CUPRINSCAPITOLUL l - EVALUAREA EDUCATIVĂ1. Investigarea nivelului de dezvoltare a limbajului (fonetic, somatic, fluenţa verbală)-fişa l,2,32. Investigarea capacităţii de a se orienta în spaţiu - fişa 43. Recunoaştera propriului sex şi a segmentelor din care este format corpul - fişa ,64. Investigarea capacităţii de concentrare a atenţiei şi a atenţiei distributive - fişa : 8,9,10,11,12,135. Investigarea capacităţii de a memora - fişa 146. Investigarea capacităţii de înţelegere şi a flexibilităţii gândirii - fişa 15

CAPITOLUL II -ÎNVĂŢAREA PERCEPTIVĂ1. Discriminarea vizuală-fişa 16, 17, 18, 192. Percepţia formelor - fişa 20-263. Percepţia mărimilor - fişa 27,284. Discriminarea relaţiilor spaţiale - fişa 29 - 415. Discriminarea auditivă - fişa 42-506. Dezvoltarea raţionamentului perceptiv şi a spiritului de observaţie - fişa 51-57

CAPITOLUL III - ÎNVĂŢAREA VERBALĂ1. Dezvoltarea şi activizarea vocabularului - fişa 582. Propoziţia, acordul substantiv – adjectiv, substantivul propriu - fişa 59, 60,614. Adverbul - fişa 645. Dezvoltarea capacităţii de a comunica coerent - fişa 656. Diminutivele - fişa 66,617. Dezvoltarea capacităţii de a povesti fluent - fişa 688. Singular - plural; acordul subiect - predicat - fişa 60, 709. Reproducere verbală; vorbire (povestire independentă) - fisa 7110. Antonime - fişa 72, 7311. Funcţia creatoare a limbajului - fişa 7412. Omonime -fişa7513. Limbajul creativ - fişa 7614. înţelegerea verbală - fişa 7715. Fluentă verbală - fişa 78

CAPITOLUL IV - ÎNVĂŢAREA CONCEPTUALĂ1. Dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi a flexibilităţii gândirii - fişa 79-80 . 2. Formarea şi dezvoltarea deprinderii de a fi atent - fişa 81, 82 .

3.Dezvoltarea abilităţii de a memora - fişa 83, 84, 85 . 4.Dezvoltarea sferei imaginative - fişa 86, 87 - 5.Succesiune logică - fişa 88, 896.Formarea capacităţii de a generaliza şi concretiza - fişele 90 - 107 8.Calculul aritmetic - fişa 108-117

PAŞI MAI MICI Şl PAŞI MAI MARI PENTRU VIITORI ŞCOLARI (INSTRUMENTE FORMATIVE ÎN VEDEREA STIMULĂRII DEZVOLTĂRII INTELECTUALE A COPIILOR ÎNTRE 5-7 ANI)

Ritmurile trepidante şi contradictorii ale actualei evoluţii (culturale, socio-economice şi politice) impun noi ritmuri ale vieţii. Şi în însuşi miezul vieţii se află instrucţia şi educaţia. Prin aceste acte de informare şi formare se modelează noua structură psihică a copilului, învăţământul (grădiniţa, şcoala) - este ştiut - este un produs al societăţii care creează la rându-i produse, prospectând "piaţa viitorului", astfel născându-se un fel de relaţie cerere-ofertă. Învăţământul anticipează, fiind totodată predictiv. Azi, putem vorbi de o nouă perspectivă educaţională, copilul, subiectul muncii noastre, dezvoltarea lui psihică trebuind să fie altfel abordată şi evaluată, în actul formării trebuie să ţinem seama că procesele şi însuşirile psihice ale copilului sunt o rezultantă a diferitelor tipuri de intervenţii sau numai influenţe modelatoare.Atât la nivelul preşcolarităţii, cât şi la nivelul şcolarităţii, se cer elaborate noi strategii ale învăţării, patrimoniul achiziţiilor nefiind doar o sumă de abilităţi; trebuie selectate cu grijă cunoştinţele ce vor fi predate în funcţie de particularităţile vârstei şi de particularităţile psihice ale fiecărui copil, în funcţie de valoarea lor formativă, de valoarea lor practică, epoca pe care o traversăm putând fi definită ca epoca "antrenamentului minţii", a fiabilităţii întregii personalităţi. Iată de ce gândul de a elabora aceste instrumente formative pentru preşcolarii mari, şi mai ales pentru cei din grupele pregătitoare, ele putând fi folosite acasă şi la grădiniţă, individual sau în grupuri mici. Aceste instrumente formative ar putea constitui un ghid pentru părinţi şi dascăli, un punct de plecare pentru elaborarea şi a altor modalităţi formative.Ceea ce trebuie să cunoască formatorii (părinţi sau educatori) este că fenome-nele psihice nu sunt finite, că ele îşi au originea în îumea externă, dar se elaborează în interior, ele fiind o realitate dinamică, un eşafodaj ce se tot construieşte pe parcursul întregii vieţi, iar pentru ca acesta să nu fie un alt turn din Pisa el trebuie conceput cu abilitate (dar şi discreţie) încă din primii ani.

Mica fiinţă ce o luăm în laboratoarele universului informaţional spre a o pregăti se dezvoltă biologic (şi vorbim de maturizare fizică), se dezvoltă psihic (şi vorbim de perfecţionrea proceselor psihice), se dezvoltă social (şi aici voibim de acceptarea lumii şi a euiui în lume) şi toată această dezvoltare este rodul influenţelor externe sau interne, directe sau indirecte, episodice sau permanente, deci a unor influenţe infinite. Dezvoltarea psihică reprezintă formarea la copil a noi seturi de procese, însuşiri, dimensiuni psihice, o restructurare continuă a lor, această mişcare sprijinindu-se pe solul fertil al eredităţii, desiaşurându-se în contextul activităţii de învăţare a copilului şi fiind impulsionată de motivaţie.Între Homunculus şi Om intervin cei trei factori ai dezvoltării de care formatorii trebuie să ţină cont: ereditate, mediu, educaţie. Iar ceea ce fac formatorii -educaţia - nu este un proces superficial, accidental, ci ceva profund şi esenţial.Când am început elaborarea acestor instrumente formative ne-am gândit că El, fiinţa minusculă este un incubator de gene ereditare, de potenţialităţi a căror funcţionare este mijlocită de mediu îşi ne-am gândit la familie şi la cadrele instituţionalizate) şi de modalităţile de organizare a activităţii (formative şi informative) a eului ce se dezvoltă. Cu toţii suntem răspunzători dacă din crisalidă va ieşi fluturele sau doar o biată molie urâtă de semeni.Hai să ne imaginăm o epistolă scrisă de el, micuţul, către responsabilii viitorului: "... dragă formatorule (mă auzi mamă, mă auzi doamnă educatoare?) am nevoie de straturile ozonate ale mediului în care toată zestrea mea genetică să poată funcţiona la parametrii acceptaţi sau doriţi... oferiţi-mi deci prilejul de comunicare, de schimburi afective; nu, nu este un troc, căci eu vă ofer chiar tot: VIITORUL... daţi-mi şansa să fiu OM ÎNTREG".Educând ne propunem deliberat "ţinta", perspectiva, ne conturăm modalitatea concretă de a utiliza virtuţile înăscute. A educa şi a instrui sunt determinanţii esenţiali ai dezvoltării şi acest lucru este urmărit chiar prin aceste instrumente formative, în raport cu influenţele mediului (care pot fi benefice sau nu) şi ale educaţiei, copilul acţionează, învaţă, asimilează.Prin aceste instrumente formative ce se doresc un ghid al formatorilor de personalităţi încercăm să oferim puncte de sprijin celor ce vor să modeleze personalităţile vremurilor star-treck, a fiinţelor cu o mare flexibilitate în gândire şi acţiune, ce pot simţi şi percepe profund realitatea, ce pot depăşi pragurile imediatului vizualizând cu "ochii minţii", ce pot restructura realul din fragmente, adeseori desăvârşind datul înrr-un model ce tinde spre idealul formei, configurând chiar realităţi posibile, depăşind obstacole, Axaţii, imitaţii, printr-o plasticitate a spiritului. Noi, formatorii, îi oferim copilului prin aceste instrumente formative capacitatea de a actualiza sau dobândi noi potenţe, de a le susţine, de a le finisa. Prin joc, decupaj, culoare, verbalizare, cu o uşoară

