Nota: 1. Pana la linie sunt subiectele dictate de profesoara, dupa linie mai sunt cateva subiecte pe care le-am mai gasit sau dintre exemplele date de profesoara.2. Cele cu albastru nu am reusit inca sa le gasesc/scriu sau pur si simplu nu stiu inca (mai caut) 3. Daca gasiti vreo gresala va rog corectati/semnalati.4. Majoritatea informatiilor se bazeaza pe curs/slide-uri, dar nu in exclusivitate, asa ca nu garantez pentru ele, eu sper ca sunt corecte, dar avand in vedere exigenta profesoarei nu vreau sa zica cineva ca a fost indus in eroare. FARA comentarii. multumesc

1. Politici economiceDefinitie: intervenţia sistematică şi deliberată a guvernului în diferite domenii ale activităţii economice pentru realizarea unor scopuri politice fundamentale.-sunt influentate de ideologia economica a puterii politice.1. Politica bugetara-politica prin care se dimensioneaza si gestioneaza veniturile si cheltuielile tariiVeniturile: a) taxe si impozite -directe: impozit pe profit, pe venit -indirecte: TVA, accize b) alte varsaminteObiectiv: echilibrul soldului bugetar, adica diferenta intre venituri si cheltuieli, poate fi: excedent (V>Ch) sau deficit (V<Ch). Se urmareste obtinerea unui deficit cat mai mic sau daca e posibil chiar a unui excedent.2. Politica monetara-controlul masei monetare din economie, corelarea creşterii ei cu creşterea volumul de mărfuri şi servicii, astfel încât să se evite o creştere necontrolată a preţurilor.-poate avea caracter expansiv sau restrictiv.Obiectiv: mentinerea unui nivel scazut al ratei inflatieiInstrumente (utilizate de banca centrala a statului):-controlul ratei de referinta a dobanzii-stabilirea nivelului rezervelor obligatorii a bancilor-efectuarea de operatiuni open-market (ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare).-mentinerea credibilitatii actiunii autoritatii monetare pentru a influenta pozitiv anticiparile rationale ale agentilor economici3. Politica fiscala-este politica unui stat în domeniul impozitării.Obiective: -obtinerea de venituri prin taxare si impozitare asupra proprietatii, veniturilor,

consumului -stimularea/descurajarea activitatii economice interne -atragerea de investitii adica obtinerea de surse de finantare externeInstrumente: -impozite directe si indirecte; numarul, tipul si nivelul este influentat de: -conceptia politica a partidelor de la putere -situatia economica generala -situatia bugetului public -conceptia privind finantarea economiei4. Politica comerciala-totalitatea instrumentelor utilizate de către acesta pentru reglementarea relaţiilor sale comerciale externe (reglementările şi normele juridice sau de alt tip).Obiective: -cresterea bunastarii socio-economica a populatiei prin: -echilibrul optim al schimburilor comerciale cu strainatatea

-înscrierea favorabilă în diviziunea internaţională a muncii = sprijinirea dezvoltarii economiceCaracter: protectionist sau de liber schimb, influentat de factori:a) interni: -strategia de dezvoltare -soldul balantei comercialeb) externi: -ideologia dominanta mondial fata de rolul comertului (actualmente in favoarea liberului-schimb) -evolutia proceselor de integrare economica la nivel regional/subregional.Instrumente: (pot fi privite si ca obstacole comerciale, daca e cazul)

-politica tarifara: instrumente specifice taxele vamale, de export sau de import, care sunt o formă de impozite indirecte. -politica netarifara: cantitative (contingente, prohibitii, autolimitari de export, licente) prin intermediul pretului (ajustari fiscale frontaliere, taxe antidumping) administrative (documente, formalitati vamale) tehnice (norme de calitate, de ambalare, de marcare, sanitare)

actiunea statului (achizitii guvernamentale) -masuri de promovare sis timulare a exporturilor.5. Politica sociala-reflectă concepţia unui popor şi a unei puteri politice aflate la conducerea unui stat privind solidaritatea socială. În acord cu această concepţie, ea este mai largă sau mai restrânsă.Obiectiv: solidaritatea socialaInstrumente: -servicii publice (sanatate, aparare, invatamant) -transferuri sociale in baza de conventii implicte sau explicite (pensii, ajutoare de somaj, indemnizatii etc.)6. Politica valutara-se stabileşte regimul valutar al statului respectiv, care se referă în primul rând la tipul de convertibilitate a monedei naţionale (internă sau externă, parţială sau totală), la tipul de curs de schimb practicat (fix sau flexibil).

2. Investitiile straine directeDefinitie: ISD este o investitie pe termen mediu si lung efectuata de o firma intr-o tara straina, si de regula este o investitie benefica economiei tarii in care este efectuata deoarece nu creeaza datorii externe. Sunt achizitii de active reale si/sau financiare facute de un investitor dintr-o tara de origine intr-o alta tara cu scopul crearii de valoare adaugata si obtinere de profit. Clasificare:Fluxuri = transferuri anuale intre tari;Stocuri = acumulari de intrari si iesiri de investitie intr-o tara;Caracteristici: -elemente de extraneitate;-investitia are scopul de a crea valoare adaugata si de a obtine profit;-investitorul sa detina control asupra investitiei.Tipuri: -investita pe teren gol = achizitie 100% cu capital strain;-creearea de societati mixte, investititorul sa detina controlul (51% din actiuni)-achizitii si fuziuni – in cazul achizitionarii de actiuni, investitia trebuie sa obtina acel pachet care ii da drept de control (in SUA 10%, Franta 20%, alte tari 33%)-imprumuturiAvantaje:-crearea de locuri de munca in tara gazda.-pot imbunatati structura economica din tara gazda.-stimularea concurentei.-reducerea deficitului bugetar.-stimularea activitatilor de cercetare.-prin influxul de capital pot fi stimulate sa se dezvolte si sa faca investitii si firmele locale cau au activitate in amonte sau in aval fata de activitatea filialei STN-ului.-pot accesa credite si asistenta tehnica din exterior (agentii internationale)Dezavantaje:-pot sa reduca performantele firmelor locale (sau chiar sa le cumpere pentru a le desfiinta), ceea ce conduce la necesitatea interventiei statului.-STN evita sa investeaca in zone cu probleme economice, sociale etc.-risc valutar.-evaziune fiscala.-exploatare necorespunzatoare a resurselor naturale si a fortei de munca.Societatea transnationala e o firma ce efectueaza ISD in mai mult de o tara cu scopul obtinerii si producerii de valoare adaugata noua. STN presupune un centru de decizie care coordoneaza interactiunile dintre componentele societatii care integreaza toate activitatile firmei. Firma realizeaza un transfer de resurse intre societatea mama si filiala sub forma unui pachet complex si integrat.Evaluarea indicelui de transnationalizare se face prin reunirea mai multor indicatori:(se face o medie aritmetica intre ele)-ponderea vanzarilor in strainatate din totalul vanzarilor firmei;-ponderea activelor din strainatate din totalul activelor firmei;.-ponderea personalului angajat in strainatate din totalul personalului firmei;

-ponderea filialelor in strainatate.

