Transcript
Page 1: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

Buzatu, Nicoleta-Elena

tr Studii:Licenfiat in $tiinfe Juridice (2004 - Universitatea Cregtini ,,Dimitrie Cantemir,, dinBucuregti]; master in Dreptul afacerilor (2007 - universitatea cre$tine,,Dimitrie cantemir"din Bucureqtil; Masterat in Criminalistice (2008 - Universitatea RomAnd de gtiinle qi ,Arte,,Gheorghe Cristea", Facultatea de $tiinfe Economice, furidice gi AdministrativeJ; doctor inDrept [2011 - Universitatea din Bucuregti, Facultatea de Drept); postdoctorat (2OtS -Beneficiar: Universitatea din Craiova. Parteneri: Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu;Universitatea din Bucuregti; Universitatea de Vest din Timigoara].

tr Activitatea:Director adjunct la lnstitutul Internalional pentru Drepturile omului, universitateaCregtini ,,Dimitrie Cantemir" din Bucuregti; Decan la Facultatea de $tiinle Juridice 9iAdministrative, Universitatea Cregtinh ,,Dimitrie Cantemir" din Bucuregti; Conferentiaruniversitar la Facultatea de $tiin;e Juridice $i Administrative a universitdlii crettine,,Dimitrie Cantemir" din Bucuregti; Profesor asociat la Facultatea de Drept, Universitatea,,Alexandru Ioan Cuza" din Iagi; cercetetor asociat la Academia RomAni, Institutul deSociologie, Laboratorul Violenfi gi criminalitate. Prevenire gi mediere; membru incolectivul de cercetare la International Institute of Social and Economic sciences,Republica Cehi, Regatul Unit al Marii Britanii gi al Irlandei de Nord.

tr Publicalii:A elaboraq in calitate de autor gi coautor materiale didactice, cursuri, monografii, articole,comunicrri gtiintifice; a realizat studii $i cercetiri pe diferite domenii $i teme. cu titlu deexemplu, amintim: Experimente Si simuldri fn laboratorul de criminalisticd fcoautorJ, Editurac'H. Beck, Bucuregti, 2010; Traficul si consumul ilicit de droguri. Aspecte muttidisciptinare,Editura Universul luridic, Bucuregti, 20!2; criminalisticd, cuts universitar, Editura prouniversitari4 Bucuregti, 2013', Medierea, alternativd la instanta de judecafd (coautor), voi. I,Locul medierii tn sistemul jurisdicSional romdnesc, Editura Pro Universitari4 Bucuregti, 20L3;Part V: The Right of Happiness, Chapter Thirty-Four - Consumption of Narcotics: ,,FakeHappiness", in volumul The Right to Happiness. The Retation Between Happiness and theQuality of Life, Cambridge Scholars Publishing, United Kingdom,2013.

Aknowledgement

Prezenta monografie reprezinte rezultatul activitilii de cercetare a autoarei efectuatl incadrul Proiectului strategic,,Burse universitare in Romania prin sprijin European penffuDoctoranzi gi Postdoctoranzi (BURSE D0c-PosrDoc)" care a fost cdgtigat prin competifienationalS in cadrul Programului operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor umane2007-20L3, Axa prioritari nr. 1 ,,Educagie gi formare profesionald in sprijinul cre$teriieconomice gi dezvoltirii societelii bazate pe cunoa$tere", Domeniul major de intervenfie1.5. ,,Programe doctorale gi post-doctorale in sprijinul cercetirii,,.Titlul proiectului: ,,Burse Universitare in RomAnia prin Sprijin European pentruDoctoranzi $i Post-doctoranzi (BURSE DOC-POSTDOCI"cod contract: P0SDRU/159/1 .5 / S / 1,33255Beneficiar: Universitatea din CraiovaParteneri: Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea din Bucuregti giUniversitatea de Vest din Timigoara

Nicoleta-Elena BUZATU

Fenomenul consumului de substantenoi cu proprietdli psihoactive

(,,etnobotanice")