dirijare, copilul va depăşi starea inerţială sau comandată de simplu receptor de informării, el angajându-se în descoperire, rezolvare de probleme.Aceste fise se pot aplica individual sau în cadrul colectivităţii. Dar pentru a le aplica corect trebuie apreciat nivelul dezvoltării psihice, trecând peste stărilesubiective (gen "copilul meu este cel mai deştept"), căci deşi se pare că tabloul caracteristicilor psihice este relativ acelaşi între 5-7 ani, totuşi dezvoltarea psihică, nu este identică la toţi copiii.Conţinutul, direcţia, tempoul dezvoltării proceselor psihice, de maturizare psiho-socială, dar şi biologică, depind în bună măsură de cadrul interferenţelor sociale cu mediul şi semenii. Formatorii de personalilăţi trebuie să cunoască faptul că dezvoltarea psihică a fiecărui copil se exprimă prin ritm, viteză, intensitate, continuitate, consum energetic, prin forţă sau fragilitate psihică, prin sensul ascendent sau sincopat. Aceste diferenţe individuale ( şi ne referim la zonele normalităţii sunt datorate condiţiilor de viaţă, factorilor educativi, modului de organizare a activitaţii ).Prin aceste fişe ce se adresează perioadei pregătitoare pentru intrarea în fluxul normal (si adeseori obositor) a! şcolarităţii se speră ca printr-o acţiune dozată corect şi dirjată cu fineţe, să se ofere şanse egale hituror copiilor, care să conducă la reuşită, evitându-sc astfel în viitor angoasele, eşecul şcolar. Prin acest ghid formativ am uimărit ca fiecare formator să cunoască unii indicatori psihologici, proprii acestor vârstre, dar şi "ozonarea", "revitalizarea" dezvoltării psihice a copiilor, prin el dezvoltîndu-se capacităţi de comparaţie, disociere, abstractizare, generalizare, clasificare, înţelegere, argumentare, astfel structurau du-i copilului noi moduri de gândire şi interpretare, noi strategii rezolutive, oferindu-i cadrul de independenţă şi iniţiativă, dezvoltându-i capacităţile creative, de control şi autocontrol.În cazul în care fişele se aplică în cadrul unor grupe de copiii se asigură modalităţi optimale de interrelaţiooare, dezvoltând copilului motivaţia de a lucra în comun. Astfel se poate realiza şi instalarea judecăţii apreciative de valoare.Obiectivele propuse au vizat diferite tipuri de învăţare (perceptivă – învăţăm să observăm; verbală - învăţăm să vorbim; învăţare conceptuală - învăţăm noţiuni, operaţii). Fişele au urmărit şi realizarea învăţării prin discriminare, prin ' repetare, prin generalizare, o învăţare algoritmică (pas cu pas), dar şi euristică (creatoare, bazată pe experienţă). Fiecare fişă a fost gîndită ca un punct de sprijin pentru activităţi ulerioare ( jocuri didactice, jocuri exerciţiu), căci este important să existe o alernare a activătăţilor formative pentru a nu obosi copilul şi pentru a-l antrena în „jocurile minţii”.

Aceste fişe ce vizează diferite tipuri de învăţare a sarcini didactice ce conţin grade diferite de complexitate şi un caracter relaţional, ele putând fi utilizate cu succes în cadrul relaţiilor de comunicare adult-copil.Prin seturile de fişe s-a urmărit şi dezvoltarea activismului copilului. Copilul acţionează cu, şi asupra informaţiei, câştigând deprinderi, capacităţi, aptitudini – competenţe.Fişele ce urmăresc instruirea perceptivă, dezvoltarea spiritului de observaţie pot da rezultate optime dacă copilul este pregătit, motivat, pentru a percepe.Copilul percepe mai corect manipulând obiecte, imagini, acţionând asupra lor. Fişele lacunare vizează o caracteristică a percepţiei: integralitatea (putem per-cepe corect un obiect chiar dacă-i lipseşte un segment). Unele fişe vizează selectivitatea - o altă caracteristică a percepţiei - copilul trebuind să distingă imaginea (obiectul percepţiei) din fondul perceptiv. Dar principala caracteristică a fişelor este verbalizarea, copilul formându-şi imaginea perceptivă prin intermediul cuvântului, realizându-se astfel orientarea şi sistematizarea acţiunilor de observare. Copilul verbalizând asimilează şi îşi fixează noţiuni. Asmilarea cunoştinţelor cuprinse în fişe trebuie să se realizeze pe baza pregătirii anticipative pentru recepţie, stabilindu-se în prealabil suita acţiunilor de explorare. Prin instructajul verbal, formatorul dirijează acţiunile perceptive, arătându-i copilului ce şi cum să observe, asigurând astfel fixarea perceptului în registrul memoriei. Fişele ce se adresează învăţării perceptive conduc la creşterea capacităţii de diferenţiere, recunoaştere, identificare, oferind gândirii un material informaţional complex. Formatorul, prin instructajul verbal, trebuie să dirijeze efortul perceptiv în funcţie de natura şi gradul de dificuliate şi complexitate a imaginilor, amplificând spiritul de observaţie ce angajează resorturile gândirii şi imaginaţiei.O altă gamă de fişe se adresează atentei (fie voluntară sau involuntară, con-centrată sau distributivă), aceste fişe mobilizând şi energizând activitatea psihică a copilului, conducând la obţinerea unor rezultate deosebit de perfomante; prin aplicarea lor se urmăreşte crearea deprinderii de a fi atent (atenţia post-voluntară), încercând să înlăture instabilitatea psihomotorie proprie acestui stadiu de dezvoltare psihică (preşcolaritatea mare).În acest ghid mai există şi fişe care se adresează memoriei (logice, vizuale, auditive), formatorul trebuind ca prin verbalizarea imediată şi repetată a infor-maţiei şi în funcţie de particularităţile materialului, de organizarea şi structurarea lui, de gradul de familiaritate al acestuia, şi nu în ultimul rând, ţinând cont de particularităţile psihofizioiogice ale copilului, să valorifice formele productive ale memoriei (logică, de lungă durată etc.).Formatorul, cât şi copilul, în activitatea de predare şi în cea de asimilare se folosesc de limbaj. Reprezentările sunt generalizate când sunt evocate prin lim-

baj. Copilul rezolvă probleme cu ajutorul limbajului. Prin limbaj copilul comunică, exteriorizează procesele cognitive, afective, volitive. Prin cuvinte, copilul gândeşte mai uşor. Prin medierea limbajului, copilul îşi autoreglează comportamentul. Când am elaborai aceste fişe am ţinut cont de faptul că fiecare copil este posesor al unui limbaj individual prin asimilarea laturii fizice (fonetice), cât şi a celei semantice (a conţinuturilor cognitive).Am lăsat la final obiectivul principal pe care l-am urmărit: structurarea şi restructurarea gândirii copilului. Am încercat ca prin acest vast ansamblu deimagini să ne adresăm acţiunilor intelectuale ale copilului, să-l mobilizăm pe copil să-si exerseze potentele, să-i activăm operaţiile mentale care să-i permită înţelegerea, reformularea, aplicarea celor învăţate.Formatorul, în aplicarea setului de fişe, este obligat să reactualizeze datele experienţei de care dispune copilul, să facă apel la fondul de reprezentări, Ia datele memoriei. Acest material intuitiv s-a vrut amplu şi variat ca să-l antreneze pe copil în descoperire, în creaţie, deschizând rezervorul secret al acelei flexibilităţi mentale care să-i permită să asimileze şi să se acomodeze realului.Autor principal,profesor logoped (psiholog)Cioacă Beti-Ana

