Transcript
  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    1/23

    Cuprins:

    1. Introducere.

    2. Caracteristica general a ntreprinderii.

    2.1. Locul amplasri, istoria dezvoltrii.2.2. Structura ntreprinderii, regimul de lucru, statele de persona

    2.3. Capacitatea ntreprinderii, volumul produciei.

    2.4. Indicatorii tehnico-econimoci principali.2.5. Descrierea schemei fluxului tehnologic.2.6. Descrierea secilor de aprovizionare i auxiliare.2.7. Atelierul mecanic. Graficul de reparaie preventiv.

    3. ndeplinirea sarcinilor de produceri la locul de munc.

    3.1. Caracteristica general a seciei.

    3.2. Organizarea locului de munc.

    3.3. Descrierea sarcinilor de munc.

    3.4. Descrierea utilajului tehnologic.

    3.5. Proteciea muncii la locul de munc.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    2/23

    2.1. Istoria dezvoltarii

    na dintre actualele fabrici Pan Group, salasluieste acolo unde binecunoscuta Moara a

    arbu Druga isi bucura numerosii musterii care apreciau calitatea si mestesugul cu ca

    ucra in acele vremuri; toate acestea se intamplau in anul 1924 De-a lungul timpului,

    musteriii au devenit consumatori, mestesugul s-a transformat in profesionalism, iar Pa

    roup a dezvoltat un portofoliu de brand uri recunoscute atat la nivel national, cat si

    nternational.Inca de la infiintare, in anul 1924, Pan Group s-a adaptat si s-a pozitionat

    rept un exemplu de seriozitate in randul celorlalte companii de profil, reusind sa-si

    adeasc o pozitie stabila, avand un important cuvant de spus pe piata romaneasca.O

    u definirea privatizarii prin metoda MEBO in anul 1993 (management employee buy ontregul sistem managerial a fost redefinit prin crearea unor strategii si programe

    omerciale complexe care s-au adaptat perfect noilor trend-uri ale pietei de morarit si

    anificatie intr-un mediu extrem de dinamic si puternic concurential.Dobandind in tim

    asta experienta si un sim al profesionalismului, Pan Group a desfasurat numeroase

    rograme de investitii ce au urmarit indeaproape modernizarea si retehnologizarea tut

    ectiilor de productie intr-un scop precis: adaptarea ofertei companiei la cererea existe

    e piata si totodata crearea de noi piete prin care a reusit sa se impuna ca leader

    ncontestabil in decursul timpului. Intreaga activitate desfasurat este recunoscuta si

    testat la nivel european prin obtinerea acreditarii ISO 22000 si a certificatului de cali

    arex.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    3/23

    1.IntroducerePlanificarea const n elaborarea unui sistem de msuri, succesivitatea i termenii de

    ndeplinire, contient schiate de oameni pentru atingerea obiectivelor propuse.

    lanificarea presupune luarea cunotinei cu tipurile de planuri, metode de planificare,

    msuri de atingere a planurilor. Dimensiunea planificrii, coninutul acesteia i nivelul

    robabilitii atingeriiobiectivelor prevzute n plan vor fi diverse n dependen de

    aracterul obiectivelor,condiiile social-economice ale vieii, nivelul de ncadrare a

    olectivelor de munc,implicai n ndeplinirea planului elaborat, termenii, pentru care

    lctuiete planul.Societatea i pune diverse scopuri, printre care important este ct m

    eplin satisfacerea a necesitilor lor materiale i spirituale aflate n continu creterepreatingerea acestui scop este orientat activitatea colectivelor de munc, acestui sco

    nt supuse planificarea ramural i teritorial, planificarea activitii unitilor

    ntreprindelor productoare.n acest context planificarea la ntreprindere joac un ro

    ubordonat, sarcina ei const n ai aduce aportul atingerea scopurilor. Pe lng aceste

    lanurile ntreprinderilor se fixeaz i sarcini independente, carereies din necesiti i s

    ondiionate numai de posibilitile colectivului dat. Influena decisiv asupra caracter

    lanificrii o au condiiile social-economice imai nti de toate formele proprietii asu

    mijloacelor de producie. De calitatea planificrii depinde n mare parte activitatea reu

    rganelor gospodreti n atingerea obiectivelor prevzute i a sarcinilor propuse,

    tilizarearaional a resurselor, ritmurile dezvoltrii economice i sociale a statului. De

