Depozitarea Marfurilor
Grupa 1739
Cuprins
1.Depozitul 2.Evolutia conceptului de depozitare 3.Utilitatea
depozitarii 3.1 Rolul depozitelor 3.2 Functiile depozitelor
4.Tipologia depozitelor 5.Amenajarea interioar a unui depozit 6
Studii de caz
1.DepozitulDepozitele de distribuie sunt spaii, respectiv puncte
de stocare, care sunt implantate n drumul fizic al unui produs de
la productor la utilizatorul final. Trebuie fcut distincie ntre
noiunea de magazie i cea de depozit. Se apreciaz c, magazia este
spaiul de depozitare pentru materii prime, materiale, n general
bune n curs de prelucrare sau utilizare, n timp ce depozitul are
rolul de a pstra, n perfecte condiii de siguran calitativ i
cantitativ, mrfurile destinate vnzrii ctre clieni. Noiunea de
depozit poate fi definit din punct de vedere economic i din punct
de vedere tehnic. Din punct de vedere economic, depozitul reprezint
unitatea de baz n cadrul proceselor de aprovizionare tehnico-
material care cuprinde totalitatea stocurilor de materiale sau
produse finite pstrate n cadrul ntreprinderii n vederea
aprovizionrii nentrerupte a seciilor i atelierelor i pentru
asigurarea ritmicitii livrrilor ctre beneficiari. Din punct de
vedere tehnic depozitele sunt formate din totalitatea construciilor
sau suprafeelor special amenajate, mpreun cu utilajele, instalaiile
i dispozitivele necesare efecturii diverselor operaii, n vederea
pstrrii materialelor sau produselor finite. Depozitele sunt
echipate cu platforme de incarcare pentru a incarca si descarca,
camioanele; sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate,
aeroporturi sau porturi. Ele de asemenea au macarale si elevatoare
de furca pentru a transporta bunuri, care sunt de obicei puse pe
paleti standard ISO. Unele depozite sunt in intregime automatizate,
cu nici un muncitor inauntru. Paletii si produsele sunt manevrate
cu un sistem de transportoare automatizate si depozitare
automatizata si cu ajutorul masinilor de recuperare coordonate de
conducatorii de logica programabila si de catre computerele cu
softuri de logistica. Aceste sisteme sunt adesea instalate in
depozitele racite unde temperaturile sunt pastrate foarte reci
pentru a impiedica produsul sa se deterioreze, si de asemenea unde
pamantul este scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate
pot folosi spatiul vertical eficient. Directia si urmarirea
materialelor in depozit este coordonat cu ajutorul WMS, sau
Warehouse Management System, o baza de date coordonata de un soft.
WMS este folosit de personalul de logistica pentru a
imbunatati eficienta depozitului prin pastrarea unui inventar
corect ce inregistreaza tranzactiile depozitului. Depozitarea
traditionala a intrat in declin in ultimele decenii ale secolului
20 cu introducerea treptata de Just In Time( JIT) tehnici
proiectate sa imbunatateasca amortizarea investitiilor unei
afacere. Sistemul JIT promoveaza livrarea produsului direct de la
fabrica la comerciantul de comert cu amanuntul, sau de la
fabricantii de parti direct la o fabrica de scara mare, fara
folosirea de depozite. Dezvoltarile recente din marketing au condus
de asemenea la dezvoltare stilului depozitelor de comert cu
amanuntul, prin situarea tavanului la un nivel foarte inalt unde
raftuirea decorativa este inlocuita de rafturile industriale, prin
articolele gata de vanzare deja plasate in partile inferioare ale
rafturilor iar cele gata ambalate sau puse pe paleti fiind situate
in partile superioare datorita accesului relativ usor cu macaraua.
In acest mod, aceeasi cladire este folosita atat ca un magazin de
comert cu amanuntul cat si ca un depozit. Depozitele moderne sunt
de asemenea folosite cu o mare frecventa de catre
exportatori/fabricanti ca punct de dezvoltare a outleturilor de
comert cu amanuntul intr-o regiune speciala sau tara. Acest concept
reduce costul final al produsului la consumator si astfel sporeste
raportul de vanzare al productiei.
