N. A. CONSTANTINESCU

ORIGINEA51

EXPANSIUNEA ROMANILOR

PRIVIRE ISTORICA

CASA SCOALELOR1 9 4 3

4

,

Sr I

(

ss.

4 /1

. ,

I

.

s 1

_

, O ,

.

'

;www.dacoromanica.ro

I.

ORIGINEA ROMANILOR SI CONTINUITATEALOR TN DACIA *)

1. Vitalitate fi expansiune.Popoarele nu se deosibesc intre ele numai prin limbs

datini ci prin Inca o sums de note comune insilor, atatin ceea ce priveste conformatia fizica (tipuri rasiale, call-tatea sfingelui, natalitatea) cat si in ce se atinge de virtu--tile sufletesti, care se vadesc pe deoparte in insusirilebii si datinilor sau institutiilor in genre, iar pe de alta inputerea de rezistenta sufleteasca si de ereiatiuneflea sau culturala. Asa se intampla, mai cu seams, la po-poarele bine inchegate in structura for fizica si sufle-teas* putand infaptui in cursul desvoltarii for istorice,o expansiune, fie demografica cea ce inseamna o enor-ma sporire in numar, fie politica, prin intindereapanirii asupra altora, darmai adeseori o expansiune cul-turala sau economics. Fenomenul acesta este unul dincele mai interesante in istoria lumii el se produce la,unele popoare o singura data, indiferent de durata lui, laaltele in eateva etape sau perioade, iar explicatia lui seafla intfo serie de factori launtrici sau extern. In pr-mul rand eI este o manifestare a vita li tatii, carepoate lua, sand forma unei creiatiuni sau expansiuni, cand

*) Am desvoltat alci tema din Conferinta mea: Expansiunea.Romanilor extras din ziarul 1,Ardealul Nr. 13-14, Mal 1941.

i

lire.

sta,

gi

www.dacoromanica.ro

4alts forma, deoarece vitalitatea. cum a definit-o Nicolae-Iorga, poate sa treaca dintr'un domeniu intfaltu11).

Inca din primele secole ale fiintei sale, istoria e mar-tora ca poporul roman a aratat o capacitate uimitoare in.absorbirea elementelor streine, etnice sau culturale cumsi o rezistenta darza la silintele altora de a-1 desnationa--liza. Cu toate ca dintru inceput fusese ingustat in patrialui, asuprit stb:njenit de cele mai vitrege imprejurari,totusi, datorita vitalitatii sale, el a recktigat repede spa-tiul pierdut, trimetand chiar curente de expansiune et-pica in toate directiile. Numeroase cercetari au luminatunele etape de inaintare a lui sau undele de raspandire-care, incepand din secolul XI, au durat pana in secolutXIX, iar in spatiu ele au atins nu numai Istria in Apusi Caucazul in Rasarit cu unele grupuri razlete, dar a

dat si colonii mai departate, pe malurile fl. Amur si incele clod Amex-id.

In privinta aceasta Romanii intrec pe toti vecinii fordin Sud-Estul european. Sub toate formele activitatiiomenesti. ai nostri au patruns acolo unde se constataprezenta for astazi fie in calitate de pastori carausisau de plugari, ca odinioara, on ca negustori i iscusitimeseriasi, pentru unii din ei, mai tarziu. Ca ostasiluptand pentru apararea Europei sau pentru alte cauzestreine, ii intampin5m mai din toate timpurile, in afara;limitelor Daciei, pe toata aria Sud-Estului, incepand cu.Bizantul Comnenilor cu Italia angevina, on Crimeeagenoveza i ilustrandu-se pe acele teatre de lupta, stre-ine, inainte de a se face stiuti in Cara lor, pe frontul Car-patilor, al Nistrului si al Minkel, on pe campurile de-lima ale .Ungariei medievale, ale Imperiului Otoman

chiar ale Austriei modern. Ba, experienta for milenara

1) N. IORGA. Afirmarea vitalitatii ronianesti, 1940, p. 8 Iat4cum vitalitatea, cand nu se poate manifesta in domeniul politic, treceIn arta, In comert, In descoperlil geografice III alte ramuri de viata".

1i

ei

1i

ii

www.dacoromanica.ro

5In meseria razbeiul-ai a produs si figuri exceptional;.conducatori de osti si de regate streine incepand din se-.colul XII (Asanestii si Corvinii), iar in domeniul culturiisuperioare actiunea for a dat o contributie nu mai putinstralucita si insemnata la progresul altor popoare, pre-cum la luminarea Rusiei si la ridicarea economics a Ser-biei, inainte de a ajuta in chip hotgritor liberarea natio-nals a Grecilor.

Intr'o scurtg privire nu se pot trage insg decat liniilelargi ale acestei complexe probleme a expansiunii etnicesi economice, precum si a rolului militar si cultural jucatde poporul roman, a cgrei expunere de total nu s'a in-cercat pang azi; se vor cerceta insa factorii ce au ajutat-osi aspectele sub care ea s'a infa'ptuit. $i vom vedea cgcele dintai rezultate ale acestei forte de expansiune aufost, in primul rand: luarea in sta'panire, in secolii VII-IX a intregei Dacii de care Romani, iar in al doilea: re-Varsarea diverselor curente de emigrare peste limitele eigeografice, in toate directiile, pe intinsul spatiu tracic sipe acela al Romanitatii orientale.

2. Exemple de expansiune politicd ,si culturald.

Vom lamuri prin catev'a exemple ce este o expan-siune, pentru a se intelege mai bine fenomenul ce se re-petg in Istoria omenirii aproape ca o lege sociologica,.am putea zice, a marilor popoare.

Din cele mai vechi timpuri ale Istoriei nescrise, dineta-tile vechi ale pietrei necioplite, Continentele se popu-lau cu un numgr de rase umane, bine caracterizate bio-logic, si pe care arheologia Apreistorica ni le infatiseazgca inlocuindu-se uncle pe altele, cele mai evoruate nimi-cind sau alungand in tinuturi sterpe pe cele inferioare.In modal acesta si Europa a fost luatg in stapanire devreo trei-patru rase, in Mesolitic, din incrucisarea cgrorkwww.dacoromanica.ro

6:in grad felurit s'au ngscut vreo noug sau mai multe tipurirasiale care au compus intai popoarele arhaice europenedin Neolitie. Dintre acelea o pai

7de urma$ii lor. Ei au dat popoarelor subjugate o singuralimba $i o cultura unitara, apoi o structura familiala,socials $i militara unica. Se pare ca aceasta s'a facut pe-cale politica: a unui Imperiu, care putea sa nu fie despo-tic, eel dintai Imperiu din lume, a carui existents se pro-beaza numai prin deductia logica a faptelor ce au urmat,lipsind despre dansul orice $tire scrisa 3).

Este de crezut ca atunci, la creiarea acestui Imperiu,c '615.r etii s fi jucat rolul de earma invincibila, cadispravile primilor cavaleri razboinici, cari pentru intaiiaoars erau vazuti luptand &gaze $i strabatand spatiul cu oiuteala nevisata pana atunci, au rasunat peste mii deani in legendele popoarelor, dela centaurii $i eroii cesboara ca Perseu pe cai inaripati, ai mitologiei grece$ti.$i dela cavalerii danubieniD preistorici, adorati pe tar-murile Dunarii, pana la ceroul trac infatisat de artagreaca sub chipul unui tanar calaret, la care se inchinauTracii apoi la Fat-Frumos al basmelor romane, alearth cal sburator se nutrea cu jeratic... Instituirea unuiadevarat cult al calului din care 11n fir de datini s'autransmis din India pana in Tracia $i in Galia, ba $i lapopoarele moderne, ar fi in legatura cu vechea institutiea cavalerilor protoarieni.

Protoarienii an fost deci creiatorii celui dintai Impe-riu cm opean, situat de filologi, cam intre Rin $i Nipru,$i din masa de popoare supuse amalgamului civilizatieiprotoariene s'au desprins in urma, rand pe rand, roind caalbinele din stupul-mama, noile popoare zise gindoeuro-pene>>: Neohittitii si Arli, cari s'au desfa'cut in trei

3) Astfel, dupa Meillet, zice Eisler, gruparea indo-europeanaar fi rezultatul 'nu al unei formatiuni linguifitice naturale, ci al consti-tuirii unui imperil preistoric, cand popoarele zise incla-europene seaflau friteo situatie pra-statica ; ele ar fi vorbit limbi cu totul diferlte ;dar In urma stabilirii tmperiului preistoric, o limbs comuna le-ar flfost impusa" (Bull. Centr. Synthese nr. 4 Dec. 1927) Revue de Synth.Hist. vol. 44, pag. 26.www.dacoromanica.ro

8grupe: Mdtani, Iranici Hindusi, apoi Tokharienii ceinaintara pang in Turkestanul chinez, Grecii, Armenii,Italicii, COW; acestia pornira la cucerirea lumii, in cAu-tare de patrii noua, pe cand altii, Ca: Germanii, Balto-Slavii, Traco-Illyrii ramaneau, ca s zicem asa, in casaparinteasca, on in jurul ei. Cei plecati de acash n'au in-tarziat sa atinga Oceanul Atlantic (Celtii), Mediterana(Grecii r31 Italicii), bri Oceanul Indian (Iranienii i Hin-dusii). Prin superioritatea cavaleriei lor, mostenite delaparinti, cele trei popoare din urna, Grecii, IranieniiHindusii, au isbutit nu numai sa invinga alte neamuribarbare ci sg, cucereascg chiar unele din vechile vetre decultura Istorica preistorica, ce se intindeau, in mileniulII a. Chr, dela Troia 'Dana in Helada *i Creta, dela Anau(in Turan), pana la Suza din Elam, la Araspa i Mohan-jo-Daro pe Indus.

Dupa" ce si-au creiat astfel fiecare o patrie noua, incursul mileniului II a. Chr. popoarele aryene sau indo-europene fiindea termenul da aric, aryan se raportastiintific numai la grupul irano-hindus au ajuns, larandul lor, in cursul Evului antic, in faza expansiuniietnice, ca Celtii, earl, mutandu-se la Apus de Rin, si pevalea DunArii de sus, acoperiau, pe la 500 a. Chr, Galia,Nordul Ita liei, parte din Spania si insulele Britaniee, ona expansiunii etnice culturale ca Grecii i Hindusii, sauchiar faza expansiunii politice, ca Persii, Macedonenii *iRomanii, intemeetori de Imperiu.

Astfel Tracii, epoporul eel mai numeros, zicenHerodot, dupA Indieni, cand erau la punctul culmi-nant al expansiunei etnice, pe care 1-au atins cam intreanii 800_900 a. Chr., imbeatisau cu ramurile lor de treiparti Marea Neagra: Cimerienii in stepa dela Don pan6 laNistru, Getii dela Nistru la Dunke, in spatele lor aflan-du-se nacii, iar Tracii propriu zisi dela Dun'are pan'a laEgee, pe cand alte neamuri trace Ca: Mysii, Bythinii

si

si

si

si

si

siwww.dacoromanica.ro

9Paflagonii treceau dincolo de Marea Marmara, in AsiaArica, unde Frigienii, de acelasi neam, din pozitia for cen-trala,, isbutira a cuprinde chiar intreaga peninsula in Im_periul for efemer, pe la anul 800: Marea Neagra se puteadeci socoti ca un lac track. Nestiutori, insa de folosulnavigatiei si al negotului pe ape, iar tinuturile ocupatede ei End destul de imbelsugate, Tracii lasara pe Grecisa ocupe tarmurile Marii Negre, astfel ca chiar de atunciea devine, impreuna cu Mediterana, de fapt un lacgrecesc.

3. Formele expansiunii popoarelor. SuccesiuneaImperiilor.

Acest fenomen, caracteristic evolutiei popoarelorvechi i noi, se poate urmari, dealungul Istoriei, nu numaila Indo-europeni, si la Semiti, ci la grupa raselor gal-bene; dar nu la toate popoarele se produce la fel, ci po-trivit spiritului sau egeniului rasei, cum ziceau romanti-cii, la unele in domeniul culturei, la allele pe lima poli-tica sau militara, on pe cea economics. Cele mai de seamscivilizajii din lumea veche le-au creiat, desigur, G-reciiHinduii, dar limitele atinse de influenta acestor douaculturi, in spatiu si in timp, asupra omenirii, intrec splen-dorile oricarui imperiu politic mondial.

