Transcript
Page 1: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

,Tor' 1' ,J4AdttA.,/ it(' )ill

f.

1: 'IMP,

,:\JA0 fOitiod

-bi-

F;

11151w; 'AA-,

www.dacoromanica.ro

Page 2: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CALATORI STRAINI DESPRETARILE ROMANEVOL. IV

www.dacoromanica.ro

Page 3: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEAREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

La elaborarea Intregii serii a lucrat un colectiv de laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei deStiinte Sociale si Politice format din: Maria Holban,Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul

Cernovadeanu si 1 Ion Totoiu 1

www.dacoromanica.ro

Page 4: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CALÁTORI STRAIN'DESPRETARILE ROMANE

VOL. IV

Volum ingrijit deMARIA HOLBAN(redactor responsabil)

M. M. ALEXANDRESCU- PAULDERSCA BULGARU CERNOVODEANU

C30EDITURA STIINTIFICA, BUCURESIT, 1972

www.dacoromanica.ro

Page 5: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Ingrijitorul seriei din partea editurii:

ELENA CURTOV

Coperta si supracoperta:VAL MUNTEANU

www.dacoromanica.ro

Page 6: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

INTRODUCERE

*

Volumul IV al seriei de calätori continua,fara nici o intreruyere si nici un prag despartitor, desfasurarea largä a eve-nimentelor si urmarirea lor in adincime, asa cum s-au oglindit in volumulprecedent. Oprirea acestuia in preajma intrarii lui Mihai Viteazul in Tran-silvania nu constituie o linie de demarcatie voita sau necesara, ci a fostimpusa de bogatia materialului, care nu putea fi cuprins intr-un singurvolum. Ca si la volumele precedente, avem unele suprapuneri. De asta dataele ofera un fel de simetrie. De o parte, cei doi ragusani, Giovanni de'Ma-rini Poli si Paolo Giorgi din volumul III isi prelungesc actiunea si involumul de fa;, de alta, Carlo Magno si Petru Armeanul, care aparacum, in volumul IV, isi cauta locul ce le apartine de drept inca inperioada precedenta. Deci nu este nici o stavila si actiunea aluneca inainteca umbra timpului pe suprafata neteda a unui cadran solar. Si totusi, dato-ritä scinclarii artificiale in doug parti distincte, acestea ajung sa aiba o

V

www.dacoromanica.ro

Page 7: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fizionomie proprie si sa infatiseze chiar un contrast, ca dota fete ale unuidiptic luminate in chip diferit, dar constituind totusi un tntreg. De aceeae nevoie in fiece clipa sa avem tnaintea ochilor si prezentul ce se scurgesi prezentul abia scurs. Va trebui, nu o datá, sa ne referim la materialulvolumului III, care se leagá. atit de steins de acela al volumului de fatasi care chiar in privinta momentului lui Mihai Viteazul constituie un singurtot cu acesta. Daca reducem structura lor la esential, constatam si aici osimetrie. Epoca lui Mihai Viteazul este introdusá de prologul lui PetruCercel si incheiata de epilogul lui Radu Serban. Iar in Moldova, la nava-lirile tatarilor si cazacilor din vremea lui Aron corespunde cea din vremeaMovilestilor si a lui Gratiani. Alaturi de aceste simetrii, rasar contrastele.$i poate cel mai impresionant si mai revelator este cel dintre Sigismund,fantoma aparentelor si a veleitatilor, si Mihai Viteazul, omul realitatilorsi al faptelor. In volumul III, principele Transilvaniei apare tot timpulin prim plan. Introdus trica din volumul II, de catre Possevino, in chipde copil minune si de capodoperá a iezuitilor, 11 vedem apoi cum creste,obsedat inca de la inceput de ambitii si de spaime concretizate in visulpe care 11 poivesteste lui Capeci, si cum traind tot mereu sub tutela cuiva,tutela ingusta si parinteasca a lui Leleszi, cea acaparatoare si nesovgitoarea lui Carrillo, cea oportunista si cinia a lui Josica, este ispitit de acelasiend de evaziune, de dezertare, de rupere de tot ce putea sa-1 lege de Tarasa si de obligatiile sale fa ta de ea. Evaziune, spre care aspira mai intil in vis

pe care inceara sg o pregateasca in taing Carrillo, in vara anului 1593,dupa inaugurarea sistemului de executii sumare (in decembrie 1592martie 1593cad victime Paul Gyulay si I. Galfy), prefigurind macelul de la Cluj din au-gust 1594 pe care 11 realizeaza aproape in lipsa lui Carrillo, la primacrizg politia pe care trehuie sa o intimpine singur, cind isi cedeaza de bu-navoie principatul varului sail Baltazar Báthory, executat apoi pentru asa-zisa sa conspiratie pe care cauta apoi sa o tradua in fapt, punindla cale, trial din 1595, o calatorie secreta in Italia, cu prilejul drumului sula Praga in ianuarie 1596. Insusi acel drum continea, in germene, tot ideeaunei dezertiuni. Aceasta nu l-a mai párasit niciodata. La baza ei státea unsentiment elementar: frica. Fria de once: de nobilime, in 1588, &id exi-leaza pe iezuiti, de Báthoresti inc din 1592, de turci, de tátari. Cei dinjurul su incercau sa ascundá aceasta realitate sub o fawn: improvizatg.Si asa s-a nascut fictiunea conspiratiei" de la Cluj si inventia PrincipeluiProdigios" al lui Lope de Vega, care a rezervat un loc si magistrului omnipre-zent al acestuia, cel ce fusese adevaratul lor creator. In realitate, eroul glorificatastfel se aruncase in razboi de frica. Stiind a nu poate sapa de o parti-cipare personala la campania turcilor in Ungaria, a alergat la ocrotireapapei si a Ligii crestine la care s-a raliat, cu conditia esentialg ca aderareasa sa lamina -absolut secreta, si ca el sá nu intre In actiune deck atunci chid

VI

www.dacoromanica.ro

Page 8: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

va putea face aceasta fárá primejdie. Oastea sa trebuia sá fie gata, in apa-renta pentru a-si da concursul turcilor, in realitate pentru a-i lovi din spatela momentul oportun. Dar si aceastä actiune trebuia indeplinitá de un altul.De preferintä, de Baltazar Báthory, desemnat In acest scop drept viitor co-mandant al armatei. and se produce panica pricinuitá de trecerea návalniaa tátarilor spre teatrul de razboi din Ungaria (iunie 1594), acesta indatä:este si numit comandant i lásat s intimpine el situatia. lar dnd aceastásituatie se cristalizeazá in alternativa pusä: dar principelui de adunarea no-bilimii: s renunte la alianta cu impáratul i cu Liga crestiná sau s abdice,el gáseste mai simplu sá-i lase lui Baltazar principatul si el sá porneascá(cu tezaurul) spre Loretto in Italiab unde mai trála mnc Leleszi. Ce a urmatindatá nu a fost opera sa, ci a lui Carrillo, reintors chiar atunci i tinutprizonier pinä la acest deznodámint, care multumitä lui a fost doar provi-zoriu. Si tot el a cáutat s dea o formi coerent i aparent logicá mituluiacelei conspiratii", inventate doar pentru a ascunde renuntarea nesilitä alui Sigismund. Dar 6 aici trebuiau acoperite alte carente ale acestuia, carese grábise s alerge la protectia payei, trimitind anume la el un emisar con-fidential, Fabio Genga, cu o lista confuzá a pácatelor vinovatilor", darmai ales ale lui Baltazar, atit de haoticá, absurdá 6 copiläreascá, incit nuar fi putut convinge e nimeni. In sfirsit, asupra sortii lui Baltazar, sugru-mat In inchisoare doua sáptámini dupá mácelul general, nu pomenea nimic,lásind impresia a el ar mai fi in viatá. Din acest material inform a con-struit Carrillo scenariul conspiratiei", incheiat cu scena arestárii conspira-.torilor", tri care Sigismund era pus sá joace un rol activ i sä. se arate,totodatá, subtil i eroic. In realitate, arestárile, caznele i executiile, tntr-uncuvint toati partea aceasta de brutalitate purá i-a revenit lui Bocskai, un-chiul lui Sigismund, acelasi care la inceputul anului 1596, in lipsa lui Si-gismund la Praga, va ináibusi in singe miscarea secuilor. Si, pe Una el, Jo-sica, mai insidios, urmárea lichidarea dusmanului dintotdeauna: Baltazarsi a omului al cárui loc voia si-1 ocupe: cancelarul Kovics6czy ucis odatäcu Baltazar, in septembrie 1594. Cu venirea lui Josica la conducere, in cali-tate de cancelar, se concretizeazá o politicá intrevázutá incá din februarie1594, de catre Comuleo, la trecerea sa prin Alba Iulia. Acest principe mise pare di nu vrea srz se alieze cu Moldoveanul fi nici cu Valahul. Doreftesel ocupe Moldova fi Tara Romaneased, sa ucida pe acei principi i sa iapentru el aceste trzri". Gindul simplist a lui Sigismund, urmárind in chipulacesta coroana Daciei, trebuia realizat pe cái mai ocolite. Si, astfel, yorneste,Mc . de la inceputul cooperárii, o campanie de denigrare sistematica a celordoi domni, in buletinele neadevárate trimise la Praga si de acolo la Roma,In scrisoarea trimisá, in februarie 1595, de Simion Genga fratelui sáu, casi-1 informeze pe papi si care se rásfringe In atitudinea comandanyilor tru-pei maghiare din Tara Romaneascá fa tá de acest .domn. Apoi chid lucrul