    semenea eficiena administrrii n orice form a sa i la orice nivel estedeterminat d

    ceea ntruct contribuie la ndeplinirea sarcinilor, prevzute n plan. n prezent atenie

    eosebit se atrage prii tiinifice a planurilor. Planurile curente i cele de perspectiv

    nitilor de produciee necesar de a elabora n baza calculelor

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    4/23

    economice i inginereti, nepermind stabilirea sarcinilor de plan numai diinamicacrea

    ndicatorilor respectivi. Partea tiinific a planificrii presupune luarea n consideraie

    articularitilor ramurale i a posibilitilor reale a ntreprinderii i utilizarea la maxim

    ezervelor interne pentru atingerea obiectivului indicat n plan, implimentarea n calcue plan a sistemului de norme i normative progresive, avnd suport tiinific, luarea

    eciziilor optime n baza analizei multilaterale a activitii productiv-gospodreti i a

    rognozelor tiinifice. Argumentarea tiinific a planificrii reprezint legtura recipr

    intre indicatoriidiferitor compartimente ale planului, legtura strns a planului unit

    roductoare iunitile lui de producie, a ntreprinderii cu seciile, subdiviziunile. Niv

    nalt al argumentrii tiinifice planurile l vor atinge n acel caz, dac laelaborarea

    ompartimentelor acestuia i a indicatorilor vor fi utilizate diverse metodemoderne cu

    nt cea a balanelor, normativ, economico-matematic, factorial, etc. n sistemul de

    msuri, menite s asigure sporirea eficienei produciei publice, un rol de vaz aparine

    erfecionrii planificrii att la nivel naional i ramural, ct i lanivelul unitii de prod

    a ntreprinderii. Etapa modern a dezvoltrii economiei statului se caracterizeaz pri

    imensiunea sporit a produciei, relaii economice internaionale dintre state, utilizar

    arg n producie a performanelor din domeniul tehnic i tiinific. n aceste condiii

    poreterolul planificrii pe durat medie ca important instrument de realizare a

    oliticiieconomice, cresc cerinele fa de calitatea elaborrii planurilor de perspectiv

    elor curente: asigurarea echilibrrii lor, o mai mare orientare spre rezolvarea sarcinilo

    eordin social, mbuntirea sistemului indicatorilor planificai prin aceea ca s fieinte

    ointeresate colectivele de munc n procesul de sporire a productivitii muncii,utiliza

    eplin a resurselor materiale.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    5/23

    2.2 Structura ntreprinderii, regimul de lucru.

    ficienta serviciilor si productiei din cadrul unei organizatii este determinata si de calita

    ersonalului. Aceasta calitate a personalului este data de nivelul de calificare a acestui

    idicarea nivelului pregatirii profesionale, are ca scop principal realizarea unor rezultat

    une de catre personalul intreprinderii.

    Metode de pregatire profesioanala sunt numeroase. Alegerea acestora se face in funct

    mai multe criterii:proportiile colectivului care trebuie instruit,experienta

    olectivului,aptitudinile personalului,cheltuielile pe care le implica metodele de instrui

    omparatie cu rezultatele scontate.

    n mod deosebit alegerea metodei este determinata de scopu urmarit, care poate

    :imbogatirea cunostintelor teoretice,imbogatirea aptitudinilor,influentarea atitudinilo

    chimbarea comportamentului.Descrierea principalelor forme de calificare folosite fren practica sunt urmatoare:

    tructura organizatoric a unei ntreprinderi prezint trei caracteristici principale:

    Specializarea indic gradul de divizare i omogenitate a muncii n compartimenetele

    rmei. Aceasta pune problema gsirii modului de definire a activitii din cadrul unei

    ntreprinderi. Cele mai dese cazuri sunt cele la care structura trebuie s conin cont

    multan de mai multe ci de specializare.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    6/23

    Coordonarea se refer la modul de asigurare a cooperrii ntre compartimente i in

    Relaiile verticale superior-subordonat sunt completate cu mecanisme ce favorizeaz

    elaiile orizontale: comisii, formaii de munc. Coordonarea se bazeaz pe mecanisme

    rculaie a informaiei, care contribuie la eficacitatea supleei legturilor ierarhice i

    rizontale.Formalizarea marcheaz gradul de precizie n definirea funciilor i legturilor. Acea

    eprezint un instrument, d cadrul de funcionare a organizaiei i stabilete legturile

    xteriorul ( ROF).