Alte popoare au hint pe umerii for sarcina stapaniriisau a domniei lumii, care se chiama c osmoe r aiie.sau gimperiu mondial), creiata mai intai de Sumero -Aca-.dieni in Mesopotamia, sarcina pe care si-au trecut-o apoi,unii altora. istovindu-se pe rand: Egiptenii si AsirieniiMedo-Persii, Macedonenii si Romanii. Fiecare din acestepopoare au infaptuit, asa dar, o expansiune politica pesteputerile rasei lor. Persil au luat imperiul dela Asirieni,dar pierzandu-1 la 330 a. Chr. s'au ridicat din nou, in se-colul III dupa Chr., sub dinastia Sasanizilor Gi 1-au dis-

gi

gi

www.dacoromanica.ro

10

putat Romanilor in curs de patru secole; infranti de He-.radius in mod definitiv, ei cazura in puterea Arabilor,cari ocupara dupa aceea un mynar de provincii romane,astfel ca, la inceputul Evului mediu, Imperiul lumii erade fapt in mana Arabi lor. Strimtorat in limitele sale, Bi-zantul va continua numai in grele conditii sarcina Impe-riului roman, mai ales dupa ce se creiase in Apus Impe-riul oroman de concurenta, la anul 800, din initiativaPapei, al Carolingienilor, care va fi dus mai departe, insanumai formal, de eel cromano-germane Dar nici Calif a-tul arab nu are o soarta mai buns caci, mai inainte de aimplini doua cute de ani, el se desbina in doua, apoi intrei califate si acestea intr'o sums de emirate. Acesti treiconcurenti, in cursul Evului mediu, la domnia lumii, dinbasinul mediteranian, pretindeau sa continue, fiecare infelul sau, vechea traditie a Imperiului uric 5i indivizibil,pang ce sosi un al patrulea concurent, de si mai mirth'durata, dar de orgine extrem-orientala, Imperiul mongo-lic al lui Ghinghishan. Mai durabilg" fu intreprinderealui Osman, care creiaza, tot pe vechile traditii romane,Imperiul Otoman; el va fi combatut concurat insa deregatele imperialiste moderne, de,, marile puteri colo-niale: Spania, Franta si Anglia, care in Evul Modemsi-au trecut pe rand, una alteia, preponderenta mondialg.Rusia si Germania s'au adaos, in epoca mai noua, la pre-tentiunea Imperiului Lumii, pentru care se mai lupta azi:Statele-Unite i Japonia

Pe linia economics, expansiunea se poate infaptuide popoare mai mici, cum an fost: Fenicienii din lumeaveche, concurenti ai Grecilor,, in timp de aproape un mi-leniu, iar Portughezii Olandezii in Evul Modern..

0 deosebita capacitate a dovedit, pe linia economics,o ramura a poporului roman, A r o m a n i i, cari s'au

pierdut insa in marea for diaspora din secolii XVII-XIX, din lipsa unei organizatii politice sau a unei puter-nice coeziuni nationale.

si

Si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

11.

4. Originea poporului roman.

A) Problema etnica.Este inutil a repeta azi Un adevar in deobste admix

de toga lumea ca baza etnica a poporului roman este ceatracica, spre deosebire de teoria ronianitatii pure, pe careo sustinea odinioara koala latinista. Nu este insa maiputin adevarat ea istorici si filologi laolalta sent de acordasupra unei puternice patrunderi rasiale din Italia prin.colonistii-pastori, agricultori i oraseni chiar, si ca acestcaracter pare predominant pe alocuri, rasarind ca nisteinsule sau ocupand tinuturi Intregi din masa rasiala casa zicem asa, de caracter tracic. Marturiile sunt nume-roase i ca sa chemam una, la intamplare, Warn randurileunui geograf din 1885 care recunoaste in Bucovineni chiar,sangele roman... (Fete le an o extraordinary asemanare cucele de pe malurile Tibrului in statura 5i in forma fi-gurii, ca si in vesmant. Scant tipuri sprintene, deosebit demandre (iippig stolze) Gi totusi mladioase, cu frumosi ochinegri, pe jumatate umbriti, plini de foc 4).

Dar rasa tracica fusese, mai Inainte Inca, straba-tufa si de alte curente etnrice: iranice (Sciti, Agatirsi, Sar_mati, Iazigi, Alani), celtice (Scordisci, Bastarni, Cotini,Anarti, etc.) si ilire, dand o serie de sinteze politice cul-turale, in care elementul etnic, proaspat, avea can rol deseams. Toate acestea insa veneau dintr'o lume nu preamult diferentiata de cea tracica, aceea a familiei indo-europene. Despre D a c i, in special istoricul adanctrunzator N. Iorga, spune ca ei csunt o triply sinteza deAgatirsi, adica Sciti nobili, iranieni, de Traci si de IliriD5).Si, deoarece vatra de formatiune a poporului roman seintinde peste Dunare, pang la muntii Haemus si la o,

4) H. NEELMEYER-VUKASSOW1TSCH, Oesterreich-Ungarn...1885, Leipzig, pp. 38-9.

5) N, IORGA, Ist. Rom. I, I. p. 252-255.

si

8i

ai

www.dacoromanica.ro

12

lime ce ar trece la Sud de: Sofia, Scopia, Alessio, a-ceasta inscamna ca.' popoarele traco-ilire de acolo, i celedin nordul Macedoniei, au luat parte la formarea puterni.cului strat autochton. Cele vreo 40 de numiri de popoarece ar fi contribuit la formarea acelui stravechiu stratetnic, pe care ni le aduce Al. Philippide in Originea Ro-manilor 6-, nu trebue sh ne surprindh, multe fiind ale unortriburi, sau populatii MTh insemnalate. Asupra for s'a im-primat apoi < Sigiliul Romei, asa cum 1-a infhtisat inchip maestri]. N. Iorga in volumul cu acest nume. Se arath.acolo cum Statul, oficial, multimea anonima, din pro_priu impuls, prin doua actiuni distincte, au colaborat indiferitele, acte ale marelui proces de s i n t e z a r o m

i c a, de multe on al doilea precedand actiunea celuidintaiu. Pentru a explica repedea desnationalizare a Tra-cilor, marele nostru istoric a emis ipoteza unei emigratiipastorale si negustoresti a elementelor italice inainte decucerirea militara. Legionarul a luat in stapanire ceeace pregatise Italicul des-prat, duph analogia fenomenu-lui petrecut in Galia narbonesa si in Britania romans.

0 analogie isbitoare of erg. si Transnistria de azi: osta-sul roman a cucerit ceea ce taranul moldovean a creiat.

Duph el vine Statul sa consolideze i sa complecteze,sa organizeze i sh apere creatiunea populara, care, dachlipseste, efectele dominatiei politice rhman sterpe, cum.s'a intamplat cu atatea cuceriri efemere. Iar atunci candStatul oficial n'o mai poate 'Astra, ridicand scutul sauinilitar aparatul administrativ dintr'o asemenea cuce-rire, creatiunea populara ra'mane in picioare, neclintith,ca o stanch de granit: ceea ce s'a intamplat la 275 cuDacia noastra 7).

6) Vol. I, pp. 597-607.') N. A. CONSTANTINESCU, Renovatia Istoriel Romanllor de

N. forge p. 18.Cf. In acelas sens: J. TOURNEUR-AUMONT, La Roumanie et

l'idee romaine de frontiere, fn Manges-lorga, 1933 p. 787-802:

i

i

a-n

i

si

www.dacoromanica.ro

13:

Roma stapaneste, ea nu tinteste romanizarea Dim-potriva, ca bralia, Dacia insasi alerga dupg asa ceva.

B. Problema continuitatii.Intorcandu-ne la problema intinderei si a expansiu-

nei Romani lor, care nu s'a pus cleat incidental in sin-tezele istorice, este clar ca, fara o adanca patrndere adesvoltarii poporului roman si fara largi discutiuni, ea.nu se poate infatisa ca aproape de rezolvire. Fireste ca"inceputurile ei stau in stransa legatura cu chestiuneanasterii poporului roman si a continuitatii lui in Dacia. SInu uifam insa ea cele trei provincii ale Daciei (Malven-sis, Apulensis i Porolissensis) ocupau numai a treia parte-din Dacia geografica (cuprinsa intre Nistru, Tisa si Du-nare), in timp ce restul ei constituia un larg barbari-cum)), adica teritoriu care depinde numai cu numele deRoma, ca fiind brazdat de cateva drumuri pazite dercastre (unul trecea pe la Drajna-Bratocea, altul pe laBarbosi-Poiana-Bretcu) ; acest barbaric era folosit indeplina autonomie de triburile geto-irano-celtice.

Strania idee a desertarii Daciei de provincialii ro-mani la 271-275, pe care o mai sustin si azi, Cu. incIpa-tanare i fara temeiu, unii dintre veciRi, a fost definitivinlaturatI atat de istoricii nostri cat si de cei mai seriosisavanti din Apus, asa Ca ea nu se mai poate relua in dis-cutie cu seriozitate. Cea mai convingatoare demonstratie-s'a dat, in timpul din urmI in eIstoria Romani lor a luiN. Iorga, (Vol. 12, i II) ; ea aduce incheerea istoriculuifrancez L. Homo, biograful eel mai autorizat al lui Aure-

Dans chaque peuplade (voisine du limes). se formaient des coloniesspontanees de Romains. Avant Trajan, des routes conduisaient deMesie en Dade .. Ainsi se preparaient silencieusement, dans Id formedes Romanies latentes, des extensions nouvelles de la Romania dill-cielle... Paysans daces et colons romains etaient voisins par les goOtset les ideaux, Ce n'etait pas une entreprise difficile de romaniser desDacies. Comme les Gaules elles accouraient,.. (p. 792-3).

si

si

www.dacoromanica.ro

14

Tian, aratand ca evacuarea oficial a Daciei, inceputa la272 si terminata la 275, a lasat inteinsa, faandoiala,majoritatea locuitorilor... ramasi in regiunile muntoaseale Olteniei si Transilvaniei... De altfel, zice el, evacua-rea completa ar fi fost neexecutabila fara un non raz.boiu; Gotii nu s'ar fi in-voit cu plecarea intregei populatii civile ... care traia in buns intelegere cu ei si aceastan'avea niciun interes sa p4aseasca provincia>>.

Chestiunea continuitatii a mai fost reluata si de unalt istoriic francez, F. Lot, care intr'o lucrare mai nou68),crede in strAmutarea intregei populatii roman; dar ca eas'ar fi imors inapoi prin Banat in Ardeal, sub numele deRomani, cu mult inainte de sosirea Ungurilor, asa ca ad-versarii continuitatii nu se pot bucura prea mult de opi-nia d-lui Lot. Afirmatia lui Eutropius, repetata de Vopis-cus si de alti istorici romani, cari an scris vietile imp6ra-tilor, cuprinse in colectia numita Historia augustap, sidupa care Aurelian ar fi ridicat din orasele si satele Da-ciei pe Romani8, ea aseze in Moesia, este socotita decritica istorica moderns drept o incercare de mistificarepatrioticA a adevarului T deoarece parasirea Daciei, pen-tru care se facusera atatea jertfe, era privity ca o rusinepentru Imperiu. Ca dovada a mistificarei vine si numelece s'a dat teritoriului desprins din cele doug Moesii, uncles'au asezat resturile legiunilor administratiei retrase; els'a numit oficial simplu D a c i cum observg si Homo,spre a se inlesni o confuzie utila guvernului, iar nu Da-cia Noua sau Aureliana, cum Ii, zicem noi, spre a o distin-ge de cea autentia Dealtfel, critica germana a etichetatde mult Historia augustw> ca o ((carte de minciuni, zice

8) F. LOT, Invasions barbares, 19.., capitolul : ,Une enigme etun miracle historique: le peuple roumain" carula i-a raspuns d-1G. Bratianu, intr'o lucrare, purtand acelas titlu, din 1937, folosindargumentati a din vol. 1, partea 11-a a Istoriel Romanilor de N. Jorge.Une enigme historique" este iji titlul unui studiu al WI Al. D. Xeno.nopol, din 1882.

sari

sia),

si

www.dacoromanica.ro

15

lorga. In acelasi sens, alt istoric francez vorbind despreafirmatia autorilor Historiei, zice c masura luata de Au-relian nu face si dovad5 ca ea s'a executat, ci numai caStatul Linea sa scape de rAspundere 9).

Teoria presupusei emigrari si a reintoarcerei dupgcateva secole in patria parasita, cere s'a" credem ca s'a pe-trecut la not un fenomen uric in Istorie, Cad el nu semai admite nici in cazul Evreilor, cari nu din Palestinaau plecat in Egipti ci din pustiul vecin (Edom, cu centrulin Beerseba), iar la intoarcere ei au fost nevoid a cuceriPalestina de la Cananieni, creiatori ai unei vechi civili-zatii urbane acolo, si in urma s'o apere de Filisteni. Asadar, ideea emigrarii si a reintoarcerei unui popor, exact inaceiasi tars, dupa" vreo zece secole, pe care o propaga,partizanii teoriei lui Rosier, motivata, in ceea ce privestoplecarea, de o minciuna patriotia, iar Intoarcerea, pe sim-ple ipoteze (caci nu exists un singur isvor istoric, care sspuna ceva despre mutarea inapoi) aceste idei. inventatede cei cari suet fra.'manzi dupa dreptul altuia, nu se maipot admite nici in cazul poporului roman.

