Download doc - Contractul de antrepriza

Transcript
Page 1: Contractul de antrepriza

Capitolul 1

Contractul de antrepriză

1.1 Noțiune

Contractul de antrepriză este contractul prin care una dintre părți, antreprenorul, se obligă

față de cealaltă parte client să execute pe riscul său o anumită lucrare, în schimbul unei remunerări

care se stabilește în raport cu rezultatul lucrării. Pe bează acestui contract se efectuează și se execută

lucrări de construcții, lucrări legate de instalare, prestări servicii. Regulile ce țin de antrepriză se

aplică în lipsa unor reglementări speciale sau în completarea lor și lucrărilor intelectuale. Esența

contractului de antrepriză, indiferent de lucrările realizate prin intermediul său, constă în faptul că

antreprenorul se obligă față de client să execute o anumită lucrare și să-i predea rezultatul acesteia,

efectuând lucrarea pe riscul său.

Contractul de antrepriză își poate găsi asemănări cu contracte ca: contractul de muncă,

contractul de locațiune, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de mandat și depozit iată de ce

este necesar să fie enunțate punctele ce duc la deosebirea acestor contracte pentru a stabili regimul

juridic aplicabil.

Deosebirile dintre Contractul de antrepriză și Contractul de muncă: antreprenorul este plătit

pentru rezultatul muncii sale, iar angjatul după capacitatea și calitatea muncii depuse, independent

de rezultat; antreprenorul se bucură de independență juridică în privința modului de executare a

lucrării, organizând munca după aprecierea sa și efectuând-o pe propriul sau risc, în timp ce

angajatul este încadrat într-un colectiv de muncă, fiind spus unui regulament de ordine interioară,

patronul având asupra lui un drept de control și dirijare; clientul nu răspunde de pagubele cauzate de

antreprenor terților, spre deosebire de patron, care în bează contractului de prepușenie, răspunde în

calitate de comitent față de terți de faptele angajatului său.

Contractul de antrepriză se deosebește de Contractul de locațiune prin faptul că, în timp ce

locațiunea asigură folosirea temporară a unui lucru în schimbul unui preț, antrepriza are ca obiect

executarea unei lucrări în schimbul unui preț stabilit în raport cu rezultatul ei.

Dacă antreprenorul se obligă să procure, pe lângă munca sa, și materialul necesar pentru

confecționarea lucrului ce face obiectul contractului, atunci operaâiunea juridică se aseamănă cu 1

Page 2: Contractul de antrepriza

vânzarea unui lucru viitor. Calificarea juridică a contractului va depinde de intenția părților.

Contractul va fi socotit de antrepriză dacă din intenția părților rezultă că procurarea materialelor de

către antreprenor nu constituie decât o clauză accesorie a contractului, al cărui obiect principal este

realizarea lucrării, privată ca rezultat și dimpotrivă dacă materialul procurat este elementul esențial

al contractului, depășind vădit valoarea muncii, atunci merge vorba despre vânzarea unui lucru în

viitor.

Contractul de antrepriză se deosebește de Contractul de mandat prin faptul că antrepriza are

ca obiect săvârșirea unor fapte materiale și nu a unor fapte juridice, iar antreprenorul nu are puterea

de a-l reprezenta pe client, contractele încheiate de el cu terții neproducând efecte față de client.

Asemănări și deosebiri între contractul de antrepriză și contractul de depozit. În situația în

care lucrarea ce face obiectul contractului de antrepriză se execută cu materialele clientului,

contractul se aseamănă cu depozitul, prin faptul că, uneori, depozitarul, în intenția sa de bunurile

depozitate. Și în acest caz, calificarea contractului se va face în funcție de intenția reală a părților,

intenție care poate rezulta din clauzele contractuale sau chiar din împrejurări de fapt. Dacă obiectul

principal al contractului îl constituie efectuarea lucrării, ne vom găsi în cazul unui contract de

antrepriză, iar în situația în care obiectul principal în intenția părților a fost depozitarea materialelor

respective asupara cărora deținatorul efectuează si anumite lucrări, accesorii, necesare pastrarii lor

in bune condiții, vom fi in prezenta unui contract de depozit. Distinctia prezinta mai putina

importanta practica, deoarece problema raspunderii pentru modul in care este pastrat lucrul se

rezolva , in cazul ambelor contracte, dupa aceleasi reguli.

Asemanari si deosebiri intre contractul de antrepriză si contractul de vânzare a unui bun

viitor. In situația in care lucrarea ce face obietul contractului de antrepriză se executa cu materialele

procurate de catre antreprenor, contractul de antrepriză se aseamănă cu contractul de vânzare-

cumparare ce are ca obiect un bun viitor. Intr-o astfel de situație, calificarea actului juridic se va

face dupa cercetarea intentiei reale a părților, care poate rezulta din interpretarea clauzelor

contractului. Daca procurarea materialelor ce vor fi folosite pentru executarea lucrării constituie un

act accesiriu al acestuia, contractul va fi unul de antrepriză, in situația contrară, cand materialele

procurate in vederea efectuarii lucrării au o valoare mult mai mica decat valoarea muncii, fiind

vorba despre o vânzare de bun viitor.

Antrepriza este un contract consensual sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros si comutativ.

In principiu se admite ca antrepriză este un contract intuitu personae, însă acest caracter al

contractului vizează numai organizarea si conducerea activitatii de catre antreprenor, iar nu si

executarea in sine a lucrării; antreprenorul este obligat să execute lucrarea in cazul in care se

stipulează in mod expres in contract acest lucru sau în cazul în care executarea personală de catre 2

Page 3: Contractul de antrepriza

antreprenor este subanteleasa cum este de pilda cazul angajării unui pictor renumit pentru pictarea

unui tablou, a unui avocat anume pentru un proces sau a unui anume chirurg pentru o operație.

1.2 Condițiile de valabilitate a contractului de antrepriză

Condițiile de valabilitate al contractului de antrepriză sunt in general, cele prevazute de art.

948 C. Civ. , care constituie dereptul comun in materie cu privire la consintamant, capacitate, obiect

si cauza.

Clientul trebuie să posede capacitatea de a face acte de administrare fie capacitatea de a face

acte de dispoziție. Antreprenorul, în toate cazurile trebuie să aibă capacitatea deplină de exercițiu.

Minorul de 16 ani, desi poate incheia singur un contract de munca, nu poate incheia, ca antreprenor,

un contract de antrepriză.

