Download pptx - EVALUAREA CALITATII BERII

Transcript
Page 1: EVALUAREA CALITATII BERII

EVALUAREA CALITATII BERII

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Page 2: EVALUAREA CALITATII BERII

Berea noastra .... Berea noastra cea de toate zilele,

Care te afli în halbeSfinteasca-se numele tau,Vie mireasma ta,Precum în crâsma asa si acasaSetea noastra cea de toate zilelePotoleste-ne-o astaziSi iarta-i pe cei care ne sunt îndatoratiSi nu ne du în cofetariiCi da-ne puterea de-a bea mai departeCaci a ta este spumaMahmureala si seteaÎn numele maltului,Al hameiului, butoaielor,Si a halbelor,BERE

Page 3: EVALUAREA CALITATII BERII

Introducere

In acest proiect am ales sa vorbim despre bere. Cum tot timpul noi, studentii, ne gandim la vacanta de vara, automat ne vine in minte ca, deseori,in acele zile calduroase de vara, la umbra racoroasa a unei terase, ne regasim la o vorba cu prietenii si la un pahar de bere. Sentimentul atat de placut al relaxarii si al conversatiei,chiar daca uneori este banala, combinat cu gustul usor amarui al berii este cel mai placut mod de petrecere a timpului liber din punctul de vedere al multora dintre noi.

Scopul acestei lucrări este de a evalua calităţile produsului bere , un produs care face parte din categoria băuturilor alcoolice. In primul capitol al lucrarii vom prezenta caracterizarea merceologica a berii, procesul tehnologic, caracteristicile de calitate, importanta produsului in alimentatie, iar in capitolul 2 vom identifica diferite sortimente existente pe piata din Romania si

vom analiza diferite date statistici referitoare la volumul vanzarilor, al consumului, si al principalilor jucatori pe piata din Romania.

Page 4: EVALUAREA CALITATII BERII

Caracterizarea generala a berii

Prezentarea berii Berea este o bautura alcoolica

nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Ea a apărut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare. Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate şti sigur, unde a fermentat la început berea. Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3500-2900 î.Hr., au fost descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia (astăzi în Iranul de Vest).

Page 5: EVALUAREA CALITATII BERII

Berea face parte din grupa bauturilor alcoolice. Face parte din subgrupa bauturilor slab alcoolice, clasificandu-se dupa continutul de alcool astfel:

- bere fara alcool - bere slab alcoolica (0,5 – 1,5% alcool

vol.) - bere obisnuita (3- 4,5 % alcool vol.) - bere cu peste 4,5% alcool vol.

Page 6: EVALUAREA CALITATII BERII

Materiile prime utilizate in obtinerea berii

Materii prime folosite la fabricarea berii sunt:

-orzul (orzoaica)- materia prima pentru fabricarea maltului

-inlocuitori ai maltului -hameiul- materia prima specifica pentru

fabricarea berii -apa -drojdia de bere -preparatele enzimatice

Page 7: EVALUAREA CALITATII BERII

Orzul-orzoaica este principala materie prima folosita pentru fabricarea maltului. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri, cu circa 7000 de ani i.d.Hr., pentru prima data in Orientul Apropiat. In present orzul-orzoaica este, dupa grau, porumb si orez, cea de-a patra cereala cultivata pe plan mondial, productia de orz-orzoaica reprezentand circa 10% din totalul productiei de cereale. Orzul-orzoaica constituie principala materie prima pentru fabricarea berii.

Page 8: EVALUAREA CALITATII BERII

Compozitia chimica a orzului variaza in functie de soiul de orz, conditiile pedoclimatice si de fertilizatorii folositi astfel :

-umiditatea 12-20% -continutul de amidon 55-65% -celuloza si hemiceluloza 10% -glucide simple 4-7% -proteine 8-13% -lipide 3% -saruri minerale

Page 9: EVALUAREA CALITATII BERII

Inlocuitorii maltului se folosesc intr-o proportie variabila, ce poate reprezenta 10-50% din totalul cantitatii de malt folosita in procesul de obtinere a berii. Utilizarea lor este avantajoasa din punct de vedere economic, deoarece produc un extract mult mai ieftin decat cel obtinut in cazul maltului si mai putin in ceea ce priveste calitatea berii finite. Inlocuitorii maltului se folosesc pentru corectarea fermentascibilitatii mustului, pentru imbunatatirea stabilitatii spumei, pentru modificarea culorii berii sau pentru ajustarea aromei produsului finit. Acesti inlocuitori ai maltului care se adauga in cazanul de plamadire poarta denumirea si de nemaltificate.Cei mai utilizati inlocuitori sunt fulgii de cereale- de porumb, orez, orz, grau sau ovaz.

