şi utilizare ku sunt indicate în tabelele 3.3.şi 3.4 (I7-2011).

Puterea absorbită pentru un grup de apartamente:

][kWkkPP suia ××= (12.1-1)

12.1.2.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative ][kWkPP uia ×= (12.1-2)

9.1.3. Exemple de calcul Se consideră o clădire social administrativă cu P+4 nivele de birouri şi un număr de 24

de apartamente, cu gaze naturale la bucătării şi producere centralizată a apei calde menajere. Se pot urmări valorile specifice completate pentru puterile instalate pe apartament, în funcţie de numărul de camere, coeficienţii de utilizare, coeficienţii de simultaneitate. În tabelul 3.4 –I7 / 2011 sunt indicaţi coeficienţii de simultaneitate pentru maxim 20 de apartamente. Pentru un număr mai mare de apartamente (de ex. 24) se poate extrapola valoarea coeficientului de simultaneitate, observând că valoarea acestuia tinde asimptotic către 0,48. Puterea absorbită pentru utilităţile comune (iluminat, ascensoare, etc.) trebuie de asemenea luată în calcul.

-168-

Figura 9.1.1 – Exemplul 1 - Note de calcul pentru calculul puterii cerute

Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică,

dar puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus. Se observă că s-a lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori, deoarece o astfel de clădire va avea două racorduri (branşamente) distincte.

Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 12.1.2, pentru o clădire de birouri P+2,

în care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat, instalaţii de încălzire-ventilare, instalaţii sanitare, dotările tehnice obligatorii.

-169-

Figura 9.1.2 – Exemplul 2 -Note de calcul pentru calculul puterii cerute

Se observă că receptorii sunt identificaţi în mod concret pe fiecare circuit, inclusiv cu

parametrii lor specifici (coeficienţi de încărcare, randamente, factor de putere). Circuitele sunt grupate pe tablouri, aspect necesar pentru dimensionarea coloanelor respective. O serie de observaţii pot fi reţinute:

a) aparatele de iluminat au un consum de putere în funcţie de lămpile instalate dar şi de balastul utilizat (balastul electronic are un consum mai mic);

-170-

b) circuitele de priză au un consum absorbit de 800W (putere instalată de 2000W, coeficient încărcare 0,4), dar valoarea poate fi diferită (circuit P7) dacă se cunosc date suplimentare (un receptor de 2500W, care va fi alimentat prin circuit propriu).

c) electromotoarele au indicată o putere nominală care este puterea mecanică la arbore. De aceea, puterea absorbită se calculează cu relaţia:

η

Na

PP = (12.1-3)

unde: NP - este puterea nominală a electromotorului η - este randamentul electromotorului.

d) Coeficientul de încărcare al electromotoarelor este deosebit de important, mai ales că în funcţie de acesta variază chiar factorul de putere şi randamentul electromotorului.

e) Atunci când există receptori în rezervă (pompe de circulaţie, CT5 … CT7), modul de funcţionare se reflectă prin coeficientul de simultaneitate corespunzător (0,5 în celula K16 sau pentru electromotoare 2+1 se consideră coeficient de simultaneitate 0,67 în celula K31) .

f) Pentru tablourile CT, T1 şi T2 puterile absorbite nu se însumează algebric, deoarece intervine încă un coeficient de simultaneitate (conform SR EN 61439-2:2010), respectiv celula J64. Valoarea este diferită de cea indicată de standardul menţionat (respectiv 0,90), deoarece dacă există informaţii suplimentare cu privire la regimul de funcţionare efectiv, proiectantul poate impune valorile considerate de el.

g) Tabelul permite evaluarea puterii absorbite active, dar şi reactive, şi implicit factorul de putere natural.

După evaluarea puterilor absorbite pe tablouri (pe nivele), se poate centraliza consumul pe întreaga clădire (Figura 12.1.3), unde liniile 55, 56, 57 preiau valorile din figura 12.1.2, liniile 20, 33, 47 (puterile active şi reactive pe tablourile CT, T1, T2).

9.1.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Puterea absorbită activă şi reactivă serveşte pentru completarea Cererii de racordare (adresată furnizorului de energie electrică din zonă), pentru dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea factorului de putere. Puterea absorbită pe tablouri serveşte pentru dimensionarea coloanelor electrice.

Figura 9.1.3 – Centralizarea calculului puterii cerute

-171-

9.1.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.1.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali vezi … 9.1.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se

va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii (racord dublu sau grup electrogen propriu).

9.1.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 9.1.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 9.1.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

-186-

9.2.3. DIMENSIONAREA CONDUCTORULUI DE PROTECŢIE (PE)

9.2.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - Secţiunea conductorului de fazã [mmp]. 9.2.3.2. Breviar de calcul Dimensionare este necesară atunci când instalaţiile (cu curenţi absorbiţi relativ mici)

sunt în apropierea unor posturi de transformare, deci cu valori mari ale curenţilor de scurtcircuit.

Valoarea secţiunii se poate determina cu relaţia de mai jos, atunci când timpii de întrerupere, în caz de defect, nu depăşesc 5s (cazul frecvent):

(9.2.3-1)

I - valoare efectiva a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu impedanţã neglijabilã, care poate trece prin dispozitivul de protecţie, [A]. t - timpul de acţionare a dispozitivului de protecţie pentru întrerupere automatã, [s]. k - factorul care depinde de materialul conductorului de protecţie, de izolaţie şi de temperaturile iniţiale şi finale.

Valorile coeficientului k sunt date de relaţia:

][ln)20(

20

mmpCQki

fc

θβθβ

ρβ

+

+°+= (9.2.3-2)

cQ - capacitatea calorică volumetrică a materialului conductorului (J/°Cmm3) la 20°C, tabel

5.11 –I7-2011. β - inversul coeficientului de temperaturã a rezistivitãţii la 0°C pentru conductor [°C], tabel 5.11 –I7-2011.

20ρ - rezistivitatea electricã a materialului conductorului la 20°C [Ωmm], tabel 5.11 –I7-2011.

iθ - temperatura iniţialã a conductorului [°C].

fθ - temperatura finalã a conductorului [°C]. Ĩn cazul în care aplicarea formulei duce la o secţiune nestandardizată, se alege un

conductor cu secţiunea standardizatã mai mare. Secţiunea conductoarelor de protecţie nu trebuie sã fie mai micã decât valoarea

indicatã de tabelul 5.17 din I7-2011, alegându-se în funcţie de conductorul de fazã.

][mmpk

tIS =

-187-

II.9.3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

9.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării coloanelor electrice:

a) Detalii ale racordului electric: a. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip

constructiv, putere aparenta (kVA), pierderi în Cu (kW), tensiune de scurtcircuit (%)).

b. Putere de scurtcircuit a în punctul de racordare a sistemului de distribuţie (MVA).

c. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie, lungime, secţiune

b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor, lungime, secţiune. c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri, lungimi). d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare

asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).

9.3.2. Breviar de calcul Calculul curenţilor de scurtcircuit beneficiază de o metodologie proprie: NORMATIV

PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 kV, indicativ NTE 006/2006.

Acest normativ conţine şi un exemplu de calcul foarte detaliat şi documentat, care reprezintă un ghid de proiectare în sine. Pentru activitatea inginerească de rutină, ghidul de faţă recomandă utilizarea unui program de calcul specializat, care permite obţinerea unor rezultate cu grad mare de încredere. Dintre programele cunoscute se pot recomanda: SIMARIS (realizat de SIEMENS), ECODIAL (produs de SCHNEIDER) sau D.O.C.Win (furnizat de ABB). Toate programele sunt distribuite gratuit, primele două sunt disponibile în limba română, toate sunt realizate pe baza normelor şi standardelor europene, beneficiind şi de un suport tehnic corespunzător. Pentru a căpăta certitudinea utilizării unui astfel de software (în variantă profesională sau dezvoltare proprie), proiectantul trebuie să se poată verifica prin intermediul unei probleme test. Pentru NTE 006 există o astfel de problemă test, respectiv exemplul de calcul din normativul respectiv.

Faţă de NTE 006, problema test se poate reformula astfel: Se vor calcula curenţii de scurtcircuit pentru o reţea de JT alimentată de la un post de

transformare (T1, figura 12.3.5) cu S=400 kVA, 20 kV/0,4 kV, alimentat printr-un cablu 3 x 150 mm2 şi o lungime de 1,7 km. Transformatorul are tensiunea de scurtcircuit uk =4% şi pierderile în Cu PkT= 4,6 kW. Postul evacuează puterea prin două cabluri în paralel (C1) 2 x (4 x 240)mm2 cu o lungime de 5m. De la barele generale de JT (B2) este alimentat un tablou (B4, figura 12.3.1) prin cablul (C3) de secţiune 4 x 70 mm2, şi lungime de 20 m. Din B2 pleacă o coloană (C5) cu secţiune 5 x 6 mm2 şi lungime 10 m către tabloul B6. Din barele B2 sunt alimentate două electromotoare de 20 kW şi respectiv 40 kW, cu factor de putere cosφ=0,85 şi randament η = 0,93 (nu vor contribui la valoarea curentului de scurtcircuit).

-188-

9.3.3. Exemple de calcul 9.3.3.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit asistat de calculator Toate programele menţionate mai sus lucrează în regim de programare grafică,

schema electrică dorită fiind modelată prin „interconectarea” unor simboluri grafice predefinite, pentru fiecare categorie (racorduri, bare, coloane, circuite, cuple etc). Există programe tutoriale, manuale de utilizare şi clipuri animate cu instrucţiuni de utilizare, astfel încât în acest ghid se prezintă numai principiile directoare pentru utilizarea unui astfel de program (ECODIAL).

După lansarea programului, sunt disponibile prin meniu ferestrele introductive: Se selectează din Meniu:

Fişier, Sumar şi se completează câmpurile Titlu, Autor …. Fişier, Informaţii generale şi se completează Nr. Proiect, Nume

proiectant … Pentru proiecte noi, este recomandată setarea parametrilor generali, prin activarea meniului: Parametri, Caracteristici generale, Reţeaua Este disponibilă fereastra din fig. 9.3.1, în care se pot seta date cu caracter general:

Standardul EN 60898 este compatibil cu standardele indicate de NTE 006-2003, iar secţiunea conductorului neutru este impusă să fie egală cu cea de fază numai pentru exemplul de faţă (conform NTE 006). Există şi date care nu interesează pentru acest calcul punctual (factorul de putere necesar a fi atins), dar pentru cazul general, când se calculează toţi parametrii instalaţiei, inclusiv bateria de condensatoare, aceste detalii sunt importante. Introducerea schemei poate fi începută imediat. Pentru aceasta, un instrument important trebuie activat, prin meniul:

Afişează, Biblioteca de macro-componente Programul activează fereastra corespunzătoare, care conţine categoriile respective (Surse, Bare colectoare, Circuite de alimentare, Sarcini, Transformator JT/JT etc).

Figura 9.3.1 – Datele generale ale proiectului

-189-

Cu un “clic” pe iconiţa din stânga (post de transformare) se poate trage elementul în „spaţiul de lucru” (hârtia). Cu un dublu „clic” pe desenul postului de transformare (T1, C1, Q1) se activează fereastra Descrierea circuitului. Avem libertatea să setăm valorile care implică analiza de la un moment dat (Tensiunea de scurtcircuit a transformatorului va trebui modificată la 4%).

Următoarea etapă parcursă va fi introducerea sistemului de bare generale JT, B2. Se activează Bare colectoare din caseta Biblioteca de macro-componente şi se obţine următoarea secvenţă:

Figura 9.3.2– Introducerea datelor pentru postul de transformare

-190-

Se pot individualiza parametrii barelor, fără însă relevanţă deosebită pentru această problemă de calcul. Se introduce următoarea coloană C3:

O remarcă tehnică de detaliu se poate constata, că impunerea secţiunii de 70 mm2 se

poate realiza prin impunerea tranzitării unei puteri de 110 kW pe cablul respectiv (C3). Pentru aceasta, calculul va evita Bilanţul de puteri, şi se va putea utiliza comanda directă Shift+F5 sau prin meniu (Calcul, Acualizează calculele).

Figura 9.3. 3 – Introducerea barelor B2

Figura 9.3.4 – Introducerea datelor pentru coloana C3

-191-

Ĩn mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test, conform enunţului.

9.3.3.2. Rezultatele problemei test.

Ĩn ECODIAL s-a modelat reţeaua de distribuţie din problema test conform fig.12.3.5 şi s-au obţinut rezultatele următoare, prezentate în aceeaşi figură:

Pe barele de JT ale transformatorului (B), pe barele B2, B4 şi B6 s-au calculat valorile

curenţilor de scurtcircuit trifazat (cei mai periculoşi), care pot fi comparate cu valorile indicate în exemplul din NTE 006 – 2000. (tabelul 9.3.1):

Fig. 9.3.5 – Schema de distribuţie din problema test cu rezultatele finale

-192-

Tabel 9.3.1 – Verificarea rezultatelor problemei test

Notatii Ghid

Rezultate Ecodial

Notatii NTE 006

RezultateNTE 006

Eroare relativa

kA kA % B JT 14.2 K1 13.99 1,50 B2 13.88 k2 13.78 0.73 B4 11.27 k3 11.29 -0.18 B6 5.25 k4 5.16 1.74

Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, deoarece în mod practic interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere (4,5 kA, 6kA, 10 kA, 20 kA, 50 kA, 100 kA). Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întrerupătoare). Dacă nu se efectuează acest calcul, prin proiect se pot genera situaţii periculoase. Ca exemplu, dacă un tablou electric este relativ aproape de un post de transformare, deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit, se impune utilizarea unor soluţii tehnice specifice, cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile MPR chiar şi pentru circuitele de iluminat de 16A.

9.3.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Curentul de scurtcircuit calculat pentru fiecare tablou serveşte la alegerea aparatajului

pe protecţie la scurtcircuit (întrerupătoare, siguranţe fuzibile). Puterea de rupere a acestora va trebui să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit calculat în locul de montaj.

9.3.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.3.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali Se va indica valoarea curentului de scurtcircuit prezumat. Pentru o procedură

de achiziţie unitară, se va putea acorda furnizorului posibilitatea prevederilor de măsuri specifice de limitare a curenţilor de scurtcircuit, prin utilizarea întrerupătorului amonte (filiaţie sau echivalent). Acesta va deschide incomplet contactele sale, arcul electric care se manifestă urmând să introducă o impedanţă limitatoare suplimentară. După eliminarea defectului, întrerupătorul amonte revine. Deoarece aceste caracteristici sunt obţinute empiric pentru game de aparate, proiectantul va furniza schema instalaţiei electrice de distribuţie, pentru ca furnizorul să poată verifica valabilitatea modului de funcţionare. Aplicând acest principiu, întrerupătoarele aval (cele mai numeroase) vor putea avea o putere de rupere mai redusă, deci vor fi mai economice.

9.3.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se

va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii (racord dublu sau grup electrogen propriu)

9.3.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 9.3.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 9.3.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

-193-

12.4. ALEGEREA APARATELOR DE CONECTARE

12.4.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 12.4.1.1. Contactorul

- numărul de contacte auxiliare disponibile; - regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină; - tensiunea bobinei; - tipul de execuţie climatică; - curentul nominal In (curentul absorbit)

12.4.1.2. Separatorul - frecvenţa de comutaţie; - anduranţa mecanicã şi electricã; - putere de rupere (dacă este cazul); - capacitatea de închidere la funcţionarea normalã şi ocazionalã.

12.4.2. Breviar de calcul 12.4.2.1. Contactorul – alegerea se face punând condiţia:

nnc II ≥ Curentul de rupere (Ir) este mai mare decât curentul nominal al acestuia (Inc):

ncr II )108( ÷≅ Bobina contactorului acţionează şi ca un releu de tensiune minimă, aceasta eliminând armătura mobilă când tensiunea de alimentare scade sub 0,7 Un. 12.4.2.2. Separatorul – trebuie sã suporte curenţii de scurtcircuit de scurtă durată când este în poziţia închis. Este acţionat manual, putând fi blocat prin zăvorâre, realizând o separare sigură şi vizibilă a circuitului. Separatorul de sarcină nu asigurã nici o protecţie pentru circuitul în care este plasat.

-194-

II.9.5. DIMENSIONAREA APARATELOR DE PROTECŢIE

9.5.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană; - curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană

(Ip); - secţiunea căilor de curent; - curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz

’); - curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.

9.5.2. Breviar de calcul

Dimensionarea aparatelor de protecţie implică satisfacerea simultană a unor condiţii tehnice impuse de cerinţele de a proteja căile de curent aval, de a nu acţiona la curenţii de pornire, de a acţiona selectiv faţă de protecţia aval. Dacă aceste condiţii sunt considerate în etape, se poate face distincţia între alegerea şi verificarea aparatelor de protecţie. Această etapizare nu are însă relevanţă asupra algoritmului de dimensionare. Există unele deosebiri între circuite şi coloane, însă condiţiile de bază fiind comune, dimensionarea poate fi realizată unitar.

9.5.2.1. Dimensionarea siguranţei fuzibile:

a. Circuite de iluminat monofazate, circuite de prize fără suprasarcini cN II ≥ (9.5-1)

s

zN k

II'

≤ (9.5-2)

unde: ks = 1,3 pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere gG cu IN ≤ 16A; ks = 1,1 pentru siguranţe fuzibile cu medie putere de rupere şi IN ≤ 16A; ks = 1 pentru instalaţii exploatate prin personal calificat;

IN – curentul nominal al dispozitivului de protecţie, [A]; Ic – curentul de calcul al circuitului, [A].

b. Circuite şi coloane electrice cu posibilităţi de suprasarcinã (electromotoare)

cN II ≥ (9.5-3) 'zN II ≤ (9.5-4)

Desensibilizarea protecţiei (fuzibilului) la pornirea electromotoarelor:

kI

I pN ≥ (pentru un circuit) (9.5-5)

1−+≥ nc

MAXpN I

kI

I (pentru o coloană) (9.5-6)

- unde coeficientul k desensibilizează protecţia pe perioada pornirii electromotorului:

k =2,5 pentru porniri rare şi uşoare (timpi de pornire de 5÷10s); k = 2 pentru porniri stea-triunghi (timpi de pornire de 10÷40s); k =1,6 pentru porniri grele (timpi de pornire > 40s).

