Infecţia cu virusul gripal(Influenza)

Clasificare

(1). Treanor JJ. Orthomyxoviridae: Influenza virus In: Mandell. GL, Bennette JE., Dolin R, editors, Principles and Practice of Infectious Diseases. London: Churchill Livingstone, 6th Edition:2006

(2). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388

Orthomyxoviridae

Tip A Tip B Tip C

Familia:

Genuri:

Tipuri:

Subtipuri(doar tipul A):

Rezervor:Om, porc,

cal, păsări,mamifere marine

Om Om, porc

Virus ARN

Influenza C virusInfluenza virus

H3N2Type A

H1N1

Structura virusului gripal

(1). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388

80 - 120 nm

Antigene interne

Nucleocapsida: Nucleoproteina (Ag specific de tip) Matrix protein (ex: M1, M2)Genom: 8 fragmente ARN

Hemaglutinina (HA) H1-H16

Neuraminidaza (NA) N1-N9

Anvelopa: dublu strat lipidic

Anticorpi

protectori

Antigene de suprafaţă

Virusuri gripale

Om

H1, H2 şi H3

N1 şi N2

Transmitere aeriană

Animale

H1 - H16

N1 - N9

Transmitere mai ales fecal-orală

Virusul gripal A vs BDe ce nu avem pandemii cu

virusul gripal B? Virusul gripal A - cel mai

răspândit la om, păsări şi animale

Are mare variabilitate genetică

Are numeroase subtipuri: 16 HA, 9 NA

Virulenţă mare

Responsabil de marile epidemii / pandemii

Afectează toate grupele de vârstă

Virusul gripal B - afectează predominant omul

Variabilitate genetică redusă

Nu există subtipuri

Forme clinice mai puţin severe

Produce rareori epidemii

Afectează predominant copiii

Variabilitatea genetică“Inteligenţa virusurilor gripale”

Antigene de suprafaţă modificateAntigene de suprafaţă modificate

Potenţială ameninţare

Drift antigenic (modificări minore )

Gripa sezonieră

Shift antigenic (modificări majore)

Emergenţa tulpinii

pandemice

Gripa pandemică

De unde vin “noi” HA şi NA?

Mutaţii sau schimb de material genetic între virusuri infectând

aceeaşi celulă

Pandemia

panpan - - „„tottot““, , demos demos - - "p"poporopor"" Definiţie:

Pandemia este o epidemie care afectează un procent mare din populaţie, din toate zonele lumii

Caracteristici: Sunt produse numai de virusul gripal A Sunt declanşate de un “antigenic shift” Debutează de obicei ca o zoonoză, extinzându-se apoi

la om Majoritatea populaţiei este naivă (nepregătită)

imunologic Se extinde rapid pe tot globul Afectează 25-50% din populaţia mondială Afectează adulţii sănătoşi Determină o mortalitate înaltă

6

16 subtipuri HA

9 subtipuri NA

Rezervor de v. gripal A

Circulaţia virusului gripal A în ultimul secol

1918 1957 1968 1977

Gripa Spaniolă Gripa Asiatică

GripaHong Kong

H1N1 H2N2 H3N2

H1N1

?

Drift Ag

Shift Ag

H5N1-risc de pandemie

FAZELE PANDEMIEI DE GRIPĂ

www.who.int

RISCUL de pandemie H5N1

Transmitere interumană ?

Posibilă... dar neconfirmată...

Noul virus gripal A 2009 H1N1 (origine porcină)

GJD Smith et al. Nature 459, 1122-1125 (2009)

S-OIV este rezultatul reasortării: 6 segmente virus triplu reasortat porcin (virus clasic

porcin, uman (H3N2), aviar) 2 segmente (M1, NA) A/H1N1 eurasiatic

Structura genomică S-OIV a circulat la porci cu ani înainte de transferul virusului la om

Locul apariţiei virusului reasortat porcin – cel mai probabil Asia

Transmitere

Aerosoli 100,000 - 1,000,000

virioni/picătură

18-72 h incubaţie

Complicaţiile gripei

Respiratorii

Crup (copii mici) Pneumonie gripală Infecţii bacteriene

secundare

Streptococcus pneumoniae

Staphlyococcus aureus

Hemophilus influenzae

Extrarespiratorii

Miozită (rară, > la copii, > tipul B)

Complicaţii cardiace Encefalopatie Afectare hepatică şi SNC

Sindrom Reye Sistem nervos periferic

Sindrom Guillain-Barré

Severitate

Vârstele extreme

Imunodeprimaţi

Boli cardiace şi respiratorii

Mortalitatea asociată gripei sezoniere în funcţie de vârstă, 1990-2001 (Thompson, JAMA 2003)