Deoarece antrepriză este un contract sinalagmatic (Specificul contractului sinalagmatic este

faptul că de la data perfectării lui generează drepturi şi obligaţii reciproce şi interdependente între

părţi, obligaţia fiecărei părţi avându-şi cauza juridică în obligaţia celeilalte. Aceasta înseamnă că în

schimbul obligaţiei de a livra un produs, cealaltă parte se obligă, reciproc şi interdependent, să

plătească un preţ.) , are un dublu obiect: lucrarea executata - reprezinta rezultatul muncii fizice sau

intelectuale a antreprenorului si poate reprezenta construirea unei cladiri, construirea de drumuri,

reparatii la un imobil, elaborarea de proiecte, prestarea de servicii; pretul poate fi stabilit fie sub

forma unei sume globale (pret forfetar), fie pe bează unui deviz (pret de deviz).

In cazul pretului forfetar, acesta se stabileste in momentul incheerii contractului sub forma

unei sume globale pentru intreaga lucrare. In acest caz antreprenorul este obligat sa execute si sa

predea lucrarea in condițiile prevazute in contract, fara numai daca dovedeste acordul scris al

clientului pentru modificarile si adaugarile la planul initial si pentru majorarea pretului. Pretul

forfetar are putere de lege intre parti, instantele nefiind in drept sa acorde executantului un pret mai

mare, chiar daca s-a stabilit prin expertiza acest pret majorat.

In cazul pretului de deviz, partile se pot obliga pe bează unui deviz, adica a unor preturi

provizorii pe articole. Pretul se fixează pe parti componente ale lucrării, articol, pretul final

depinzand de lucrările efectiv executate, constituind o insumare a preturilor pe articole si stabilindu-

se dupa executarea integrala a lucrării.

3

Page 4: Contractul de antrepriza

1.3 Efectele contractului de antrepriză

Prin riscul pieirii lucrului se intelege suportarea consecintelor pagubitoare ale pieirii unui

lucru, din caz de forta majora sau caz fortuit. Ce regula generala Codul civil prevede ca riscul pieirii

fortuite a lucrului va fi suportat de persoana care, in momentul pieirii acestuia era proprietarul

bunului. In materie de antrepriză, Codul civil distinge intre doua cazuri posibile, dupa cum

materialele din care se executa lucrarea apartin antreprenorului sau clientului:

Daca lucrarea se executa cu materialele antreprenorului, riscul pieirii fortuite a acesteia va fi

in sarcina lui, deoarece este proprietarea materialelor, calitatea pe care o pastrarează pana in

momentul predarii lucrării clientului. In situația in care, desi nu s-a predat lucrarea, clientul a fost

pus in intarziere cu privire la obligatia sa de a o prelua, antreprenorul nu va fi tinut sa raspunda

pentru pieirea fortuita a bunului.

Conform codului civil atunci cand lucrarea se executa cu materialele clientului,

antreprenorul fiind doar un simplu executant, riscul pieirii fortuite a lucrării va fi suportat de catre

client, deoarece el are calitatea de proprietar al materialelor, cu exceptia cazului cand pieirea s-ar

datora culpei antreprenorului.

Prin riscul neexecutarii contractului se intelege suportarea consecintelor pagubitoare ale

incetarii contractului, pentru imposibilitatea fortita de executare a obligatiei unei dintre parti. Ca

regula generala, riscul neexecutarii contractului este suportat, intotdeauna , de catre antreprenor,

datorita faptului ca el este debitorul obligatiei de executare a lucrării. Antreprenorul suporta riscul si

atunci cand lucrarea executata in totalitate sau in parte a pieirii, iar refacerea acesteia este posibila.

Prin urmare, desi antreprenorul executa lucrarea de doua ori, el nu va fi indreptatit sa primeasca

dacat o singura data pretul convenit. In schimb, atunci cand clientul a fost pus in intarziere cu

privire la preluarea lucrării, el va plati de doua ori remuneratia. Conform Codului civil daca lucrul

piere din cauza unui viciu al materialelor procurate de client, antreprenorul este indreptatit sa

incaseze remuneratia. In doctrina s-a arata, in mod just, ca in acest caz nu se poate vorbi despre

riscuk contractului, ci despre suportarea pagubei rezultate din procurarea de client a unor materiale

necorespunzatoare.

Antreprenorului ii revin urmatoarele obligatiuni: obligatia de a executa lucrarea sau serviciul

promis la termen. In caz de nendeplinire la termen a obligatiei de executare a lucrării, antreprenorul

raspunde pentru intarziere in condițiile dreptului comun. Daca antreprenorul refuza sa execute

lucrarea promisa, in principiu, clientul poate sa ceara autorizarea justitiei pentrua o aduce la

indeplinire pe cheltuiala antreprenorului, eventuala diferenta de pret urmand a fi pusa pe seama lui. 4

Page 5: Contractul de antrepriza

In cazul in care fie prin natura ei, fie prin intentia părților, prestatia nu poate fi indeplinita decat de

antreprenor, clientul nu poate cere in ipoteza examinata decat rezolutiunea cu daune-interese pentru

neexecutare. Obligatia de executare a lucrării la termen include in sine si obligatia de predare a

acesteia. In cazul in care lucrarea a fost executata, dar antreprenorul refuza fara temei sa o predea

clientului, aceasta din urma poate obtine prin justitie executarea silita a obligatiei din partea

antreprenorului.

Exista insa si situații in care predarea lucrării de catre antreprenor nu mai este posibila. In

funcție de cazul care le-a generat, rezolvarea unor asemenea situații este diferita. Astfel, in cazul in

care antreprenorul s-a obligat prin contract sa procure el materialele necesare lucrării, iar lucrul

piere innainte de predare, indiferent de cauza care a generat pieirea, antreprenorul este obligat sa

suporte dauna, afara de cazul in care clientul a fost pus in intarziere in privinta ridicarii lucrului.

Altfel spus, antreprenorul va fi obligat sa realizeze pe cheltuiala sa un alt lucru similar, fiind

exonerat doar de plata daunelor moratorii, in cazul in care, prin ipoteza, pieirea lucrului nu i-ar fi

fost imputabila. Daca lucrul piere innainte de predare, dar materialul din care urma sa fie realizat

apartinea clientului,, dauna este suportata de client, afara de cazul in care pieirea ar fi imputabila

antreprenorului. Potrivit dreptului comun in materie de raspundere contractuala, antreprenorul, ca

debitor contractual obligat sa conserve lucrurile apartinand clientului sau, este prezumat a fi in

culpa intr-un asemenea caz, el fiind cel tinut sa faca proba ca pieirea lucrului nu i se datorează lui,

ci unei cauze straine. In calitate de debitor al obligatiei imposibile de executat, antreprenorul

suporta riscul contractului, afara de cazul in care pieirea lucrului s-ar datora unor vicii ale

materialelor procurate de clienti. Daca insa antreprenorul a cunoscut viciile materialelor in

momentul in care lea primit sau ar fi trebuit sa le cunoasca in virtutea profesiunii sale, se admite ca

riscul este suportat de antreprenor.