‐ MAXpI este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat din coloana curentă;

‐ 1−ncI este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare

electromotor Următoarea condiţie

-195-

'3 zN II ×≤ (9.5-7) realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia sã nu atingă temperatura admisibilã pe durata unui scurtcircuit). Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei fuzibile:)

RTrN II ×≥ 3 - pentru siguranţe cu putere medie de rupere (9.5-8)

RTrN II ×≥ 5,2 - pentru siguranţe cu putere mare de rupere (9.5-9)

Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval, care impune o valoare minimă a protecţiei:

PSNN II )(≥ (9.5-10)

unde (IN)PS este curentul nominal al dispozitivului de protecţie impus de condiţia de funcţionare selectivă.

9.5.2.2. Dimensionarea întreruptorului automat. Acest aparat îndeplineşte funcţiile de protecţie împotriva suprasarcinii şi scurtcircuitului. În varianta în care protecţiile la suprasarcină şi supracurent sunt reglabile, el se mai numeşte disjunctor.

Bobina unui întreruptor automat (dacă este realizat din ansamblul contactor + releu termic) poate lucra şi ca un releu de tensiune minimã, decuplând la scăderi ale tensiunii nominale din intervalul 0,7…0,35 Un. Condiţiile generale de alegere sunt următoarele:

'zNc III ≤≤ ; (9.5-11)

cII ×÷≤ )2,11(2 (9.5-12) şi

'2 45,1 zII ×≤ . (9.5-13)

unde I2 este curentul care asigură efectiv declanşarea dispozitivelor de protecţie la suprasarcină, în condiţiile stabilite în normele sau prospectele pentru aparate. Se verifică dacă acest curent este inclus în domeniu de reglare al aparatului, uzual:

NII )1...67,0(2 ∈ (9.5-14) Desensibilizarea protecţie maximale de curent (electromagnetice) pentru regimul de pornire al electromotoarelor:

PsigREM IkI ≥ (pentru un circuit), (9.5-15) 1−+×≥ n

cMAXpsigREM IIkI (pentru coloane), (9.5-16) unde sigk este un coeficient de siguranţă cu valori între 1,2÷1,6;

PI este curentul de pornire al electromotorului alimentat pe circuitul curent;

MAXPI este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat pe coloana curentă;

‐ 1−ncI este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare

electromotor. Protecţia maximală trebuie să protejeze calea de curent pentru regimul de scurtcircuit:

'5,4 zREM II ≤ (9.5-17) Condiţia generală de selectivitate, impusă de aparatul aval:

PSNN II )(≥ (9.5-18)

-196-

Dimensionarea se abordează din aval în amonte, satisfacerea condiţiilor de mai sus putând obliga la majorarea unor secţiuni ale conductoarelor pe diverse coloane.

***

Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea

de stingere a curentului de scurtcircuit SCI calculat la locul de montaj. Pentru aceasta se va alege o gamă de aparate corespunzătoare, pentru care:

SCNSC II ≥ (9.5-19) Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de

protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor. 9.5.3. Exemple de calcul Pentru exemplul de calcul se prezintă continuarea dimensionării schemei electrice din

Figura 9.2.2.1., pentru care s-au stabilit secţiunile căilor de curent impunându-se condiţia pierderilor de tensiune admisibile.

Figura 9.5.1 – Calcule preliminare pentru dimensionarea aparatelor de protecţie

-197-

În tabelul 9.5.1. s-au aplicat condiţiile (9.5-1), (9.5-2), (9.5.3.) şi (9.5.4) pentru secţiunile stabilite până în această fază, putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru exemplu se utilizează siguranţe fuzibile), rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea mai mică valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât valoarea din celula I (Iz’)

Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie verificată condiţia (9.5-5) şi respectiv (9.5-6). Acest prag minim al fuzibilului, impus de curentul de pornire al electromotoarelor, este calculat în coloana Q. Pentru a verifica şi condiţia (9.5-8) se calculează valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.

Analizând noile coloane, se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu sunt satisfăcătoare. Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori:

Figura 9.5.2 – Rezultatele dimensionării aparatelor de protecţie

-198-

Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 9.5.2) se impun următoarele modificări: - Pentru circuitul T4-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, pentru a respecta

condiţia de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată, bazată însă pe practica obişnuită). Se impune mărirea secţiunii de la 2,5 mm2 la 4 mm2 prin recalcularea Iz

’ . De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă de coeficienţii de corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect;

- Similar, pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, şi secţiunea conductorului de la 2,5 mm2 la 4 mm2;

- Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4, T5, T6 se majorează IN=16A la 25A pentru condiţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune decalarea cu două trepte a valorii fuzibilelor). Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5 şi T6 este insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2, cu aceeaşi recalculare a curentului admisibil corectat Iz

’ . - Având în vedere protecţia în aval de 25A, pentru coloana de alimentare a tabloului

T2 se impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A, secţiunea rămânând 25 mm2 (această secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile, circuitul fiind foarte lung).

- Pentru circuitul T7-01, nu există condiţie pentru IN. Aceasta implică majorarea secţiunii de la 4mmp la 6mm2, recalculând Iz

’, rezultând protecţia de 16A. - Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat), se majorează IN=10A la 16A, plecând de la

mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.

- Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat), electromotoarele vor fi protejate la suprasarcină prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la scurtcircuit. Ir = 20,45 A (reglaj releu suprasarcină). Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A, de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece curentul admisibil Iz

’=37,6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Cu ajutorul coeficienţilor de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar:

16145,087,0

63

21

=×

=×

≥kk

II Nz A

Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A.

- Pentru circuitul T3-01, din Ir = 40 A rezultă 120340 =×≥zI . Se adoptă IN = 125 A. Se impune redimensionarea cablului, similar cu situaţia de mai sus:

15685,094,0

125

21

=×

=×

≥kk

II Nz A

Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A. Se poate remarca situaţia prin care electromotorul de 22,5 kW este alimentat prin aceeaşi secţiune cu electromotorul de 11,5 deoarece influenţa coeficienţilor de corecţie este importantă.

- Pentru circuitul T1-01, electromotor de 5,5 kW, din Ir = 9,1 A rezultă 3,2731,9 =×≥zI . Se adoptă IN = 32 A. Se impune redimensionarea cablului:

468,087,0

32

21

=×

=×

≥kk

II Nz A

Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 10 mm2, cu Iz = 57 A. - Pentru circuitul T1-02 secţiunea de 10 mm2 se păstrează, protecţiile fiind similare cu

T1-01.

-199-

- Pentru coloana T3-T7 se impune relaţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 63A). Rezultă

( ) 100≥PSNI A Cu această valoare se impune majorarea secţiunii la 50 mm2 şi se recalculează curentul admisibil. Se poate observa că din tabloul aval T7 pleacă două circuite de 70 mm2. Situaţia poate părea anormală, dar se explică prin condiţiile de pozare defavorabile pentru circuitele T7-03 şi T7-04, care obligă la majorarea considerabilă a secţiunii. - Pentru coloana T1-T3 se impune aceeaşi relaţie (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 125A). Rezultă

( ) 200≥PSNI A Se majorează secţiunea la 150 mm2 pentru care Iz = 299 A şi Iz’ = 208,1 A.

- Pentru coloana T1-T2 se impune tot condiţia de selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 25A). Rezultă

( ) 40≥PSNI A Coloana rezultată din dimensionarea pe baza pierderii de tensiune admisibile este acoperitoare (25 mm2). - Pentru coloana TG-T1 se impune aceeaşi relaţie (12.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 200A). Rezultă

( ) 300≥PSNI A Se majorează secţiunea coloanei la 300 mm2 pentru care Iz = 464 A şi Iz’ = 323 A. Gama de siguranţe fuzibile se va verifica pentru a avea putere de rupere superioară curenţilor de scurtcircuit care trebuie calculaţi pentru secţiunile actuale ale căilor de curent. Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică, prin intermediul unor scheme de calcul. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale dimensionării instalaţiei, dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă întocmirea unor scheme de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de tensiune, pentru curenţii de calcul şi aparatele de protecţie, pentru curenţii de scurtcircuit. Un exemplu simplificat este disponibil în figura 9.5.3. Dacă se utilizează întreruptoare automate, curenţii nominali şi valorile de reglaj pentru protecţiile maximale şi la suprasarcină se transmit furnizorului de echipamente, pentru a se putea garanta selectivitatea între aparate. Pentru selectivitatea întreruptoarelor automate se pot utiliza programe specializate, care permit vizualizarea curbelor de declanşare.

-200-

9.5.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din

tehnologia firească a utilizatorului, aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor termice – ventilaţii etc.

Figura 9.5.3 – Schema electrică de calcul

-201-

9.6. ALEGEREA APARATELOR DE MÃSURÃ

9.6.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat. - tensiunea reţelei; - curentul nominal (de calcul) al coloanei; - clasa de precizie.

9.6.2. Breviar de calcul 12.6.2.1. Voltmetrul – măsurarea tensiunilor de fază şi linie; se protejează la

scurtcircuit cu siguranţe de 6A sau 10A. 9.6.2.2. Ampermetrul – măsurarea curentului de linie de alimentare. a. Pe tablourile de iluminat - se montează 3 bucăţi, pentru măsurarea pe fiecare

fază, pentru urmărirea în timp a încărcărilor pe faze. Urmărind evoluţia în timp a încărcărilor se poate decide echilibrarea ulterioară a sarcinilor pe cele trei faze.

b. Pe tablourile de forţă – se montează un singur ampermetru pe o fază, prin intermediul unui reductor de curent.

9.6.2.3. Reductorul de curent – este un transformator de curent având raportul nsnp II / .

Inp – curentul nominal din primar, [A]. Ins – curentul nominal din secundar, [5A, 10A, 1A].

cnpc II ≥ (9.6-1) 9.6.2.4. Contorul de energie activã (A) şi reactivã (R) – se poate monta direct pe linia

de alimentare (atunci când suprasarcina admisibilã a contorului este mai mare decât valoarea curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune.

-206-

II.9.8. DIMENSIONAREA SURSELOR NEÎNTRERUPTIBILE (UPS)

9.8.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) Lista receptorilor care nu admit întrerupere în alimentare: a. Denumire, date asupra consumului nominal: putere activă, putere aparentă sau

curent absorbit. b. Lista receptorilor care necesită alimentare redundantă.

9.8.2. Breviar de calcul

Parametri de bază în alegerea şi dimensionarea surselor UPS:

a. Puterea aparentă consumată este principalul parametru care se ia în calcul. Dacă nu se cunoaşte, se va calcula în funcţie de parametrii disponibili pentru fiecare receptor conectat:

a.1. Se cunoaşte curentul absorbit I: - pentru circuite monofazate SUPS = UI (9.8-1)

- pentru circuite trifazate: SUPS = UL1IL1+ UL2IL2+ UL3IL3 (9.8-2) Dacă valoarea acestor curenţi nu este cunoscută, se pot efectua măsurători în

diverse ipoteze de funcţionare, pentru fiecare sarcină. a.2. Se cunoaşte puterea activă:

Pentru circuite monofazate şi trifazate 7,0cos

PPSUPS ==ϕ

(9.8-3)

a.3. Puterea UPS conectat în aval (nu se mai iau în calcul receptoarele conectate din acest UPS.) Se va verifica condiţia ca UPS-ul amonte să fie mai mare de minim 5 ori decât UPS-ul aval.

b. Randamentul sursei este important pentru aparatura IT, când UPS-ul va funcţiona permanent (în regim tampon):

ηUPS = PIeşire UPS / Pabsorbit UPS (9.8-4) Dacă încăperea necesită ventilare / răcire suplimentară, energia absorbită de UPS va include şi aceste valori.

c. Costul de exploatare:

enUPS

UPSEXE CtPC ××⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= )11

2 η (9.8-5)

t – intervalul de timp; ce – preţul energiei, [lei/kWh]

d. Capacitatea de supraîncărcare. Supraîncarcarea este admisă doar pe parcursul intervalului temporar de transfer între surse şi, dacă este posibil, se recomandă a fi evitată. Pentru situaţii de scurtă durată de supraîncărcare când sursa de bază este disponibilă, UPS-ul poate menţine continuitatea circuitului prin intermediul unui by-pass (cca 2 min).

e. Restricţii ale spaţiului disponibil pentru montaj (gabarite, temperaturi, structura pardoselii)

-207-

9.8.3. Exemple de calcul

Ĩn figura 9.8.1 se exemplifică un calcul pentru dimensionarea UPS. Se remarcă faptul că elementele de consum ale receptorilor pot avea o structură diversă (9.8.2).

Figura 9.8.1 – Note de calcul pentru dimensionarea UPS

-208-

9.8.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Pot rezulta sarcini de răcire pentru sistemul de ventilare. Sunt necesare de regulă spaţii tehnice proprii (cerinţe pentru planurile de arhitectură). Dimensionarea grupului electrogen depinde de capacitatea UPS (va trebui să fie de minim 1,5 ori mai mare). Condiţia este se verifică de la sine dacă se consideră şi alţi receptori care vor fi conectaţi după ce grupul intră în sarcină.

9.8.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.8.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali

vezi…

9.8.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare vezi.. 9.8.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante 9.8.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie 9.8.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

-209-

II.9.9. CALCULUL PRIZEI DE PĂMÂNT

9.9.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)

a. Valoarea necesară pentru priza de pământ b. Tipul şi dimensiunile fundaţiei (pentru priza naturală, are prioritate în

dimensionare) sau valoarea măsurată a prizei de pământ pentru instalaţii existente c. Configuraţia terenului pentru a stabili zona disponibilă pentru realizarea prizei

artificiale d. Valoarea rezistivităţii solului (sau tipul de sol, din studiul geotehnic) 9.9.2. Breviar de calcul În anexa 5.34 din I7-2011 există cadrul normativ care indică modul în care se

calculează o priză de pământ. Sunt indicate şi relaţii de calcul pentru prizele naturale, precum şi relaţii prin care se reduce valoarea prizei complexe (naturale şi artificiale) prin legare în paralel.

O dificultate specifică este introdusă prin intermediul tabelului A5-35-5, care indică valoarea factorului de utilizare pentru mai mulţi electrozi în funcţie de numărul de electrozi. Deoarece acest număr este necunoscut, trebuie să se lucreze prin încercări. Conductoarele de legătură dintre electrozii verticali contribuie şi ele la îmbunătăţirea prizei generale, dar ponderea lor este afectată de alţi coeficienţi de utilizare.

Beneficiind de modul de rezolvare CAD, se poate calcula priza complexă pas cu pas, de la 2, 3 electrozi până la valoarea finală necesară, calculând la fiecare pas ponderea electrozilor verticali în funcţie de factorul de utilizare, contribuţia conductoarelor orizontale de legătură, precum şi efectul combinat prin legarea tuturor în paralel.

9.9.3. Exemple de calcul Pentru exemplul prezentat, s-a recurs la o soluţie foarte răspândită, şi anume electrozi

verticali îngropaţi cu partea superioară sub adâncimea de îngheţ (q) cu care se calculează

parametrul t ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +=

2lqt din relaţia (tabelul A5.34-1, I7-2011):

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

−+

+=ltlt

dl

lrpq 4

4lg212lg366,0 ρ (9.9-1)

Rezolvarea acestei relaţii (pentru un electrod) este disponibilă în figura 12.9.1, în celula F12:

Figura 9.9.1. – Calculul rezistenţei unui electrod vertical

-210-

Rezultatul obţinut este de 24Ω. Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă

doi electrozi, pozată la aceeaşi adâncime q, relaţia de calcul este conform tabelului A5.34-3:

bql

lrpq

22lg366,0 ρ= şi transpusă în celula F16 sub forma:

F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15))

Rezultă valoarea de 33,6 Ω. Pentru a putea obţine o priză complexă de valoare 4 Ω sau chiar 1 Ω, se repetă calculul sub formă tabelară, legând în paralel electrozii verticali incrementaţi cu pas unitar, după ce sunt afectaţi de factorul de formă corespunzător. De remarcat că pe măsură ce distanţa dintre electrozi creşte, factorii de formă cresc, deci eficacitatea electrozilor suplimentari este mai mare. Acest raţionament nu este însă valabil dacă se ia în considerare şi contribuţia conductoarelor orizontale (care intervin cu costurile aferente, inclusiv săpătura obligatorie). În tabelele următoare s-au calculat prizele de pământ compuse în două situaţii, electrozi dispuşi liniar şi electrozi dispuşi pe contur închis, fiecare pentru câte trei distanţe dintre electrozi. S-au marcat valorile prizelor de pământ necesare în mod uzual (4 Ω şi 1 Ω). Un astfel de mod de lucru permite optimizarea soluţiei tehnice adoptate, din punctul de vedere al numărului de electrozi şi distanţa dintre ei. Analiza detaliată permite studierea efectului pe care îl are o dispunere sau alta a electrozilor, şi poate fi utilizată pentru obţinerea oricăror valori ale prizei de pământ artificiale, atunci când este necesar să se suplimenteze o priză de pământ naturală.

-211-

-212-

-213-

-214-

-215-

-216-

-217-

9.9.4. Date de ieşire După definitivarea soluţiei adoptate, rezultă principalele cantităţi de materiale (electrozi, platbandă, suduri, săpătură cu refacere spaţii verzi, etc).

9.9.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.9.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali 9.9.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare 9.9.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante 9.9.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie 9.9.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic Tehnologia de realizare a sudurilor care vor fi îngropate este deosebit de importantă,

fiind necesară protejarea acoperiri cu zinc a profilelor laminate (sudură prin cuprare sau aluminotermie).

‐ 218 ‐

II.10. PROTECŢIA ANTISEISMICĂ. MASURI SPECIFICE DE PROTECŢIE ANTISEISMICĂ A ECHIPAMENTELOR ŞI ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI.

II.10.1 Proiectarea antiseismică a componentelor instalaţiilor electrice din cadrul unui proiect tehnic se face, după caz de proiectantul de specialitate în colaborare cu specialistul în inginerie civilă, funcţie de cerinţele proiectului tehnic şi de destinaţia clădirilor. Specialistul proiectant al instalaţiilor electrice va furniza proiectantului de specialitate in inginerie seismică, datele/ tema de proiectare a instalaţiilor, detalii specifice de funcţionare, riscurile la întreruperea funcţionării/ alimentarii cu energie electrică care prezintă risc pentru siguranţa vieţii, pentru a se integra în ansamblul măsurilor specifice de protecţie antiseismică prevăzute în proiectul tehnic general al obiectivului de construcţii realizat.