2. Evolutia conceptului de depozitareIn prima jumatate a
secolului, perspectiva asupra depozitarii, in domeniul conceptual
si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte:
caracterul static rolul depozitului consta in pastrarea
marfurilor necorelarea cu alte activitati logistice atentia
utilizatorilor de spatii de depozitare era focalizata numai asupra
costurilor generate de acest domeniu de activitate
preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii eforturile
de imbunatatire a eficacitatii activitatilor erau orientate
prioritar spre productie
accentul pe resursele umane intrucat forta de munca era o
resursa necostisitoare, depozitarea presupunea realizarea manuala a
majoritatii covarsitoare a activitatilor
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mutatiile din domeniul
productiei si distributiei au avut ca efect o noua atitudne fata de
depozitarea marfurilor. Mai intai au aparut depozitele regionale
care permiteau acoperirea unei arii teritoriale extinse, apoi
depozitele localizate strategic, deoarece un depozit localizat
favorabil putea lua locul spatiilor de depozitare existente la
fiecare unitate de productie. Dezvoltarea distributiei
contractuale, in anii 80 si 90, a generat un nou mod de a beneficia
de servicii de depozitare. Distributia contractuala reprezinta
furnizarea de catre un distribuitor tert a unui serviciu de
distributie complet si operat pe seama unui anumit client.i Forma
contractului poate varia de la asigurarea de facilitati de
depozitare, la un centru de distributie dedicat unui client, fie
producator, fie detailist. Centrul de distributie are rolul de a
accelera circulatia marfurilor si, in plus, permite satisfacerea
cerintelor specifice ale clientului. Comertul cu amanuntul a fost
marcat in anii 80, de crearea depozitelor de distributie centrale,
ale marilor detailisti. Producatorii livrau comenzi de dimensiuni
mari depozitelor centrale ale detailistilor, fara a mai fi necesar
sa dispuna de spatii proprii de depozitare. Marile corporatii,
prezente simultan pe mai multe piete, au apelat la conceptul de
depozit multi-tari. Pentru tarile dintr-o anumita zona, se creeaza
un depozit central, care livreaza depozitelor existente la
nivelul
filialelor companiei sau distribuie marfurile direct urmatorului
nivel din canalele de marketing. Pentru secolul XXI, se considera
ca obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a
stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare, pana cand se va
realiza o miscare cvasi-continua.
3.Utilitatea depozitariiFiecare companie trebuie sa isi
depoziteze bunurile cat timp asteapta sa fie vandute. Pentru a se
asigura ca pot indeplini comenzile rapid, trebuie sa aiba stoc
disponibil. O functie de depozitare este necesara deoarece
ciclurile de productie si consum rareori coincid. Functia de
depozitare depaseste diferentele dintre cantitatile necesare si
timp. O companie trebuie sa decida cat de multe si ce tipuri de
depozite ii sunt necesare, si unde vor fi situate. Deciziile legate
de unde sa fie localizate acestea pentru a fi eficiente, sensibile
in fata economiei si a consumatorilor sunt decizii ale lantului
strategic de aprovizionare in stransa legatura cu logistica. De
obicei se folosesc doua abordari pentru identificarea celei mai
putin costisitoare locatii si anume: centrul de gravitate si
sistemul de retea. Compania poate folosi depozitele pentru a
inmagazina bunurile de la scurte pana la lungi perioade de timp.
Sau, pot folosi centrele de distributie, care sun proiectate sa
primeasca bunuri de la diverse companii, sa preia comenzi, sa le
indeplineasca eficient, si sa expedieze bunurile consumatorilor cat
mai repede posibil.
3.1 Rolul depozitelorRolul important al depozitelor de
distribuie rezult din urmtoarele considerente: ntreprinderile
dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a
produselor la locul i timpul solicitate de ctre client; Depozitele
de distribuie, amplasate corespunztor, diminueaz timpul de livrare;
Transporturile n cantiti de mas sunt mai ieftine dect
transporturile mici; expedierea n cantiti mari se face pe distane
mari productordepozit de distribuie; expedierea de cantiti mici
poate s se limiteze pe distane mici.
3.2 Functiile depozitului
Principalele funcii ale unui depozit comercial sunt: Depozitarea
i pstrarea mrfurilor, care asigur continuitatea aprovizionrii
consumatorilor individuali i indistriali, n condiiile existenei
unor diferene temporale ntre producie i consum, datorate
fenomenului de sezonalitate i de dispersie spaial diferit. Sub
aspectul duratei de pstrare a produselor n stoc, n practic exist
urmtoarele variante: Depozitarea pe termen lung. n cazul unei
producii sau unui consum concentrate n limitele unui sezon,
depozitul poate menine produsele necesare pentru satisfacerea
cererii la momentul potrivit. De asemenea, produsele alimentare
supuse unui proces de nvechire sunt pstrate pe durat ndelungat.