CAPITOLUL l - EVALUAREA EDUCATIVĂAcest capitol format din 15 fişe urmăreşte ca fiecare cadru didactic sau părinte (formatorii) să poată cunoaşte nivelul dezvoltării psihice la care a ajuns subiectul (copilul) pe o anumita treaptă a evoluţiei sale cronologice. Conform datelor oferite de psihologia copilului, între 5-7 ani, vârstele cărora ne adresăm, un copil ar trebui să posede un vocabular minim de 1500 de cuvinte, unul mediu de 2000, unul maxim de 2500 de cuvinte. Un formator trebuie să evalueze corect raportul, dintre limbajul acliv (care implică performanţa) şi cel pasiv (care este implicat în competenţă). Formatorul trebuie să urmărească dezvoltarea fluenţei verbale, a expresivităţii, intonaţiei, dezvoltarea abilităţii motorii, a capacităţii de concentrare a atenţiei dar şi a distributivităţii acesteia, a capacităţii de memorare şi stocare a informaţiilor (dar şi a capacităţii de reproducere, a interesului, imaginaţiei etc. Prin aceste fişe de evaluare a diferitelor calităţi ale vieţii pshice a copilului între 5-7 ani s-a urmărit ca formatorul să cunoască pragul maximal de unde va pomi "antrenamentul minţii", crearea unei atmosfere propice învăţării, care să introducă copilul prin joc şi curiozitate în galaxia cunoaşterii, totodată dezvoltându-i copilului capacilatea de autoevaluare. Comunicarea verbală ce se va realiza va forţa inteligenţa copilului să-şi ordoneze datele ce i se vor "implanta", efortul de a înţelege cerinţele acţionând asupra copilului într-un

mod formativ. Limbajul va influenţa dezvoltarea inteligenţei. Este foarte importantă medierea verbală a adultului. În comunicarea verbală cu copilul va interesa nu numai fluxul şi coerenţa vorbirii, dar şi comunicarea non-verbală (mimica, gestica). Este foarte important ca formatorul, în efortul său de construire a "profilului psihic normal dezvoltat al copilului să acţioneze în vederea diminuării impulsivităţii, a nerăbdării de a răspunde, învăţând copilul să analizeze cu grijă faţete problemelor ivite, să le decanteze prin filtrele înţelegerii.

FIŞA l - INVESTIGAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA (POVESTIRE "LA GRĂDINIŢĂ")

Această fişă ar trebui să înceapă sub forma unei conversaţii (întrebările ce vor dirija dialogul vor fi de genul:

Tu eşti mic sau eşti mare?; unde te afli acum?; în ce grupa eşti?; copiii aceştia unde crezi că sunt ?, ce fac ei ?

Notă: ar fi de dorit ca răspunsurile să fie înregistrate.

FIŞA 2 - INVESTIGAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI (FONETIC, SEMANTIC)

Instructaj verbal: "Pe fiecare rând sunt nişte desene; aş dori să-mi spui ce vezi; dacă nu cunoşti vreuna dintre imagini, nu te opri, spune-o pe următoarea- NOTĂ: dacă copilul nu cunoaşte cinci sau mai multe imagini se trece la următoarea etapă, aceea de investigare a capacităţii de memorare şi a aspectului foneticInstructaj verbal: "Acum te rog să fii atent; eu voi spune numele fiecărei imagini, iar tu trebuie să ţii minte cât mai multe denumiri; după ce voi termina de citit, tu va trebui să repeţi ceea ce am spus eu.

NOTĂ: cuvintele vor fi citile rar, fără schimbări de intonaţie, iar cu un arătător vor fi urmărite imaginile. În FIŞA DE EVALUARE INIŢIALĂ se vor nota:• numărul de cuvinte cunoscute• numărul de cuvinte necunoscute• numărul de cuvinte memorate• dificultăţile de pronunţie

NOTĂ-fiecare fişă în care desenele nu sunt colorate poate fi dată copilului în final pentru a fi colorată

FIŞA 3 - INVESTIGAREA NIVELULUI DE ÎNŢELEGERE SI A FLEXIBILITĂŢII GÂNDIRIIInstructaj verbal: "Ai în faţa ta 20 de desene; te rog să-mi arăţi: ciocanul, pieptenele, papucii, gura, şifonierul; acum vreau să-mi spui de ce avem nevoie de ochi, dar de creion, dar de ureche, de ce avem nevoie de pâine, ochelari?"

ÎN FIŞA DE EVALUARE INIŢIALA se notează integral răspunsurile

FIŞA 4 INVESTIGAREA CAPACITĂŢII DE A SE ORIENTA ÎN SPAŢIU: INVESTIGAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

Instructaj verbal: "Aceată fişă este împărţită în două părţi egale printr-o linie; spune-mi ce se află desenat în partea dreaptă a fişei; colorează imaginile din partea stângă; NOTĂ - în FIŞA DE EVALUARE INIŢIALA se va consemna: dacă copilul se orientează in spaţiu şi numărul de cuvinte cunoscute.

FIŞA 5 şi FIŞA 6 - RECUNOAŞTEREA PROPRIULUI SEX ŞI A SEGMENTELOR DES CARE ESTE FORMAT CORPUL

Aceste fise vor debuta prin conversaţii: tu eşti fetiţă sau băiat?; mai ai fraţi, surori?; din ce este format corpul nostru?; câte mâini ei? etc.

La fişa 5 copilului i se va da ca sarcină şi unirea liniilor punctate printr-o linie continuă, iar apoi, pe o foaie albă i se va cere copilului să se deseneze pe sine însuşi.

La fişa 6 i se va cere copilului să decupeze corpul desenat şi să reconstituie copilul

În FIŞA DE EVALURE INIŢIALĂ se va consemna dacă copilul îşi cunoaşte sexul, erorile sau omisiunile din desen, dacă copilul este dreptaci sau stângaci, timpul de execuţie a asamblării părţilor componente ale corpului omenesc, omisiunile sau erorile în reconstituire.

FIŞELE 7, 8, 9, 10, H, 12, 13 INVESTIGAREA CAPACITĂŢII DE CONCENTRARE ŞI DE DISTRIBUŢIE A ATENŢIEI

Fişele 7,8 constau în decuparea celor două capete (figuri) şi asamblarea lor, suprapunându-le peste figurile din fişa 8. Fişa 9 constă din descoperirea lacunelor existente pe un anumit chip. Fişa 10 constă tot din descoperirea (dar şi completarea) lacunelor, în partea stânga fiind modelul. Fişa 11 conţine mai multe rânduri, pe fiecare rând trei obiecte fiind identice, iar copilul primind ca sarcină colorarea lor cu o anumită culoare. Fişele 12 şi 13 nu presupun completarea lacunelor, ci doar decupaj şi suprapunere peste figurile identice.

FIŞA 14 - INVESTIGAREA CAPACITĂŢII DE A MEMORA - INSTRUCTAJ VERBAL:Pe această fişă sunt nişte semne mari şi mici (i se arată); fiecărui semn îi corespunde un obiect; uite, acestui semn îi corespunde o cană etc.; tu trebuie să ţii minte ordinea semnelor (mari şi mici) pe fiecare rând; vei primi o foaie pe care tu va trebui să desenezi semnele aşa cum le-ai văzut; după ce le desenezi va trebui să-ţi aduci aminte ce a fost desenat în dreptul fiecărui semn; iar dacă poţi, poate vei putea şi tu să realizezi alte desene pornind de la aceste semne" - ÎN FIŞA DE EVALUARE INIŢIALĂ se vor nota erorile, omisiunile, ezitările (NOTA - această fişă se adresează şi abilităţii motorii şi imaginaţiei).

FIŞA 15 - INVESTIGAREA CAPACITĂŢII DE ÎNŢELEGERE ŞI A FLEXIBILITĂŢII GÂNDIRIIInstructaj verbal: "Aici sunt desenate o mulţime de obiecte, unele cunoscute, altele mai puţin cunoscute; eu o să-ţi spun un cuvânt şi tu o să cauţi desenul pe care o să-l colorezi cu culoarea indicată de mine; ce a rămas necolorat?; poţi să-mi spui ceva despre aceste obiecte?" –În FIŞA DE EVALURE INIŢIALĂ se va nota dacă copilul înţelege sarcina, dacă cunoaşte culorile, numărul de cuvinte cunoscute.

