Download pdf - Fundatia Este Elementul de Constructie Care Se Afla În Contact Direct Cu Terenul Bun de Fundare Si Transmite Acestuia Toate Încarcarile Care Actioneaza Constructia

8/17/2019 Fundatia Este Elementul de Constructie Care Se Afla În Contact Direct Cu Terenul Bun de Fundare Si Transmite Ac…

1/12

Fundatia este elementul de constructie care se afla în contact direct cu terenul bun defundare si transmite acestuia toate încarcarile care actioneaza constructia.

Încarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiei încât sa nu fie depasita capacitatea

portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cât mai uniforme si sa poata fi suportate deconstructie fara urmari asupra acesteia.

Capacitatea portanta a terenului este presiunea maxima pe care o poate suporta terenulde fundare, fara a exista pericolul ruperii acestuia, sau al unor tasari care sa periclitezeconstructia.

1. CLASIFICAREA FUNDAŢIILOR

Fundatiile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

Dupa adâncimea de fundare ( adâncimea la care se gaseste terenul bun de fundare )sunt:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii de suprafata ( de mica adâncime ) sau fundatii directe#

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii de adâncime sau fundatii indirecte.

Dupa modul de executie fata de ni$elul apelor subterane a$em:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii executate deasupra ni$elului apei freatice ( fundatiiexecutate în uscat )#

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii executate sub ni$elul apei freatice ( fundatii executatesub apa ).

Dupa materialele folosite, fundatiile sunt:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii rigide ( din piatra naturala, caramida, beton simplusau ciclopian )#

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii elastice ( din beton armat ).

Dupa forma lor în plan se deosebesc:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii izolate

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii continue sub ziduri sau sub stâlpi ( talpi continue )

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii cu retele de grinzi ( talpi încrucisate )


2/12

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii pe radier general - placa continua, placa cu grinzi.

Dupa tehnologia de executie pot fi:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii executate la fata locului, direct în groapa de fundatie (

monolite )

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii prefabricate

2. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDAŢIE

%legerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tenico-economice a structuriide rezistenta în ansamblu.

'ipul de fundatie, adâncimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatiise $or alege tinând seama de:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# conditiile climatice ( adâncimea de înget, cantitatea de precipitatii etc. )

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# conditiile de stabilitate generala a amplasamentului

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# adâncimile, natura, grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si cimice ale straturilor de pamânt de sub talpa fundatiei determinatecu autorul studiilor geotenice

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# conditiile idrogeologice ale terenului ( ape subterane si de

suprafata, proprietatile lor cimice, agresi$itate, posibilitatea patrunderii acesteiala fundatii etc. )

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# gradul de importanta al cladirii

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# seismicitatea regiunii

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existentasubsolurilor, densitatea si felul elementelor $erticale portante ( pereti, stâlpi )

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# marimea si uniformitatea în plan a încarcarilor transmise de

constructie

3. STABILIREA COTEI DE FUNDARE

na din problemele de baza ale proiectarii fundatiilor este stabilirea cotei de fundare.%ceasta se alege tinându-se seama de: cota minima de înget, cota fundatiilor $ecine, cotaminima constructi$a de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotenice etc.


3/12

Cota minima de înghet H i. %dâncimea de înget este în functie de zona climatica si are$alori cuprinse între *+..+ cm ( minime ) si ,+., m ( maxime )# adâncimea de înget semasoara de la cota terenului ni$elat din urul constructiei. /ota minima de fundare pentru talpafundatiei se stabileste totdeauna cu +."+ cm sub adâncimea minima de înget pentru ca fundatiasa rezeme pe un strat de pamânt nedeformabil.

Cota fundatiilor vecine. 0a stabilirea cotei de fundare se face o corelare între cota noiifundatii si cotele e$entualelor fundatii $ecine, pentru a nu se produce perturbatii ale stabilitatiiacestora.