Page 10: EVALUAREA CALITATII BERII

Hameiul reprezinta o materie prima indispensabila fabricarii berii conferindu-i acesteia gust amar si o aroma specifica. Valoarea la fabricarea berii este data indeosebi de substantele amare si de uleiurile esentiale aduse de hamei. Rasinile reprezinta precursorii substantelor amare din bere si determina si valoarea antiseptica a hameiului, iar uleiurile esentiale sunt responsabile de aroma de hamei.Componentele chimice ale hameiului contribuie la o mai buna stabilizare si limpezire a mustului si la imbunatatirea insusirilor de spumare ale berii.Acestea sunt:

-uleiuri eterice -acizi amari -rasinile -substante tanante

Page 11: EVALUAREA CALITATII BERII

Apa este una din materiile prime de baza pentru fabricarea berii produs in compozitia caruia intra in medie in proportie de 88% si ale carei calitate le influenteaza. Cele mai renumite si mai tipice beri fabricate in lume isi datoreaza caracteristicile indeosebi calitatilor apelor cu care sunt obtinute. Astfel berea Pilsen este obtinuta cu o apa cu duritate foarte mica, berile brune de München, Dublin sau Londra se obtin cu ape ce au un continut ridicat in bicarbonati de calciu si putini sulfati, berea de Dortmund, puternic aromata, este obtinuta cu apa cu duritate mare continand sulfati si cloruri, in timp ce berile amare de Burton se obtin cu ape cu continut mare in sulfati de calciu.

Page 12: EVALUAREA CALITATII BERII

Din punct de vedere chimic apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

-Sa nu contina materii organice, amoniac, nitriti si fier ;

-Cantitatea de nitriti sa nu depaseasca 100mg/l, iar cea de cloruri 250mg/l ;

-Duritatea apei este in functie de tipul de bere.

Efectul apelor calcaroase se manifesta printr-o micsorare a actiunii diastazei, a cantitatii de maltoza si o scadere a atenuatiei. Bicarbonatul de magneziu micsoreaza aciditatea, produce o culoare mai inchisa a mustului si un gust amar.

Continutul de 300-400mg/l sulfati de calciu exercita o actiune favorabila asupra fermentatiei si limpezirii berii, deoarece au un efect neutralizant asupra actiunii bicarbonatilor.

Page 13: EVALUAREA CALITATII BERII

Pentru obtinerea unei bune fermentari a mustului de malt hameiat, este necesar sa se foloseasca o cultura de drojdie viguroasa. Numai o asemenea cultura poate provoca o fermentare rapida si energica, impiedicand astfel eventualele contaminari cu alte microorganisme. Obtinerea culturilor de drojdie intr-o fabrica de bere se realizeaza intotdeauna pornind de la o cultura pura. Folosirea culturilor pure de drojdie prezinta o serie de avantaje dintre care amintim: se imbunatateste calitatea berii, scad posibilitatile de degradare a berii, de aparitie a tulburelilor, de modificare a gustului, mirosului, fermentarea decurge uniform, obtinandu-se o bere cu o compozitie si proprietati gustative mai uniforme.

Pregatirea culturii pure de drojdie se face in general in doua faze si anume: faza de laborator, faza dezvoltarii in instalatia de culturi pure.

Preparatele enzimatice exogene de origine microbiana se folosesc in procesul tehnologic de fabricare a berii in diferite faze tehnologice

Page 14: EVALUAREA CALITATII BERII

Procesul tehnologi de obtinere a berii Fabricarea berii in scopul comercializarii a

inceput pe la anul 1200, pe teritoriul actualei Germanii, iar imbutelierea, in 1605. In 1516 apare Legea Germană a Purităţii , care spune clar că ingredientele berii trebuie să fie doar apă, malt( din orz) şi hamei. In lume exista circa 20.000 de sortimente de bere, imbuteliata in 180 de variante: de la normala, slab alcoolica, la amara, crema de bere si bere neagra. Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de stabilitate in bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-pozitive care favorizeaza activitatea exclusiva a drojdiei de bere in fermentarea berii. Aroma data depinde de varietate si utilizare; hameiul fiert cu berea produce o amaraciune in timp ce hameiul adaugat mai tarziu ofera un fel de "aroma de hamei".