CAPITOLUL II - ÎNVĂŢAREA PERCEPTIVĂAcest capitol cuprinde un set de 41 de fişe ce urmăresc dezvoltarea planului perceptiv şi activarea reprezentărilor, ştiind că la vârstele cărora ne adresăm (5-7 ani) percepţia formelor, a poziţiei, a spaţiului şi timpului încep să devină operante, în această etapă formativă copiii acumulând prin joc şi experienţă constanţe perceptive. Ceea ce nu trebuie să uităm în calitate de formatori este faptul că în câştigarea invarianţilor perceptivi este implicală şi operarea cu limbajul. Un important rol în dezvoltarea planului perceptiv la aceste vârste o are acţiunea (jocul) ce solicită supleţe, rapiditate, echilibrul în mişcare, coordonare oculo-motone, cât şi audio-motorie, evaluarea spaţialităţii, etc, Prin acest set de fişe se urmăreşte crearea acelor calităţi ale percepţiei şi spiritului

de observaţie necesare în viitoarea activitate a micului şcolar: integralitatea, selectivitatea, şi aşa mai departe.

FIŞELE 16, 17 - FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA COORDONARE OCULO - MOTORIEInstructaj verbal: "în partea stângă a fişei sunt nişte puncte unite prin diferite tipuri de linii (culcate, drepte, oblice, frânte); tu trebuie să reproduci modelul în partea dreaptă a fişei."

FIŞA 18 PERCEPEREA CORECTĂ A POZIŢIEIInstructaj verbal: "în partea de sus a fişei sunt nişte omuleţi; unii stau în picioare (vertical), alţii sunt culcaţi (sunt în poziţie orizontală); hai să colorăm cerculeţele oamenilor ce s-au culcat cu roşu, iar cerculeţeie celor care stau în picioare cu albastru; în continuare va trebui să colorezi toate obiectele ce sunt în poziţie orizontală cu roşu, iar cele care sunt în poziţie verticală cu albastru".

FIŞA 19 PERCEPŢIA CULORILORInstructaj verbal: "Această fişă este împărţită în două; în partea stângă sunt şase spaţii colorate; tu va trebui să numeşti culorile pe care le vezi; în partea dreaptă este un cerc care-ţi arată că două culori ce se amestecă ne pot da o nouă culoare; tu va trebui să rezolvi exerciţiul de jos; vom colora dreptunghiul alb cu galben şi apoi cu roşu; ce culoare ţi-a ieşit? hai să căutăm această culore în cercul cromatic; deci roşu si galben combinate ne dau culoarea portocalie; tot aşa vom rezoiva şi cu celelalte dreptunghiuri albe".

FIŞELE 20, 21, 22,23,24, 25, 26 - PERCEPŢIA FORMELORÎn primele trei fişe sunt câteva din figurile geometrice (cerc, pătrat, triunghi); se va introduce noţiunea de figură geometrică şi cea de titlu; copilului i se va cere să coloreze doar figurile geometrice care sunt aidoma cu cea din titlu; în Fişele 23, 24, 25 copilul va fi solicitai să coloreze cercurile, triunghiurile sau dreptunghiurile; în Fişa 26 se va observa dacă copilul şi-a însuşit aceste noţiuni, cerându-i-se să coloreze acele fiinţe care se află în triunghiuri, apoi în pătrate, apoi în cercuri şi la sfârşit în dreptunghi.FIŞELE 27,28 - PERCEPŢIA MĂRIMILORInstructaj verbal "În aceste fişe sunt desenate lucruri mici, lucruri mari şi lucruri nici prea mici şi nici prea mari, mijlocii ca mărime; colorează toate lucrurile mici, foarte mici; acum colorează lucrurile cele mari; ce lucruri ţi-au rămas necolorate? ce mărime au acestea?" NOTĂ - in Fişa 28 se pot introduce gradele de comparaţie (cel mai marec, cel mai mic).

FIŞELE 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41 - PERCEPŢIA SPAŢIULUI ŞI ORIENTAREA SPAŢIALĂÎn fisele 29, 30, 31 copilului i se va cere să recunoască ce este în dreapta sau în stânga (de exemplu: colorează copilul care se află în dreapta fetiţei, in ce mână ţine fetiţa florile, cu ce mână arată fetiţa trompeta); în Fişa 32 este desenată o grupă de copii care se află în timpul orei; doamna educatoare citeşte o poveste; copilului i se va cere să coloreze doar copiii care sunt atenţi; în Fişa 33, în partea de sus sunt nişte fetiţe; unele merg spre dreapta, altele spre stânga; copilul trebuie să coloreze cu galben rochiţele copiilor care merg spre dreapta şi cu verde rochiţele copiilor care merg spre stânga; în partea de jos sunt două palme; copilul va fi rugat să-şi suprapună palma dreaptă peste palma dreaptă din desen şi palma stângă a sa peste cea stângă desenată; în Fişa 34 sunt diferite lucruri ce se îndreaptă spre dreapta sau spre sânga; copilul trebuie să coloreze doar pe cele care se îndreaptă spre dreapta; în Fişele 35, 36 obiectele se află în diferite poziţii (în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, între); în Fişa 37, în partea stângă se află un dulap; ce se află pe raftul din mijloc; dar pe raftul de deasupra acestuia?; dar pe raftul de dedesubt?; acum o să decupăm imaginile care se află dedesubt şi o să aşezi obiectele pe rafturile dulapului din dreapta aşa cum îţi voi spune eu; în Fişa 38 sunt trei sfori; copilului i se va cere să deseneze primul obiect (un balon, o frunză, o stea; în Fişa 39 copilul va fi rugat să deseneze obiectul din mijloc (un creion, un baston, o păpuşă); în Fisa 40 i se va cere să deseneze ultimul obiect (un pomişor, o minge, un om de zăpadă); în fişa 41 i se va cere să coloreze primul ştrumf cu albastru, ultimul cu verde şi ceilalţi, care se afla în mijloc, cu galben.

FIŞELE 42,43, 44, 45,46,47, 48, 48, 50 - DISCRIMINARE AUDITIVAîn Fişele 42, 43, copiii vor exersa auzul foncmatic: Fişele 44 - 50 vor pune copilul în situaţia să discrimineze cu ce sunete încep cuvintele, fiecare sunel fiind reprezentat grafic printr-un desen şi corespondentul lui grafic (litera); în Fisa 51 i se va cere copilului că coloreze cuvintele ce vor fi spuse în şoaptă.

FIŞELE 52, 53, 54, 55, 56, 57 - DEZVOLTAREA RAŢIONAMENTULUI PERCEPTIV ŞI SPIRITULUI DE OBSERVAŢIEîn Fişa 52 i se va cere copilului să coloreze cu aceeaşi culoare figurile perechi, el trebuind să răspundă care dintre obiecte nu are pereche; sarcina pentru Fişa 53 va fi să caute în partea dreaptă a fişei imaginea identică cu modelul aflat în caseta din stânga; Fişa 54 va solicita copilului şi abilitatea motorie, el trebuind să decupeze imaginile care se află în partea de jos a fişei, pentru ca apoi că le aşeze în casetele goale, acolo unde se găseşte perechea fiecăreia; Fişele 55 şi

56 au ca sarcină decuparea imaginilor din Fişa 55 şi suprapunerea lor peste casetele identice din Fişa 56; ceva mai complicată este Fişa 57; aici i se cere copilului sa urmărească cu atenţie desenul din titlu şi să observe şi să coloreze ceea ce este modificat în desenele de sub titlu.

CAPITOLUL III - ÎNVĂŢAREA VERBALĂÎn cele 21 de fişe ale acestui capitol se solicită copilului exersararea unei comunicări fluente si coerente, anihilarea inhibiţiilor în comunicare, diminuarea impulsivităţii, stimularea creativităţii în exprimarea orală, îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv cu substantive comune şi substantive proprii, verbe şi adverbe, adjective, numerale; pe lângă faptul că s-a urmărit să se creeze copilului capacitatea de a se exprima corect printr-o înlănţuire logică a ideilor în propoziţii şi fraze, cu respectarea intonaţiei, ritmului, accentului s-a pus accent şi pe aspectele structurii gramaticale române, copilul trebuind să-şi însuşească de acum noţiunile de singular - plural, acordul subiectelor cu predicatele, diminutivele, antonimele, omonimele, sinonimele etc.