II.10.2 Cerinţele generale privind prevederea măsurilor specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor electrice sunt cele cuprinse in Cod de proiectare seismică, indicativ P100, Partea I ‐ P100‐1/2011, Prevederi de proiectare pentru clădiri, cap. 10. Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale construcţiilor.

II.10.3 Măsurile prevăzute în acest capitol se referă la protecţia componentelor din alcătuirea instalaţiilor electrice faţă de efectele cutremurului. Prevederile referitoare la performanţele seismice aşteptate ale acestor componente, denumite in continuare nestructurale (CNS) pot fi diferenţiate în funcţie de performanţa seismică impusă clădirii prin tema de proiectare aşa cum se indică in normativul P100‐1/2011, cap. 10.2.

II.10.4 Prin tema de proiectare se va preciza funcţiunea CNS (reprezentănd echipamente şi componente din alcătuirea instalaţiilor electrice) în clădire, în raport cu rolul lor în ansamblul instalaţiei. Din subsistemul componentelor nestructurale (CNS) se vor avea în vedere:

elementele instalaţiilor electrice ataşate sau fixate la interior pe elemente de închidere,

corpuri/sisteme de iluminat exterior sau echipamente de emisie sau electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa clădirii sau ca elemente ataşate anvelopei construcţiei.

II.10.5 Cerinţe generale de performanţă seismică specifice CNS din instalaţii electrice sunt cele precizate în normativul P100‐1/2011, cap 10.

II.10.6 Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică, categoriile de componente nestructurale reprezentănd echipamente şi elemente din alcătuirea instalaţiilor electrice, trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să rămână stabile şi să‐şi păstreze integritatea fizică şi, după caz, să‐şi păstreze funcţionalitatea, sub acţiunea forţelor şi deplasărilor produse de efectele acţiunii seismice menţionate în normativul P100‐1/2011, cap 10.

II.10.7 În funcţie de clasa de importanţă şi de expunere a clădirii, diferenţiat în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare la amplasament, se vor respecta prevederile normativului P100‐1/2011.

II.10.8 (1) Calculul seismic al componentelor nestructurale pentru instalaţii electrice este obligatoriu cel puţin pentru componentele nestructurale specifice menţionate în normativul P100‐1/2011, cap. 10.

(2) Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele şi subansamblurile de construcţie şi de instalaţii/ echipamente care sunt produse pentru utilizare în zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaţional (de exemplu, tavane suspendate, pardoseli înălţate cu instalaţii electrice înglobate, etc). Pentru acestea,

‐ 219 ‐

proiectantul şi verificatorul proiectului vor verifica numai compatibilitatea acceleraţiei seismice a amplasamentului cu acceleraţia seismică de proiectare declarată de producător sau stabilită printr‐un procedeu recunoscut de calificare seismică.

(3) În situaţia menţionată la (2) dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se va face conform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. Aceste instrucţiuni vor fi adaptate de proiectantul de specialitate pentru respectarea condiţiilor din reglementările tehnice în vigoare în România în ceea ce priveşte caracteristicile geometrice şi mecanice de rezistenţă şi de deformabilitate ale materialelor. În lipsa instrucţiunilor, dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se va face prin calcul conform recomandărilor normativul P100‐1/2011.

II.10.9. Coeficienţi de calcul pentru componentele nestructurale, includ: Coeficientul de importanţă pentru CNS (γCNS) a cărui valoare se va lua γCNS ≥

1,5, la aprecierea proiectantului şi/sau la solicitarea investitorului prin tema de proiectare.

Coeficientul de amplificare dinamică al CNS (βCNS) care depinde de rigiditatea componentei şi de poziţiile şi caractersiticile mecanice ale prinderilor respective şi se va lua cu valorile forfetare din tabelele II.10.1.

Factorul de comportare al CNS (qCNS) care depinde de capacitatea de deformare şi de absorbţie de energie a CNS şi a prinderilor acesteia de structură şi este independent de flexibilitatea acestora şi se va lua cu valorile forfetare din tabelele II.10.1.

Tabelul II.10.1

Categoria şi tipul componentelor nestructurale ßCNS qCNSA.1. Elemente ataşate anvelopei construcţiei:

‐ dacă lucrează în consolă sau dacă sunt ancorate de structura principală sub nivelul centrului de greutate 2,5 2,5

‐ dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate 1,0 2,5 B. Instalaţii B.2 Instalaţii electrice/ iluminat

‐ sisteme de cabluri principale suspendate 2,5 6.0 ‐ sisteme de cabluri principale montate rigid 1.0 2.5 ‐ echipamente electrice 1,0 2,5 ‐ corpuri de iluminat 1,0 1,5 C. Echipamente electromecanice ‐ ascensoare şi scări rulante 1,0 2,5 D. Mobilier ‐ sistemele de computere; 1,0 1,5 ‐ mobilier şi dotări speciale din construcţii din clasa deimportanţă IV: (panouri de comandă ale dispeceratelor dinservicii de urgentă, din unităţi de pompieri, poliţie, centraletelefonice, echipamente din staţii de radiodifuziune/televiziune)

1,0 1,0

II.10.10. In baza normativul P100‐1, determinarea deplasărilor laterale pentru calculul CNS din instalaţiile electrice, după caz, include:

Deplasări laterale pentru calculul CNS la starea limită ultimă (ULS) proiectate pentru a prelua deplasarea relativă;

‐ 220 ‐

Deplasări laterale pentru calculul CNS la starea limită de serviciu (SLS). Factorul υ, definit conform normativul P100‐1, se va lua υ = 0,7 pentru:

- elementele ataşate anvelopei (A1) amplasate pe faţadele către spaţiile publice (strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de persoane (curţi interioare ale şcolilor, atriumuri, etc.). Se va evita când este posibil, amplasarea lor ataşată (indiferent de materialul din care sunt executate) sau a echipamentelor e emisie sau electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa clădirii;

- sistemele de cabluri care sunt fixate pe două tronsoane adiacente în cazul clădirilor din clasele de importanţă‐expunere IV şi III;

Factorul υ = 0,35 pentru toate celelalte categorii de CNS. II.10.11. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate în cap. 10 al normativului P100‐1. II.10.12. Calculul şi alcătuirea legăturilor între CNS şi elementele de rezemare din cadrul instalaţiilor electrice (1) Forţele de proiectare pentru ancore, vor fi determinate cu încărcările de proiectare

ale CNS pentru efectele acţiunii seismice majorate cu 30%. (2) Pentru calculul eforturilor în ancore se va ţine seama şi de condiţiile probabile de

instalare, inclusiv de excentricităţile de montare. (3) Pentru prinderile cu ancore înglobate în beton sau în zidărie, indiferent de

procedeul de fixare a acestora (ancore chimice sau mecanice), eforturile capabile ale prinderii vor fi mai mari cu 30% decât eforturile capabile ale CNS care se fixează.

(4) În cazul în care prinderile se realizează cu elemente cu lungime de ancoraj mică (ancore cu La ≤ 8d) forţele seismice care acţionează asupra CNS vor fi calculate folosind, în relaţia (10.1), din P 100‐1, factorul de comportare qCNS = 1,5.

(5) Bolţurile montate prin împuşcare nu vor fi folosite ca ancore solicitate la întindere pentru CNS în construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0,16g.

II.10.13. Proiectarea antiseismică a instalaţiilor electrice se va face respectând prevederile normativului P100‐1, în acord cu gruparea instalaţiilor în categorii seismice şi condiţiile generale de proiectare pentru sistemele de instalaţii precizate toate în cap. 10 din normativul P100‐1.

Se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri: La interfaţa cu terenul sau cu structurile adiacente care se pot deplasa

independent, sistemele de cabluri principale suspendate vor avea flexibilitate şi rezistenţă suficientă pentru a prelua eforturile între punctele fixe. Golurile de trecere prin pereţii infrastructurii/ suprastructurii vor fi dimensionate pentru a prelua deplasările relative.

Amplasarea posturilor de transformare se va face la parterul sau la subsolul clădirilor;

Asigurarea transformatoarelor şi grupurilor electrogene contra deplasărilor. Utilajele/ echipamentele montate pe izolatori de vibraţii vor fi prevăzute cu dispozitive de limitare a deplasărilor orizontale şi verticale. Toate dispozitivele de limitare a deplasărilor vor fi executate din materiale ductile şi vor avea prinderi redundante de structură. Se vor utiliza numai dispozitive şi procedee care au marcaj CE sau Agrement Tehnic sau care au performanţe echivalente şi sunt comercializate legal într‐un Stat Membru al Uniunii Europene sau sunt fabricate legal într‐un stat EFTA, parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.

Deplasările laterale ale tablourilor şi a echipamentelor electrice (dulapuri, condensatoare, baterii de acumulatoare, altele asemenea) vor fi limitate prin

‐ 221 ‐

introducerea unor prinderi laterale sau înclinate. Mărimea acestor deplasări se determină prin calcul cu forţa seismică static echivalentă stabilită conform cap. 10 din P100‐1.

Pentru sistemele de cabluri/ tuburi de protecţie care traversează rosturile între clădiri şi/sau tronsoane adiacente precum şi pentru sistemele de cabluri montate rigid legate de echipamente se vor lua măsuri pentru preluarea deplasărilor relative calculate conform P100‐1, cap. 10 pentru SLS. Pentru construcţiile din clasele de importanţă IV şi III aceste deplasări vor fi majorate cu 30%.

Nu este necesar să se prevadă legături pentru limitarea deplasărilor laterale pentru sistemele de cabluri ale clădirilor din clasa de importanţă II dacă sunt îndeplinite condiţiile precizate în P100‐1, cap. 10 ;

Utilajele legate direct cu sistemele de cabluri (cum sunt motoare, echipamente electromecanice) a căror greutate în exploatare este mai mare de 0,35 kN trebuie să fie rezemate şi legate lateral, independent de sistemul de alimentare.

II.10.14. Verificarea siguranţei elementelor instalaţiei electrice la acţiunea seismică, include verificarea condiţiilor de stabilitate, de rezistenţă şi de rigiditate, în baza prevederilor cap. 10 din normativul P100‐1, pentru:

‐ elementele de prindere care asigură stabilitatea la răsturnare a elementelor instalaţiei electrice ataşate anvelope; se verifică condiţia de rezistenţă

‐ deformaţiile/ deplasările efective ale instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor electrice care nu trebuie să depăşească valorile de ieşire din funcţiune/ avarie garantate de furnizor. Se verifică condiţia referitoare la verificarea siguranţei în raport cu SLS.

II.10.15. Determinarea încărcărilor de proiectare se va face conform normativul P100‐1. Pentru sistemele de instalaţii electrice şi echipamente se va ţine seama, după caz, şi de efectele dinamice ale sistemului de cabluri, aparatelor, echipamentelor, ale prinderilor şi legăturilor acestora.

II.10.16. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie (1) Documentaţia de execuţie trebuie să conţină toate informaţiile necesare (note de calcul, desene la scară convenabilă) pentru verificarea dimensionării şi detalierii constructive ale CNS din instalaţiile electrice şi ale prinderilor acestora în ceea ce priveşte:

‐ mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare; ‐ verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor; ‐ rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor.

(2) Elementele din documentaţie menţionate la (1) vor fi supuse verificării de către un verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr.10/1995, cu modificările ulterioare. (3) Pentru utilajele/ echipamentele al căror coeficient de importanţă este γCNS >1,0, furnizorul va prezenta certificate de conformitate cu rezistenţa la forţele seismice cerută prin documentaţia de execuţie sau prin Caietul de sarcini. (4) Pentru clădirile situate în amplasamente cu ag ≥0,24g, proiectantul va stabili, prin caietul de sarcini, un program de verificare a rezistenţei ancorelor montate pentru prinderea CNS care au coeficientul de importanţă γCNS >1,0 precum şi pentru elementele ataşate anvelopei situate către spaţii publice sau cu aglomerări de persoane. II.10.17. Terminologia şi notaţiile utilizate în acest capitol sunt în concordanţă cu

termenii şi definiţiile folosite în Codul de proiectare P100, partea 1.

- 222 -

II.10. DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE

Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În general, ghidurile de proiectare nu abordează acest subiect, şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a acestui capitol în cadrul lucrării.

Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită, deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele investitorului, fără putinţă de interpretare.

Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a căror vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. Chiar dacă legislaţia actuală permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie, tehnologii şi materiale noi), se constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la specificul fiecărui ofertant.

O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). Programele de devize uzuale nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate, precum şi trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. Prin grija investitorului, aceste detalii trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare, pentru a permite obţinerea unor oferte corespunzătoare de la firmele executante.

În cazul fişelor tehnice, problematica este şi mai complexă. Sunt cerute răspunsuri la următoarele capitole:

a) Parametri tehnici şi funcţionali b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante d) Condiţii de garanţie şi post garanţie e) Alte condiţii cu caracter tehnic

Aceste capitole conţin în principal rezultatul dimensionării inginereşti (Parametrii tehnici şi funcţionali) dar şi multe alte detalii tehnice care trebuie descrise cât mai exact, pentru a nu le lăsa la libera alegere a ofertanţilor. În continuare sunt sistematizate principalele cerinţe care trebuie precizate, pe categorii de aparate / echipamente. Aceste cerinţe nu sunt exclusive, experienţa fiecărui specialist putând contribui la creşterea preciziei cu care sunt întocmite aceste fişe. Ghidul pune la dispoziţie un set de repere utile în descrierea aparaturii necesare. Recomandăm ca pentru fiecare investiţie să existe o documentare la zi, pe baza ofertelor existente pe piaţă. Studierea tehnico-economică a acestor oferte constituie o bază pentru definitivarea fişelor tehnice. Ca referinţă normativă, precizarea standardelor impuse furnizorilor este obligatorie (şi de aceea ghidul a grupat la punctul 4c cele mai relevante standarde) dar nu suficiente. Cele mai multe standarde necesită consultarea lor, pentru a extrage condiţiile/parametri concreţi care sunt necesari. Alte cerinţe de ordin tehnic (durata de garanţie) pot fi impuse pe baze legislative, sau prin condiţionări tehnico-economice. De exemplu, pentru aparatele de iluminat cu LED-uri se poate solicita în prezent o durată de garanţie extinsă, furnizorii procedând în consecinţă la includerea în preţul aparatului şi schimbarea driverului de alimentare la un moment dat. Pentru alte condiţii cu caracter tehnic se poate avea în vedere creşterea continuă a complexităţii aparatajului, fiind uneori necesare manuale de utilizare, software pentru configurare / simulare, cursuri de şcolarizare pentru personalul propriu etc.

- 223 -

4.a) Parametri tehnici şi funcţionali o pentru aparate de iluminat:

domeniu de utilizare nivel de iluminare normat pentru planul de lucru (de verificat de

către furnizor) suprafaţa de montare tip constructiv tip de lampă durata minimă de funcţionare pentru lampă

o pentru cabluri şi conductoare: domeniu de utilizare tip de cablu/conductor standard de fabricaţie tip de conductor tip de izolaţie tensiunea nominală frecvenţa nominală tensiunea de încercare raza minimă de curbură la instalare forţa maximă de tracţiune

o pentru întreruptoare automate: domeniu de utilizare tensiunea nominală curentul nominal frecvenţa nominală domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la

suprasarcină (pentru întrerupătoare de uz industrial) domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la

scurtcircuit (pentru întrerupătoare de uz industrial) capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit nivelul de izolaţie nominal timpul propriu de deschidere timpul total de deschidere contacte auxiliare protecţii suplimentare condiţii impuse:

• posibilitatea reanclanşării rapide mono şi trifazate • verificarea şi revizia usoară a contactelor • siguranţă împotriva exploziilor şi incendiilor • marcaje

o pentru comutatoare, separatoare: domeniu de utilizare tensiunea nominală nivelul de izolaţie nominal frecvenţa nominală curentul nominal numărul de cicluri de porniri/opriri anduranţa mecanică anduranţa electrică capacitatea de rupere (dacă este cazul)

- 224 -

capacitatea de închidere o pentru baterie de condensatoare:

capacitate totală conexiune Y/Δ tensiune nominală frecvenţa nominală toleranţa capacităţii domeniul de temperatură:

• temperatură maximă • temperatură medie 24h • temperatură medie anuală • temperatură minimă

tensiune de izolaţie curent de suprasarcină admisibil supratensiune admisibilă rezistenţe de descărcare incluse consum de curent automatizare – conectare

• număr de trepte • regulator specializat • contactoare curenţi capacitivi

o pentru surse neîntreruptibile (UPS): domeniu de utilizare (consumatori) tip UPS capacitate UPS [VA] domeniu tensiune de intrare domeniu frecvenţa nominală de intrare tensiune de ieşire frecvenţa de ieşire timpul de comutaţie bateria inclusă/ neinclusă:

• tip baterie • tensiune nominală • numărul de celule • capacitate [Ah] • timpul de reîncărcare • timpul de descărcare fără sarcină

formă semnal ieşire protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare protecţie la suprasarcină eficienţă în condiţii de lucru specificate dimensiuni gabarit compatibilitate electromagnetică monitorizare şi control de la distanţă greutate

o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT): domeniu de utilizare nivelul de protecţie necesar

- 225 -

elemente de captare elemente de coborâre priza de pământ

o pentru tablouri electrice: tensiune nominală de utilizare tensiune nominală de izolare tensiune nominală de ţinere la impuls curent nominal curent nominal de scurtă durată curent nominal admisibil de vârf frecvenţa nominală dimensiuni tip carcasare / montare acces / conexiuni componenţă

4.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare

o Condiţii de mediu ambiant: Nivel maxim de zgomot admis pentru utilaj/ echipament sau în

încăpere Temperatură medie zilnică pentru mediul ambiant Temperatura minima a mediului ambiant: la montaj Temperatura minima a mediului ambiant: în exploatare Temperatura maximă admisă în condiţii normale de exploatare Umiditate relativă medie a aerului Umiditate relativă maximă Altitudinea de utilizare Grad de poluare conform 6.1.3.2 din SR EN 60947-1 Clasa pentru condiţii climatice conform SR EN 60721-3-3

o Tensiunea de încercare pentru cabluri o Loc de montaj o Clasa de protecţie pentru praf şi lichide