Depozitarea sezonier. n cazul unui cererii sezoniere, este adesea
mult mai profitabil apelarea la depozite apropiate de pieele
strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al
firmei, cu puin timp nainte de nceperea sezonului. Dup terminarea
sezonului, mrfurile rmase sunt returnate la depozitul central.
Depozitarea temporar. Produsele sunt meninute n depozit pn la
realizarea unor livrri care utilizeaz complet capacitatea
mijloacelor de transport. Depozitele de distribuie faciliteaz
circulaia produselor, fr s realizeze o depozitare pe termen
lung.
Consolidarea livrrilor, respectiv condiionarea i porionarea (
dozarea ) mrfurilor, n vederea constituirii unei oferte adaptate
diferitelor categorii de clieni. Produsele primite de la mai multe
surse sunt reunite n vederea livrrii ctre client, prin intermediul
unui singur transport. Avantajele consolidrii sunt: obinerea unor
tarife de transport mai mici, prin livrarea unor cantiti mari de
produse ctre client; reducerea costurilor totale de distribuie
pentru fiecare productor, comparativ cu situaia n care ar fi
distribuit mrfurile n mod individual; Formarea sortimentului
comercial prin corelare cu necesitile ferme ale comerului de
detail. Acest funcie este ntlnit sub dou variante, n funcie de
sursa de provenien a produselor: Unitile de producie ale aceleiai
firme. Depozitul primete mrfurile de la mai multe fabrici ale
productorului i livreaz clienilor o combinaie de produse. Mrfurile
sunt sortate, pentru a ndeplini solicitrile fiecrui client sau piee
int, n privina structurii sortimentale; Firme diferite. Depozitul
creeaz combinaii de produse n mod anticipat fa de comenzile
clienilor. Sortimentul include mai multe linii de produse de la
diveri furnizori. Avantajele oferite clienilor sunt: reducerea
numrului furnizorilor cu care trebuie s stabileasc relaii fiecare
client; costuri de transport mai mici dect n cazul aprovizionrii de
ctre fiecare client, n mod individual, de la furnizor; asigurarea
unei structuri sortimentale diversificate, adaptate cerinelor
clienilor. Transportarea i ambalarea mrfurilor, fr de care nu este
posibil participarea la ntregul lan de distribuie, deplasarea
bunurilor n interiorul depozitului; Prestarea de servicii cu
valoare adugat. Cele mai obinuite servicii care constau n adugarea
de valoare sunt cele legate de ambalarea i etichetarea
mrfurilor.
4.Tipologia depozitelorDepozitele comerciale, n funcie de
diverse criterii, pot fi grupate n mai multe categorii: dup
caracterul activitii principale pe care o ndeplinesc, depozitele
pot fi: depozite de colectare, care concentreaz partizi relativ
mici de mrfuri primite de la diveri furnizori, n vederea formrii
unor partizi mari, pentru diferii beneficiari; depozite de
repartizare, destinate acumulrii mrfurilor n partizi mari, pentru a
le livra beneficiarilor n partizi mici; depozite de tranzit i
transbordare, amplasate de regul n gri i porturi, servind pentru
pstrarea temporal, i, uneori, pentru pregtirea mrfurilor n vederea
transportrii ulterioare la depozitele principale sau la
beneficiari; depozite pentru pstrarea sezonier sau de lung durat,
destinate acumulrii de mrfuri ntr-o perioad scurt pentru pstrarea
sezonier sau pentru pstrarea mai ndelungat. dup gradul de
specializare, depozitele pot fi : depozite strict specializate, n
care se pstreaz un singur fel de marf a crei caracteristic este
prezena celui mai simplu sortiment ( de ex.sare, cartofi,
combustibili lichizi); depozite specializate, avnd ca obiect
stocarea unei singure grupe de mrfuri ( confecii, cosmetice)
depozite combinate, care asigur pstrarea a dou sau trei grupe de
mrfuri apropiate prin cererea de consum a populaiei ( textile-
nclminte, galanterie- cosmetice); depozite generale, destinate fie
sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar; depozite mixte, n
care se pstrez mrfuri din ambele sectoare. Dup forma construciei,
depozitele pot fi : Construcii deschise depozit liber, folosite
pentru mrfurile insensibile la aciunea factorilor de clim;
Construcii semideschise depozite acoperite, destinate mrfurilor ce
trebuie protejate; suprafaa utilizabil va fi limitat de nlime i de
punctele de sprijin; Construcii nchise.
n funcie de natura i condiiile necesare pentru pstrarea
mrfurilor depozitele pot fi: Neclimatizate Parial climatizate
Climatizate. n funcie de poziia fa de nivelul solului, depozitele
pot fi: Deasupra pmntului Sub pmnt.