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    7/23

    2.3.Capacitatea ntreprinderii, volumul i sortimentul produciei.

    ngroup este o intreprindere cu experiena de peste 50 de ani ... Capacitatea de produ

    fabricii de pine este de 18 tone in 24 de ore

    O buna tradiie la SA "Pangroup" a devenit petrecerea degustrilor si conferinelor cu

    eprezentanii organizaiilor de comer. Vizitnd magazinele noastre de firma va veti p

    onvinge de diversitatea sortimentelor de produse de panificaie, cofetrie si paste

    inoase, precum si sa apreciai calitile lor gustative.

    untem bucuroi sa colaboram cu perteneri noi pe baza contractelor reciproc profitabi

    entru aceasta avem o baza buna de producere si experiena considerabila. Acordam o

    mare atenie conlucrrii cu clientela si suntem gata pentru colaborare in viitor, cit cuumprtori en gros, atat si cu mica ridicata.

    urnizarea regulata a produselor, respectarea stricta a obligaiunilor contractuale si

    raficelor de livrare, lucrul individual cu clientela - sunt factorii, care vor face colaborar

    oastr plcuta si reciproc profitabila.

    eci, am vrea sa ne intilnim si mai des, cu prilejul oricrei solemniti a familiei D-voast

    n zile cotidiane!

    e virsta n-ati avea, ce n-ar dori sufletul D-voastra - SA "Pangroup" cu bucurie Va prop

    n sortiment vast de produse:

    Diferite sortimente de pine (de grau, de secara, cu adaosuri folositoare)

    Produse de franzelarie si patiserie (checuri, rulade, chifle si franzelute, pesmeti)

    Un sortiment bogat de paste finoase (spaghete, cornisoare, fidea, taitei, figurine)

    O gama larga de produse de cofetrie: torturi, prjituri, rulade, inclusiv produse din v

    Bomboane si figurine din ciocolata

    Produse de covrigarie

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    8/23

    Turte dulci, biscuii, checuri, urechiuse

    Produse de preparare rapida (aluat rapid congelat, muesli, semifabricat pentru blinii s

    linele, cvas uscat de pine)

    Produse de srbtori (cadouri de pati,de crciun, de anul nou)

    Bioxid de carbon alimentar in stare gazoasa si solida

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    9/23

    2.4. Indicatorii tehnico-economici principali.

    Scopul elaborrii proiectului planului anual al seciei de baz a SA Fabrica de pine din

    rochia estentocmirea planului activitii acestei secii pentru perioada de plan. Ace

    lan ajut la planificarea exact pe etape a activitii seciei, lundu-se n

    onsideraiecircumstanele de pe pia, modificarea preurilor de achiziie a materiilor

    rime,materialelor, .a.Este bine cunoscut faptul c obiectivul de baz al oricrei unit

    conomice esteobinerea profitului, deoarece profitul este motivaia material care

    mpulsioneaz ageniieconomici s fie cointeresai n continuitatea activitii lor de

    roducere, dar odat cuobinerea profitului, agentul economic va cuta s gseasc ca

    ptim spremaximizarea acestuia. n ajutor, evident c vine activitatea de planificare. Nntmpltor funcia de planificare a managementului dup gradul su de importan oc

    ocul prioritar n comparaie cu restul funciilor.Etapa iniial n elaborarea planului (de

    rice tip) se reduce la stabilirea elului ceurmeaz a fi atins pe parcurs, i, la finele perio

    entru care se ntocmete planul. i,desigur, acest scop este obinerea profitului, ns,

    entru a fi obinut, acesta din urmtrebuie planificat. Planificarea profitului presupune

    rimul rnd planificareacomponentelor sale de baz, i anume a veniturilor i cheltuieli

    rmeaz a fisuportate n peroada planificat de ctre ntreprindere.Planificnd activitat

    e baz a ntreprinderii, am parcurs etapele crora trebuie deatribuit atenie special

    are n ansamblu vizeaz toate laturile activitii economice aseciei de baz.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    10/23

    2.5. Descrierea schemei fluxului tehnologic.

    La majoritatea produselor de panificaie se folosete sarea fin i extrafin. naie folosire se cerne, pentru eliminarea corpurilor strine. La produsele a cror reet prepa, sarea se dizolv n prealabil. Soluia de sare se folosete cu concentraia de 20 -30%

    Funcie de puritate, respectiv coninutul de NaCl, sarea se prezint sub urmtoa

    ortimente: extra, calitate superioar, calitatea I, calitatea II: sare extra are un coninut de NaCl de 99,2% i umiditatea de 0,5%. sarea de calitate superioar are 98% NaCl i umiditatea 0,8%. sarea de calitatea I are 97,5% NaCl. sarea de calitatea II are 96,5% NaCl.