Nu este nevoe s'a repetam puternicele argumente pecare istorici de masura lui A. D. Xenopol, D. Onciul, N.Iwo, le-au adus impotriva ideei desertarii Daciei de lo-cuitori, ele fiind prea bine cunoscute; de curand s'au adusInca o serie de dovezi arheologice, filologice, istorice sietnografice; tot asa de temeinice, in revista Transilva-nia, intre care se disting -cele etnografice ale d-lui R.Vuia: (Niciunul dintre popoarele conlocuitoare din Ardeal,zice dansub nu are o civilizatle curalA cu caracter mai au-

9 N. IORGA, Istoria Romanilor, vol. 1, P. II, pp. 334 i urm.Cf. J. TOURNEUR-AUMONT, op. cit. p. 795 : L'eclit d'Aurellen

prescrivant la fuite aux fonctionnaires de Dacia, ne peint pas l'attitudedacique. L'administration se couvralt".... Ce sont des documents surla crainte administrative des responsabilites, nun sur le passage luimeme. L'edit d'Aurellen ne fait pas savoir ce qui a eu lieu dans laRomanie dacique (la Dacie Trajane)".www.dacoromanica.ro

16

bohton, avand toate semnele unei civilizatii stravechi,adanc inradacinate in trecutul solul acestui pamant, Capoporul romanesc0.1.

Dar, la acestea se mai pot adaoga aici cateva obser-vatii noi:

a) Calculul clemografic. Se pare ca la 297Dacia lui Aurelian fu largita in dauna provinciilor vecinesiimpartita in doua: Ripensis si Mediterranea,in urma reformelor lui Diocletian, dar nici in aceastaforma ea nu putea sa ocupe mai mult decat un patrardin totalul suprafetei celor trei Dacii vechi : afara deaceea, solul ei este cu mult inferior in productie. Daca,populatia4Daciei se ridica, dupe socoteala lui V. Parvan,la un milion de insi, Dacia noua nu putea sa suporte, datefiind limitele i fertilitatea ei redusa, mai mult de 200.0(X)locuitori proprii. Admitand ea navalirile de jaf dintreanii 250-275 ar fi injumatatit atat populatia Daciei vechicat i pe aceea din viitoarea Dacie noua (teritoriul respec_tiv al Moesiei), atunci putea sa ramae in. aceasta un spa-tiu gol la 275, capabil sa primeasca cel mult 100.000 lo-cuitori noi veni4i. Uncle s'a putut inghesui, intro acelelimite inguste, inteo Ora atat de muntoasa si paduroa-sa, cum este regiunea Timoceana 0115, azi, ceilalji 400.000

") In TRANS1LVAN1A", Ian. 1943: C. Dalcovicl, dovedeotecontinuitatea poporului dacoroman prin sapaturi arheologice Mute Indiverse localitati ardelene, cu urine din sec. 1V, V, vadindu-1 conlocuitocu Gotil i Gepizii. Em. Petrovici o dovedeote cu presistenta nurneIorde ape ol chiar prin toponimia slava, ce denote o epoca de simbiozaromano-slave, Inainte de venirea,Ungurilor, apoi prin termenii deorigine Latina, special' Apusului transilvani ca nea, june, aiu, a lusta,etc., fixand teritoriul de forma/le al limbli romane in Jegiunile mun-toase ale Transilvaniei, muntil Banatului, Hunedoarel i Olteniei.R. Vuia educe o eerie de dovezi etnografice : tipul de sat resfirat,ca forma de aoezare naturals, libera, este cel mai vechiu dintre celeexistente acolo ; tipul originar daco-carpatic al easel si curtli cu ter-minologia lor, portul cu elementele stravechl dacice, atestate deColumna lui Traian, eto.

si

i

www.dacoromanica.ro

17

locuitori ce prisoseau? Afirmatia lui. Eutropius-Vopiscuseste o evident a, mistificare! Mild in anal 334 Constantineel Mare fransplantg. la Sudul Dunarei eei 700.000 desclavi ai Sarmatilor, istoricii vechi spun ca el fu nevoitsag risipeasch' in s a p to in Scitia mica, apoiin Tracia si Macedonia, sub care se inteleg mai multeprovincii. Cine erau acei selavi ai Sarmatilori Si de uncleerau luatic1 Dap's' originea for etnicA nu se cunoaste, regiu.nea se stie ca era aceea a Banatului, unde se reducea defapt dominatia politics a Sarmatilor federali. Iata uncaz de transplantare, prezintat in conditii demne de cre-zare, ceea ce nu este cazul cu pretinsa desertare a Dacieidin 275.

b) Cal c u 1 ul e con o mi c. CADA alungati de Huni,Gotii Tura primiti ca oaspeti in Imperiu la 376, si reparti-zati la proprietarii roman spre a lucra pamantul in anu-mite conditii, ei s'au rasculat numai dupa clitelta luni,ne fiind in stare sa sufere regimul agrar roman, cu dijma,impozite si corvezi, la care erau supusi si mai ales lucr5.-rile agricole. Ar fi fost ei dispusi, cu o arta de ani mai de.timpuriu, 'la 275, sa permits populotiei agricole sa plecepeste Dunare, lasandu-i pe dansii sa faca agricultural Asadar, este o certitudine faptul ca Gotii, dedati numai ca-rierii armelor, precum si aliatii lor, Carpii si Sarmatii,_cu cari impreuna au ocupat Dacia, nu s'au Invoit sa laseca sa pilece toata populatia ei civila, care, si pan5, atunci.adica Inainte de 275, in Anil de ocupatie trecatLre, ali-mentase pe barbari.

c) 0 problems socials Begirnul mud Pro-prietati din Imperiul roman, exploatata pang in secolulIII prin coloni impovarati de datorji, se agraveaz1, duparef orma lui Diocletian: colonii liberi devin serbi legati deglie, ceea ce nu era o situatie atragStoare pentru tara-nimea romans din Dacia. Bucurosi de a scapa de sarcinafiscala insuportabira, care facea pe multi provinciali, Inca

provincii:

www.dacoromanica.ro

18

de la Inceputul sec. III, sa fuga la barbari, Dacoromaniinu erau sa alerge tocmai dansii peste Dunare, la 275, innoua provincie, unde ii astepta continuarea si inasprireaobliggiilor fiscale, impreuna cu jugul marilor proprietari,ref ugiati se pare, cu avatui lor, acolo. Studiile de istorieagrara au ajuns la aceste incheeri: colonii din Dacia erau;deci mai bucurosi de un aranjament cu capeteniile bar-barilor, can erau mai putin exigenti de cat fiscul roman,de cat sa, treach Dunarea impreuna cu administratia sicu fostii for patroni.

In monumentala 4Istoria Romani lon>, pe care, cu pn-tin Inainte de tragicu-i sfarsit, profesorul N. Iorga alasat-o ca cel mai pretios dar facut natiunii sale, el a de-monstrat cu dovezi indiscutabile ca limba romans s'a for_mat mai ales pe stanga Dunarii si ca Dacia Traiana esteleaganul formarii si desvoltariii permanente a poporuluiroman. La aceleasi Incheeri ajunge insa si filologul ger-man E. G-amillscheg, vechiu prieten si cunoscator al lim-bii romane. Impotriva chiar a filologilor roman OvidDensusianu si Al. Philippide, dansul recunoaste catevateritorii precisate geografic, pe axa Dunarei, in campiamunteana, pe axa Carpatilor si a Muntilor Apuseni, cavetre pentru formarea si continuita tea limbii romane,puind bazele unei ramuri .de cercetari filologice-istoricede valoare; ele se cer urinate cu staruinta spre a se ducela capa.t Intregul studiu, menit a deveni Inca un monu-ment solid al continuitatik noastre in Dacia.

Insa una din cele mai puternice dovezi ale continui-tatii poporului roman in Dacia o aduce insasi expansiu-nea for care se produce Inca din secolii X_XI peste limi-tele Daciei spre Nord si Rasarit in Slovadia, Moravia,Galitia, ceea ce inseamna ca tulpina, adica masa centralsdin Dacia, din care plecau numeroase colonii, trebuia safie veche de mhi multe secole, deci oricum anterioara ye-uirii Ungurilor in Panonia.! www.dacoromanica.ro

19

C. Problema Daciei neromanizate.Dar partizanii teoriei lui Rosier, mai uita lucru:

loarte scrupulosi cand este vorba de afirmatia, de altfelNaga, neverificata si interesata a textelor ce admit eva..cuarea, ei nu tin seama ca in (barbaricul din Transda-nuvia, ca si in acela dela Tisa, din Apusul Daciei, deunde navaleau necontenit Dacii liberi, amandou'a fiindstrabatute de drumuri si valuri romane, exista Inca o_populatie daco-getica, cu resturi sarmate si celtice, desprecare istoricii latini, sus numiti, nu spun ca s'a transferatsi ea peste Dunare, la anul 275; la acesta se adaoga apoi:Carpii, Anartii, Costobocii, din Carpatii nordici, can subnumele de Daei liberi, aliati cu Sarmatii si Iazygii, po-poare razboinice, an dat asa de mult de lucru Imperiuluisi dupa parasirea oficiala a Daciei. Ce s'a intamplat Cu..aceste popoare7

Se pune a,stfel marea problema a D aciei tracic e,.a sa zicem asa, facand parte din marele spatiu tracic,cuprins Intre Dunarea panonica si Bug (Hypanis), care si-el fusese atins de influenta culturii romane. In aceastaregiune, desigur, tinuturile de grain roman erau invr'as--tate cu cele de grain getic si sarmatic, on se aflau in sta-.diu de bilinguism

5. Romanizarea Daciei extraprovinciale (Barbaricul).Naqterea pbporului roman.

S'au exprimat, in timpul din urma, chiar si la noi, do.cei nefamiliarizati cu studiile istorice, neincrederea fatsde ceea ce sustin istoricii ca. Dacia s'a romanizat numaiIntr'un secol si jumatate, dela 106, de -eand ea s'a facutprovincie romans si pang la 255 cand fu ocupat5, efectivde Goti, pe timpul lui Gallienus, in cea mai mare parte..Se pune deci problema data actiunea de romanizare s'awww.dacoromanica.ro

20

exercitat in Dacia numai intro anii 106 si 275, si daca.a fost plink' de succes. In afara de ipoteza lui N. Iorga,

aratata mai sus, dupa care fenomenul s'ar fi inceput cu.Inuit inainte de anul 106 si ca romanizarea nu s'a redus-la o simpla actiune oficiala, care nici in curs de un mile-niu n'ar fi dat singura rezultate apreciabile, ea fiind in-treprinsa de o puternica masa de tarani italici, venitiin Iliricum si in Dacia, ca pastori negustori vorrr,yea sa constatam indata ca: actiunea de rongnizare se*TA continua si dupa anul 275, si anume cu destula inten-sitate. Fiindca ea dureaza pang pe la anul 488-500, dacanu chiar, cu unele greutati dupa aceea, pans la anul602, se poate zice ca Dacia/a fost expuia romanizarii, inconditii aproape egale cu proviriciile din dreapta Duna-rii, adica in curs de aproape cinci secole.

Este cert ca cele mai favorabile imprejurari pentru_nasterea unui popor neolatin sau romanic s'au intrunitnumai dupa plecarea administratiei romane, atunci anumecand a incetat de fapt folosirea latinei oficiale, in provin-ciile romane parasite. Numai atunci populatia de grainroman, lasatd in voia soartei,i,a croft, potrivit geniuluirasei i conditiilor de aici o viata noug, a sa proprie, in_cadrele noi ale autonomiilor locale, intrezarite pentru in-taia oars do N. Iorga, i numite de el: Romaniile popu-lare; ele erau conduse de j u z i, alesi de popor, menitia tine locul guvernatorilor de provincie, cari, dupa re-forma lui Diocletian se numiau j u d i c e s. Acele condi-tii formarii poporului roman s'au implinit lanoi, in Dacia veche, prin sec. IV si V, cam intre anii 275,retragerea ostilor din Dacia si 488, plecarea Ostrogotilorde la Dunare; pe la 488-500 Slavii incep a invada DaciaTraiana.