3. Teoria eclecticaImbina teoriile micro si macroeconomice, comertul international cu localizarea investitiilor si avantajul de monopol cu internalizarea. - explica nivelul real si structura activitatii internationale de productie.ISD depind de 3 categorii de avantaje: (J. Danning)a) Avantaje de proprietate (O)b) Avantaje de localizare (L)c) Avantaje de internalizare (I)a) Sunt date de obtinerea de catre firma a unor active specifice (tangibile sau/si intangibile) care ii confera obtinerea unei rente de monopol. Ex: detinerea de brevete sau marci de fabricatie, comert, abilitati ale resurselor umane.Firma alege sa faca ISD deoarece astfel isi pastreaza renta de monopol si poate sa obtina beneficii suplimentare pe seama utilizarii activelor sale specifice complementar cu unele active din tara de implementare.b) Sunt evaluate de firma prin compararea mediilor economice din tara de origine cu diferite tari gazda posibile sau intre diferite tari gazda; compararea costurilor si avantajelor asociate productiei si comercializarii, cercetarii, dezvoltarii sau a altor activitati derulate de catre firma.c) Evalueaza comparativ 2 categorii de costuri posibile ale firmelor: costurile de tranzactionare cu costurile de internalizare (coordonare interna). -Costurile de tranzactionare = costuri generate de operatiunile de import-export ale firmei in confruntarea cu obstacolele de pe pietele externe (informare, promovarea produselor, reglementari comericale, alte tipuri de reglementari economice). -Costurile de internalizare = costuri suportate de catre firma in conditiile efectuarii de ISD intr-o anumita tara (costuri de implementare in exterior).Firma decide sa faca ISD daca costurile de tranzactionare sunt mai mari decat cele de internalizare. Prin transnationalizare, firma include in piata sa interna pietele externe (internationalizare pietelor externe).

4. Pretul de transferUrmărind maximizarea profitului global, STN manipulează preţurile pentru a mări beneficiul filialei din ţara unde rata impozitului este scăzută şi invers. Când o devalorizare este iminentă, STN va căuta să scoată din ţara respectivă cea mai mare parte a profitului şi să o îndrepte spre ţările cu monedă forte. Profitul este, astfel, transferat de la o filială la alta sau adus în ţara de origine, prin mecanismul „preţului de transfer”, preţ care se abate considerabil de la valoarea internaţională. Ponderea comerţului intern al societăţilor transnaţionale în comerţul mondial a ajuns destul de mare, la circa 30%. În ceea ce priveşte greutatea specifică a „pieţei interne” a STN în exporturile ei totale, ea diferă în raport cu ţara de origine.

5. Efectele STNA. Efecte asupra tarii gazda

1. Generarea şi mobilizarea de resurse productive: capital, tehnologie, metode de organizare şi manageriale.Eficienta depinde de: -nivelul de dezvoltare economica a tarii -convergenta obiectivelor STN cu ale tarii gazda -conditiile din mediul de afaceri ale tarii gazda (cadru legal, concurentaCapital: capitalul strain contribuie cu 10-40% la formarea capitalului intern brut al tarii gazda.-suplimentare de resurse de investitii interne-reducere costuri de finantare (credite intra-firma)-minimizarea riscului valutar (credite si active in diferite valute)-retragerea brusca a capitalului reprezinta risc de dezechilibru economic (reducere surse de finantare, depreciere moneda)Tehnologia: STN suporta cca. 75-80% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul civil pe plan mondial-politicile tarii gazda sunt decizive pentru transferul de tehnologie (facilitati, constrangeri)-utilizarea tehnologiilor moderne poate duce la: crearea de produse cu valoare adugata mare, potentiala specializare internationala a tarii gazda in domenii de varf tehnologic.Organizare si management: sistemul just-in-time, certificarile de calitate au efect de reducere a costuilor, penetrarea de noi piete/noi segmente de piata, inovare. Efecte pozitive: -restructurarea sectoriala si de ramura, atunci cand creste productia si exportul-ameliorarea unor indicatori de eficienta economica: productivitatea capitalului si a muncii, randamentele de utilizare a factorilor de productie.-reducerea costurilor de finantare, aprovizionare, desfacereEfecte negative:-restructurarea sectoriala si de ramura, atunci cand genereaza somaj si/sau falimente-marirea dependentei PIB-ului de surse externe.2. Antrenarea creşterii economice pe ansamblul economiei.-cresterea productiei si a ocuparii fortei de munca prin asigurarea de comenzi pentru furnizorii de input-uri si servicii, atat pe orizontala cat si pe verticala.-cresterea productivitatii factorilor de productie in activitatile economice conexe, si implicit pe ansamblul economiei-risc de aparitie: enclave economice si economie duala3. Crearea de avantaje competitive.-avantaje comparative bazate pe dotarea cu factori de producţie: STN se implanteaza in sectoare primare sau in sectoarele care necesita multa forta de munca.-avantaje bazate pe volumul şi calitatea investiţiilor: STN creaza productii industriale de varf, si contribuie la dezvoltarii infrastructurii fizice pe plan zonal.-avantaje comparative în inovare: STN dezvolta activitati de cercetare-dezvoltare, firmele locale sunt stimulate sa-si ridice nivelul de specializare4. Efectele asupra concurenţei.-accentuarea/restrangerea concurentei, cu efecte pozitive/negative asupra producatorilor interni (eficentizare/faliment) si asupra consumatorilor interni (scadere/crestere de preturi)

-tendinta la nivel mondial de concentrare a numarului de firme mari pe unele piete internationale, pietele devin de tip oligopol, ceea ce conduce la cresterea preturilor.5. Efectele asupra balanţei de plăţi externe a tarii gazda.-efectul net al filialei asupra balanţei BdBd = X + K - (Ck + Cr + R + D) X = valoarea exporturilor filialei. K = valoarea intrarilor de capital. Ck = valoarea investitiilor importate. Cr = valoarea inputuri de productie importate. R = redevente, taxe tehnice, alte sume platite in exterior. D = dividende si dobanzi platite firmei mama.Impactul net asupra balantei de plati: Intrari de capital-iesiri de capitalIntrari: venituri din exporturi generate de activitatea filialei STN, investitia pp-zisa, crediteleIesiri: externalizarea profiturilor, rambursari/dobanzi platite in exterior.B. Efecte pentru firma investitoareAvantaje:-forta de munca mai ieftina-materie prima ieftina, redevente mici-extindere pe noi piete cu potential de a deveni lider local de piata-cresterea cifrei de afaceri-maximizarea profiturilor-reducere/eliminare costuri de transfer-reducere taxe vamale (la produse primare taxa este mai mica decat la produsele finite)Dezavantaje:-riscuri legate de conditiile locale (politice, legislative, sociale, naturale, culturale)-investitia initiala presupune un efort financiar