5.Amenajarea interioar a unui depozitLa amenajarea interioar a
unui depozit trebuie cunoscute urmtoarele elemente: Sistemul
constructiv al depozitelor: suprafa i nlime, numrul nivelurilor pe
care se desfoar suprafaa depozitului, dotarea cu rampe de ncrcare
descrcare; Condiiile de depozitare determinate de specificul
produselor: cerine speciale de temperatur i umiditate, necesitatea
ccesului pentru controlulu periodic i efectuarea de operaii de
ntreinere a produselor n timpul depozitrii, asigurarea respectrii
ordinii primul produs intrat primul produs ieit; Modul de ambalare;
natura, forma geometric i rezistena mecanic la stivuire a
ambalajelor de transport; Tipul de palete folosite. Preluarea
mrfurilor din spaiile de depozitare are o mare importan datorit
costurilor de manipulare pe care le presupune. n principiu, exist
trei modaliti de preluare a mrfurilor pentru constituirea
comenzilor: Selecia individual. Produsele sunt prelucrate pe rnd,
unul cte unul. Dintr-un anumit loc din spaiul de depozitare, este
preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere
spre clieni. Ulterior, este preluat un alt produs. Ruta de
prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mrfurilor
parcurge n depozit o anumit rut, care i permite s preia mai multe
produse, nainte de a se ndrepta spre platforma de
expediere. Numrul produselor preluate depinde de
caracteristicile acestora i de capacitatea echipamentului de
manipulare folosit. Aria repartizat pe lucrtor. Fiecare membru al
personalului depozitului este responsabil de o anumit zon. Pentru
asamblarea comenzilor, aplic fie selecia individual fie ruta de
prelucrare, n aria atribuit. Pentru aranjarea mrfurilor n depozit
se aplic urtoarele criterii: - complementaritatea. Produsele care
sunt folosite mpreun n consum i sunt solicitate de clieni n cadrul
aceleiai comenzi vor fi amplasate n apropiere. - Compatibilitatea.
Aranjarea mrfurilor n depozit trebuie s ia n considerare
caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele
care pot fi amplasate n apropiere, fr a genera riscuri. -
Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la baz diferenele
existente ntre produse n privina vitezei de circulaie. n cazul n
care un produs cu circulaie rapid este preluat din stoc n cantiti
mai mici dect cele n care este furnizat, se recomand amplasarea lui
n apropierea punctelor de expediere ctre clieni.n consecin, cu
ocazia fiecrei operaiuni de preluare, distana pe care o vor
parcurge astfel mrfurile va fi cea mai scurt. - Mrimea. Potrivit
acestui criteriu, mrfurile de dimensiuni mici se amplaseaz n
apropierea zonelor de expediie. Se asigur n acest mod o densitate
mare de produse n proximitatea punctelor de livrare. Criteriul
mrimii garanteaz cel mai mic cost de manipulare doar n cazul n care
produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulaie rapid. O
exploatare raional a unui depozit se realizeaz prin respectarea
urmtoarelor principii generale: Depozitarea mrfurilor corespunztor
proprietilor de utilizare; Alocarea unor spaii izolate
specializate, pentru mrfurile cu proprieti particulare deosebite (
camere frigorifice, de uscare) Exploatarea, ntr-o concepie
tehnologic unitar, a ntregii suprafee de depozitare; Utilizarea la
maximum a capacitilor de depozitare; Corelarea mobilierului de
pstrare cu funciile principale pe care le ndeplinete depozitul
respectiv; Asigurarea liberei circulaii a mrfurilor;
Proiectarea i construcia depozitului n consens cu cerinele de
mecanizare a muncii. innd seama de rol i destinaie, suprafaa total
a oricrui depozit este format din: suprafaa pentru pstrarea efectiv
a mrfurilor, care are greutatea specific cea mai mare n suprafaa
total a depozitului i un rol principal n funcionarea acestuia;
suprafaa auxiliar, menit a deservi operaiunile adiacentei funciei
principale a depozitului, constituit din mai multe ncperi i spaii,
n care au loc diferite operaiuni: dezambalare, recepionarea
mrfurilor, preambalarea produselor, pstrarea provizorie a mrfurilor
respinse la recepie, laboratoare de analiz; suprafaa administrativ
i cu caracter social; spaiul de ciculaie culoare, coridoare, spaiul
ocupat de scri, lift; spaiul ocupat de elementele constructive ale
cldirii stlpi, coloane de susinere, ziduri interioare despritoare.