Aspecte penale, criminologice,criminalistice gi medicale

Universul JuridicBucuregti

-2015-

Page 2: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

2761 Nicoleta-Elena Buzstu

1. Agenfia NalionalS Antidrog - wvwv.ana.gov.ro2. Asocialia RHRN - Romanian Harm Reduction

Network - wwwrhrn.ro3. BIOTERAPII - www.bioterapi.ro4, Camera Deputalilor - www.cdep.ro5. Ce se intAmpli doctore? - www.csid.ro6. ChemSpider, Search and share Chemistry

spider.com7. Color Mind - Clinici de Psihiatrie gi Psihoterapie

mind.ro

wr,yw.chem

- www.color-

L CSA Images/Printstock Collection - wvvwcsaimages.com.9. Cultura - Fundalia Culturali RomAni - wwwrevistacultura.roL0. Deep Lifecare - wr.,rnv.deeplifecare,in1 1. Dependenta.ro - www.dependenta.ro12. Drugs-Forum - wvvw.drugs-forum.com1 3. EMCDDA - w,vvw.emcdda.europa.eu14. European Monitoring Centre of Drugs and Drug Addiction -

www.emcdda.europa.eu15. European Union - w,\ivw.europa.eu16. Flower Time - www.flowertime.roL7. Galenus - Publicafie de informare medico-farmaceutici

wvvw. revistagalenus.ro18. Gerhold Chemetals, Metal Materials - www.metal-material.net1 9. Grey Pages - www. dereklrtrmeyer.blo gspot.ro20. Interferente.ro ... sursa ta de cunoagtere - www.interferente.ro21. Legale & Ilegale - legaleilegale.blogspot.ro22, Llfe Science - www.leafscience.com23. PHARMA BUSINESS - www.pharma-business.ro24. Pro TV - stirileprotv,ro25. ProNatura Spa - pronatura-spa.ro26. RC-CHEMICALS - wvwv.rc-chemicals.com27. Research

Chemicals - wwwresearch-chemicals-legal-hi ghs.blogspot.ro28. ROMEDIC - wvwv.romedic.ro29. Scientific Research An Academic Publisher - www.scirp.org3 0. SfatulMedicului.ro - wwwsfatulmedicului.ro31. Sibiu 700o/o - www.sibiu100.ro32. Southern Association of Forensic Scientists ISAFS] - www,for

endex.southernforensic. org33. Ziare.com - wvvw.ziare.com

Ec.,p.ir*

CAPITOLUL IFENOMENUL CONSUMULUI SUBSTANTELOR NOI CUpRoPRTETATT PSTHOACTIVE iN ROMANIA.... .........................,...5

Secliunea 1. Aspecte de ordin terminologic ..............,....'.,.'.' 5

Secliunea 2. Aspecte generale cu privire la substanlele noi cu

proprietSli psihoactive.

CAPITOLUL IITIPOLOGIA SUBSTANTELOR NOI CU PROPRIETATI

27

27Secliunea 1. Caracteristicile substanlelor noi cu proprietdlipsihoactive.Secliunea 2. Alte plante gi substan!e psihotrope..............:........,.'............'62

CAPITOLUL IIILEGISLATIA NATIONALA CU

PROPRIETATI PSIHOACTIVE

CAPITOLUL IV

PRIVIRE LA SUBSTANTELE NOI CU

CONSUMUL ILICIT DE SUBSTANTE NOI CU PROPRIETATI

PSIHOACTTVE - PROBLEME DE ORDIN PENAL $l CRIMINOLOGIC..,..154Secliunea 1. Catze 9i imprejurlri care favorizeazd consumulsubstanlelor noi cu proprietdfi psihoactive. .................'. 154

Secliunea 2. Sanclionarea consumului, traficului 9i a altoroperaliuni ilicite cu substanle aflate sub control nalional..."'.'.......,'t62

CAPITOLUL VPARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA

CRIMINALISTICA A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIULTRAFICULUI DE SUBSTANTE NOI CU PROPRIETATI

PSIHOACTIVE L84Secliunea 1, Modalitefi de depistare a traficanliIor.,..............,,...,.'...... 184

Secliunea 2. Metodologia investigirii propriu-zise a traficuluide substanfelor noi cu proprietdli psihoactive.......'..'.,......'.......".',..,.... 191-

t7

132

Page 3: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

27Bl Nicoleta-Elena Buzatu

CAPITOLUL VIIMPLICATIILE $I CONSECINTELE CONSUMULUI DE SUBSTANTE

NOI CU PROPRIETATI PSIHOACTIVE DIN PUNCT DE VEDERE

MEDICAL.....Secfiunea 1". Terminologie gi definilii .............,,.'.'.'. '.........222Secliunea 2. Efectele substanlelor noi cu proprietdlipsihoactive. 229

243

251

257

Secliunea 3. Complicaliile consumului de substante noi cu

proprietili psihoactive.