6. Structura balantei de plati externeDefinitie:Este un document statistic in care sunt inregistrate tranzactiile internationale a unui stat intr-o anumita perioada de timp (1 an).Balanta de plati externe se intocmeste global, bilateral sau regional, respectiv pentru relatiile unei tari cu celelalte tari ale lumii, pentru relatiile ei cu o alta tara sau pentru relatiile ei cu un anumit grup de tari.Structura:1. Balanta de conturi curente: -balanta comerciala (exporturi, importuri); soldul balantei comerciale de marfuri. -balanta serviciilor (exporturi, importuri de servicii) -veniturile din plasamente bancare si financiare (dobanzi) si din ISD (dividende) -transferurile unilaterale (transferul de plati/venituri fara contrapartida); transferurile sunt: publice (cotizatii) sau private (donatii sau emiteri)Soldul balantei conturilor curente: reflecta capacitatea unei tari de a-si acoperi cheltuielile externe prin venituri proprii.2. Balanta de capital si financiara:-ISD si de portofoliu (intrati/iesiri)

-credite externe (intrari/iesiri)cuprinde: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt b) balanta miscarilor de capital pe termen lung c) balanta rezervelor valutare internationale3. Erorile si omisiunile

7. Calculul PIB la PPC si la rata oficiala de schimbDefinitie:Totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-un an.PIB este de 2 tipuri: nominal si realPIB real = PIB nominal/Deflatorul PIBDeflatorul PIB = modificarea preţurilor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară în perioada curentă (un an) faţă de o perioadă de bază (un alt an de referinţă).IPC (indicele preturilor de consum) = modificarea preţurilor produselor şi serviciilor dintr-un coş fix de consum, care poate include şi produse de import, faţă de o perioadă de bază.PIB la PPC (Paritatea puterii de cumpărare)PPC in forma absoluta = rata de schimb este calculată ca raportul dintre sumele necesare cumpărării unui acelaşi coş de produse şi servicii de bază în două ţări, sume exprimate în monedele celor două ţări de referinţă. Se calculeaza pentru un an de referinta.PPC in forma generala = dacă A este nivelul general al preţurilor în ţara X (pentru coşul de produse şi servicii alese), iar B nivelul în ţara Y, atunci rata de schimb Rs = A/B (adica pentru un cos din tara X se poate cumpara n* cos din tara Y, cu n mai mic sau mai mare decat 1) PIB la ppc se calculeaza: PIB la rata oficiala de schimb / RsPIB la rata oficiala de schimbEste valoarea PIB-ului calculata la cursul oficial de schimb. (PIB-ul se calculeaza intern in moneda nationala si apoi se calculeaza in valuta dorita, utilizand cursul de schimb oficial dintre moneda nationala si valuta in care se doreste a se exprima PIB-ul)Daca PIB la ppc < PIB la rata oficiala: PIB-ul este supraevaluat. Daca PIB la ppc > PIB la rata oficiala: PIB-ul este subevaluat

8. Aprecierea/Deprecierea monedei-direct/indirect

9. Indicele GiniDefinitie:Este o măsură a dispersii statistice folosită mai ales pentru a reprezenta disproportii în distribuirea veniturilor sau averilor.

Coeficientul GINI = Aria dintre dreapta OA si Curba Lorentz/Aria Δ AOB-poate lua valori intre 0 si 1;

Indicele GINI = coef. Gini * 100-se exprima in procente.Cu cat Indicele GINI este mai mic, cu atat repartitia veniturilor este mai uniforma.

10. Potentialul economic de dezvoltarePotentialul economic:1. Potentialul natural: dimensionat de resursele naturale (fizice) ale respectivei tari.2. Potentialul economic valorificat: gradul de valorificare (de exploatare eficienta) de catre tara respectiva a potentialului sau natural. Se evalueaza pe diferite cai (de ex: PIB).Potentialul economic de dezvoltare:1. Volumul resurselor naturale expoatabile, dar ne-utilizate.2. Existenta fortei de munca calificate, sau posibilitatea de calificare a acesteia.3. Atractivitatea tarii pentru ISD (asezare geografica favorabila, atitudine pozitiva pentru investitii, stabilitate economico-politico-sociala)

11. Principiile si tratatele UEPrincipiile:1. Subsidiaritatea=asigura echilibrul intre puterea institutiilor comunitare si puterea institutiilor nationale. Principiul presupune ca institutiile comunitare sa ia decizii doar in domeniile lor de competenta definite prin tratatele europene si sa nu se amestece in procesul de luare a deciziior la nivel national in domeniile care nu sunt de competent sa.2. Coeziunea=uniune economica, sociala si teritoriala, are ca scop reducerea decalajelor de dezvoltare dintre tarile si regiunile din UE. Functioneaza prin politici de coeziune (de dezvoltare regionala), politica finantata prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune.3. Criteriul de convergenta=Prevede ca toate tarile membre sa ajunga la unele standarde comune in domeniul dezvoltarii economice.Prevede:-Deficit bugetar < 3% PIB

-Datorii publice <= 60% PIB-Rata inflatiei mai mare cu cel mult 1,5% fata de media celor mai scazute rate ale inflatiei din tarile UE-Rata dobanzii la criteriul pe termen lung mai mare cu cel mult 2% fata de media celor mai scazute 3 rate din tarile UE-Mentinerea monedei nationale in mecanismul ratelor de schimb timp de 2 ani inainte de aderare la zona euro.-In final, tarile respective (tarile care vor sa treaca la zona euro) trebuie sa realizeze cursuri de schimb fixe intre ele in mod irevocabil. Dupa aceea se poate trece la o moneda comuna pe seama acestor cursuri.Tratatele: (cele mai importante)Tratatele fondatoare au fost modificate pe măsură ce noi ţări au aderat la Uniune1. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (18 apr. 1951)Scop: să creeze o relaţie de interdependenţă între industriile cărbunelui şi oţelului pentru ca nicio ţară să nu îşi mai poată mobiliza forţele armate fără ştirea celorlalte. A expirat in 2002.2. Tratatul de la Roma (25 mar. 1957)Scop: înfiinţarea Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) si extindea noţiunea de integrare europeană pentru a include cooperarea economică.3. Tratatul de la Maastricht (7 feb. 1992)Scop: să pregătească realizarea uniunii monetare europene şi să introducă elemente ale uniunii politice (cetăţenie, politică externă comună, afaceri interne).Schimbări esenţiale: crearea Uniunii Europene şi introducerea procedurii de codecizie care îi conferă Parlamentului un rol mai important în procesul decizional. Noi forme de cooperare între guvernele statelor membre, de exemplu în domeniului apărării, justiţiei şi afacerilor interne.4. Tratatul de la Lisabona (13 dec. 2007)Scop: să transforme UE într-o entitate mai democratică, mai eficientă şi mai aptă să abordeze, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbările climatice.Schimbări esenţiale: putere sporită conferită Parlamentului European, schimbarea procedurii de vot în cadrul Consiliului, iniţiativa cetăţenească, funcţia de preşedinte permanent al Consiliului European, funcţia de Înalt Reprezentant pentru politica externă, un nou serviciu diplomatic al UE.