    Prepararea drojdiilor lichidePentru prepararea drojdiilor lichide se utilizeaz fina, zahrul i chiar alcoolul. Proce

    tehnologic de preparare a drojdiilor lichide se mparte n doucicluri: ciclul de cultivare ; ciclul de producere.

    Ciclul de cultivare prezint stadiul iniial al procesului de preparare a drojdiilor lichidadic pregtirea mediului nutritiv. Ciclul de cultivare se efectueaz n laboratorul centS.A.Franzelua de ctre personalul de laborator, specialitii microbiologi i are ca scde a acumula n cantiti necesare, culturi pure de bacterii acido-lactice termofile i drde panificaie. n calitate de bacterii acido-lactice termofile se folosesc bacterii Delbrce activeaz la temperature 48-50 grade.Ciclul de producere const n mulirea consecvent a bacteriilor pure obinute n labope mediu nutritiv format din fin i ap (opreal). Acest ciclu se efectueaz n seciaspecial a fabricii i include:

    1. Pregtirea opreleiui cu scopul de cleisterizare a amidonului care subaciunea enzimuor se descompune pn la dextrine cu care sehrnete celula de drojdii. 2. Zaharificarea oprelei cu scopul de a acumula zahr pentrudimensiunea drojdiilor.

    3. Macerarea n timpul creia se acumuleaz acid lactic ce stimuleaz creterea celuledrojdie.

    Cu ajutorul dozatorului AB-200 este dozat apa. Cu ajutorul dozatorului MD-100 aloc cntrirea cantitii necesare de fin. Fina i apa fierbinte n proporie de 1:4 sentroduc n maina de frmntat -500 unde are loc pregtirea oprelei. Dup aceaare loc zaharificarea oprelei. Temperatura de zaharificare iniial este de 65-67 grade

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    11/23

    2.6. Descrierea seciilor de aprovizionare i auxiliare

    Pregtirea finii cuprinde urmtoarele operaii:

    Cernerea;

    Amestecarea;

    nclzirea.

    Cernerea se face cu scopul de a ndeprta mpuritile din pine, precum i pentru afna

    finei, operaie deosibit de important i necesar n procesul de fermentare a semifabricat

    de impulsionare a drojdiilor. Cernerea de control care se realizeaz n unitile de panificaie

    asigur prin cernerea finii prin site metalice de control nr. 18-20 prin care fina trece ca ce

    iar impuritile rmn pe sit. Fina de gru i de secar se cerne prin sita nr.16,iar fina inte

    de gru i de secar prin sita nr.18. Pentru ndeprtarea eventualelor corpuri metalice care

    fost reinute la cernerea de control, fina este trecut peste magnei sau electromagnet. M

    permaneni i electromagneii se cur de mpuriti metalice cel puin odat n 8 ore, avn

    ca la ndeprterea corpurilor metalice, acestea s nu ajung n fin.

    Amestecarea- finii se face folosind mai multe sorturi de fin, pentru a se obine o f

    corespunztoare.

    nclzirea- finii se face numai dac fina n-a fost depozitat la cald, n acest caz se

    nclzete la temperatura de 20C. Este cunoscut faptul c temperatura apei folosite la prepsemifabricatelor depinde n principal de temperatura acestora i temperatura finii. ntruct

    temperatura semifabricatelor depinde de faza de fabricaie i sortiment i variaz limitat n j

    cifrei de 30C, pentru ca apa tehnologic s nu aib o temperatur care s depeasc o lim

    maxim impus de necesitatea desfurrii unei activiti normale a drojdiilor, este necesar

    fina s aib o temperature corespunztoare. Din acest motiv, nainte de a fi introdus n

    fabricaie, fina se nclzete. nclzirea finii necesar pentru dou sau trei schimburi de

    producie se poate realiza prin depozitarea sacilor.