4.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante

o pentru cabluri şi conductoare: SR EN 60228 - Conductoare cu izolatie de PVC pentru utilizare

generala. Conductoare pentru cabluri izolate SR HD 21.1 S4 - Conductoare şi cabluri izolate cu materiale

termoplastice de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 1: Prescripţii generale

SR HD 21.3 S3 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil, de tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv. Partea 3: Conductoare izolate pentru instalaţii fixe

o pentru aparataj de joasă tensiune: SR EN 60947-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Reguli

generale o pentru dispozitive de protecţie la supratensiune:

SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri

- 226 -

SR EN 61643 – 11 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări

SR EN 61643 – 21 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 21: Descărcătoare conectate la reţele de telecomunicaţii şi de transmisie a semnalelor. Prescripţii de funcţionare şi metode de încercare

o pentru întrerupătoare automate: SR EN 60947-2 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare

automate – pentru întrerupătoare de uz industrial SR EN 60898-1 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate

pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ

SR EN 60898-2 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu

o pentru comutatoare, separatoare: SR EN 60947-3 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 3:

Întreruptoare, separatoare, întreruptoare-separatoare şi unităţi combinate cu siguranţe fuzibile

o pentru contactoare şi demaroare electromecanice: SR EN 60947-4-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1:

Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice

SR EN 60947-4-2 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-2: Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternative

SR EN 60947-4-3 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-3: Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi contactoare cu semiconductoare pentru alte sarcini decât motoare, în curent alternative

o pentru surse neîntreruptibile (UPS): SR EN 62040-1 - Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea

1: Cerinţe generale şi reguli de securitate pentru UPS SR EN 62040-2 - Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea

2: Cerinţe de compatibilitate electromagnetică (CEM) SR EN 62040-3 - Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea

3: Metodă de specificare a performanţelor şi cerinţelor de încercare SR EN 50272-2 - Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi

instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):

SR EN 62305-1 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale

SR EN 62305-2 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 2: Evaluarea riscului

SR EN 62305-3 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii

SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri

- 227 -

SR EN 50164-1 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 1: Prescripţii pentru componente de conectare

SR EN 50164-2 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ

SR EN 50164-3 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 3: Prescripţii pentru eclatoare de separare

SR EN 50164-4 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 4: Prescripţii pentru dispozitive de fixare a conductoarelor

SR EN 50164-5 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 5: Prescripţii pentru căminele de vizitare şi dispozitivele de etanşare ale electrozilor de pământ

SR EN 50164-7 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 7: Prescripţii pentru materiale care îmbunătăţesc legarea la pământ

o pentru tablouri electrice: SR EN 60439-1 – Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea

1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune

SR EN 60439-3 - Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în timpul utilizării lor. Tablouri de distribuţie

o pentru baterie de condensatoare: SR EN 60831-1 - Condensatoare şunt de putere autoregeneratoare,

destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiune nominală până la 1000 V inclusiv. Partea 1: Generalităţi. Caracteristici funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de securitate. Ghid pentru instalare şi exploatare

SR EN 60831-2 - Condensatoare şunt de putere autogeneratoare, destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiunea nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 2: Încercare de îmbătrânire, încercare de autoregenerare şi încercare de distrugere

o pentru aparate de iluminat: SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale şi încercări

SR EN 60598-2-… - Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii/Cerinţe speciale

o alte condiţii generale: Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, publicat pe

02-09-2011 spre ancheta publică STAS 1957/1,2 - Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi.

Terminologie SR EN ISO 717 - Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii

STAS 10009 - Acustica în construcţii. Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

- 228 -

SR EN ISO 2082 - Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice. Acoperiri electrochimice de cadmiu, cu tratament suplimentar, pe fontă sau oţel

SR EN 60721-3-3:1997 - Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Secţiunea 3: Utilizarea staţionară (la post fix) în spaţii protejate la intemperii

LEGE nr. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor si garanţiile asociate acestora – Republicată

LEGE nr.15 din 24 martie 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

4.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie

o Perioadă de garanţie – minim doi ani. Pentru alte perioade impuse, se va solicita analiza costurilor implicate

o Durata minimă de utilizare (viaţă) a utilajului/ echipamentului/ materialului (vezi H.G. de aplicare a Legii nr.15/1994)

4.e) Alte condiţii cu caracter tehnic Utilajul/ echipamentul/ materialul va fi însoţit de declaraţia de conformitate,

instrucţiunile de montare, utilizare şi întreţinere întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.

Pentru echipamente complexe (tablouri electrice de automatizare, sisteme BMS -building management, grupuri electrogene, etc ) se poate solicita şcolarizarea / autorizarea personalului propriu.

‐229-

PARTEA A III-A - REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU VERIFICAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI. CERINŢE IMPUSE PRIN PROIECTUL TEHNIC. III.1. PREVEDERI GENERALE 1.1 Prevederile generale privind efectuarea verificărilor şi punerea în funcţiune a

instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele cuprinse in cap. 8 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.

Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.

1.2 Pe durata desfăşurării lucrărilor de execuţie şi montaj ale instalaţiilor electrice

proiectantul trebuie să: - participe la toate fazele de verificare şi control al calităţii lucrărilor executate; - modifice soluţiile din proiectul tehnic, dacă situaţiile concrete impun această măsură;

modificarea de soluţie se va efectua cu avizul verificatorului de proiect şi va include modificările listelor de cantităţi, planşelor etc.

- să participe la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală întocmind referate de prezentare privind modul în care a fost realizată lucrarea, respectiv modul în care s-a comportat lucrarea în perioada de garanţie.

1.3 Pe durata desfăşurării lucrărilor de realizare a instalaţiilor electrice aferente clădirilor

verificarea calităţii execuţiei, pe faze de categorii de lucrări este obligatorie şi se realizează de către:

- investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate atestaţi conform HG 925/1995;

- proiectant, conform precizărilor de la art. 1.2; - executant, prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi conform HG

925/1995; - organele inspecţiei de stat in construcţii.

1.4 Execuţia lucrărilor de instalaţii electrice aferente clădirilor, se va face respectând

prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările ulterioare.

1.5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin

prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai materiale, echipamente şi procedee care deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA (European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda şi Linchesthein), parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.

1.6 Materialele şi echipamentele acceptate pe şantier pentru execuţie, vor fi însoţite de certificate/ declaraţii de conformitate cu Agrementul tehnic sau cu standardul de produs in cazul produselor cu marcaj CE (anexa III.3).

‐230- III.2. VERIFICARI PENTRU PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

2.1 Instalaţiile electrice aferente clădirilor, înainte de darea în exploatare şi predarea către

beneficiar sunt supuse unui ansamblu de operaţii tehnice care au ca scop verificarea instalaţiei executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei, privind:

corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic; funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului; nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect si proba obţinerii efectelor scontate; crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare.

2.2 In acord cu precizările din Normativul I7 (cap. 8), instalaţiile electrice şi de paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune verificărilor iniţiale şi apoi verificărilor periodice. Pentru verificări se va ţine seama de prevederile normativelor C 56, PE 116 pentru a se stabili dacă componentele instalaţiilor sunt în stare de utilizare.

Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din standardul SR HD 60364-6.

Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform cap. 8.5. din normativul I7-2011.

2.3 La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu precizările din HG 457 / 2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra lor.

III.3. VERIFICĂRI PERIODICE 3.1 Efectuarea verificărilor periodice definite în continuare, în acord cu prevederile din Normativul I7, cap. 8, au rolul de a determina dacă tot echipamentul din componenţa instalaţiei electrice este în stare de utilizare. Frecvenţa verificărilor periodice, măsurările efectuate, rapoartele redactate şi înregistrările menţinute sunt cele precizate în Normativul I7. 3.2 În acest scop procedurile de încercare, metodele şi instrumentele de măsurare, echipamentul de supraveghere vor fi alese în conformitate cu prevederile specifice din SR EN 61557.

3.3 În condiţii normale de funcţionare verificările pentru securitatea şi sănătatea în muncă sunt indicate în tabelele 8.3 şi 8.4. din Normativul I7-2011, cap. 8. 3.4 Frecvenţa verificărilor funcţionale pentru echipamentele electrice se face conform instrucţiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE 116. 3.5 În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenanţă preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei şi a tuturor echipamentelor sale de persoane autorizate.

III.4. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE 4.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele

cuprinse in cap. 9 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.

Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.

‐231- 4.2 In acord cu precizările din Normativul I7-2011, cap. 9, exploatarea instalaţiilor electrice

sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare a riscurilor conform Legii 319/ 2006.

Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea securităţii.

La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea 319/2006, se va ţine seama şi de: HG 1146/2006, HG 1091/2006, HG 300/2006, HG 457/2003 completat cu HG 1514/2003, 462/2007 şi 1032/2009.

III.5. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE IMPUSĂ PRIN PROIECTUL TEHNIC III.5.1 Prevederi generale. Domeniu de aplicare

5.1.1. Pe baza celor prezentate în cap. 3 (anexa 2), care precizează Părţile scrise şi Părţile desenate din cadrul unui proiect tehnic, specialitatea instalaţii electrice, conţinutul acestui capitol se adresează:

- proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru execuţie, a instrucţiunilor de exploatare şi a documentaţiei pentru urmărirea în timp a echipamentelor incluse în proiectele de instalaţii electrice, pentru orientarea documentată în acceptarea selectivă în cadrul proiectelor tehnice a produselor de instalaţii electrice prezente pe piaţă.

- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, ofertanţi pentru achiziţia de produse în cadrul proiectelor tehnice;

- responsabililor tehnici cu execuţia care urmăresc, din partea beneficiarului, execuţia instalaţiilor, conform proiectului tehnic, cu respectarea cerinţelor de calitate şi a programului de control a calităţii;

- personalului care exploatează instalaţiile electrice după recepţia finală. 5.1.2 Documentaţia tehnică impusă prin proiectul tehnic, care face precizări cu privire la modul punerii în operă a proiectului (execuţie, punere în funcţie/ receptie preliminară/ finală) şi exploatare/ urmărire în timp, pentru lucrările de instalaţii electrice, include:

- Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice; - Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice. - Piese desenate; Detalii de execuţie.

5.1.3 Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie să corespundă prevederilor normativului PE 017 – Regulament pivind documentaţia tehnică în exploatare. In baza acestuia, documentaţia pentru exploatare trebuie să includă:

- Cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor; - Scheme de montaj şi de principiu; instrucţiuni tehnice de exploatare; - Instrucţiunile de utilizare ale producătorilor/ furnizorilor de materiale şi echipamente; - Avize şi autorizaţii de funcţionare.

III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice 5.2.1 În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii şi de destinaţie, se pot

alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi: a. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor; b. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente

tehnologice şi confecţii diverse; c. caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune; d. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii

tehnice.

‐232- 5.2.2 Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate, prin dezvoltarea

elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată:

- prevăd responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile pentru verificări, încercări;

- prevăd verificări periodice şi/ sau modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei; - prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul

natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). 5.2.3 In baza recomandărilor Ord. 863/2008 si a normativului GP 090-2003 - Ghid privind

elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, Caietul IV: Instalaţii interioare, în Anexa III.1, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, aferent unei clădiri.

5.2.4 In Anexa III.2, § III.2.1, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice.

5.2.5 In Anexa III.2, § III.2.2, este precizat conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a instalaţiilor electrice.

5.2.6 Prevederi privind conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini pentru pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor electrice, sunt precizate în Anexa III.2, § III.2.3.

III.5.3 Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.

Instrucţiunile tehnice de exploatare, manuale de utilizare, specificaţii tehnice de exploatare se elaborează de către producător.

5.3.1.Instrucţiunile tehnice de exploatare a componentelor instalaţiei electrice precizează: - scopul, domeniul de aplicare al produsului, echipamentului, referinţele normative de

fabricaţie, încercare, calibrare, - întreţinerea curentă: condiţii de depozitare; condiţiile de referinţă ale mediului ambiant şi

cele nominale; - modul de funcţionare şi condiţii de utilizare. Pentru aparate de măsură şi reglare modul de

operare (afişarea datelor, taste, setarea detectorilor, calibrare, domeniu de măsură, clasa de precizie a aparatului, rezoluţia indicatorului aparatului); pornirea şi selectarea aparatului;

- verificări obligatorii ale aparaturii: periodice (semestrial, anual, altele) privind verificarea metrologică a aparatului sau etalonarea;

- revizia, repararea aparatului şi scoaterea din uz; - modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului; - măsurile şi acţiunile de demontare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor)

după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă, sistematizată şi nu

trebuie să fie restrictivă Instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei electrice în ansamblu, se elaborează de

către de proiectantul de specialitate, în baza proiectului tehnic, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în fisele tehnice de produs, foi de catalog, broşuri şi note tehnice, instrucţiuni şi manuale de utilizare, specificaţii tehnice toate emise de producător/ furnizor. Se includ responsabilităţile pentru teste, verificări, probe.

5.3.2. Manuale de utilizare pentru tablouri electrice, contoare, aparate de măsură, control, reglare sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de specialitate, prin descrierea componenţei produsului, funcţionare (instalare, pornire, probe, regimuri de funcţionare, cauze de defect, moduri de remediere, revizii, reparaţii, probe, calibrări iniţiale, verificări metrologice periodice, cerinţe personal instruit de operare). Stabilesc responsabilităţile/ modalităţile pentru utilizarea eficientă a calităţilor materialelor/ performanţelor echipamentelor în cadrul lucrărilor de instalaţii electrice;

‐233- 5.3.3 Specificaţia tehnică din partea producătorului.

Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de catalog, broşuri si note tehnice emise de producător. In cazul in care unele specificaţii tehnice nu se regăsesc in aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare si service emise de producător in limba engleza pentru a evita erorile de traducere.

III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente tehnice,

certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate.

5.4.1 In baza art. 1.5, din cap. 1, care prevede prin Caietul de sarcini pentru execuţie, includerea în proiectul tehnic, numai a materialelor, echipamentelor sau procedeelor de execuţie care deţin pe teritoriul României, un document tehnic de evaluare (Agrement Tehnic sau declaraţie de conformitate pentru cele cu au marcaj CE sau (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA (European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda şi Linchesthein), parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului, prezentul articol se adresează:

- proiectanţilor de specialitate în vederea includerii în caietele de sarcini a materialelor/ echipamentelor, care satisfac condiţia de la pct. 4.4.1;

- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, care trebuie să deţină documente de evaluare tehnică a produselor propuse spre achiziţie în cadrul proiectului;

- responsabililor tehnici cu execuţia care montează şi pun în funcţie instalaţiile de ventilare/ climatizare şi verifică conformitatea produselor/ echipamentelor tehnologice achiziţionate cu documente de evaluare tehnică legale;

5.4.2 In anexa III.3 informativă, sunt incluse precizări privind: - procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi

al Consiliului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013), care privesc furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice, care au obligaţia în baza HG. nr. 622/2004, să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe piaţă, privind evaluarea performanţei caracteristicilor esenţiale ale produselor livrate.

- agrementul tehnic în construcţii (AT), prevăzut prin Legea nr.10/1995 şi Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, cuprins în anexa nr. 5, HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare (HG nr. 675/2002, etc.).

- certificarea de produse, în cazul produselor cu marcaj CE, prevăzută prin HG. nr. 622/2004, privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

‐ 234 ‐

ANEXA 1

1.1. Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive

1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 12 din 24 ianuarie 1995

2 Legea 123 /2007 Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

3 Lege nr. 50 /1991 Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

4 Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor

5 Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 2005

6 Legea nr. 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006

7 Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor

8 OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

9

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului UE din 19 mai 2010

privind performanţa energetică a clădirilor (reformare) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18.6.2010

10 Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului

publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului

11 Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, cu modificările ulterioare, publicat în MonitorulOficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006

12 Hotărârea Guvernului nr. 955/2010

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006.

13 HG nr. 457/2003 modificat cu nr. HG 1514/2003

Asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune.

14 Hotărârea Guvernului nr. 752/2004

privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explosive, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 03 iunie 2004

15 Hotărârea Guvernului nr. 925/1995

privind aprobarea Regulamentulului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor

16 Hotărârea Guvernului nr. 28/2008

privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii

‐ 235 ‐

17 HG nr. 622/2004 modificată cu HG 795/ 2005 si HG 1708/ 2005

privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu modificările şi completările ulterioare

18 Hotărârea Guvernului nr. 766/1997

pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 şi modificat şi completat de Hotărârea Guvernului nr. 675/2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002

19 Hotărârea Guvernului nr. 273/1994

privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente acestora – Monitorul Oficial Partea I nr. 193/2004 – cu modificările ulterioare.

20 Ordin MLPAT nr.77/28.101996

Indrumator privind aplicarea prevederilor Regulamentulului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor- Partea I-a-verificarea tehnică de calitate a proiectelor de constructii si instalatiilor aferente (Anexa I)

21

Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 863/2008

pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 524 din 11/07/2008

22 ORDIN M.A.I. Nr. 3/2011

pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila

23 ORDIN M.S.P. nr. 914/2006

pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

24 Ordinul M.D.R.T. nr. 2237 /2010

pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea proiectanţilor autorizaţi pentru clădiri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 / 08.10.2010

25 Ordin ministrului administraţiei şi Internelor nr. 163/2007

privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29 martie 2007

26 Ordinul MTCT nr.1822/394/2004

pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din 27 ianuarie 2005

27 O.M.D.L.P.L./ O.M.I.R.A. nr. 269/431-2008

pentru modificarea şi completarea Regulamentului din 2004 privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc

‐ 236 ‐

1.2 Reglementări tehnice

1 I 7– 2011 Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor

2 P100, Partea I - P100-1/2011

Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri. Cap. 10 - Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale construcţiilor.

3 NP-061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

4 NP-062-02 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal

5 C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor

6 GP 090-03 Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. Caietul IV: instalaţii interioare

7 MP 031-2003 Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale

8 NEx 01-2006 Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive

9 NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.

10 NTE 007/08/00

Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.