Este o eroare curenta a istoriografiei afirmatia ce seface de obiceiu ca numai Gotii, in special Vizigotii, au luatin primire Dacia ca federati, la 275, cand de f apt se stie

si

si

to

favorabile

www.dacoromanica.ro

21

serf ea 1u' ocupatii atunci de trei "popoare:' Sarmatii isApus, Carpii is mijloc si Gotil- la Iasarit. Sub stripani-rea sarmato-carpo-goticrt desfasurat, insa, mai in--tens actiunea der .e restinar e, nu numai a populatieiromane din fostele trei provincii ale Daciei, dar si a popu-latiilor barbare dintre Tisa Nistru, unii hind evange-lizati in limba matern1 ea Gotii, prin traducerea Diblieiin limba for de catre Ulfilas, pe cand alii (Carpii, Sar-matii, Getii), de sigur,'in la tina vulg ar a, ceeace avuea efect disparitia for ca neam, prin crestinare, un feno-men ce se confunda cu romanizar e a 11). Caci romani-zarea era efectul concomitent crestingrii, in urma evan-gelizarii in latina populara pe calea aceasta s'au roma-nizat partile barbaricului>> din Dacia, ale carui populatii,intrand in comunitatea cresting a Daciei, invatau in ace-

timp, latina Vulgara si formau cu vechii provincialiromani o natiune omogena. atractia era puternica.

Pen tru popoafele barbare (cum era Carpii, Sarmatii.Gotii, etc.) crestinarea mai insemnd i thirajul portilordeschise ale paradisului pamantesc, adica putinta de ad-mitere in Imperiu, in calitate de federati sau ostai demeserie.

Cercetarile asupra terminologiei noastre crestine, 1 a-t i n e au dus la incheerea ca crestinismul nostru dateazadin sec. IV si V, si ca el este de natura misionara, da-{and anume din epoca cuprinsg. intre 375-450, `cand si-adesvoltat activitatea sa misionara, indeajuns de cunoscuta,Sf. Nicetas de Remesfana 12). Agenti pentru crestinarea-paganilor din Dacia erau acuma destui: cum sa ni expli,.cam altfel, prezenta a vreo zece episcopate, numai pe ma-

11) Un exemplu ne dau popoarele slave de la Elba si din"Pomerania, germanizate prin evanghelizare de catre misionarli geimani.

11) V. PARVAN, Contributii epigrafice la Istoria Crestinismulutdeco-roman, 1911, p. 198.,Actiunea lni Nicetas nu este admisa de N._Jorge, care socoteste suficienta actiunea episcopatelor veclne.

s'a

si

si

Iasi

si

www.dacoromanica.ro

22

lul drept al Dunkrei latine, (Singidunum, Viminacium,Naissus, Aquae, Horrea Margi, Castra Martis, Scytopolis,Remesiana, Ratiaria), fark a vorbi de cele mai depkrtate.la Serdica, Scupi, Ulpiana, etc. 18) i de cele din Scythia.minor: Durostor, Tropaeum, Abrittus, Constantiana. Cal

-

latis, si altele probabile, clack ele nu erau intemeiate cuscope) de a converti si popoarele fostei Dacii de peste-fluviu, in special pe cele din Transdanuviai Este bine,stiut de altfel ca, prin desele for expeditii in stanga Du-narei, si prin cetatile ocupate acolo (Lederata, Arcidava,.Drobeta, Turris, Daphne. etc. jurisdictia celor doui Moe-sii e a Daciei Ripensis se intindea adanc in Nordul Du-nkrei Dominatia politick atrage duple sine pe cea reli-gioasa, deci e extinderea episcopatelor latine din dreaptNDunkrei asupra intregei Dacii Traiane.

Prezenta Carpilor si a Carpodacilor e ates-talk in Transdanuvia si Dacia veche pe timpul supre-matiei Gotilor si Hunilor; Carpodacii trecand ill Moesiaau fost siliti de Teodosiu cel Mare Ba se retraga inapoi,in Cara for (Zosimus, II, 21). Acelasi lucru se petrecuse-*1 cu Sarmati i, pe timpul lui Constantin cel Mare.Istoricii latini vorbesc insk de mutkri in mask, efectuate-dupg aceea, ale Carpilor si Sarmatilor in Moesia. La ran-dul lor, Hunii, pustiind o serie de cetati si sate din pe-ninsulk (intre 441-443) tarkse duple dansii cateva zest de-mii. de cetAteni romani din Moesia si din cele douk, Dacii,colonizandu-i in Dacia veche "). Prin acea.sta mutare inmask a Romanilor crestini din Moesia, se readucea in Da-cia, pe de o parte, un numar cu mult mai mare de Romanide cat acela care s'a putut expatria la 275, sub Aurelian,iar in al doilea rand se pregatea si mai intens opera do-

Is) Idem, op. cit. p. 47-56.24) L NISTOR, Autohtonia Daco- Romanilor In spatiul carpato

duntisean, An. Ac. Rom. 1942, p. 27, Cf. JULIUS JUNG, 116mer uncleRomanen in den Donau- LSndern, p. 193.www.dacoromanica.ro

23

crestinare-romanizare a Daciei intregi, de care am vorbitmai sus. Dar aceasta opera-tie a stramutarilor, atat debarbari luati dela Nordul Dunarii gi adugi pe solul romancat si de populatie romans, mutata de la Sudul la Nor-dul Dungrei, operatie care s'au repetat adeseori, din sec.IV pans in sec. VII gi chiar mai tarziu, a fortificat ne_spas de mult elementul daco-roman, cultura lating popu-lara crestinismul in Dacia veche, pregatind aici, in celemai prielnice conditiuni de viata autonoma. n a st er eaunui zopor nou, romanic, poporul roman.Aceste conditiuni ,i in special crestinarea au fost agentiputernici de romanizare ele inlatura once replica dinpartea celor care socot ca Dacii nu s'ar fi putut romanizain scurtul timp al stapanirii romane in Dacia, dela106 pang la 27516).

0 noun etapa a romanizgrii Daciei a fost inlesnitadeci prin transplantarile f acute de Huni. Sub stapanireaacestora se refugiau, de altfel, de buna voie numerosicetati romani spre a scapa de povara impositelor, dupgcum ne spun scriitorii timpului. Dar este locul de a sepune o ultima intrebare; in legatura cu, pretinsa degertarea Daciei din 275: oare dominatia Carpo-Sarmato-Gotilor,intre 275 -375 sa fi fost mai aspra de cat aceea a Huni-lor, pentru ca provincialii sa fugal pans la unul, din Da-.cia, de frica celor dintaiu, pe c'and la Huni isvoarele spunca veneau si de buna for voe? Desigur ca nu. Si Inca unfapt este sigur. Indiferenti in materie de religie, Huniin'au pus piedeci opera/ de crestinare in Dacia si nici ope-rei de romanisare a elementelor barbare ci, din contra,indirect ei au favorizat-o. Dupg prabusirea Imperiuluihunic la 453, Ostrogotii, scapand de jugul hunic, se ase-zara parte in Transdanuvia si parte in Moesia Inferior,cu centrul la Nova e, poate si in Dacia Ilipensis, unde

16) Cf. Origina Romanllor" de I. Bratescu-Ooinestl pamfle.tul cu acelas titlu, semnat de Dr. N. Lupu.

i

i

www.dacoromanica.ro

24

au ramas pang la 488, sand plena in Italia. Trecusergapnoape doug secole de la pargsirea Daciei Traiane si inacest timp se poate socoti cg chiagul romanesc era fgcut:populatia autochtong romanizata se amestecase cu tribu-rile geto-sarmato-celtice crestinate, luand prin crestinare

ron3anizare o structure socialg noug, aceea a dreptuluipopular roman, care va deveni dreptul romanescD. InRomaniile locale, luau loc, algturi de juzi, la conducere:preotii piscupii. Intreaga Dacie se romanizase si secrestinase mai inainte ca Slavii sa treacg. Nistrul in grupemari si sa se as,eze in Transdanuvia (vane Mpldovei sicampia Munteniei), dislocand masa romanica din acesteregiuni. Fenomenul invaziei slavone in Dacia se petrecenumai dupg ruperea zggazului pus de Ostrogoti, adicgdupg plecarea for spre Italia, care s'a petrecut in 488.

Ca poporul roman se formase, inainte de venirea Sla-vilor si nu dupg sosirea lor, ahem dovada in c 'hiar cuvin-tele slave imprumutate de noi, care n'au intrat in leg,ilefonetice nici in tesgtura sintacticg a limbei roman.

6. Plecarea Slavilor si prima reconchistd in Dacia.Dintre toate navglirile barbare, aceea a Slavilor a

produs cea mai mare turburare intre locuitorii Daciei omodificare tot asa de insemnatg in harta sa etnograficg.Blocul romanesc abia format era sfartecat, prin venireaSlavilor, can vor impanzi toatg Dacia, dupg plecareaOstrogotilor (488), dar i dupg c'derea regatului gepid,cantonat in basinul Tisei -(la 567). Expansiunea Slavilorera favorizatg de protectia ce li acorda Haganul avarcare, din cuibul sau panoric, iii exercitg autoritatea necon-testatg asupra triburilor Slave bulgare, cum si asupraintregei Dacii. Masele rominesti furg sparte in bucgtimari sau mica; impresuratc i ingramgdite pe spatii mairestranse, prin izbirea valurilor de triburi slave, ceea ce

gi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

25

-va dura timp de un secol si mai bine. Catre finele acesteigrozave epoci, imparatul Mauriciu iii puse de gand sascoata pe Slavi din Dacia veche si din Transdanuvia,mutand acolo teatrul razboiului. Dar un trist eveniment,anume rfiscoala lui Focas aduse, odata cu pieirea Vitea-zului aparator al Imperiului, o totals schimbare la Dunare.

Ruperea frontului roman de la Dunarea de jos, inurma revoltei lui Focas, la 602, daca a fost fatala Impe-riului Romanitatii din Sudul Dunarei, a creiat in schimbconditii mai bune pentru Daco-roniani, care in chip auto-mat se vor libera de presiunea maselor slavone ingrama-dite pans atunci in Dacia; reva'rsandu.-se peste Dunare,

ocupa provinciile romanice de acolo: Daciilesi parte din Tracia. In modul acesta presiunea slava dinDacia veche scade, Romaniile populare conduse de juzise intaresc incep actiunea de recucerire a tinuturilorpierdute i aceea de re-romanizare a Daciei.La aceasta actiune, ce se incepe din prima jumatate a sec.-VII se ref era traditia din Cronica rusa a lui Nestordespre calungarea Slavilor din Dacia decat re Voloh ie). Fenomenul se explica prin avantultineresc al cetelor romanesti, pornit din vetrele de forma -jiune si de autonomie din Ardeal, din Banat_Crisana, dinOltenia si Muntenia; tinzfind sa ocupe golurile din vecina-tate facute prin plecarea Slavilor, vor elimina grupelestreine slabite, care erau p ag a n e. Asemenea Romaniipopulare se formau nu numai in interiorul Daciei, darin afara ei, pe intinsa- vatra a rasei daco-getice, dintreDunarea mijlocie si Bugul de jos.

< Cum in Apus Curtile .romaneD si gteutoner. traiau

) CL Geografia lui MO1SE din CHORENE, apud AUREL DECEI,Romanii din veac. IX-Xl1I In lumina lzv. armene", (Anuar. lnst, 1st.Cluj, VII, pp. 427-432, cu trei versiuni, redactate fntre 679-902, spuneet 25 neamurl de Sclavinf din Dacia, fnlocuite de Gotli (recte

rfizboinici", au trecut Dunarea, ocupand Tracia, Macedonia 1aite fad.