VII

www.dacoromanica.ro

Page 9: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

este bine injghebat, se demascá bateriile, si in martie 1595 se vorbeste denecredinta acestor voievozi" (Mihai si Aron) si de nevoia de a se luamásuri din vreme ... chiar de ar fi ca ei sá fie inláturati". Paralel cu aceasta,erau folosite rapoartele agentului imperial Giovanni de'Marini Poli, cisti-gat sau cumpárat intr-un fel oarecare de Josica, spre a arunca indoialáasupra domnilor, indeosebi a lui Aron, fárá insá. a uita sá-1 cuprindá si peMihai in insinuárile generale privind nestatornicia domnilor romani. Curindse lámureste sensul intregii manevre, cind se trece la realizarea primei etapea acaparárii Ts rilor române, anume aceea a adoptárii noii titulaturi de Princepsutriusque Valahiae. Aceasta a premers cu vreo luná si jumátate asa-zisultratat cu Tara Româneascá (20 mai 1595). Intr-adevár, intorcindu-se de laPraga la 5 aprilie, Carrillo scria cá, in lipsa lui (deci inainte de 5 aprilie),Sigismund fusese silit sá asume titlul de principe al celor dozat Valahii, fiindconvins de catre boierii infifi care afirmau cá nu pot fi siguri de acestetári in alt chip, deoarece poporul il va asculta mai mult pe principe, eindva puna acest titlu, pentru ca cei doi voievozi sá nu-1 yoatá párási la mo-mentul cel mai potrivit. Este limpede cá la aceastá data nu putea fi vorbade boierii trimisi ulterior din Tara Româneascá, pentru acel asa-zis tratatincheiat la 20 mai. Ei nu sosiserá incá la Alba Julia la 28 aprilie, deci nu arputea fi indicati aici decit viitorii autori ai capturárii lui Aron: $tefanRäzvan, Caloghera si, probabil, ungurul Mihai Tolnay, care 11 insotise intoamna anului precedent pe Giovanni la Praga, uncle i se zicea moldovea-nul". Totodatá Carrillo adaugá: L-am gásit aici pe domnul Giovanni Ma-rino care a cerut atunci altetei sale ca, vä'zind pericolul, s'a se instiipineascacu totul in aceste Obi (inpatronirsene affato de quei provincie)". Scrisoarealui Carrillo este din 9 aprilie, iar raportul lui Giovanni, tot din Alba Julia,din ziva urmátoare se referá tot la audienta din ziva de 9 (vezi Cagtori,IH, pp. 252, 253, 254). Confruntarea lor lasá totusi impresia cá ele nu con-cordà intocmai si cä lipseste acea invitatie categoricá din fraza final á a luiCarrillo. Iar in raportul urmátor, acelasi Giovanni, supárat a nu a fostlásat sá meargá in Tara Româneascá, denuntá planurile oculte ale lui Josicade a-i schimba pe domnii romani, bánuind chiar un interes personal (ibidem,p. 256), si totodatá il declará inspiratorul ambitiilor nemásurate ale lui Si-gismund. Asadar, faimosul tratat" sau statut din 20 mai nu era decit con-cretizarea noului titlu adoptat de el cu de la sine putere si incuviintat denevoie de Impárat dupá aceea, si el constituia etapa a doua a acaparáriivoite. In realitate, boierii nu aveau nici o optiune, decit sá refuze, pur sisimplu, adoptarea punctelor enuntate de Josica. Ei i s-au si plins lui Gio-vanni cá impotriva vointei lor au incuviintat si au confirmat capitolele".Nu stim care va fi fost rolul adevárat al acestuia pe lingä boieri. Din spusalui a rezultat cá i-a mingiiat, indemnindu-i a se dea dupi vrem4 cácicapitolele si jurámintele fácute prin silà nu se in dupa dreptul Imperiului".

www.dacoromanica.ro

Page 10: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Oare mingliere dupä consumarea faptei, sau cumva inainte? Dar MihaiViteazul, cu toatá aceastä spoliere i batjocurä, a väzut mai ales trädareaboierilor, si de aceea in convorbirea lui dramaticä cu Lubieniecki el revinede douä ori asupra ei. In audienta tainicä datä acestui emisar, nepot al luiAndrei Taranowski pe care ti asteptase pentru a-i duce a6pelul su la ctr-muitorii Poloniei, se revarsá o sinceritate atit de directä, rupta para din suflet,inch cuvintele sale ni-1 aduc in fa tä ca o prezentä vie, autentia, de neui-tat. Chiar vorbind cu emisarul polon, el nu se poate impiedica de a deza-proba abtinerea Poloniei de la Lisa crestinä: Nu vrem s ne legan im-preun'ei contra p`ciginilor, deci pagznii ne vor lega ei pe noi". El mai trimiteráspuns hatmanilor sä nu astepte pe turci la Nistru, ci si-i astepte la Du-náre, adäugind la urrnä: sä päzeasa bine domnii hatmani ca tätariiturcii sä nu se adune la un loc, cáci atunci intreaga crestinätate nu i-ar pu-tea invinge. Insä ei acuma slut gata, iar crestinätatea abia se gindeste sä sepregäteascä". Cuvinte de Indemn care ar fi trebuit ssal gäseasa alt ecoudecit cel neasteptat pe care ti affám in corespondenta lui Malaspina, dincare rezultä cà aceasta märturisire de credintä si chemare in ajutor, netinutäin searnä la timpul ei, nu a fost totusi uitatä, ci folositä la primul prilej inapärarea marelui hatman Zamoyski, cind este intoarsä oarecum contra dom-nului. Nuntiul apostolic din Polonia, Malaspina, trimitind la Roma o darede seamä foarte amplä a discutiilor din senatul polon, privind actiunea luiZamoyski in Moldova, redatä in Hurmuzaki, XII, pp. 142-146, cu o datáaproximativä 1595, dupä octombrie" (i care pare sà fie aproape simul-tanä cu o scrisoare a aceluiasi atre nuntiul din Transilvania, datatä din 8noiembrie, referitoare la acelasi subiect, ibidem, pp. 160-162) dupä ceexpune criticile aduse de partida adversä cancelarului, apoi justificarea sade atre partizanii sài, i, in sfirsit, solutia pe muchie de gutit adoptatä desenat pentru a mentine trupele polone in Moldova, dar färá a se da o apro-bare formalä initiativei cancelarului, spre a nu implica pe rege in aceastächestiune adaugä la expunerea sa un fel de comentariu al säu, pledindtot teza acestuia, avind la bazä ideea c Sigismund nu ar fi fost si nu puteafi in stare sä apere el Moldova de turci si de tätari i s impiedice jonctiunealor, introducind rationamentul urmätor: Si daa se va adeveri cà forteleTransilvanului sint attt de slabe cum au fost descrise, si ed pe de alta. parteeste atit die putin intemeiata fi aFezatsii domina tia sa (imperio suo) asupracelor doua. Valahii, a,sa cum apare din relatia aceluia care a lost trimis decancelar la domnul vecin cu (contiguo al) Transilvanul, a card copie o tri-mit °data' cu acestea, a§a cum s-a mai arätat si pe rind (successivamente)de clue solii pe care acesti domni i-au trimis incoace atunci acel sere-nisim nu va trebui sà regrete prea mult ceea ce ti era cu neputinç sà psis-treze ..." Asadar, relatia lui Lubieniecki fäcea parte acum din piesele jus-tificative ale interventiei polone in Moldova! S-ar pärea chiar ca uncle ar-

IX

www.dacoromanica.ro

Page 11: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

gumente ale apgrgtorilor si din senat sg fi fost culese de aici: de exemplu,informatia avutg c Sigismund lgsase Dungrea fgrg apgrare, cg turcii au ve-nit cu mefteri lucratori cu &dui sa ridice o fortareatii in acea tara (veziCalatori, III, p. 499 unde este vorba de intentia de a fortifica orasul Bucu-resti, precum fi lafi). Este drept c aceastg relatie nu pare sg fi fost infg-tisatá in mod public in senat, ci probabil doar comunicatg confidential nun-tiului, si de asemenea c acesta s-a multumit sg o expedieze la Roma can-celariei papale, avind grijg sg nu scape nici un cuvint fatg de nuntiul de laAlba Iulia. Se Intelege deci cum a ajuns la Roma textul latin al acelei rela-tii pgstrate in Polonia in formg polona.

O singurg datg mai apare direct Mihai Viteazul la sfirsitul perioadeicuprinse in volumul III, al cgrui spatiu pare inchinat exclusiv lui Sigis-mund, i anume in raportul lui Giovanni Marini din 8 martie 1598, in carergzbate un zbucium mai chinuitor decit hotgrirea neclintitg mgrturisitá deel in ajunul supremei inclestgri cu dusmanul, cind cugetul su era impgcatcu sine, in linistea desngclejdei. Acuma insg existan mai multe cgi, dei telulránigsese acelasi. Ngimirea cazacilor de care se bucura i totodata setemea in nesiguranta sa de a primi banii pentru a-i plgti, nu ar fi pututrgscoli ping intr-atita sufletul sgu, daca nu se punea si problema dramaticga alegerii intre doua reluarea luptei cu dusmanul sau impgcarea cu el.Dar si aceastg impgcare putea fi doar vremelnicg: o punte peste prgpastie,

apoi din nou libertatea de actiune pe singura cale ce il putea multumi.and Mihai Viteazul il lua de martor pe Giovanni, intrebind: Ce voi facePira bani pentru plata soldatilor? Am intrat in mare hora, fi altii stau inpace ... fi eu la toate trebuie sa fac fag cu miinile goale ... el se intrebape sine, neputindu-se hotgrt la pasul tot mai inevitabil. Turcii pe caredusese cu vorba cereau acum dovezi concrete. Din tabgra cresting nu soseaajutorul fággcluit. Pe lingg indolenta obisnuitg a Habsburgilor, manifestatgdin plin si in anul precedent (vezi relatia lui Lassota i Hödl din volumulde fafft), mai intervenea acum trial un factor de nesigurantg: incertitudineaasupra beneficiarului renunfirii lui Sigismund. Incertitudine care oprea in loctotul, dar nu putea opri in loc pe turci. La 16 martie pleca Giovanni sprecurte si domnul rgininea in fa:ca problennei acute ce trebuia neapgrat rezol-vatg. Cum a rezolvat-o, a declarat chiar el in cursul discutiilor purtate laTirgoviste cu comisarii habsburgici in iunie 1598.