    Tabelul 2.Caracteristicile organoleptice a finurilor

    Caracteristici Limite admisibile pentru finuri

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    12/23

    Gust Caracteristic finurilor, fr gust strin, amar sau

    acru. Pentru fina de ovz se admite un gust specific

    slab amar

    Miros Caracteristic finurilor, fr miros strin, de mucegai

    sau de ncins

    Impuriti minerale Fr scrnet la masticaie

    Fin de gru

    Pinea din fin de gru este produs n strict conformitate cu GOST R 26574-85 cu

    reglementrile tehnice, aprobate n modul prescris.

    100 g de produs uscat conine:

    Protein - 10,3 g.

    Grsime - 1,1 g.

    Carbohidrai - 70 g.

    Valoarea caloric - 334 kcal.

    Tabelul 3. Caracteristicile fizico-chimice ale finii de gru i de secar pentru panificaie

    Denumirea indicilor

    de calitate

    Fin

    de gru pentru panificaie de calitatea de secar

    griat superioar I II integral alb semialb integ

    Umiditatea, %, max 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15

    Coninutul de

    cenu raportat la

    s.u., %, max

    0,60 0,55 0,75 1,25 2,0 0,75 1,45 2,

    Fineea la mcinare:

    - rest pe sit 23 43 35 27 67 27 45 6

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    13/23

    dimensiunileorificiilor

    - %, max 2 5 2 2 2 2 2 2- trecere prin

    sit

    dimensiunileorificiilor

    35 - 43 38 38 38 38 3

    - %, max max10 -min

    80

    min

    65min 35

    min

    90min 60 min

    Coninutul de

    gluten umed:

    - cantitatea, %,min

    26,0 23,0 23,0 20,0 15,0 - - -

    - calitatea laaparatul IDK

    minimum de grupa a doua - - -

    Gradul de alb,

    uniti covenionale- min 54,0

    36,0

    53,0

    12,0

    35,0

    - 50 6 -

    Aciditate, grad, max 3,5 3,0 3,5 4,5 5,0 - - -

    Indicile de cdere, s,min

    250 220 220 200 200 160 150 10

    Coninutul de

    substane proteice

    raportat la s.u., %,

    min

    7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 - - -

    Coninutul de

    grsimi bruteraportat la s.u., %,

    max

    - - - - - - - -

    (continuarea tabelului 3)

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    14/23

    Infestarea cu

    duntori ai

    rezervelor

    cerealiere

    nu se admite

    Impurificarea cu

    duntori ai

    cerealelor

    nu se admite

    Impuriti

    metalomagnetice,

    mg/1 kg fin:

    - cudimensiuneaparticulelor

    izolate nmsurliniarmaximal demax. 0,3 mmi sau masade max. 0,4mg, max

    3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

    - cu mrimea imasafragmentelorpeste valorilestabilite maisus

    nu se admite

    NOTE:

    - umiditatea finei de gru, destinate pentru depozitarea ndelungat, nu trebuies depeasc 14,5%;

    - coninutul de cenu n fina de gru dietetic variaz ntre 1,41% i 2,2%;- pentru fina de gru (Nx5,7), pentru fina de porumb (Nx6,25);- se admite determinarea caracteristicii gradul de alb al finii de gru n locul

    caracteristicii cenu n dependen de dotarea cu aparataj de laborator antreprinderii. n caz de divergen ntre furnizor i consumator, metoda dedeterminare a calitii finii prin determinarea cenuii este metod dearbitraj;

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    15/23

    2.7.Atelierul mecanic.

    Atelierele experimentale mecanice acorda intreprinderilor de panificaie, cofetrie si p

    finoase urmatorele servicii: reutilarea seciilor de producere, revizii tehnice si repara

    capitale a utilajului, ajutor tehnic, lucrri de montare si asamblare. La fel, aici se fabric

    utilaj nestandardizat, grtare, mangaluri, usi si gratii din metal, piese de schimb pentru

    repararea utilajului.

    Distribuitorii si partenerii in Republica Moldova SA "Pangrup" colaboreaz cu peste 2

    clieni din Chiinu si Republica.