FIŞA.57 - DEZVOLTAREA CAPACITATE DE EXPRIMARE FLUENTĂ ŞI COERENTĂ(Povestire - "în familie") - această fişă poate debuta printr-o conversaţie privind viaţa sa de (în) familie; despre membrii familiei, numele lor, ocupaţiile; apoi, copilului i se va solicita să povestească ceea ce vede în desen:NOTĂ - copilului i s-ar putea cere în finalul povestirii să realizeze pe o coală de hârtie tabloul familiei sale, acest desen putându-ne furniza date privind percepţia eu-lui în familie, relaţiile afective cu ceilalţi membri.

FIŞELE 58. 59-ADJECTIVUL; PROPOZIŢIA; SUBSTANTIVUL PROPRIU; PREPOZIŢIAInstructaj verbal: "în partea de sus a fişelor sunt desenate diferite fiinţe şi lucruri; fiecare obiect poate să aibă o însuşire; deci, noi trebuie să spunem cum poale fi obiectul sau fiinţa desenată (exi maimuţa esle... inteligentă, căprioara este blândă, şarpele este veninos etc.); aşa va trebui să procedezi şi tu; să spui cum pot fi: hipopotamul, foca etc. – NOTĂ - Această primă etapă poate fi continuată cu jocuri exerciţiu sau competiţii; în partea de jos a fiecărei fişe se găsesc nişte copii care fac diferite lucruri; fiecare copil are un nume, aşa cum ai şi tu; acum (după ce a spus numele copilului dintrr-o casetă) va trebui să spunem ceva despre el – NOTĂ - copilului i se pun întrebările care vor susţine răspunsurile. Exemplu Unde aruncă mingea Cosmin ? sau "Unde agaţă Raluca haina?" etc.)

NOTĂ pentru Fisa 59 copilul poate fî lăsat să răspundă singur; se pot organiza concursuri.

FIŞA 60 - DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE FLUENTĂ ŞI COERENTĂ(Povestire "în excursie") - idem Fişa 57; NOTĂ - se vor explica cuvinte noi (potecă, creste, rucsac, binoclu, ghid).

FIŞELE 61,62 - CUVÂNT - SILABE; CUVÂNT - ADJECTIVInstructaj verbal: "Pe aceste fişe sunt mai multe desene (imagini); fiecare imagine este redată printr-un cuvânt, iar fiecare cuvânt este format din silabe; noi trebuie să spunem rar cuvântul şi în timp ce îl spunem să batem din palme de câte ori deschidem gura" – NOTĂ -copilul va fi ajutat doar la Fişa 61, iar în final i se poate care copilului să coloreze doar imaginile formate dintr-o singură silabă; la Fişa 62 i se poate cere copilului să găsească însuşiri potrivite pentru 10 imagini, atrăgându-i-se atenţia că nu are voie să repete nici o însuşire (deci, un concurs); la acest concurs copilul va totaliza maximum de 10 puncte şi i se va atrage atenţia că va primi o nota ca la şcoală (n.n. - copilul în prag de şcolarizare devine interesat de notă, aceasta fiind o formă de recompensare a efortului său).

FIŞA 63- ÎNSUŞIREA ADVERBELOR DE TIMP (DIMINEAŢA-SEARA, DEVREME -TÂRZIU)Copilului i se va atrage atenţia că o fetiţă (Monica) desenează două tablouri cu cele două momente ale zilei: ziua şi noaptea; copilului i se va cere să povestească ce tablouri face Monica pentru a ne demonstra că este zi şi ce tablouri face pentru a ne arăta că este noapte; dar ziua şi noaptea au şi ele elementele lor (devreme, târziu; dimineaţa, seara); se vor purta conversaţii, copilul fiind pus în situaţia de a povesti ce face el însuşi în diferite momente ale zilei.

FIŞA 64 - ARANJAREA IMAGINDLOR ÎN SUCCESIUNEA LOGICĂ: POVESTIREInstructaj verbal: "Pe el îl cheamă lonuţ; hai să-i colorăm părul negru (deci lonuţ este brunet) şi pijamaua cu roşu; acum o să decupăm cele patru casete urmărind liniile punctate; noi trebuie să aranjăm imaginile în ordinea în care se vor desfăşura acţiunile şi să povestim ce face Ionuţ. În final i se va cere copilului să pună un titlu povestirii.

FIŞELE 65, 66 - DIMINUTIVELEInstructaj verbal: "Orice lucru este alintat când este mic, foarte mic; de exemplu lui Miliai care este în grupa mică îi spunem Mihăiţă, deci îl alintăm;

acum hai să alintăm cuvintele din imagini; deci eu spun fluture, iar tu spui... (se aşteaptă răspunsul); NOTĂ - copilul va fi ajutat doar la planşa 65 în rezolvarea acesteia; Ia Fişa 66 copilul poate fi antrenat într-un joc (concurs).

FIŞA 67 - FLUENŢĂ VERBALĂ: ACTIVIZAREA ŞI DEZVOLTAREA VOCABULARULUI

("La circ" - povestire) - se realizează aidoma fişelor anterioare; se introduc noi cuvinte şi se explică (clovn, dresor, acrobat, scamator, arenă).

FIŞELE 68, 69 - SINGULAR - PLURAL: ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATULInstructaj verbal: "în partea stângă a fişei este desenat un sac, iar în partea dreapta sunt mai mulţi... (se aşteaptă răspunsul); colorează sacii cu maro; dedesubtul sacului vezi o... ; unde vezi mai multe....?; colorează lumânările cu portocaliu (şi aşa mai departe); după ce le colorează şi se spun corect numele cuvintelor la singular şi la plural, se va trece la cea de-a doua etapă; hai să spunem ceva despre sac; apoi o să spunem ceva despre saci (etc.) NOTĂ - fişa poare constitui o bază pentru un concurs sau un joc - exerciţiu.

FIŞA 70 - POVESTIRI TERMINATE ŞI NETERMINATEPe această fişă sunt imagini din trei povestiri româneşti: "Punguţa cu doi bani şi "Capra cu trei iezi" de Ion Creangă şi "Fata moşului şi fata babei" de Petre Ispirescu. La început i se va povesti copilului prima poveste integral, copilul fiind rugat să o reproducă în totalitate; şi a doua poveste va fi spusă integral, dar coplului i se va cere să povestească partea a doua a poveştii; ultima povestire nu se va povesti, considerându-se că la aceste vârste copilul ar trebui să o cunoască; astfel i se va oferi copilului ocazia de a o povesti independenl; în final, se vor accentua trăsăturile de caracter ale personajelor şi se va atrage atenţia asupra ideii morale care se desprinde din fiecare poveste.

FIŞELE 71,72 - ANTONIMEInstructaj verbal: "Noi am învăţat că fiecare lucru poate să aibă o însuşire sau mai multe; de exemplu un măr poate iî roşu, verde, gustos, mare, viermănos etc.; dar fiecărei însuşiri i se poate opune o alta; e ca şi cum am privi lucrurile într-o oglindă cu două feţe; pe o faţă ar apare lucrurile frumoase, iar pe cealaltă faţă lucrurile urâte; de exemplu eu pol să spun că un copil este harnic, iar altul nu este harnic, ci este... (se aşteaptă răspunsul); dacă copiii nu răspund ei vor fi ajutaţi; şi acum să privim aceste desene: un copil râde - spunem noi că este vesel - celălalt copil nu râde, căci este...:

NOTĂ - copiii vor fi ajutaţi doar la fişa 71.

FIŞA 73 - FLUENŢĂ VERBALĂ: EXPRESIVITATEA VORBIRII; CREATIVITATE LINGVISTICĂInstructaj verbal: ("în grădina zoologică" - povestire) - "Noi am mai avut prilejul să povestim diferite întâmplări (din viaţa de familie, dintr-o excursie sau de la circ); acum ne aflăm la grădina zoologică; ce animale vezi în această mică grădină zoologică? animalele parcă râd; hai să încercăm o mică conversaţie ca şi cum fiecare dintre noi ne-am fi transforma într-un animal şi să aflăm de ce râd animalele" NOTĂ - dacă copiii nu pot începe un dialog, adultul va începe ei dialogul, lăsând copiii să-l continuie.