Aceste negocien, destul de laborioase 6 precedate de mai multe ami-ngri, i chiar de un fel de refuz de a purcede la jurgmint ping nu s-ar in-stala arhiducele Maximilian in Transilvania, nu au fost urmgrite exhaustivping acum. In general, istoricii stilt dispusi a crede c venirea comisarilorfusese asteptatg cu nergbdare de domn i c toatg zábava li se datora lor.Totodata se considerg c realizarea majorg obtinutg 'in acea intrevedere afost jurgmintul domnului. In realitate, lucrul a fost mult mai putin simplu,

www.dacoromanica.ro

Page 12: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

si in general destul de diferit de ce se crede. Dintre cei trei comisan i venitila Alba Iulia ca sä preia principatul in numele impäratului: un prelat, unconsilier si totodatä un istoric de valoare si un jurist, fost ambasador laPoartä si socotit un fel de expert in chestiunile avind vreo legäturä. cusud-estul Europei, acesta din urmä era cel ce lua hotäririle si cadea direc-tivele. Aproape indatä dupä substituirea oficiará a Casei de Austria In dreptu-rile lui Sigismund, doctorul Pezzen a trimis pe plätitorul din 1597, HansHödl, la domnul roman, la Tirsoviste, sä-1 pofteascä la Brasov, pentru de-punerea jurämintului de credinta catre notd stäpin al Transilvaniei i el in-susi s-a Indreptat intr-acolo. Dar dupä cinci zile de asteptare, in care timpa mai trimis pe judele Brasovului si pe sibianul Schonkabonk, a apärut, insfirsit, Hödl, cu vestea cä domnul nu poate veni in urma unui accident devinätoare care it tintuieste pe loc. Odatä cu el a venit si Radu Buzescu,desigur ales anume pentru inclinarea sa fa tä de lumea apuseanä, §i, tndeo-sebi, de imperiali. Lucrul devine insä mai ciudat, chid a doua zi sosqte §imarele logofát Teodosie Rudeanul, care se va aráta in mod constant maiputin dispus sä. se inchine in fata Apusului. Nu putem sti ce rol au avutacqti sfetnici, dacä au fost trimisi impreunä. si numai din intimplare au so-.sit unul in urma altuia sau dacä expedierea logoatului insemna un reviri-ment sau o corectare a unor instructiuni initiate date lui Radu Buzescu. Dinraportul lui Pezzen rezultä cá logofátul a fost acela care a vorbit cu el innumele domnului. Din cele ce au urmat si din citeva cuvinte ale logorátuluise poate trage concluzia cä, in realitate, domnul nu voia sä vinä la Brawv.Totusi, cu citeva zile inainte de aparitia lui Hödl, Mihai ii scrisese lui Gio-vanni de'Marini Poli, sau Giva, intrebindu-I ce se ande de venirea cornisa-rilor §i daa este nevoie sä. meargä el la ei? Scrisoarea fusese inaintatä decomisan i adresantului. Este probabil a domnul astepta räspunsul si a invi-tatia lui Pezzen 1-a surprins inainte de a se fi hotärit in vreun sens sau un altul.Dealtminteri, logorátul, poftindu-1 pe comisar in Tara Romaneasa §i expli-dud nevenirea domnului prin accidentul suferit de el, are grijä sä dea a seintelege a aceasta ar mai putea fi datorat i unei netncrederi firesti Inurma experientelor din trecut, iar lámuririle privind lipsa de timp a domnu-lui pinä dupä data de 15 mai atenueazä mutt efectul chemärii atit de stä-ruitoare, din partea sa. Se observä csá subiectele atinse de logofát la Brgov,adicä procedeele lui Sigismund si plata tributului vor fi subliniate i dedomn la Tirgoviste. Deci atitudinea logoatului oglindeste dispozitia dom-nului. Mai apare si un amänunt destul de curios. Invitatia fäcutä lui Pezzenprecizeazä a domnul il asteaptä. la Bucure,sti, dei se spusese a in drumulde la Bucuresti spre Tirgoviste s-ar fi inräutätit starea lui. Deci plecase dinBucuresti (?). Mirat peste mäsurä de faytul cä nu fusese asteptat, ci, dimpo-trivá, el it asteptase pe domn, si inca zadarnic, in ciuda stäruintelor saleatre el de a veni oricum, in once stare, chiar holnav §i beteag, mäcar Ora

XI

www.dacoromanica.ro

Page 13: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la hotar, Pezzen se face a cintäri motivele pro 0 contra unei acceptári a in-vitatiei in Tara Romaneascä. El nu ar putea face acest gest färä asentimen-tul prealabil al stäpinilor sai, apoi ar pierde si prea mult timp dupä cele 5zile irosite la Brasov, in sfirsit, acoliii si in aceastä cálätorie, PancratiuSennyei i Moise Székely 1-au convins sä se lase de acest end, pe care poate

nici nu-1 avusese in realitate. Cu atit mai mult cu cit acea impäcare cuturcii si plata tributului trezeau, probabil, vii aprehensiuni intr-un spiritattt de bänuitor. Asadar, comisarul, socotind cä a fácut prea destul i asa,i-a numit pe Hödl, Hirschel i Schonkabonk subdelegati ai si i le-a in-credintat formula jurämintului spre a o infätisa domnului si a o trimiteinapoi iseálitä. de el! lar el insusi s-a dus sä. raporteze personal despre toateacestea la Praga. Rämineau la Alba Iulia ceilalti doi comisan, episcopulSzuhay i consilierul Nicolaie Istvánffy pe ling`á arhiducesa Maria Cristier-na, aflatä deocamdatä in fruntea principatului pia la venirea, atit de ilu-zorie a arhiducelui Maximilian. Dar la 2 mai, cei doi comisan i raporteazäei au primit scrisori de la domn, care pofteste pe un comisar, de preferintä:Pezzen, s vinä. la Tirgoviste, fixind si data la 20 mai. Si iaräsi, intr-un moddestul de curios, aceastä chemare pare infirmatä de un ráspuns pe care 1-arfi dat domnul judelui de Brasov, Hirschel, cäruia i-a räspuns in scrisa nu este absolut obligatoriu ca el sä depunä jurämintul de credintä chiaracum, la moment (nunc), intrucit nu a venit incä arhiducele in Transilvaniasä se aseze in domnie [si o va putea face atuncil. Dar el, chiar färä deaceasta, ti va mentine si de acum inainte legämintul säu cu crestinii. Cumse impaa aceste contradictii reale sou aparente? Judele Hirschel accentueazáin scrisoarea sa faptul c domnul i-a scris lui, 0 nu comisarilor. Am crede

dintre subdelegatii" instituiti de Pezzen, Hirschel era cel mai cu greu-tate in virtutea magistraturii sale, si deci el era cel mai indicat sä asumeaceastä misiune. Este probabil cl si el, la rindul su, a gäsit mai simplu sanu meargä la domn, ci sä-i trimitä si el formula de jurämint. Procedeul pu-tea pärea jignitor i prima oarä, venind de la Pezzen. Cu atit mai inaccep-tabil era in forma aceasta. Un jurämint era o solemnitate, un legänaint lacare participau i toti dregkorii i intreaga curte. Era un act domnesc, lacare se asocia divinitatea. El trebuia insotit de conditii si de garantii,vreme ce formula seacä trimisä prin interpusi, färä o prealabilä discutie, eraca o poruna fára* drept de räspuns i poate chiar intocmitä dupa modelulformulei lui Sigismund? Si ce sens avea tot zorul acesta, semänind a ordinultimativ? Numai asa se explica de ce acest räspuns al domnului a fost datlui Hirschel si nu altcuiva. Asada", o data' respinsä formula prefabricatä,räminea deschisä calea discutiilor. Dar nu se mai ande nimic despre fixareaunei noi intilniri pinä la ivirea unui element nou: inapoierea soliei trimisela tätari incä din iarnä, cu imputerniciti de ai acestora pentru tratarea unuiacord cu principele Transilvaniei i domnul roman. Mihai anunfal venirea

XII

www.dacoromanica.ro

Page 14: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

lor si trimite, totodatg, si scrisorile solilor: Bernárdfy si Gheorghe Rácz. Secerca un rgspuns imediat. Hanul avea nevoie de bani chiar atunci, pentrua trata cu turcii rgscumpgrarea de la ei a unui frate mai mic, tinut deacestia in rezervg ca o amenintare dacá hanul s-ar abate de la credinta safa tg de sultan. Putea oricind fi repetatg inlocuirea lui, ca acea atit de re-centg cu celglalt frate Feth Ghirai, pe care o lichidase in anul precedent,cu mgcelul acestuia, bineinteles. Obiectul soliei trimise la han in iarng fuseseacela de a-i cere si mijloceascg pacea intre Sigismund si turci, cu obtinereade la ei a restituirii cetgtilor Gyula si Timisoara. Acuma, desigur, urma sà:i se cearg un altfel de serviciu. Solii tgtari aflaserá doar pe drum de renun-;area lui Sigismund si vruseserg sg se intoara la ei, socotindu-se oarecuminselati. Numai cu mari persuasiuni putuserá fi adusi sg-si continue cálgtoria.Acuma ei asteptau rgspunsul la cererea lor de bani si ofertele lor de servi-cii. Solul lor era imputernicit sg declare a once invoialg va incheia Mihai,ca din partea hanului, va fi prirnitá de acesta intocmai. La auzul acestorvesti, comisarii ies din ritmul lor obisnuit si hotgrgsc, impotriva obiectillormultiple ale Consiliului principatului, sg meargg chiar de indatg la Tirgo-viste amindoi, intrucit era o misiune gravg si chiar primejdioasg (fiindvorba de bani!). Arhiducesa se va descurca singurg in lipsa lor si a Megdoi membri din Consiliu, Pancratiu Sennyei si Gaspar Kornis, cu leggturimai vechi cu cei din Tara Româneascg si. cunoscgtori, desigur, ai limbii. Eirefac drumul lui Pezzen la Brasov si de aici trec mai departe. Pe drum levine rgspunsul lui Ieremia Movilg cgruia ii trimiseserg prin Kornis, careavea paza frontierei spre Moldova, o invitatie sg. adere la tabgra cresting.Rgspunsul plin de asigurgri de buravointg si devotament se mentinea in ca-drul generalitgtilor. Dupa opinia comisarului Stefan Szuhay, el fusese re-dactat sub inspiratia lui Zamoyski sau chiar dictat de acesta. Domnul Mol-dovei isi continua politica sa de captare a bungvointei papei si impára-tului, fárg insg a-si periclita situatia intemeiatg pe sprijinul polon si acceptareasa din partea turcilor. In conjunctura creatg de trecerea Transilvaniei asu-pra arbiducelui Maximilian, Moldova cgpgta o importantg deosebitg. Polo-nia era hotgrit nemultumitá de instalarea atit de aproape de ea a fostuluicandidat la tronul polon, care fusese chiar ales de o fractiune a nobilimii siapoi constrins de Zamoyski, prin forta armelor, sá. se retragg din tal. Arhi-ducele, fácut atunci prizonier o datg cu Lassota (vezi biografia in volumulde fatá). fusese silit sá renunte la pretentiile sale prin tratatul de la Bedzin.Dar el hi pgstrase titlul regal si refuzase ping atunci sg confirme tratatul.Se intrevedea ca in curind va prelua, ca rege al Ungariei imperiale, condu-cerea acestei fári, sporite din nou cu Transilvania si acest lucru putea fiinatisat ca primejdios. Partida lui Zamoyski era gata sg caute a impiedicape orice cgi intrarea lui Maximilian in Transilvania. Cancelarul insusi,reluind planul din 1595, sprijinea cu tot dinadinsul preggtirile Báthoresti-

XIII

www.dacoromanica.ro

Page 15: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

lor, hotariti sá opreasca cu forta alienarea unui bun pe care 11 socoteau dedrept al lor. Se auzea ca trecusera in Moldova 6 naimeau acolo mercenari,pentru o expeditie pornind din aceasta Tara si strabatind prin secuimepe care si-o credeau favorabilá Ora in mima Transilvaniei. De aceea, ointelegere cu Ieremia parea foarte necesará diplomatiei habsburgice. Dar eraprea evidenta absurditatea unei atare sperante, pentru ca sa poatä. inselabunul-simt al celor ce vedeau realitatea palpabila din jur, si nu combinatiilede cancelarie ale mandarinilor de la Praga. Comisarul Szuhay era dinaintecistigat de ideea unei neutralizari a lui Ieremia prin Mihai, pe care o ex-punea arhiducelui, adaugind totusi a va urma intocmai instructiunile primite,de a frina once actiune a lui in sensul acesta, a¡farä daca ea va fi poruncitaexpres de imparat.