In principiu, antreprenorul este tinut sa garanteze pe client doar pentru viciile ascunse, iar nu si

pentru cele aparente, pe care acesta le poate constata singur sau printr-un specialist cu ocazia

receptiei. Prin exceptie insa, in temeiul unor prevederi legale sau contractuale exprese,

antreprenorul poate fi tinut la garantie pentru orice fel de vicii, deci chiar si pentru cele aparente. In

ce priveste raspunderea pentru vicii acunse, aceasta, mutatis mutandis, subzista in sarcina

antreprenorului in acelasi condiții in care revine, vanzatorului in contractul de vânzare cumparare.

Răspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale lucrării, dupa cum s-a judecat in practica,

subzista chiar daca clientul cu ocazia receptiei declara ca renunta la orice pretentii fata de

antreprenor, considerandu-se ca o asemenea renuntare nu poate avea ca obiect decat raspunderea

pentru viciile aparente, iar nu si pentru viciile ascunse ce apar ulterior receptiei. Antreprenorul

raspunde nu doar pentru lucrările efectuate de el personal, ci si pentru cele ale persoanelor 5

Page 6: Contractul de antrepriza

intrebuintate de el, indiferent de calitate in care s-a facut aceasta. In materie de antrepriză de

constructii legislatia prevede ca antreprenorul de constructiii si arhitectul raspund pentru daune daca

in decurs de 10 ani de la data predarii edificiului contractat cu ei acesra se darama sau ameninta in

mod evident cu darmarea din cauza unui viciu de constructie sau din cauza terenului pe care aete

asezat. La randul sau legislatia preede ca prescriptia actiunii privind viciile unei constructii incepe

sa curga de la data descoperirii viciilor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la predare. Tot in materie de

constructii legea privind calitatea in constructii prevede ca antreprenorul raspunde pentru vicii

ascunse timp de 10 ani de la data receptiei, iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultand din

nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii constructiei raspunde

pe toata durata de existenta a constructiei. Analizandu-se succesiunea in timp a acestor reglementari

legale, in doctrina, s-a concis ca termenul de 3 ani prevazut de codul civil si termenul de 10 ani

prevazut de codul civil pentru ipoteza daramarii au fost inlocuiti cu termenul de 10 ani pentru orice

vicii ascunse si cu nelimitarea in timp a raspunderii pentru viciile care afectează structura de

rezistenta a constructiilor, cu exceptia cladirilor pentru locuinte cu parter sau parter plus un etaj si

anexele gospodaresti, situate im mediul rural si in satele apartinand oraselor, precum si a

constructiilor provizorii. Termenul de 10 ani este un termen limita sau de decadere. Aceasta

inseamna ca termenul de prescriptie actiunii pentru angajarea raspunderii antreprenorului incepe sa

curga de la data descoperirii viciilor, sar nu mai tarziu de 10 ani de la data predarii constructiei catre

benifeciar. Din colaborarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 cu cele ale art.5 din

acelasi act normativ rezulta ca actiunea mai sus mentionata se prescrie in termen de 6 luni daca

viciile nu au fost ascunse cu viclenie si in termen de 3 ani, in caz contrar. Punanduse problema

posibilitatii sau imposibilitatii majorarii sau diminuarii pe cale contractula a raspunderii

antreprenorului pentru lucrările executate, in doctrina s-au exprimat pareri diferite. Astfel, intr-o

opinie, se considera ca partile sunt libere sa prelungeasca sau sa scurteze termenul de garantie de 10

ani, iar intr-o alta opinie, pe care o impartasim, pornindu-se de la premisa ca instituirea raspunderii

antreprenorului se intemeiează nu numai pe interesele clientului, ci si pe cele generale ale societatii,

se considera ca limitarea sau inlaturarea raspunderii in discutie este, inadmesibila, ingaduite fiind

doar clauzele de agravare a raspunderii.

In cazul in care condițiile raspunderii pentru vicii ascunse ale constructiei sunt intrunite, se

pune problema delimitarii raspunderii arhitectului de aceea a executantului. In aceasta privinta, dat

fiind ca intre cei mentionati si clienti exista, in principiu, raporturi juridice distincte, arhitectul ca

raspunde pentru daunele care provin din viciile proiectului, iar antreprenorul pentru daunele care

provin din viciile de executie ale constructiei. Daca insa daunele provin atat din culpa arhitectului,

cat si din cea a constructorului, cat si din cea a constructorului, fiecare dintre acestea va fi tinut fata 6

Page 7: Contractul de antrepriza

de client la repartizarea intregului prejudiciu, urmand ca in final pe calea actiunii in regres,

suportarea daunei sa fie repartizata pe criteriul culpei fiecaruia.

Din contractul de antrepriză decurg pentru client urmatoarele obligatii: obligatia de plata a

pretului. Plata pretului lucrării este unul din elementele esentiale ale contractului. In contractul de

antrepriză pretul poate fi fix in doua feluri: forfetar si de deviz. Pretul forfetar sau global consta in

fixarea prin conventie de catre parti a unei sume determinate drept contraechivalent al lucrărilor ce

urmează sa fie executate de antreprenor, suma care nu poate fi ulterior modificata unilateral sub

cuvantul ca sau scumpit materialele sau munca incorporata in lucrare, ori ca s-au facut la planul

initial al lucrării adaugirii si schimbarii, afara de cazul in care acestea au fost aprobate in scris de

client si pretul modificat de parti de comun acord. Dupa cum s-a stabilit in practica judiciara, daca

pretul este fixat de parti forfetar, instanta de judecata nu este in drept sa acorde executantului un

pret mai mare, chiar daca dintr-o expertiza rezulta ca pretul real al lucrării este mai mare decat cel

fixat de parti. Spre deosebire de pretul forfetar, care este determinat de parti de la bun inceput

pentru intreaga lucrare, pretul de deviz este numai determinabil, la incheierea conventiei fiind

stabilit doar provizoriu (estimativ) pe articole, umand ca abia in final, pe bează cheltuielilor

efective, sa se faca insumarea articolelor si astfel sa rezulte pretul datorat de client. Pretul este

exigibil la data sau datele stabilite de parti prin contract, iar neplata lui la termen atrage raspunderea

clientului in condițiile dreptului comun. In principiu, plata pretului poate fi ceruta doar de

antreprenor,si aceasta doar in condițiile in care el si-a indeplinit propriile obligatii, in caz contrar