11 NP 099-04 Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie

12 PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit.

13 PE 106 – 2003 Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

14 PE 116-94 Normativ de încercări şi măsurări la echipamentele şi instalaţiile electrice

15 PE 124-1995 Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari

16 PE 132-2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică

17 PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului deformant 18 NF C 17-102 Protecţia structurilor contra trăsnetului 19 P 118 Normativ de securitate la incendiu a construcţiilor

20 NP 079/02, Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere

21 NP 015/ 97 Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor aferente acestora

22 Mc 001/2006

Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.157/2007, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial cu nr. 126 din data 21 februarie 2007

‐ 237 ‐

1.3 Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate)

1. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice.

2. SR HD 60364-1:2009 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiţii.

3. SR CEI 60050-195+ A1:2006:2006

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ şi protecţie împotriva şocurilor electrice.

4. CEI 60417-DB:2009 (bază de date)

Graphical symbols for use on equipment –DATABASE SNAPSHOTS

5. SR EN 61082 (standard pe părţi) Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică

Tehnica iluminatului

1. SR EN ISO 15251:2007

Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.

2. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă

3. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie

4. SR CR 1752:2002 Instalaţii de ventilare în clădiri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior

5. SR HD 60364-5-559:2006

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi instalaţii de iluminat

6. SR EN 60598 (standard pe părţi) Corpuri de iluminat

7. SR EN 12464-1:2004 Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare

8. SR EN 12464-2:2007 Iluminatul spaţiilor de lucru. Partea 2: Spaţii exterioare de lucru. 9. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă

10. SR EN 13201-3:2004/AC:2005 Lumină şi iluminat. Partea 3: Calculul performanţelor.

11. SR HD 60364-5-559:2006

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi instalaţii de iluminat

12. SR EN 50107 (standard pe parti)

Instalaţii de reclame si tuburi luminoase cu descărcăre, funcţionând la o tensiune nominala de iesire, in gol, fără sarcină, cuprinsa intre1kV şi 10 kV.

Alimentare; Alegere echipamente 13. SR CEI 60038 Tensiuni standardizate de CEI 14. SR EN 62040 Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)31. (standard pe părţi)

15. SR HD 60364-5-51:2006

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale.

16. SR CEI 60364-5-55 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente.

17. SR CLC/TR 50479:2008

Ghid pentru instalaţii electrice. Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de pozare. Limitarea încălzirilor interfeţelor de conexiune.

18. SR HD 60364-5-51:2006

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale

19. SR CEI 60364-5-53:2005

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă

‐ 238 ‐

20. SR HD 60364-5-534:2009

Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor

21. SR HD 60364-5-54:2007

Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare

22. SR HD 603 S1 :2001/A1 :2002 /A2:2004/A3:2007

Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV

23. SR HD 516 S2 :2002 /A1:2004 A2:2009 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate

24. SR EN 50085 (standard pe părţi) Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice

25. SR EN 50086 (standard pe părţi) Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice

26. SR HD 384.7.708 S2:2005

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru campinguri

27. SR HD 384.7.711 S1:2004

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri

28. SR HD 384.5.537 S2:2003

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537: Dispozitive de secţionare şi comandă

29. SR HD 384.5.56 S1:2003

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate.

30. SR HD 384.5.52 S1:2004 / A1:2004

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare

31. SR HD 384.5.523 S2:2003/C91:2008

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme de pozare

32. SR 234:2008 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare 33. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibie

34. SR HD 361 S3:2002/A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor

35. SR HD 384.3 S2:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale

36. SR HD 21 (standard pe părţi)

Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune nominală până la 450/750 V,inclusiv

37. SR HD 22 (standard pe părţi)

Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv

38. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate

39. SR EN 60269 (standard pe părţi) Siguranţe fuzibile de joasă tensiune

40. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001

Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare 100%) şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi

41. SR EN 60309-1:2001/A1:2007 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale

42. SR EN 60309-2:2002 /A1:2007 / A11:2004

Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci

43. SR EN 60670-1:2005 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de

‐ 239 ‐

uz casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale

44. SR EN 60670-21:2008 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe

de uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase cu dispozitive de agăţare

45. SR EN 60670-22:2007 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe

de uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase de conexiune

46. SR CEI 60364-7-710:2005

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru utilizări medicale

47. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre

exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete pentru tuburi de protecţie şi accesorii

48. SR EN 60439 (standard pe părţi)

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune

49. SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru

tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1kV (Um=1,2 kV) şi 3 kV (Um =3,6kV)

50. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 1: Cabluri

51. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 2: Terminale

52. SR EN 61386 (standard pe părţi)

Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice

53. CEI/TS 61423-1:1995 Heating cables for industrial applications - Part 1: Performance requirements and test methods

54. CEI/TS 61423-2/1995 Heating cables for industrial applications - Part 2: Constructional and material requirements

55. SR EN 61537:2007 Directionarea cablajului.Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de cabluri

56. SR EN 60947 (standard pe părţi)

Aparataj de joasă tensiune

57. SR CEI 61200-53:2005

Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Aparataj

58. SR EN 61334 (standard pe părţi)

Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice

59. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.

Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de bază

60. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.

Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2: Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase

Protecţie, rezistenta la foc, securitate

61. SR HD 384.4.42 S1:2004 / A1:2004/ A2:2004

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice

62. SR HD 384.4.43 S2:2004+ SR HD 384.4.473 S1: 2004

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor

63. SR HD 384.4.482 S1:2003

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în amplasamente cu riscuri

‐ 240 ‐

64. SR EN 50164 (standard pe părţi)

Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).

65. SR CLC/TR 50469:2007

Sisteme de protecţie împotriva trăsnetului. Simboluri.

66. SR EN 50014:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinte generale

67. SR EN 50310:2006 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu echipamente de tehnologia informaţiei

68. SR EN 60079 (standard pe părţi)

Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10; 13; 14; 19.

69. SR CEI 60079-17:2004

Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a: Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii electrice din arii periculoase (altele decât minele).

70. SR HD 60364-4-41:2007/C91:2008

Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice

71. SR EN 60529:1995 / A1:2003

Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)

72. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)

73. SR EN 60898 -1: 2004/A1:2004/A11:2006 /A12:2009

Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ

74. SR EN 60898-2:2007

Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu

75. SR EN 61008-1:2004/ A11:2008 /A12:2009

Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli generale .

76. SR EN 61009-1:2004/A12:2009/A13:2009

Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli generale

77. SR EN 61140:2002 /A1:2007/C91:2008

Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice

78. SR CEI 61200-413:2005

Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 413: Protecţia împotriva atingerilor indirecte. Întreruperea automată a alimentării

79. SR CEI/TS 61201:2008

Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor de atingere. Ghid de Aplicare.

80. SR EN 61557 (standard pe părţi)

Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1, 0 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie

81. SR EN 61558-2-4:2002

Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor de uz general

82. SR EN 61558-2-6:2002

Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate de uz general

83. SR EN 61643-11:2003 / A11:2007

Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări

84. SR CEI/TR 62066:2005

Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă tensiune alternativă. Informaţii generale de bază

85. SR EN 62262:2004 Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)

‐ 241 ‐

86. SR EN 62305 (standard pe părţi)

Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.; Partea 2: Evaluarea riscului; Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii; Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri.

87. SR CEI 60755+A1 +A2:1995

Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial rezidual

88. SR CEI 61241-1-1:1998

Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 1 – Specificaţii pentru aparatură.

89. SR CEI 61241-1-2:1998

Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 2 – Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii.

90. SR EN 61241-2-2:1999

Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafurilor combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2: Metodă de determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf

91. SR CEI 61241-3:2000

Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor în care este sau poate fi prezent praf combustibil.

92. SR CEI 60034-5:1993

Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecţie asigurate de carcasele maşinilor electrice rotative

93. SR EN 62364-4-41:2007

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva şocurilor electrice.

94. SR EN 61140: 2002/A1:2007

Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice.

95. SR CEI 60364-4-44:2005/C91:2008

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi perturbaţiilor electromagnetice

96. SR HD 60364-4-443:2007

Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie

97. SR HD 60364-6:2007

Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare

98. SR EN 50110-1:2005

Exploatarea instalaţiilor electrice

99. SR EN 13501: 2010

Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1, 2, 4.

100. SR EN 61386-1 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice

101.SR CEI 60364-7-710

Instalaţii electrice în construcţii. Partea7:Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente speciale.Sectiunea 710:Amplasamente pentru utilizari medicale

102. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate

1.4 Publicaţii de specialitate [1] Enciclopedia tehnică de instalaţii, Manualul de instalaţii – Volumul Instalaţii electrice – ARTECNO 2010

‐ 242 ‐

ANEXA II - CONŢINUTUL FAZELOR DE PROIECTARE PENTRU INSTALAŢIILE ELECTRICE ÎN CLĂDIRI

2.1. Cerinţele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii electrice din clădiri sunt cele menţionate în normativul I7-2011. Complementar acestora, se precizează:

a Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice se realizează pe baza unei teme de proiectare, stabilita în raport cu cerinţele exprimate în nota de comandă formulată de către beneficiarului obiectivului proiectat.

b. Tema este stabilită în general de comun acord, de către beneficiar, investitor si proiectant. Proiectantului îi revine obligaţia de a interpreta şi transpune cerinţele beneficiarului într-un limbaj tehnic, coroborat cu toate reglementările legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare în momentul elaborării proiectului. Tema poate fi stabilită şi unilateral, de către beneficiar, investitor sau proiectant, în condiţia exprimării într-un limbaj tehnic adecvat şi respectării tuturor reglementărilor legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare.

c. Tema de proiectare este piesă componentă a contractului de proiectare si reprezintă documentul tehnic în care se înscriu in mod obligatoriu elementele determinante pentru realizarea proiectului (funcţiuni, capacităţi, soluţii şi materiale preferate/disponibile, amplasament, altele asemenea). Se întocmeşte diferenţiat in raport cu tipul lucrărilor de investiţii:

Pentru obiective de investiţii noi: tema de proiectare, include precizarea clară a datelor tehnice de proiectare ale investiţiei noi

Pentru lucrări de investiţie la clădiri şi instalaţii existente: tema de proiectare precizează natura şi amploarea intervenţiilor necesare corespunzător scopului declarat.

2.2. Conţinutul – cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice este reglementat, la data elaborării Ghidului, prin prevederile Hotărârii Guvernului HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008) şi se aplică pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi a lucrărilor de intervenţii la construcţii existente.

2.3 Expertiza tehnică - este un studiu de specialitate sau o nota tehnică justificativă, în

baza unui raport de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente care pot include si raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbansim.

2.3.1. Efectuarea expertizei tehnice a unei clădiri este reglementată, la data elaborării Ghidului, prin prevederile prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii, cu modificările ulterioare şi de Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara (cap. 3, art.15), aprobat cu H.G. nr. 925/1995, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995.

2.3.2. Expertizarea tehnică de calitate a unei clădiri este o activitate complexă care cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize si evaluări necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.

‐ 243 ‐

2.3.3. Această activitate se efectuează de către experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul calităţii construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:

a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente: - în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţii tehnologice; - în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii;

b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii.

2.3.4. La proiectele care au la baza o expertiza tehnica, asa cum sunt cele de interventie la constructii existente (proiecte de schimbare sau de consolidare a unor cladiri avariate de cutremure sau de transformare a modului de utilizare al constructiei etc.), inainte de prezentarea documentatiei pentru verificare, aceasta va trebui sa obtina acordul expertului prin semnarea si stampilarea proiectului.

2.3.5. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz: - condiţiile de amplasament si de exploatare a construcţiei; - starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizării construcţiei in fazele de proiectare, execuţie si exploatare; - prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei si cele in vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate. 2.3.6. Expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate

cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică si economica a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii construcţiilor si, după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, in urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiza tehnică de calitate întocmit.

2.3.7 Raportul de expertiză Raportul de expertiză al unei clădiri/ instalaţii urmăreşte identificarea principalelor

deficienţe ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia care impun intervenţia şi stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare a construcţiei şi/ sau a instalaţiilor aferente.

2.3.8 Expertiza tehnică, pentru instalatiile electrice în clădiri identifică: în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru

evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii 10/95, cu modificările ulterioare;

rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii.

a. deficienţe datorate proiectării, execuţiei, exploatării instalaţiei curente; starea de întreţinere/ degradare a instalaţiei electrice;

b. deficienţe ale structurii măştilor, nişelor, porţiunilor înglobate în elemente de construcţii, a stării de funcţionare a aparatelor, deficienţe care impun demontări de echipamente, demolări parţiale sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale calităţii aparatelor, echipamentelor utilizate şi specifică repercursiunile degradării lor asupra instalaţiei electrice în ansamblu;

c. intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor electrice sau al altor categorii de instalaţii (termice, sanitare, ventilaţii, canalizare, gaze) care presupun conexiuni electrice (instalaţii de acţionare, de măsură, control, monitorizare, pază) în cazul extinderii numărului de consumatori, a echipamentelor conectate sau a amplasării lor, ş.a.;

‐ 244 ‐

d. disfuncţii ale instalaţiei electrice, care necesită modificări/intervenţii în raport cu schemele/ soluţia din proiectul iniţial, referitoare la:

receptorii de lumină, forţă şi curenţi slabi; funcţionarea aparatelor de pe tablourile de siguranţă sau de pe tabloul bateriilor de acumulatoare; legăturile dintre tablourile generale şi tablourile secundare; legăturile dintre tablourile generale şi grupurile electrogene; instalaţia produce zgomot; ş.a.

2.3.3 In sensul de mai sus, raportul de expertiză tehnică, se completează şi cu: a. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz), şi

confruntarea instalaţiei de iluminat /protecţie în clădiri executate cu proiectul iniţial; b. analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin

vizitarea clădirii. c. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de

proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). d. analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un

releveu al zonelor cu degradări specifice (scurt circuite produse de igrasie, infiltraţii de apă, condens, incendii, altele), precum şi cu un releveu al instalaţiilor electrice din clădire în scopul evidenţierii modificărilor constatate asupra acestora.

2.3.4 Raportul de expertiză va cuprinde: - un memoriu tehnic; - relevee ale elementelor de inchidere, nişelor, încăperilor, acoperişului/ teraselor, etc.

cu degradările constatate în urma observaţiilor directe; - secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate; - fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;

- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări). 2.3.6. Raportul de expertiză se va întocmi de către firme şi specialişti atestaţi în baza

cerinţelor prevăzute prin Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara. Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însuşit de către autorul acestuia, din punct de vedere al respectării soluţiilor si a măsurilor propuse.

2.4 Evaluarea energetică 2.4.1. Evaluarea energetică a unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor

caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de analiză energetică a clădiri. Evaluarea energetică se efectuează pentru clădiri existente în care se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, în condiţii de consum redus de energie. Evaluarea energetică apare necesar după caz, în etapa de investigare preliminară a clădirilor existente în vederea realizării unor lucrări de intervenţii la construcţii, inclusiv instalaţiile aferente.

2.4.2. Evaluarea energetică a unei clădiri este reglementată, la data elaborării Ghidului, prin prevederile:

Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a II-a – Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001 / 2 – 2006. Cap. II. 4 Calculul consumului de energie şi al eficienţei energetice a instalaţiilor de iluminat. Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a III-a – Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001 / 3 – 2006. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. 2.4.3. Realizarea evaluării energetice a unei clădiri presupune parcurgerea a trei etape:

‐ 245 ‐

1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire, preparare / furnizare a apei calde de consum, ventilare, climatizare, iluminat artificial).

2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora.

3. Întocmirea raportului de audit energetic. 2.4.4. Raportul de audit energetic, care se efectuează prin analizarea documentaţiei

tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii.

2.4.5 Evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice, precum şi cu un releveu al instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora.

2.5. Studiul de prefezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se

fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice. Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, pentru instalatii electrice în clădiri este prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008).

2.6. Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc

principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării. Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate, pentru instalatii electrice în clădiri este prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008).

2.7 Proiectul tehnic pentru instalatii electrice în clădiri 2.7.1 Proiectul tehnic general (P.Th.G), în baza prevederilor Ordinului nr. 863/2008,

pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", pentru toate categoriile de lucrări, verificat potrivit prevederilor legale menţionate mai sus, reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare şi certificare a calităţii, acţiunile de punere în funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare a obiectivului de investiţii către beneficiar.

2.7.2 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri, specialitate în cadrul unui proiect tehnic general sau proiect de sine stătător, trebuie să fie astfel elaborat încât să fie clar, să asigure informaţiile tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă cerinţelor tehnice, economice şi tehnologice ale beneficiarului. De asemenea trebuie să permită elaborarea detaliilor de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări şi fără a se depăşi costul lucrării stabilit în faza de studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare.

2.7.3 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri se elaborează pe baza studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare, etapă în care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele şi soluţiile principale ale lucrării şi în care au fost obţinute toate avizele şi acordurile de principiu, în conformitate cu prevederile legale.

‐ 246 ‐

2.7.4 Conţinutul-cadru obligatoriu pentru un proiect tehnic cu lucrări de instalaţii electrice în clădiri (P.Th.) include:

a1. - elemente pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi: în această secţiune proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice de iluminat /protecţie în clădiri furnizează clar definite, elementele specifice pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi. Se includ informaţii privind amplasarea reţelelor electrice interioare şi a echipamentelor, devieri necesare şi protejări de utilităţi afectate; căi de acces permanente, reţele electrice exterioare, ş.a. Informaţiile din această secţiune se includ în părţile scrise al unui proiect tehnic general la cap. 2. Descrierea generală a lucrărilor, în care se fac referiri asupra următoarelor elemente: amplasament, topografie, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea.

a2. - memoriul tehnic de specialitate: în această secţiune proiectul tehnic include informaţii privind tipul clădirii, zonele din clădire in care se realizează instalaţii de iluminat, modul de asigurarea protecţiei, tipuri de aparate/ echipamente utilizate, parametrii de calcul ai reţelei electrice interioare, branşamente, regimul de folosire al instalaţiei proiectate, gradul de ocupare, gradul de protecţie, soluţia tehnică adoptată prin proiect. Anexa 3 conţine un model cadru pentru alcătuirea memoriul tehnic de specialitate pentru instalaţii electrice.

a3. - caietele de sarcini pe categorii fac parte integrantă din proiectul tehnic şi pot fi: caiete de sarcini privind execuţia lucrărilor, caiete de sarcini pentru furnizorii materialelor principale, semifabricate, utilaje,

echipamente tehnologice şi confecţii diverse caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune caiete de sarcini pentru urmărirea în timp a construcţiei caiete de sarcini pentru conţinutul cărţii tehnice.