    Analiza efectuata demonstreaz, ca 80% din producie se comercializeaz in Chiinu

    % in republica.Au fost intemeiate in 1977. Atelierele experimentale mecanice presteaz urmtoarele

    servicii: echipeaz seciile, desfoar controale tehnice, reparaii capitale a utilajului,

    acorda ajutor tehnic, efectueaz lucrri de montaj. In plus, atelierele produc utilaj

    nestandard. Deseori, in baza comenzilor, fabrica o gama larga de agregate si echipame

    pentru diverse intreprinderi de profil.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    16/23

    3 ndeplinirea sarcinilor de producere la locul de munc.

    3.1. Caracteristica general a seciei.

    A trecut peste o jumatate de veac de cnd industria mecanizat de panificaie din ara

    noastr a facut primii pai. Reconstruirea unei vechi brutrii din Chiinu i montarea

    primelor linii de producie in flux au marcat, n 1947, nceputul. Oamenii au prins a ns mpleteasc n mod armonios experiena i tradiiile neamului cu tainele noilor

    tehnologii, pentru ca pinea cea de toate zilele s apar pe masa fiecruia dintre noi c

    produs de calitate, cu gust i aspect plcut. ncetul cu ncetul ,numrul ntreprinderilor

    profil a crescut, i prin asocierea lor a fost fondat n 1960 Combinatul de Panificaie.

    Astzi, aceast structur complex, devenit societate pe aciuni, dispune de personal

    calificat, are n componena sa cinci fabrici cu linii automatizate, ateliere mecanice

    experimentale, un centru de calcul i o reea de magazine ramificat n toate zonele

    capitalei. La pradusele de panificaie se mai adug pastele finoase i specialitile de

    patiseriecofetrie.

    Anul 1947 marcheaz nceputul campaniei de construcie a unor noi nterprinderi i d

    modernizare a celor existente. Astfel, n acest an, este dat n exploatare la Chiinu prfabric de pine, n baza unei brutrii particulare renovate.

    Din 1959, odat cu intrarea n funciune a unor noi linii mecanizate, se declaneaz o

    campanie de reconstrucie i reutilare tehnic, la fabrica de pine nr. 1, capacitatea de

    producie atingnd cota de 50 de tone n 24 de ore.

    La 24 februarie 1960, prin asocierea instituiilor de profil din capital, a fost creat

    Combinatul de Panificaie. Fondarea acestuia a dat posibilitatea centralizrii serviciilo

    organizrii unui birou de comand ce determin cantitatea i tipul produselor pentru fi

    subunitate n parte, pe baza solicitrilor din reeaua comercial. Regimul de autofinan

    impus a contribuit la mrirea volumului de producie i la mbogirea gamei sortimen

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    17/23

    Automatizarea intensiv, n anii 1970 , a proceselor de producie a devenit direcia

    prioritar, avnd dreptefect mbuntirea condiiilor de munc i ridicarea eficacitii

    producie. Astfel, n baza introducerii tehnologiilor progresiste, au fost mecanizate

    procesele de depozitare, transportare i dozare a materiei prime, modul de preparare i

    dospire a aluatului, coacerea pinii. n urma nlocuirii vechilor cuptoare cu altele noi d

    tunel, cu nclzire electric, a devenit posibil i crearea n toate ntreprinderile aunui m

    de munc adecvat din punct de vedere ecologic.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    18/23

    3.2. Organizarea locului de munc.

    Ergonomia locului de munc are, n principal, rolul de a armoniza ntr-un tot unitar

    elementele locului de munc (mijloacele de munc, obiectele muncii i fora de munc

    vederea asigurrii condiiilor, care s permit executantului desfurarea unei activitibune cu consum minim de energie i cu senzaia de bun stare fiziologic.

    Organizarea locului de munc st la baza organizrii atelierelor, seciilor i ntreprinde

    ntruct de aceasta depinde n cea mai mare msur consumul de timp de munc pe fie

    operaie sau produs, mrimea acestuia avnd un rol determinant asupra elementelor

    necesare organizrii n timp i spaiu a proceselor de producie.

    Prin loc de munc se nelege suprafaa sau spaiul n care muncitorul sau o echip de

    muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii n veder

    extragerii sau transformrii lor potrivit scopului urmrit.

    Dup tipul de organizare a produciei, locurile de munc se clasific n:

    Locuri de munc pentru producia de unicate i de serie mic

    Locuri de munc pentru producia de serie mijlocie

    Locuri de munc pentru producia de serie mare i de mas

    Dup gradul de mecanizare i de automatizare a produciei, ele sunt:

    Locuri de munc cu procese manuale

    Locuri de munc cu procese manual-mecanizate

    Locuri de munc cu procese automate

    Dup numrul muncitorilor ele sunt: locuri de munc individuale i colective.