Venind deci in Tara Romaneasca, cei doi comisan i erau preocupati atitde jurámtntul domnului, cit de celelalte probleme in curs: intelegerea cuhanul si stabilirea unui fel de gentlmens' agreement cu Ieremia. Cea maiimportanta din toate pare sa fi fost, in ochii lor, tranzactia cu hanul. I se'va cere, contra plata, o serie intreaga de servicii insirate in ordine descen-denta, de la invitatia total a de a se altura creginilor pia la rugaminteamodesta de a jefui cu masura, pentru ca aceste devastari sa fie suportabile(vezi mai jos, raportul din Tirgoviste, n. 11). Captarea sub once forma ahanului nemultumit de sultan parea de mare prey, pentru ca toate victoriileturcilor fusesera datorate concursului tatarilor. Fa'rá acqtia, ei nu puteauface mare lucru. In raportul comisarilor, scris din Tirgov4te la 11 iunie(1598), negocierea cu tatarii ocupa locul principal. Dar cind s-a ajuns laargumentul suprem banii s-a ivit o dificultate. Comisarii adusesera . cevabani pentru plata trupelor, destul de putini (doar 10 000 de talen) si. cevaobiecte de argint i arme pentru a le darui tátarilor; mai adusesera de laBraw si vin de Malvasia, pentru a-i indulci si veseli (Cu mare succes, dealt-minteri), dar alti bani nu aveau la indemina. Domnul roman stia bine cahanul nu era om sa se multumeasca cu fa§aduieli. A oferit deci sá le facael rost de bani, imprumuttnd suma necesara (10 000 de talen) de la BrawIn numele su, incredintat ca ii va fi restituita la primul prilei. Dar comisariiinspaimtntati de datoria aceasta facuta de ei in numele imparatului la in-demnul lui Mihai gasesc 6 o portifa de scapare. Domnul care este decla-rat schimbator (varius) pentru ca ba vrea, ba nu vrea sa dea acei baniva fi bucuros (!) sa suporte 6 el o parte din aceasta cheltuiala (vezi relatialui Lassota pentru socotelile meschine din anul 1597). Raportul comisarilorii arata destul de timorati si in privinta acceptarii din panca lor a conditiiloracordului cu domnul. Ei se dezvinovatesc, repetind ca negocierile au fostfoarte laborioase §i au tinut aproape o saptamina, ca domnul, plingindu-sede cite a trebuit sa indure de la Sigismund, s-a lásat foarte greu, a ei auincheiat acordul in conditiile arátate in raport, ce ramtn valabile pentru

XIV

www.dacoromanica.ro

Page 16: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

anul . acela, urmind ca în anul urmgtor impgratul s facg altul dupg voiasal Din scrisorile lor rezult c in discutiile purtate s-au dezbg.tut dougprobleme: cea a quantumului aiutorului militar cerut de domn i cea a con-ditiilor jurgrnintului de credinta. S-ar pgrea a prima a fost cea mai anevo-ioasg, neggsindu-si rezolvarea decit dupg aproape o sgptgming de discutii,la 10 iunie, deci prelungindu-se i dupg depunerea solemng a jurgmintuluila 9 iunie, chid este de la sine inteles cg se ajunsese, in sfirsit, la o solutiesatisfäcgtoare cu privire la suzeranitatea habsburgicg. Se vede cg initiativain negocien i i-a apartinut tot timpul domnului i in privinta tratativelor cutgtarii, i in privinta celor doug probleme proprii. Comisarii sint scosi dinfggasul lor obisnuit de irnpetuozitatea lui, care nu vrea sä. scape clipa dinming si care desasoarg inaintea lor perspectiva unor actiuni mgrete, ce nupot insg fi traduse in fapt fárá bani i fgrg oameni. Fa; g de comisan, dom-nul nu se sfieste sg. declare cg prin nevenirea lui Maximilian, Transilvaniaeste fárg cap si expusg loviturilor dusmanilor. In ce il priveste, se aratg deo sin6eritate clocotitoare, amintind toate spolierile i jignirile din partea luiSigismund i infierind manevrele lui Ieremia, care nu inceta de a stirni peturci i poloni contra sa. Sigismund ft spoliase i cgutase impiedice de laonce faptg mgreatg. Si, in adevgr, in redarea campaniei crestine de la Du-ngre se poate vedea a el este confundat cu masa anonimg i cg nu este men-tionat decit de doug ori, in mod dojenitor. Prima oarg la Tirgoviste undemgsurile luate de el sint criticate de Piccolomini, doritor sg-si arate superio-ritatea teoreticg asupra metodelor practice folosite de localnici, pentru cala urmg sg se foloseascg tot un asemenea procedeu, sugerat de secui; a douaoarg, cind i se atribuie lui lipsa de aprovizionare care trebuia s justif icegraba inapoierii lui Sigismund dupg demonstratia de la Giurgiu. Dar mai

desigur, toate celelalte imprejurgri, unde ar fi trebuit lgsat a sengpusteascä. in felul su asupra dusmanului, in loc s asculte de hotgririabsurde, luate de niste consilii de rgzboi, in care se cerea doar pgrerea ma-rilor strategi stini, cu rezultate stranii. Ca, de pila in mutarea din loc ataberelor, o datg asezate, pentru a le pune la adgpostul unui eventual atacal dusmanilor din directia muntilor (!), adicg din Transilvania (!!). Apoi inzgbovirea peste misur i frinarea unei urmgriri a dusmanului in retra-gere, de teama unor stratageme ca cele scrise la carte. In sfirsit, i aici separe cg a fost propria inspiratie a lui Sigismund, pornirea tardivg in urmgrirepe drumuri ocolite, tele i desfundate, pe care se impotmoleau in noroaietunurile mai mari, pentru a nu fi simtit de dusman (!). Acesta a avut tottimpul sg-si treacg armata peste Dungre, nelgsind decit o parte din pradg6 din bietii romani tiriti in robie. Asupra acestora avea sg se exercite vi-tejia cruciatilor strgini, ucigindu-i In credinta c eiau turci! In dgrile deseamg ale actiunii de la Dungre se si mentioneazg faptul c ostasii (in ve-derea prgzii) s-au repezit cu totii, tntr-o splendidi insufletire, in ciuda or-

XV

www.dacoromanica.ro

Page 17: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dinelor primite. lar prada pe care nu o cáraserá turcii era acuma ctstiguleliberatorilor. Lupta din Tara Romaneasa ar fi putut fi o mare victorie,dacá turcii ar fi fost impiedicati de a trece Dunárea. Si acest lucru 1-ar fiincercat, desigur, Mihai. El amintea si. de gloria zadarnicá dupá care umblaprincipele (care ti atribula, de pildá, actiunea de la Cálugáreni!).

De aceea, gindind la toate acestea, se temuse sá nu se repete asemeneasituatii. Dar aceastá declaratie coincide intocmai cu cea a logoatului, laBrasov. 0 dovadá mai mult cá spusele acestuia nu fuseserá intimplátoare.De asemenea, domnul atinge in acelasi fel sit punctul relativ la trimitereadin partea sa a acelui avans din tribut, cit mai era Inca Sigismund principe(deci pe la sfirsitul lui martie probabil, dupá plecarea lui Giovanni de'Ma-rini Poli).

Chestiunea Moldovei este discutatá si ea, dar pártile rá.min pe pozitiilelor. Pentru Mihai, Moldova era locul de unde putea mai usor fi atacat decatre turci, tátari etc., iar Ieremia era dusmanul care ii asmutea asupra sa.Comisarii se tin insá de formula la care se opriserá venind in Tara Roma-neascá. Ieremia nu trebuie atacat decit numai atunci cind va porunci impá-ratul.

In zilele zit au stat comisarii in Tara Romaneascá, ei au fost dusi dedomn sá le arate frumusetile ei, dárnicia ei binecuvintatá si mostenirea strá-mosilor pástratá in manástirile ei mindre ca cea de la Are. Si ei se cutre-murau la gindul cá acest pámint ar putea fi cálcat si secatuit de tátari. Inraportul lor, ei redau, in mod transparent, declaratiile si argumentele sale,insotindu-le nu o datá, cu propria lor confirmare: El spune ... 4i esteadevárat ..." Ei acceptá, sub rezerva hotáririi impáratului, dublarea numá-rului de soldati plátiti de acesta, de la 5 000 la 10 000. Tot astfel se lasá.convinsi de domn sá pliteasel hanului cei 10 000 de talen i ceruti de acesta,pe care ei nu-i aveau si pe care ii trnprumutá Mihai la Brasov, spre a nucompromite tranzactia Cu tátarii. In privinta banilor pentru solda ostasi-lor, ei ii numárá cei 10 000 de talen, pe care i-au adus, dar ii fágáduiescajutoare mai substantiale, intructt au constatat nevoia absolutá (inevitabilem)de bani.

Printre rinduri se vede cá au fost cuceriti de cáldura si entuziasmul im-petuos al domnului, care desfásoará inaintea lor planurile márete ale uneiactiuni fulgerátoare contra turcilor si ti descarcá sufletul de tot clocotulsu nestápinit, cind este vorba de Sigismund care ii rápise Tara si de Iere-rnia care il denunta turcilor, si li se destáinuia arátind cum s-a strecurat 'hareispitele lui Zamoyski si Josica, si de ce a trebuit sá pláteascá tribut turcilor,neputindu-se bizui pe Sigismund. El le comunica ceva si din sentimentul suaproape religios pentru pámintul románesc, pentru frumusetea si bunátatealui. La sfirsitul raportului, ei subliniazá faptul cá la Craiova se si seceráorzul. Si ne gindim la cuvintele lui Mihai, din dramatica lui tntrevedere cu

XVI

www.dacoromanica.ro

Page 18: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Malaspina, in ajunul luptei de la elimbar, in care marturisea c lui ii ajungetara sa in care, duprz o sin gura ara tura. , daca' aruncai saminta, creFtea gnu!.