Informaţiile conţinute în caietele de sarcini pe categorii: reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe; prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor; reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor de instalaţii electrice, precum şi cerinţele, condiţiile tehnice, condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranţe şi altele de aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă solicitate.

a4. - detalii specifice de execuţie a5. - listele cu cantităţile de lucrări (antemăsurători): cuprind toate elementele

necesare cuantificării valorice a lucrărilor proiectului şi conţin centralizatoare ale cheltuielilor, pe obiectiv, pe categorii de lucrări, pe obiecte;

b Părţile desenate: b1. - scheme funcţionale: branşamente electrice, schemele generale de distribuţie,

scheme de protecţie; pentru centralele termice sau de ventilare/ climatizare din clădiri, scheme electrice tehnologice de alimentare ventilatoare, filtre, baterii de răcire/ încălzire, agregate de tratare a aerului, pompe de apă, centrale termice; schemele electrice de reglare a temperaturii/ umidităţii/ vitezei aerului, prin control al ambianţei sau prin recirculări sau de menţinere constante a acestor parametri; schemele soluţiilor de automatizare aferente instalaţiilor de încălzire, ventilare, climatizare, alimentare cu apă caldă, ş.a.); scheme de acţionare, de comandă a echipamentelor;

b2.- planurile instalaţiei, cu amplasare tablouri electrice, circuite/ corpuri instalaţii iluminat, circuite forţă/ prize, amplasarea/ alimentarea echipamentelor, circuit priză de pământ cu legare reţele metalice de conducte interioare de apă, încălzire, gaze naturale; planuri de amplasare a aparatelor şi a echipamentelor de deservire;

‐ 247 ‐

b3.- planul reţelelor exterioare / interioare de alimentare cu energie electrică, puncte exterioare de branşament, racorduri electrice la panouri.

b4.- planşe privind construcţii subterane implicate în instalaţiile electrice de iluminat, asigurarea protecţiei, alimentare, comandă, acţionare instalaţii ventilare/ climatizare, cuprinzând amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale/ transversale, dimensiuni, cote de nivel, altele asemenea;

2.7.5. Planşele din această secţiune pot fi incluse şi în părţile desenate ale unui proiect tehnic general, în capitolele:

(1) Planşe generale, informative de ansamblu şi cuprind încadrarea în zonă; (2) Planşe de structură, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi

execuţia structurii de rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia (3) Planşe de instalaţii, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea,

alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea. 2.7.7 Detalii de execuţie (1) Detaliile de execuţie pentru instalaţii electrice în clădiri, se elaborează pe baza

proiectului tehnic avizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorilor (producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii, în urma licitaţiei de execuţie şi trebuie să conţină următoarele documentaţii:

a) Părţile scrise: - borderou şi foaie cu responsabilităţi (lista de semnături); - memoriu tehnic; - instrucţiuni de exploatare şi de reglare; - graficul cu fazele determinante pentru controlul calităţii execuţiei; - graficul de realizare a lucrărilor. b) Părţile desenate: - schemele funcţionale şi planurile instalaţiilor precizate mai sus - detalii de execuţie pentru elementele instalaţiilor de mai sus (suporţi, pozarea aparaturii de măsură şi control etc.). (2) Proiectul tehnic, detaliile de execuţie, dispoziţiile de şantier pentru instalaţii electrice

se cuprind în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar.

2.8 Cerinte normative privind verificarea proiectelor pentru instalaţii electrice de iluminat /protecţie

2.8.1 Documentaţiile tehnice (D.T.), precum şi proiectele tehnice (P.Th.) pentru instalaţii electrice în clădiri care dezvoltă documentaţiile tehnice, cu respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, se elaborează exclusiv de proiectanţi cu pregătire în domeniul instalaţiilor pentru constucţii (ingineri, subingineri, tehnicieni), constituiţi în acest scop în colective tehnice de specialitate şi se semnează, în condiţiile legii, numai de cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei instalaţiilor. Este interzisă semnarea proiectelor tehnice (P.Th.) pentru execuţia lucrărilor, precum şi a documentaţiilor tehnice (D.T.) de către persoane care nu au absolvit, cu diplomă recunoscută de statul român, instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul ingineriei instalaţiilor ori care nu au drept de semnătură în condiţiile legii, sub sancţiunea legii penale.

2.8.2 Prevederile legale în vigoare privind calitatea în construcţii, verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor precum şi atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii, în vigoare la data eleborării ghidului de bună practică, prevăd:

a. verificarea tehnică a proiectelor trebuie asigurată de către specialişti atestaţi pentru specialităţile instalaţii Is, It, Ig şi Ie, pentru toate domeniile si toate cerinţele esenţiale de calitate (definite in Legea 10/95, cu modificările ulterioare).

‐ 248 ‐

b. documentaţiile tehnice precum şi proiectele tehnice, care dezvoltă documentaţiile tehnice, în condiţiile legii, verificate pentru cerinţele de calitate numai către specialiştii verificatori de proiecte atestaţi, au obligaţia de a face dovada efectuării verificării.

2.9 Cartea construcţiei 2.9.1 Proiectul tehnic al instalaţiilor de iluminat /protecţie (inclusiv detaliile de execuţie,

dispoziţiile de şantier) se cuprinde în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar. 2.9.2 Cartea construcţiei este pusă la dispoziţia beneficiarului prin grija căruia se

completează cu toate lucrările care se fac pe parcursul funcţionării construcţiei şi a instalaţiilor aferente şi conţine toate procesele verbale pentru lucrări ascunse, inclusiv procese verbale de probe ale instalaţiilor pe etape;

2.9.3 În cazul lucrărilor de reabilitare sau de modernizare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente, în cazul în care nu există cartea construcţiei, se face obligatoriu releveul construcţiilor şi a instalaţiilor aferente.

2.9.4 Importanţa existenţei cărţii construcţiei, apare cu precădere în etapa de investigare preliminară a clădirilor în vederea realizării unei evaluări energetice, care se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii. Exemplu: analiza cărţii tehnice a clădirii, respectiv a documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin:

partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel; dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi,

buiandrugi, plăci, elementele şarpantei); dimensiunile golurilor din pereţi, distanţa dintre goluri, înălţimea parapeţilor; structura anvelopei clădirii; tipul de uşi şi ferestre; alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare

între spaţii cu diverse regimuri de temperatură; planuri şi scheme ale instalaţiilor electrice, de încălzire, ventilare, climatizare, preparare

a apei calde de consum. În cazul când documentaţia de bază lipseşte, se execută un releveu al clădirii, evidenţiindu-se toate elementele enumerate mai sus.

2.9.5 Prescripţiile proiectantului privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice:

lista prescripţiilor de bază aferente exploatării; modificările admise ale proiectului iniţial; procesele verbale de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor; jurnalul evenimentelor; procese verbale de predare-primire în cazul schimbăii proprietarului; referatele şi concluziile încercărilor speciale; registrul de exploatare.

- 249 -

ANEXA 3. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE-INSTALAŢII ELECTRICE

Ordinul nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", stabileşte conţinutul-cadru al proiectului tehnic.

Conform acestui conţinut, Memoriile tehnice pe specialităţi, sunt parte a cap.2.- Descrierea generală a lucrărilor- şi trebuie să justifice soluţiile tehnice şi sistemele de instalaţii cu care va fi prevăzut obiectivul de investiţii, pentru a asigura cerinţele de calitate impuse de Legea 10/95- a calităţii în construcţii.

Acelaşi ordin prevede:”Proiectul tehnic se verifică pentru cerinţele de calitate de specialişti atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în condiţiile legii”, iar Îndrumătorul privind aplicarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor (Ordin MLPAT 77/96), stabileşte Lista minimă de control privind verificarea tehnică de calitate a proiectului de instalaţii. Ca urmare, în această anexă se propune structura Memoriului tehnic pentru specialitatea Instalaţii electrice Ie, conform cu cerinţele normative în vigoare. Capitolele 1 şi 2, se elaborează ca parte a memoriului general, dar cap. 2 are şi componente specifice instalaţiilor electrice. PARTEA SCRISA

1. Date generale 2. Descrierea generală a lucrărilor 2.1. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se

vor face referiri asupra următoarelor elemente: a) amplasamentul; b) topografia; c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei; d) geologia, seismicitatea; e) prezentarea proiectului -specialitatea instalatii electrice; f) devierile şi protejările de utilităţi afectate; g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări

definitive şi provizorii; h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea; i) trasarea lucrărilor; j) antemăsurătoarea; Aceste date sunt caracteristice proiectului în ansamblul sau dar, se pot evidenţia

particularităţi pentru specialitatea instalatii electrice (pct.c,d,e,g). 2.2. Memoriu tehnic de specialitate- INSTALAŢII ELECTRICE

2.2.1.Caracteristicile electrice ale obiectivului: - Putere instalată: Pi = ......kW; - Putere maximă absorbită: Ps =........... kW; - Tensiunea de utilizare Un = ............ V.c.a., Tipul de reţea (TN, TT,IT); - Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = ....... Hz - Factor de putere cos φ =….. ........ (neutral); - Caracterisica retelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ; TN, etc)

- 250 -

- Durata maximă a întreruperii cu energie electrică, de la furnizorul extern, conform caracteristicilor consumatorului şi a soluţiei de alimentare obţinute prin avizul de racordare

- Clasificarea receptorilor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de asigurare a continuităţii în alimentare, pe baza căreia va rezulta necesitatea prevederii şi structura sistemului intern de alimentare.

- Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă, staţie de pompe şi vane de incendiu, etc.

2.2.2.Caracteristicile clădirii: - clasa de importanţă a clădirii, conform P 118; - categoria de importanţă, conform Legii 10/95, cu modificarile ulterioare; - Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor, pe baza

materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează, depozitează sau se manipulează, etc, conform P 118, pe baza căreia se va concepe sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, conform I18/2.

- Categorii şi clase de influenţe externe, conform I 7, Anexa 2; - Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite; - Existenţa, sau nu, a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive

de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 /2005

2.2.3. Dotari si solutii tehnice care asigură cerinţele de calitate prevăzute de lege cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare

Documentaţia întocmită, pe seama TEMEI DE PROIECTARE, asigură îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate în conformitate cu Legea 10/95, modificată prin Legea nr.123, din 5 mai 2007, în conformitate cu cerinţele esenţiale, specifice categoriei de importanţă a obiectivului, respectiv:

a) rezistenţă mecanică şi stabilitate b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate şi mediu; d) siguranţă în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică, dupa cum urmează: (se vor prezenta mai multe variante de solutii, dintre cele posibil de adoptat, de la

caz la caz) A). REZISTENŢĂ MECANICĂ ŞI STABILITATE Instalaţiile electrice s-au conceput şi se vor realiza cu echipamente adecvate

Categoriilor şi claselor de influenţe externe şi cu certificat de conformitate, conform Legii 608/ 2001.

Deoarece zona seismică este.... transformatoarele de forţă din PT se vor amplasa şi asigura pentru evitarea deplasărilor, cu soluţiile prezentate în planşa E ...

Tablourile electrice se vor amplasa în spaţii şi poziţii care, pe de o parte nu vor afecta structura de rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte le vor proteja împotriva acţiunii agenţilor chimici sau de mediu, aşa cum rezultă din planşele E....E.. ....şi detaliile de execuţie din planşele E......

Traseele circuitelor şi coloanelor electrice, pe de o parte, nu vor afecta structura de rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte, nu vor determina solicitarea lor la tasarea diferenţială

- 251 -

a construcţiei sau terenului, aşa cum rezultă din planşele E....E.. ....şi detaliile de execuţie din planşele E...... B). SECURITATE LA INCENDIU Pentru asigurarea acestei cerinţe, corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări : 1. SISTEM DE PROTECŢIE LA INCENDIU format din: 1.1. Staţie de pompe şi vane de incendiu.

Alimentarea acesteia cu energie electrică se va asigura astfel: a).- pe o singură cale, respectiv conform I7/2011, de la:............................. b). S-a adoptat alimentarea dublă deoarece:....... Sursa de alimentare de bază se va asigura : conform punctului a) iar cea de rezervă va fi:......

Trecerea de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncţionarea sursei de bază se va face manual/automat.

Tabloul electric al staţiei pompelor şi electrovanelor de incendiu şi a altor dispozitive de securitate la incendiu este amplasat conform I7/2011, respectiv :…….

Traseul căilor de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor, electrovanelor de incendiu şi ale instalaţiei de ventilare pentru evacuarea fumului, conform planului E… sunt ferite de pericol de incendiu, respectiv este amplasat conform I7/2011:......

Tabloul electric aferent staţiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu şi al sistemului de evacuare mecanică a fumului, se prezintă în planşa E….din care rezultă că se racordează înaintea întreruptorului general, iar intreruptorul de pe coloana ce le alimentează:

- se prevede/nu se prevede cu..... Din tabloul staţiei pompelor de incendiu se alimentaeaza numai receptorii care

contribuie diret şi indirect la interveţia de stingere a incendiilor Pornirea pompelor de incendiu este automată, de către Centrala de supravegere

incendiu deoarece:........ Oprirea pompelor de incendiu se va face numai manual. Comanda manuală de acţionare a pompelor şi electrovanelor se asigură prin butoane

amplasate atât în încăperea pompelor şi electrovanelor de incendiu cât şi de la distanţă din…. însă oprirea manuală se face numai din staţia pompelor de incendiu.

1.2. Sistem de iluminat de siguranţă, care cuprinde următoarele categorii ( după caz):

a) de evacuare şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu. b) pentru intervenţii la spatiile tehnice; c) pentru circulaţie; d) împotriva panicii; e) de veghe. Alimentarea acestora se asigura, conform schemei din plansa E..., Varianta I - din tablou propriu astfel încat asigură cerintele impuse de I7, cu privire la

durata trecerii pe sursa de securitate. Varianta II, din circuitele de iluminat normal deoarece se folosesc corpuri de iluminat

cu acumulator inclus şi dispozitiv de trecere automată pe sursa inclusă. 1.3. Centrala pentru detectare, semnalizare si alarmare incendiu. Aceasta se amplaseaza în spatiul indicat în plannul din plansa E.., care are personal permanent de supraveghere. A fost alimentată de la sursa de bază, prin coloana proprie, racordată în tabloul electric general, înaintea intrerupătorului general. Sursa inclusă este dimensionată pentru durata normată de 48 ore şi apoi asigură necesarul de putere pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.

- 252 -

Centrala pentru detectare, semnalizare si alarmare incendiu va asigura, conform scenariului de incendiu şi:

a - Comanda sistemului de evacuare a fumului, astfel:........ b - comanda dispozitivele pentru acţionarea cortinelor de siguranţă din clădirile Staţia de pompare, centrala de semnalizare a incendiilor şi zonele în care se află

elemente de prevenire şi stingere a incendiilor la care trebuie acţionat precum şi grupurile electrogene vor fi prevăzute cu instalaţie de iluminat de siguranţă pentru intervenţie.

1.4. Ascensoare de interventie în caz de incendiu. Var. I- Deoarece obiectivul are regim de înălţime care nu impune echiparea cu

ascensoare de interventie la incendiu acestea nu s-au prevazut. Var. II- Toti receptorii aferenţi acestei cerinţe esentiale obligatorii vor fi

alimentati de la sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate. Sistemul de alimentare electrică pentru serviciile de securitate este constituit din:

- Sursa de baza, prevăzută în Avizul de racordare; - Sursa de securitate pentru alimentarea serviciilor de securitate, conform I7/2011.

Grupul electrogen a fost prevăzut pentru alimentarea receptorilor vitali tehnologici dar poate prelua şi alimentarea serviciilor de securitate. Aceasta soluţie se aplică prin încadrea în schemă, aşa cum rezultă din planşa E... astfel încât alimentarea instalaţiilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată respectiv, un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate, sau:

Sursa electrică de securitate este un grup de intervenţie, folosit numai pentru alimentarea serviciilor de securitate

Deoarece sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu va afecta protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte surse. Acesta se asigură deoarece conductorul de protecţie, PE, este racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse care au punctul neutru legat la pământ.

Grupul electrogen pentru alimentarea de rezervă se instalează în............ soluţie care respectă cerinţele I7/11, art. 7.22.17÷7.22.19.

2. Criteriul de performanţă: evitarea riscului de izbucnire a unui incendiu s-au producere a unei explozii, a impus prevederea următoarelor dotări i măsuri:

2.1 Instalaţie de paratrăsnet pentru protecţia la supratensiuni atmosferice directe.

În conformitate cu prevederile I7, cap. 6, a rezultat necesitatea realizării instalaţiei de paratrăsnet exterioară IPTE şi interioară IPTI. IPTE, realizată cu PDA (sau: dispozitiv de captare tijă, reţea de captare) corespunzător nivelului de protecţie …. La bara de egalizare a potenţialelor s-au legat masele şi elementele metalice aflate în contact cu solul, pentru care nu se asigură distanţa de protecţie, inclusiv conductoarele electrice active, prin intermediul eclatoarelor adecvate. Încadrarea construcţiei în volumul protejat şi elementele componente ale IPT exterioară şi interioară se prezintă în planşa E….

2.2.Sistem de protecţie la efectele trasnetului LMPS, respectiv spratensiuni

atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie. Var I - Protecţia la aceste solicitări nu s-a prevăzut deoarece sunt îndeplinite

cerinţele I7: Var II - realizat cu aparate de protecţie la supratensiuni, prevăzute în schemele

electrice din planşele E……astfel: - SPD tipul 1 (SPD1)-instalate în tabloul electric general-TEG;

- 253 -

- SPD2-amplasate în aval de dispozitivele de tipul 1, instalate în tablourile electrice descendente din TEG;

- SPD3- amplasate în aval de dispozitivele de tipul 2, destinate protejării la supratensiuni a receptoarelor.

Deasemeni se aplică măsurile de protecţie fundamentale, prevazute de I7/2011, subcap.4.4.4. 2.3.Adaptarea echipamentului electric la Ariile periculoase determinate de atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil.