Cota apelor freatice. 1e urmareste ca aceasta cota sa ramâna sub cota de fundare,deoarece executia este dificila.

Caracteristicile geotehnice. /ercetarile geotenice furnizeaza elemente cu pri$ire laterenul de fundare si determina solutiile ce trebuie adoptate# acestea se refera la: caracteristicilegeotenice, presiuni admisibile, tasari etc.

Cota minima constructiva de fundare H. %ceasta se ia:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# pentru ziduri exterioare ( sau interioare reci ) între 2 i si 2 i 3"+ cm, unde 2 i este adâncimea de înget si în general nu mai putin de 4+.5+ cm pentru constructii definiti$e si *+..+ cm pentru constructii pro$izorii#

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# pentru ziduri interioare în spatii calde si la constructii farasubsol 2 6 +.+ cm# la constructii cu subsol 2 6 + cm, de la ni$elul placiisubsolului.

'alpile fundatiilor trebuie sa patrunda cel putin "+ cm în stratul de teren bun de fundare.

B. FUNDA!! D!"#C$#

Fundatiile directe sau de mica adâncime se folosesc când terenul bun de fundare segaseste la adâncime mica fata de ni$elul terenului natural si pot fi:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii rigide, continue sau izolate

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii elastice, continue sau izolate

1. FUNDAŢII SUB ZIDURI ( PEREŢI )

%.%. Fundatii continue de &eton simplu su& 'iduri.

7upa forma sectiunii trans$ersale fundatiile de beton simplu pot fi: dreptungiulare, cue$azari si în trepte.

Fundatii u !"tiun" d#"$tun%&iu'a#a ( fig. a )


4/12

0atimea blocului de fundatie trebuie sa fie mai mare decât a zidului sau soclului cu .+cm de fiecare parte. 0a rândul sau soclul ( când exista ), $a fi mai mare cu cel putin ",cm de fiecare parte a zidului, pentru a se putea aseza cofraele pentru turnarea zidului(peretelui). 1e poate considera ca $aloarea minima constructi$a pentru latimea fundatieieste:

8 9 b+ 3 ( +.."+ ) cm

În care b+ este grosimea zidului ( peretelui ) care reazema pe fundatie.

Fundatiile cu sectiune dreptungiulara se executa de regula când latimea talpii de fundatienu depaseste ,++ m.

Fundatii u "aa#i ( fig. b )

1e folosesc când latimea talpii fundatiei rezulta mai mare decât latimea zidului cu ".!

cm de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficienta pentru executareae$azarilor în peretii sapaturii. 0a executarea acestor fundatii se $or respecta urmatoarelereguli:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# latimea e$azarii sa fie cel mult cm

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# panta e$azarii sa fie de circa

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# cofrarea sa se execute cu putin timp înainte de turnarea betonului

Fundatii u t#"$t" ( fig. c)

1e folosesc când talpa fundatiei rezulta mai lata cu !.+ cm de fiecare parte a zidului.'reptele trebuie sa aiba înaltimea de cel puti + cm, iar tg ; $alori cuprinse între , si ,4în functie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeazafundatia. 1patiul dintre peretele sapaturii si fundatie se umple cu pamânt bine compactatcu maiul în straturi de "+ cm.


5/12

Fig. Fundatii continue de beton simplu sub ziduri

- bloc fundatie# " - perete ( zid )# ! - placa suport a pardoselii# - strat de rupere acapilaritatii# - teren natural# * - idroizolatie# - fundatie în trepte# 4 - umplutura de

pamânt.

În fig. " se indica alcatuirea fundatiilor pentru zidul exterior si interior la o constructie farasubsol.

Fig. " Fundatii la constructii fara subsol

a - la zid exterior# b - la zid interior#

- perete ( zid )# " - bloc de fundatie# ! - idroizolatie# - placa suport pardoseala# - strat derupere a capilaritatii# * - teren natural# - soclu de beton# 4 - umplutura# 5 - trotuar# + - dop de

bitum# - protectia soclului de tencuiala idrofuga#" - nisip.