Acordul de la Tirgoviste nu a avut timpul s dea roade. La 20 augustse intorcea Sigismund, dispus sa-si reja locul de mai tnainte. Dar chiar pinaatunci s-au i ivit prilejuri de indoiala. Comisarii, abia plecati, scriu foartealarmati ca au auzit c hanul ar fi fost inlocuit i, bineinteles, ca ar fi ca-zut intreaga constructie a angajamentelor lui i s-ar fi pierdut banii! Domnuldezminte indata. acel zvon. Dar acum e rindul su sä. ceara. ajutor contraturcilor, care se aduna la Dunare. Asteapta bani i soldati, si nu poate in-telege tacerea comisarilor. Scrisoarea aceasta din Ploiesti, gresit data.ta inHurmuzaki, XII, drept din 6 iunie (!) 1598, este evident din 6 iulie. Cuacest prilej, domnul arata greutà.'tile ce le are de la ostasii unguri care hi facde cap, prada, refuz s asculte etc. Oprirea de catre oastea lui Ieremia acazacilor naimiti de domn 11 umple de indieare. Din nou propune alungarealui Ieremia si din nou i se pune in vedere sa se abtina. Dar orizontul se inse-nineaza. Se intorc i solii trimii s duca darul hanului, aducind cu ei pedelegatii acestuia. Atunci explodeaza insa ca o bomba vestea venirii neastep-tate a lui Sigismund, care anuleaza, de fapt, acordul de la Tirgoviste. Auzindde arestarea comisarilor, Mihai trimite la Sigismund, staruind pentru elibe-rarea lor. Acest moment a fost atins in notita biografica a lui Petru Armea-nul din volumul de fata. Mai tirziu, dud Mihai se va indrepta spre Praga,nempiavind pe seama sa decit mima sa neinfrinta, el va fi primit cu odemna cuviinta de episcopul Szuhay, amintindu-si de zilele de la Tirgoviste.

Tn cursul acelor discutii din iunie, in care domnul atacase deschischestiunile mai spinoase la care i s-ar fi putut aduce vreo vina, ca de pildacea a platii celor 5 000 de talen i catre turci, el a mai spus ca. a fost solicitatsi de p,oloni, i indeosebi de Zamoyski, cu indemnuri la defectiune (ceea cestim ca s-a incercat in septembrie 1597, fiind trimis in acest scop AndreiTaranowski, care a calatorit deghizat ca negustor, dupa afirmatia unuia dintrenuntii papali) si a mai adaugat ca a fost imboldit si de Josica, tinapartea la dobindirea principatului Transilvaniei. A Josika quo que stimula-tum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes foveat. Aceastafraza readuce in lumina discutiilor problema existentei intre Mihai Viteazul

Josica a unei intelegeri in vederea dobindirii principatului Transilvanieicu prilejul renuntarii iminente a lui Sigismund. Pe baza unei afirmatii frag-mentare si indoielnice din 27 mai 1597, s-a emis ideea c inca din 1597 arfi existat un plan indraznet: Sigismund Bathory sa abdlice in favoarea dom-nului roman # acesta sa' uneasca', sub sceptrul sau Ardealul, Tara Roma-neasca chiar Bulgaria ce urma sa se rascoale sub conducerea lui (P. P.Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 155). N. Iorga in lstoria Rornanilor,V, p. 320 se refera si el la acelasi izvor, cind spune: Sigismondo dellaTorre credea ceea ce era desigur o inchipuire... in posibilita-

XVII

www.dacoromanica.ro

Page 19: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tea unei succesiuni, dorite de printul insufi, a lui Mihai nteles cu fosica . ..de multa' vreme stapinul de fapt al provinciei . .."

Márturia este scoasá dintr-un rezumar alcátuit la Roma, al unei scrisoritrimise de contele Sigismondo della Torre cardinalului Cinzio. Contele erasosit de foarte curind in Transilvania i era profund necunoscátor al reari-tátilor permanente din tará. El fusese trimis de arhiducesa mamá' ca a ve-gheze asupra principesei Transilvaniei, Maria Cristierna. Om foarte cumse-cade, el era departe de a avea o minte ascutitá. Autorul rezumatului il nu-mege doar persona molto principale. Iatá ce declará: A auzit de la cance-lar (= Josica) cum cá voievodul Tárii Romanqti ar putea sá. trateze cu prin-cipele ca sá ráminá la cirma Transilvaniei, intrucit principele e hotárit sá oparáseascá" (Che ha inteso dal Cancellario che il V aivoda di Valachia potriatrattare col principe di restare al governo della Transilvania poiché il prin-cipe è risoluto di volerla abandonare). Urmeazá date destul de inexacte:Voievodul este rudá cu cancelarul (!) §i este ocrotit §i. ajutat de el (!)"(Tara este bogatá, are ocne de sare ... etc.) ... Cancelarul trateazá chestiu-nea bulgarilor cu voievodul, fárà ca principele sá. vadá (?) (se rimpacci), cátoate acestea stilt pretexte avind de scop sá-1 atragá in Transilvania §i carudá a sa.

Nuntiul papal de la Praga, Spinelli, succesorul lui Speciano, primindacel rezumat, declará cá se simte foarte tulburat, dar nu crede nimic din totce se spune despre cuvintele rostite de cancelar. De fapt, in scrisoare apar oserie de nepotriviri: Mihai Viteazul a fost o singurá data in Transilvania, lasfirsitul anului 1596, eind Josica a cáutat sá lege prietenie cu el i s-a vor-bit, in mod destul de neprecis, de un proiect de incuscrire. Nu putea fi vorbade a-1 atrage in Transilvania sub pretexte diferite. Proiectul organizárii uneimiKári a bulgarilor nu era un pretext §i nu se a5teptau decit imprejurári fa-vorabile §i mijloace indestulá.toare pentru infáptuirea sa. Dar care ar fi fostmotivul unei asemenea comunicári a cancelarului cátre della Torre? CáciJosica nu fácea nimic fárá vreun interes. Lucrul s-ar putea explica poateprintr-o confuzie destul de fireascá. S-a vázut (vezi Calgtori, III, relatiilelui Visconti §i Carrillo, unde este discutatá prábu§irea cancelarului) cá ideealui era sá. fie numit voievod al Transilvaniei, profitind de ambiguitatea aces-tui termen, care inainte de Mohács desemna pe un dregátor al regelui, numitde el in aceastá dregátorie ce putea oricind fi inlocuitá prin alta, iar dupáaceea a cápátat un sens echivalent oarecum celui de principe. Josica incercape aceastá cale a echivocului sá. fie acceptat de impárat ca voievod-dregátor,urmind, bineinteles, ca ináuntru, el sá-i dea sensul su major. S-ar putea decica sá fi fost vorba de ráminerea la cirmá a unui asemenea voievod, pe caredella Torre, necunoscind existenta acestui dregátor de odinioará, 1-a confun-dat cu voievodul Tárii Romane§ti. Pare mai putin probabilá interpretarea insensul unei interventii a domnului roman in favoarea lui Josica, ca sá rá-

XVIII

www.dacoromanica.ro

Page 20: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

miná la cirma statului, cáci raporturile dintre domn si principe nu erau denatura a face plauzibilá o atare interpretare. In nici un caz nu putea fivorba de o propunere consistentá asupra cáreia nuntiul nu ar fi putut päistratácerea. In conduzie, intreaga constructie ipoteticá are la bazá un sin gur text,aflat in redare indirectá, datorat unui nou venit, neintrodus in realitátileTransilvaniei. Interpretarea data frazei oarecum ambigue nu a gásit crezarela nuntiul Spinelli si este in contradictie si cu declaratia lui Mihai la Tisr-goviste, rostitá fá."tis chiar de el, si cu afirmatia ce i-a fost atribuitá In cursulprocesului lui Josica, cum cá acesta astepta de la el sa-1 impiedice cu armelepe Maximilian de a pátrunde in Transilvania. Care ar fi putut fi interesulpentru cancelar sä.-si ridice in cap un stápin ca Mihai, dupá ce fusese, dupápropria sa spusä., mai mult ca un principe"? Si ce rost avea o asemeneacomunicare fácutá unui credincios al Habsburgilor? Pe citá vreme solutiainstituirii unui voievod al Transilvaniei ca mare dregátor aproape autonom,supus impáratului in calitatea acestuia de rege al Ungariei, se potriveste per-fect cu propunerea, oarecum impersonal á facutá de el lui Visconti, pentruca acesta sá o aducá la cunostinta impáratului (vezi Ceirittori, III, biogra-fia lui Visconti). Si atunci se Intelege de ce se adreseazá acuma lui dellaTorre, omul Habsburgilor. Trebuie subliniat cá celelalte informatii referi-toare la cancelar, din scrisoarea lui della Torre, nu aveau aceeasi importan;,fiind culese de la unii si de la altii. 0 parte a putut proveni chiar de lanuntiul Visconti care, intr-o scrisoare a sa din 20 mai, pomeneste mai pelarg de Josica si mentioneazá o convorbire avutá cu contele della Torre.

Am stáruit mai mult asupra unor probleme intilnite in cale sau le-gate de uncle puncte commie ale volumelor III si IV, pentru cá ele apáreauintr-o luminä. nouá fa tá de trecut, fie prin descoperirea unui element neob-servat ptná acum (de pildá, folosirea relatiei lui Lubieniecki de catre Za-moyski si Malaspina), fie prin elucidarea mai completá a imprejurárilor pre-mergátoare (de pildä., In legáturá cu venirea comisarilor Szuhay sit Istvánffyla Tirgoviste), fie prin confruntarea si analiza criticá a márturiei in cauzI(declaratia lui Sig. della Torre). Am Infátisat, de asemenea, intr-o viziunede ansamblu, unele constatári si conduzii enuntate separat si partial in cor-pul volumului III, dar care trebuiau aduse in centrul atentiei si luminatemai deplin pentru a se putea urmári inlántuirea elementelor acelea cu mate-rialul din volumul acesta, de exemplu, asa-zisa conspiratie din 1594 in le-gátura cu teama de Báthoresti, sau fazele premergátoare tratatului" din1595, cu discutiile de la Tirgoviste. Semnalám, in treacát, interesul scrisoriilui Carlo Magno din septembrie 1596 (din volumul de fatá) pentru tritregi-rea materialului referitor la Paolo Giorgi si la problema bulgarilor (din vo-lumul IH). Cu Aloisio Radibrat din volumul nostru, situatia este mai com-plicatá. El apartine cronologic volumului actual, dar are tangente cu Gio-

XIX

www.dacoromanica.ro

Page 21: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vanni de'Marini Poli, a arui umbrä se intinde, in realitate, asupra ambelorvolume, dar care a fost cuprins in intregime in volumul III.

Trecem acum la o scurtä prezentare a compunerii volumului, subliniinddoar anume träsäturi sau aspecte mai deosebite, gel a ne tine de lista corn-plea a märturiilor, datä in tabla de materii.