Page 15: EVALUAREA CALITATII BERII

Adaugarea hameiului dupa fierbere, un proces cunoscut ca si "adaugarea hameiului uscat" adauga putina amaraciune. Cel nefiert ofera doar o amaraciune slaba. Impactul amaraciunii dupa o anumita cantitate de hamei este specificata in unitati de amaraciune.

Page 16: EVALUAREA CALITATII BERII

Procesul tehnologic:

1.Inmuierea maltului- Boabele se umecteaza si se depoziteaza in spatii destinate acestui scop.

2.Germinarea-  Boabele incoltesc, formandu-se in ele enzime capabile sa treaca amidonul in dextrine (oligoglucide cu trei sau mai multe molecule monoglucidice) si apoi in maltoza.

3.Uscarea maltului- Se obtine maltul blond, cu o umiditate  mai mica de 4%. Maltul se brunifica si umiditatea scade sub 3 %.

4.Maturarea- Transformarea amidonului in dextrine si in  maltoza se desavarseste.

5.Macinarea maltului- Operatiunea se executa in mori, obtinandu-se o faina mai grosiera.

6.Plamadirea maltului- Maltul macinat introdus in apa se solubilizeaza, activii trecand in solutie.

7.Filtrarea- Prin filtrare (decantare, sedimentare) se obtine mustul primitiv, care se separa de partile insolubile ce formeaza borhotul de malt.

Page 17: EVALUAREA CALITATII BERII

8.Fierberea mustului cu hamei- In must, se introduc conurile de hamei, care macereaza la cald, substantele aromate si amare trecand in solutie. Dupa incheierea procesului, mustul se limpezeste o data cu racirea lui

9.Fermentarea mustului- Acest procedeu realizat la temperaturi joase, poarta denumirea de fermentatie inferioara, fiind specifica berii de tip Pils sau Lager. Pentru realizarea fermentatiei inferioare, se utilizeaza surse de drojdii selectionate ale speciei Saccharomyces carsbergensis.

10.Fermentatii suplimentare- Prin fermentatia superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei la suprafata si pierderi de dioxid de carbon. Din acesta cauza, berea de tip Ale nu este asa de limpede si are spuma mai putina.

Page 18: EVALUAREA CALITATII BERII

Caracteristicile de calitate ale berii Materiile prime si cele auxiliare folosite

la fabricarea berii trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs precum si normelor sanitare in vigoare.

Caracteristici fizico-chimice: Berea are o compozitie chimica complexa

existand diferentieri de la sortiment la sortiment. Contine alcool pana la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600-800 mg/l), substante amare, tanante, minerale (fosfati si alte saruri, mai ales de potasiu), contine acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substante colorante, vitamine hidrosolubile (B1, B2, PP) si dioxid de carbon( 0,33-0,4%).

Page 19: EVALUAREA CALITATII BERII

Tulburile fizico-chimice sunt cauzate de proteine, dextrine, rasini, substante tanante provenite din must sau hamei care pot precipita datorita unor procese oxidative, actiunii unor metale prezente (cupru, staniu, fier),

Caracteristici microbiologice Berea, in general, are o compozitie chimica

complexa: glucide 4-5 % (dextrine, maltoza si glucoza), substante proteice 0,2-0,7 % , elemente minerale 0,1-0,4 % (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg/l, precum si magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotina, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substante amare, substante tanante, glicerol, acizi, substante colorante si aromatice, toate naturale. Berea ofera intre 280-57 Kcal/l.

Page 20: EVALUAREA CALITATII BERII

Sub actiunea factorilor interni (compozitie chimica, incarcatura microbiana) si externi (in special variatia temperaturii si subracirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii.

Caracteristici organoleptice Aspectul Berea de buna calitate se prezinta ca un lichid

limpede, cu luciu, cu spuma si perlaj de dioxid de carbon, fara particule in suspensie sau sediment. Pe masura reducerii calitatii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capata opalescenta. Berea necorespunzatoare are opalescenta avansata, particule in suspensie din ce in ce mai multe si depune chiar sediment.

Culoarea la berea blonda este galben-pai, iar pe masura reducerii calitatii, evolueaza catre galben inchis, galben roscat sau galben brun.

