IRIZIIIvv

ffiIUPAIRIZA0lume larn husnla fl laril hegemun

PAUt IOBRISIlJ

&l'L

Cuprins

Introducere. Boala dezvoltarii 1ente........... .................9

PARTEA IMiza perioadei pe care o triim este statutul lumii dezvoltate

Capitolul 1. O lume f[re viziune ...........25

Capitolul2.Datoriile9idezvoltarea................. ........51

Capitolul 3.,,Magnifica medita;ie asupra inegaliteqii" ............... 7 2

Capitolul 4. Testele netrecute ale globali2erii.............................. 85

Capitolul5. Prigonirea statului ..........109

Partea a ILa,rDezvoltafi" se vor incuscri cu ,remergenlii",

precum nobilimea cu burghezia

Capitolul 1. Tiei lecturi germane asupra lumii de ast[2i...........133

Capitolul 2. Noua tentativl germanf, de a deveniputere mondiala... ........152

Capitolul3. ,,Noul Drum al Metesii", semnf,rura de politicleconomici a Chinei..... ................... 181

PARTEA A IIIA$ahul geopolitic euroasiatic

Capitolul f. in anticamera unui nou bipolarism global ...........217

Capitolul 2. America asculte qi nu ascultf, de Brzezinski..........239

Capitolul 3. Partiturile geopolitice ale conflictuluidin Ucraina ..................757

Capitolul4. Europa, prima putere care deconteaz5conflictul din Orientul Mijlociu ....287

Capitolul5. Marea Chinei de Sud: primul conflictcare pune falr in fagl America gi China.. .......... 310

Concluzii. Dearoltatea nu se primegte cadou!... .....337

PARTEA I

Miza perioadei pe careo trlim este statutullumii dezvoltate

CnnroLUL 1

O rurvrn rAnA vzruNE

1.1. Confruntarea economicia luat locul rizboiului de altidatiUn prestigios teoretician al strategiei miliare afirmi: ,,PrimulRizboi Mondial a fost principalul eveniment al secolului XX, dincare au decurs toate celelelalte".l Gary Sheffield este convingitor,adaugi Colin Gray2, cu condigia si nu interpretim literal afirma-$a ,,din care au decurs toate celelalte". Mai curAnd, este vorbadespre un eveniment care a marcat profund sau, daci vrefi, firide care nu vom inlelege tabloul de ansamblu al veacului de cu-rind incheiat.

Secolul XXI nu este diferit; un eveniment situat tot la incepu-turi - criza izbucniti in 2008, la capitul unor ani de evolulie ne-buni - joaci un rol similar cu cel exercitat de prima conflagraliemondiali. Am putea chiar spune ci secolul XXI va fi mai puternicmarcat de acegti ani de inceput gi de criza care a urmat decAt afost secolul XX de prima conflagragie mondiali. Pur gi simplu,primul deceniu prefigureazi secolul. in modalitati pe care nu lein;elegem acum, dar pe care viala - pe misuri ce se vor scurgeanii - le va developa qi le va face din ce in ce mai clare.

Simfim nevoia unei precizari. CAnd spunem crizd nu avem invedere doar anii 2008-2009. Afirmalia ci recenta crizi ,prefigu-reazi secolul" are in vedere un sens mai cuprinzitor al ctizei, careinclude deceniul premergitor lui 2008-2009 (perioadi in careernergenfii s-au dezvoltat cu ritmuri de 3-4 ori mai mari decAtstatele dezvoltate), momentul propriu-zis al crizei, care a jucat

1 Colin S. Gray, Rdzboiul, pacea s,i relagiile internagionale: O introducere inistoria strategicri, Polirom, Iagi, 2010, p. 99

2 Idem

25

Peul Dornescu

15 000 Miliarde de dolari

14 000

12 000

10 000

8 000

5 000

4 000

2 000

0

ffi

ffiffi!