Prin tema de proiectare s-au stabilit tipul de zonă şi dimensiunile acestora, cu arii periculoase cu atmosferă gazoasă, conform planurilor E…, respectiv, cu atmosferă de praf combustibil, conform planurilor E…. În aceste zone s-a avitat montarea de componente ale instalaţiilor electrice. În zonele în care acest deziderat nu s-a putut aplica, se va folosi NUMAI APARATURĂ electrică cu tip de protecţie antiexplozivă, corespunzătoare zonelor stabilite.

2.4. Adaptarea instalaţiei electrice la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie

Pentru ca, componentele instalaţiilor electrice să nu determine risc de incendiu, acestea nu se vor monta pe suporturi combustibile.

Pentru cazurile în care acest deziderat nu se poate asigura s-au luat următoarele măsuri: (Strat de tencuială;- Cabluri cu rezistenţă mărită la propagarea focului;- cabluri cu execuţie grea);

2.5. Pentru limitarea incendiilor de origine internă a instalaţiilor electrice s-a asigurat prorecţia automată la scurtcircuit pentru fiecare circuit şi coloană, cu aparate de protecţie cu capacitate de rupere adecvată.

Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul, este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maximi pe care va trebui să-i deconecteze, rezultată din notele de calcul.

C). IGIENĂ, SĂNĂTATE ŞI MEDIU Pentru asigurarea acestei cerinţe, corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări :

1. Sistem de iluminat normal interior Nivelele de iluminare s-au adoptat în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară în fiecare incintă, recomandate în NP-061. Dimensionarea sistemelor de iluminat aferente fiecărei incinte s-a efectuat conform NP 061/2002. Pentru spaţiile în care s-a impus redarea corectă a culorilor se vor folosi surse cu indice de culoare adecvat, indicate atât pe planuri cât şi în antemăsurători. Sistemele de iluminat din încăperile în care se impune un anumit tip de repartiţie a fluxului luminos în spaţiu, corpurile de iluminat se vor monta adecvat, aşa cum rezultă din detaliile de execuţie din planşa E…..

2. Sistem de iluminat exterior Acest tip de sistem de iluminat, pe seama cerinţelor din Tema de proiectare, s-a

prevăzut pe aleele pietonale şi căile de circulaţie rutieră marcate pe planurile E…. Calculul fotometric al sistemului de iluminat, aferent fiecărui spaţiu iluminat, s-a

efectuat în conformitate cu NP-062/2002. D). SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

Pentru asigurarea acestei cerinţe, corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări :

- 254 -

1. Sistem de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului Pe seama specificului construcţiei şi a naturii activităţilor ce se desfăşoară, conform

NP-I 7 se impune prevederea sistemului de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului pentru următoarele spaţii:..................................; Calculul fotometric al sistemelor de iluminat, aferent fiecărei incinte, s-a efectuat în conformitate cu NP-061.

2. Sistem de protecţie la şoc electric, bazat pe întreruperea alimentării, corespunzător Retelei TN, deoarece sursa este cu punctul neutru distribuit, respectiv schema TN-C, până la originea instalaţiei electrice de utilizare a consumatorului.

Pentru creşterea siguranţei Sistemului de protecţie la şoc electric se vor aplica şi următoarele măsuri suplimentare, conform I7 :

a) - legarea suplimentară la priza de pământ a conductorului neutru de protecţie PEN/PE . Aceste legături se efectuiază în fiecare tablou electric, în care această operaţie este posibilă;

b) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ, conductorul PE se execută din cupru. Deoarece s-a considerat, pe de o parte, că numai prin legarea la neutru nu este sigură

acţionarea aparatelor de protecţie ale reţelei (PACD), iar pe de altă parte există echipamente cu funcţionare continuă nesupravegheată, s-a adoptat ca mijloc complementar protecţia automată cu DDR.

Deoarece consumatorul are şi receptori pentru care protecţia la şoc electric nu se poate asigura cu măsurile de mai sus, s-au adoptat următoarele mijloace de protecţie respectiv: 1. Instalaţia din subsolul tehnic al clădirii s-a alimentat prin TFJP; 2. Instalaţia de redresare s-a alimentat prin transformator de separare.

Varianta 2.1. Circuitul separat nu are nici un punct comun cu alt circuit şi nici un punct legat la pământ, se pozează în tub separat (sau să fie executat cu cablu distinct) şi este asigurat cu o protecţie proprie la suprasarcini;

Deoarece circuitul alimentează un singur aparat carcasa sa nu va fi legată la un conductor de protecţie.

Varianta 2.2. Deoarece circuitul alimentează mai mulţi receptori carcasele acestora nu vor fi legate nici la pământ nici la carcasele altui circuit, însă carcasele receptorilor se leagă între ele prin conductoare de protectie PE, aceste conductoare nu vor fi legate la pământ, la alte conductoare de protecţie, la carcasele altor circuite sau la elemente conductoare; - prizele sunt cu contact de protecţie şi la acestea se leagă conductoarele de protectie PE; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse în cablu; - se prevede un dispozitiv de protecţie care să semnalizeze primul defect de izolaţie la masă şi care să deconecteze în maximum 5 s. din momentul apariţiei celui de al doilea defect de izolaţie la altă masă. 3. Deoarece consumatorul are un număr însemnat de receptori pentru care protecţia la şoc electric nu se poate asigura prin intreruperea automată a alimentării, aceştia vor fi alimentaţi de la Reţea IT. În acest scop se prede transformator de putere cu punctul neutru al secundarului izolat faţă de pământ, conform schemei din E... 3. Pentru limitarea zonei afectate de un eventual defect s-a realizat Sistemul de protecţie la suprasolicitări termice determinate de curenţi de suprasarcină şi scurtcircuit. Acesta s-a realizat cu întrerupătoare automate, dimensionate conform I7 şi pentru care se asigură şi acţionare selectivă.

Caracteristicile acestora sunt menţionate în schemele electrice. Conductoarele circuitelor şi coloanelor schemei electrice, fie se vor poza în tuburi sau

se vor realiza cu cabluri, adecvate categoriilor de medii normale, cu risc de incendiu sau

- 255 -

zonelor cu pericol de explozie. Aceste caracteristici sunt prezentate pe planuri şi pe schemele electrice.

Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maxim pe care va trebui să-i deconecteze, rezultat din notele de calcul. 4. Sistem de asigurare a alimentării cu energie electrică. Deoarece consumatorul are şi receptori tehnologici VITALI de categoria 0 (I) s-a impus prevederea şi a unui sistem intern de surse electrice. Acesta s-a realizat cu un grup electrogen de putere P......, rezultată din breviarul de calcul şi determinată pe seama grupării receptorilor pe tipul de sursă de la care este alimentat în regim de indisponibilitate a căii de alimentare de bază, a căilor suplimentare (sistemul extern de alimentare).

Var I: Grupul electrogen este prevăzut cu dipozitive de pornire automată în, xx secunde, durată impusă de .........; Var II Grupul electrogen va fi pornit manual în max xx min. Receptorii vitali sunt alimentati separat, din tabloul electric TRvitali conform schemei din planşa E... Alimentarea receptorilor care nu acceptă întreruperea alimentării se va asigura şi de la sursă de alimentare neântreruptibilă (UPS), funcţionând în regim permanent. Bateria de acumulatori s-a dimensionat pentru a asigura alimentarea cel puţin până la intrarea grupului electrogen în regim normal. Schema electrică, din planşa E... este concepută astfel încât să permită gruparea receptorilor pe sursele sistemului de alimentare, inclusiv să permită deconectarea automată a receptorilor normali, la trecerea pe grupul electrogen. Schema electrică de distribuţie asigură alimentarea, din tablouri separate, a receptorilor trifazaţi de putere şi a celor de iluminat şi prize.

5. Instalaţia de legare la pământ. Varianta 1. În faza de execuţie se va realiza priza de fundaţie conform prevederilor I7/2011 . Această priză va fi folosită ca priză unică şi ca urmare, la verificare, la faza determinată prevăzută în Programul de control a calităţii lucrărilor executate pe şantier, va trebui să aibă rezistenţa de max. 1 ohm. În caz contrar se va dimensiona şi o priză suplimentară. Varianta 2. Se va realiza o priză de pământ artificială. Electrozii acesteia se vor plasa, pe cât posibil, pe un contur închis. La priză de pământ se va lega, conform schemei din planşa E....:

- Bara principală de protecţie şi echipotenţializare BPPE; - Coborârile instalaţiei de paratrăsnet.

E) PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Aparatelor electrice cu care se realizează instalaţiile electrice vor fi astfel alese încât nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instslaţiile electrice să nu depăşească cu mai mult de 5 db nivelul de zgomot echivalent din încăpere când aceste instalaţii nu sunt în funcţiune. Soluţiile de prindere ale aparatelor electrice pe elementale de construcţie să amortizeze zgomotele şi vibraţiile.

F). ECONOMIE DE ENERGIE ŞI IZOLARE TERMICĂ

- 256 -

În conformitate cu Cerinţa Esenţială Economia de energie, sursele electrice de lumină vor fi în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 244/2009 AL COMISIEI COMUNITĂŢILOR EUROPENE, de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale şi cu fazele de scoatere din uz a surselor de lumină. Reducerea pierderilor de putere s-a realizat si prin:

a- reducerea pierderilor de putere determinate de nesimetria sarcinii s-a realizat prin echilibrarea puterii instalate pe fiecare fază, separarea receptorilor monofazaţi de iluminat şi prize de cei trifazaţi şi alimentarea lor prin scheme separate şi grupate pe secţii distincte ale tabloului general;

b- reducerea influenţei receptorilor deformatori prin îndepărtarea electrică a acestora, c- ameliorarea factorului de putere. d- reducerea duratei de funcţionare pe sursa de alimentare neântreruptibilă (UPS), în

regim de dublă conversie.

‐ 257 ‐

ANEXA III.1. CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE

In baza recomandărilor Ord. 863/2008 şi a normativului GP 090-2003 - Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. Caietul IV: Instalaţii interioare, conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, include:

1. – Obiectul lucrării, baza de proiectare şi limita de proiect. Se indică: obiectul lucrării care constă în realizarea unei instalaţii electrice interioare într-o clădire nouă sau într-o clădire existentă la care se aduc îmbunătăţiri constructive, amenajări, modernizări sau schimbare de destinaţie. Se indică beneficiarul lucrării, denumirea, adresa; date despre construcţie (număr de niveluri, încăperi, elemente de închidere interioare, exterioare, suprafeţe vitrate, categorie de importanţă, ş.a.); cerinţele de calitate la care se cere verificarea. 2. baza de proiectare pentru soluţiile de dimensionare a instalaţiilor electrice interioare, reprezentând datele de temă, concretizate în tema de proiectare sau dintr-o fază anterioară a proiectului (studiu de prefezabilitate/ fezabilitate), destinaţia clădirii, zona de risc seismic, zona climatică, planurile de arhitectură şi construcţii care definesc clădirile la care se execută instalaţiile electrice, date furnizate de producătorii de materiale, echipamente şi aparatură, date privind sursa de alimentare electrică cu parametri caracteristici.

3. soluţiile de asigurare a cerinţelor de calitate justificate în memoriu pentru: - sistemele de iluminat: iluminat normal/ siguranţă etc.; - schema electrică de distribuţie pentru fiecare categorie de receptori: - sisteme de protecţie: la şoc electric; la supratensiuni atmosferice directe, sau transmise prin reţea şi de comutaţie, etc. - serviciile de securitate. 4. Cerinţele esenţiale de calitate ale instalaţiei electrice în conformitate cu Legea 10/1995, care trebuiesc prezentate in caietul de sarcini pentru execuţie astfel:

Pentru cerinţa esenţiala: Rezistenţă şi stabilitate - se indică referinţe privind: - rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiei electrice

proiectate (materiale folosite să fie omologate, în acord cu cerinţele din standardele europene armonizate pentru aceste produse, legături în cleme şi legături în doze bine strânse;

- rezistenţa la eforturi care apar în timpul exploatării (şocuri mecanice, termice de exploatare, tasări ale elementelor de construcţie sau ale terenului etc.);

- rezistenţa şi stabilitate la solicitări seismice a utilajelor şi a elementelor componente ale instalaţiei electrice (protecţia antiseismică asigurată prin proiect);

- rezistenţa suprafeţelor elementelor componente ale instalaţiei electrice (priză de pământ, tablouri electrice, aparate montate aparent, echipamente) la solicitarea/ coroziunea datorată agenţilor chimici şi atmosferici agresivi, unde este cazul;

Pentru cerinţa esenţială: Securitate la incendiu - se indică referinţe privind: - comportarea la foc (clasa de reacţie la foc şi/sau limita de rezistenţă la foc a

elementelor componente ale instalaţiei electrice (cabluri, conductoare, conducte de protecţie, aparate, echipamente);

‐ 258 ‐

- soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea riscului de incendiu şi de propagare a acestuia, prin modul de amplasare/ protecţie a elementelor componente ale instalaţiei electrice;

- soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea propagării fumului şi gazelor fierbinţi în căile de evacuare ale clădirilor, etajate şi în spaţiile mari necompartimentate în caz de incendiu.

Pentru cerinţa esenţială: Igiena, sănătate şi mediu - se indică referinţe privind: - asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în încăperi, a calităţii aerului sau a

regimului termic sunt influenţate indirect, în măsura in care specificul instalaţiei electrice deserveşte echipamentele specializate implicate direct (centrale termice, centrale de ventilare/ climatizare) prin soluţia adoptată în proiect;

- in cazul instalaţiilor de iluminat se indică referinţe privind asigurarea unui nivel corespunzător de iluminare, în conformitate cu cerinţele impuse prin reglementările tehnice în vigoare (ex. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02.)

Pentru cerinţa esenţială: Siguranţa în exploatare - se indică referinţe privind: - gradul de asigurare a consumatorului împotriva întreruperilor accidentale a

furnizării energiei electrice (surse de rezervă - grupuri electrogene şi UPS ); - protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile

ale elementelor instalaţiei electrice (rănire, ardere, electrocutare) prin utilizarea materialelor specifice de protecţie (covoare de cauciuc, mănuşi şi cizme electroizolante);

- securitatea instalaţiei electrice şi a încăperilor cu aparatură electrică împotriva intruziunii oamenilor neavizaţi şi animalelor;

- asigurarea protecţiei la şoc electric. - eliminarea pericolului de explozie: instalaţiile electrice în mediul exterior se

vor realiza conform normativului D17 şi P004. Pentru cerinţa esenţială: Protecţia împotriva zgomotului - se indică referinţe privind:

Această cerinţă nu este influenţată în cazul instalaţiilor electrice de iluminat. - respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (motoare,

ventilatoare, ventilo convectoare din centrale de ventilare ale clădirilor); - indicaţii privind nivelul de zgomot al echipamentelor dinamice (ventilatoare,

pompe de circulaţie) unde există instalaţii de ventilare/ climatizare sau centrale termice.

- prevederea materialelor pentru atenuarea zgomotului. Pentru cerinţa esenţiala: Economie de energie şi izolare termică - se indică referinţe privind:

- consumuri minime de energie în exploatare ale dispozitivelor, aparatelor, echipamentelor; dacă nu este posibilă minimizarea lor, cel puţin se va declara consumul real.

- consumuri minime de energie prin programul de funcţionare al instalaţiei electrice şi al instalaţiilor conexe deservite; contorizare, gestionare tehnică a clădirii;

- consum raţional de energie pentru iluminat prin asigurarea unui nivel corespunzător iluminare şi confort vizual, în conformitate cu cerinţele impuse prin reglementările tehnice în vigoare (Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02).

- îmbunătăţirea factorului de putere. La cerinţele esenţiale se poate adăuga si cerinţa specifică: Durabilitatea şi fiabilitatea instalaţiei - se indică referinţe privind:

‐ 259 ‐

- calitatea materialelor omologate din alcătuirea elementelor componente ale instalaţiei electrice proiectate (conductoare şi cabluri electrice, tuburi de protecţie, aparate, echipamente, materiale mărunte, suporţi de fixare, ş.a.) prin menţionarea caracteristicilor fizico-mecanice, chimice, aspect, declarate de producător prin documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor;

- calitatea şi fiabilitatea, aparatelor şi echipamentelor (dispozitive de conectare-deconectare şi/sau comutare, corpuri de iluminat, prefabricate – tablouri electrice, ş.a.) de asemenea omologate din componenţa instalaţiei electrice, prin menţionarea caracteristicilor tehnologice furnizate de producător prin documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor;

Notă: - In România, membră UE, documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale

produselor, sunt fie declaraţiile de conformitate ale produselor în acord cu standardele armonizate de produse fie agrementul tehnic naţional sau european.

- Materialele şi echipamentele acceptate în soluţia proiectată vor fi numai cele care îndeplinesc aceste două condiţii.

5. Documentaţii complementare caietului de sarcini:

- ordinea şi condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice proiectate cu instrucţiuni de montaj pentru materiale, elementele componente prefabricate, echipamente; - programul de urmărire al calităţii execuţiei; fazele determinante ale lucrării; - verificarea execuţiei pe şantier, probe, teste; - achiziţia, depozitarea şi transportul materialelor şi echipamentelor; - prevederi privind condiţiile de recepţie lucrărilor executate; - măsuri pentru asigurarea sănătăţii si securităţii muncii; - măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice; - Breviarul de calcul, care reprezintă o parte scrisă în care sunt expuse sumar noţiuni,

date, etc. din domeniul tipului de instalaţie electrică proiectată, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor instalaţiilor de iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. Se elaborează pentru fiecare tip de instalaţie în parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza şi ipotezele de calcul: destinaţia şi categoria de importanţă a clădirii (risc de incendiu, risc seismic, zona climatică şi categoria de mediu, temperatura maximă în încăperi), parametrii de calcul pentru alimentare cu energie electrică, racorduri de branşament, distribuţie generală/ secundară (tablouri şi circuite electrice) grad de protecţie, iluminat (metoda aplicată, nivel de iluminare recomandat, corpuri de iluminat - parametri nominali), sisteme de protecţie (scheme, alegere aparate, parametri nominali), consumul de energie al sistemului ş.a.) precum şi tipurile de programe de calcul utilizate;

- piese desenate, cu nominalizarea planşelor, a elementelor de închidere opace şi vitrate care guvernează lucrarea;

- avize de specialitate măsurarea şi decontarea lucrărilor prevederi privind urmărirea comportării în timp a lucrării instrucţiuni de exploatare reglementări privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de electrice (standardele,

normativele şi alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste, verificări).