Textele din volumul de fatä, care apar grupate obiectiv in ordine ero-nologicä, pästreazä totusi un fel de ierarhie a lor, care variazä si depindefie de natura märturiei, fie de personalitatea autorului ei, sau de imprejurä-rile deosebite de care se leagä. La unele se mai adaugä si elemente exterioare:de pildä, la loan Darahi, cauzele care au determinat infiriparea mai intli araportului lung, trimis de cornisarul imperial Ungnad lui Barvitius, apoi araportului scurt, pe care l-a scris, desprinzind (cu oarecare modifican) dinraportul lung, partea privitoare la lupta de la Selimbär, pe care avea sä odescrie prin viu grai aceluiasi Barvitius, de astä dat:i la recomandarea 'tole-gului antitetic al lui Ungnad, comandantul ceatii Satu Mare, Mihai Szé-kely. Aceastä descriere avea de scop documentarea directä a acelui secretarimperial, singurä in mäsurä sä neutralizeze tonele de rapoarte scrise cu pa-timä de Ungnad. Rapoarte considerate comune, dar in care, din cind in eind,citeva rinduri strecurate de Székely, prin torentul caligrafic al colegului säu,fixau pozitia sa perfect opus ä aceleia a scriitorului zelos, ale arui rapoarteprea copioase umpleau de despenare pe impärat, care 'hi promitea sä sescape de el ctt mai curind. Textul lui Darahi, adesea obscur si cu referiri laintimpläri si fapte mai putin cunoscute, a cerut un efort deosebit, rásplätitde concluziile ce au putut fi trase. Pe lingä cele dota rapoarte, i-am atri-buit si raportul anonim din Moldova, pe baza dovezilor discutate in notitaintroductivä. I-am asociat si textul descriind primirea ceausului la Brasov,care ar putea si-i apartinä tot lui.

Scrisoarea lui Valentin Walawski, adresatä lui Andrei Taranowski, aresi ea o poveste, cäci servea un indoit scop: transmiterea poftelii lui Mihaicätre acest unchi al lui, care era asteptat cu neräbdare, si trimiterea uneiinvitatii generale cäzäcimii din Polonia, sä vinä cit de multi in slujba doan-nului care II pretuieste si nu stie cum sä-i mai räspläteascä. Notita biograficäa lui Germanico Malaspina reprezintä trecerea in revistä a corespondenteisale din Varsovia din 1595 pidá la cvasinunviatura sa din Transilvania, in-cheiaa prin tnfringerea cardinalului Báthory. Se evidentiazá", atitudinea sa Inchestiunea interventiei lui Zamoyski In Moldova si, hi general, a felului incare considerä pozitia ambelor .06 romane fatä de Polonia. Totodatä, uneleticuri de &dire si de exprimare, observate in aceastä faz, explica felul sude a proceda din timpul misiunii sale in Transilvania, in vara si toamna anu-lui 1599. Färä a mai vorbi de nesinceritatea sa care rämine constantä. Pre-zerça aproape continuä a lui Carlo Magno, oarecum la marginea evenimen-telor, inceptnd incä din toamna dramatia a anului 1594 si mentinindu-se

XX

www.dacoromanica.ro

Page 22: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

indirect, chiar in vremea lui Radu Serban, are un moment culminant la in-ceputul anului 1600, dud cauta sä: stabileascä impreunä cu domnul lista do-rintelor acestuia, pe care sä o ducä la impärat. Este vestitul text purtind In-semnarea de mina domnului: Ce au adus Carlo Mango" Acest om decurte, amabil i indatoritor, care stia sä se facä pacut tuturor i s tratezecu tot tactul necesar i cu zimbetul pe buze suprimarea unor yersoane inde-zirabile si al cärui rost fusese de multe, de prea multe ori sa roage pe celspre care era trimis s aiba putin`ci r'iibdare, ii descoperä deodatá talente dediplomat, in sensul c aflä cum trebuie imbunat domnul si cum poate fiabátutá furtuna de care tremurau cei din jurul domnului. Venirea lui, inniste conditii extrem de nefavorabile, a determinat totusi o inseninare, cácia reusit s creeze un climat de intelegere. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnuldevine prietenos, comunicativ, se destäinuie, îi aratä gindul. Zidul carepärea cä. se ridicä intre domn i reprezentantii impäratului a fost dat de oparte pentru o clip. Formula salvatoare 'rea cä a fost gäsitä. Domnulintr-o pornire generoasä renuntä la cererile sale trimise prin solii si oficialisi se pleacá dorintelor" impäratului. Si Carlo Magno pornea spre curte cupunctele rezumind aceste dorinte". Era un fel de magie, chiar &a' ulteriorMihai, rázgindindu-se oarecum le scria solilor sä. vadä: ei cum e mai bine si careconditii ii sint mai favorabile, pe acelea a le mentinä. Dar totul se tulburáciteva zile dupä aceea, chid soseste räspunsul dat de impärat soliei oficialea domnului, a cärui indignare se revarsä clocotitoare impotriva Impáratuluisi a agentilor acestuia care I-au inselat: Giva, Carlo Magno, si chiar comi-sarii. Totusi in martie este iaräsi vorba s meargá C. Magno in Transilvaniaimpreunä cu Pezzen i Cu contele Isolano. Magno isi mentine punctul sude vedere în favoarea domnului. Cit despre propunerile care nu apucaserá.

soseascá la curte inainte de concedierea solilor, mai ráminea o sperantäneprecisác ar putea totusi s aibä un rezultat. Dar la Alba Iulia, Ung-nad,iscodindu-1 pe vistierul Stoica, obtine o versiune sirbeasc5." a textului ro-manesc, pe care o studiaiä cu patimá, relevind triumfátor declaratiile vistie-rului, cä punctele sint asemenea cu cele din cererile solilor oficiali! Lucrulse explicä, dacä Tinem seama de faptul ea' o bunä parte din text cuprinderaspunsurile" pe care le adusese Petru Armeanul de la Pilsen. Dei el nuavusese calitatea s trateze in numele domnului, el s-a tutors cu acele räs-punsuri" primite de bune de acesta. Pe baza lor, socotindu-le ca emanindchiar de la impärat, a fost intocmit textul nou, inglobtrid i punctele for-mulate de Carlo Magno, care nici el nu avea vreo calitate de a trata. Darmisiunea lui Carlo Magno din 1600 la Mihai Viteazul nu poate fi inteleasäfäcfnd abstractie de cea paralelä a comisarilor David Ungnad i MihaiSzékely, trimisi tot atunci in Transilvania pentru a rámine pe 1410 domn11'r5. a-I pierde din ochi. Acesti comisan i apar In repetate rinduri in cuprin-sul volumului de fatä, in textele lui Carlo Magno si Malaspina, in biogra-

XXI

www.dacoromanica.ro

Page 23: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fiile acestora precum si ale lui Darahi si Petru Armeanul. Va trebui deci sifie vorba si de ei, dei rapoartele lor nu au putut fi incluse din cauza uneiprea mari abundente, precum si a caracterului lor continuu. Ele inatiseazäadesea scene si portrete prinse in fugä, care meritä sä fie scoase din masaamorrá a vorbsáriei inutile. Unele din ele au fost redate de N. Iorga cu totrelieful in lstoria lui Mihai Viteazul, unde pot fi gásite desprinse de con-textul lor confuz, si minunat täilmkite. Nu putem decit sä trimitem la ele, pentrucompletarea m`árturiilor acestui volum. Va fi insä vorba de comisarii insisi,nu numai ca autori ai unor dsári de seam5. adesea pärtinitoare si deformate

dar intotdeauna revelatoare pentru momentul respectiv ci si saumai bine zis si mai ales ca factori activi in acel joc de umbeá si luminäal lui Mihai Viteazul. La 6 decembrie imp.áratul iseálea in acelasi timp scri-soarea credentialä pentru Carlo Magno si ordinul catre Ungnad si Székelyde a pleca neintirziat la voievodul Mihai in Transilvania, instructiunile loravind a fi aduse de Carlo Magno.

Dintre cei doi comisan, Ungnad mai fusese la Mihai dupá. intrareaacestuia in Transilvania. Neasteptind porunca impálratului (care poareá datamai tirzie de 17 noiembrie 1599, Hurmuzaki, XII, 506) sau instructiunilecare id cereau sä-. meargä in Transilvania sä vadä ce se face contra factiu-nii Báthory", si s.4 afle de la domn ce a promis acesta, in numele impära-tului, secuilor si sasilor si apoi sä raporteze despre situatie el se grälisespre hotarul Transilvaniei cam odata cu Mihai Székely, care se ducea säocupe cetatea Chioar In numele imp`áratului (pe care insá' au ocupat-o tru-pele dornnului). La 6 noiembrie el intilneste la Tasnad pe trimisii dintii aidomnului eátre impärat, in frunte cu Petru Armeanul, mergind sä-i ves-teascä victoria asupra cardinalului (Hurmuzaki, 111, pp. 348-349). Ulte-rior, el dä de Basta, care voise sä" intre in Transilvania, dar fusese oprit deihai. Spre necazul acestuia el trece la Alba Iulia, unde este bine primit dedomn si ospátat in toat`á legea, la o masa de la care au trebuit sá fie cu to-tii dusi acasä pe sus. A doua zi, el ii. dáruieste lui Mihai propriul sáiu me-dalion de aur cu rubine (Goldpfennig) si primeste, in schimb, un covor siprobabil un sal turcesc, pe care 11 numeste dup`á aceea eine alte Bettdecke".El ar fi vrut sä r5.minsá in Transilvania si sä ja parte, poate chiar sál prezi-deze dieta convocaa de Mihai. Dar acesta are grijä ssá-1 expedieze odatl cuMalaspina si cu Forgacs (venit sà spioneze pe seama lui Basta) inainte dedeschiderea dietei. Ei se opresc la Basta, la castelul din Sirrgeu al Báthores-tilor unde se instalase acesta, si acolo ja si Ungnad parte la discutiile sol-date cu redactarea unor scrisori si rapoarte denuntind intentiile si actiuniledomnului. Cu acest prilej se produce un inceput de ceartä.' intre Ungnad siBasta, din care va iesi conflictul 0.strat in nenumárate scrisori si reclama-tii ale ambilor, adresindu-se, in sfirsit, Ora si impä'ratului. Este vorba dezvonul riispindit la Alba Iulia 6. Basta ar fi fost mituit de cardinal, men-