Sfoesiile,

Via-

ti

ale

ti

ti

www.dacoromanica.ro

26

alaturi ,asa se pastrau, in Mara, Vlahiile as planga God-idle efemere si Slaviile fratesti. Multime de 41.0_manii au' o'iome dainuira din Va 1 onia pans in Vlahia16),

In acest timp, adica in prima jumatate a sec.Hanatul avar creiaza, ca si eel hunic, conditii favorable.romanismului din Dacia, prin aducerea de numerosi cap-tivi romani de peste Dunare in Dacia. Grupele etnice ro-manesti mai mar' se imbing i fac sa dispaia astfel, rand,pe rand, enclavele slavone, a caror' amintire se pastreazain toponimia tariff, sub numele de Schei a, Sc h eetc.; ele pornesc ofensiva spre MiazA-Noapte Rasarit,sporite cu noile contigente de romani si crestinh pe car'Avarii mai intai, in secolii VII si VIII, iar Bulgarii mai

1) J. TOURNEUR-AUMONT, loc. cit. p. 799.D-1 G. POPA LISEANU, socotind 0 titlul 1 demonstratia

.Expansiunei" ar ingusta drepturile noastre pe teritoriul RomanitatitOrientale In articolul sat': Extrageri istorice" din Curentul" (14-Ian. 1942), referindu-se la editia prima a acestei lucrari, obiecteazaca nu tin seama de faptul ca Intre Adriatica i Nistru nu este vorba_de o expansiune romaneasca, ci de aria de formatiune a neamuluiromanese, de o extensiune, iar nu de o expansiune a poporului nostru..care s'a format In acelaitimp, In tot teritoriul trac i getodac roma--nizat. oriunde au existat Traci' 1 fratil for lliril, s'au ivit i Ro-mani', In Dada, in Panonia I in Pen. Balconied. Se Intelege dela sineca aceasth romanizare, zice d-sa, a variat ca intensitate, dupa loc 1imprejurdri". De acord cu d-sa, In principiu, ma deosibesc numai in ceprivete timpul. Cred ca poporul roman s'a format pretutindeni, dinaceleai elemente, dar in cloud faze diferite: Vatra prime! formdri apoporului roman ramane tot Dada Intreagd, desfacuta de Imperiucea dintai, celelalte provincii, urmeaza numai in faza doua ; deasemeniin ce privete modul cum s'a format poporul : fait micarea de expan-siune din sec. VIIIX nu se poate explica niel: umplerea golurilor!bate de Slav' sau creiate de alti barbari In Dada, i desnationali-zarea elementelor streine, nici prisosul probabil de forte care era Instare ca, in faza doua (sec. XIXIII), sa is ofensiva on colaborarea cubarbarli; 1 nici: prezenta Romdnilor in afara arta' de formatiune",adica. In Dalmatia, pe vatra altei romanitati dispdrute, In Tesalia-Epir,.In Galitia, In regiunea Bolohoveand 1 in Transnistria. Cf. i T. Capt.klan, art. cit. In Anuar. Inst. 1st., Cluj, 11 p. 91."

r er

i it

tili

gi

www.dacoromanica.ro

2T

tarziu, la inceputul sec. IX, le tarau din Imperiu dincolcpde Dunare, in Dacia veche, continuand sistemul Hunilor;.astfel marturisesc isvoarele istorice").

7. Voevodatele sau Ylahiile fi expansiunearomcineasca sub Hanatele turanice.

Luptele pentru. alungarea Scheilor vor fi casunat cpconcentrare politica infaptuita pe calea asocierii judete-lor originare sub conducerea celui mai viteaz dintre juzi,.care s'ar fi numit o t eni to r, termen ce se mai folo--seste inca de D. Cantemir in sec. XVIII.

Imperiul roman, in forma bizantina pe care o im-brach' dupa anul 602, se departase cu mult de Dunare, lamijloc, Intre el si Daco-romani, asezandu-se Scheii, la 602,_si hanatul bulgar la 676, care cuprinde tinutul dintre-Dunare si Hem; cu toate acestea, din timpul lui Hera-clius, dela 610 pans la ocuparea Sardicei (Sofia) deBulgari, pe la 810, in curs de doua secole, triburile slavedin partile apusene ale Peninsulei, dela Thaw la Adria-tica erau sub ascultarea nominala a Imparatiei. Tata de-ce noile asezaminte pe care le creiaza dinastia Heraclizi-lor, provinciile militare (teme) guvernate de s t r at e g ise poate banui ca au avut o influents puternica asupra.acestor populatii slave, care au tradus pe str a t e g cu.voevoth Si, acela timp, asupra judetelor romane con-federate, atat de-a drgapta cat si de-a stangacare vor primi titlul de voevod pentru eel de o

18).Dup5 nimicirea hanatului Avarilor la 797, Imperiul

17) Traditia din Viata Sf. Dumitru" dela Tesalonic, despre rag-.coala Bulgarilor, Fajutall de Captivii Avarilor". In contra Hanatului.avar (la D. Onciul, Originile Principaielor, p. 15).

") Cf. 1. N1STOR, Etnanciparea Dacoromanilor din Transdanuviat(An. Ac. Ram., 1942).

3n

nitor

Duntrii,

www.dacoromanica.ro

28

.carolingian se intinde pans la Tisa, aducand si din aceastaparte moda intocmirii in ducat e, imprunautata delaBizantini.

Intocmirea in ducate sau voevodate se va desvoltaapoi, atat la Slavi cat si la Romani, in cursul sec. IX,

deoarece grupele de Slavi sau cheile nu erau lichidatecu totul din Dacia in acest secol, vor apare ducate sauvoevodate mixte, slavo-romano, ca acelea de care vor-beste Cronica Notarului Anonim, el existau in Bihor si inTimisana. In aceiasi cronies se aminteste si voevodatulcurat romanesc al lui Gelou din Transilvania de Nord,cu-soannul pe Somes. De buns seams ca Slavii cari intrauIn colaborare cu Romanii in voevodatele mixte erau tre-cuti la crestinism, noua religie hind acum propagate prin-tre Slavi de discipolii celor doi misionari, Metodiu siCiril.

Tot ca urmare a acestei colaborari in mai multe re-giuni, juzii romani se vor asimila in rang cu k n e-z i i, cari la Slavi, inseamna principi din.astici = Agocia-tiile de juzi sau voevodatele se numiau de ai nostri ctariromanesti)), iar de streini eVlahiip.

Avantul romanesc, pOrnit din sec. VII s'a continuatintfun ritm incet dar sigur, in cursul secolelor urmatoa-Te. Vlahiile care apar in sec. X, in afara Daciei, fac dovadanu numai a autohtoniei elementului romanesc pe spatialtraco-romanic dintre Adriatica Marea Neagra, dar si afortei de expansiune crescanda a lui, in acest timp.

Cu Pecenegii se inchee seria dominatiilor turanicecare inglobau Dacia intreaga in sf era autoritatii lor. Petimpul acestor barbari s'a produs of ensiva Maghiari_for dela Tisa catre judetele si voevodatele roman sau--ilavo-romane din Dacia (intre anii 950-1050).

In acest razboiu se pare ca Pecenegii sprijineau peRomani, cu cari ei incheiasera colaborari unele regiuni,dupe teoria lui N. Iorga, consolidand pe tot intinsul Da-

sisi

'

si

in-www.dacoromanica.ro

29

ciei judetele si voevodatele sub protectia hanului peceneg-Judetele ramaneau in Inulte parti unitatea politica orga-nica, dupa cum vede in confederatia Juzilor Boloho-veni,. Desi V001 cdul in unele regiuni devine ereditar, dela un moment dat, el nu dispune personal decal de unsingur judet, ca Litovoiu din 1247. Acele confederatiide judete Sau Romanii populare numite de streini: cVla-hie mare, sau mica, on de sus si de jos ca cele dinTesalia Epir cele dintre Drava si Sava, sau dinCroatia. si Dalmatia, se vor mentine si in afara limitelorDaciei, pans in timpul Evului medem cand ele Eau infa-tisarea de capitanate la Aromanii din Macedonia, deecraine conduse de cbulucbasi-voevozi, la Romanii TI-mocenii si la cei din Starivlahul

Nu ne oprim la cele din cuprinsul Daciei, ele fiindin afara de subiectul nostru. Vom aminti numai ca, in pro-vineiile supuse coroanei ungare districtele valahe dinBanat, numeroasele pnezate 5i voevodate din Crisana,Transilvania Maramures, se mentin multa vreme, pangtarziu prin sec. XV. Chiar in Moldova, se vor pastracateva din acele vechi celule politice sub numele deocoale, asa zisele republici taranesti ale lui DimitrieCantemir, dela Vrancea, Campulung si Tighe-ci u. Toate celelalte judete si voevodate dela Cerna la.Milcov si de la Milcov la Ceremus se desfiintasera, dupa1300, in folosul autoritatii domnesti a Basarabilor si Mu-satinilor,

Un fapt este cert prin urmare ca, la venirea Unguri-lor, Dacia se gasea in stapanirea formatillor politice ro-manesti.

Cucerirea maghiara n'a castigat teren, la inceput,de cat prin sistemul simbiozei, al colaborarei, asa cumarea Cronica Anonimului ca s'au petrecut faptele in du-catul Bihorului (al lui Menumorut) pe la fincle sec.X. In Transilvania Ungurii se infiltreaza abia in cursul

4e

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

30

secolului XI, cancl, scopul urmarit de ei, era numai saimpuna judetelor romanesti un jug p ol iti c. Jude-tele si voevodatele romanesti dintre Tisa si Carpati si-au,pastrat, sub dinastiile arpadiana si angeving, in curs demai multe secole, o bona parte din. a u t onomi a lor,pe care o pierdura treptat, pulverizandu-se in judicaturidin ce in ce mai marunte, conduse de juzi voevozi, sub-ordonati notalilor si comitilor regali, cum si dreptul de alua parte la dieta transilvana, alaturi de celelalte (ma-tiuni. Carmuirea separata a Transilvaniei, cu doi dre..gatori maxi, voevodul vicevoevodul, in continuarea unuimare voevodat roman, al card prim voevod roman dupasupunere, tprinceps Mercurius ultrasilvanusD, pe la 1100,e amintit in isvoarele istorice 19), face dovada conditiilor.onorabile in care poporul roman priraise suprematia rege-lui: acesta se indatorise, cum se vede sa respecte autono-mia tarii cum si valabilitatea >, in carejuzii i voevozii romani se bucurau de autonomie largagarantata de ban.

Prin Dacia inferioara sau Transdanuvia intelegemdeci teritoriul viitoarelor principate Muntenia si Moldova,-care, intre 1050-1240, se numia Cumania -Neagra, fiind

19) I. LUPAS, RealitAti istorice In voevodatul Transilvaniei din.sec. XIIXV1 (Anuarul Inst. 1st. N. Cluj, Vii; N. IORGA, 1st. Born._III, p. 25.

si

si

www.dacoromanica.ro

31

tributar hanului cuman, in opozitie cu patria stapanitbri-lor, Cumania Alba (=Kipciak), care se intindea dela.Urali pans la Nistru.

Nistrul facea deci limita despre Kipciak sau Cuma-Ma Alba, patria barbarilor cari-si aveau locuintele acolo.

In aceasta epoch poporul roman dovedi o putere ui_mitoare de vitalitate, iar in see. XIII, dupa 1241, delisuferise groaznica navalire Si subjugare a Mari lar, el.atinge apogeul expansiunii lui etnice sau demografice,deoarece undele de emigratie se intindeau la Rasarit spre

iar la Nord spre Moravia si Galicia, pe cand inspre Apus ele se intalneau cu Vlahiile grupele pastratedin vechi timpuri in acele parti. Aceasta inseamna caDacia fusese luata in stapanire deplina din punt de ve-dere etnicr de ai nostrit, cu mult inainte de sec. aI

. Li-mitele naturale ale Daciei, reprezintate grin fluvii ca: Du-narea, Nistru si Tisa, fusesera depasite de poporul roman,in expansiunea lui, cu mult inainte de navalirea Tata-trilor.

In rezumat: expansiunea etnich, atat in Dacia, cat-1iin afara de limitele ei, a fost favorizata de dominatiasuccesiva a hanatelor turanice care, largind orizontul poli-tic al tarii, desfiintau hotarele politice din launtrul Daciei

inlesneau astfel circulatia din care va rezulta unitateaeconomics culturala a neamului; expansiunea se facusesub conducerea juzilor voevozilor alesi de popor,fusese inlesnita de fiinta- numeroaselor grupe de Romani,risipite intre grupele de streini, care sunt absorbite in mis-

()Tea maselor centrale iromanesti, cuprinse de avantul colo-nizator; tot asa au fost alungate, absorbite desfiintate

20) TH. CAP1DAN, in Raporturile linguistice slavo-romaine"(Dacoromania III, p, 144) admite o epoca a expansiunei elementululromanesc in Pen. BalcanIca 1 /a Nord, dealungul Carpatilor care atirmat, aproximativ 1ntre perioada de despartire a dialectelor roma-

1 primele alcatulri de Stat ale Romanilor din stanga Dunariia..

si

si si

si

riestl

Ifipru,

si

si

www.dacoromanica.ro

32

grupele slavone (Scheile), conduse de batrani cnezi,.dupa ce ele cazusera in faza de bilingaism; pe calea a-ceasta s'au introdus de buns seams o multime de cuvinteslave in limba romans. Din aceasta solids dar lenta ea-pansiune a Romanilor, in curs de Vinci secole (sec. VII-XII. tragem incheerea \navalirile barbare nu aduceauturburari prea indelungate, ci erau urmate cle lungi pe-rioade de linite; ele n'au silit intotdeaun.a pe Romani saparaseasca vetrele lor, spre a. se retrage la munti, cumsuns falsa teorie curenta, unde s5, fi ramas ascuni incurs de o mie de ani. Si, deoarece in curs de noua secole,dela 375 pans la 1270, s'au perindat la not vreo cinci ha-nate turanice, care, in total sau in parte, au stapanit no-minal in Dacia pe timp de vreo 600 de ani, dar cu carejuzii i voevozii roman tiau s inchee legaturi pmnice,platind tribuf in natura dandu-le ajutor militar, ba s'auincheiat, in ultimul timp, dupg anul 1000, chiar colaboraripolitice (teoria lui N. Iorga), credem ca ar fi mai just s'anumim aceasta epoca: a imparatiilor turanice de cat a4naysalirilor barbare .

i'

ca:

i

www.dacoromanica.ro

II.

