Download pdf - evolutia Paleogeografica

8/18/2019 evolutia Paleogeografica

1/21

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ AROMÂNIEI(Curs nr. 2)

Lect.dr. VIJULIE IULIANA


2/21

EvoluEvoluţţia paleogeografică a teritoriuluiia paleogeografică a teritoriuluiRomânieiRomâniei şşi tectonica plăcilori tectonica plăcilor

trebuie raportată la evolutrebuie raportată la evoluţţia plăcilor ia plăcilor :: Placa EstPlaca Est--EuropeanăEuropeană;; şşi a microplăcilor i a microplăcilor :: MoldavăMoldavă (Placa(Placa EE--Europeană pe teritEuropeană pe terit. României),. României), MoesicăMoesică,,

TransilvanăTransilvană şşi Panonicăi Panonică (ambele cuprinse(ambele cuprinse îîn microplacan microplaca Intraalpină desprinsăIntraalpină desprinsă şşiiea din Placa Estea din Placa Est--EuropeanăEuropeană)) şşi ai a M. Negre,M. Negre, (Posea, 2002);(Posea, 2002);

Din marginea labilă a Microplăcii Moldave sDin marginea labilă a Microplăcii Moldave s--a desprinsa desprins fâfâşşia cristalinului carpaticia cristalinului carpatic(Maramure(Maramureşş, Rodnei, Bistri, Rodnei, Bistriţţei,ei, HăHăşşmamaşş, Per , Per şşaniani şşi unitatea de Leaotai unitatea de Leaota--BucegiBucegi--Piatra Mare);Piatra Mare);

CarpaCarpaţţii Orientali au rezultat prin coliziunea plăcii Eii Orientali au rezultat prin coliziunea plăcii E--Europene cu microplaca TransilvanăEuropene cu microplaca Transilvană; coliziunea a; coliziunea aîînceput prin subducerea plăcii Enceput prin subducerea plăcii E--Europene sub păr Europene sub păr ţţile cristaline labile rupte din microplaca Transilvanăile cristaline labile rupte din microplaca Transilvană,, prin prin îîncălecarea flincălecarea flişşului intern, apoi prin cutarea fliului intern, apoi prin cutarea flişşului externului extern şşii îîn final a molasei din avanfosan final a molasei din avanfosacarpaticăcarpatică;; îîn această ultimă parte fruntea subdusă a plăcii Moldave ajunsă ln această ultimă parte fruntea subdusă a plăcii Moldave ajunsă la adâncimi maria adâncimi mari îîncepe să sencepe să se

topeascătopească şşi expulzează lave acide pe aliniamentul ruptural inii expulzează lave acide pe aliniamentul ruptural ini ţţial din spatele cristalinului (cristalinulial din spatele cristalinului (cristalinulcarpatic) formândcarpatic) formând şşirul vulcanic din V Orientalilorirul vulcanic din V Orientalilor (Posea, 2002, p.36).(Posea, 2002, p.36).

aa îînregistrat fenomene de subducnregistrat fenomene de subducţţieie îîn fan faţţa celei Transilvane (a celei Transilvane (căderea fruncăderea frunţţiiii şşiitopirea ei, magma materializândutopirea ei, magma materializându--se ulterior prin aparise ulterior prin apariţţia lania lanţţului vulcanic);ului vulcanic);


3/21

Marginile labile ale microplăcilor MoesicăMarginile labile ale microplăcilor Moesică şşi Transilvană si Transilvană s--au desprinsau desprins şşi ulteriori ulteriorau formatau format →→ CarpaCarpaţţii Meridionaliii Meridionali (Posea, 2002);(Posea, 2002);

Marginea labilă a microplăcii Moesice cuprinde Autohtonul DanubiMarginea labilă a microplăcii Moesice cuprinde Autohtonul Danubian de care san de care s--aa

separat prin fracturare; acelaseparat prin fracturare; acelaşşi lucru spunemi lucru spunem şşi despre marginea labilă ai despre marginea labilă amicroplăcii Transilvane din care smicroplăcii Transilvane din care s--au format Pânza Geticăau format Pânza Getică şşi Pânza Suprageticăi Pânza Supragetică(Posea, 2002);(Posea, 2002);

A urmatA urmat îîncălecarea Pânzei Getice peste Autohtonul Danubianncălecarea Pânzei Getice peste Autohtonul Danubian îîn urma proceselorn urma proceselordede şşariaj (alunecare, deplasare);ariaj (alunecare, deplasare);