CONCLUZII

8I8Lr0GRAFIE...........,,..,............ 265

Lfibrfiris $m d* 6ffir$8 deiuridB*&, e##Etsr??;*6 li

speci0litateburinerr

Secliunea 4. Tratamentul dependenlei de substanle noi cu

proprietSli psihoactive.Secliunea 5. Misuri impotriva consumului ilicit de substanlenoi cu proprietSli psihoactive..,............

Din ]##ffi sunt*m*f;egermm l*r"""

YffiB

Etr%ryqry.&wExHffiffi.E"ffi

Bd, luliu Maniu nr, 7, cHdirea cotroceni Swiness{enter corp C,

sectar E, Buc{.IreSti {l*ngtr AFI MALL)

S21"312.23.21 | 07e3.6?3.555 | [email protected]$$lffiBffi"ffi

Page 4: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright A 2015, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepttrile asupra prezentei edifii aparfinS.C. Universul Juridic S.R.L.Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatd fhrd acordulscris al S.C. Universul Juridic S.R.L.

ULTIMEI COPERTE,

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6nieiBUZATU, NICOLETA.ELENA

X'enomenul consumului de substan{e noi cu proprieti{ipsihoactive (t'etnobotanicerr) : aspecte penale, criminologice,criminalistice gi medicale / Nicoleta-Elena Blozatu. - Bucureqti :

Universul Juridic, 201 5ISBN 978-606-67 3-7 36-4

6 r 3.83343.s7s(4e8)

KEDACIE:

DDPARIAITIEIITT.JLDISTBIBUTIB:

tel. / f axt 02 I .3 I 4.93. I 3tel.: 0752.32o.6,6,6e-mail : [email protected]

tel.: O21.314.93.15fax: O21.314.93.16e-mail : [email protected]

www.universutjuridic.ro

E cupitolul I

Fenornenul consumului substan[elor noi cu proprietd.li

psihoactioe tnRomhnia

Sec[iunea L. Aspecte de ordin terminologic

Oamenii au cunoscut drogurile din cele mai vechi timpuri, utilizAnduJe

in diferite moduri. Pretutindeni in lume acestea flceau parte din vialaomului, din cultura acestuia insi aveau valoare terapeuticd ori semnifi'calie religioasi gi atAta timp cat nu se abuza de ele ar fi putut fi linute sub

control pAni in secolul al XX-lea. O parte dintre acestea sunt cunoscute,

insi tehnologia avanseazd avAnd drept consecinld aparilia unor noi sub-

stanle sintetice. 11

Noile tipuri de droguri sunt substange oblinute din plante care cresc

in diferite pirli ale globului sau ata cum spuneam mai sus, substanle

sintetice oblinute prin sintezi.Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebitd pe piala din

RomAnia in ultimii ani luAnd in considerare gi faptul cI pe lAngi substan-

lele clasice au apdrut gi derivafi cunosculi drept,,designer drugs".

Plante etnobotanice - un subiect controversat, greu de infeles chiargi de specialigti in ceea ce privegte aceasti denumire.

Etnobotanica face parte din patrimoniul tradilional gi cultural alpopoarelor gi se referl la regnul vegetal, sub multiple aspecte: denumiripopulare ale plantelor gi originea acestor denumiri, atat celor din floraspontand, cit gi celor din culturi, utilizate in scop alimentar, in medicinatradifionale etc.1

Etnobotanica este o disciplind etnologicd cu o tradilie indelungati in

fara noastrd, dacl flnem seama de culegerile de informalii de pe teren des-

pre flora spontanl gi cultivati in arealul romAnesq incepind cu preotul

1 Bojor, 0., Ce efecte au produsele etnobotanice asupra sdndtdlilT in Revista

Galenus, 20L0, disponibili in format electronic pe https://www.revistagalenus.ro/toxicologie/item/6L4-ce-efecte-au-produsele-etnobotanice-asupra'sanatatii.html?doingwp-cron, site accesat la data de 05 mai 2014.

Page 5: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

6l Nicoleta-Elena Buzatu

Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanicapoporand romdnd",in publicaliile vremiiz, incepdnd cu anul L879.