EXPANSIUNEA ROMANEASCA IN EVUL MEDIUAFARA DIN LIMITELE DACIEI

Factorii expansiuneiI. Factorii interni ai continuitd(ei fi expansiunei

Din desvoltairea ce am dat discutiei continuitatii siformarii poporului nostru in Dacia s'au vazut uneleaspecte ale avantului romanesc, capabil de rezistenta, deabsorbire a elementelor sbreine, ereiator de curente decolonizare, si de fundatiuni sau de ctitorii politice. Acesteaspecte ne- descoper inSasi fortele sau factorii vitalitatiiromanesti, care sunt: Crestinismul popular (factor religios)pastoritul legat de ideea de libertate (factor social-poli-tic), spiritul ostasesc (factor militar) traditia culturalstraveche. Din conlucrarea acestora rasare constiintaetnica i creiatiunea forriaelor de viata specific nationaleale r o m an i s m u 1 u i, care, este o afirmatie de mare-viitor. cuprinsa in insesi numele de Roma n.

1. Ideea de libertate i pa toria.Odath cu plecarea carmuirei legiunilor, la 275, Da-

cia ramase in pnterea barbarilor (Doti, Carpi, Sarmati,),cari se iudatorau sa apere, in calitate de federati externiv

3

et

gi

www.dacoromanica.ro

34

hotarul Dunarei despre alti barbari. Ei nu s'au asezat insamijlocul satelor romane, nici n'au aratat dorinta sa

imparts mosiile, luand o parte pentru dansii, asa cum vorface, mai tarziu, Gotii, in provinciile din ,Apus. Deprinsi.numai cu viata de bande militare. Gotii se cantonau inlocuri intarite, multuraindu-se cu tributul in natura (grau,vite, tesaturi) de la populatia daco-romans si cu stipen-diul in bani ce primeau de la imparat, cand luau parte laexpeditiile lui.

Se petrecu atunci un fenomen social nou: fostii c o-loni romani (clacasi) nu vor mai cultiva pamantul pen-tru staphaul care. a plecat peste Dunare, ci numai pentrunevoile lor, iar satele, scapand din catusele regimului fis-cal si agrar roman, isi vor alege capetenii locale dintrefruntasi, pentru paza ordinei, intocnand acele comunitatisociale cu rol politic, conduse de j u z i, alesi anual laSangeom de popor, in locul vechilor magistrati oficiali;acestia adunau si tributul pentru stapanii barbari aifacand legatura cu dansii: In modul acesta se naste auto-nomia locals, isvorul ideei de lib er t a t e. Pe candexploatatia agricola desvoltase c o 1 o n a t u 1 sub dom-nia romans, ca o forma de viata aproape sexvila, dincauza exigentelor Statului; noile imprejurari politice desub stapanirea barbara vor permite localnicilor sa pue u.npre mai mare pe capitalul mobiliar, mai ales pe vite,astfel, ca forma de viata, pastoritul va inlocui in bungparte agricultura, favorizand 1 i b e r t at ea social a.Desvoltarea economiei pastorale va caracteriza noul po-por ce era pe cale de a se forma si el va mosteni de laRomani cei mai de seama termeni ai vietei pastorale; inorice caz pastrarea acestor termeni fac dovada ca pastori-tul era o forma de viata sau una din profesiunile de manaintai la Dacoromani, Inca din sec. 11I. Cita'm ca nume depersoanel pastor (pastorius) pastorie, pacurar (peco-rarius), scntar (dela scutum), boar (bovarius), strungar,

in

tarn,

si

si

www.dacoromanica.ro

35

etc.; vitele. (vitae): oae, berbec., arete (aries), miel, capra,ied, bou, vacs, vitel, cal, iap-a', armasar, pore, mascur,_ tur--rart, na'mae (animalia), pacuing, etc.; adAposturi de rite:.arniu (hibernium), staul, stalling (stabulina), culare (cubi_laria), cutar (cohortalis), meriza (meridies), strunga, va-areata; apoi: pasune (pastio), colastra, etc.

Pastoritul cu trnfishumanta lui ritmica intre muntesi balta Dungrii sau tarmul Marii va deveni un factorsesential in raspandirea Romani lor, atat pe aria intregeiDacii, cat dincolo de limitele ei.

2. Datina romans dreptul romanese.Retragerea administratiei romane din Dacia a fosto

cum o afirma marii nostri istorici, hotaritoare pentru for-marea timpurie a natiunei romane, care isL croi in modautomat o serie de norme pentru pgstrarea ordinei in--tome. Deoarece barbarii ce ocupau Dacia la 275, Gotii,Sarmatii Carpii, se aflau in stadiul vietei patriarhale,triburi streine cu totul de resorturile vietii de Stat, einu puteau nazui sa administreze direct o populatie cu.inult superioara, in atatea privinte, ea cea daco_romana.

Insusirile politice ale acestei provincii s'au vadit dinsecolul III, cand ea dete Imperiului cativa crasbunatori.pe Regalian, Aureol Galeriu. Cei doi dintai, se procla-ma in epoca celor 30 de tirani, sub domniaoficiala a lui Gallienus, cand Dacia era in mare parte ocu-path de barbari: Q. Nonnius Regillianus (261-264) si Ma-thus_ Acilius Aureolus (267-268), iar Galeriu, unul dincolaboratorii lui Diocletian (dupa parasirea Daciei, insaoriginar 4 din stanga Dunarii), a fost luat de acesta -catovargs la domnie, mai intai ca gCesary: C. Galerius Ar-

1) 0. DENSUS1ANU, Viata pdstoreasca In poezia noastra popu'lard I-1I; ldem, Cursul litografiat: Aspecte linguistice ale pastorituluP"l933.

i

si

5i

1iimparati

www.dacoromanica.ro

36

mentarius, intre 283-305, iar dupa-abdicarea lui, devine.Augusta in Orient (305-311).

Spiritul Daciei, cum spune un distins profesor trances, era acela al unei Romanii de margine)), care tine ea-impuna Romei un guvern tare. Romaniile de margineD,.formaVii spirituale, ce se pregatesc din sec. III, vbideautendinte autonomiste. Romania dricicri, zice el, ca si cele-lalte Romanii de margine doveclea. prin istoria lui Regalian, Aureol si ca e apfa de autonomie*).

Dupg, retragerea complicatului aparat militar si ad-ministrativ al Romei, provincialii s'au multamit, in viatarura1A-pastorala ce aveau sa duce, cu forme mai simple :totul se decide in a d u n a r ea tinutului, care era atatdo obisnuita meat numirea ei, co nven t u s, a dat ro-manescul c u v ant adica vorbirea tinuta in adunare, pesand la Albanezi ocuvend>> a pbistrat sensul de adunare;luau parte nurnai capii de ginfa, zisi oameni buni si VA-traniv, cari judeca procesele mari ascultand de un j u d e-(judex)' ales de ei, pentru un an, in ziva de San-Georgiu,avand rostul de judec6tor-carmuitor. Datina alegeriirnentinut pe alocuri in curs de multe secole, paralel cuereditatea, care s'a impus in favoarea unor familii, si eaconstitue o dogma a vechiului drept romanesc ce birueadeseori dupe instituirea d o m n i e i ereditare in celedoug principate").

Prin secolii XII-XITI alegerea anuala de San-Geor_giu se mentine Inca la Romani Apuseni.

Normele- dupe care judele carmueste -si judeca s'au.*) J. TOURNEUR-AUMONT, loc. cit., p. 790. El adaogli: Le

droit de propriete y assurait l'autonomie conomique, avec la solidite ordinaire des constitutions paysannes....

Les proprietaires ne furent pas les derniers, au 111-e sicle,saisir les droits souverains...,

**). Interesant6 marturia din Cronicon Dubnicense, relevaig deA. Sacerdoteanu (Rev. Istorica XXI, p. 316): Wayvodae vero, qui perWolachos ipsius regni (Moldaviae)_eliguntur.

s?a..

Ghleriu,

si

www.dacoromanica.ro

37

format cu timpul din yechi datini sau traditii juridice ro..mane, imbinate cu cele locale pe care Statul era deprins.a le respecta, ca acele datini locale (consuetudines locisive praedii) din Africa romans; din astfel de obiceiuri alelocului sau tesut i in. Dacia regulele unui drept nou,popular, care se va extinde in toga Romanitatea orien-tan*, sub numele de dreptul romanesc sau elegea roma-neasca>> si, cum i se zicea uneori: olibertatea romaneasca,.

Acest drept a fost o adevarata c o n s t it ut sal a de gen popular, un fel de indreptar pentru viata

politica si pentru cea juridica, pentru regimul proprieta.tii agrare si al vietii pastorale; pe temeiul acestui dreptse oreiau c e t e 1 e de mosneni, se descalecau din st e le b a t r a n e, sate noi, se intruneau satele in j u-d ete sau in s c a u n e de judet, dupe asemanarearomaniilor populare din _celelalte tari romance. Ordineasocials era egali tar a fiindca ea nu cunostea privi-legii si democrats, deoarece totul se decidea prin adu-narea batranilor; pe dreptul acesta se intemeia a u t o-n o m i a regionals a judetelor sau a Vlahiilor si el eradestul de elastic spre a putea sstrabate timpurile greledin indelungata epoca a hanatelor turanice, dar

acelas timp, de creatiuni spontane in domeniulpolitic, social si juridic. Din aceasta structure originalsiii trag vigoarea for judetele care inseamna prima faze a

ietii politice din prima perioada si voevodatele sau Vla_din a doua perioada a epocii

3. Factorul ostasesc.Aceste doua aspecte ale continuitatii expansiunii in

Dacia se complineau prin avantul razboinic, al treilea fac-tor, ce adouga expansiunii si aspectul ostase sc. Dinmasa pastorale agricole a poporului se alegeau cete de,calareti ca ostasi de profesiune, sub numele de cjuni,4voinici, feti-frumosiD, iar mai tarziu de viten)), cum.

si capa-bil,

si

si

a.

lnile,

www.dacoromanica.ro

38

se zie cei din Maramureg, can an descalecat Tara Moldo-vei. Cetele de ostasi erau datoare sa apere satele jude-tele de navalitori, avand in fruntea for pe cat u n a rj u z i sau j u d e c i, can se confederau in grupe marmarl, formand etari romanesti sau Vlahii, conduse de-ogtenitori sau duci (voevozi).

Este probabil ca fortificatiile militare, castre, burguri,valuri, facute de Romani In Dacia n'au fost niroieite-deodata, nici parasite cu totul la 275. Probe ca ele s'aumentinut si ca sistemul de intarire s'a continuat mult timp-dupa aceea, e istoria cuvantului .c ivit a s, al carui in.felgs in secolii III i IV era de centres urban administra-tiv cu autonomie locals, sau oral episcopal. Pe cand intarile apusene, Franta, Italia, Spania i Britania,pastrat cu intelesul vechiu: cite, citta, ciudad, city, la_Romani c et ate inseamna fortificatie cu ziduri si tur-nuri (=chateau-fort, castello), ceea ce inseamna ca noiam mostenit cuvantul, din aceasta epoch in care orasele-se incingeau cu ziduri, cum fu incinsa si Roma de Aure-lian. Iar desele numiri de locuri derivate din acest cuvant:Cetatea, Cetatuia, Cetatica, Cetateaua, Cetateni, arata.cat de mult s'a pastrat pans in timpurile moderne siste-mul vechiu de intarire. $i numirea s a t u 1 Ili, din fossa-turn (= sant), arata ca chiar localitatile rurale se obisnuia.la origine a fi ocolite cu un val sau cant de aparare.

Dovezi sigure ca poporul roman dispunea chiar de la.inceput de o anumita, intocmiire militara be avem t e rm enii milit a ri din limba romans de origine latinarDupe cum termenii vietii crestine si ai celei pastorale fae-lovada ca pastoria i crestinismul aunt -drepte mostenitiromane, tot asa de logic este sa admitem ca, daca, majori-tatea termenilor vietei ostasesti aunt de origine latina,.itunoi si ordinea sau intocmirea primitive ostageasca

si

s'a

in

aimwww.dacoromanica.ro

39

c'atigat-o din epoca romana, i am pastrat-o, fara intre-rupere, in toata epoca navalirilor, pang la intemeereaPrincipatelor 2).

