SI A CANALULUI NUCK

HERNIA IGHINALA INDIRECTA HIDROCELUL COMUNICANT CHIST DE CORDON SPERMATIC

1552 ien– Egiptenii descriu metode de taxis a herniei ighinale

176 en – Galen “Ductul ce coboara la testicul este un mic proces al sacului peritoneal”

Secolul 5 en – prima corectie chirurgicala Susruta Secolul 19 introducerea asepsiei si antisepsiei 1887 – Bassini 1889 – Halsted 1899 –nFerguson descrie tehnica actuala de ligatura a

canal peritoneovaginal si reconstructia canal ighinal fara alterarea raporturilor cu cordonul spermatic

Canalul peritoneovaginal este responsabil de aparitia herniei ighinale indirecte la copil

Procesul vaginal este precursorul embriologic al acestuia Apare la varsta de 3 luni ca un diverticul al peritoneului ce patrunde

prin orificiul ighinal profund Testiculul coboara in luna a 7 si se ataseaza de o parte a procesului

vaginal pe care il intinde si iese in scrot Portiunea acestuia care inconjoara testiculul formeaza tunica vaginala Portiunea dintre peritoneu si vaginala se inchide desfintind

comunicarea Momentul exact al inchiderii acestiu canal este controversat Se estimeaza ca la 20% din barbati ramane patent si asimptomatic

toata viata Anatomia clasica descrie inele de condensare ce ar antrena inchiderea

– “Inele Ramoned” nerecunoscute in practica chirurgicala

Canalul ighinal este delimitat de 4 pereti

Peretele anterior este format din: aponevroza oblicului extern, + in partea laterala fibre din oblicul intern si transvers

Peretele posterior este format dinspre anterior spre posterior si dinspre medial spre lateral din: ligamentul Coles, tendonul conjunct, ligamentul Henle, ligamentul Hesselbach, fascia transversalis

Peretele superior este format din: marginile inferioare a m. Oblic intern si transvers (lateral), marginea inferioara a tendonului conjunct (medial)

Peretele inferior este format din: jgheabul ligamentului ighinal constituit anterior de aponevroza de insertie a oblicului extern si posterior de bandeleta ileopubianasi fascia transversalis

Frecventa de 1-5% din populatie Predominanata sexului masculin cu un raport de 8/1-10/1 Mai frecventa pe dreapta raport 6/4 La prematuri incidenta este de 15-30% Riscul de strangulare este maxim sub 1 an, atinge 60% La formele bilaterale acest risc de strangulare este crescut La 50-90% din formele unilaterale se poate decela

persistenta de canal peritoneovaginal controlateral fara manifestare clinica

Doar 20% din aceste forme dezvolta hernie patenta controlateral

Urogenitali◦ Testiculul necoborat◦ Extrofia de vezica

Volumul crescut al lichidului peritoneal◦ Ascita◦ Sunt ventriculoperitoneal◦ Dializa peritoneala

Presiune abdominala crescuta◦ Inchiderea unu laparoschizis, omfalocel sau

hernie diafragmatica◦ Peritonita meconiala

Boli respiratorii cronice◦ Fibroza chistica

Tulburari ale tesutului conjunctiv◦ Sindrom Ehlers-Danlos◦ Sindrom Hunter-Hurler◦ Sindrom Marfan

Aparitia unei umflaturi ce tinde sa se extinda spre scrot

Vizibila mai ales la efort: plans, ras sau screamat Cel mai frecvent se reduce in periadele de relaxare Recurenta Cu dimensiune variabila Deobicei nedureroasa Se poate reduce prin taxis Cu timpul devine mai persistenta si ia dimensiuni

mai mari E observata de parinti Frecvent chirurgul nu o poate obiectiva la

consultatie Organul cel mai frecvent herniat epiplon sau

intestin subtire

Agitatie psihomotorie Aparent disconfort abdominal Posibile varsaturi: alimentare-bilioase-fecaloide Masa ighinala dura sau fluctuanta Posibil a se auzi sau simtii zgomote hidroaerice la palpare Devine dureroasa in evolutie Mecanismul patogenic este reprezentat de aparitia

edemului organului herniat

Torsiunea de testicul Linfadenita femurala sau ighinala Torsiunea de hidatidelor

testiculare Hidrocel

Manevre blande de compresie in sus si posterior Trebuie identificat intai testiculul Se pot executa manevre de compresie la nivelul orif ighinal

superficial Tractiunea liniara a testicul poate ajuta la reducere Sedarea copil poate fi utila La sugar si prematur tinde sa reapara imediat dupa reducere Risc de reintegrare a unei anse compromise

Hernia nu se vindeca La noi doua episoade de strangulare Risc mare de strangulare hernie mare, bilaterala,

prematur In SUA se opereaza la diagnosticare In Europa de Vest urgenta amanata Nu se asteapta sa “creasca copilul” Unii autori indica explorarea bilaterala

Incizie in pliu cutanat abdominal inferior Reper tuberculul pube si spina iliaca anterosuperioara Se incizeaza fascia oblicului extern in lungul fibrelor Elementele funiculul spermatic sunt retroperitoneale Canalul peritoneovaginal este situat anterior si medial de

ele Se diseca fascia cremasteriana si aduce funiculul in plaga Se repereaza deferentul Se diseca sacul la baza si se ligatureaza transfixiant

neresorbabil Nu se atinge peretele posterior a canal ighinal Eversarea vaginalei Readucerea testicul in scrot Herniorafia aponevrozei oblicului extern cu fire

neresorbabile trecute prin tendonul conjunct Sacul poate fi foarte fin sau foare gros

Edem local Hematoame Lezarea deferent sau

epididim Recidiva Testicul ascensionat secundar Atrofie testiculara Leziuni iatrogene de intestin Leziuni vase iliace Mortalitatea poate atinge 0,5-

2,8%

Se produce prin Canalul Nuck Prin el trece ligamentul rotund Organul cel mai frecvent herniat – ovarul Trompa uterina poate fi fixata la sac Risc de torsiune si necroza ovariana de 30-40% Risc de necroza si dupa reducere prin taxis Interventie chirurgicala in urgenta Tehnica chirurgicala de abord al sacului ca la baieti Sacul nu se poate separa de tendonul conjunct care

il traverseaza Se practica fixarea bontului de sac la tendonul

conjunct

HIDROCELUL COMUNICANT

Canalul peritoneovaginal permite trecerea lichidului peritoneal

Se poate inchide pana la un an E o forma de hernie se opereaza Se poate reduce la taxis Are deobicei dimensiune constanta Se palpeaza testiculul in el Poate fi moale sau renitent

HIDROCELUL NECOMUNICANT

Nu exista persistenta de canal peritoneovaginal E comun la copilul mic Se resoarbe pana la 6-12 luni

HERNIE HIDROCEL

Testicul palpat inafara Dupa reducere se umple

de sus Garguismente la reducere Dimensiune variabila Nu transilumineaza Dupa strangulare alterarea

stari generale

Testicul palpat inauntru Dupa reducere se umple

de jos Dimensiuni relativ

constante Transiluminare Ecografie Copilul este bine chiar

daca form. nu s-a retras de zile

Chistul de cordon

Se mai numeste hidrocel funicular Apare cand canalul peritoneovaginal se inchide superior de

vaginala Este de consistenta ferma Se evidentiaza oprin tractiune zona de funicul spermatic

liber intre el si orificiul ighinal superficial Se opereaza deoarece creaza tractiune pe vasele

spermatice