CarpaCarpaţţii Meridionali au luat naii Meridionali au luat naşştere prin coliziunea microplăcii Moesice cu microplaca Transilvatere prin coliziunea microplăcii Moesice cu microplaca Transilvanănă,,Autohtonul sAutohtonul s--a subdus sub Pânza Geticăa subdus sub Pânza Getică (Posea, 2002, p.37);(Posea, 2002, p.37);

Microplaca M. Negre esMicroplaca M. Negre este singura activăte singura activă. A generat. A generat îîn timp geologicn timp geologic curburacurbura dedeSE a CarpaSE a Carpaţţilor, asilor, astăzi generează cutremurele din zona Vranceităzi generează cutremurele din zona Vrancei..

Ea sEa s--a desprins din microplaca Moesicăa desprins din microplaca Moesică (Posea, 2002).(Posea, 2002).

MunMunţţii Banatuluiii Banatului au rezultat din coliziunea microplăcii Panonice cu microplacaau rezultat din coliziunea microplăcii Panonice cu microplaca

MoesicăMoesică (Posea, 2002);(Posea, 2002);

Apusenii de NApusenii de N ss--au format din marginea labilă a microplăcii Panoniceau format din marginea labilă a microplăcii Panonice; Apusenii; Apuseniide S sde S s--au formatau format îîn zona de rift deschisăn zona de rift deschisă îîntre cele două microplăcintre cele două microplăci (Panoni(Panonicăcă -- cecess--a deplasat către Ea deplasat către E, SE, SE şşi Transilvană ce a opus rezisteni Transilvană ce a opus rezistenţţăă)) (Posea, 2002);(Posea, 2002);


4/21

http://degeografiayotrascosas.files.wordpress.com/2007/11/mapatectonica.jpg


5/21

Tectonicaplăcilor

în spaţiul Carpato-Balcano-Dinaric(după diferiţi autoricitaţi de Posea Gr.,2002, p.34)


6/21

Schema plăcilor şi microplăcilor de pe teritoriul României în prezent

(Şt. Airinei, 1977 citat de Gr. Posea, 2002, p.33).

A. SV Plăciieuroasiatice

B. NE Microplăciiintraalpine

C. N MicroplăciiMoesice

D. V Microplăcii MăriiNegre


7/21

Sursa: Posea, 2002

sau EPOCĂ


8/21

EvoluEvoluţţia morfotectonică aia morfotectonică ateritoriului Românieiteritoriului României

EpocaEpoca/Era/Era precarpaticăprecarpatică -- Etape:Etape:1.1. Etapa precambrianăEtapa precambriană ((ArhaicArhaic -- ProterozoicProterozoic):):Consolidarea unităConsolidarea unităţţilor de platformăilor de platformă (Platforma(Platforma MoldoveneascăMoldovenească,,

Platforma MoesicăPlatforma Moesică==Cp. R Cp. R omânăomână++Dobrogea de Sud).Dobrogea de Sud).Acestea vor suferi doar miAcestea vor suferi doar mişşcări epirogenetice de ridicarecări epirogenetice de ridicare şşii

coborâre, funccoborâre, funcţţionând ca podiionând ca podişşuriuri şşi câmpiii câmpii (Posea et al,(Posea et al,1974).1974).

2.2. Etapa caledonicăEtapa caledonică (Paleozoic inf.)(Paleozoic inf.) – – orogeneza caledonicăorogeneza caledonică – – formarea Dobrogei Centrale (Pod. Casimceiformarea Dobrogei Centrale (Pod. Casimcei – – cel mai vechicel mai vechiuscat la ziuscat la zi – – şşisturi verziisturi verzi+E+E CarpaCarpaţţilor Orientali)ilor Orientali) (Posea et al,(Posea et al,1974);1974);

3.3. Etapa hercinicăEtapa hercinică (Paleozoic sup.)(Paleozoic sup.) – – se contureazăse conturează primele primelenuclee cristalinenuclee cristaline îîn Carpan Carpaţţii, c, continuă modelarea unităontinuă modelarea unităţţilor deilor de platformă platformă şşi apar muni apar munţţii herciniciii hercinici – – MăcinMăcin..