Sintagma ,,botanica populard" poate fi lesne convertiti in ,,etnobo-tanicd". in secolul urmitor, in anul 1968, Alexandru Hosztafi3 publica un,,Diclionar etnobotanic"a, uml?t la un deceniu de Valer Buturd cu ,,Enci-clopedie de etnobotanici romineascS"s. in ,,CuvAnt inainte" la acestvolum, autorul face trimitere la o definilie dintr-un tratat francez, in careacest termen era definit, destul de vag: ,,Etnobotanica este ;tiin[a raportu-rilor reciproce dintre om Si lumea vegetald", cu precizarea cd ea ,,nu stu-diazd aparte nici plantele, nici societdlile omeneSti, dar tot ce le asociazdeste de domeniul sdu"7.

DEX - Dicg,ionarul explicativ al limbii romdneB definegte termenul,,etnobotanic" ca fiind studiul denumirilor populare ale plantelor; o ramurda etnobiologiei care studiqzd relagiile reciproce dintre om Si mediul vegetal.

Termenul de ,,etnobotanice" inseamni, de fapt, denumirea popularia plantelor. Etnobotanicele sunt plante aromatice (busuioc, dafin, Ievin-lici etc.), plante otrivitoare (mdtriguni, miselarild etc,) ori plante cu

r Simion Florea Marian [n. 01 septembrie LB47,lliegti, Suceava - d.1,L/24 aprilie1907, Suceaval a fost un folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot romdn,membru titular al Academiei RomAne.

z A se vedea Botanicd romdneascd (selecfie din articole publicate de S. Fl. Marianin periodice), edifie lngrijitd, cuvAnt inainte gi note de Antoaneta Olteanu, EdituraPaideia Bucuregti, 2000. De asemenea, a se vedea Si Botanica poporand romdnd, vol. I(A-FJ, edilie critica, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indicecapitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori gi bibliografie deAura Briditan, Editura Mugatinii, Suceava, 2008; Botanica poporand romdnd, vol. ll(G-P), edilie ingrijiti de Aura Brhdfian, Editura Academiei RomAne, Suceava, 2010;Botanica poporand romdnd, vol. III (P - Z), edilie ingrijiti de Aura Brddilan, EdituraAcademiei RomAng Suceava, 201 0.

sAlexandru Borza (n. 27mai1BB7, Alba Iulia - d.03 septembrie 1971, Clujl afost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului gi botanis! intemeietorulgeobotanicii in Romdnia.

+ Borza, 4,, Dicgionar etnobotanic, EditlraAcademiei, Bucuregti, 1-968.s Buturi, Y., Enciclopedie de etnobotanicd romdneascd, Editura $tiinlificd gi

EnciclopedicS, Bucuregti, 1979.0 Poirier,l., Ethnologie Gdndrale Gallimard, Paris, 1968.zA se vedea Constantinescu, N., Etnobotanica, etnobotanice ..., Revista Cultura,

Fundafia Culturali RomAnd, nr, 300 din 18.11.2010, disponibil pe http://revistacultura.ro/nou/2\70/1,1,/etnobotanica-etnobotaniceo/oE2o/o90o/oA6/, site accesat ladata de 30.10.20L4,

8 DEX, Dic[ionarul explicativ al limbii romdne, ed. a II-4 Editura Univers Enciclo-pedic, Bucuregti, 1998, p, 351.

Fenomenul c'iisumului de substan{e noi cu proprieta,ti psihoactioe llvaloare medicinali, sociale sau religioasd. Cantitatea folositl face dife-renta intre efectele pozitive sau cele negative pe care le produc, Multe

liri din Europa gi Asia considerA aceste plante aromatice sau medicinaleca droguri u$oare gi in acelagi timp legale.

Termenul de plantele medicinale cuprinde in general pir,ti dinplante, uneori micinate, sub forml de extracte sau preparate in alt mod,care sunt utilizate pentru oblinerea unor beneficii legate de sinltatel.