FIŞA 74 - OMONIMEInstructaj verbal: "Pe acesta fişă sunt desenate cuvinte care au aceeaşi formă, dar diferitele înţelesuri; de exemplu când spun "mare" mă pot gândi la o întindere de apă sau la ceva de o dimensiune mare; hai să ne uităm la primele două imagini, în amândouă avem cuvântul "port"; prin acest cuvânt pot înţelege locul unde se opresc vapoarele pentru a încărca sau decărca marfa sau portul naţional al unui popor; acum hai să formulăm propoziţii cu acest cuvânt şi-n fiecare propoziţie cuvântul să aibă alt înţelesNOTA: copilul va fi ajutai să-şi însuşească omonimele; se vor căuta şi alte cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri.

FIŞA 75 CREATIVITATE LINGVISTICĂInstructaj verbal: "Pe această fişă sunt nişte versuri neterminate; tu trebuie să colorezi desenul care s-ar potrivi în ultimul vers, la final; de exemplu eu spun "Dimineaţa când mă scol/ Repede pe dinţi... ce fac? (Mă frec, mă rănesc sau mă spăl?); tu trebuie să alegi din cele trei cuvinte doar pe cel care se potriveşte cu "mă scol"; dacă copiii au reuşit să dea răspunsul corect se va trece în exersarea creativităţii lingvistice prin aplicarea fişei.

FIŞA 76 - ÎNŢELEGEREA VERBALĂ (GHICITORI CU RĂSPUNSUL REPREZENTAT GRAFIC - ANEXA NUMĂRUL 1)I se va citi copilului o ghicitoare şi i se va solicita răspunsul; copilul trebuie să-l coloreze.FLUENŢĂ VERBALĂ("La şcoală" - povestire) – se va realiza sub forma unei conversaţii.

CAPITOLUL IV - ÎNVĂŢAREA CONCEPTUALĂCele 39 de fişe au drept obiectiv esenţial însuşirea noţiunilor, principiilor, legilor, căutând să ajute copilul să iasă din imediatul concret, să realizeze o reflectare dirijală a realităţii, să surprindă nu singularul, accidentalul, ci ceea ce este esenţial şi general. Ţinând cont că în învăţare gândirea este una din premisele şi suporturile ei, că în învăţare constituim şi dezvoltăm operaţiile gândirii, am conceput aceste fişe ca un mod de exersare şi organizare a acţiunilor mentale, învăţarea cognitivă ar reprezenta în opinia noastră (şi nu numai) formarea conştientă a conceptelor şi operaţiilor mentale, fluidizarea gândirii, crearea unei gândiri divergente, aceste fişe dezvoltând atât strategii algoritmice (pas cu pas), cât şi euristice (de descoperire şi creaţie). Considerăm că este necesar să recurgem la o învăţare formativă (şi nu formală) care să fie capabilă să-i permită copilului să asimileze cunoştinţe, care să-i permită înţelegerea, explicarea, reformularea celor învăţate, care să-i dea supleţe gândirii.

FIŞA 79 - DEZVOLTAREA FLEXIBILITATE GÂNDIRE (PROBA SIMILITUDINII)Instructaj verbal: "Am desenat pe cele cinci rânduri o mulţime de lucruri; Pe fiecare rând este însă un desen ce nu trebuia să fie acolo; citeşte-mi ce imagini vezi pe primul rând; acum, gândeştc-te, ce n-ar fi trebuit să fie desenat? (în cazul în care copilul nu va realiza că floarea nu-şi avea locul între celelalte desene, el va fi ajutat şi i se va argumenta de ce nu este locul florii acolo); se trece la următorul rând, dar de data aceasta copilul nu va mai fi ajutat, i se va cere copilului să justifice fiecare răspuns NOTĂ: dacă copilul nu pote justifica i se vor pune întrebări ajutătoare, până când copilul va reuşi singur să afle răspunsul.

FIŞA 80 DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A FI ATENTInstructaj verbal: "Te rog fii foarte atent! Pe această planşă sunt desenate mai multe lucruri: cocoş, pară, bec, ciupercă, minge, câine, peşte, rândunică, umbrelă, numai că fiecare este împărţit în două părţi egale; tu va trebui să colorezi cu aceeaşi culore cele două părţi ale aceluiaşi obiect: Deci, să începem (colorează cele două jumătăţi ale cocoşului cu portocaliu, ale peştelui cu albastru şi aşa mai departe) NOTA: este preferabil să i se indice cel puţin cinci obiecte pe care să le coloreze cu următoarele culori: portcocaliu, albastru, verde, maro, negru, galben. Celelalte imagini care nu au fost cuprinse în indicaţii vor fi colorate aşa cum va dori copilul.

FIŞA 81 PROBA ATENŢIE DISTRIBUTIVAInstructaj verbal: "în această fişă sunt imagini perechi; dar uneia îi lipseşte ceva; te rog să completezi desenul (NOTĂ - această probă poate fi şi un exerciţiu grafic).FIŞA 82 PROBA ATENŢIE DISTRIBUTIVĂ: NOŢIUNEA DE JUMĂTATEInstructaj verbal: "Noi am învăţat despre figuri geometrice; şi pe această fişă, sunt nişte figuri geometrice pe care noi le-am învăţatNOTĂ - se verifică dacă şi-a însuşit figurile geometrice solicitându-i-se să pună în cerc un O, în triunghi un X şi în pătrat semnul +); acestea sunt jumătăţi de... (se aşteaptă răspunsul); câte jumătăţi ai colorat?; câte cercuri poţi face din aceste jumătăţi (semicercuri)?"

FIŞELE 83, 84, 85 - DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A MEMORA VIZUALInstructaj verbal: "Hai să privim cu atenţie lucrurile desenate în această fişă (83); acum le vom spune numele şi le vom colora; în următoarea fişă sunt desenate aceleaşi lucruri, dar lipsesc două; poţi să le spui numele?; în ultima fişă lipsesc patru obiecte; care sunt acestea?"

FIŞA 86 - DEZVOLTAREA FLEXIBILITĂŢII GÂNDIRII, IMAGINAŢIEI, FLUENŢEI VERBALEInstructaj verbal: "Ioanei îi plac baloanele; ea are un bun prieten: căţeluşul Bruni; am să vă rog pentru început să coloraţi petele căţelului dalmaţian, jacheta, fustiţa şi balonul; în continuare vom decupa urmărind liniile punctate cele patru careuri; în al patrulea careu vom desena urmarea întâmplării, bineînţeles, după ce am aşezat în succesiune logică imaginile şi le-am şi povestit."

FIŞA 87 - DEZVOLTAREA MEMORIEI VIZUALE ŞI A IMAGINAŢIEI Instructaj verbal: "Uită-te cu atenţie la aceste desene: crezi că ai ţinut minte toate semnele? NOTĂ - dacă copilul ne spune că "NU" i se mai arată o data fişa); Acum vei primi o foaie albă pe care tu va trebui să reproduci semnele văzute (NOTĂ - nu contează ordinea în care vor fi reproduse. Acum, am să te rog să încerci să faci câte ceva din aceste semne; uite, din acest desen putem face o uşă; dar din acest semn ?