9/21

Şisturi verzi proterozoice

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/-s2lnFfTZbI0/Tc-v04GwlMI/AAAAAAAAAZM/ez4Ttz-yVb8/s1600/DSC_0458.JPG&imgrefurl=http://jileanul.blogspot.com/2011/05/sisturi-verzi.html&usg=__qfCE3OC0_mO3YlMCSPTDXd3VwRM=&h=1031&w=1600&sz=197&hl=ro&start=8&zoom=1&tbnid=hAewOR4qLb4GqM:&tbnh=97&tbnw=150&ei=MR2YTtu_Bs_wsgbV49nuAw&prev=/images%3Fq%3Dsisturi%2Bverzi%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1


10/21

Podişul Casimcei – şisturi verzi la zi


11/21

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_XOQD41AHCw8/TFKV_xbyk8I/AAAAAAAALRk/RD2kNjhnQU4/s1600/railroad%2Bbridge%2Bcasimcea.jpg&imgrefurl=http://sas-richard.blogspot.com/2010/07/wild-dobrogea-6-casimcea-valley.html&usg=__6wbh7oVqMIpfv3dsu1KE1ULeEAo=&h=768&w=1024&sz=264&hl=ro&start=13&zoom=1&tbnid=EqjSQ1TONtmj_M:&tbnh=113&tbnw=150&ei=HBmYTsz-COuN4gSR0aiYBA&prev=/images%3Fq%3Dcasimcea%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1

Şisturi verzi la zi


12/21



13/21

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://fs71.trilulilu.ro/imgs/Neptunus/detalii-microvegetale-pe-sisturile-verzi-din-podisul-casimcei-foto-neptunus_a325fd0fea9794.jpg&imgrefurl=http://www.trilulilu.ro/Neptunus/a325fd0fea9794&usg=__qof8b6fjbqxx_XFEf8-JyQdfD2s=&h=465&w=620&sz=71&hl=ro&start=1&zoom=1&tbnid=ftlz_7q5C_q9ZM:&tbnh=102&tbnw=136&ei=ChiYTv3DNqP64QTx1Pz2Aw&prev=/images%3Fq%3Dsisturi%2Bverzi%2Bin%2Bcasimcea%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1



14/21

Sursa: Ielenicz, 2005

Teritoriul României în Paleozoic inferior – Paleozoic superior – Neozoic inferior


15/21

Etapa de tranziEtapa de tranziţţieie Etapa Kim(m)erEtapa Kim(m)ericăică (T(T--J):J): continuă formarea masivelorcontinuă formarea masivelor

cristaline din Carpacristaline din Carpaţţi;i; se formează Dealurile Tulceise formează Dealurile Tulcei şşi Platouli Platoul Niculi Niculiţţel (vulcanism de tip intrusiv); se schiel (vulcanism de tip intrusiv); se schiţţează ariaează ariasedimentarăsedimentară (Tras(Trascăucău--Metaliferi);Metaliferi);

EpocaEpoca/era/era carpaticăcarpatică (Mezozoic(Mezozoic -- actual)actual)

Etapa Carpatică vecheEtapa Carpatică veche (Cr.(Cr. -- Oligocen):Oligocen): au loc cele maiau loc cele mai

importante orogeneze pt. Carpaimportante orogeneze pt. Carpaţţi prin cutări pronuni prin cutări pronunţţate până laate până laşşariajariaj şşi magmatism (de tip intrusiv);i magmatism (de tip intrusiv); faza austricăfaza austrică (Cr. inf)(Cr. inf) – – se definitivează structurilese definitivează structurile dede autohtonautohton

şşi de pânze:i de pânze: DanubianDanubian şşi Pânza Getică pti Pânza Getică pt.. C. Meridionali;C. Meridionali; Autohtonul de BihorAutohtonul de Bihor şşi Pânza de Codru pt. M. Apuseni;i Pânza de Codru pt. M. Apuseni; Autohtonul BucovinicAutohtonul Bucovinic şşi Pânza Transilvană pti Pânza Transilvană pt. C. Orientali);. C. Orientali); îîncep să se schincep să se schiţţeze arealele depresionare pt. Carpaeze arealele depresionare pt. Carpaţţi. Cele maii. Cele mai

mari sunt depresiunile (pe structuri de graben): Hamari sunt depresiunile (pe structuri de graben): Ha ţţeg,eg,PetroPetroşşani, Ruani, Rucăr căr --Bran etc.Bran etc.