Plantele aromatice sau plantele medicinale nu pot sI facl riu, ci dincontri, insd daci sunt amestecate cu droguri de sintezi produc efectenocive pentru organismul uman. Prin urmare, plantele halucinogene artrebui si se numeascA droguri intrucAt efectelor psihotrope ale plantelorli se adaugi cele nocive ale drogurilor cu care sunt,,imbunitSfite",

Prin urmare, etnobotqnicele sunt un amestec de prafuri sau planteuscate combinate cu diferite substante chimice. in componenla lor se potgisi urme de amfetamine, metamfetamine, mefedroni, cocain5, heroinlori canabinoizi sintetici. Proporlia acestor plante diferd de la plic la plic,

de aceea unii consumatori riscd se consume substanle irripure, ameste-curi nocive sau risci si consume in supradoze,

Denumirea agreati de statele membre ale Uniunii Europene pentruprodusele comercializate prin intermediul ,,magazinelor de vise" sau

,,spice shop-uri" este aceea de ,,substanle noi cu proprietdpi psihoactive" -

SNPP. Acestea sunt disponibile fie in stare puri fie in combinalii.Pnn substange psihoactive conform arL 24L din Legea nr.787/2012

pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penalz, se

lnlelege substanlele stabilite prin lege,la propunerea Ministerului Sinitilii.Substanlele noi cu proprietdli psihoactive sunt cunoscute ,,pe piali"

sub denumiri precum,,droguri de sintezi",,,droguri legale",,,ierburi legale",

,,siruri de baie",,,substanle pentru cercetare" sau,,reactivi de laborator",Pentru a utiliza o terminologie unicd in aceastd privinld Decizia

2005/387llAI a Consiliului privind schimbul de informafii, evaluareariscurilor gi controlul noilor substange psihoactive definegte3:

r Beers, M.; Fletcher, A.; Jones, T.; Porter, R.; Berkeits, M,; Kaplan, |. [coord,),Agenda medicald Merck Medicul casei, ed,, a2-a, Merck Research Laboratories fDivisionof MERCK&CO., INC.J, Whitehouse Station, NJ, 2003, traducere Trifdnesctl0.; Vasilescu, A.V., Editura All, Bucuregti, ZOIL,p. 103.

2 Legea nr. LB7 /2072 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privindCodul penal, publicati in M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

3Decizia Consiliului 2005/387/lAl din 10 mai 2005 prMnd schimbul deinformafii, evaluarea riscurilor gi controlul noilor substanle psihoactive, publicatd ln

Page 6: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

sl Nicoleta-Elena Buzatu

,,Substanfd psihoactivd noud: un nou drog psihotrop in formi purdsau in preparat" - lit. a).

,,SLupefiant nou inseamnl o substangl in formi puri sau in preparat,care nu a fost inclusi in tabelele anexate Convenfiei unice privindstupefiantele din 1961 a Organizaliei Naliunilor Unite gi care poatereprezenta o ameninlare la adresa slndtifii publice comparabili cu ceareprezentati de substanlele enumerate in Tabelele I, II sau IV" - lit bJ.

,,Drog psihotrop nou inseamni o substanld in formi puri sau inpreparat, care nu a fost inclusd in tabelele anexate Convenliei privindsubstanfele psihotrope din 1977 a Organizafiei Naliunilor Unite gi carepoate reprezenta o ameninfare la adresa sinitefii publice comparabild cucea reprezentate de substanlele enumerate in Tabelele I, II, III sau IV" -lit c],

,,Preparatinseamni un amestec ce conline o noul substanli psiho-activS" - lit. 0.

,,Droguri legale" reprezinti un termen generic care denumegtecompugii psihoactivi nereglementali la nivel internafional sau produselecare ii confin, preparate in mod specific pentru a imita efectele drogurilorcunoscute, de cele mai multe ori in scopul eludirii mdsurilor de controlprivind drogurile.

Termenul de etnobotanice cu care substanlele noi cu proprietdlipsihoactive au devenit cunoscute in societate nu a fost inserat in cu-prinsul actelor normative circumscrise acestui domeniu, avAnd in vederefaptul ci acesta reprezinti o denumire generici similarl cu ,,droguriu$oare".

De asemenea, termenul cuprinde o gami Iargi de substanle gi pro-duse sintetice gi derivate din plante, inclusiv ,,substanle chimice decercetare", ,,pilule recreative", ,,droguri vegetale" etc. vindute de obiceipe internet Si in aga-numitele ,,smart shop-uri/head shop-uri", promovateprin strategii de marketing sofisticate gi agresive gi, in anumite cazuri,intenfionat etichetate necorespunzitor, ingredientele declarate fiinddiferite de compozigia realil.

Aceasd denumire comerciald este utilizatd cu scopul inducerii uneipercepFi pozitive asupra lor din paftea societlsi intrucAt este bine-cunoscut

JO L 127 din 20.05.2005 fCouncil Decision 2005/3BZ/lHA of 10 May 2005 on theinformation exchange, risk-assessment and control of new psychoactive substances,published in Ol L 127, 20.05.2005J.