4. Ideea cretina-ortodoxa.Forta care primeaza pe celelalte este insa ideea ore-

tina, care sta la, temeiul formarii poporului roman, cums'a aratat mai sus. Era firesc ca avantul religios, dupa ceinsufletise rezistenta NA de jugulgotic i eel hunk, sitindemne pe juzi i otenitori la cruciata dada impo-trivEL puhoiului slay; cred ca se poate folosi acest ter-men deoarece in Dacia, ca i in Spania de mai tarziu, seva incepe, din sec. V inainte, o indelungata lupta contraasupririi pagane, o cruci at a anonim a., care vadura mai multe secole, avand ca tints tariffdintre-Nistru i Tisa in patrimoniul poporului roman i alcredintei eretine. Formula data de poetul dqteptarii noa-stre, de la 1848, Andrei Mureeanu: Preoti cu crucea'nfrunte, caci oastea e creting, este de o limpede viziunea adevarului istoric, cu privire la aceste timpuri vechi.Alaturi de juzi i de otenitori, se distingeau preotii nostrii piscupii (episcopii) de Cara, fara scaun, cori isbuteausa cretineze i deci sa romanizeze, inainte de introduce-rea liturghiei slavone, resturile de p a g a n i aflate pepamantul Daciei.

cCre!tinatatile zice acelai cercetator francez pe care1-am citat i mai sus, cse desvoltara ca i Romaniile auto-nome am zice mai bine: in limitele acestora; iar acesteform* politice crestine, pe care Fustel de Coulanges lenumia republici, s'au nascut autocefale, jucand rolul unormarci cre5tine. Ceea ce nu romanizase Roma 'Agana varomaniza misionarismul cretin: I n a c c e s a Rom a-

2) Vezi a mea: Formarea Vitejilor la Romani" 1942, p 5.Adaog, act, ca datina procestunil Junilor" la Brasov poate fi pusa Inlegatura.cu acele vechi Intocmiri.

reintegrarea

www.dacoromanica.ro

40

nits loca, Christo autem subdita, zicea Ter,.tulian

41

secole valoarea unei lozince, a unei devize de lupta impo-triva barbariei, a desordinei si paganismului. In numiireade roman se concretiza i d e e a Tomana a ordineisociale, a celei juridice si economice, asezate pe normeledreptului roman, din care deriva", gdreptul romanesc inda-tinat* (jus valachicum). Si, deoarece Romanul fusese incurs de doug secole jumatate (intre 602-864) singurulpopor crestin din Sud-Est, in afara de Greci, cari eraualungati departe, tocmai la coastele Mara Egee, numelede roman mkturisea in acelasi timp si ideea cr esti-na, ale carei principii devenira o a doua lege pentru dan--sub glegea prin. exclenta sau religia crestina").

Incheem cu parerea unui strein care a meditat adanc.asupra acestei probleme: Succesul minunat al numeluiv al a h si pastrarea nu mai putin inseranata a numeluiroman, in forme populare ne autoriza la alte incheeride geografie istorica... Transmiterea prin gura poporuluia numelui de Roman marturiseste un grad inalt alonsti in t ei col e ctiv e, la. aceia cari au conti-

nuat sa pastreze pentru ei aceasta numirev 4).2. tele trei ramuri de Romani.

Dacia veche n'a fost singurul teritoriu de continui-tate al poporului roman; ea fu insa neasemanat mai intin-sa de cat numeroasele Vlahii marunte formate de abori-geni si semanate pa largul spatiu traco-romanic intre di-verse neamuri streine. Intre blocul dacoroman si Vlahiileexterioare s'au produa curente de emigratie in toate di-

cele mai multe de caracter pastoral, provocanddisparitia unor grupuri romanesti externe (ca cel din Sir-

') Eroarea celor ce n'au gasit in numele de roman" altceva.decat: Mew supuneril fatd de o class cuceritoare streinN, este o jicniregratuity adusa demnitatii neamului, intemelatil pe o teorie, a carei ab-surdltate imt rezerV cle a o dovedi alts data. N. Iorga gi Th. Capidancunt ei de aceasta parere.

4) J, T. AUMONT, loc. cit. p. 798.

gi

ingigi

Tectiile,

$l www.dacoromanica.ro

42

raiu) sau Imputernicirea altora. Aceasfa plimbare a ele-mentelor mobile, pastorale, din sanul neamului, intre li-nutele Daciei mari, sau chiar pe intregul spatiul Sud:Esteuropean, este ceea ce a intretinut unitatea limbii Si aconAiintei poporului roman. Pe tot Intinsul paraantuluilocuil astazi de Romani sau de grupele disparute, feno-menul expansiunei este conjugat intotdeauna cu acela al

elementelor mai vechi traco-iliro-romane, pecare curentele de expansiune le intalneau necontenit in.calea lor, on Incotro s'ar fi Indreptat ele, Intre cele patru_Mari ale peninsulei, on in spatiul carpato-dunarean cuprelungirile lui pans dincolo de Bug.

Inch din sec. VII marele bloc al romanitatii din Su -dul Dunarei si din Panonia se sparge, risipindu-se in treiclirectiuni, din cauza asezarii Slavilor BulgarilorMoek-ia, a Sarbo-Croatilor in Iliria, a Avarilor in Panonia5i in campia Tisei Cetele romance, cu juzii in fruntes'au risipit in grupe marunte, spre a fi in stare de a se-strecura mai usor pe vEle prin muntli Peninsulei, evi--rand strivirea valurilor prea puternice de navalitori. Nu-mai o parte au ramas locului, anume cei din regiunea Ti-mocului, din fosta Dacie Aureliana, si de pe laturea,dreapta a Dunarei, cei din Dobrogea cei de prin mun-tii Balcani, pastrand legatura stransa de graiu 5i datinicu blocul din Dacia veche, cu care se afla in continuitate-teritoriala. Ei sunt Daco-roman si cu toate curentele de-emigrare ce i-au improspatat in diverse randuri, ei repre-sinta."_ nu expansiunea, ci c o n t i n u i tat e a elementu --lui roma/len pe dreapta Dunarei, deoarece marele fluviaformeaza a x a, nu marginea spatiului in- care s'a for...mat poporul roman.

Afars de acestia mai locuesc in Peninsula Inca dou'iramuri, deosebindu-se prin graiu unele datini: una itt

continuttatii

in_gi

gi

gi

giwww.dacoromanica.ro

43

scadere numerical si malt imprastiata yin centrul i SudulPeninsulei, Macedo-romanii cu sub-ramura distincta dMegleno-roman i ramura - aproape cu total sting a Ro-manilor "Apuseni.

3. Daco-Romeinii din Sudul Dunarei 49.

Traind, de la inceput in legatura neintrerupta cu fra-tii din stanga Dunarei, Dacoromanii asezati pe dreapta.fluviului, au -cunoscut autonomia politica si s'au bucu-rat, pentru scurt timp, chiar de unirea cu Domnia TariiRomanesti; dupg, asezarea for geografica i dupa destinu]istoric, ei se pot distinge in trei grupe: Timocenii, Duna-

si Pastorii Hemului.Tim o c e n i i, sau Romanii dintre Morava si Lom,

ocupau odinioara un spatiu mai larg de cat cel de azi, tre-cand peste limitele celor doua Dacii: Ripensis si Mediter-ranea. Pe malul Dunarei satele for se prelungeau pans laBelgrad, iar Sud Tana aproape de Lescovat si de Pi-rot, unde se invecinau, deoparte cu grupurile muntene deAlbanezi si de Macedo-roman, de alta cu Pastorii Hemu-lui. Dinjos de Vidin, tinutul4romane,sc se ingusteaza, panitla Lom, si se continua cu un sir de sate pe malul Dunareipang, la Sistov; paralel cu acesta, se desprinde mai la Sud,o alta fasie de sate intre Vrata Plevna. Tinutul timo-man, in deosebit, se infatiseaza ca o mica cetate naturalaintoarsa cu spatele catre Serbia, din care n'a facut parteniciodata inainte de venirea Turcilor, afara de margineaapuseana a ei. Aici s'a format Si o autonomie politica,.distincta nu numai de Serbia dar si de Bulgaria, despo-tatul i taratul de Vidin, intre 1280-1397, care fu anexatintre 1368-69 de Vlaicu Voda la Tara Romaneasca. Sub

*) 0 expunere mai amply asupra for am dat in articolul: Ro-mani' din Peninsula Balcanicaa (Timocul IX, 1. 1942, pp. 6-15).

la-

ai

renii-Dicieni

ci

www.dacoromanica.ro

44

stapanirea otomana, pasalacul de Vidin coincide cu tinu-tu1 timocean si tinde, sub Pasvanoglu, a deveni un Statneatarnat 4).

Di c i e ri i i sau Dobrogenii vechi, asezati din strb.,vechi timpuri, dela Turtucaia (Transmarisca) pang la gu-xile flusiului, vietliesc pe un teritoriu pe care din epoca,romans ai nostri nu 1-au parasit niciodata. Pe la anul1000 aici s'au infiripat primele autonomii, cunoscute isto-riei : Vlahiile dunarene dela Dristra, Harsova, Vicina,onduse de Oliva d u c i localnici ca: Tatu, Sesthav siSatza; grupul Dicienilor se intindea pang la Mare si seimbina peste Cadrilater cu al Pastorilor Hemului. Dintreei se park c Vatatze, generalul lui Manuil Comnen, si-aadunat, la jumatatea sec. XII, in 1166, aceea mare mul-'time de Vlahi, din tinuturile despre Marea Neagra, adaogati la trupele cu care purcese la atacul Ungariei. Prinsecolii XIII-XIV, tot ei formeaza temeiul despotatuluide C a r b o n a si Varna al lui Balita (1346-56),mostenit de Dobrotici care-si mufg scaunul la Caliacr a(1357-1386), amandoi atarnsatori de imparatul din Con-stantinopol5). Un geograf arab din aceasta epoch, Abul_feda, vorbind de Tatarii mahomedani asezati in regiuneaIsacepi, spune ea se afla in

45

Drumul Vlahilor din jud. Caliacra 6). Peste stratul rvechiude Dicieni>>, s'a adaos, in secolii XVII-XIX, eel mai nou:C o j a n i din Muntenia si Mocanii din Ardeal.

P ast o rii Hemului fonnau a treia grupa de-Dacoromani la Sudul Dunarii, intinzandu-se odinioara peambele poale ale Balcanilor, numiti in vechime Haemusrdela Sofia pans la Anhial, cu centrul economic in T a r -n o v a. Ei colindau cu turmele Deliormanul vecin cue.era al lor, si Tracia, unde se inmultira ca roiul de albineD,cum zice Kekaumenos in see. XI, pe timpul cand impa-ratul Alexie Comnen iii recruta ostile dintre Vlahii delaraul Marita , peniru luptele ce ducea cu Pecenegii (in1090). e.Barbari, ii numeste alt cronicar bizantin, Kinna-mos in 1164, cari (mph' toata intinderea muntelui Hae-mus, i cari se numiau mai 'nainte Mysi, iar acum. V1 a h ise cheama. Pe timpul imparatului Manuel, nepoata saAna Comnena spufie Ca Vlahii eraspanditi in tinuturile din.Moesia si Tracia) se bucurau de drepturi egale cuDe aceea, eand un alt imparat, Isaac Anghel, nesocotindacele drepturi, arunca asupra for dari mai grele, ei seridica -elocot de mane spre a-si apara libertatileintemeiate pe vechiul drept romanesc dupa un sir delupte grele, purtate numai de cei de neam roman, cu aju-torul fratilor din stanga Dunarii si al CumaDilor: de acolo,.ei prefac Vlahia for in Imperiul ronaano-bulgar, fiindcase asociaza si Bulgarii la castig: eregnum. Bulgariae etBlaehiae>, cum. se zice in actele oficiale, sub dinastia ro-mana, a A s anestil o r, cari dus la biruinta.

Miscarea se pare 'eh a pornit in partite rasaritene aleHemului, si Deliorman, unde era probabil situatacare, din punt de vedere bizantin se mai numia si Za-gora , adica Cara de peste munte 7). In tot cazal, stramosiiDieidnilor, eari se intindeau dela gurile Dunarii pang laVarna, au luat parte la greul luptelor furs, dela inceput,

) 0. IVIARCULESCU, art. In Dobrogea romaneasca" nr. 4, 1943-

i-

Green.

inteun

eVlahia

si

ar,

i-au

www.dacoromanica.ro

-46

.cuprinsi in limitele noului stat romanesc (1186-1260), carese intinse succesiv-asupra Bulgariei propriu zise i papala Belgrad, cuprinzand si importantul bloc romanesc timo-cean. Tot dela inceput s'au adaogat la miscare grupul dela fluviul Marita condusi de Ivancu_Alexe din jurul Fili-popolei, care rascula Cara dintre Balcanul central siRodope, cu cetatea Stenimahos, apoi un alt roman Hry-ses, Vlah de neam, care adaoga la miscare un grup ma-.cedo- roman, adaogand la Imperiul lui Ionita.: Macedonia_nordich cu cetatile Strumita i Prosakon 7).