12. Formele de integrare economica1. Zona de liber schimb = zona de integrare economica in care tarile membre convin sa isi liberalizeze schimburile comerciale reciproce de marfuri industriale (uneori si agricole sau alte tipuri).Cea mai importanta caracteristica: tarile isi mentin politicile comerciale autonome, separate fata de terte tari. (ex: NAFTA, dar tarile au convenit si in privinta unei politici comune in anumite domenii, dar nu toate).2. Uniune vamala = grupare de integrare care in plus fata de zona de liber schimb, are o politica comerciala comuna fata de tarile terte (ex: UE la primul nivel)

3. Piata comuna (unica) = grupare de integrare care presupune existenta uniunii vamale, dar in plus se realizeaza si circulatia libera a serviciilor, capitalurilor si persoanelor (ex: UE e partial piata comuna, (este piata comuna pentru tarile care nu au restrictii; exemplu de restrictii: restrictii pe piata muncii (Romania si Bulgaria))4. Uniune economica si monetara = presupune existenta unei piete comune, dar in plus se realizeaza convergenta sau chiar unificarea unor politici economic, cat si unificarea monetara prin folosirea unei monede comune (ex: zona euro: 17 tari din 27 membre UE au adoptat moneda unica).5. Integrarea economica completa (totala) = stadiul ultim al integrarii în cadrul caruia unificarea politicilor economice este întregita prin stabilirea unei unitati supranationale ale carei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Nu s-a realisat inca la nivelul UE.Urmatoarele forme de integrare nu mai sunt exclusiv economice, ci se extind si asupra altor sfere (juridice, politice), ultima etapa fiind integrarea politica, ceea ce inseamna practic o singura tara.

13. Mecanismul si cauzele crizei financiare economiceCriza a debutat in SUA, in anul 2008, dupa care s-a extins la nivel global, afectand mai mult sau mai putin tarile lumii.Mecanismul:-explozia creditelor ipotecare in SUA.“financializarea” creditelor, adica tranzactionarea creantelor intre banci.-declansarea crizei in SUA -> rata dobanzii la credite imobiliare creste.-propagarea crizei in sistemul bancar american -> falimentarea unor banci mari, risc de colaps total al sistemului bancar.-reducerea volumului de credite, din lipsa de lichiditati.-propagarea internationala a crizei.-interventia insitutiilor publice pentru stoparea fenomenului de faliment in lant.Cauze:-dereglementarea şi eliminarea restricţiilor -gestiunea corporativă specifică băncilor de investiţii-politicile economice neadecvate. -reducerea ratei dobanzii de referinta.-anumite masuri fiscale.-alocare proasta a resurselor.-politica monetara expansiva.-complexitatea pieţelor financiare şi a noilor inovaţii generate de explozia creditului imobiliar, ceea ce a condus la o evaluare eronata a pretului titlurilor.-modelul de crestere economica bazat pe consum: creditele imobiliare si pentru consum au devenit motoarele cresterii economice in SUA, acestea reprezentand o crestere economica nesustenabila pe termen mediu/lung.-rata de economisire a tins sa se reduca.-nivelul de indatorare a gospodariilor a atins un prag record.Mecanismele care facilitează producerea crizelor sistemice: (in general)-caracterul prociclic al asumării de riscuri -facilitarea accesului la credite prin politici monetare laxe

-tendinţa preţurilor şi a cotaţiilor activelor de a se îndepărta cu mult de valoarea de echilibru-producerea panicii bancare: -cererea contagioasă de retragere a depozitelor -dificultăţi de refinanţare pe piaţa interbancară -deteriorarea calităţii creanţelor bancare datorită dificultăţilor de plată ale debitorilor.

14. Conditionalitatile FMIImprumuturile negociate cu FMI sunt conditionate de adoptarea de catre tara solicitanta a unor programe de ajustare structurala, care pot fi impartite in 2 categorii de masuri:a) masuri de stabilitate macroeconomica: -cresterea ratei dobanzii pentru a reduce masa monetara, dar acesta conduce la cresterea costurilor creditelor, firmele nu mai pot accesa credite.-liberalizarea fluxurilor de capital, dar aceasta masura nu a avut intotdeauna succes.b) reforme structurale:-reforme ale sistemului administrativ, reducerea birocratiei si a numarului de functionari din aparatul de stat.-privatizarea totala sau partiala a companiilor de stat (unde e cazul).-reformare sistemelor de invatamant, sanatate, etc.Au scopul de a creste capacitatea tarii respective de a-si crea venituri externe pana la nivelul cheltuielilor sale dar pot fi si masuri de reducere a cheltuielilor bugetare. FMI impune aceste masuri pentru a se asigura ca tara respectiva va putea sa-si plateasca datoriile externe (inclusiv catre FMI).FMI are un pachet de recomandari pentru redresarea deficitului bugetar, care se compun in principal din 3 cai:1. Cresterea veniturilor (pe baza taxelor si a cresterii exporturilor), in conditiile in care cheltuielile bugetare raman constante2. Reducerea cheltuielilor bugetare cand veniturile raman constante.3. O combinatie (in diferite proportii) a celor 2 masuri de mai sus.

15. Critici la adresa FMI si BIRDFMI:-programele de ajustare structurala sunt programe de austeritate ceea ce creeaza efecte economice si sociale negative de amploare.-recomandarile sunt standardizate si rigide, nu sunt adaptate la caracteristicile diferitelor natiuni care solicita imprumuturi, iar aceaste recomandari nu-si ating intotdeauna scopul din aceste cauze.-desi rolul sau nu este de a supraveghea politicile internationale valutare, i se poate imputa faptul ca nu a reusit sa previna unele crize.BIRD:-costurile de functionare ale institutii sunt foarte ridicate, are peste 6000 de angajati cu salarii substantiale.-sustine firmele din tarile dezvoltate, care de regula sunt mai competitive si de obicei castiga licitatiile pentru proiectele de infrastructura organizate de tarile care beneficiaza

de imprumuturi (practic banii se intorc tot la firmele din tarile dezvoltate, tara beneficiara obtine rezultatele implementarii proiectelor (ex: constructii, baraje, autostrazi)).-proiectele finantate au fost cu eficienta redusa, chiar ineficiente in unele cazuri, sau cu efecte colaterale negative pe termen lung (sociale, de mediu, culturale). Ex: barajul de la Assuan, Egipt, care prin blocarea Nilului a produs dezechilibre in agricultura si de mediu.

16. TragerileSunt operatiuni specifice FMI.Tragerile sunt operatiuni complexe care imbina o operatiune valutara cu una de creditare. Tragerea consta in achizitionarea unei sume in valuta in schimbul monedei nationale. La termenul de rambursare se returneaza suma in valuta si se rascumpara moneda nationala. Tragerile sunt de doua feluri: - tragere in contul transei de rezerva (tragere automata)- tragere in contul transei de credit (conditionate de incheierea unor acorduri stand-by). Acordurile de stand-by prevad masuri de restructurare a economiei, adica programe de ajustare structurala. Scopul acordurilor este de crestere a capacitatii tarii respective de rambursare a imprumuturilor obtinute, adica cresterea capacitatii economiei respective de a genera venituri externe sau de reducere a cheltuielilor interne.Tragerile sunt diferite de drepturile special de tragere; Tragerile nu pot depasi 200% din cota varsata de tara respectiva.Programele de ajustare structurala contin doua categorii de masuri:

- reforme structurale- programe de macrostabilire a economiei.