6/12

0a constructiile cu subsol fundatiile zidurilor exterioare se alcatuiesc ca în figura !.

Fig. ! Fundatii continue rigide sub ziduri la constructii cu subsol

a - la zid exterior# b - la zid interior

- zidarie ( perete )# " - fundatie# ! - idroizolatie# - placa suport pardoseala# - strat pentruruperea capilaritatii# * - teren natural# - zidarie de protectie a idroizolatiei# 4 - trotuar# 5 -

nisip.

%.(. Fundatii continue din &eton armat su& 'iduri ) elastice *

În figura sunt prezentate fundatii continue elastice sub ziduri. 0a latimi mici, fundatiilecontinue elastice sub ziduri se pre$ad cu sectiune dreptungiulara, iar la latimi mai mari se proiecteaza fundatii continue elastice cu pante sau tesite, sau sub forma de grinda.

Fundatia se toarna pe un strat de beton de egalizare ( 8 " ) de .+ cm grosime. 'alpafundatiei se armeaza la partea inferioara cu armatura de rezistenta, alcatuita din bare drepte dinotel - beton cu diametrul minim de + mm, asezate sa +." cm, dispuse trans$ersal si cuarmatura de repartitie pre$azuta în sens longitudinal, alcatuita din < * " cm. %rmaturaînclinata se pre$ede numai daca rezulta din calculul de dimensionare si are diametrul minim de" mm.


7/12

a ) b ) c )

Fig. Fundatii continue elastice sub ziduri

a - cu sectiune dreptungiulara# b - cu pante# c - sub forma de grinda#

- zidarie ( perete )# " - fundatie# ! - beton de egalizare .+ cm.

%.+. Fundatii su& 'iduri despartitoare.

Fundatia se realizeaza direct de catre placa - suport a pardoselii parterului sau subsoluluisi se executa numai sub ziduri despartitoare, neportante, de cel mult cm grosime si deînaltimea unui ni$el. 1e pot întâlni urmatoarele situatii:

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# placa de pardoseala este asezata pe teren sanatos. În acest caz placa se executa din beton simplu de 4.+ cm grosime, iar zidul despartitor seaseaza direct pe placa. 7aca sub placa se gasesc conducte de instalatii îngropate, placa se armeaza cu o retea < * "+ cm si se executa din beton 8 ++.

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# placa de pardoseala este asezata pe umplutura, acesta fiindcazul cel mai frec$ent întâlnit în executie. =laca se executa din beton 8 ++ cugrosimea de 4.+ cm si se armeaza cu o retea < * "+ cm. 7aca umplutura nudepaseste + cm grosime, în placa, în lungul zidului se pre$ede o armaturasuplimentara " < 4 ( + ) mm (fig. a). 7aca umplutura este mai mare de + cmgrosime se pre$ede o îngrosare a placii de-a lungul zidului care se $a arma cu

bare longitudinale < 4 ( + ) mm si etrieri descisi < * "+." cm ( fig. b ).


8/12

Fig. Fundatii sub ziduri despartitoare

a - cu grosimea umpluturii mai mica de + cm# b - cu grosimea umpluturii mai mare de + cm:

- zid despartitor# " - placa suport a pardoselii# ! - pietris# - umplutura# - armatura suplimentara.

2. FUNDAŢII SUB ST*LPI

(.%. Fundatii i'olate su& stâlpi

Fundatiile izolate sub stâlpi sunt de doua tipuri: fundatii cu bloc de beton simplu sicuzinet de beton armat# fundatii cu talpa din beton armat.

Fundatii'" u +', d" +"t,n !i-$'u !i uin"t d" +"t,n a#-at ( fig. * ) sunt alcatuitedintr-un bloc de beton simplu, pe care reazema stâlpul de beton armat prin intermediulunui cuzinet. 8locul de beton simplu are înaltimea minima de +.*+ cm# pentru înaltimimai mari fundatia se executa în trepte, dar nu mai mult de trei. 8locul se executa din beton simplu marca 8 +, iar daca cuzinetul se ancoreaza în bloc, acesta se executa din 8++. /uzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte, dispuse paralelcu laturile, a$ând diametrul cel putin + mm si distanta între ele de +." cm.