Page 21: EVALUAREA CALITATII BERII

Culoarea berii brune, pe masura reducerii calitatii, devine rubinie, iar la berea necorespunzatoare ajunge sa fie rubiniu deschis sau foarte deschis.

Mirosul se examineaza imediat dupa deschiderea ambalajului. La berea de calitate este caracteristic, placut, cu aroma armonioasa de hamei si malt.

Pe masura reducerii calitatii, mirosul isi pierde nuanta armonioasa, aroma de hamei si de malt se diminueaza pana la disparitie, iar la berea de slaba calitate, apar semne slabe de produse secundare de fermentatie si poate deveni necaracteristic sau chiar neplacut.

Page 22: EVALUAREA CALITATII BERII

Gustul la berea superioara este specific sortimentului, se imbina armonios cu cel de hamei si de malt, amareala este fina, specifica.

La sortimentele inferioare imbinarea dintre gustul de hamei si cel de malt este neechilibrata, amareala insuficient marcata sau slab conturata. Gustul la berea necorespunzatoare este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capata nuante straine sau poate deveni strain, neplacut, acru sau impropriu consumului.

Page 23: EVALUAREA CALITATII BERII

Ambalare,transport si depozitare Ambalajul inveleste produsul, pentru a asigura

protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii, pana la consumator sau pana la expirarea termenului de valabilitate. Este un mijloc de comunicare pentru imaginea marcii, el reprezentand modalitatea de a transmite mesajele care construiesc imaginea brandului in mod direct, inca de la raft. Ambalajul transmite atributele specifice fiecarei marci, motiv pentru care inovatia la nivelul ambalajului joaca un rol important.

Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii, cum ar fi pretul, cantitatea, durata de valabilitate, continutul de alcool in procente, valoarea nutritiva si energetica.

Page 24: EVALUAREA CALITATII BERII

In industria berii gasim urmatoarele ambalaje: sticla, doza de aluminiu, PET si butoi. Toate prezinta si avantaje si dezavantaje :

1.Sticla Avantaje: -se poate recicla -pastreaza cel mai bine gustul Dezavantaje: -usor casanta -nu protejeaza foarte bine impotriva razelor

solare -in cazul sticlei de culoare inchisa, care

protejeaza mai bine impotriva razelor solare, nu se poate vedea continutul

Page 25: EVALUAREA CALITATII BERII

2. Doza de aluminiu Avantaje: -usor de depozitat si manipulat, datorita greutatii si formei

reduse -faciliteaza consumul -rezistenta la socuri - racirea mai rapida si mai uniforma a continutului si

mentinerea acesteia la o temperatura scazuta mai mult timp -perioada de valabilitate a berii din cutie este mai mare. O

bere la doza expira cel mai adesea dupa un an de la imbuteliere, iar conditiile de depozitare sunt mai putin pretentioase

Dezavantaje: -altereaza usor gustul -pret mai ridicat -cantitate redusa -o data deschisa trebuie consumata -nu se poate vizualia continutul

Page 26: EVALUAREA CALITATII BERII

3.Pet (polietilen tereftalat) Avantaje: -cantitate mai mare fata de sticla si doza -se poate consuma in mai multe etape -usor de transportat -se poate vizualiza -este considerat mai igienic datorita inchiderii

care acopera gura continutul Dezavantaje: -nu mentine temperatura scazuta decat o

perioada foarte scurta de timp -nu protejeaza continutul de mediul

exterior,astfel perioada de valabilitate a berii este mai scazuta

Page 27: EVALUAREA CALITATII BERII

4. Butoi Avantaje: -cantitate mare -rezistent la socuri -pastreaza temperatura scazuta mai mult

timp Dezavantaje: -greu de trasnportat -este necesar un echipament special

pentru consum( dozator) -nu se poate vizualiza continutul

Page 28: EVALUAREA CALITATII BERII

Transport Distributia berii se realizeaza cu ajutorul

mijloacelor de transport precum: autocamioane, trenuri, autofurgonete, autoutilitare, autoturisme,motostivuitoare, electrostivuitoare. Majoritatea companiilor de bere si-au format o retea proprie de distributie sau apeleaza la firme specializate in acest sens, care folosesc o mare parte din mijloacele de transport enumerate mai sus.

Depozitarea Depozitarea berii se face in incaperi speciale ,

curate , aerisite , ferite de razele solare , in special in sezonul de vara.