0 .6 0 .4 0 .57 .5

9 8 .3

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

1 2 0

< 1 Y rs 1 - 4 Y rs 5 - 4 9 Y rs 5 0 - 6 4 Y rs 6 5 + Y rs

Age G roup

R&

C D

eath

s P

er 1

00,0

00 P

erso

n Y

ears

•90% din decesele prin gripa apar la persoanele peste 65 ani

•Cauzele majore de decesPneumonia bacteriană

Insuficienţă cardiacă

PREVENŢIEPREVENŢIE generalăgenerală - anchete seroepidemiologice- anchete seroepidemiologice - izolarea de virus- izolarea de virus - protecţia grupurilor cu risc- protecţia grupurilor cu risc - supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS- supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS - educaţie pentru cooperare populaţională- educaţie pentru cooperare populaţională - relaţii cu structurile socio-economice- relaţii cu structurile socio-economice specialăspecială - Ig standard- Ig standard

- amantadină - A- amantadină - A- rimantadină - A- rimantadină - A

- antivirale- antivirale - ribavirină - A+B- ribavirină - A+B- zanamivir - A+B- zanamivir - A+B- acyclovir - A+B- acyclovir - A+B

specifică specifică vaccinare: România = 8 doze/1000 loc. vaccinare: România = 8 doze/1000 loc. (1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32; (1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32;

Slovenia = Slovenia = 36 doze/1000 loc.)36 doze/1000 loc.)

Vaccinarea reprezintă principala măsură în

prevenirea gripei şi reducerea impactului

epidemiilor (1)

(1). http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/print.html accessed on 05th April, 2006

Circulatia virusului A 2009 H1N1

Vaccinul antigripal - emisfera nordică

Vaccinare

Gripă

2014-2015 vaccin trivalent

A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virusA/Texas/50/2012 (H3N2)-like virusB/Massachusetts/2/2012-like virus

CDC si OMS recomanda utilizarea unui vaccin tetravalent la care s-a adaugat :B/Brisbane/60/2008 – virus like (la fel ca si in 2013-2014)

Pe cine vaccinăm antigripal ?

Grupe prioritare în vaccinarea antigripală: Persoane instituţionalizate

Vârstnici, persoane cu vârste >6 luni cu afecţiuni cronice pulmonare sau cardiovasculare, afecţiuni metabolice, renale sau imunodeficienţe

Toate persoanele cu vârstă peste o anumită limită stabilită de autorităţile naţionale, indiferent de factorii de risc

Alte grupe: contacţi ai persoanelor cu risc crescut, gravide, personalul medical, copii cu vârste între 6-23 luni

Poziţia OMS

Grupele populaţionale cu risc pentru forme severe de

gripă Vaccinare antigripală e principala măsură în prevenirea gripei şi

complicaţiilor severe ale acesteia. (1) The Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)

recomandă vaccinarea anuală pentru următoarele grupe(1) si extinderea perioadei de vaccinare la tot sezonul gripal :

Persoane cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor şi formelor severe de gripă: Copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 6 luni si 18 ani Gravide Vârstnici >65 ani Persoane cu boli cronice: BPOC, astm, insuficienţă

respiratorie cronică, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale

Persoane cu boli metabolice: diabet zaharat Persoane cu hemoglobinopatii, imunodeficienţe ( inclusiv

infecţia HIV), copii aflaţi sub tratament cronic cu aspirină Persoane susceptibile de a transmite infecţia celor la risc:

Contacţi familiali (inclusiv copii) Personalul medical

(1). CDC. Prevention and control of influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR July 29, 2006;54: RR8.

Vaccin antigripal

Efecte adverse ale vaccinului: Frecvente (1-10%)

Locale : durere. edem., eritem Generale : stare de rău, cefalee, febră, mialgii

Rare Sindromul Guillain-Barré

Contra-indicaţii : Alergie la ou Reacţie alergică severă la o vaccinare anterioară

• Sindromul Guillain - Barré = complicaţie excepţională a gripei sezoniere : Incidenţă obişnuită : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori După gripa sezonieră : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu gripă Excesul de risc atribuit vaccinării împotriva gripei sezoniere : 1 caz la un

milion de persoane vaccinate

Eficacitatea vaccinării anti-gripale

Meta-analiză (20 cohorte) – Scăderea riscului de :

Afecţiuni respiratorii (- 56%)Pneumonii (- 53%)Spitalizare (- 50%)Deces (- 68%)

– La persoanele de peste 65 ani Scăderea riscului de :

Spitalizare pentru afecţiuni respiratorii (- 32%)Pneumonie şi gripă (- 39%)Insuficienţă cardiacă (- 27%)Deces (- 50%)

Gross et al, Ann Intern Med 1995 - Couch et al, NEJM 2000

Eficacitatea vaccinării antigripale

Eficacitatea vaccinării antigripale

Combatere Combatere lichidarea procesului epidemiologic lichidarea procesului epidemiologic

- anchete- anchete- depistare- depistare- declarare- declarare- izolare- izolare- contacţii: supraveghere 1-5 zile- contacţii: supraveghere 1-5 zile- creşterea rezistenţei generale- creşterea rezistenţei generale- Ig, vaccinuri- Ig, vaccinuri- igienizare de toate tipurile- igienizare de toate tipurile- educaţie- educaţie-investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, -investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, complicaţii, decese etc.complicaţii, decese etc.