9/12

Fig. * Fundatii izolate sub stâlpi, cu bloc si cuzinet

- stâlp# " - cuzinet# ! - bloc de fundatie

Fundatii u ta'$i d" +"t,n a#-at ( fig. ) - se executa fie sub forma prismatica, cândsuprafata bazei este cel mult egala cu m", fie ca prisma cu fata superioara tesita.Înaltimea 2 a fundatiei se ia minimum !+ cm# raportul 28 6 +,"..+,!# înaltimea 2 > lamarginea obeliscului fundatiei se ia ( ".. ! ) 2 si cel putin "+ cm. Fundatia searmeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte dispuse paralel cu laturile, cudiametrul minimum + mm si distanta maxima între bare de " cm. ?arca betonuluiutilizat este cel putin 8 + si poate aunge pâna la marca betonului din stâlpi.

Fig. Fundatii sub stâlpi, cu talpa de beton armata - prismatica# b - prismatica cu fata tesita ( obelisc )

- stâlp# " - fundatie elastica# ! - beton de egalizare

(.(. Fundatii continue su& stâlpi


10/12

7in cauza naturii terenului si a încarcarilor importante, uneori suprafetele fundatiilor izolate de$in foarte mari# în acest caz se adopta solutia de fundatii cu grinda continua ( fig. 4 ).

Fig. 4 Fundatie cu grinda ( talpa ) continua

- stâlp# " - talpa cu $ute# ! - talpa fara $ute

7aca încarcarile sunt mari si terenul de fundare este slab se adopta solutia de fundatii cutalpi continue încrucisate ( fig. 5 ).

Fig. 5 Fundatie cu talpi continue încrucisate

- stâlpi# " - talpi de beton armat


11/12

7aca talpile încrucisate aung la dimensiuni mari, din cauza presiunii terenului,apropiindu-se prea mult între ele, constructia se fundeaza pe un radier general ( fig. + ).

Fig. + @adier cu placa dreapta

- stâlpi# " - placa# ! - beton de egalizare

(.+. Fundatii prefa&ricate ( fig. )

Forma cea mai utilizata este fundatia tip paar folosita ca un bloc de forma speciala, careeste pre$azut cu un locas în care se monteaza stâlpul de beton armat. 0ocasul $a fi cu cel putin

+ cm mai mare decât stâlpul# dupa asezarea stâlpului se umple cu beton monolit. 1ub fundatia - paar se pre$ede un strat de beton de egalizare a$ând grosimea de .+ cm.

Fig. Fundatii paar


12/12

a - sectiune $erticala# b - sectiune orizontala

- peretele paarului# " - stâlp# ! - beton de monolitizare# - beton de egalizare.

C. FUNDA!! !ND!"#C$#

%ceste fundatii se folosesc când terenul bun de fundare se gaseste la adâncimi de peste *m, când ni$elul apelor subterane este ridicat si fundarea directa de$ine neeconomica sau ciar necorespunzator din punct de $edere tenic.

Fundatiile indirecte se executa cu scopul de a transmite încarcarile constructiei lastraturile mai adânci ale pamântului ( pot aunge la !+.+ m adâncime ) strapungându-se celeneconsistente si care nu pot prelua încarcarile date de constructie.

Fundatiile indirecte sunt:

Fundatii pe piloti

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# piloti prefabricati

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# piloti executati direct în opera ( piloti forati, piloti cu tubmetalic de protectie pierdut, piloti executati cu tub metalic de protectierecuperabil )

Fundatii pe cesoane

- &n !c"e bsp# &n !c"e bsp# fundatii pe cesoane descise

- &n !c"e