Page 29: EVALUAREA CALITATII BERII

Temperatura pentru a simti pe deplin savoarea berii trebuie sa aiba intre 4 si 10 grade Celsius. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai mari, iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 - 8 grade.Fiecare lot de bere livrat trebuie sa fie insotit de un certificat de calitate in care se vor preciza datele:

- denumirea produsului - denumira societatii producatoare - calitatea produsului , exprimat in grade alcool ,

si concentratia mustului in grade zaharometrice. In conditiile de pastrare si transport

mentionate, berea nepasteurizata are termen de valabilitate cuprins intre 9-13 zile, in functie de tip, mod de ambalare si sezon. Berea romaneasca pasteurizata are termen de valabilitate de 60-120 zile, in functie de tip si sezon. Berea sterilizata are termenul de valabilitate de 12 luni.

Page 30: EVALUAREA CALITATII BERII

Cerinte privind etichetarea si garantarea calitatii

Toti producatorii de alimente si bauturi alcoolice sunt obligati ca pe eticheta fiecarui produs sa inscrie atat caracteristicile alimentului, compozitia acestuia, perioada de valabilitate, originea sau provenienta ingredientelor utilizate, cantitatea neta pentru produsele preambalate, conditiile de depozitare, cat si metodele de fabricatie sau de productie. Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, acest act normativ a fost elaborat in conformitate cu standardele comunitare si are ca scop principal protectia consumatorilor, care au dreptul de a alege produsul care corespunde atat din punct de vedere financiar, dar si calitativ.

Page 31: EVALUAREA CALITATII BERII

Denumirile comerciale ale produselor, precum şi alte elemente utilizate pe etichetă nu pot conţine cuvinte, părţi de cuvinte sau ilustraţii care pot crea confuzii sau pot induce în eroare cumpărătorii sau pot fi confundate cu alte produse.

Etichetele băuturilor tradiţionale trebuie să conţină denumirea produsului, lista ingredientelor, cantitatea ingredientelor care dau specificitate produsului, volumul, concentraţia alcoolică, denumirea şi adresa producătorului, ambalatorului sau distribuitorului. Lotul de produse trebuie, de asemenea, menţionat pe etichetă, pentru a permite identificarea datei îmbutelierii.

Page 32: EVALUAREA CALITATII BERII

Etichetarea bauturilor prevazute in prezentele norme tehnice se face cu respectarea art. 1 alin. (1) lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si trebuie sa cuprinda, in conformitate cu prevederile legale in domeniu si in mod obligatoriu, urmatoarele elemente:

   a) denumirea sub care este vandut produsul, care va fi inscriptionata cu caractere de aceeasi forma si marime de maximum 10 milimetri;

   b) denumirea grupei de bauturi, cu caractere de aceeasi forma si marime de minimum 10 milimetri;

Page 33: EVALUAREA CALITATII BERII

 

  c) lista cuprinzand toate ingredientele in ordinea descrescatoare a cantitatii determinata in momentul introducerii in fabricatie;

d) conditiile de depozitare atunci cand acestea necesita indicatii speciale;

e) o mentiune care sa permita identificarea lotului.

Page 34: EVALUAREA CALITATII BERII

Un produs aparut recent in viata consumatorilor din Romania permite celor preocupati de sanatatea lor (dar si a autoritatilor sanitare) sa inteleaga mai bine ce inseamna alimente artificiale

si alimente suprachimizate. Citind continutul berii REDD’S, o bere produsa in Romania de SC Breweries S.A din Buzau, am observat pe eticheta berii la ingrediente apa, malt, zahar, drojdie, acidifiant acid malic, colorant caramel, (s.n), aroma naturala de lamaie, alcool 4,5 %;Berea artificiala fabricata din sifon, cu hamei sintetic, careia i se adauga gust amarui si culoare maronie (cu aditivul caramel), nu are nimic in comun cu BEREA NATURALA - adica berea obtinuta prin procedee de fermentatie a hameiului, cu gust si culoare rezultate din procesul natural de productie.

Page 35: EVALUAREA CALITATII BERII

Deci este o bere cu aditivi, cu chimicale nocive pentru sanatatea noastra. Un lichid usor alcoolizat (sifon amestecat cu hamei sintetic si alcool de natura nespecificata, culoare artificial creata) care pentru o doza poate nu ar fi nociv.