17. Lichiditati internationaleDefinitie:Reprezintă totalitatea monedelor internaţionale care sunt folosite ca mijloc de plată în tranzacţiile internaţionaleMonedă internaţională este o notiune ambiguă, deoarece noţiunea de monedă “este aproape indisociabilă de cea de suveranitate naţională”. (M.Aglietta)Tipuri:1. Publice: sunt ansamblul de mijloace de plată lichide sau cvasilichide (uşor transformabile în numerar) aflate la dispoziţia autorităţilor guvernamentale pentru onorarea obligaţiilor internaţionale ale statului.2. Private: sunt constituite din eurodevize, care reprezintă depozite într-o monedă, constituite în afara ţării de emisiune a acesteia. Depozitele constituite în aceste valute sunt suportul unor operaţiuni de creditare ulterioare. Este necesar sa existe un volum suficient de ridicat al lichidităţilor internaţionale, în corelaţie cu volumul activităţilor economice.

Volumul eurodevizelor este in crestere, datorita unor fenomene:-generalizarea cursurilor flotante-aparitia/expansiunea petro-dolarilor-posibilitatea băncilor de a emite euromonedă fără a fi supuse nici unor restricţii din partea băncilor centrale din ţările de emisiune a eurovalutelor

-apariţia de noi instrumente financiare, care a amplificat cererea de eurovalute.Dezechilibre: -supralichiditati => genereaza tensiuni inflationiste -sublichiditati => reducerea investitiilor si ale schimburilor comerciale internationale si ale acivitatilor economice in general, ceea ce poate conduce la depresiune sau chiar recesiune economica mondialaActual cele mai puternice monede internaţionale sunt: dolarul, euro şi yenul.

18. Formele de instabilitate valutara1. Volatilitatea = reprezintă oscilaţia cursului valutar pe termen scurt în raport cu o medie a sa dintr-o perioadă anterioară (o săptămînă, o lună). -generează riscuri ce se pot contracara prin operaţiuni valutare la termen, de acoperire a riscurilor.2. Nealinierea = o formă de instabilitate care se produce atunci când rata de schimb a unei monede se îndepărtează de cursul său de echilibru, cu efecte negative ample.

19. Comparatie FMI-BIRD

FMI BIRD

Scop si obiective

Crearea unui cadru pentru cooperarea monetara intre tarile lumii, in scopul de a mentine stabilitatea cursurilor valutare si de dezvoltare a comertului international.

Are ca scop principal ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare în vederea eradicarii sărăciei şi imbunătăţirii condiţiilor de viaţa ale populaţiei. Obiective principale: promovarea egalităţii între sexe, reducerea mortalităţii infantile, asigurarea învăţământului de bază, eradicarea bolilor şi dezvoltarea durabilă.

Functii

Fucntia principala: asigura asistenta financiara tarilor confruntate cu deficite de plata externe.Alte functii: -supravegheaza politicile financiare si valutare ale tarilor -furnizeaza mijloace de plata pentru acoperirea deficitelor temporare ala balantelor de plati externe (nu a deficitelor bugetare), indiferent daca sunt tari dezvoltate sau nu. -asigura asistenta tehnica acordata statelor pe diferite domenii economice

-Finanteaza exclusiv tarile in dezvoltare, prin imprumuturi pentru proiecte de investitii si programe economico-sociale.-Coordoneaza ajutorul public pentru dezvoltare acordat de tarile dezvoltate tarilor in dezvoltare.-Acorda asistenta tehnica tarilor in dezvoltare

Obligatii ale

membrilor

-sa isi verse cota parte.-respectarea obligatiilor asumate.-asigura converibilitatea monedei nationale a tarii membre pentru aportul de cont curent-furnizare de informatii cu privire la caracteristicile economice nationale dar si informatii economice globale-împrumuturile sunt condiţionate de efectuarea de reforme structurale şi măsuri de stabilzare macro-economică a

-respectarea regimului licitatiilor internationale pentru proiectele finantate de BIRD.-respectarea termenelor de implementare a proiectelor.-respectarea termenelor de rambursare a creditelor.

ţărilor solicitante.

Surse de finantare

Resursele fondului sunt asigurate din contribuţia membrilor, prin plata unor cote părti în funcţie de puterea economică a fiecărei tări, cotele fiind recalculate la fiecare 5 ani. Alte surse le reprezintă:-comisioanele şi dobânzile percepute.-acorduri pentru linii de credit deschise de state dezvoltate in favoarea FMI, acestea sunt necesare pentru atenuarea impactului produs de faptul ca majoritatea tarilor membre nu au moneda convertibila (din 180 tari doar 70 au moneda convertibila)Cotele parti sunt varsate in structura urmatoare:25% in instrumente de rezerva (DST)75% in moneda nationala

-se finanteaza in principal de pe pieţele internaţionale de capital, prin emisiune de obligaţiuni, care sunt garantate de guvernele statelor membre, ceea ce conferă o încredere sporită (au ce mai mare cotaţie AAA).-contributii ale tarilor membre, in mai mica masura

Mod de finantare

2 forme de finantare:1. Trageri ordinare:-in contul transei de rezerva, se pot executa automat de tara respectiva-in contul transei de credit, in baza unui acord de imprumut stand-by, din sumele altor tari membre; nu pot depasi 200% din cota parte proprie. Se acorda fractionat, de la a 2-a transa intra in vigoare conditionalitatile.2. Facilitati de finantare:-sunt extensii ale liniilor de credit deschise tarilor membre si au fost create pentru tarile care se confrunta cu situatii exceptionale; pot ajunge pana la 600% din cota parte varsata.

2 forme de finantare:1. imprumuturi-pe termen lung (15-20 ani), cu perioade de gratie lungi (3-5 ani) - nu e conditionat de cota parte a tarii, ci de ncesearul de investitie si de evaluarea capacitatii de rambursare.2. prin cofinantari (asocieri cu alte institutii financiare)Caracteristici:-Proiectele finanţate sunt exclusiv pentru investiţii, nu pentru acoperirea datoriilor externe sau a deficitelor bugetare.-Finantează proiecte adjudecate prin licitatii internationale, virand fondurile direct executantilor de proiect, nu guvernelor nationale-Finanteaza numai tarile in dezvoltare care au un venit de minim 1195$/locuitor

Conducere

-consiliul director: 24 directori, fiecare reprezentand un grup de tari.-consiliul administratorilor: ia deciziile.-luarea deciziior principale necesită o supermajoritate de 85% din voturi.-numărul de voturi ale unui membru este proporţional cu cota parte a contribuţiei, de aici rezultând faptul că ţările puternice economic au mai multe voturi.-intrucat SUA are peste 15% din voturi, are dreptul de Veto, adica poate bloca orice decizie.