Este eficient i recomandabil ca cea mai mare parte din suprafaa
total a construciei s fie rezervat ncperilor operative, respectiv
ntre 8090%. Din suprafaa operativ a depozitului se delimiteaz i se
separ aanumita suprafa util a depozitului. Ea se compune din.:
ncperile unde se pstreaz efectiv mrfurile; suprafaa trecerilor
dintre stive, stelaje, respectiv trecerile pe unde se aduc i se
scot mrfurile din depozit. Dotarea depozitului cu mobilier i
utilaje comerciale Exploatarea raional a volumului util al
depozitelor, reducerea timpului necesar formrii comenzilor, uurarea
muncii salariailor, presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de
mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne, care au la baz
paletizarea i conteinerizarea mrfurilor, iar, pe de alt parte, cu
tipuri de utilaje comerciale care s asigure mecanizarea i
automatizare proceselor de munc specifice diferitelor faze ale
tehnologiei din depozite. Tipuri de mobilier i utilaje comerciale n
funcie deanumite caracteristici, dotrile dintr-un depozit se
clasific n diferite grupe: 1. dup natura lor: un sistem intern de
recipieni, reprezentat de mijloace de depozitare cum sunt:
containere, rafturi de orice fel, tancuri i palete;
mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele i
utilajele mecanizate i automatizate; insatlaii de transport, de
ambalare, sortare; 2. dup funciile pe care le ndeplinesc i
apartenea lor la diferite procese tehnologice: mijloace pentru
depozitare: palete, recipieni, tancuri, silozuri; mijloace pentru
supravegherea i pstrarea mrfurilor: mijloace de ambalare, aparate
de control; mijloace pentru porionare i condiionare: echipamente
pentru dozare, maini de msurat, tiat, mijloace de ambalare;
mijloace pentru sortarea mrfurilor: aparate i instalaii de sortare,
maini de calibrare; mijloace pentru transport i ambalare: aparate
de ridicat, aparate pentru servirea rafturilor, palete; mijloace
pentru asigurarea unor servicii materiale de etichetare,
mpachetare. 3. dup locul lor n fluxul tehnologic al depozitului:
dotri tehnice principale: toate mijloacele de munc ce ndeplinesc o
anumit funcie a depozitului; dotri complementare, acele mijloace
ale muncii care susin sau completeaz capacitatea de funcionare a
dotrilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care
asigur depozitarea, mijloace care ajut la transportul intern.
6.Studii de caz1.TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firm
privat romno-suedez a crei activitate de baz este distribuirea
produselor fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS,
SCANDIC DISTILLERIES i EUROPEAN FOOD. . a). Logistica de depozitare
(Warehousing) Responsabil funcii, legturi cu alte departamente De
depozitarea mrfii se ocup gestionarul, care este i eful depozitului
de mrfuri. Primirea mrfurilor se face n baza facturilor fiscale i a
avizelor de nsoire a mrfii. Recepia mrfurilor se efectueaz astfel:
fabrica productoare livreaz marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc
la depozit. Aici gestionarul asist la depozitarea ei i o
gestioneaz. La primirea mrfii persoanele de la Biroul Facturi
ntocmesc notele de recepie i constatare de diferene. b). Spaii de
depozitare descriere, amplasare, configuraie Depozitul Transilvania
General Import-Export este localizat n zona Metalurgiei, n oraul
Iai. Depozitul este amplasat n incinta unui vechi mare depozit din
Iai, al unei companii care l-a dat spre nchiriere. Nu tot spaiul
intr n posesia Transilvania General Import-Export Iai, acesteia
revenindu-i doar 10.000 m, n aceeai cldire desfurndu-i activitatea
i ali distribuitori din jude.