Pe o eticheta, in afara de brand gasim inscriptionat tipul de bere continuta si gradul acesteia de alcoolizare.Mai jos sunt enumerate principalele tipuri de bere si volumul de alcool continut:

Page 36: EVALUAREA CALITATII BERII

Lager 4 – 5% Alcool Pilsner Lager 3 – 6% Alcool Wheat (Weissbier) 4 – 5% Alcool Porter 4 – 5% Alcool Bitter (ESB) 3 – 7% Alcool IPA (India Pale Ale) 5 – 7% Alcool Stout 5 – 10% Alcool Double (Dubbel) 6.5 – 9% Alcool Tripel (Trippel, Triple) 7.5 – 9.5% Alcool Barleywine 8 – 12% Alcool

Page 37: EVALUAREA CALITATII BERII

In afara de gradul de alcoolizare, mai apare un indicator: E.P n%. Este prescurtarea de la Extract Primar si reprezinta cantitatea de produs fermentescibil ce exista in mustul de bere. Acest E.P dupa fermentare se transforma in mare parte in alcool si in dioxid de carbon aciduland berea.  Insa nu tot extractul primar va fermenta la final, E.P.-ul fiind intr-o concentratie foarte mica, fiind denumit si dextrina. Dat fiind ca vorbim de concentratii, acest indicator se exprima in procentaj din volum asemeni alcoolului din bere. Este bine sa stim ce este cu acest E.P deoarece el ne indica plinitatea berii, care ne imprima aroma berii.

Page 38: EVALUAREA CALITATII BERII

Apa influenteaza in mare masura calitatea berii. Fabricile de bere renumite sunt construite in zone unde apa este nepoluata, are duritate redusa si o anumita compozitie in substante minerale. Puritatea si tipul de drojdie contribuie in mare masura la formarea calitatii berii. Se folosesc culturi pure de Saccharomyces Carlsbergensis, drojdii de fermentatie joasa si de Saccharomyces Cerevisae drojdii de fermentatie superioara.

Page 39: EVALUAREA CALITATII BERII

Importanta produsului in alimentatie Proprietatile nutritive fac din bere

una dintre cele mai complete bauturi. Bogata in minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales vitaminele din grupa B), berea are un continut ridicat de acid folic, o substanta esentiala in metabolismul celular, care contribuie la prevenirea anemiei si diminueaza concentratia homocisteinei (considerata un nou factor de risc cardiovascular).

Page 40: EVALUAREA CALITATII BERII

Continutul moderat de alcool (4-5%) creste asa-numitul colesterol bun si actioneaza ca o bariera impotriva colesterolului rau, reducand riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei, intarzie instalarea menopauzei si a efectelor acesteia - osteoporoza. Berea are un pH cuprins intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita acizilor organici slabi, care au tendinta de a forma saruri alcaline.

Page 41: EVALUAREA CALITATII BERII

Berea contine aproximativ 93% apa, un element necesar vietii. Consumand bere putem completa usor, dar si placut necesarul de apa al organismului. In bere exista un echilibru foarte sanatos de minerale. Berea are un continut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) si sarac in sodiu (5 mg/100 ml) fiind insa raportul ideal pentru mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase (medii). Berea contine putin calciu si mult magneziu intr-un procent perfect care previne in timp formarea pietrelor la bila si rinichi. Consumatorii de bere au un risc de pana la 40% mai mic de aparitie a pietrelor la rinichi. Hameiul, element de baza in obtinerea berii, contine legaturi active, care impiedica depunerile nedorite de calciu in oase. Berea asigura si necesarul de substante de balast de care are nevoie organismul nostru pentru o digestie mai buna. Acestea provin din cojile maltului de orzoaica.

Page 42: EVALUAREA CALITATII BERII

Piata berii

Sortimentul existent pe piata Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la

galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Diferentele sunt date de tipul de drojdie folosit si temperatura la care aceasta fermenteaza. Berea usoara fermenteaza mai usor si la temperaturi mai mici.

Tipuri de bere: Bere blonda: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara

si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie.

 Bere bruna: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool.

Speciala:  fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool, hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide, bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri,  dietetica,  nutritiva,  caramel, cu arome de fructe, cu lamaie, cu tequila.