XXII

www.dacoromanica.ro

Page 24: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vionat de Ungnad la $imleu, intr-un moment chid stava alquanto allegroatribuit de Basta chiar lui Ungnad. at despre Mihai Székely, comandan-

tul cetátii Satu Mare, acesta, n ciuda faptului c fusese impiedicat sá ocupepentru impárat cetatea Chioar, nutrea sentimentele cele mai favorabile pentrudorm, si if1(1 de mai inainte. In anul precedent, el prezidase curtea de ju-decatá instituitá la Satu Mare, care l-a judecat pe Josica dupá instructiunile adusede la Praga de Giva, si a dat i ordinul de executie neinttrziatá, tot din indem-nul acestuia, pentru a scuti, chipurile, pe impárat de neplácerea de a res-pin ge cererea de gratiere a fostului cancelar al Transilvaniei. In cursul proce-sului in care Giva il amestecase din proprie ini;iativ i fárá prea multescrupuie si pe domn ca martor al acuzárii, M. Székely a intervenit de maimulte ori, in stilul su caracteristic, cu cite o nota admirativá la adresadomnului. In iulie 1599, nu stim pe ce cale, acesta i s-a adresat lui, cerin-du-i trimit un tálmaci de incredere, putind face si slujba de secretar pen-tru limba maghiará (si limba latiná) i Székely i l-a trimis pe nemesul I. Da-rahi, care era din districtul cetátii Satu Mare si vorbea, fr mndoia1, i ro-maneste. Misiunea urgentá a lui Carlo Magno si a celor doi comisan i impro-vizati ad-hoc se datora unor stiri alarmante si in buná parte denunTurilorde la imleu, trimise independent unele de altele prin cureni deose14. Ele au de-terminat noul plan de actiune al lui Pezzen: oprirea banilor datorati lui Mi-hai Odd' la dovada cedárii de fapt a Transilvaniei (Hurmuzaki, XII, 535din 7 decembrie 1599). Dupá bucuria pentru victorie umbritá apoi de indo-ielile datorate tácerii ce a urmat, sosirea lui Petru Armeanul, cu trofeele in-chinate impáratului, adusese din nou un sentiment de liniste. Cele 12 punctetrimise de domn, constind din cereri i intrebári, erau de natura a o confirma.Dar dupà slobozirea soliei lui Petru, acuzatiile pornite din preajma luiBasta, pe diferite cái, si-au produs efectul dorit. Cum printre cererile adusede Petru erau douá care puteau fi folosite, s-a dispus trimiterea celor doicomisan i ca sfátuitori ai domnului, conform cu cererea exprimatá de sol innumele stápinului sáti. Cum se mai cerca i trimiterea de trupe germane sauungai e din afara Transilvaniei, pentru a lua in primire cetátile ocupate deo-camdatá de romani, comisarii trebuiau sà obtiná de la domn implinireaacestui lucru, ingrijindu-se totodatá din partea lor de aducerea i instalareanoilor garnizoane. Instructiunile trimise prevedeau sosirea lor cit mai grab-nicá la Alba Iulia, prezenta ion continuá pe 1110 domn, strecurarea cu multtact a unor indemnuri spontane" sá nu mai daruiascá posesiuni in Transil-vania, i aflarea in mare tainá a valorii sumelor sau obiectelor capturate deel din tezaurul lui Andrei si Sigismund Báthory. lar Carlo Magno, care leaducea instructiunile amintite, trebuia sá-si urmeze drumul ptná la Mihai,avind a raporta indatá despre dispozitiile lui i despre situatia din tail.Piná la primirea asigurárii neindoioase din partea lui Carlo cá au fost pre-date cetátile, erau sistate toate trimiterile de bani sau de daruri cátre domn.

XXIII

www.dacoromanica.ro

Page 25: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Dar acest amänunt esential nu i-a fost comunicat nici lui, nici comisarilorde catre Pezzen, care abia dupä trei säptämini isi explica intentille (deatunci) intr-o scrisoare catre Barvitius (scrisoare din 3 ianuarie, Hurmuzaki,XII, 580). In felul acesta se creeazä un cerc vicios. Neprimirea de catrePetru Armeanul, sosit la Satu Mare, a banilor fälgäduiti de impärat pentruplata soldelor, precum i netrimiterea darului pentru domn anuntat si dePetru si de curierul iMpärätesc, care difuzase aceastä stire la Alba Iulia(vezi biografia lui Carlo Magno), a Intirziat plecarea lui Carlo si a comi-sarilor, care incercau s rezolve macar partial acest neajuns neasteptat. larzäbava care a rezultat a prelungit peste mäsurä aceasta situatie. Pezzen,autorul acestei ingenioase soluii, clädea vina pe comisan i si pe Magno, plin-gindu-se c ei nu-si tnteleseserä rolul lor adevarat. Non si mandano i commis-sarii per governo, ma per disponer il vaivoda a lasciar presidiar le piazzecon le gienti di S. M. e tratar seco del mo,c4o del governo. Asadar, ei au in-structiuni suficiente (cu referire la scrisoarea lui Ungnad, arätind c asteapasosirea banilor. ...etc., precum si a unor instructiuni mai complete inamtede a pleca). Insä domnul dat seama c oprirea banilor, precum si adarului impärätesc trimbitat chiar de curierul impäratului nu erau inttm-plätoare, sit a reactionat n felul su impetuos, spunind pe fa; ä lui Carlo Magno

dacä impäratul are vreo bänuialä asupra sa, el i poate oricind gasialte rosturi. and au sosit comisarii la 10 februarie, retinuti si de o boaläa lui Székely, si de lipsa de bani pentru a putea veni cu un numär decent decarete. vreo 15, Carlo Magno rezolvase aparent situatia. Trei zile dupáaceea, el pleacä i dupä inca patru zile are loc, cu mare clocot, acea bruskoaudienz", numitä astfel de Székely i descrisä cu mare lux de amänunte deUngnad. Scos din fire de räspunsul impäratului la solia sa solemnä, domnultuna si fulgerä i opune, intr-un contrast izbitor, .purtarea dusmanilorturci hiving de el caret). cinstesc cu steag de domme cu cea a impäratului,pentru care ti pusese In cumpänä viata sa i fiinta insäsi a fárii sale, careii trimite drept multumire trei file pline de batjocurä, de rusine si de otravä.El strigä a a fost inselat, cà acum ei vor sä-1 alunge asa cum alungi o fe-meie stricatá, asa cum si-a alungat Sigismund sotia ... Dar el nu va läsase intimple asa ceva. A fost dus cu vorba de toti emisarii trimisi la el: Giva,Carlo Magno, si comisarii. Dar acum nu va mai sta de vorbä decit cu Pezzeninsusi.

Reactia imediaa a comisarilor a fost consternarea. Dar dupä primastupoare In fata acestui sacrilegiu, ea se deosebeste diametral. Läsindu-1 pecolegul säu sà exploateze aceasta minä bogatä ()feria' zelului säti, Székelyarata cà supárarea domnului era fireascä i cà intreaga politick' a ministrilorimperiali era absurdä i vinovatä. Se face totul pentru a-I indepärta pedomn. Trebuie inteleasà o fire ca a domnului, iubitor de glorie si de mire-tie, i deci dorind i pentru el numai ce este vrednic de cinste. A-i vorbi tot

XXIV

www.dacoromanica.ro

Page 26: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

timpul de cesiune sau de renuntare este un nonsens. Trebuie pä.'räsitä o ase-menea conceptie i consideratä, in schimb, posibilitatea unei confederatiianumite conditii. Acesti doi comisan, care se opuneau diametral si ca tem-perament, si ca mentalitate, purtau cot la cot o politicä absolut divergentä,concretizatä in lungile rapoarte, dictate de Ungnad i inaintate forurilor su-perioare ca o contributie comuna, tn care din cind In cind räzbätea protestullui Székely, care de obicei se multumea s scrie direct secretarului Barvitius.Uneori, raportul aparent comun se incheia färä consemnarea unei divergenteexprese, dar ea exista cu atit mai profundä cu eft mai neexprimatä. Lasinddeoparte vorbäria inutil Székely cauta argumente .vii. Sub un pretext oare-care, el 11 trimite personal pe Darahi la Barvitius, ca povesteascä luptade la elimbär ca martor ocular, intr-un moment cind politica ministrilorimperiali era gata sä dua Tara de ripä. Darahi trebuia sa räspunclä deschisla once va fi intrebat. Era un fel de reluare a primei sale interogäri din ia-nuarie chid Ungnad avusese grijä punä tntrebärile cele mai insidioase.La rindul säu, domnul care in duelul säu cu Pezzen flutura ba amenin-%area unei intelegeri cu polonii (plimbind cu sine pe Andrei Taranowski prinorasele Transilvaniei), ba a unei apropien i de turci, dind primirii ceausuluiturc la Brasov o solemnitate deosebitä aminä plecarea lui Darahi cu douäzile, pentru ca acela sä fie de fatä: la acea primire i sä o poatä descrie de visu.Cind mai apoi Székely lI foloseste pe Darahi in chip de curier, pentru a ra-porta despre situatia din Moldova ocupatä de Mihai, Ungnad are grijäasocieze si un om al su, ragusanul Barilovie, care sä."-i adua o dare deseamä filtratä In sensul pe care '11 voia el. Ina 'inainte de aceasta, tensiu-nea devenise intolerabilä. Nevoia de bani pentru plata ostasilor paraliza onceactiune, putind chiar provoca o räscoalä a mercenarilor sau trecerea lor intabära lui Sigismund BAthory, care Ii stringea in Moldova o oaste cu aju-torul lui Zamoyski. Domnul declara a nu mai putea merge nici mäcar labiseria Eri. a fi intimpinat de stridatele i zarva mercenarilor neplätiti.Era imperios necesar ca Pezzen sä: se arate. Prezenta lui fusese cerutä chiarde la inceput, din noiembrie. Insä Pezzen, inchipuindu-si c ar putea fi luatca ostatic (!), gäseste c ar mai fi si altii de trimis s trateze cu domnul inTransilvania, numindu-1 si pe Basta (!), el insusi avind a vedea ce noutátiaduceau solii (Mihalcea i Stoica) (Harmuzaki, XII, 580). Dar el se arältatot mai indärätnic i Székely scria ptn i impäratului, aid alarma in vremece Ungnad asculta toate soaptele, primind färä deosebire toate delatiunilecalomniile pornite din sinul nobilimii transilvane, care, sub masca devota-mentului pentru impärat, urmärea readucerea lui Sigismund. Dar rapoartelenesfirsite, pätimase i confuze dictate de Ungnad ne-au pästrat i unelescene ca aceea in care Petru Armeanul se väita i urla de spaimä la SatuMare In fata comisarilor, in decembrie, din cauza lipsei banilor, fugind decolo colo si aducInd acuzärile cele mai grave solilor mari, Mihalcea i Stoica,

XXV

www.dacoromanica.ro

Page 27: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pentru ca apoi la Alba Iulia, ei sa-1 regaseasca restabilit in favoare i plinde importanta fa ta de ei care ii stilt dati in grija si de care ii pasa. .maiputin. Ba slugarnic, ba cu ifos, el este gata sa dea in vileag lucrurile cele.maitainice, din ambitie sau din interes. El nu raporteaza adevarul decit in ma-sura care ti convine si omite din talmacire tot ce 1-ar putea supra pe domn.Intelegem cum a alcatuit raspunsurile" aduse de el de la Pilsen (vezi CarloMagno, Observatii critice). Sau este descrisa primirea lor bucuroasa la 10 fe-bruarie, cind yin in sfirsit aducind i ceva din banii asteptati (30 000 detalen i din acea 100 000 datorata). In curind avea s fie scadenta unei :altesume de 100 000 de talen. Carlo Magno, care ii precedase cu mai bine dedoua saptamini, stiuse s intre in voia domnului i trimisese stirile cele maisatisfacatoare lui Pezzen. La Alba Iulia el era persona grata, poftit la masade domn i tratat cu o prietenie subliniata cu oarecare naduf de Ungnad,cu admiratie de colegid sau.