clientul fiind in drept sa invoce exceptia de neandeplinire a obligatiilor. Prin derogare de la dreptul

comun, potrivit caruia conventiile au putere doar intre partile contractante pune la dispozitia

lucratorilor intrebuintati de antreprenor – care nu au raporturi juridice directe cu clientul,

beneficiarul lucrării – o actiune directa pentru plata sumelor ce li se cuvin pentru lucrările efectuate,

in masura in care clientul este dator antreprenorului in momentul intentarii actiunii. Dupa cum s-a

remarcat in literatura de specialitate, aceasta actiune directa pune la adapost pe lucratorii de

concursul celorlalti creditori ai antreprenorului, pe care dupa dreptul comun ar fi trebuit sa il suporte

in cazul exercitarii actiunii indirecte oblice, in temeiul careia, in calitate de creditori, ar putea

actiona pe client in calitate de debitor al debitorului lor. Plata pretului datorata de client

antreprenorului, arhitectorului si lucratorilor pentru lucrările dfacute este garantata cu un privilegiu

imobiliar.

La terminarea lucrării de catre antreprenor conform contractului, clientul este obligat sa o

receptioneze si sa o preia. In cazul in care obiectul lucrării este un lucru masurabil sau compus din

mai multe bucati, verificarea se poate face pe parti, iar daca intr-o proportie oarecare se face si plata

pretului, se prezuma ca in acea proportie lucrările au fost verificate si gasite corespunzatoare. 7

Page 8: Contractul de antrepriza

Obligatia de receptionare si preluare a bunurilor asupra carora s-au efectuat lucrări prin unitatile

prestatoare de servicii ale cooperatiei a fost sanctionata, in caz de neexecutare din partea clientului

cu valorificarea acelor bunuri, dupa o anumita procedura, la exprimarea unui termen de un an.

In esenta, decretul nr. 975/1965 reglementează o procedura executionala speciala,

derogatorie de la dreptul comun, instituita in favoarea unitatilorprestatoare de servicii, prin care

acestea pot, pe de parte, sa se indestuleze cu pretul ce li se cuvine din sumele rezultate din

valorificarea silita a bunurilor clientilor neglijenti, iar pe de alta parte sa se elibereze de obligatia de

a conserva si pastra bunurile acelorasi clienti un timp nedeterminat. In ceea ce priveste natura

juridica a terenului de un an prevazut de decretul nr. 975/1965, acesta este un termen procedural

prohibitiv, innainte de a carui implinire nu se poate proceda la valorificarea silita a bunurilor

clientilor.

2. Studiu de caz privind regulile în antrepriza în construcții

2.1. Reguli comune

În art. 1.851 din Noul Cod Civil, se arată că prin contractul de antrepriză, antreprenorul se

obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un

anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț. Aceste dispoziții sunt aplicabile,

corespunzător, și antreprizei pentru lucrări de construcții, dacă sunt compatibile cu regulile

particulare prevăzute pentru acest contract.

Art. 1.852 vorbește de contractul de subantrepriză, astfel că antreprenorul poate încredința

unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părți ori elemente ale lucrării sau serviciilor,

afara de cazul în care contractul de antrepriza a fost încheiat in considerarea persoanei sale (art.

1.849-1.855). In raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta subantreprenorului

la fel ca pentru propria sa faptă. Subantrepriza este supusă dispozițiilor prevăzute pentru contractul

de antrepriză.

Prețul antreprizei poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații art.

1854 NCC). Prețul trebuie să fie serios și determinat sau cel putin determinabil, iar când contractul

nu cuprinde clauze referitoare la preț, beneficiarul datorează prețul prevăzut de lege ori calculat

potrivit legii sau, în lipsa unor asemenea prevederi legale, pretul stabilit în raport cu munca depusî

8

Page 9: Contractul de antrepriza

și cheltuielile necesare pentru executarea lucrării ori prestarea serviciului, avându-se în vedere și

uzanțele existente.

Contractul este de vânzare, iar nu de antrepriză atunci când, potrivit intenției părților,

executarea lucrării nu constituie scopul principal al contractului, avându-se în vedere și valoarea

bunurilor furnizate (art. 1855 NCC).

Art. 1.856, privind acțiunea directă a lucrătorilor arată că, în măsura în care nu au fost plătite

de antreprenor, persoanele care, în bează unui contract încheiat cu acesta, au desfășurat o activitate

pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrării contractate au acțiune directă împotriva

beneficiarului, până la concurența sumei pe care acesta din urma o datorează antreprenorului la

momentul introducerii acțiunii.

Dintre regulile privind obligațiile părților, menționăm în primul rând procurarea, pastrarea si

intrebuintarea materialelor (art. 1857 NCC). Astfel, dacă din lege sau din contract nu rezultă altfel,

antrepr

enorul este obligat sî execute lucrarea cu materialele sale. Antreprenorul care lucrează cu

materialele sale răspunde pentru calitatea acestora, potrivit dispozițiilor de la contractul de vânzare,

iar antreprenorul căruia beneficiarul i-a încredințat materialele este obligat să le pastreze și să le

întrebuințeze potrivit destinației lor, conform regulilor tehnice aplicabile, să justifice modul în care

acestea au fost întrebuintate și să restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucrării.

Antreprenorul este obligat să îl informeze fără întârziere pe beneficiar daca normala

executare a lucrării, trăinicia ei sau folosirea potrivit cu destinația acesteia ar fi primejduită din

cauza: materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potrivit contractului, beneficiarul le-

a pus la dispoziție; instrucțiunilor necorespunzătoare date de beneficiar; existentei sau ivirii unor

împrejurări pentru care antreprenorul nu este ținut să răspundă.

In cazul în care beneficiarul, deși a fost înștiintat de către antreprenor in condițiile art. 1.858,

nu ia măsurile necesare într-un termen potrivit cu împrejurările, antreprenorul poate rezilia

contractul sau poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificându-l în acest sens

( art. 1859 NCC).

Cu toate acestea, dacă lucrarea ar fi de natură să amenințe sănătatea sau integritatea

corporală a persoanelor, antreprenorul este obligat să ceară rezilierea contractului, sub sancțiunea de

a prelua riscul și de a răspunde pentru prejudiciile cauzate inclusiv terților (art. 1860). Dacă anterior

recepției lucrarea piere ori se deteriorează din cauze neimputabile beneficiarului, antreprenorul care

a procurat materialul este dator să o refacă pe cheltuiala sa ți cu respectarea condițiilor și termenelor

inițiale, tinand seama, daca este cazul, de regulile privind suspendarea fortuită a executării

obligației. Atunci când materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este nut să suporte cheltuielile 9

Page 10: Contractul de antrepriza

refacerii lucrării numai daca pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. In celelalte cazuri,

beneficiarul este obligat sa furnizeze din nou materialele, dacă pieirea sau deteriorarea nu este

imputabilă antreprenorului.Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile atunci când pieirea sau

deteriorarea au loc dupa recepția lucrării, situație în care antreprenorul rămâne răspunzator, dacă

este cazul, în temeiul garanției contra viciilor ți pentru calitățile convenite.

Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuială, să controleze lucrarea în cursul

executării ei, fără a-l stânjeni în mod nejustificat pe antreprenor, precum ți să-i comunice acestuia

observatțiile sale (art. 1861 NCC).

De îndată ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il înștiinteează că lucrarea este

finalizată, beneficiarul are obligația ca, într-un termen rezonabil potrivit naturii lucrării ți uzanțelor

din domeniu, sa o verifice si, daca aceasta corespunde condiâiilor stabilite prin contract, să o

recepționeze, precum ți, atunci cand este cazul, sa o ridice. Dacă, fără motive temeinice,

beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii,

lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve. Beneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezerve

nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării sau lipsa aparenta a calitatilor

convenite )art. 1862).

Antreprenorul datorează garantie contra viciilor lucrării si pentru calitățile convenite,

potrivit dispozițiilor privind garanția contra viciilor lucrului (art.1863 NCC) vândut, care se aplică

în mod corespunzător.

Art. 1.864 se referă la exigibilitatea prețului. Atunci cand obiectul contractului este o

lucrare, beneficiarul este obligat sa ii plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei

intregii lucrări, daca prin lege sau contract nu se prevede altfel. In cazul in care lucrarea a pierit ori

s-a deteriorat inainte de receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci

cand el a dat materialul sau cand pieirea ori deteriorarea a avut o alta cauza decat viciile

materialului dat de beneficiar. In acest caz, contractul ramane in fiinta, fiind aplicabile dispozițiile

art. 1.860).

Cand, cu ocazia incheierii contractului, pretul lucrărilor sau al serviciilor a facut obiectul

unei estimari, antreprenorul trebuie sa justifice orice crestere a pretului. Beneficiarul nu este tinut sa

plateasca aceasta crestere decat in masura in care ea rezulta din lucrări sau servicii care nu puteau fi

prevazute de catre antreprenor la momentul incheierii contractului.Daca pretul este stabilit in

functie de valoarea lucrărilor executate, a serviciilor prestate sau a bunurilor furnizate, antreprenorul

este tinut, la cererea beneficiarului, sa ii dea socoteala despre stadiul lucrărilor, despre serviciile

deja prestate si despre cheltuielile deja efectuate.

10

Page 11: Contractul de antrepriza

Atunci cand contractul este incheiat pentru un pret global, beneficiarul trebuie sa plateasca

pretul convenit si nu poate cere o diminuare a acestuia, motivand ca lucrarea sau serviciul a

necesitat mai putina munca ori a costat mai putin decat s-a prevazut.Tot astfel, antreprenorul nu

poate pretinde o crestere a pretului pentru motive opuse celor mentionate la alin. (1). Pretul forfetar

ramane neschimbat, cu toate ca s-au adus modificari cu privire la conditiile de executare initial

prevazute, daca partile nu au convenit altfel.

Daca antreprenorul s-a obligat sa execute o lucrare cu materialul beneficiarului sau sa

presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat in acest scop, iar acesta din

urma nu ridica bunul in termen de 6 luni socotit din ziua convenita pentru receptie sau, cand

lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai tarziu, de la data finalizarii, antreprenorul, dupa ce l-a

instiintat in scris pe beneficiar, are dreptul sa vanda bunul cu diligenta unui mandatar cu titlu gratuit

al beneficiarului. Dupa retinerea pretului lucrării si a cheltuielilor de vanzare, antreprenorul va

consemna diferenta la dispozitia beneficiarului. Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile in

cazul in care beneficiarul introduce impotriva antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutarea

sau executarea necorespunzatoare a lucrării.

Pentru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficiează de o

ipoteca legala asupra lucrării, constituita si conservata in conditiile legii.

Decesul beneficiarului nu determină încetarea contractului decât dacă aceasta face

imposibilă sau inutila executarea sa. (art. 1870)/

In cazul in care antreprenorul decedeează sau devine, fara culpa sa, incapabil de a finaliza

lucrarea sau de a presta serviciul, contractul inceteează daca a fost incheiat in considerarea

aptitudinilor personale ale antreprenorului. Beneficiarul este tinut sa receptioneze partea deja

executata, daca o poate folosi. De asemenea, in cazul prevazut la alin. (1), beneficiarul este obligat

sa plateasca, in proportie cu pretul convenit, valoarea lucrărilor efectuate si a cheltuielilor facute in

vederea finalizarii lucrării, insa numai in masura in care aceste lucrări si cheltuieli ii sunt de folos.

Beneficiarul are dreptul, cu conditia de a plati o indemnizatie adecvata, sa ceara predarea

materialelor pregatite si a planurilor pe cale de a fi puse in executare, dispozițiile legale privitoare la

drepturile de proprietate intelectuala ramanand aplicabile.

Beneficiarul are dreptul sa obtina rezilierea sau, dupa caz, rezolutiunea contractului in

cazurile in care, fara justificare: respectarea termenului convenit pentru receptia lucrării a devenit

vadit imposibila; lucrarea sau serviciul nu se executa in modul convenit si intr-un termen stabilit de

beneficiar potrivit cu imprejurarile, antreprenorul nu remediează lipsurile constatate si nu schimba

pentru viitor modul de executare a lucrării sau serviciului; nu se executa alte obligatii ce revin

antreprenorului potrivit legii sau in temeiul contractului.11

Page 12: Contractul de antrepriza

Daca antreprenorul nu poate incepe sau continua executarea contractului din cauza

neindeplinirii fara justificare de catre beneficiar a propriilor obligatii, antreprenorul este indreptatit

sa obtina rezolutiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este cazul .

2.2 Reguli speciale privind antrepriză de constructii

Cel mai cunoscut gen de antrepriză este antrepriză de constructii. Antrepriză de constructii

are cea mai larga raspandire practica si se poate referi la construire de cladiri, reconstruire,

consolidare, extindere modificare de edificii sau alte constructii, lucrări de instalatii si reparatii la

constructii, activitati de proiectare. In principiu, executarea lucrărilor de constructii, instalatii sau

reparatii, ca si desfiintarea acestora se pot face numai in temeiul si cu respectarea unei prealabile

autorizatii administrative, elibera de consiliile locale.