Forma depozitului deinut de punctul de lucru din Iai este
dreptunghiular i sugestiv denumit un labirint de palei; este
construit din crmid i are acoperi din tabl ondulat. Nu exist spaii
de depozitare special amenajate pentru fiecare grup de mrfuri n
parte, iar depozitarea se face n funcie de primirea produselor de
la centrul din Oradea. Depozitarea mrfii este realizat pe palei
aflai pe trei nivele, fiecare dintre aceti palei avnd produsele
organizate pe patru nivele, fiind repartizate n funcie de cantitate
i sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uoar manipulare a
mrfurilor, depozitarea se rezum n general la dou nivele. Pstrarea
mrfurilor se face n spaii aerisite, ferite de razele soarelui, de
cldur i nghe, astfel nct produsele s poat fi pstrate ntre
parametrii normali. Conform standardului european ISO 9001,
depozitarea mrfurilor se realizeaz inndu-se cont de normele de
siguran igienico-sanitare; depozitul este prevzut cu sisteme de
aerisire i de iluminat. Pentru sigurana consumatorilor, SANIPIDUL
inspecteaz locaia lunar. Aprovizionarea cu mrfuri se face pe o
singur intrare, iar ncrcarea n mijloacele de transport care o vor
distribui clienilor se realizeaz prin cele dou ieiri. Acest
modalitate de amenajare este specific tuturor depozitelor Grupului
European Drinks&Food din ar, pentru o mai bun gestiune a
comenzilor i pentru o mai bun organizare. Depozitarea mrfii este
realizat pe palei aflai pe trei nivele, fiecare dintre aceti palei
avnd produse organizate pe patru nivele, fiind repartizate
n funcie de cantitate i sortiment. Cu toate acestea, pentru o
mai uoar manipulare a mrfurilor, depozitarea se rezum n general la
dou nivele.
Reprezentnd grafic spaiile de depozitare i birourile punctului
de lucru din Iai, acestea se prezint astfel: 1 2 3 4 58 9 10
7
6
Fig. nr.2 Schia spaiilor de depozitare Legend: 1 Sal de edine 2
Birou Director de Vnzri i Director de Marketing 3 Birou Director de
Zon 4 Birou Contabilitate 5 Birou Secretariat
6 Birouri Departament Economic 7 Depozit 8 Intrare mrfuri 9, 10
Ieiri mrfuri c). Sisteme logistice sisteme de depozitare,
echipament de depozitare, Sistem de depozitare: Depozitarea
mrfurilor se realizeaz pe palei, direct pe podeaua de ciment.
Primirea n gestiune a mrfurilor n depozit se face n funcie de
ordinea comenzilor primite de la clieni, dup metoda FIFO (First in,
First out). Echipament de manipulare: Manipularea mrfurilor se face
cu ajutorul a: - 6 motostivuitoare pe baz de motorin sau GPL. - 32
transpalei manuali Software Logistic Compania a alocat fiecrui
agent de vnzri cte o zon din Judeul Iai. Pentru o mai bun
organizare a procesului de distribuie, fiecrei zone i este atribuit
un cod. Astfel, comenzile pe care le cumuleaz fiecare agent de
vnzri de la clieni, sunt clasificate pe categorii n funcie de codul
zonei. software logistic.
2. Cris-Tim, centrul de Logistica de la Mogosoaia Grupul
Cris-Tim, liderul pietei de mezeluri din Romania, inaugureaza
Centrul de Logistica de la Mogosoaia.
Dupa o serie de investitii in valoare de peste 18 milioane Euro,
realizate in ultimii doi ani, Grupul Cris-Tim realizeaza o noua
investitie importanta, Centrul de Logistica de la Mogoioaia, care
va deservi aproximativ 1,800 de magazine din Bucureiti si zona
Munteniei, precum si retele internationale. "Valoarea investitii
planificate pentru Centrul de logistica de la Mogosoaia este de
4.965.000 euro, din care 2.000.000 euro reprezinta constructia
centrului logistic. Un milion de Euro va fiinvestit pana la
sfarsitul anului in automatizarea centrului cu utilaje performante,
iar alte 2.000.000 euro vor fi investite in construirea sediului de
birouri" declara Presedintele Grupului Cris-Tim, Radu Timis.
Centrul logistic a devenit functional in luna iunie si va
fideservit de 200 de angajati. Acesta va avea o capacitate de
depozita-re de 120 tone/ zi si va beneficia de dotari speciale.
Printre acestea se numara depozitele frigorifice ce respecta
standardele HACCP in delimitarea fluxurilor. Suprafata totala
construita a centrului este de 15.000 mp, din care platforma
logistica din cadrul centrului de distributie pentru mezeluri, are
o suprafata construita de 2.444 mp. CrisTim este in prezent liderul
pe piata mezelurilor din Romania. Pentru anul 2010, conducerea
grupului Cris-Tim are ca obiectiv depasirea unui volum mediu zilnic
de vanzari de 300 tone/zi, respectiv 30% cota valorica pe piata.