    Dup natura activitii locurile de munc se pot clasifica n: locuri de munc unde se

    desfoar activiti de baz i locuri de munc din activitatea de servire.

    Dup poziia lor n spaiu locurile de munc pot fi fixe i mobile.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    19/23

    3.3. Descrierea sarcinilor de munc.

    Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a nor

    de securitate a muncii avnd urmatoarele sarcini si obligatii:

    - n toate locurile de munca sa afiseze, n dreptul fiecarei echipament de munca, instruc

    de folosire a acestuia si de securitate a muncii;- sa ntocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munc

    functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile concrete n

    se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca noi, se vor elabor

    instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise

    sugestive;

    - sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masu

    de protectie specifice locurilor de munca respective;

    - sa asigure nsusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practic

    profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu s

    nsusit cunostintele necesare de securitate a muncii;

    - sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individu

    protectie, raspunznd de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile

    munca;

    - sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa;

    timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine

    interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor n cadrul unitatii;

    - sa anunte conducerea unitatii n legatura cu orice accident de munca.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    20/23

    3.4. Descrierea utilajului tehnologic

    Maina de divizat cu compresorul cu palete funcioneaz dup un principiu de volum

    Pentru a obine buci cu masa egal, aluatul din celulele msurtoare trebuie s posed

    densitate constant. ntruct aceast condiie n practic aproape e imposibil de asigur

    atunci mainile de divizat aluat sunt adoptate pentru lucrul normal la oscilaia densitialuatului n anumite limite.

    Pentru a micora influena oscilaiilor densitilor aluatului de la recepie la precizia de

    divizare a lui, volumul camerei de lucru trebuie sa fie de cteva ori mai mare dect volu

    celulelor msurtoare a capului divizor. n acest caz, n el rmne o cantitate mare de a

    n prealabil presat. Poria nou de aluat recepionat constituie o parte nensemnat a

    volumului camerei de lucru i de aceea nu poate influena variaia densitii aluatului,

    ndeosebi funcionarea continue a mainii.

    La obinerea unei mase uniforme a aluatului, contribuie i vehicularea aluatului n dire

    opus, din camera de lucru n plnia de recepie. Aceast vehiculare n direcie opus e

    asigurat de clapeta care se deschide la depirea valorii presiunii admisibile din came

    lucru.

    Principalele utilaje de producere utilizate la S.A Pngrup.

    Divizor de aluat manual

    Rotunjitor de aluat

    pompe dozatoare

    Prese manuale

    Cuptor H-25

    Transportator

    Ventilator -4-75-4

    Cuve de fermentare

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    21/23

    Main de btut electrice MB-10

    Malaxor A2XT26

    Staii de dozare

    Main divizor

    SA "Pangrup" fabrica pine si produse de franzelarie conform diferitor tehnologii de

    preparare a aluatului, alese in dependenta de tipul si de reeta produsului finit.

    La intreprindere se practica tehnologia clasica de preparare a aluatului, cu fermentarea

    deplina a plmdelii si a aluatului, care contribuie la ameliorarea calitii structurale a

    glutenului din aluat si condiioneaz obinerea pinii cu o porozitate mai dezvoltata, cu

    coninut mai bogat de substane, de care depind aroma si gustul produselor.Sortimentele din faina de secara si amestec secara-grau se fabrica conform tehnologiei

    clasice, prin metoda "cu opareala", care reda pinii un miros caracteristic si contribuie

    pstrarea prospeimii sale un timp mai indelungat.

    Tinand cont de faptul, ca mediul naturii Republicii Moldova se caracterizeaz printr-u

    coninut sczut de iod in produsele de origine vegetala si ca problema profilaxiei bolilo

    cauzate de lipsa iodului este foarte acuta, la intreprinderile SA "Pangrup" toate produs

    panificaie sunt imboqatite cu iod. La SA "Pangrup" este implementat sistemului de

    management al calitii ISO 9001:2000 si sistemul de evaluare a riscurilor prin puncte

    HACCP. Toata producia este certificata in sistemul national de certificare si dispune d

    certificate igienice.