d6=(J

m Cele mai mari economiiin 2010

Sursa: Jim O'Neill, Ihe Growth Map, Penguin Group, New York, 2013, p. 4i

50 000

45 000

40 000

35 000

30 000

25 000

20 000

15 000

10 000

5 000

0

Miliarde de dolari

China SUA lndia Japonia Brazilia Rusia Anglia Germania Franla

* Cele mai mari economii in 2050

Sursa; Jim O'Neill, Ihe Growth Map, Penguin Group, New York, 2013, p.42

26

ffiffiffiffiffiffim.g

f $ Fg 5I 5

ffiw

ffiffiffiffiffiffi.g6C

-'F. q6o€

5 *'.E E Pg

Cmzg-a, on oupA cnrzA

un rol de ,,test" pentru evolufiile parcurse pAni atunci, precum giperioada post-crizi, caracterizati printr-o refacere mai rapidia emergenlilor gi o evolulie lenti gi inegali a dezvoltagilor. Deci,ln sensul acesta mai complex, ctiza prefigureazi secolul. Am pu-tea menfiona mai multe argumente in favoarea afirmaliei de maisus. Cel mai important ni se pare a fi diferengele izbitoare dintreierarhia lumii in 2010 gi cea din 2050.

Firegte, orice proiecfie trebuie priviti cu multi prudengi.Vom vedea daci evolulia va confirma ceea ce cercetitorii previ-zioneazd. pentru mijlocul secolului. Existi mai multe asemeneaevaluiri. Nimeni nu contesti insi faptul ci, in 2050, pe podiu-mul ierarhiei economice a lumii se vor situa China, SUA gi India.Angus Maddison, prestigios istoric al economiei, vorbegte des-pre evolulia economici a lumii de-a lungul istoriei si, in acestcadru, despre prefacerile care au loc in orizontul anilor 2030.,,Preconizez ci dinamismul economic cel mai accentuat va avealoc in economia asiatici, in special in China si India; ponde-rea Asiei in PIB-ul mondial va fi de 53 de procente, in timp ce

ponderea Europei Occidentale, a SUA gi a altor liri din orbitaOccidentului va scidea la 33 de procente. Nivelul veniturilor inAsia se va situa in continuare la o treime din cele ale EuropeiOccidentale. Piin urmare, estimez ci trendul despre care am vor-bit se va menfine gi dupi 2030".1

Existi, totugi, ceva ce deosebegte inceputurile acestor seco-le (succesive). Unul a debutat printr-un eveniment singeros, gisAngeros a fost tot secolul, marcat de conflagralii gi confruntirimilitare; celalalt a debutat printr-o competilie economici acerbe,printr-o crizi de proporlii gi evolulia lui va purta amprenta, amspune ci va fi adAnc marcati de ravagiile competiliei economi-ce. Va insemna cumva acest lucru mai multi linigte, mai multcalm, mai multe destindere? Nu, incordarea doar se transferd dindomeniul militar in cel economic. Munilia va fi, intr-adevir, di-feriti. in acest secol, ,,glon!ul" sau, daci preferafi, ,,rachet a" vafi

1 Angus Maddison, Contours of the World Economy I-2030 AD: Essays inMacro-economic History, Oxford University Press, New York, 2007, p. 316

)7

Paul Donnescu

reprezentati de mirimea PIB-ului, de PIB-ul per capita, de stri-pungerile tehnologice etc. Consecinfele vor fi aceleagi: pribugireaunor lumi Ei inillarea altora, erodarea unei ordini internagionalegi nagterea alteia, schimbiri radicale de ierarhii economice, de

ierarhii de putere. Nu mai avem de-a face cu un rizboi clasic, cicu unul economic. Substanta dramatismului se va conserva insi,neindoielnic.

Edward Luttwak - istoric american de origine romAni - vor-begte despre ,,o competilie geo-economici" caracterizati printr-o,,gramatici a comerfului gi o logici a rizboiului". Competiliegeo-economici ale cdrei reguli comerciale sunt,,gramatical" corec-te, pistreazi logica durd a confruntirii, in ultimi instanfi logicarizboiului. Purtat insi cu alte ,,arme". Observali mai atent lumeade astS.zi: cAmpul de bat;lie de altidati este inlocuit cu cel al com-petifiei economice. intr-un anume fel, conflictul militar era maiegal cu el, mai transparent: ,,gramatica" gi ,,logica" lui mergeau inaceeagi direcgie, serveau acelaEi scop. Competilia economici estemai ingelitoare, chiar mai pargivi: ,,gramatica" imprumuti un aerde corectitudine unei confrunti.ri care, prin consecinfe, este la felde dureroasi, daci nu chiar mai dureroasi decAt cea militari.