Eliberarea acestei autorizatii se face, potrivit prevederilor privind calitatea in constructii,

numai pe bează unor proiecte verificate de catre specialisti atestati, iar lucrările pot fi executate

numai de persoane fizice sau juridice autorizate. Pentru antrepriza de constructii este necesara

incheerea contractului in scris; forma scrisa este ceruta de lege numai pentru proba.

Atunci cand contractul de antrepriză are ca obiect executarea unei constructii, daca nu sa

interzis printr-o cauza expres, antreprenorul poate angaja la randul sau alti antreprenori pentru

executarea unor lucrări accesorii (exemplu: realizarea instalatiilor electrice sau termice). Contractul

de subantrepriză este acel contrac in bează carea o persoana, numita subantreprenor, se obliga fata

de antreprenorul principal, dintrun contract de antrepriză preexistent, sa execute una sau unele

dintre lucrările la care acesta sa angajat fata de clientul sau, antreprenorul principal ramanand

raspunzator fata de client pentru lucrările executate de subantreprenori. In raporturile juridice care

iau nastere intre subantreprenori si antreprenori in general sunt aplicabile regulile generale ale

contractului de antrepriză. Trebuie precizat faptul ca intre subantreprenori si client nu se nasc

raporturi juridice si prin urmare acesta din urma nu are o actiune rezultata din contract inpotriva lor.

Totusi, fata de client, antreprenorul va fi tinut raspunzator pentru toate lucrările efectuate de

subantreprenori.

Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii a prevazut reguli speciale privind

respunderea antreprenorului (constructorului) astfel: atreprenorul respunde pentru toate viciile

ascunse ale constructiei, ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrării; antreprenorul raspunde

pentru toate viciile structurii de rizistenta a cladirii, rezultate din nerespectarea normelor de

proiectare si executie, pe toata durata de existenta a constructiei; pentru viciile aparente,

antreprenorul raspunde pana la receptie sau numai pe durata termenului de garantie, daca acesta a 12

Page 13: Contractul de antrepriza

fost stabilit de lege sau prin contract; nu sunt admise in contract clauze de limitare sau de inlaturare

a raspunderii antreprenorului, dar sunt admise clauze de agravare a raspunderii; raspunderea pentru

vicii revine nu numai antreprenorului, dar si proiectantului, daca viciul constructiei provine dintr-o

eroare de proiect.

Conform articulului 1488 c. Civ., „zidarii, lemnarii si cei lalti lucratori intrebuintati la

cladirea unui edificiu sau la facerea unei altei lucrări pot reclama plata lor de la comitent, pe atat cat

acesta ar datora intreprinzatorului in momentul reclamatiei”. Asa dar , desi intre lucratorii folositi de

catre antreprenor la realizarea lucrării comandate de client si acesta din urma nu sa stabilit nici un

raport juridic, primii au o actiune direct inpotriva clientului in ceea ce priveste plata creantelor pe

care le-au fata de antreprenor. Prin urmare, introducerea articolului 1488 sa urmarit evitarea

suportarii efectelor insolvabilitatii sau chiar ale falimentului antreprenorului de catre lucratori.

Acestora li sa conferit posibilitatea legala de al actiona direct pe client, fiind pusi astfe la adapost

fata de concursul altor posibili creditori ai antreprenorului. Se impune a fi precizat si faptul ca

lucratorii si subantreprenorii de constructii se bucura pe langa actiunea directa pe care o au

inpotriva clientului si de un privilegiu imobiliar in ceea ce priveste garantarea creantei lor asupra

clientului.

Intre reclamant si parata s-a incheiat un contract pentru finalizarea unor constructii incepute

si neterminate, urmand ca beneficiile obtinute sa fie proportionale cu aportul fiecarei parti la

realizarea acestei lucrări. Motivul de casare invocat prin recursul extraordinar, in sensul ca nu s-a

facut dovada ceruta ca societatea reclamata n-a avut fonduri proprii pentru a executa singura

lucrările de constructii ce urma sa fie realizate, nu poate fi primit, neavand nici o relevanta juridica

asupra valabilitatii conventiei dintre parti. Incheierea contractuluipentru executarea lucrărilor nu era

condiționata de existenta unor condiții de fond sau de forma speciale, care sa-i confere caracterul

unei conventii silemne, pentru a fi valabil incheiata. In speta, era vorba de un contract bilateral, prin

care ambele parti au convenit sa execute inpreuna lucrările de constructii ce au constituit obiectul

intelegerii si sa imparta beneficiile, pentru a carui valabilitate legea n-a prevazut nici o condiție de

fond sa de forma speciala la incherea lui. Cum, potrivit art.969 din codul civil, conventiile legal

incheiate au putere obligatorie intre partile contractante, cererea societatii reclamante, pentru

realizarea contractului in discutie – cu motivarea ca numai ea are fondurile necesare, iar nu parata –

nu este intemeiata si in consecinta, hotararea tribunalului judetean prin care actiunea reclamantei a

fost respinsa, se vadeste a fi legala si temeinica.

In codul civil se prevede ca intreprinzatorul sau arhitectul care s-a insarcinat a dat gata un

edificiu, dupa un plan statornicit si dezbatut intre el si client, nu poate cere o sporire de plata nici

sub pretextul de scumpire a muncii manuale sau a materialelor si nici sub pretextul ca s-au facut 13

Page 14: Contractul de antrepriza

schimbari sau adaugiri la plan, daca aceste schimbari sau adaugiri nu au fost aprobate si pretul lor

cu lientul. In speta, prima instanta, admitand actiunea reclamantilor impotriva intreprinderii de

prestari de servici, a dispus rezolutiunea contractului de antrepriză prin care parata se obligase,

pentru pretul care i s-a achitat, sa execute unele lucrări funerare ce trebuiau sa fie incepute imediat

si predate intr-un anumit termen. S-a retinut in acest sens ca parata nu si-a respectat obligatiile nici

de incepere si nici de predare a lucrării. Recursul paratei a fost respins ca nefondat intrucat

neanceperea lucrărilor contractate s-a datorat propriei sale culpe. Sustinerea ca ele nu au inceput din

lipsa autorizatiei legale de construire a fost inlaturata, deoarece obtinerea ei era in sarcina paratei si

nu a reclamantilor, carora nu le revinea aceasta obligatie, nici potrivit contractului si nici

dispozițiilor din Regulamentul cimitirelor.

Angajarea unui muncitor de catre antreprenorul lucrării crează un raport juridic direct intre

acestia, astfel ca lucratorul nu poate, in temeiul acestui contract de munca, sa ceara executarea

contractului de la beneficiarul lucrării, cu care nu are nici un raport juridic.