FIŞA 88 - DEZVOLTAREA FLEXIBILITĂŢII GÂNDIRII: FLUENŢA VERBALĂ

Instructaj verbal: "A venit iarna! Iată patru imagini pe care tu trebuie să le aşezi în ordinea firească; este prima ninsoare; lonuţ se pregăteşte să meargă la sâniuş".FIŞA 89- CUNOAŞTEREA MOMENTELOR ZILEI: FLUENŢA VERBALĂInstructaj verbal: "Vasilică merge în flecare zi la grădiniţă, iar seara se întoarce acasă; noi trebuie să decupăm imaginile şi să le aşezăm în ordine logică; apoi vom povesti ce se întâmplă în fiecare secvenţă a zilei".FIŞELE 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99„100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107 - FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA NOŢIUNILOR (specii, subspecii)

FIŞELE 90, 91 - RECHIZITE - JUCĂRIIInstructaj verbal: "Acum suntem la grădiniţă şi ca orice copil la vârsta asta ne jucăm; cu ce ne jucăm?; mai avem puţin şi vom fi şcolari; şi când vom fi la şcoală ne vom mai şi juca dar mai ales vom învăţa; în prima fişă ţi-am desenat un dulap pe rafturile căruia sunt şi jucării şi un birou pe care avem rechizile (adică obiecte ce-i servesc şcolarului să înveţe); pe raftul de sus al dulapului, între cărţile de poveşti vreau să-mi desenezi nişte cuburi; pe raftul de jos, lângă casetele cu desene animate, vreau să-mi desenezi o tobă; pe birou vreau să-mi desenezi un creion şi o pensula; Acum vom examina Fişa 91; colorează jucăriile; ce ţi-a rămas necoloral?; poti să-mi spui ceva despre rechizite; ce facem cu fiecare în parte (numărătoare, pensulă, cărţi şi caiete, creion, ascuţitoare, acuarele, linie).

FIŞA 92 - ÎMBRĂCĂMINTE, ÎNCĂLŢĂMINTEInstructaj verbal: "în partea de sus a fişei sunt desenaţi doi copii: o fetiţă şi un băiat; în căsuţele de jos sunt desenate obiecte cu care se îmbracă (haine, îmbrăcăminte) sau se încalţă (încălţăminte) cei doi copii; colorează îmbrăcămintea şi încălţămintea fetiţei cu roşu; acum spune-mi cu ce se îmbracă Gigel (băiatul)".

FIŞELE 93, 94 - APARTAMENTUL (ÎNCĂPERI); MOBILIERInstructaj verbal: "Fiecare dintre noi avem o locuinţă, fie într-o casă mică (poate să fie o casă la ţară sau o vilă), fie într-un bloc; mai exact, noi locuim într-un apartament; un apartament este format din mai multe camere (încăperi): dormitoare, sufragerie, bucătărie, baie, holuri, cămări etc. În această Fişă (93) este desenată o secţiune dintr-o casă care conţine cinci încăperi: hol, dormitor, sufragerie, baie, bucătărie; arată-mi încăperile pe care ţi le spun (NOTA - se poate începe cu o conversaţie privind locuinţa copilului); următoarea fişă este formată din mai multe careuri (casete) în care sunt

desenate obiectele cu care ne putem mobila diferitele camere; fiecare desen aparţine unei camere; tu trebuie să-mi spui ce obiecte de mobilier punem în fiecare cameră; crezi că un pat îl putem pune în baie sau o noptieră în bucătărie?"

FIŞELE 95,96,97,98, 99 - SPECII - SUBSPECII (Animale, păsări, insecte)în Fişele 95 şi 97 sunt reprezentate pădurea şi ograda; animalele şi păsările sunt fie sălbatice, fie domestice; sarcina: colorează animalele/ păsările domestice şi pune-le după ce le decupezi în ogradă; apoi colorează şi decupează animalele şi păsările sălbatice şi pune-le în pădure; în Fişa 99 există o grădină cu o mulţime de fiori; copilul trebuie să le spună numele; după aceea va trebui să spună numele insectelor pe. care le poate întâlni în grădină; i se poate cere copilului să coloreze florile sau insectele pe care le spune formatorul; i se mai poate cerc să spună ce sunete scot diferite animale sau păsări.FIŞA 100 FRUCTE - LEGUMEInstructaj verbal: "Hai să privim fişa cu atenţie! în partea de sus sunt două desene în care vedem oameni în livadă sau pe parcele, în grădină; colorează aceste desene; hai sa desenăm în livadă nişte crengi pe care stau agăţate nişte cireşe, iar în grădină nişte morcoviori; în partea de jos, în casete sunt desenate fructe şi legume; unde cresc fructele?; colorează doar fructele; acum, colorează şi legumele; ce putem face din căpşuni? dar din varză?" :

FIŞA 101- MIJLOACE DE TRANSPORT (VEIflCOLE)Instructaj verbal: "Noi putem călători pe pământ, pe apă, în aer (şi cliiar sub pământ sau sub apă); îm prima casetă mare avem nişte şine ce intră într-un tunel; colorează mijloacele de transport ce merg pe şine (fie prin tunel, fie pe străzile oraşului); în a doua casetă avem o intersecţie de străzi înîr-un oraş; colorează mijloacele de transport ce le putem întâlni în oraş (dar nu pe şine); în ultima casetă mare avem apa şi cerul; colorează mai întâi mijloacele de transport ce merg pe apă, apoi cele care zboară".21

FIŞA 102- MESERII - UNELTEInstructaj verbal: "Fiecare om când este mare (adult) trebuie sa muncească, să-şi câştige "pâinea" pentru el şi familie în mod cinstit (NOTA - şi pentru învăţarea acestor noţiuni se poate începe printr-o conversaţie privind ocupaţia părinţilor); în partea de sus sunt desenaţi şase oameni fiecare având câte o meserie; poţi să-mi spui cum se numeşte meseria fiecăruia?; dar, ca să practici o meserie ai nevoie de o unealtă sau mai multe; hai să vedem care-i unealta acestui om? Ce alte meserii mai cunoşti?; ce alte unelte mai cunoşti?"FIŞA 103 CONSOLIDAREA ŞI VERIFICARĂ ÎNSUŞIRE NOŢIUNILOR ÎNVĂŢATE

Instructaj verbal: "Citeşte imaginile desenate pe primu! rând; colorează insecta; citeşte al doilea rând; colorează fructa; citeşte al treilea rând; colorează unealta; citeşte ultimul rând; colorează leguma; acum spune-mi toate obiectele de mobilier desenate; apoi, spune-mi ce păsări vezi; spune-mi o propoziţie în care să fie numele mijlocului de transport".FIŞELE 104, 105, 106, 107 - ANOTIMPURILEInstructaj verbal; "în aceste cercuri sunt desenate diferite lucruri; în cercul cel mai mic este calendarul din care rupem noi filele ca să vedem ce zi urmează; în cercul mijlociu sunt nişte desene în care avem câte un desen pentru fiecare anotimp (pentru toamnă - pioaia; pentru iarnă - fulgerul; pentru primăvară - ghiocelul şi pentru vară -poate întâmpla în fiecare anotimp; hai să vedem ce se întâmplă toamna (se coc fructele; copiii încep şcoala; pleacă stolurile de păsări călătoare, şi aşa mai departe) (NOTĂ - copii pot primi o foaie albă în care vor desena în ordine simbolurile celor patru anotimuri; în fişa aceasta (105) în cele patru careuri sunt copii care fac diverse lucruri în fiecare din cele patru anotimpuri; colorează imaginea în care se află tabloul de toamnă; în fişele următoare sunt paîru măşti (măştile anotimpurilor); tu poţi să le colorezi şi apoi să le decupezi urmărind i inia punctată.FIŞELE 108 -' 117 - CALCULUL ARITMETICInstructaj verbal: "în această fişă sunt cinci fetiţe şi cinci băieţi; fiecare poartă un număr (Fişa 108} - Ioana poartă numărul î, Andreeapoartă numărul... (NOTĂ - copilul trebuie să spună numele fiecărui copil şi să completeze cercurile goale cu numerele care urmează); în fisa aceasta (109) în cele patru casete sunt nişte desene; fiecărui desen îi corespunde un număr (înscris în cerculeţ în partea de jos; copilului i se va cerc să coloreze cerculeţul cu o anumită culoare şi cu aceeaşi culoare caseta în care sunt tot atâtea elemente cât arată numărul; în Fişa 110, în titlu este un ceas pe ecranul căruia sunt scrise toate numerele; în partea de jos sunt sase ceasuri; pe cadranul fiecăruia lipseşte o oră; copilul trebuie să pună numărul care lipseşte; în această fişă (! 11) i se va cere copilului să unească punctele în ordinea de la l la 10 şi astfel va afla ce desen va ieşi; Fişa aceasta este puţin mai complicată (l 12); este vorba de un concurs de alergări (un maraton); în partea de sus este pista pe care sunt înscrise numerele de la l la 10; în partea de jos sunt casete în care sunt diferite animale, pasări, insecte, care poartă un număr, i se va cere copilului să coloreze cu aceeaşi culoare caseta cu numărul de pe pistă şi fiinţa care poartă acelaşi număr; Fişa 113 are în partea de sus 10 ursuleţi numerotaţi; fiecare ursuleţ vrea o jucărie; ce jucărie va primi fiecare?; ursuleţul cu

