Dr. Reaboiu KarmeninaMedic primar neurologDoctor in medicinaMedic sef Sectia Neurologie,Spitalul Clinic CF, Iasi

� Boala Parkinson este o boala degenerativa a sistemului nervos central, a doua boala neurodegenerativa ca frecventa dupa boala Alzheimer.

Boala Parkinson se caracterizeaza prin pierderea progresiva, lenta a neuronilor dopaminergici, iar zonele afectate sunt in principal ganglionii bazali, zone care contribuie la realizarea si coordonarea miscarilor active, iar suferinta lor produce o tulburare tipica de motilitate.

Boala Parkinson se recunoaste dupa asocierea

in proportii diferite a 3 simptome de baza:

�bradi-/hipokinezie = lentoare in initiereasi efectuarea miscarilor active,

� tremor de repaos cu frecventa de 4-7c/sec,

� rigiditate musculara cu fenomenul de roata dintata,

�posturi in flexie, mers cu pasi mici, uneorifenomene de blocaj motor "freezing" sicaderi frecvente.

: Statuette of an Old Woman with

Parkinson's Disease, After 1895

by: Paul Marie Louis Pierre Richer

Cel mai frecvent vorbim de boala Parkinson primara,dar exista si asa numitele sindroame parkinsonieneatipice, Parkinson plus, parkinsonism in cadrul altorboli degenerative unde pe prim plan sunt altemanifestari neurologice si parkinsonism secundar(consecinta unor leziuni cerebrale dobandite) dupaexpunerea la toxice (monoxid de carbon, mangan,MPTP), medicamente (neuroleptice, metoclopramid,valproat, rezerpina, blocanti ai canalelor de calciu),vascular (lacune multiple in ganglionii bazali),traumatisme cranio-cerebrale, tumori ale ganglionilorbazali, infectii HIV/SIDA.

Leziunile degenerative din boala Parkinsonating constant si alte structuri nuronaledecat ganglionii bazali (substanta neagra-pars compacta) fapt ce explica prezentaaltor manifestari neurologice care precedsau insotesc simptomele motorii tipice alebolii si anume: tulburari cognitive,alterari ale somnului, tulburarivegetative.

Somnul reprezinta o stare fiziologica aorganismului si este un proces activ,generat si modulat de un sistem complexneuronal localizat mai ales la nivelulhipotalamusului, trunchiului cerebral sitalamusului.

El este esential vietii.

Somnul este perturbat in multe bolineurologice prin mecanisme diverse:

� leziuni ale zonelor din creier care controleaza si regleaza somnul sau starea de veghe,

�leziuni ale sistemului nervos care producdurere,

�mobilitatea redusa si

�tratamentele.

� somnul lent, caracterizat EEG prin prezenta deunde lente de mare voltaj cu frecventa de 2-6c/sec.

� somnul paradoxal (rapid, cu vise) carealterneaza cu perioadele de somn lent,caracterizat EEG prin unde rapide (12-14 c/sec.),de voltaj redus si ocazional ritm alfa. Somnulrapid (REM) apare la aproximativ 80 minute -120minute de somn lent si dureaza intre 5 minute-30 minute.

Somnul fiziologic are doua componente:

�Tulburarile de somn din cadrul bolii Parkinson pot fi un semn precoce de boala Parkinson, pot apare inaintea manifestarilor motorii, pot insoti celelalte manifestari ale bolii Parkinson sau pot complica boala Parkinson.

Cele mai frecvente tulburari de somn

sunt: � Insomnia�Hipersomnia (somnolenta diurna excesiva)�Atacuri de somn�Tulburari de somn REM(somn cu vise)�Tulburari de miscare asociate somnului:o sindromul picioarelor nelinistiteo mioclonus nocturn �Tulburari de respiratie asociate somnului:o sindrom de apnee obstructiva de somn

Insomnia

�Definita ca dificultate repetata privind initierea,durata, consolidarea sau calitatea somnului inciuda existentei timpului necesar si oportunitatiide a dormi.

�Poate precede cu multi ani boala Parkinson,insoteste manifestarile motorii ale boliiParkinson si poate fi agravata de durere, miscarileinvoluntare ale bolii, tratamente.

�Afecteaza functionarea diurna.

Somnolenta diurna excesiva

(Hipersomnia)

�Se defineste ca incapacitatea individului de a ramane pe deplin alert si treaz in timpul zilei aparand accese involuntare de somn.