Concluzii

Încheierea unui contract poate duce la transmiterea dreptului de proprietate – cazul

contractului de vanzare-cumparare – sau asigurarea folosintei unui bun – contractul de locatiune. O

parte se poate obliga insa la executarea unei lucrări pe riscul ei, in schimbul unui pret.

In acest sens, pentru executarea lucrării trebuie ca partile – antreprenorul si clientul – sa incheie un

contract de antrepriza. Lucrările in antrepriza pot fi: construire, reconstruire, consolidare,

modificare, extindere etc.

Riscul contractului – se suporta de catre antreprenor: daca lucrarea, executata partial sau

total, a pierit ca urmare a unui caz fortuit sau a fortei majore, iar refacerea ei nu a devenit imposibila

(antreprenorul executa lucrarea de doua ori, fie partial, fie total, iar clientul este obligat sa plateasca

pretul numai o singura data); daca predarea lucrării devine imposibila, ca urmare a unui caz fortuit

sau a fortei majore, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului decat daca a fost pus in intarziere

in ceea ce priveste obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea de catre client.

Riscul pieirii fortuite a materialelor – se suporta de proprietarul lor.

Riscul pieirii lucrării – se suporta de client din cauza unui viciu al materialelor procurate de

acesta, antreprenorul avand dreptul sa pretinda plata pretului.

Toate acestea sunt indicate în contract ,astfel incît părţile să fie ambele împăcate.

14

Page 15: Contractul de antrepriza

BIBLIOGRAFIE

1. Noul Cod Civil

2. Chibac, Gh, Băieşu,A., Rotari, A., Efrim, O., Drept Civil.Contracte speciale vol.III,

Chişinău, Ed.Cartier, 2005

3. Florescu, D.C., Drept Civil.Contracte speciale, Bucureşti 2001,Editura Universităţii „Titu

Maiorescu”,

4. Motica, R.I., Moţiu:, F. Contracte civile speciale.Teorie şi practică judiciară, Bucureşti,

Ed.Lumina Lex, 2000

5. Palita, R., Dragomir,E., Drept Civil, Sinteze pentru pregătirea Examenului de admitere şi

definitivare a Profesiei de Avocat, Bucureşti, Ed.Nomina Lex,2010

6. Deak F., Tratat de drept civil. Contracte speciale. Bucureşti, 1996

7. Macovei. D., Drept civil. Contracte. Iaşi, 1996

8. Chirică. D., Drept civil. Contracte speciale. Cluj-Napoca, 1994. 319 pagini.

9. Deak, F., Cărpenaru. S., Contracte civile şi comerciale. Bucureşti, 1993.

10. Motica, R.I., Contracte civile speciale: teorie si praactica. Bucuresti: Lumina Lex, 1998

15

Page 16: Contractul de antrepriza

Anexa. Model a contractului de antrepriză

Contract de antrepriză nr. _____

14 ianuarie 2012 or. Bucuereti

Prezentul contract de antrepriză nr. ______, numit în continuare “Contract”, între: “ , numit

în continuare “Antreprenor General” în persoana directorului___ , care activează în bează

Statutului şi firma_____ ”, în persoane directorului ___ care activează în bează Statutului şi în

conformitate cu legislaţie, numit în continuare “Subantreprenor”, numite în comun “Părţi” sau

individual “Parte”.

1. Obiectul contractului

1.1. Obiectul contractului: “Antreprenorul General” însărcinează “Subantreprenorul”, iar

acesta se obligă să execute________, or. București, România.

1.2. Licenţe. “Subantreprenorul” declară şi garantează “Antreprenorului General”, că

posedă toate licenţele de stat, autorizaţie (în continuare Licenţe), necesare pentru executarea

obiectului prezentului Contract. “Subantreprenorul” garantează, că toate Licenţele sunt valabile în

momentul semnării prezentului contract şi se obligă să le menţină valabile (prin reînnoirea sau

prelungirea) pe toată perioadă acţiunii prezentului contract. Licenţele necesare pentru executarea

lucrărilor se anexează.

2. Costul lucrărilor şi condiţiile de plată

2.1. Costul lucrărilor: Costul lucrărilor efectuate de “Subantreprenor”, conform prezentului

Contract, constituie _______ inclusiv TVA.

2.2. Termenii de achitare: Achitarea sumei indicate în p.2.1. al prezentului contract se face

de către “Antreprenorul General” în felul următor:

- avans în mărime de 20 % din costul Contractului va fi plătită în decurs de 5 (cinci) zile

bancare după semnarea prezentului Contract, pentru procurarea utilajului şi a materialelor necesare.

- 80 % se achită de către “Antreprenorul General” după semnarea Procesului Verbal după

îndeplinire a lucrărilor sus menţionate.

2.3. Ordinea de plată: În cazul nerespectării termenelor de plată, indicate în p. 2.2 al

prezentului Contract, “Antreprenorul General” se obligă să achite “Subantreprenorului” o

penalitate în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lucrărilor efectuate dar nu mai

mult de 10 % din valoarea Lucrărilor.

3. Obligaţiile părţilor

16

Page 17: Contractul de antrepriza

3.1. Obligaţiile “Subantreprenorului” : Pe lângă alte obligaţii, prevăzute în prezentul

Contract, “Subantreprenorul” se obligă:

3.1.1. să înceapă Lucrările în conformitate cu graficul aprobat de “Antreprenorul General”

3.1.2. să execute şi să dea în primire “ Antreprenorul General” Lucrările, în termen de 60

zile calendaristice de la primirea avansului conform p.2.2.

3.1.3. să respecte în timpul executării Lucrărilor toate normele tehnice, legea privind

calitatea în construcţii, standardele şi normele tehnice stabilite de legislaţia în vigoare, normele

securităţii muncii, de protecţie a mediului ambiant etc.;

3.1.4. să păstreze curăţenia şi ordinea la locul efectuării lucrărilor şi a terenurilor aferente;

3.1.5. să informeze “ Antreprenorul General” imediat în formă scrisă despre orice

circumstanţe, care împiedică sau face dificilă executarea lucrărilor;

3.1.6. să folosească doar materiale de calitate superioară, necesare pentru executarea

lucrărilor, care corespund standardelor stabilite, precum şi prezentarea“Antreprenorul General”,

certificatele de calitate a materialelor, care se vor folosi în timpul lucrărilor;

3.1.7. să înlăture imediat orice neajunsuri în efectuarea lucrărilor, precum şi a prejudiciului,

cauzat părţilor deja existente ale Obiectului;

3.1.8. să informeze lunar în scris “Antreprenorul General” despre mersul Lucrărilor;

3.1.9. să predea lunar“Antreprenorul General” lucrările realizate, dacă va fi cazul, în bează

Actului de îndeplinire a lucrărilor (Act de predare-primire) semnat de reprezentanţii Părţilor.