1 Tong C.; $tefan, C.E.; Nenov, P., ,,Etnobotanicele" vise care ucr{, Editura Sitech,Craiov4 2012,p.13.

I'enomenul ioiiisumului de substan{e noi cu proprietdli psihoactive I s

faptul ci plantele etnobotanice, in spe15 plantele medicinale Si aromatice, pe

baza cunoasterii tot mai profunde a compozi,tiei lor chimice, a insuSirilor lorfarmacodinamice, constituie una din principalele surse de materii prime invederea prepardrii unor produse naturale necesare menlinerii stdrii de

sdndtate. Valoarea terapeuticd a acestor plante are la bazd relalia dintrestructura chimicd a substanlelor octive Si ac[iunea lor sinergicd pe care aexe r citd asup ra o rg anismului.

in fa;a problemei ,,drog", omul de $tiinfe este pus in mare dificultatelntrucAt nu existd un mod unitar de a-l defini. Multe substanle psihotrope

sau psihoactive denumite generic,,droguri ugoare", au valoare medicali,sociali sau religioasS, gi numai cantitatea consumati ori abuzul face dife-renla intre efectele benefice asupra organismului sau cele dezastruoase.

Conform art. 1 din Legea nr. L43 din 26 iulie 2000 privind comba-

terea traficului gi consumului licit de droguril, drogurile sunt plantele 9isubstanlele stupefiante ori psihoffope sau amestecurile care confin ase-

menea plante gi substanfe, inscrise in tabelele l-lll din lege. Drogurile de

mare risc sunt inscrise in tabelele I gi II din lege, iar drogtriile de risc suntinscrise in tabelul nr. III din lege. De aici rezulti ci aceasti noliune in-clude gi substanlele noi cu propriet5$ psihoactive care au fost introduseln tabelele respective.

Termenii drog licit gi drog ilicit au fost utilizati din momentul incri-minlrii prin lege a substanlelor psihotrope.

Drogurile llcite sunt substanlele psihotrope al ciror consum sau

vAnzare nu este incriminati prin lege. Alcoolul, nicotina din tutun, cofeina

din cafea, teina din ceai gi unele medicamente eliberate din farmacii flriprescripfie medicald pot fi considerate droguri admise de societatea incare trdim2. in doze foarte mari, ele pot produce toleranld atdt fizici cdt gi

psihicS.

Drogurile ilicite sunt drogurile al ciror consum sau vAnzare in afara

cadrului legal atrage rispunderea penali a persoanelor, constituind in-fracliuni. in funclie de legislalia diferitelor state, caracterul ilicit al dro-gurilor este variat. Drogurile care fac obiectul unor convenfii inter-nalionale sau legi nalionale sunt denumite gi droguri de abuz (abused

drugs).

1 PublicaG in M. Of. nr. 362 din 3 august 2000, cu modificirile 9i completdrileulterioare, republicatd in M. Of. nr. 163 din 06 martie 2014,

2 A se vedea spre exemplu, Reid, T.R,, Ce-i cutoatd dgitalia asta? Cofeina este celmai popular drog, in National Geographic RomAnia, ianuarie, 2005, p. 20 gi urm'

Page 7: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

721 Nicoleta-Elena Buzatu

4. Dafin

Ramuri de dafin Flori de dafin

Frunze uscate de dafin

Dafinul este o plantd mediteraneanl care crette spontan, in locuricalde gi umede, ca arbust, ca arbore sau ca tufig atunci cand este cultivat.

Denumire gtiin$fi cir Laurus nobilisDenumiri populare: dafin, laur.

incadrare taxonomiciincrengitura : Sp ermato phytaClasa'. Mag noliop sida (D icoqtle do neae)Ordinul: LauralesFamilia: LauraceaeGenul: LaurusSpecia: Laurus nobilis

Fenomenul consumului d'e substan[e noi cu proprietd{i psihoactioe lftDescriere botanici:- este un arbore de mici inillime - maximum L0 m;- frunzele au forml ovald, margini ondulate, sunt consistente gi

lucioase; pe fag5, frunzele au o culoare verde inchis, ceratS;- florile sunt mici, de culoare alb-gilbuie, dispuse in umbele mici;- fructul este o boabi alungiti.