-conducerea e asigurata de Consiliu de Guvernatori ai Bancii Mondiale. Se intalneste anual, este constituit din cate un guvernator pentru fiecare tara membra (de obicei ministrul de finante al tarii respective)-conducerea executiva: Consiliul Directorilor, format din 25 membrii (directori executivi) si este prezidat de Presedintele Grupului Bancii Mondiale

Nr. membrii

188 188 (pentru a fi membru BIRD o tara trebuie sa fie membru al FMI)

20. Institutiile UEConsiliul European = reuniunea sefilor de state sau de guverne ale tarilor membre.

-decide directiile si obiectivele majore ale UE, sub forma cadrului general.Institutiile de decizie:Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri) = este reuniunea ministrilor tarilor membre pe domenii de activitate – forul legislativ camera superioara-este principalul corp de decizie.Parlamentul European = este forul legislativ camera inferioara, reprezentativ al cetatenilor din tarile membre UE.-este ales in mod direct si democratic, la 5 ani-deputatii sunt grupati in 7 factiuni politice, la care se aduga o serie de deputati independenti.-dezbate probleme legislative de interes comunitar-are drept de co-decizie cu Consiliul de Ministri in anumite domenii.Comisia Europeana = este institutia executiva a UE.-este compusa din mai multi comisari, specializati pe domenii cheie; actualmente sunt 27 de comisari, unul dintre ei are functia de Presedinte al Comisiei Europene, si este numit de Consiliul European-fiecare tara are un membru in comisie, dar acesta nu mai represinta tara de provenienta (nu are apartenenta nationala); functioneaza similar unui cabinet guvernamental.Atributii: -elaboreaza si propune proiecte de legi -urmareste si supravegheaza aplicarea legislatiei comunitare -sanctioneaza ne-indeplinirea unor obligatii -NU ia decizii! Pe langa aceste institutii, in cadrul Uniunii Europene functioneaza o serie de organisme cu rol specific din care mentionam: -Banca Centrala Europeana BCE: responsabila pentru politica monetara a Uniunii (a zonei euro).-Banca Europeana de Investitii BEI: finanteaza proiecte europene de investitii si sprijina mediul de afaceri din Europa prin Fondul European de Investitii.-Obudsmanul European: investigheaza plangerile privind cazuri de administrare defectuoasa in actiunea institutiilor si organelor UE-Controlorul European pentru Protectia Datelor: misiunea de a garanta dreptul fundamental de protejare a datelor personale ale cetatenilor europeni.-Curtea de Justitie: asigura aplicarea legilor europene.-Curtea de Conturi: verifica activ8itatile financiare ale UE.Functii importante:Functia de Presedinte al Uniunii Europene: inlocuieste sistemul de presedentie semestriala prin rotatie a tarilor, este presedintele consiliului european.Functia de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe: este vicepresedinte al CE, conduce politica externă si de securitate comună a Uniunii si prezideaza Consiliul Afaceri Externe

21. Raportul de schimbRaport stabilit intre indicii importurilor si exporturilor unei tari, cunoscut si sub numele de grad de acoperire a importurilor. Cu cat acest grad este mai ridicat, cu atat tara respectiva se afla in situatia de a nu mari volumul exporturilor in scopul compensarii importurilor.

Rs = Valoarea unitara exportata / Valoarea unitara importataDaca Rs>1: valoarea unei unitati exportate e mai mare decat valoarea unei unitati importate, adica tara exporta produse cu valoare adugata mare.Daca Rs<1: valoarea unei unitati exportate e mai mica decat valoarea unei unitati importate, adica tara exporta produse cu valoare adugata mica, adica pentru o unitate importata se plateste mai mult decat pentru o unitate exportata.Daca Rs=1: balanta import-export este in echilibru.Solutii pentru cazul cand Rs<1 si tara este nevoita sa mentina nivelul importurilor:-cresterea volumului sau a valorii produselor exportate (de preferat).-cresterea deficitului comercial => creste indatorarea externa.Indicele raportului de schimb: Irs = Rs*100, se masoara in procente.

22. Hazardul moral si selectia adversaTeoria informatiei asimetrice (criza) = fenomenul care apare atunci când se cumulează fenomenele de selecţie adversă şi de hazard moral până la un nivel la care pieţele nu mai direcţionează fondurile disponibile către agenţii economici care reprezintă cele mai bune opţiuni investiţionale.Selectia adversa = Are loc atunci când creditorii, dezinformati sau puţin responsabili, acordă credite unor agenţi economici care sunt dispuşi să plătească rate ale dobânzii ridicate dar returnarea împrumuturilor este asociată cu grade ridicate de risc.Hazardul moral = Situaţia în care debitorii sau creditorii (sau ambii) iau decizii de investire riscante bazându-se pe intervenţia unui „creditor de ultimă instanţă” în condiţiile producerii riscului de neplată.Rezulta: credite neperformante, imposibilitatea firmelor sa-si plateasca creditele ceea ce conduce la executari silite ale garantiilor, din coroborarea mai multor astfel de evenimente bancile nu mai au lichiditati => criza.

23. Deturnarea de comertSe manifesta numai in cazul aparitiei unei uniuni vamale intre 2 (sau mai multe) state.Exemplu:La t0: statul A poate importa bunul X din tara B la pretul de vanzare de 100 u.m. si din statul C la pretul de vanzare de 80 u.m.; bunurile sunt absolut identice, iar statul A practica o taxa vamala de 100% pentru ambele state (B si C). Rezulta un cost total (cu taxe incluse) pentru bunul din tara B de 200 u.m. (100 + 100%*100=100+100=200) iar pentru bunul din tara C de 160 u.m. (80 + 100%*80=80+80=160), ceea ce conduce la achizitionarea bunului din tara C (deoarece are costul total mai mic).La t1: intre tara A si tara B apare o uniune vamala, ceea ce inseamna desfiintarea taxei vamale intre cele 2 state. Astfel bunul X din tara B va avea pretul de vanzare in continuare de 100 u.m., dar prin disparitia taxei vamale costul total va fi de 100 u.m., in timp ce pentru tara C se mentine politica comerciala, adica taxa vamala de 100%, rezulta ca nu se schimba costul total, ramanand la nivelul de 160 u.m. Se va alege varianta care ofera pretul cel mai bun adica achizitionarea din tara B, la costul total de 100 u.m. Astfel se produce o deturnare de comert, tara A nu va mai cumpara de la tara C, ci de la tara B.

24. Specializarea internationala a unei tariDefinitie:Adaptarea potenţialului economic propriu la cerinţele pieţei mondiale, în vedereaparticipării avantajoase la comerţul internaţional cu bunuri şi servicii.Factori determinanti:1. inzestrarea cu factori de productie naturali sau creati (cei mai importanti sunt cei creati).2. mecanisme institutionale interne sau politici economice3. raporturile de putereTarile se specializeaza pentru a obtine un avantaj pe piata internationala.