număra! ... va primi o...; colorează jucăria lui cu culoarea...; în fişa aceasta (114) sunt două trenuri; unul urcă şi atunci vom colora vagoanele într-o ordine crescătoare (de la l Ia 10) aşa cum îţi voi spune eu; un trenuleţ coboară spre mare şi aici vom colora vagoanele după indicaţia mea de la 10 la l, în ordine descrescătoare (de la 10 la 1); în Fişa 115 sunt în casete desenate diferite lucruri; noi trebuie să punem numărul de lucruri (fiinţe) pe care le vedem în pătrăţelul care se află in partea dreaptă sus; care sunt cele mai multe?; care sunt cele mai puţine?; care sunt egale ca număr?; colorează-îe!; în Fisa 116 este un brad de Crăciun, cu globuri, steluţe, lumânări, jucării; colorează cum îţi voi spune eu (l cu roşu, 2 cu galben, 3 cu verde, 4 cu albastru, 5 cu maro); Fişa 117 este tot o fişă numai pentru colorat; aici sunt numere de la l la 7 (vom colora conform planşei 19).

ANEXAIGHICITORI

1. Cine poate să-l ajungă/ Pe acest alergător / care-şi poartă puii-n pungă ?2. Le vedem prin flori/ Căutând comori./ De nu le dăm pace/ Ne-nţeapă cu ace.3. Nu e ţap, dar are coarne/ Şi prin lanuri iute sare.4. Vine îndrăgeşte focul/ Şi-şi spală mereu cojocul?/ Toarce-ntruna cu mult spor/ Fără furcă şi fuior.5. Cine e la cap domniţă şi la coadă furculiţă?6. Care-i pasărea pribeagă/ Care zboară ziua-ntreagă/ Tot strigându-şi numele ?7. Strigă moşul prin frunzare:/ - Mor, mor, mor.../ Şi nu mai moare.8. Că e vremea rea, frumoasă Nici că-i pasă/ Dar când pieacă, ea nu-şi lasă/ Casa niciodată-acasă.9. Cunoşti o vietate/ Cu coame miei şi moi/ Ce-şi poartă casa-n spate/ Prin iarbă şi prin flori?10. Mică, dar voinică/ în spate ridică/ Sacul cu povară/ Să-l ducă la moară.11. Peşte nu-i, dar stă în baltă./ Nici lăcustă nu-i, dar saltă./ Greier nu-i. Nici piţigoi./ Dar e cîntăreţ de soi.12. Ce moţată, dragii mei/ A prins Creangă într-un tei?13. Cureluşă rece, unsă/ Sub pământ şade ascunsă/ Iar atunci când iese-afară/ De-o priveşti le înfioară.14. Panseluţă zburătoare/ Cu argint pe aripioare/ Colindă din floare-n floare;15. E un şarpe cu piciore./ Să-mi ghiceşti ce nume are!

ANEXA 2PROGRAM DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE A PREŞCOLARULUI MARE(5 - 7 ANI)FIŞA INIŢIALĂ DE EVALUARE -Numele şi prenumele copilului..................Data naşterii (anul, luna, ziua)....................Vârsta ( ani, luni)........................................Grupa :.........................................................Data începerii programului.........................Părinţi:Mama.......................................................-ocupaţia..................................................-studii...............................................................Tata........................................................-ocupaţia..................................................-studii...............................................................Fraţi (număr, vârstă)......................./.................................Boli cronice...................................................................Malformaţii................................................................I. Comportament senzorio-motor Da / NU1. prezintă handicap loco-motor sau senzorial2. pliază hârtia pe diagonală (după model)3. coordonare motorie bună (proba indice - nas)4. ciocăneşte cu mâna dreaptă5. aruncă mingea cu mâna dreaptă6. percepe obiectele corect (formă, mărime, culoare)7. are spirit de observaţie dezvoltat9. prezintă hiperkinezie (nevoia accentuată de mişcare)10. poate construi din cuburi după modelII Comportament verbal1. îşi spune numele la cerere;2. înţelege întrebarea şi dă răspunsuri simple3. poate formula corect o cerere4. poate construi propoziţii simple5. poate relata simplu o întâmplare6. îi plac poveştile7. îi plac poeziile8. cunoaşte poveşti9. cunoaşte poezii10. are un vocabular bogat

11. are pronunţie corectă12. nu doreşte să comunice

III. Comportament cognitiv1. poate discrimona corect auditiv2. poate discrimina corect vizual

3. poate discrimina corect kinestezic4. înţelege sarcina5. poate explica o acţiune ncesară6. poate explica o relaţie necesară7. explică utilitatea a cinci obiecte 8. defineşte trei obiecte9. are o atenţie stabilă10. memorează uşor 11. uită uşor12. recunoaşte culorile13. recunoaşte figurile geometrice 14-numără până la 10IV. Comportament socio-afectiv1. are deprinderi de autoservire2. este fricos3. are crize de furie4.are iniţiativă5. comunică cu uşurinţă cu persoanele străine6. se adaptează jocului7. se adaptează colectivului8. îi place competiţia9. îşi ajută colegii, prietenii10. este izolat11. îi place să fie bufon

ANEXA 3FIŞA FINALĂ DE EVALUAREI. Comportament senzorio-motor A. Abilitate motorie1. reuşeşte să decupeze imaginile2. reuşeşte să coloreze fără a depăşi conturul3. desenează după modelB. învăţarea perceptivă1. recunoaşte segmentele din dreapta sau stânga ale propriului corp

2. recunoaşte aceleaşi segmente la unul din colegi/ păpuşă3. recunoaşte segmentele la un copil văzut din spate4. şi-a însuşit o percepţie a spaţiului corectă5. compară obiectul corect6. are un dezvoltat simţ de observaţieII Comportament verbal1. înţelege sensul comunicării verbale 2. arată la cerere imagini şi le verbalizează 3. cunoaşte sensul cuvintelor4. învaţă uşor cuvintele 5. povesteşte fluent şi independent6. poate enumera cinci imagini prezente7. poate spune numele a cinci obiecte în absenţa lor8. poate formula corect propoziţii simple . .9. poate formula corect propoziţii dezvoltate 10 vorbeşte inteligibil11. foloseşte corect pluralul12. face acordul corect substantiv-adjectiv . j13. foloseşte corect acordul subiect-predicat14. are capacitatea de a crea lingvistic 15. posedă un vocabular bogat16. cunoaşte multe poveşti17. cunoaşte multe poezii18. poate despărţi cuvintele în silabe19. poate spune cu ce sunet începe un cuvântIII Comportament cognitiv A. Atenţie1. are capacitatea de a se concentra asupra unui subiect 15 minute2. are o bună atenţie distributivă

B. Memoria1. memorează uşor auditiv 2. are o bună memorie vizuală3. are o memorie de lungă durată 4. are o memorie logicăC. Imaginaţia1. este inventiv2. îi place să creeze verbal3. îi place să creeze graficD. Gândirea1. poseda o flexibilitate a gândirii

2. explică utilitatea a cinci obiecte fără suport intuitiv3. grupează imagini în raport cu noţiunile date4. defineşte cinci obiecte5. explică relaţii necesare6. recunoaşte numerele (1-10)7. poate să numere crescător şi descrescător8. stabileşte deosebiri între noţiunile date9. are o gândire divergentă (creatoare) 10. prezintă interes şi curiozitate pentru activităţi

IV. Comportament socio-afectiv

1. îşi stăpâneşte impulsivitatea 2. comunică cu orice persoană3. respectă adulţii4. îşi respectă colegii5. are iniţiativă în joc 6. este cooperant şi execută sarcinile date de logoped