Compozi$e biochimici:- frunzele conf,n ulei eteric, volatil;- uleiul eteric are compugi oxigenali - cineol, hidrocarburi terpenice

- alfa-pinen, alfa gi beta felandren, eugenol, linalol, costunolidd, mucilagii,pectine, tanin etc.

Proprieti$:- datoritd calitefilor sale deosebite de stimulent al sistemului nervos

central gi periferic, dafinul este o adeviratd planti psihotropil; are oacfiune beneficl asupra sistemului nervos, aducAnd echilibrul in caz de

anxietate sau depresie;- are efect carminativ, expectorant, diaforetig detoxifiant, antiseptic

intestinal, calmant, efect de antidot in otrdviri, efect antiviral, bactericid,este un sedativ natural, folosit impotriva insectelor, previne fermentaliiledin tubul digestiv, remediazi Si trateazd numeroase boli ale sistemuluiosos, pulmonar, muscular.

Metode de folosire:- se folosesc frunze de dafin proaspete sau uscate, pulbere de frunze,

infuzie, macerat, ulei;- se fumeazi ligdri confeclionate manual din dafin in amestec cu alte

plante psihotrope: cAnepi, tei, pdducel.

Riscuri negative/de supradozi:- consumat in cantitate mare provoacd vom5;- nu se recomandi persoanelor hipertensive;- uzul extern de ulei esengial poate provoca reaclii alergice, cum ar fi

dermatitele.

L Pentru detalii, a se vedea Ciocan, V., op. cit., p. 48.

Page 8: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

741 Nicoleta-Elena Buzatu

5. Degefelul: dege;elul rogu pi degefelul Hnos

a. Degetelul ro$u

Inflorescentd in forml de ciorchine Pedicel de Digitalis purpurea

fraceme)

Degetelul ro$u este o planti ierbacee, viguroasd, bienali. Se intAl-negte in flora spontani din vestul Europei, din nordul Spaniei pAni inNorvegia. in lara noastri este o planti exclusiv de culturd.

Denumire gtiinSfi ci: Digitalis purpureaDenumiri populare: degefel, degetar roSu.

incadrare taxonomiciincrengdtura : S p e r m ato phy taClasat M ag nolio p sida (D icotyle donatae)Ordinul: ScrophularialesFamilia: ScrophulariaceaeGenul: DigitalisSpeciar D ig italis purp urea

Descriere botanici:- planta: este o specie bienali, exclusiv de culturi, in primul an

numai cu o rozeti de frunze, in al doilea an cu tulpind erectS, nerami-ficat5, inalt5 de 30-150 cm; intreaga plantl este plroasi;

- ridlcina este pivotanti, Iungd de 20-30 cm, groasi de cca.

ramificalii subliri gi foarte dese, care acoperi in intregimeprincipali;

1 cm, curiddcina

Fenomenul consumulu.i"de substanle noi cu proprietd{i psihoactiae lrl- tulpina se formeazd in cel de-al doilea an, groasi pAni la 3 cm gi

este cenugie din cauza perilor numerogi, moi, alipifi;- frunzele: in primul an acestea sunt dispuse in rozeti; in cel de-al

doilea an, frunzele tulpinale apar altern, dimensiunile lor scizind treptatcitre vArf;

- florile: sunt grupate in raceme cu flori numeroase, dispuse intr-osinguri direcfie; florile au cite un pedicel lung de 1 - 1,5 cm gi cite o micibractee ovalllabazl;

- corola este tubulos-campanulati, larg deschisd, este purpurie, raralb5, in interior palid rozd, cu numeroase pete punctiforme;

- fructele: capsule ovoide biloculare, Iungi de cca. 1 cm, protejate decaliciul persistent;

- seminlele numeroase sunt in interiorul fructului, lungi de cca. 2mm, prismatice, cdrimizii sau brune.

CompoziSe biochimici:Frunzele- conlin heterozide cardiotonice intre 0,40% gi 0,80olo al ciror

aglicon este de naturi cardenolidici gi heterozide necardenolidice alcdror aglicon conline un nucleu sterolic;

- la rAndul lor, heterozidele cardiotonice se impart dupi structurachimici a agliconului in trei grupe sau serii: & B Si E;

- mai confin 10% substanfe minerale bogate in potasiu, fosfor,calciu, magneziu, mangan, aluminiu, fier, zinc, cupru, molibden Si cobal!acizi: citric, cafeic, p-cumaric, ferulic, ascorbic; flavonoide, ca digiflavonasau luteolina, colind 9i acetilcolind, mucilagii gi enzime.