25. Avantaj absolut, comparativ, competitiv, relativ1. Avantaj absolut (A . Smith)-schimbul de marfuri pe piata internationala este determinat de valoarea marfii, evaluata prin munca incorporata in ea-schimbul de marfuri este reciproc avantajos, avand o valoare egala-tara are interes sa se specializeze in baza avantajului absolut, adica sa fabrice produsul cu costuri de fabricare mai mici decat tara partenera2. Avantajul comparativ (D. Ricardo)-reprezinta capacitatea de a produce o marfa cu un cost comparativ mai mic fata de alta marfa din aceeasi tara, chiar daca costul absolut este mai mare decat in alte tari.-valoarea produsului e data de munca incorporata in el-costul comparativ = costul (valoarea) produsului X, exprimat indirect prin cantitatea din produsul Y care s-ar putea fabrica prin utilizarea cantitatii de munca folosita pentru a obtine produsul X.-este reciproc avantajos ca tarile se se specializeze pe baza avantajului comparativ in conditiile unei piete de liber schimb, beneficiile fiind: -eficienta in utilizarea factorilor de productie pe plan mondial -cresterea productiei si a bunastariiTotusi, valoarea de schimb poate face ca schimbul sa nu fie avantajos in mod egal si beneficiile din liber schimb si specializare nu se impart in mod egal.Principiul are valabilitate cand avantajul relativ reflecta productivitatea muncii mai mare intr-o ramura fata de media nationala3. Avantajul competitiv4 categorii de factori determinanti interactivi si interdependenti-dotarea cu factori de productie-caracteristicile cererii interne-industriile din amonte si aval-strategia, structura si concurenta dintre firmePe langa acesti factor mai intervin: statul si hazardul4. Avantajul relativ (modelul HOS)-productia se realizeaza pe seama unei combinatii de factori de productie in care predomina factorul cel mai abundent din tara respectiva.-preturile internationale se formeaza pe baza utilitatii si raritatii produselor

-in timp, schimburile comerciale internationale duc la egalizarea preturilor factorilor de productie si a veniturilor posesorilor de factori de productie.

26. Supraevaluarea/subevaluarea monedeiCursul valutar (rata de schimb) reprezintă preţul la care o valută se schimbă în raport cu o altă valută.Cotatie directa:Cotaţia directă prin care este exprimat preţul monedei străine în moneda naţională.1Euro = 4,3 lei la cursul oficial (cursul de referinta)1Euro = 4,43 lei la cursul realDaca cursul real > cel oficial, puterea de cumparare afarenta 1 leu este mai mica, deci puterea de cumparare oficiala este supraevaluata.(Pentru a cumpara un articol de 100 euro se platesc 443 lei in loc de 430 cat ar fi cursul oficial)Daca cursul real < cursul oficial, puterea de cumparare este mai mare, adica cursul oficial este subevaluat.Cotatia indirecta:Cotaţia indirectă este întâlnită în Marea Britanie, întrucât este exprimat preţul unei lire sterline în diferite unităţi de monedă străină.1 £ = 1,2 $ la cursul oficial1 £ = 1,1 $ la cursul realCursul real are putere de cumparare mai mica, cu o lira poti cumpara real doar 1,1 $, fata de 1,2 $ cat fusese estimat prin cursul oficial.Cotaţia încrucişată:presupune intervenţia unei a treia monede în vederea echivalării unei unităţi de monedă străină în unităţi de monedă naţională.

27. Parteneriatul intre STN si statele gazdaIntre STN si tara in care acesta se implanteaza este de preferat o cooperare, mutual benefica pentru ambele parti. Pentru aceasta un STN trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:-maximizrea profitul pe termen lung, nu doar pe termen scurt.-să fie nu doar un agent economic, ci şi un partener social.-sa conduca actiuni prin care sa reintoarca o parte din profituri comunitatii in care le-a obtinut.-sa acorde o importanta deosebita protejării mediului înconjurător.-să recunoască şi să respecte valorile sociale şi culturale locale.Totusi pot aparea si situatii tensionate intre guvernele tarilor gazda si STN, in principal din cauza ca cei 2 parteneri au obiective diferite.STN: -sa maximizeze rata profitului la nivel global, indiferent de tarile de implantare. -alte obiective principale: castigarea unei cote de piata cat mai mari, cresterea cifrei de afaceri si a profitului. -transfera dividendele catre firma mamaTara gazda: -sa maximizeze venitul national (valoarea adugata nou creata de STN in interiorul tarii).

-sa mentina coerenta sistemului national de productie, coeziunea pietei interne si cea sociala (mentinerea/cresterea locurilor de munca)

28. Drept Special de Tragere (DST)Sunt valori de rezervă internaţionale (create in 1969) care servesc drept unităţi de cont (este o moneda de cont, nu are existenta fizica – bancnote si monede) şi mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI. Este o moneda compozita, compusa din cele 4 valute forte: dolar, euro, yen, lira sterlina. Sunt purtatoare de dobanda.DST-urile sunt:-instrument de creditare.-parte a rezervei valutare oficiale a unui stat. -etalon monetar.-mijloc de procurare de monede naţionale convertibile. -mijloc de plata pentru anumite operatiuni intre FMI si membrii sai.Decizia de emisiune:Bazata pe nevoile de crestere a lichiditatii internationale pe termen lung. O tara care primeste DST le poate utiliza pentru marirea (corespunzator cotei alocate) a rezervei ei monetare oficiale.Utilizare: -Obtinerea de valute prin tranzictii bazate pe acord direct intre membri, chiar si atunci cand nu este necesara finantarea balantei de plati. Orice valuta se poate obtine contra DST, schimbul efectuandu-se la cursul zilnic al acestuia.-Incheierea de acorduri prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord.-Efectuarea de operatiuni prin care o tara membra a FMI poate vinde sau cumpara DST cu obligatia platii la o data viitoare in schimbul oricaror active monetare, cu exceptia aurului, la un curs la termen previzionat in momentul incheierii tranzitiei.

29. Grupul Bancii MondialeGrupul Băncii Mondiale este format din 5 entităţi bancare internaţionale independente din punct de vedere legal:-Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare-Corporaţia Financiară Internaţională-Asociaţia Internaţională de Dezvoltare-Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor-Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul InvestiţiilorTrebuie precizat că sub denumirea de „Banca Mondială” sunt cuprinse doar primele 2 dintre aceste structuri ale Grupului Băncii Mondiale.

30. Curba LafferEste o relatie intre nivelul impozitarii si veniturile incasate din impozite, relatie cunoscuta sub numele de „curba Laffer” care se prezinta astfel:

Dupa cum se poate observa, la inceput pe masura ce creste cota de impunere, cresc si incasarile fiscale pana in punctul M, unde acestea sunt maxime, dupa acest punct cresterea cotei de impozitare va duce la scaderea veniturilor fiscale. Conform figurii de mai sus se observa ca acelasi nivel al incasarilor fiscale se obtine si in punctul A, si in punctul B, dar in punctul A nivelul impozitarii este unul redus, pe cand in punctul B nivelul fiscalitatii este unul apasator care creaza mari dificultati contribuabililor si afecteaza functionarea eficienta a economiei.