Page 43: EVALUAREA CALITATII BERII

Brandurile existente pe piata berii din Romania sunt: Beck’s, Beck’s Green Lemon, Bergenbier, Bucegi, Carlsberg, Ciuc, Ciucas, Gambrinus, Golden Brau, Gosser, Guinness, Harghita, Hategana, Heineken, Holsten, Leffe, Lowenbrau, Noroc, Pilsner Urquell, Peroni, REDD’s, Scholossgold, Silva, Skol, Stejar,Stella, Timisoreana, Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, URSUS, ZIPFER.

Page 44: EVALUAREA CALITATII BERII

Date statistice Cu toate ca in ultimii zece ani industria berii din

Romania a inregistrat o triplare a volumului, in 2009 acest segment va raporta o crestere moderata, sub 10%.

Piata berii din Romania a scazut la un consum anual de la 11,3 milioane hectolitri la 9,9 milioane hectolitri cu incasari intre 400- 500 milioane dolari, pe fondul crizei care a determinat scaderea puterii de cumparare a romanilor si schimbarea obiceiurilor de consum.

Cea mai mare problema cu care s-au confruntat marii producatori a fost deprecierea monedei nationale. Euro s-a apreciat cu 15%, ajungand in primul semestru a anului 2009 la un curs de 4,24 lei, ceea ce a avut un impact direct asupra productiei., deoarece producatorii cumparau toate materiile prime din import, in euro, moneda care a devenit mai scumpa.

Page 45: EVALUAREA CALITATII BERII

Practic, in momentul de fata, berea din categoria premium este concurata de marcile Efes Pilsener, Tuborg, Stella Artois. Pe segmentul local premium se duc lupte grele intre Caraiman, Ursus, Hopfen Koning si Ciuc iar pe segmentul "local/foreign brands" concurenta se da intre Bergenbier si Golden Brau.

Ambalajele PET se afla in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al pietei. Sticla a inregistrat o pondere de 40,5%, in timp ce doza detine 10,4% din preferinte.Berea la draught are o pondere de 3,5%

Page 46: EVALUAREA CALITATII BERII

Concluzii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Procesul tehnologic este unul complex.

Ambalajele PET se afla in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al pietei

Pe fondul crizei nationale s-au inregistrat scaderi si la puterea de cumparare a romanilor si schimbarea obiceiurilor de consum a berii cu 9% fata de anul 2008.

Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Berea bauta in cantitati moderate poate aduce mai putine dezavantaje si mai multe beneficii datorita continutului sau bogat in vitamine.

Page 47: EVALUAREA CALITATII BERII

Pentru ca probabil toata lumea stie ca berea este facuta pentru a fi bauta, noi am gasit si alte intrebuintari ale acestei bauturi, care pot parea ciudate, amuzante, dar care merita incercate:

- Poti face baie in ea. Atunci cand intri in cada, daca vei turna o sticla cu bere, aceasta va oferi un efect foarte interesant - de baie cu bule;

-Spala-te pe cap cu bere - pe care ai incalzit-o in prealabil pana la fierbere, pentru a evapora alcoolul din ea. Pune putin sampon si vei avea un par sclipitor;

- Poti pregati aluaturi delicioase folosind bere in loc de lapte sau apa in preparatul respectiv;

- Se foloseste pentru a marina carnea. Pentru ca berea este usor acida, daca veti lasa carnea pentru friptura cateva ore in ea, o va fragezi foarte mult si nu ii va schimba gustul, asa cum se intampla in cazul vinului;

- Este buna pentru curatat frunzele plantelor de apartament;

Page 48: EVALUAREA CALITATII BERII

Bibliografie 1.Diaconescu I., Merceologie alimentară, Editura Eficient,

Bucureşti 1998; 2. Diaconescu I., Analiza senzoriala in unitatile comerciale,

Editura ASE, 2005 3. Ardelean Dorina, Diaconescu I., Diaconescu M. – Merceologie

alimentara.Calitate si siguranta, Editura Universitară, Bucureşti, 2006;

4. Cercel C- Berea.Ghid Complet: istorie,prelucrare, degustare,varietati din toata lumea, Editura Art, 2007

5. http://www.berariiromaniei.ro/ro/despre-bere.htm 6.http://www.zf.ro/companii

/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-400-si-500-milioane-dolari-2870063/

7. http://www.businessmagazin.ro/analize/industrie/cum-se-lupta-berarii-cu-criza-5031252

8. http://www.csid.ro/dieta/un-pahar-pe-zi-de-bere-sanatate-si-placere-3995146/

9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere 10. http://www.blogcatalog.com/blog/pauza-de-bere    


Recommended