Florile- conlin substanle cardenolidg cum ar fi: digitalinum verum, gluco-

verodoxina, purpureaglicozida B gi steroli precum sitosterol, stigmasterolgi colesterol;

- dintre glucide, in flori predomini fructoza;- flavonidele cuprind derivafi ai apigeniei gi luteolinei;- s-au izolat din florile intens colorate derivagi antocianici, polifenoli,

acid cafeic gi clorogenic,Semingele- conlin glicozide cardiotonice din seria A gi B;- mai conjin saponine gi cca 307o ulei gras.

Proprietdfi:- degelelul este o planti renumiti pentru calitilile sale psihotrope gi

cardiotonice, insl numai degefelul rogu gi degefelul lAnos sunt mai

Page 9: de noi proprietdli - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/700/Fenomenul consumului de substante...Simion Florea Marianl, care didea minulioase rapoarte despre ,,botanica ... plante,

76l, Nicoleta-Elena Buzatu

importante pentru medicind, fapt pentru care a fost incadrat in grupaplantelor etnobotanicel;

- preparatele fitoterapeutice din degelel rotu au efect cardiotonic,diuretic gi creqte oxigenarea fesuturilor, inliturAnd totodati stazele giedemele;

- inffucit imbunitifegte circulafia sanguini gi la nivel cerebral,prezinti efecte psihotrope puternice fiind astfel gi un remediu pentrudepresia nervoasS, tulburarea de somn gi migrene;

- este cel mai apreciat in tratamentul insuficienlei cardiace gi amiocardopatiilor, neputAnd sd fie inlocuit de nici un alt produs naturalsau de sintezi.

Metode de folosire:- se consumi sub formi de pulbere de planti titrati biologic in

comprimate sau macerat la rece standardizat;- se ingereazd sau se fumeazi in combinalie cu alte plante sau

substanle chimice.

Riscuri negative/de supradozd:- se administreazd. doar sub supraveghere medicali, intrucAt are

dezavantajul ci substanlele ei se acumuleazi pe mugchiul cardiac dindna;tere la intoxicalii;

- planta este in totalitate toxici;- Ia supradozare se produce o acumulare a glicozidelor cardiotonice

in miocard, cu aparigia pulsului neregulat cianoza buzelor, insuficienlarespiratorie, stop cardiac in sistoli gi apoi deces.

b. Degeteld Hnos

Racem de Drgitalis lanata Pedicul d,e Digitalis lanata

1 Ciocan, V., op. ciL, p. L06.

Fenomenul consumuluii de substanle noi cu proprietdli psihoactiue lfiDegefelul lAnos este o planti erbacee, bienali, dar tn anumite con-

ditii poate si fie gi pereni. Este originar din Europa Centrald gi Orientali.Cregte spontan prin tufiriguri, poieni, locuri pietroase, dar numai inpdrgile sudice ale ldrii noastre, Are aceleagi efecte ca gi degelelul rogu, darde 3-6 ori mai puternice.

Denumire ptiinFfi ci; Digitalis lanataDenumiri populare: degelel de cdmp, degetdri;d, degetar ldnos,

cucentd.

incadrare taxonomiciincrengitura : Sp ermatophytaClasa'. Mag noliop sida (Dicotyledo natae)Ordinul: ScrophularialesFamilia: ScrophulariaceaeGenul: DigitalisSpecia: Dig italis lanata

Descriere botanici:- tulpina poate ajunge Ia maturitate pdnd la I,2 m inilflme,

ramificAndu-se mult spre vArf;- partea superioari a plantei este in mod obignuit piroasd, de unde

gi numele de degefel ldnos;- frunzele sunt lungi, pAnI la 20 cm, cu marginile pulin crestate;- florile, dispuse spre vArful ramurilor, se constituie intr-un spic

alungit gilbui inchis, uneori rogu-inchis;- fructul este o capsuld ovoidi.

Compozi$e biochimici:- compugii chimici sunt cam aceiagi ca la degegelul rogu;- in plus fa!5 de acesta, in frunze s-au determinat substanle mine-

rale, cum ar fl bariu, crom, cupru, mangan, molibden, nichel gi stronfiu.

ProprietiS:- ca gi degelelul rogu, prezintd o importanli deosebitd pentru medi-

cini feste o planti care are calitAli psihotrope gi cardiotonice], faptpentru care a fost incadrat in categoria plantelor etnobotanice;