Uri secol mai tarziu, sand taratul cazu in anarhie dupastingerea dinastiei romanesti, cele doua grupe de margine,timocean si dician, se desprind de tarul din Tarnova-formeaza substratul ethic pe care se vor ridica doua des-_potate separatiste, eel din Vidin si eel de Carbona-Ca-Jiacra; ambele se vor uni apoi, pentru un scurt timp, cuTara Romaneasca. In amintirea acelui Imperiu si a popu-latiei sale romanesti, isvoarele vorbesc de Vlabia sau-aBlachia terra Assani asezata in spre Balcani, fara sa-orate insa care erau limitele ei9).

Din aceasta grupa care a isbutit sa dea o ctitorie po-litica atat de importanta n'a mai rg.'mas pans in zilelealoastre decat glorioasa amintire, legata de numiri demunti, si de locuri, precum si cateva sate raslete, menite s,clispara ele, cu toate ca alaturi de urmasii vecitilor pas-tori s an asezat i pIstori aromani venliti din regiuneaKiustendil 9).

Elementul roman era in Bulgaria, spune Jirecek,mull mai puternic odinioara o multime de Vlahi s'aubulgarizat de mult -Limp. In multe regiunir unde numai

C. BRATESCU, Populatia Dobrogei, Yn Dobrogea" 1878-1928p. 213.

8) N. BANESCU, Creiarea 1 caracterul Statului Asdnetilor"(An. Ac. Rom.), 1943, demonstreaza romanitatea taratulul 1 a dinas-tiei Asgneqtflor,

Naselja srbskih zemlja, (1902), 1, p. 131,CVJECI,

of

of

of

9

-9 www.dacoromanica.ro

4T

vara se pot vedea pAstori calatori, o nomenclaturi roma-mica, legatil de culmi inalte si de fa adanci, marturisesteo veche populati9, asezata, de limbs Latina, dar azi dispii-Tuta11).

Acolo in Balcani, spune Jirecek, la Rasarit de pasulStrigi, cse ridica mult cantata in eposul popular culme_Murgas, de wide se vede roath, imprejur valea Tskerului,Vrata, Plevna, si Rodope'c Culmile centrale poart6scum numiri ce amintesc pastorii de odinioarg: a Bunei,Clisurei, Sopotul, Troian, cu sale ce poartg acelea mi-me si la ele se adaoga altele Ca: Vacarel, Pasarel, Burel,mai spre Sofia. Romanii s'au pastrat azi numai in ci;evasate prin. Balcanul central (Lgjena, Vlahovdol), la Novo-selo-Arbanasi, lang5, Tarnova, si in cateva sate din Bal-canul estic, asezate intre Mesembria, Kotel Varna innumar de vreo zece mu 10).

4, Macedoromanii.

Cele trei grupe, de care am vorbit mai sus, creiatoarede Stat, fac parte din tulpina cea mare, dacoromang.,reprezintA c o n t i n u i t a t e a, pe vechea vatra Orin-teascA a Moesiei. 0 ramura deosebita prin graiu datiniformeaza insa Macedo-romanii sau Aromanii, cari dupeunii istorici (Onciu altii) an plecat din vechea patri\e,in sec. VII, din phrtile de la Dunare si Sava, cum spunetraditia, formand numeroase grupe risipite prin centrulsi Sudul Peninsulei Balcanice. Prin asezarea Slavilor inMoesia, Tracia si Macedonia, Aromanii au fostileparte spre Miaza-zi, adapostindu_se pe culmile cele maiit alter Gramcis, Pind lira %, unde s'au resfirat apoipek vaile ce pureed din ele, in toate directiile. Dar este si

19 C. JIRBCEK, Das Fiirstentum Bulgarien, p. 123.10) C. NOE si M. POPESCU-SPINENI, Les Roumains en Bul-

gall% p. 86-88.

si

di:

si

si

si

si

imyieti

si

www.dacoromanica.ro

48

alts teorie, sustinuta de Thunmann, Tomaschek, Schafa-rik si N. Iorga, dupa care Aromfinii se trag din romaniza-rea elementului traco-ilir din Tracia si Macedonia, chiardin Tesalia Epir dupa cativa. Asa flind ei reprezintaatat continuEitatea pe acelasi teritoriu poate nunaaigrupele din Macedonia sa fie pe o vatfa de colonizareromans dar si e m i g r a r e a, mai intai, si e x p a n-s i u n e a pe urma, intru cat Macedoromanii s'au inmul-tit i, au colonizat tinuturi invecinate sau departate,formand la Israndul for cateva tulpini secundare, ,cumarata filologul Th. Capidan, a carui impktire o primimin linii generale.

49

Rumelia mai sunt azi numai cateva sate, pe langa Filipo-pole si in Rodope, de Cutovlahi Xaracaciani.

b) Aromanii Grgmusteni, asezati in jurulmuntelui Gramos, care formeaza spinarea Macedonieispre Albania, unde tineau in vechime un mare targ,rut azi, la Gramoste a. In aceasta regiune, la Casto-ria, apar pentru intaia oars fiind amintiti intfun isvoristoric, Vlahii calatori,, la anul 976, in legatura cu taratulde Ohrida. Din Gramos ei s'au raspandit in toate oraseleMacedoniei, iar ca p,astori s'au intins sub numele deVlahii albl pang. in muntii Bugariei: Vitos, Rila si inBalcanul mare pans la Mare, uncle au luat locul vechilorPastori ai Hemului, ai caror urmasi se distingeau in ulti.mul secol sub numele de Vlahi negri (Caravlasi). Ca ne-gustori si meseriasi ei au patruns apoi in orasele Bulga-riei moderne, dar mai ales ale Serbiei. 0 grupa distinctaformau Olimpiotii, in jurul muntelui Olimp amuntiiCatrinului din balada lui Gruia, dupa orasul veein Eea-terina dar central for era in Vlaholivadi a; ei anscazut molt prin emigrari, indreptate spre Saranv (Salo-nic), spre orasele Macedoniei.

c) Aromanii Pin du1ui sau Eladei, numitide Greci Caraguni (haina neagra) apar in isvoare inaceste regiuni, inea, din sec. IX, sub numele de Vlahiidin Eladv, cari aveau domnie sau principatul for auto-nom in Tesalia, condus de fruntasi ca Niculita, Berivoi.

In secolul XI doi Trimildri (= fruntasi sauai for pun la cale rascoala condusa de Niculita, iar in se-colul XII mai toata Tesalia era in mainile for sub nu-mele de Vlahia Mare; alaturi de ea rasar alte Vlahn:cea eveche, 4(de sus in Epir, cea micaz., in Etolia, ceeace inseamna taxi 9.utonome, creiate dupa dreptul roroanese.

d) Far seroti i, sau Aromanii dill Albania, aupastrat, spre deosebire de celelalte ramuri, intocmirea inclanuri sau triburi, zise f a r a, (erau 30 in sec. XVIII),la fel cu Albanezii i s'au raspandit in toate directiile

si

dispa-

si

just)

si

www.dacoromanica.ro

50

Centrul for de negot era Moscopolea, a carei glorie, M se-colii XVII si XVIII e indeajuns de cunoscuta. Vn can -tee vechiu spune:

0Moscopolea nu-s calca, Are gioni multi, alepti --ogionii fiMd ceea ce numim voinici sau viteji, adiea ele-mentul ostasesc insareinat cu vegherea autonomiei locale.

Toate grupele de Aromani se bucurau de o autono-rnie cunoscuta precis in mkturiile istorice, atat sub impe-rial Bizantin cat si sub dominatia statelor balcanicecare 1-au inlocuit. Condusi de qfruntasii for (grec. primt-ceri , slay. ocelnici ). cari joac5, la ei rolul de juzi, niciunimparat nu cute* sau nu isbuti, supuna vointeisale. Un cronicar bizantin, Ioan Cantacuzenos ii numestevfaiii star an, stie ca

51

5. Romanii Apuseni.Blocul romanic din Diocesa ilirica, situatg Intre

Dungre si Adriatica, s'a sfaramat in secolii V-VII, fiindnimicit de barbari, afarg de mici grupe raslete i de masailiro-tracg neromanizata care s'a retras mai spre Miazgzi-sub numele de Albanezi.

Resturile romanice din Dalmatia, care se mai pgstrauin primele secole din Evul mediu (sec. VII-X), sub nu-xaele de Roman i-dalmatini, formau un popor apartede eel romanesc s'au italienizat on slavizat in sec.XI-XII.

Un foarte important bloc romanic, dincolo de limiteleDaciei, era eel din Panoni a, care se mentinea Incapang la venirea Ungurilor, in 885. Traditia vecinilor no-stri, transmisa in cantece si legende, culeasg din elede Notarul anonim al regelui Bela, spune cg Ungurii auggsit, la venirea lor, pe Romani sub numele de : .Blach-,ac pastores RomanorumD, dar soarta vechilor grupe deacolo a fost sa dea Inapoi necontenit si sa se piarzg inmasa Slavilor Ungurilor. Intre cele doug ramuri alepoporului roman, cea dacicg i cea panonica, timpurilevitrege au trimes curente de emigrare, reciproce, astfel.ca ramura apuseang, impreung cu micul grup salvat pangazi aI Istro-romanilor, inu se mai poate socoti prea deose-bita, in grain, de cea Dacoromang.

Marea tulpina romans din Dacia, si Moesia a trimes,in primele secole (VII-IX), cateva curente de emigrarespre Apus unde, intalnind pe urmasii Romanitatii dinIliric, irapresurati de Sarbo-Croati Sloveni, au formatimpreung grupele de Romani Apuseni, foarte numeroase.odinioarg, dupg cum atesta documentele numirile delocuri; ele erau resfirate pe un spatiu foarte intins intoata Iugoslavia; deli aceste grupuri, se poata, sa nu fiavut un dialect aparte, ca eel macedoroman, totusi, dincauza asezgrii for geografice si a destinului istoric comun,

gi

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

52

le socotim ea o ramurg aparte a poporului roman. Chiardacg ,soarta lor trista a facut Ca, pans la finele sec. XVI.mai toate grupele sg-i piarda graiul, totu4i o mare parte-din urmaii acestora iii pastreaza pang azi numele deVlahi i credinta ortodoxa. Ei au mai lasati o bogata amintire in cronici, in documentele suvera-nilor respectivi, in descrierile etnografice, in toponimiaUngariei (fosta Panonie) cum i a tgrilor iugoslave. Sutede numiri de ape, de sate, de munti, adunate de col. C.Zagoritz, ni infatieaza aceste tgri ca un cimitir al ramu-rei apusene a poporului roman. Dintre aceste toponimenumai cele din Panonia au fost studiate serios de filologul N. Draganu13). Din catastrof a suferita de aceastg ra-ninth' au supravietuit, pAstranduii limba, numai R u m e-r i i din Istria (3-5.000) i cateva sate razlete sau partide sat in Craina alpina (Carniolia), in Slovacia, in Bos-nia ci Serbia meridiona15. (regiunea Copaonic) 14). Cei din-tai invatati can s'au ocupat de amintirea lor in isvoarele-medievale, sunt doi cehi, Miklosich i Jirecek15). Neavand._un ertiteriu sigur pentru a distinge subramificatiile lor, iivom imparti dupa regiunile ocupate cie diversele grupe._

a) Past orii din P anoni a, pe earl i-a cercetatN. Draganu au fost nimiciti i impratiati de Ungurivenirea lor; unii se pare ea au plecat spre Carpatii Mora-,viei, altii la Sud peste Drava; au ramas totui unele'resturi de Vlahi panonieni, amintite in documentele dinsec. xii-xrv, prin comitatele din Apusul Ungariei.Grupuli panonic pastrase pans in sec. X legatura cu ceiidin Dacia printr'un fir de sate, din tinutul Bacica-Bodrog,dintre Tisa i Dunare, mentionate pang mai tarziu, en

15) N. DRAGANU, Romani' In veacurile 1X.XIV. pe baza to-ponimiei $i a onomasti el, 1933.

14) Cercetati de Th. Burada, T. Filipescu, lsidor Iesan, etc.15) MIKLOSICH, Wanderungen der Rumanen, 1879, C. JIRE-

CEK, Die Runianen in den Stadten Dalmatiens, wahrend des.Mittelalters, 1901, etc.

la

www.dacoromanica.ro

53

-vechi numiri romanesti, ca: Szat, Murga, Dautova, san-tova, Szaca, citate de Draganu, la care se mai pot