16/21

Teritoriul României în Mezozoic superior – Neozoic (Miocen superior)



17/21

Faza laramicăFaza laramică (Cr. sup.)(Cr. sup.) formarea fliformarea flişşului Cr. sau intern;ului Cr. sau intern; formarea Pod. Babadagformarea Pod. Babadag îîntr ntr --o structură de sinclinoriuo structură de sinclinoriu;; definitivarea horsturilordefinitivarea horsturilor şşi a grabenelori a grabenelor îîn Apusenin Apuseni şşi Banati Banat →→

rezultând un complex de linii de falii ce a condirezultând un complex de linii de falii ce a condiţţionat lăsareaionat lăsareafundamentului cristalin al actualei depresiuni transilvane câtfundamentului cristalin al actualei depresiuni transilvane cât şşiiapariapariţţia banatitelor (magmatite laramiceia banatitelor (magmatite laramice -- granodiorite) legate degranodiorite) legate devulcanismul vechi (de tip intrusiv)vulcanismul vechi (de tip intrusiv) îîn J.n J.--Cr. Aceste mase magmaticeCr. Aceste mase magmaticeaparapar şşii îîn Dobrogea la Altânn Dobrogea la Altân--Tepe etc.Tepe etc.

Etapa neocarpaticăEtapa neocarpatică (Mio(Mio--PliocenPliocen--Cuaternar)Cuaternar) predomină mi predomină mişşcările decările deîînălnălţţare pt. mare pt. masivele montane, scufuasivele montane, scufundările ptndările pt. zonele depresionare. zonele depresionare şşiiapariapariţţia erupia erupţţiilor vulcanice.iilor vulcanice.

Faza savicăFaza savică (Miocen inf.)(Miocen inf.)

formarea fliformarea fli

şşului extern (Pg.ului extern (Pg.

),),

continuarea formării depresiunilorcontinuarea formării depresiunilor

HaHaţţeg, Petroeg, Petroşşani, etc;ani, etc; Faza StiricăFaza Stirică (Miocen)(Miocen) – – uuşşoarăoară îînălnălţţare a Carpaare a Carpaţţilorilor şşi unităi unităţţilor deilor de

platformă platformă, c, continuă lăsarea cristalinului transilvanontinuă lăsarea cristalinului transilvan, apare primul sector, apare primul sectoral Subcarpaal Subcarpaţţilor (Subcarpailor (Subcarpaţţii Moldovei)ii Moldovei) şşi primele erupi primele erupţţii vulcaniceii vulcanice îînn N Transilvaniei. N Transilvaniei.


18/21

Faza at(t)iFaza at(t)icăcă (Miocen sup.)(Miocen sup.) – – continuă formarea Subcarpacontinuă formarea Subcarpaţţilor,ilor,îînălnălţţarea Carpaarea Carpaţţilor, erupilor, erupţţii vulcanice.ii vulcanice.

Faza R(h)oFaza R(h)odanodano--ValahăValahă (Pliocen(Pliocen – – Pleistocen inf.)Pleistocen inf.) – – definitiveazădefinitiveazăSubcarpaSubcarpaţţii;ii;

îînalnalţţă Carpaă Carpaţţii cu 1000 mii cu 1000 m şşi Subcarpai Subcarpaţţii cu 500 m;ii cu 500 m;

sese îînregistrează activitatea maximă a erupnregistrează activitatea maximă a erupţţiilor vulcaniceiilor vulcanice – – definitivarea landefinitivarea lanţţului vulcanic d.p.d.v. Morfologic;ului vulcanic d.p.d.v. Morfologic;

ÎÎn Transilvania se formează structurile de tipn Transilvania se formează structurile de tip domdom şşii cute diapirecute diapire;;ridicarea Carparidicarea Carpaţţilorilor şşi Subcarpai Subcarpaţţilor, resilor, restul teritoriului suferă otul teritoriului suferă oexondare (retrgere a apelor);exondare (retrgere a apelor);

îîn Pliocen (n Pliocen (doar Cp. Rodoar Cp. Românămână şşi Cp. de Vest mai erau acoperitei Cp. de Vest mai erau acoperitede ape care se vor retragede ape care se vor retrage îîn cuaternar)n cuaternar). S. Se formează depresiunilee formează depresiunilemari din C. Orientali (Maramuremari din C. Orientali (Maramureşş, Giurgeu, Ciuc) iar la sfâr , Giurgeu, Ciuc) iar la sfâr şşitulitulPliocenului se formează depresPliocenului se formează depres. Bra. Braşşov.ov.