Actul lunar va cuprinde:

- denumirea şi lista lucrărilor efectuate,

- costul lucrărilor efectuate,

- în Act se va include orice altă informaţie;

3.1.10. să poarte răspunderea materială totală faţă de persoanele terţe, în cazul săvârşirii de

către “Subantreprenor” sau lucrătorii acestuia a activităţilor culpabile, în urma cărora s-a cauzat

prejudiciu vieţii sau bunurilor persoanei terţe;

3.1.11. se obliga sa execute lucrările menţionate cu diriginte de şantier atestat.

3.1.12. la finalizarea lucrărilor prezintă “Antreprenorul General” documentaţia tehnică,

conform “Cartea tehnica” în construcţii.

3.2. Obligaţiile “ Antreprenorul General”: Pe lângă alte obligaţii, prevăzute de prezentul

contract, “Antreprenorul general” se obligă:

3.2.1. să plătească toate lucrările efectuate, conform prezentului Contract;

3.2.2. să asigure pează echipamentului montat şi a materialelor la Obiect;

17

Page 18: Contractul de antrepriza

3.2.3. să ofere “Subantreprenorului” încăperi păzite de depozitare şi de uz social pe

perioada executării prezentului Contract.

3.2.4.să efectueze pregătirea terenului pentru executarea lucrărilor de foraj ( inclusiv

transportarea solului, confecţionarea carcaselor şi lucrărilor de betonare), în caz contrar termenul de

finisare a lucrărilor se amână cu perioada reţinerii, conform p.3.1.5.

4. Garanţii şi responsabilităţii

4.1. Garanţiile “Subantreprenorului” : “Subantreprenorul” garantează:

4.1.1. calitatea îndeplinirii Lucrărilor în conformitate cu cerinţele “Antreprenorul General”

;

4.1.2. calitatea înaltă a materialelor, utilizate pentru executarea Lucrărilor.

4.2. Înlăturarea defectelor: În cazul în care în timpul efectuării lucrărilor au fost cauzate

defecte sau prejudiciu de către “Subantreprenor”, acesta se obligă să înlăture din cont propriu

defectele sau prejudiciule în termen de cinci zile din momentul depistării acestora de către

“Antreprenor general”.

4.3. Nerespectarea termenilor: În cazul nerespectării termenului, indicat în p. 3.1.2. al

prezentului contract, “Subantreprenorul” se obligă să plătească “Antreprenorului General” o

penalitate în mărime de 0,1 % din costul Lucrărilor pentru fiecare zi de întârziere a lucrărilor, dar nu

mai mult de 10% din suma prezentului contract. La alegerea “Antreprenorul General”, acesta

poate deduce valoarea penalităţilor din facturilor neplătite.

4.6. Responsabilitatea părţilor: Pentru nerespectarea sau nerespectarea cuvenită a obligaţiilor

prezentului contract, părţile sunt responsabile în conformitate cu legislaţia romîn. Partea care nu a

respectat obligaţiile compensează prejudiciul celeilalte părţi.

4.7. Forţa-majora: Părţile se exonerează de răspundere pentru neexecutarea sau întârziere

executării obligaţiilor contractuale, din cauza acţiunilor de forţă majoră, şi anume: calamităţi

naturale, război şi alte acţiuni sau non acţiuni guvernamentale, lege sau alte acte normative, greve,

ş.a. dacă aceste împrejurări au influenţat la executarea prezentului contract. În acest caz, termenul

îndeplinirii obligaţiilor contractuale se amână pe termenul acţiuni împrejurărilor de forţă majoră.

Partea care nu a executat sau a întârziat să execute obligaţiile contractuale, va înştiinţa imediat, în

cel mult 5 zile, cealaltă parte despre situaţia de forţă majoră şi influenţa acesteia la capacitatea de a

îndeplini obligaţiile. Odată cu înştiinţarea, Partea interesată va prezenta şi dovada emisă de Camera

de Comerţ şi Industrie. Partea care a omis termenul de înştiinţare nu va putea invoca în apărare

cauza de forţă majoră.

5. Încetarea contractului

18

Page 19: Contractul de antrepriza

5.1. Prezentul contract încetează pe deplin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unei

instanţe judecătoreşti, în cazul în care una din părţi:

- este declarata în stare se incapacitate de plata sau a fost declanşata procedura de lichidare

(faliment) înainte de începerea executării prezentului contract.

5.2. Părţile contractante pot rezilia înainte de termen prezentul contract prin acorde reziliere

semnat de către ambele părţii.

5.3. Partea care invoca o cauza de încetare a prevederilor prezentului contract va notifica

cealaltă parte, cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care încetarea urmează sa-şi

producă efectele.

5.4. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente

între părţile contractante.

6. Alte condiţii

6.1. Termenul contractului: Prezentul Contract întră în vigoare din momentul semnării

acestuia şi va fi valabil până la executarea totală a obligaţiilor de ambele Părţi.

6.2. Soluţionarea litigiilor: Toate litigiile, care pot apărea pe parcursul executării prezentului

contract, vor fi soluţionate pe cale amiabilă prin negocieri directe dintre părţi. În cazul

imposibilităţii soluţionării litigiilor pe calea negocierilor, părţile le transmit spre soluţionare în

instanţa de judecată a României în conformitate cu legislaţia în vigoare.

6.3. Modificarea condiţiilor contractuale: Toate modificările şi completările la prezentul

contract se fac prin coordonarea dintre Părţi şi intră în vigoare doar în cazul în care se vor perfecta

în formă scrisă şi se vor semna de organele competente, de părţile împuternicite în modul respectiv.

6.4. Legislaţia aplicată: Prezentul Contract este reglementat şi interpretat în conformitate cu

legislaţia română.

6.5. Temeinicia condiţiilor: În cazul în care orice prevedere a prezentului contract va fi

considerată de Părţi parţial sau total neexecutabilă, această nu va afecta celelalte prevederi ale

Contractului.

6.6. Acord final: Prezentul contract reprezintă toate condiţiile, coordonate de Părţi şi

depăşeşte acordurile precedente, exprimate în formă scrisă, orală sau altă formă.

În conformitate cu cele expuse “Antreprenorul General” şi “Subantreprenorul” semnează

prezentul Contract în două exemplare în limba română prin reprezentanţii săi, împuterniciţi în

modul respectiv şi indicaţi mai jos.

Antreprenorul General Subantreprenor

19