�Apare la 76 % din pacientii cu boala Parkinson

Atacuri de somn:

�Episoade de adormire brusca, involuntara, de scurta durata

�Periculoase, pot pune in pericolviata bolnavului (au fost descriseatacuri de somn in timpulconducerii la volan )

Tulburari de somn REM

(somn cu vise)

�Episoade de vise terifiante, cosmaruri care modifica somnul si determina ulterior insomnie de trezire.

Tulburari de miscare asociate somnului

Definite ca miscari anormale, relativ simple ale membrelor ce afecteaza somnul. Cele mai frecvente sunt:

� sindromul picioarelor nelinistite care se manifesta sub forma unor senzatii de durere, neliniste, furnicaturi, intepaturi, nevoia permanenta de a misca picioarele, fapt ce perturba somnul. Apare la 20% din pacientii cu boala Parkinson.

� tulburari de miscare periodica a picioarelor in somn(mioclonos nocturn), replica motorie de RLS-poate determina trezirea din somn a pacientului cu boala Parkinson si afecta calitatea somnului.

Tulburari de respiratie asociate somnului

�Se caracterizeaza prin anomalii ale respiratiei ce apar in timpul somnului.

�Cele mai frecvente tulburari de respiratie sunt incluse in sindromul de apnee obstructiva de somn si se caracterizeaza prin episoade recurente de obstructie patiala -hipopnee sau completa –apnee, aparute in cursul somnului.

�Apneea este definita ca o incetare a ventilatiei pe o perioada mai mare de 10 secunde. Sindrom de apnee obstructiva de somn= cel putin 5 episoade de apnee in cursul unei ore.

�Hipopneea este definita ca o reducere de peste 50% a fluxului aerian in timpul somnului, cu durata peste 10 secunde si scaderea amplitudinii respiratiei ce produce o trezire din somn.

� Exista dovezi importante ca la majoritatea pacientilor cu boala Parkinson apar una sau mai multe tulburari ale somnului.

� Pentru diagnosticare si tratament se utilizeazainvestigatii paraclinice: polisomnografia, EEG, inregistrarea audio/ video a somnului, EMG, electrooculograma, oximetrie.

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE

SOMN IN BOALA PARKINSON

�Este adesea complex si implica strategii terapeutice diferite.

Insomnia se trateaza:

�cu medicamente pentru somn (raspunde bine la clonazepam care intervine si in tulburarile de somn REM)

�se trateaza durerea

�se reevalueaza tratamentul antiparkinsonian (doze, noi terapii )

�Important: se informeaza pacientul sifamilia asupra efectelor secundare alemedicatiei, necesitatii ca tratamentulinsomniei sa fie recomandat numai demedicul curant si asupra posibilelorpericole ale tratamentului insomnieiadministrat fara recomandare medicala(ex: medicamente ce pot bloca absorbtia dedopamina sau receptorii dopaminergici,etc.)

Somnolenta diurna se trateaza prin:

�suplimentare de cafeina

�medicamente vigilizante (inca neinregistrate in tara noastra)

�terapie prin lumina, exercitii fizice

Sindromul picioarelor nelinistite si

mioclonusul nocturn

Se cunosc diferite scheme terapeutice, medicamentoase:

�agonisti dopaminergici,

�benzodiazepine/hipnotice,

�antiepileptice, etc)

Apneea de somn

�Dupa diagnosticare corecta beneficiaza de presiune pozitiva continua.

SFATURI PRACTICE PENTRU BOLNAVII

DE PARKINSON

�Confruntarea cu boala Parkinson nu este usoara si depinde de tipul si severitatea simptomelor. Cu toate acestea exista anumite lucruri pe care le putem face pentru a reduce simptomele, inclusiv administrarea medicamentelor prescrise si somn sanatos.

Iata cateva sfaturi pentru ameliorarea somnului

la pacientii cu boala Parkinson:

�Pastrati un program regulat de somn, mergeti la culcare si va ridicati din pat dimineata la aceeasi ora.

�Asigurati-va conditii confortabile de somn(lenjerie de pat, de corp).

�Limitati consumul de lichide inainte de culcare pentru a evita nicturia (urinarea frecventa in timpul noptii).

�Luati medicamentele recomandate la ora prescrisa de medic pentru a evita efectele secundare a doua zi.

�Faceti exercitii fizice si expuneti-va la lumina naturala dimineata la trezire.

�Terapia prin lumina ajuta la normalizarea ritmului veghe-somn.

�Tineti un jurnal individual referitor la tratament, doze, evolutie si simptome.

Regula generala

�Solicitati sprijinul familiei atuncicand aveti nevoie, asociatiilor de pacienti si fundatiilor de luptaimpotriva bolii Parkinson care vapot oferi noi informatii despreboala si sprijin asistat.