19/21

Teritoriul României în Nezozoic superior (Pliocen)– Pleistocen inferior



20/21

EpocaEpoca CuaternarăCuaternară Tectonic:Tectonic: continuăcontinuă îînălnălţţarea Carpaarea Carpaţţilor, dealurilorilor, dealurilor şşi platformelori platformelor

vecine;vecine; Continuarea proceselor de subsidenContinuarea proceselor de subsidenţţă activăă activă îîn depresiunile:n depresiunile:BraBraşşov, Ciucov, Ciuc ++ sectoare din Cpsectoare din Cp. R . R omânăomână şşi Cp. de Vest.i Cp. de Vest. Dezvoltarea deDezvoltarea de cute diapirecute diapire îînsonsoţţite deite de bombări anticlinale bombări anticlinale îînn

SubcarpaSubcarpaţţii de Curburăii de Curbură (Ielenicz,(Ielenicz, PătruPătru, 2005);, 2005); Ultimele erupUltimele erupţţii vulcanice de care sunt legate bazaltele (ex. Racoii vulcanice de care sunt legate bazaltele (ex. Racoşş);); Morfologic:Morfologic: adâncirea sacadată a râuriloradâncirea sacadată a râurilor →→ au creat văi cuau creat văi cu 33--88

terase;terase; colmatarea lacurilor existente lacolmatarea lacurilor existente la îînceputul cuaternaruluinceputul cuaternarului îîn Cp.n Cp.

RomânăRomână şşi Cp. de Vest (consolidarea ca uscaturi)i Cp. de Vest (consolidarea ca uscaturi) şşii îîn unelen uneledepresiuni;depresiuni;

formarea reliefului glaciarformarea reliefului glaciar îîn Carpan Carpaţţi la altitudini mai mari de 1800i la altitudini mai mari de 1800 --2000 m (instalarea ghe2000 m (instalarea ghe

ţţarilor);arilor);

stabilirea nivelului Mării Negre la pozistabilirea nivelului Mării Negre la poziţţia actualăia actuală;; formarea deltei, fluviuformarea deltei, fluviului Dunărealui Dunărea, Piemontului Getic, formarea, Piemontului Getic, formarea

luncilor pe râurile interioare; dezvolluncilor pe râurile interioare; dezvoltarea societătarea societăţţii omeneii omeneşşti cuti cuimplicareimplicare îîn procesele de modelare a versann procesele de modelare a versanţţilor, albiilor etc.ilor, albiilor etc.


21/21

BibliografieBibliografie Ielenicz Mihai, 2005,Ielenicz Mihai, 2005, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României, Ministerul Educa, Ministerul Educaţţieiiei şşi Cercetăriii Cercetării,,

Proiectul pentruProiectul pentru îînvănvăţţământul ruralământul rural, ISBN 973, ISBN 973--00--0422104221--7.7.

Ielenicz Mihai,Ielenicz Mihai, Pătru IleanaPătru Ileana, 2005,, 2005, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României , , Editura UniversitarăEditura Universitară,,BucureBucureşşti, ISBN 973ti, ISBN 973--77877787--4747--1.1.

Nicolae Popescu, 2001, Nicolae Popescu, 2001, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României, note de curs., note de curs.

Vasile Mutihac, Maria Iuliana Stratulat, Roxana Magdalena FechetVasile Mutihac, Maria Iuliana Stratulat, Roxana Magdalena Fechet (2004),(2004), GeologiaGeologia Rom Românieiâniei, E, Editura Didacticăditura Didactică şşi Pedagogicăi Pedagogică, Bucure, Bucureşşti.ti.

N. Anastasiu, V. Mutihac, D. Grigorescu, Gh.C. Popescu (1998), N. Anastasiu, V. Mutihac, D. Grigorescu, Gh.C. Popescu (1998), Dic Dicţ ţ ionar deionar de geologie geologie, E, Editura Didacticăditura Didactică şşi Pedagogică R i Pedagogică R .A, Bucure.A, Bucureşşti.ti.

Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai,Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974,1974, Relieful României Relieful României, Editura, EdituraŞŞtiintiinţţificăifică, Bucure, Bucureşşti.ti.

Posea Grigore, 2002,Posea Grigore, 2002, Geomorfologia României. ReliefGeomorfologia României. Relief – – tipuritipuri , g , g enezăeneză , evolu , evoluţ ţ ie,ie,regionareregionare, Editura Funda, Editura Fundaţţiei România de Mâine, Bucureiei România de Mâine, Bucureşşti.ti.

SSăndulescu Mirceaăndulescu Mircea, 1984,, 1984, Geotectonica RomânieiGeotectonica României, E, Editura Tehnicăditura Tehnică, Bucure, Bucureşşti.ti.