E adevi.rat, competilia economica nu prilejuiegte virsare de

sAnge, dar faciliteazd. o realocare a afluenfei si a ganselor de afir-mare pe termen mediu 9i lung. Nu mor oameni, dar siricesc sausunt adugi in situafii umilitoare; nu sunt incheiate tratate dictatede invingitor, dar sunt diltuite evolulii care au exact aceleagiefecte; nu se mai iau prizoniet| dar cavalerii armatelor econo-mice invinse sunt transformali in adevirate marionete; nu curgesAnge, dar va curge multi, multA suferinfi.

CAteva imprejuriri speciale imprimi competiliei economice o

duritate aparte, accente suplimentare de gravitate. Globul parcds-a mai restrdns pentru ci actorii economici - state sau corpora-

lii - au o forfi care impune, o forli dominatoare. Pe terenul .cen-

tral al competifiei economice se pitrunde greu. Acolo sunt dejastatele consacrate, iar, in prezent, perimetrul acesta privilegiateste luat cu asalt de emergenti. Lupta pentru putere este nemi-loasi, iar conservarea pozifiilor cAgtigate, a pielelor de desfacere

?FI

Cnrzrr-B oB oupA czuzA

sau a sferelor de influenfi nu lasi prea mult loc pentru negocieriqi infelegeri. Zgomotul asurzitor al armatelor de altidati este in-locuit cu o liniEte incordati. La capitul unei asemenea perioade,aflim despre falimente, pribugiri, despre degradarea unor lirifAcuti de agenliile de rating, chiar despre declinul unor puterisau superputeri...

Ca si ne dim mai bine seama de intensitatea competifiei eco-

nomice pe plan internalional este bine si menlionim un lucrur,senfial: cererea Ia nivel global scade. Ceea ce imprimi competilieicconomice notele specifice luptei pentru existenfi. Cu deosebirepcntru statele mici gi mijlocii, care trebuie si faci eforturi dispe-rate spre a-gi gasi - ori spre a pistra - un loc sub soarele economic,rl planetei. John L. Campbell gi John A. Hall precizeazi ci parti-r ularitilile competiliei economice din zilele noastre sunt sugestivcxprimate de formula: ,,Adam Smith conduce acum lumea."1

Cineva spunea cd ,,nimic nu este mai destabilizator decAt ri-rlicarea unei superputeri". Aga este, dar de data aceasta se ridicirru doar o superputere, ci o lume - lumea asiatici, daci avem invcdere acest continent, lumea emergenti, daci ludm in conside-r.rre ascensiunea indubitabili a lirilor-continent, a lirilor care

;i au fdcut din dezvoltare un adevirat crez. Nu se stinge bine unt onflict ci alte trei apar in locul lui; ,,primiverile" de tot felul se

rrrrccedS., dar nu se revarsi in bunistare, ci in instabilitate qi haos.('um am putea explica o asemenea situafie? America nu mai este

l)uterea de altidatd, dominAnd firi putinfa de tigada toate do-rrreniile unei puteri moderne gi impunAnd respectul regulii. intret irnp, nu a apirut nici o alti putere care si-i ia locul sau care si do-rcasci si faci acest lucru. Ordinea instituiti dupi al Doilea RdzboiMondial, intr-un fel revigorati prin cea instaurat6 dupi Rizboiulllcrce, nu mai reflecta raporturile de putere din lumea de astazi.