‐ 260 ‐

ANEXA III.2. CONŢINUTUL DUPĂ CAZ, AL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU PENTRU FURNIZORI DE MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU ACHIZIŢIA LOR ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE

III.2.1 Caietele de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţiilor electrice, trebuie să conţină, după caz:

1. Denumirea produsului: material, semifabricat, aparat, echipament tehnologic sau

confecţii diverse (metalice, cu materiale compozite, din materiale termoplastice etc.)

2. Domeniul de utilizare: 3. Necesitatea produsului: 4. Descrierea produsului: alcătuit din aparate/ echipamente individuale; componenţă

echipament; schemă bloc cu module principale/ auxiliare; 5. Caracteristici tehnice minime solicitate pentru eligibilitatea ofertei pentru

achiziţie (exemple generale): 5.1 - pentru materiale mărunte, semifabricate sau confecţii diverse se indică:

La conducte/ tuburi şi ţevi de protecţie, doze, cleme de legătură, coturi, manşoane, etrieri, scoabe de fixare, dibluri, cârlige, bandă de izolat, suruburi autofiletante, ipsos, mortar, confecţionate din diferite materiale (metalice, plastice, PVC si fibra de sticla, etc.): tipul, standardul de fabricaţie, grosimea pereţilor, protecţii anticorozive, comportarea la foc şi la agenţi agresivi;

La conductoare/ cabluri de energie electrică şi semnalizare, definite după caz prin: tip, (standard de fabricaţie), tensiune/ frecventă nominale, material conductor, tip şi culoare de izolaţie; temperaturi – maximă admisibilă la suprafaţa conductorului, ambianţă minimă de serviciu; secţiune şi număr conductori faze/ nul, izolaţie, manta, rezistenţă de izolaţie şi pentru toate tensiunile de încercare normate; comportarea la foc;

La corpuri de iluminat echipate cu tipuri de lămpi, definite după caz prin: tensiune/ frecvenţă nominale, grad de protecţie, clasă de izolare electrică; putere electrică, factor de putere, energie de şoc, balast, temperaturi de culoare, comportarea la foc standard de produs, condiţii de verificare, ş.a.

La întrerupătoare şi comutatoare: modul de montaj, formă, dimensiuni, culoare, tip acţionare, curent şi tensiune nominale, comportarea la foc;

La prize şi fişe: tip, standard de produs, număr poli, grad de protecţie, modul de montaj, curent şi tensiune nominale, contact de protecţie, comportarea la foc, ş.a. ;

La electrozi pentru instalaţia de legare la pământ: material electrozi, platbandă, dimensiuni (diametru, grosime, lăţime), protecţie anticorozivă.

5.2 - pentru aparate, echipamente tehnologice se indică: La tablouri electrice de distribuţie de joasă tensiune: dimensiuni de gabarit,

echipate cu tip de întreruptoare, separatoare, grad de protecţie, comportarea la foc, standard de produs, condiţii de verificare;

pentru echipamentele tehnologice din componenţa instalaţiilor de încălzire sau ventilare–climatizare (filtre, ventilatoare, ventiloconvectoare, centrale termice, baterii de răcire/ încălzire, pompe de (re)circulare) caracterizate prin tip, mod

‐ 261 ‐

de montare şi parametri electrici - puterea min./ max. a motorului şi turaţia, protectie antiexplozie, puterea max. instalată/ absorbită, acţionare manuală/ automată, echipate cu controlere (integrate) de temperatură/ umiditate, tensiune de alimentare, condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.

5.3 - pentru aparate de măsură, control şi reglare: - din componenţa sistemelor de gestionare energetică a clădirii; - din componenţa sistemelor de iluminat interior/ exterior,

domeniu de măsurare al parametrilor temperatură/ umiditate/ presiune/ viteza aerului; dotarea sau nu cu sonde externe de măsură sau variante cu senzori interni de temperatură şi presiune incorporaţi, indicatoare luminoase, mod de afişare al rezultatelor (analogic, digital) şi precizie; timer electronic pentru ciclurile de funcţionare, cu reglare manuală/ automată a intervalelor prescrise, memorie internă, soft pentru parametrizare aparat, descărcare, arhivare şi vizualizarea datelor măsurate, cablu pentru transfer de date către PC, interfaţă serială RS 232, porturi electronice pentru conexiuni opţionale etc.; condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.

6. Condiţii de livrare (exemplu: la sediul beneficiarului/ investitorului, executantului, în maxim 30 zile lucrătoare de la semnarea contractului, cu mijloacele de transport ale furnizorului).

7. Recepţia cantitativă şi calitativă – condiţii (exemple) 7.1. Recepţia cantitativă se va face la data livrării şi va consta din:

verificarea cantitativă a furniturii conform contractului; verificarea concordanţei certificatului de origine a produsului şi a termenului

de garanţie. 7.2. Recepţia calitativă se face în termen de maxim n zile lucrătoare de la data

recepţiei cantitative. Recepţia calitativă va consta din: instalarea echipamentului de către furnizor pentru testare; testarea şi verificarea condiţiilor tehnice specificate de fabricant; încheierea procesului verbal de recepţie.

Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica şi testa produsul în prezenţa personalului de specialitate pus la dispoziţie de furnizor, fără ca acesta să antreneze cheltuieli suplimentare pentru achizitor.

Nu se admit neconcordanţe între produsul livrat şi specificaţiile tehnice din caietul de sarcini ale proiectantului/ contractului de achiziţie. Existenţa unor asemenea neconcordanţe atrage după sine rezilierea contractului de către furnizor.

Constatarea de deficienţe în funcţionarea produsului atrage după sine înlocuirea lui de către furnizor în termen de 10 zile de la constatare, iar în cazul în care furnizorul se dovedeşte incapabil să îndeplinească această obligaţie se va proceda, de asemenea, la rezilierea contractului.

Recepţia cantitativă şi calitativă va fi atestată printr-un proces de recepţie întocmit şi semnat de părţi cu acest prilej.

8. Condiţii de garanţie/ service din partea producătorului/ furnizorului pentru produs

Exemple: 8.1 - Garanţia producătorului pentru produsul nou; condiţia sa nu fie un produs

demo sau refuzat de către alt beneficiar sau reconstruit (refurbishment). 8.2 - Furnizorul se obligă să asigure garanţie precum şi întreţinerea echipamentului

pe perioada garanţiei. El este, de asemenea, obligat să asigure servicii sigure şi permanente, cu timp de răspuns la sesizare de maxim n ore la sediul beneficiarului şi m ore pentru remedierea sau înlocuirea echipamentului defect în timpul reparaţiei, pe perioada garanţiei.

‐ 262 ‐

8.3 – Furnizorul/ producătorul se obligă să asigure service, piese de schimb şi consumabile în perioada post garanţie pe durata de viaţă declarată a echipamentului.

9. Preţ 9.1 - Preţurile vor fi specificate conform prevederilor prezentate în instrucţiunile

privind întocmirea ofertelor pentru achiziţii de produse/ echipamente. 9.2 - Preţurile vor include şi contravaloarea documentaţiei de exploatare şi utilizarea

echipamentelor editate în limba română; în caz contrar se recomandă limba engleză sau franceză.

10. Modalităţi de finanţare/ plată 11. Alte condiţii

Furnizorul face dovada obligatorie a certificării calităţii activităţii prestate (a producţiei la producător, a distribuţiei la importator/ distribuitor autorizat al producătorului) în acord cu cerinţele standardelor internaţional/ european de calitate EN/ ISO 9001/ 2008.

12. Structurarea ofertei tehnice a furnizorului/ producătorului Oferta tehnica pentru achiziţie va conţine structurat tabelar sau pe capitole, răspunsuri

punct cu punct pentru fiecare dintre specificaţiile caietului de sarcini al aparatelor/ echipamentelor tehnologice, confecţiilor, materialelor.

III.2.2 Caietele de sarcini pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a

instalaţiilor electrice In baza prevederilor din cap. III.1 – 4 şi NP I7, cap. 8 -9, privind execuţia, punerea în

funcţie, recepţia, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice din clădiri, caietele de sarcini specifice acestor categorii de lucrări, vor conţine, după caz, toate cerinţele privind:

(1) - Fazele execuţiei lucrărilor Recepţia materialelor si echipamentelor:

- Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii materialelor si echipamentelor la fiecare data când sunt recepţionate, pentru a fi montate. - Calitatea materialelor si echipamentelor trebuie sa corespundă normelor în vigoare, specificaţiilor prevăzute de proiectant si a cerinţelor suplimentare ale beneficiarului stabilite înaintea procurării, si sa fie însoţite de documente obligatorii privind normele de calitate in construcţii, adică certificate de calitate, conformitate, buletine de testare după caz, agremente tehnice, avize de import, manual de instalare si operare originale si in limba romana. - Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai beneficiarului si după caz funcţie de tipul produsului (material/echipament) reprezentanţii montatorilor sau ai furnizorilor.

(2) - Finalizarea instalării circuitelor şi montajului aparatelor/ echipamentelor electrice de joasă tensiune

Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii montajului echipamentelor in vederea respectării condiţiilor de montaj pentru asigurarea garanţiei, posibilităţii de efectuare a probelor si a respectării normelor in vigoare.

Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai beneficiarului, ai montatorilor si ai furnizorilor. După caz, se poate chema si proiectantul înaintea efectuării probelor.

(3) - verificări iniţiale, inspecţii, încercări, verificări periodice Se prevăd după caz, funcţie de complexitatea instalaţiei proiectate si a regimului de

funcţionare, verificări iniţiale (în timpul montării şi la finalizarea construcţiei unei instalaţii electrice noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificări a unei instalaţii existente înainte de a fi puse în funcţiune de către utilizator) inspecţii, încercări şi încercări funcţionale, verificări, periodice, după punerea în funcţiune (prevederi în cap. III.1-4).

‐ 263 ‐

(4) - Recepţia lucrărilor In conformitate cu HG nr. 273/1994– Regulament de recepţie a lucrărilor de

construcţii si instalaţii aferente acestora si cu FIDIC “Condiţiile contractului pentru construcţii” lucrările de recepţie vor fi realizate de beneficiar după ce toate condiţiile contractuale privind recepţia au fost îndeplinite. Recepţia lucrărilor se va realiza in doua etape. Aceste operaţiuni vor include şi prevederile din normativele I 7-2011 şi C 56-02.

Orice modificare fata de proiect, fără acordul prealabil al proiectantului, se face pe răspunderea exclusiva a executantului (părţilor implicate).

(5) - Instruire personal Instruire după caz, pentru personalul beneficiarului, de cel puţin n zile lucrătoare

(nr. persoane ale utilizatorului) la sediul beneficiarului. Se vor instrui prevederile normelor PSI şi de asigurare a sănătăţii si securităţii

muncii.

III.2.3 Caietele de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor electrice

III.2.3.1 In baza prevederilor din partea III, urmărirea comportării în exploatare a instalaţiilor electrice din clădiri se efectuează pe toată durata lor de viaţă. Proiectantul stabileşte modul adecvat de exploatare a instalaţiei prin recomandările precizate în documentaţia tehnică elaborată în:

a. caietele de sarcini pe pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiei electrice şi a clădirii, care includ, prevederi esenţiale, rezultate din analiza cerinţelor de calitate ale funcţionării instalaţiei proiectate şi a spaţiului deservit, în conformitate cu Legea 10/1995 cu modificările ulterioare

b. proiecte de urmărire în timp a comportării echipamentelor, instalaţiilor electrice şi clădirilor pe care le deservesc.

III.2.3.2 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor, instalaţiilor de electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, vor ţine seama de precizările criteriale din reglementările tehnice:

a. Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 766/1997 b. Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, indicativ P 130-1999. c. Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale – indicativ MP 031-2003 III.2.3.3 Aceste criterii includ: - urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul duratei de

viaţă; - urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul cerinţelor

de calitate ale spaţiului/ microclimatului (vizual/ termic, electric) realizat; - urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul performanţelor

elementelor materiale, la subsisteme de lucrări dintre care specific instalaţilor electrice sunt:

subsistemul de închidere (anvelopa în contextul corelării suprafeţelor vitrate, a iluminatului natural şi a instalaţiei de iluminat artificial);

subsistemul de compartimente (încăperi, destinaţii, cerinţe realizate); subsistemul lucrărilor subterane de izolare, asanare, protecţie.

- urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul agenţilor agresivi care acţionează asupra diferitelor elemente componente ale instalaţei/ spaţiului deservit.

‐ 264 ‐

III.2.3.4 În baza MP 031-03, responsabilitatea privind elaborarea programelor de urmărire în timp a comportării construcţiilor, o deţine proiectantul construcţiei sau a instalaţiei iar responsabilitatea privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor o deţine proprietarul/ investitorul sau, prin contract utilizatorul instalaţiei/construcţiei.

III.2.3.5 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării aparatelor/ echipamentelor şi instalaţiilor electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, se adresează:

tuturor firmelor furnizoare/ producătoare, privind verificarea menţinerii în timp a caracteristicilor declarate ale unui produs/ procedeu/ echipament component, din instalaţiile electrice proiectate;

executantului instalaţiei; organismelor de control de stat din construcţii.

‐ 265 ‐

ANEXA III.3. INFORMATIVĂ DOCUMENTE EUROPENE/ NAŢIONALE DE EVALUARE TEHNICĂ PENTRU PRODUSE, ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI. CERINŢE LEGISLATIVE ARMONIZATE.

Acest capitol se citeşte împreună cu cap. II.11. - DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE.

III.3.1 Procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului

European şi al Consiliului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013), privesc furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice, care au obligaţia în baza HG. nr. 622/2004, să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe piaţă, cu evaluarea performanţei privind caracteristicile esenţiale ale produselor pentru construcţii:

a. care nu sunt acoperite de un standard armonizat; se poate solicita: evaluarea tehnică europeană a produselor lor pe baza ghidurilor de evaluare

tehnică europeană (EOTA) stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE. evaluarea tehnică naţională a produselor lor pe baza ghidurilor naţionale de

evaluare tehnică (GAT) şi a documentelor tehnice româneşti, stabilite de asemenea în temeiul Directivei 89/106/CEE.

b. care nu sunt acoperite integral de un standard armonizat şi este necesar să deţină şi o evaluare tehnică europeană/ naţională, solicitată în aceleaşi condiţii de la pct. a.

c. care sunt acoperite de un standard armonizat şi deţin anexa ZA cu prescripţiile pentru realizarea marcajului CE.

III.3.2 Declaraţia de performanţă: în baza art. 4.4.1, când un produs pentru construcţii face obiectul unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană care a fost eliberată pentru acesta, producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de performanţă în momentul în care este introdus pe piaţă.

III.3.3 In temeiul Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, sunt definite următoarele documente: specificaţii tehnice armonizate, care înseamnă standarde armonizate şi documente de

evaluare europene; standard armonizat, care înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele

europene de standardizare. Standardele armonizate definesc metodele şi criteriile de evaluare a performanţei produselor pentru construcţii privind caracteristicile lor eseniale. document de evaluare european, care înseamnă un document adoptat de către

organizaţia OET-urilor în scopul întocmirii de evaluări tehnice europene; evaluare tehnică europeană, care înseamnă evaluarea documentată a performanţelor

unui produs pentru construcţii, performanţa declarată, pe niveluri sau clase, sau într-o descriere, a acelor caracteristici esenţiale ale acestuia, privind utilizarea preconizată declarată, detaliile tehnice necesare pentru punerea în operă, şi verificarea constanţei performanţei.

documentaţie tehnică specifică, care înseamnă o documentaţie care demonstrează că metodele din cadrul sistemului aplicabil de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei au fost înlocuite cu alte metode, cu condiţia ca rezultatele obţinute prin metodele respective să fie echivalente cu cele obţinute prin metodele de încercare prevăzute de standardul armonizat corespunzător;

‐ 266 ‐

III.3.4 Agrementul tehnic III.3.4.1 Agrementul tehnic european (ATE), este prevăzut de HG. nr. 622/2004

privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. III.3.4.2 Acordarea agrementului tehnic în construcţii (AT), este prevăzută de Legea

nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, cuprins în anexa nr.5 a Hotărârii Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, considerat ca agrement tehnic naţional.

III.3.4.3 Agrementele tehnice în construcţii pentru produse sau echipamente destinate instalaţiilor electrice, se elaborează în conformitate cu „Procedura de agrement tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în construcţii” – P.A.T. 1-2004, sub coordonarea Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii, CTPC.

III.3.4.4 Prevederile acestei proceduri sunt obligatorii în conformitate cu Legea 10/1995, pentru toţi agenţii economici şi factorii implicaţi în fabricarea, furnizarea şi utilizarea de noi produse şi echipamente pentru instalaţii, realizate în ţară, sau procurate din import, care nu sunt acoperite de un standard armonizat.

III.3.4.5 Furnizorul, titular al unui Agrement tehnic în construcţii, prezintă în continuare, în activitatea de import-export, licitaţii sau punere în operă a produselor sau echipamentelor pentru instalaţii electrice în construcţii, Agrementul tehnic însoţit de Avizul Tehnic al comisiei CTPC, care precizează durata de valabilitate a AT.

III.3.4.6 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului tehnic trebuie sa fie aceleaşi cu cele din agrementul tehnic al materialului/ echipamentului achiziţionat;

III.3.5 Certificatul de produs, în cazul produselor cu marcaj CE.

III.3.5.1 Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice

din clădiri, face obiectul unui standard armonizat, poate fi achiziţionat numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitate (Anexa III.5).

III.3.5.2 Prin întocmirea declaraţiei de conformitate producătorul/ furnizorul de

specialitate îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu cerinţele prevăzute în standardul armonizat de produs (specificaţie tehnică) şi a marcajului CE.

III.3.5.3 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului de execuţie trebuie sa fie

aceleaşi cu cele din declaraţia de conformitate a materialului/ echipamentului achiziţionat;

III.3.5.4 În lipsa unor indicii obiective în acest sens, nu se recomandă includerea produsului/ echipamentului în proiectul tehnic.

III.3.5.5 Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcţii pentru care

fabricantul a întocmit o declaraţie de performanţă în conformitate cu cerinţele precizate prin standardul de produs.