    Este dotata cu laboratoare moderne care permanent verifica calitatea si inofensivitateaproduselor fabricate.

    Materia prima se achiziioneaz numai de la furnizorii verificai, insotita de certificate

    igienice si de conformitate.

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    22/23

    3.5. Protecia muncii la locul de munc

    La lucrul sint admise persoanele care au trecut instructajul cu tehnica securitatii sint

    cunoscuti cu constructia si regulele de exploatare a masinii. Locul de munca trebuie sa

    iluminat in corespundere cu cerinte tehnica securitatii a sanitariei de producer. Masina

    trebuie sa aiba legatura cu pamintul. Inainte de inceperea lucrului trebuie de efectuatcontrolul exterior al masini. De turnat ulei in motor redactor. Trebuede cuprins in lips

    obectelor straine in apropierea partilor mascatoare. Trebue sa ne convingem daca toat

    ingradituri sint in regula. Conectam masina. In timpul lucrului, locul de munca trebuie

    mentinut in curatenie si oridine . Nu trebuie de lasat fara supraveghere compresorul

    Deconectam compresorul la oprirea temporeaza a lucrului, cind se aud zgomote si

    vibratii. Dupe terminarea lucrului deconectam masina de la panoul de comanda.

    - Activitatea pentru producerea conservelor de legume si fructe se va face in spatii si

    incaperi destinate special in acest scop, dotate cu utilaje, instalatii, dispozitive adecvat

    buna stare de functionare.

    - Caile de acces dintre sectii, hale si platforme tehnologice vor fi intretinute in stare bu

    vor fi prevazute cu podete, balustrade, marcaje si indicatoare de circulatie standardizat

    - Este interzisa orice modificare a procesului tehnologic, a instructiunilor proprii de luc

    protectie a muncii fara aprobarea conducerii unitatii.

    - Inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca va verifica daca au fost

    toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor.

    - Agentul economic este obligat, in cazul tuturor activitatilor la care exista un risc pent

    sanatatea si securitatea salariatilor, sa-i informeze asupra pericolelor si sa ia masurile

    corespunzatoare.

    - La locurile de munca se vor respecta in mod riguros instructiunile proprii de protectie

    muncii.

    - Este interzisa parasirea locului de munca fara aprobarea conducatorului locului de mu

  • 7/28/2019 Darea de Seama Pe Practica Tehnologica (1)

    23/23

    - Echipamentele tehnice, (masini, utilaje, instalatii, aparatura, dispozitive, unelte sau al

    mijloace asemanatoare folosite de salariati in procesul muncii), produse in tara sau

    importate, pot fi cumparate si folosite numai daca sunt conforme cu Normele metodolo

    referitoarte la certificarea calitatii din punctul de vedere al securitatii muncii

    echipamentelor tehnice si au in mod distinct marcajul de securitate (CS'97, CS'98 s.a.m

    aplicat de fabricantul autorizat (fig. 3).

    - Centralele termice pentru incalzirea apei, exploatarea recipientilor, revizia curenta si

    conservarea recipientilor, a boilerelor si aparatelor de contracurent, instalarea si punere

    functiune a cazanelor, armatura cazanelor, exploatarea cazanelor, revizuirea, curatirea

    conservarea cazanelor se va face conform Normelor specifice de protectie a muncii pen

    productia energiei termice - ANEXA 1, si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR.- La instalatiile cu gaze lichefiate si a buteliilor cu gaze lichefiate se vor respecta intoc

    prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru distributia si utilizarea ga

    naturale (ANEXA 1) si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR.

    - Deservirea si exploatarea instalatiilor de ridicat si a autostivuitoarelor, IFRON,

    ascensoare etc. se face in conformitate cu prevederile Normelor specifice de securitate

    muncii pentru transportul intern (ANEXA 1) si a prescriptiilor tehnice ISCIR.

    - Exploatarea parcului auto propriu se face in conformitate cu Normele specifice de

    securitate a muncii pentru transporturi rutiere.

    - Transportoarele fixe si transportoarele mobile cu banda din cauciuc, cu banda din ma

    plastic sau cu o banda din material textil vor fi montate, exploatate, intretinute si repar

    conform prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatile dexploatare si intretinere a transportoarelor cu banda.

    - Echipamentele electrice utilizate vor avea gradul de protectie I.P.


Recommended