Grupul Cris-Tim este cea mai cunoscuta marca pe piata mezelurilor
din Romania, avand o imgine foarte puternica si foarte bine
definite in perceptia consumatorilor. 3. Albalact construieste un
centru logistic langa Bucuresti Producatorul de lactate Albalact a
anuntat ca va achizitiona un teren in comuna Afumati, langa
Bucuresti, pentru construirea unui centru logistic
destinat exclusiv distribuirii produselor companiei in Capitala
si in sud estul tarii. Centrul urmeaza sa devina operational la
mijlocul anului viitor. Terenul are suprafata de 10.000 mp si costa
un milion euro, alte doua milioane de euro fiind alocate pentru
construirea centrului. "Noul centru logistic va cuprinde depozite
frigorifice de mari capacitati, platforme de incarcare/ descarcare,
utilaje suplimentare necesare transportului de marfa si spatii
adminis trative", se arata intr-un comunicat de presa al companiei.
4. Patru noi depozite construite de grupul Marathon Grupul
Marathon, cu activitati in distributie si industria alimentara, va
investi in acest an 4-5 milioane de euro, in construirea a patru
noi depozite si amenajarea fabricii Contec de la Tecuci. Depozitele
logistice vor fi amenajate la Craiova, Deva, Timiioara si Oradea si
vor necesita investitii de aproximativ 500.000 de euro fiecare.
Totodata, grupul Marathon intentioneaza sa investeasca aproximativ
150.000 de euro intr-un laborator de analize si controlul calitatii
produselor alimentare. Compania este distribuitoare de produse
alimentare catre magazinde de vanzare cu amanuntul.
5. Dunca va investi inca 15 mil. euro in parcul logistic de la
Timisoara Dunca Expeditii va investi la anul inca 15 milioane euro
in parcul logistic de 18 hectare din Timisoara, iar investitia va
ajunge la 40 milioane euro, la finalul anului viitor, cand
proiectul va fi terminat, a declarat pentru NewsIn, directorul
general al Dunca Expeditii, Romeo Dunca.
Directorul Dunca Expeditii a precizat ca in prezent, in parcul
logistic care ocupa o suprafata de 17,7 hectare sunt aproape 30.000
de metri patrati de depozite, iar anul acesta va mai fi construit
un depozit frigorific cu o temperatura la interior de -25 de grade
si o suprafata de 8.000 de metri patrati, plus inca un depozit
conventional de 10.000 metri patrati. Astfel, la finele acestui an
parcul va avea 46.000 de metri patrati de depozite, iar in 2008 va
mai fi construit inca un depozit cu 18.000 de metri patrati, astfel
ca suprafata va ajunge la 64.000 metri patrati. Parcul logistic a
devenit functional incepand cu 1 august 2006, cand avea 15.000
metri patrati de depozite, iar printre chiriasi s-a numarat si
compania Procter&Gamble. in incinta parcului se va mai afla o
benzinarie, un service pentru cele peste 500 de vehicule ale flotei
Dunca Expeditii, plus o cantina. Dunca Expeditii este una din cele
mai mari companii de transport rutier din vestul tarii. Firma a
intrat pe piata acum 13 ani, iar in 2005 avea 450 de angajati si o
cifra de afaceri de 15 milioane de euro. Romeo Dunca a spus pentru
NewsIn ca afacerile companiei sale au crescut cu 60% in 2006.
6. Midal Group a investit peste 5 mil. euro intr-un depozit
logistic in Capitala Midal Group, importator si distribuitor de
echipamente frigorifice, a investit peste cinci milioane euro
intr-un depozit logistic in Bucuresti, cu o suprafata totala de
peste 2.000 de metri patrati.
Noul depozit al Midal Group cuprinde spatii de depozitare,
productie, service si o statie de imbuteliere agenti refrigeranti.
Depozitul este situat in apropierea Centurii Bucurestiului si a
Autostrazii Soarelui. Depozitul include trei constructii
industriale, doua hale si o statie de imbuteliere agenti
refrigeranti (freoni), precum si o sectie de asamblare vitrine
frigorifice. Statia de imbuteliere agenti refrigeranti in butelii
reincarcabile are o capacitate de stocare ce acopera intreg
consumul Romaniei de agenti refrigeranti pe un an, fiind cea mai
moderna statie de acest gen din Sud-Estul Europei. Compania Midal
Group este prezenta de 13 ani pe piata romaneasca a frigului
comercial si industrial, avand ca domeniu de activitate importul si
distributia de echipamente frigorifice si neutre pentru retele de
magazine, supermarket-uri, hipermarket-uri si pentru procesatorii
si comerciantii de produse alimentare.