Se mai adaugi ceva pe lingi care trecem prefecAndu-ne ci nuolrservim. incet, incet, statul s-a retras din multe activitili pe

t irre le prestase cu succes de-a lungul ultimelor secole. El s-a mai

I John L. Campbell gi John A. Hall, The World of States, Bloomsbury,l,ondra, 2075,p.40

PARTEA A II_A

,rDezvoltatii",\o

se vor tncuscrl cu,,emergentii", precumnobilimea cu burghezia

CnproLUL 1

TneI LECTURI GERMANE

ASUPRA LUMII or nsrAzI

1.1. Viitorul nu trebuie doar previzut, ci si pregititintr-o lume care abunda in analize, evaluiri, proiecfii, lipsegte de

multe ori chiar substanla previziunii adevirate. Care are in ve-dere nu extrapolirile de tot felul, tendintele deja vizibile, ci maiales ceea ce se proceseazi gi se modeleazii in adAncuri; ceea ce

nu apare ca tendinfi pregnanti, ci doar ca prefigurare. Sau ceea

ce apare la suprafafi, dar nu gi-a developat decAt parlial impor-tanfa. Doar trimite mesaje pentru cine are urechi si audi si mintesii priceapi. Cum si dai atenfie unei prefiguriri sau unei tendinlecare apare timid pe intinderea societifii? Lumea serioasi se ocu-pi de ,,dominante", de ceea ce este,,presant", de ceea ce formeazi,,agenda". Prefiguririle? Cel mult sunt discutate de lumea acade-

mici. Nu pitrund prin ugile capitonate ale birourilor unde se iaudeciziile importante.

La ce anume privim cAnd dorim si intrevedem posibile evo-

lugii ale lumii de azi dupi ce momentul critic al crizei a trecut?La procesele care inchid in ele multe invifiminte, la realitigilesocial-economice dinamice, la statele care vor avea un cuvAnt maigreu de spus in prefigurare a zilei de mAine. Din aceasti perspecti-vi, orice incercare de a identifica dominantele perioadei care vinenu poate fi fdcuti fira- a avea in vedere politica Americii, singurasuperputere a lumii. Strategia Americii, opliunile gi proiecliileei vor reprezenta adevirate repere, fundalul analizei pe care o in-cercim. Am gisit de cuviinli si alegem doui lari dintre cele maidinamice din punct de vedere economic, doui state care au trecutcu bine de crizi.,ba am putea spune ci au iegit intirite dupi trece-rea seismului economic: Germania si China. Politica unui stat care

1??

PeuL Dosnnscu

are performanti economici ln condigii atAt de critice reprezintio ,,bibliografie" obligatorie pentru cei preocupafi de perioada carevine. Una dintre lirile alese face parte din grupul statelor dez-voltate si reprezinti,,locomotiva economici" a Uniunii Europene;cealaltA, o lari emergenti, este qi ea locomotivi, locomotivi aspaliului est-asiatic gi, mai ales, ,,locomotivi mondiale" ln aniicritici ai crizei gi ai perioadei imediat urmitoare.

in cazul Germaniei, am selectat ceea ce am putea numi ,,treilecturi germane" asupra lumii de astizi. Azi multe voci admiriperformanfele economice ale Germaniei. Pufini lume igi indreap-ti insi privirea asupra perioadei care a premers gi a intemeiataceste succese. Cum ar fi normal gi chiar obligatoriu. Am selectatpentru cititori doui pozifii, doui analize semnate de citre douipersonalitili de primi mirime ale Germaniei. Doi fogti cance-lari - Helmut Schmidt gi Gerhard Schroder. Amindoi autorii aupus la dispozilie in primul rAnd tarii lor si tuturor celor interesafidoui strilucite analize focalizate pe o realitate din ce in ce mai im-punitoare: evolulia gi rolul pielelor financiare globale. Elaboririlede care vorbim dateazi din perioada pre-criz6,. Ceea ce a repre-zentat un argument suplimentar in alegerea ficuti. Seriozitateacu care o societate se ingrijegte de propriul viitor se observi gi inefortul pe care il face de a inlelege si preveni evolulii neconvena-bile; de a corecta din vreme, de a avertiza, de a mobiliza energiileinainte ca necazul si apari. Este ceea ce distinge natiunile caregtiu ce vor gi sunt cu adevirat preocupate de perspectiva proprieideveniri. A treia ,,lecturi" este semnati de - probabil - cel maimare filosof in viafi al Europei, Jiirgen Habermas, gi se referi laangajamentul european al Germaniei * temi de o actualitate carenu poate scipa niminui.