31. Indicele Libertatii EconomiceIndicele masoara capacitatea persoanelor fizice dintr-o anumita tara (regiune) să lucreze, producă, consume în mod liber, să investească în orice fel doresc, această libertatea fiind atât protejată de stat dar neconstrânsă de acesta.Indicele are 10 componente, cu aceeaşi pondere, intre care se face media:-libertatea de a face afaceri-libertatea de a face comerţ -libertatea fiscală-libertatea monetară -libertatea de a investi-libertatea financiară -libertatea de a muncii-implicarea guvernului în economie-respectarea drepturilor de proprietate-lipsa corupţieiCategorii: (indicele intre...): 100-80: Libertate totala 79,9-70: In cea mai mare parte libertate 69,9-60: Libertate moderata 59,9-50: In cea mai mare parte represivitate 49,9-0 : RepresivitateExemple: Locul 1: Hong Kong 89,3 Locul 177 (ultimul loc): Coreea de Nord 1,5 Locul 59: Romania 65,1

32. Cauze de subdezvoltareCauze interne:1. factori naturali, geografici, demografici: clima favorabila/nefavorabila, resurse umane mai productive sau nu, crestere demografica = presiune asupra fortei de munca2. factori istorici: intarzierea evolutiei, mentinerea pe timp mai lung a relatiilor feudale, dezvoltare coloniala = impunerea modelelor nepotrivite pentru economia acestor tari.3. factori socio-culturali: neomogenitate etnica sau religioasa.4. factori politici: fragmentarea politica excesiva = lupte politice, dependenta de exterior5. factori economici: dezvoltare sectoriala dezechilibrata, politici economice defectuoase.Cauze externe:1. schimbul international de marfuri: perpetuarea unui raport de schimb nefavorabil, mentinut de evolutia diferita a preturilor internationale ale produselor de export ale tarilor in dezvoltare fata de cele din tarile dezvoltate.2. practicarea unei politici comerciale nefavorabila de catre tarile dezvoltate fata de cele in dezvoltare3. forme de finantare externe ineficiente si scumpe4. influenta negativa a institutiilor financiare internationale (FMI) prin impunerea unor programe de ajustare5. incapacitatea tarilor de a forma/intra in aliante economice internationale6. rapoarte de putere nefavorabileSolutii:1. ridicare nivel general de educatie2. crearea de forta de munca specializata3. dezvoltarea industriala si a serviciilor4. crearea unei clase politice responsabile si competente5. eradicarea coruptiei6. crearea de capital intern

33. Ordinea economica mondialaDefinitie:Asigurarea condiţiilor de compatibilitate a voinţelor, intereselor şi a comportamentelor potenţial contrare (uneori chiar antagonice) ale diferiţilor agenţi economici, condiţii care fac posibilă existenţa unei comunităţi economice mondiale.OEM este proprietatea structurală a sistemului economiei mondiale dată de anumite structuri:-Regimurile internationale: institutii de supraveghere, norme tehnice. -Raporturile de putere: G7, G20, leader = SUACaracteristici:-sistem multipolar, polii de crestere tind sa devina mari puteri-regionalismul este mai important decat multilateralismul-echilibre mondiale date de pietele-state, statele raman principalele creatoare ale OEM-raport crestere-dezvoltare tensionat-cresterea generalizata a veniturilor (cu exceptii)-inegalitati de dezvoltare

34. Cursul fix si cursul flotant1. Cursul fix:Curs oficial = curs stabilit prin lege monetară, de către autoritatea monetară a acelei ţări (de regulă, banca sa centrală) în raport cu un etalon (aur, argint, o monedă forte, un “coş” de monede). Se permit vatiatii mici ale cursului fata de cursul oficial. Autotitatile au obligatia de a interveni pe piata pentru a tine cursul intre aceste limiteAvantaje: -grad mare de stabilitate -evolutie predictibilaDezavantaje: -costuri mari pentru sustinerea stabilitatii monedei -nevoie de rezerve mari internationale2. Curs flotantCurs de piata = cursul de schimb al unei monede se stabileşte pe piaţa valutară, în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta de monedă proprie şi de monedă străină.Modificarea raportului cerere/oferta duce la:

a) deprecierea monedei respective faţă de o altă monedă (pierderea de valoare în raport cu aceea moneda).

b) aprecierea monedei în raport cu cea de referinţă (creşterea valorii sale, exprimată în cealaltă monedă, de referinţă).

Avantaje: -bancile centrale dobandesc autonomie mai mare in politica monetara -dispare asimetria de putere intre tari -cursurile devin mecanisme de ajustare automată a dezechilibrelor interne şi internaţionale.Dezavantaje: -băncile centrale pot aplica mai facil politici monetare expansioniste, care pot duce la creşterea tensiunilor inflaţioniste. -creşte instabilitatea cursurilor de schimb şi tendinţele speculative pe pieţele valutare, rezultand: -creste instabilitatea preturilor internationale -cresc incertitudinile pentru agentii comerciali si pentru investitori -cresc costurile de acoperire a riscurilor valutare şi de preţ => agenţii economici trebuie să suporte anumite costuri suplimentare.

35. Determinantii cursurilor de schimb-diferenţialul de inflaţie-diferenţialul de rata a dobînzii-diferenţialul de rată a creşterii economice-diferenţialul de randament pentru diferite active financiare-dinamica cererii şi a ofertei de monedă pe pieţele valutare-credibilitatea regimurilor politice, a politicilor economice-raporturile de putere existente.

36. Indicele dezvoltarii umaneDefinitie:Este o măsură comparativă a sperantei de viată, alfabetizării, învatământului si nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei

tări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială nu alti indicatori socioeconomici.Are 3 componente: -speranta de viata la nastere (1) -indicele de educatie: anii de scolarizare din nr de ani de scoala din norme (2) -un standard decent de viata: PNB/loc (3)Are valoarea intre 0 si 1. formula: IDU= Radical indice 3 din [(1)*(2)*(3)]

37. ExternalitatileDefinitie:Sunt efectele neintenţionate ale pieţelor (agenţilor care acţionează în cadrul lor) asupra comunităţilor de persoane. Cu alte cuvinte, ele sunt fenomene sau situaţii în care preferinţele sau opţiunile individuale afectează, pozitiv sau negativ, pe membrii unei colectivităţi mai largi, eventual chiar întreaga populaţie a unei ţări.Pot fi: -pozitive (invatamant, sanatate) -negative (poluare)De regula de gestionarea lor trebuie sa se ocupe autoritatile statului.

38. Bunurile publiceDefinitie:Sunt bunurile al căror consum este indivizibil, fiind la dispoziţia tuturor membrilor unei comunităţi, nici unul dintre consumatori neputând fi exclus de la consum, chiar şi în situaţia neachitării preţului accesului la acesta.Producătorii particulari nu au stimulente pentru a produce şi oferi astfel de bunuri publice, deoarece nu sunt siguri că-şi vor recupera cheltuielile efectuate pentru producerea lor. Astfel, statul rămâne agentul care poate produce şi furniza astfel de bunuri.