7. Depozitele in Italia Raportul aparut in februarie 2008
intitulat Piata logisticii in 2007 a monitorizat evolutia
imobiliarelor logistice din Italia. Unitatea imobiliara care face
obiectul analizei este depozitul logistic destinat stocarii/
distributiei, in particular: - Depozitul logistic - Centrele de
distributie - Centrele de sortare - Depozitele frigorifice
Imobilele in discutie au o suprafata superioara de 10.000 m2, o
inaltime folosibila de cel putin 6.5 m iar anul de constructie este
minim 1995. Datele globale ale sectorului In opinia lui J. L. La
Salle, cu toate ca ar trebui sa se vorbeasca despre o piata in
tranzitie, anul 2007 a marcat o etapa pozitiva pentru sectorul
logisticii italiene, cu o cerere in crestere constanta. Estimarile
sfarsitului de an pentru cifra de afaceri globala sunt de 3,8% in
crestere fata de 2006, atingand cota de 4,1 miliarde euro.
Cresterea sectorului este legata de diferiti factori: -
Consolidarea constructiei manufacturate, mai des in nord, si
imbunatatirea rezultatelor economice ale intreprinzatorilor mari si
mijlocii - Procesul continuu de globalizare si interschimbul
crescut cu estul europei si estul indepartat - Imbunatatirea
infrastructurii transporturilor Astepatarile de crestere pentru
urmatoarele luni sunt oarecum legate de evolutia economiei locale
si globale. La nivelul ariilor geografice, daca se confirma rolul
celui care trage dupa el al Lombardiei, se consolideaza si pozitia
lui Triveneto care intersecteaza dinspe Europa de est si Rusia, in
timp ce apare noul rol al Pugliei ca baza logistica pentru
fluxurile distributive catre zona balcanica si Turcia.
Viitoarele alegeri de amplasare ale operatorilor logistici ar
putea fi in plus influentate de normele pe care legislatia
financiara pe 2008 le-a introdus pentru a imbunatati mobilitatea si
pentru a intari infrastructurile, in special in ceea ce priveste
autostrada Saberno Reggio Calabria, intermodalitatea si transportul
maritim. Cererea si oferta In 2007 au fost definitivate si date
spre folosire peste 730.000 m2 de suprafatapentru depozite, in
usoara scadere fata de cei 800.000 din 2006.
Aria asociata in principal cu noile dezvoltari a fost Lombardia
cu 23%, urmata imediat de Piemonte si Emilia Romagna cu 21%.
Relevante, desi minore, sunt datele referitoare la Veneto 11%,
Lazio 12% si Puglia 12%. In general, fata de 2006, s-a intarit
dispunerea de a achizitiona spatii logistice din partea
utilizatorilor finali, in contratendinta fta de piata europeana, in
majoritate orientata spre inchiriere. In concluzie, in opinia lui
La Salle, cererea de spatii logistice in 2008 se va mentne
puternica, sub trendul necesitatii de a dispune de noi centre de
distributie in ceea ce priveste primirea si distribuirea produselor
provenite din tarile Europei de Est si a Orientului Indepartat. In
plus, independent de o posibila incetinire macroeconomica, faptul
ca economiile occidentale sunt mereu foarte concentrate asupra
managementului lantului de aprovizionare in detrimentul
productiei, va influenta pozitiv piata imobiliarelor logistice din
viitorul apropiat. 8.Portul Constanta Orice categorie de marfa
poate fi operata de catre companiile specializate din Portul
Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta
sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si
hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si
ingrasaminte in saci, produse metalice precum si alte marfuri.
Produse chimice si ingrasaminte : Chimpex, Socep si Romtrans sunt
principalii operatori pentru acest tip de marfa, care dispun de
suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in
saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave
pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru
fosfat este de 30.000 tone. Produse alimentare Portul Constanta
pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea
marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi
depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de
obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si
Romned Port Operator. Cherestea si alte produse din lemn Importante
cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac,
Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in
vederea exportului. Produse metalice Romtrans, Minmetal, Socep si
Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate
care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri. Alte
marfuri generale Alte cantitati importante de marfuri generale au
fost operate in anul 2005 in Portul Constanta de catre: Decirom,
Umex, Romtrans si North Star Shipping.
i