in legituri cu China, am selectat o inifiativi care ne vorbeg-te despre lumea de azi mai mult decAt citeva volume de analizi.Avem in vedere infinfarea Bincii Asiatice pentru Investifii inInfrastructuri (Asian Infrastructure Investment Bank, AIIB).Iniliativa respectivi a fost discutati, e adevirat, dar semnificaliasa mai largi a fost trecuti, in buni misuri, cu vederea. ,,S-a creato banci", s-ar putea spune. Da, dar aceasti inifiativi a bulversat

134

Cnrzar,n rB oupA cnrzA

Europa si Asia. A produs un mic seism politic, a deteminat poziliineagteptate din partea unor state-fanion, a generat un adeviratfreamit economic Ei politic.

Dupi cum se va observa, analizele gi inigiativele selectate au

un numitor comun: zona financiari a lumii. Fie ci vorbim de pie-

!e financiare, fie ci avem in vedere sistemul bancar al lumii, zonafinanciari a planetei devine terenul predilect al unor confruntirigi dispute. Faptul nu este deloc intAmpletor, pentru ci triim o

epoci a financializlrii, pentru ci recenta crizd. a fost, cel pulinin prima parte, o crizd. financiari, pentru ci ordinea financiari a

lumii, aga cum a fost ea stabiliti dupi cea de-a doua conflagraliemondiali 9i consolidati dupi incheierea Rizboiului Rece, a ince-put si genereze o serie de nemullumiri in rAndul emergenfilor,dar gi al unor state dezvoltate.

Nu este intAmplitor ci doui liri dinamice sunt preocupate,intr-un fel sau altul, de ordinea financiari a lumii. Si nu ne ima-ginim ci este vorba despre ,,un asalt" asupra ordinii financiare.Nu, ci de acliuni de autoprotecfie, de semnale, de inifiative, care,

corelate, vizeazd, in ultimi instanfi sistemul financiar global,ordinea mondiali ln acest domeniu esenfial. Referindu-se la crea-rea Bincii Asiatice pentru Investifii in Infrastructuri, la temerilepe care le-a generat aceasti inifiativi, prim-ministrul Chinei, LiKeqiang, ptecizeazi:,,Este mai curAnd conceputi ca o completarela actualul sistem financiar internafional. China doregte si con-lucreze la menfinerea acestui sistem. $i suntem dispugi si avemin continuare un rol in consolidarea lui. Iar daci este nevoie de

reformarea actualului sistem, suntem de asemenea dispugi silucrim impreuni cu celelalte liri pentru a-l face mai drept, maicorect, mai echilibrat".1 Observafi: in prima parte a aprecierii se

1 Transcript Li Keqiang, FinancialTimes,15 aprilie 2015. Pe 31 mar-tie 2015, prim-ministrul Chinei a acordat un interviu in exclusivitatepublicafiei FinancialTimes, reprezentate de Lionel Barber, David Pilling,Jamil Anderlini. Publicaqia amintiti arezervat o pagini acestui interviu,in care citatele din afirmagiile premierului Li Keqiang alterneazi cucomentariile ziarigtilor respectivi. in varianta online a publicaliei aparegi transcriptul interviului din care am citat.

13.5

PauL Dosnpscu

vorbegte despre susfinerea sistemului financiar international,dar, in partea finah, se mention eazA. si disponibilitatea de a lucra,evident tot ,,impreuni" cu alte state, la transformarea sa. Deci nuputem spune ci inifiativa chinezi reprezintd, o alternativi, darea, cu diploma;ie, deseneazi un mare semn de intrebare in drep-tul sistemului financiar internafional. Aceasta este particulari-tatea momentului, pulin inteleasi, pu{in discutati. in domeniulpolitic, confruntirile sunt deschise, cAteodati chiar contonden-te. in cel financiar-bantcar, totul imbraci o formi silenfioasi.Care ne arati cAt de important gi cat de sensibil este subiectul.incercim si ne apropiem gi noi de el prin intermed.iul lecturilorgi inifiativelor mentionate. Nu inainte de a preciza ci asemeneaanalize gi inigiative pot anunfa - pe termen lung - consecinfepolitice sigure. CAnd doi actori importanli impirtigesc o anumitinemultumire in legituri cu aceeagi realitate - in cazul nostru,sistemul financiar-bancar international -, prin forga lucrurilor eise apropie. Mai ales daci gi alte tendinle economice gi comercialelucreazi in acelasi sens. Deci nu este deloc exclusi aparitia unorconstelalii de putere pe cale de a se construi.

1.2. Prima lecturi: forfe care fac din capitalism un,,capitalism de pradi"La 1 februarie 2007, Helmut Schmidt publici in Die ZeitL un arti-col faimos. Care a fost imediat tradus gi a figurat pe multe foru-muri de dezbateri, cum ar fi site-ul Wall Street2, unde l-am pututconsulta si noi. Influenfa articolului este asociati cu prestigiulautorului - fost ministru de finange gi fost cancelar -, cu momen-tul publicirii - inceputul lui 2007, in preziua declangirii crizei -,dar, evident, gi cu addncimea analizei. Cdnd criza a izbucnit si aconfirmat judecitile gi aprecierile fostului cancelar german, stu-diul de care vorbim a fost propulsat intr-o actualitate de netigi-duit. O personalitate de talia lui Jrirgen Habermas il citeazi, la

t D i e Z e it, nr. 0 6, 1 februarie 2 00 7, http : / / www.zeit. de / 2007 / 0 6 / Glob ale-Finanzmaerkte

2 http:www.wallstreet-on line.deldiskussion/110961

136

It

CRrzBr-n oo nupA cnIzA

cinci-qase ani distanli de la publicare, de mai multe ori in termenireverenfiogi. Pentru ci vorbim de reprezentangi ai clasei politicela cel mai inalt nivel, despre elita politici qi rispunderile ei, este

momentul si menfionim un fapt care pe noi ne-a impresionat.Helmut Schmidt este finanlist 9i om politic' Dar el are inregistra-te doui concerte pentru pian, de Bach gi Mozart' Ar trebui si fieun moment de luare-aminte. Se spune ci pentru a forma o elitiintr-un domeniu este nevoie de munca a trei generafii. Trei incor-diri succesive intinse pe perioada unui secol. Motiv de meditaliecu privire la pofta noastri de a introduce rupturi gi discontinui-tili cAnd trebuie gi cAnd nu trebuie. Istoria noastri, oricum, nu afost siracd in asemenea discontinuitifi. Daci mai adiugim qi noialte fracturi, pur gi simplu condigia primi de formare a unei elite,cea a unei minime continuitili pe un arc de timp de minim cAteva

decenii succesive nu mai poate fi indepliniti. Iar in absenla uneielite adevirate, totul se poate pribugi.

Iatii aprecierea de inceput a acestui articol-avertisment pu-blicat pe site-ul Wall Street: ,,Banca newyorkezi de investiliiGoldman Sachs a platit 16 miliarde de dolari pentru salariileechipei de conducere gi ale angajafilor; suma platita de primelecinci binci americane de investilii in acelagi scop este de 36 de

miliarde de dolari. Pentru un german obiqnuit, este o sumi ini-maginabil5... Firi si vrei, te intrebi daci ce se intAmpli pe

pielele financiare este in regule". ,,Pielele financiare" este o for-muli utilizati frecvent fera a fi clar ce confinut desemneazi. Nususlinem ci Helmut Schmidt contureazi explicafia-standard a

acestei nofiuni. Date fiind poziliile oficiale pe care le-a delinut,competen[a sa in domeniul financiar, putem sPune ci avem de-a

face cu o analizi care intrunegte multe din caracteristicile uneiaborderi-reper. Deci ce sunt pielele financiare?

CAnd ne ocupim de un fenomen nou, este esenlial si infele-gem momentul gi contextul in care el a apirut. Dupi pirereaautorului, globalizarea pielelor financiare a inceput in anii 1970,intr-un context foarte complicat, caracterizat de izbucnirea crizeipetrolului; este momentul in care lirile exportatoare de petrol au

constituit un adevirat cartel, ca element de presiune asupra lumii

t37