Venirea comisarilor putea fi exploatata pentru a sterge impresia nefavo-rabila produsa de oprirea darului. Li s-a sugerat ca in cuvintarea loraduca vorba i despre necredinta Báthorestilor. Aceeasi a fost si tema can-celarului episcop Napragy, banuit si el ca ar complota cu Sigismund. Lacuvintarea sa in bimba latina a raspuns tot astfel i Ungnad. In timpulacesta, domnul isi rotea ochii cu severitate spre nobilii mai compromisi.Acestia schimbau fete, fete. Gaspar Kornis, care fusese inlocuit cu MoiseSzékely, se scarpina in cap destul de incurcat. Se zvonise c ar fi fost ucis,

Ungnad scrisese la Praga, rugind s i se dea lui bunurile acestuia dinUngaria Superioara, care urmau s revina fiscului. Foarte curind si Kornis,

acei nobili aveau sa. intre in legatura cu Ungnad, care e poftit la masa deNaprágy anume pentru a-i intilni. Kornis plinge, ti acuza pe Bocskai si sedeclara nevinovat. Tot astfel procedase i cu Magno. In audienta secretaUngnad are satisfactia de a fi pus in contradictie pe Magno cu dornnul,(vezi Carlo Magno, biografie). Nu stia cum sa afle ce anume tratase acelainainte de venirea sa. $i Petru Armeanul, de care se si plingea, deveniseermetic.

Un loc destul de insemnat in volum ti revine lui Petru i pentru intreagasa activitate din timpul lui Mihai Viteazul i pentru cea din vremea luiRadu $erban. De asta data intrigile sale stilt prea flagrante pentru a nufi fost patrunse. $i totusi in 1611 el reuseste sa. se insinueze din nou oclip a linga domnul pribeag pe care 11 sapase in trecut. Materialul volurnuluise imparte de la sine in doua: cel legat de Mihai Viteazul, care seincheie cu redarea campaniei polone din Moldova, din toamna anului 1600,celalalt referitor la vremea lui Radu $erban si a Movilestilor. Aici intra

rapoartele privind starea catolicismului In Moldova (vezi BernardinoQuirini, Andrea Bobbi, $tefan Bathazar i raportul anonim din 1606). Ni-velul clerului catolic nu difera de acela descris In CaUtori, III. Dar se

XXVI

www.dacoromanica.ro

Page 28: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

poate descoperi acurn un Inceput de rezistenta nationala la ingerintele po-lonilor, 4i chiar venind din partea domnului, acelasi care, pus in domniede Zamoyski, refuza in 1600 inglobarea Moldovei in statul polon. Apar,pe alocuri, in descrierea campaniei, repetitii sau suprapuneri, care au fostevitate pe masura posibilului prin unele reducen i de text. Comasarea lorpermite urmarirea lor critica.

Luptele Movilestilor sint infatisate de cavalerul elvetian Alexander"sit de francezul Joppecourt. Textele lor, care se completeaiä oarecum, stntintr-un contrast flagrant: unul prea incomplet, celalalt prea romantat deeditorul su Baret, care peste o povestire ce se dovedeste veridica asterneun strat gros de literatura, ce a trebuit fi dat deoparte.

Volumul se incheie cu redarea campaniei turco-polone din 1620, pro-vocata de Gaspar Gratiani. O confruntare a jurnalelor de campanie cutextul lui Miron Costin aduce si unele rezultate noi. Observatie valabilapentru expeditia sultanului din 1621, si pentru trecerea soliei lui Zbaraski.

Ca si in volumele precedente, intilnim i aici impostori, mai mult orimai putin abili. Unul din ei, William Lithgow, a reusit sa se strecoarerindul calatorilor prin tarile noastre, dei venirea lui pe la noi este maimult decit dubioasa. El beneficiaza deci de o favoare care a fost refuzatavestitului capitan John Smith si venerabilului capitan Iankovicz partici-pant (?) la lupta de la Tutora i martor (?) al fugii lui Gratiani. Acestiaau fost trecuti in anexa, dovada imposturilor parind suficienta. O solutiede compromis a fost adoptata pentru Montalbani (Malbi) a carui prezentain Moldova la) Ur1) moment dat pare verosimila, dar nu in momentul uci-derii ceausului, dud s-a declarat dornnul pe fata contra turcilor i nici incursul campaniei sau al acelei fugi la care pretindea c i-ar fi fost tovaras.De aceea s-a adoptat o solutie mixta. Montalbani a fost, asadar, cuprins incorpul volumului numai cu textul scris 'inainte de criza care a deschis raz-boiul, iar textul, descriind camtpania i aventurile din cursul ei, oferinddestule nepotriviri pentru a fi socotit neadevarat, a fost trecut in anexa.

Anexa volumului comporta si o prezentare a unor descrieri geograficecontemporane privind tarile noastre. Ele sint datorate italienilor Lorenzod'Anania, Giovanni Botero si Antonio Magini, primul din ei precedindu-icu doua decenii pe ceilalti doi. O critica atenta a putut evidentia influen-Tele reciproce si constata imprumuturi de netagaduit. Este paradoxal insaca maestri luminati ai geografiei, cu un orizont infinit mai vast si o men-talitate mai moderna decit cea a lui d'Anania sa imprumute de la el totlotul de informatii privind Tara Romaneasca si Moldova, flea nici un con-trol sau confruntare macar cu hartile contemporane. $i tot astfel s-au mul-tumit, cind a fost vorba de Transilvania, sa recurga la clasicii genului, in-cepind cu Reicherstorffer. Partea lor de originalitate trebuie cautata ade-sea in note, unele de un interes real, ca cea despre reminiscentele pagine

XXVII

www.dacoromanica.ro

Page 29: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pästrate la poporul roman. Dar, in general, istoria uzurpä aproape totspatiul, iar descrierea geografkä propriu-zisä cedeazä locul unor fise de eruditiereal sau mai naivä, cu referinte la antichitate i chiar la cronicile ma-ghiare. Dar acest fenomen se intimplä numai in lumea cärtilor. Aproapetot materialul din corpul volumului ne duce in lumea evenimentului pur.Nu intilnim memorialisti. Oamenii träiau in prezent. Chiar cind se evocauevenimente din trecut, ele erau infätisate tot ca un prezent mutat putinmai departe. Lipseste acea desprindere i depärtare de prezent, care diperspectiva istoria. Realitatea este redatä haotic si fragmentar. Naturamärturiilor rapoarte, scrisori, iurnale de campanie aduc o adevá-rata defilare a clipelor. Obiectul darilor de seamä nu este prea variat, fiindvorba mai ales de campanii. In volum sint cuprinse expeditille lui MihaiViteazul, cea din Transilvania si, tangential, cea din Moldova, dota cam-panii polone la noi in tarä, in 1600 §i 1620, cu o prelungire tn 1621, lup-ta de la Brasov, din 1603, §i expeditia de la Silistra, ravala tätarilor asu-pra Tärii Romanesti din anii 1602 si 1603, jafurile i vexatiunile acestorasi ale polonilor in Moldova (ca auxilian i ai lui Simion Movil, pretendentla tronul Tärii Romanesti), luptele Movilestilor. Restul märturiilor prindestäruitor, in raza sa, mersul negocierilor fátise sau oculte cu imperialii, cuSigismund si Andrei Báthory, cu polonii, cu turcii i chiar cu tätarii. Semai strecoarä, pe ici, pe colo, cite un negustor (Tommaso Alberti) sau vreunturist (dacä poate fi numit astfel Joris van der Does, rivnind cu patimävadä Constantinopolul i reusind sä se strecoare in suita ambasadoruluipolon Golski i in preajma ambasadorului englez Edward Barton); mai po-poseste cite un mic grup de iezuiti, alungati din Transilvania de cetele luiMoise Székely i primiti cu domneasa ostentatie de Ieremia Movilä (iezui-tul Argento), dar ei constituie oarecum exceptii. Este o forfotä de soli side solii incoace i incolo, de la comisarii imperiali veniti la Tirgoviste in1598 pinä la solia ametitoare a lui Zbaraski spre Poartä, trecind, cu mareifos, s ducä de nevoie confirmarea unei Old care ii umilea i, asadar, cáu-tau si ei s umileasa pe al/H. Lumea necajitä apare si ea, dar mai mult cao implicatie decit ca o prezentä expresä. Jafurile i omorurile bandelor dezlán-tuite de mercenarii färä platä, de haiducii liberi" gata sä se ali ze cu dus-manii turci contra fostilor patroni, de secui inräiti de vesnicele härtuieli incare se aflau i ei angajati, se revarsä si in Tara Romaneascä, venind dinTransilvania unde disparuse once autoritate i fiecare oras trebuia sä seapere pe seama sa.

Veacul al XVII-lea päseste crunt si la noi, pe pámintul fárii noastre. Sipe mäsurä. ce inainteazä aruncä o luminà crudá asupra oamenilor si a im-prejurärilor. Oamenii stnt märunti, imprejurärile skit jalnice. O ceatä detältari, de citeva sute de oameni, trece in Oltenia unde prad i robeste invoie pe locuitori, iar cind marele ban, Preda Buzescu, porneste contra lor,

XXVIII

www.dacoromanica.ro

Page 30: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

el este párásit de mercenari care o iau la fui, iar boierii &it ucisi saurobiti, si el insusi abia poate scäpa de o soarta asemánátoare, ascunzindu-seIn baltá. Si in alt moment, eind domnul, Radu Serban, spre a-i mai potolipe mercenarii care se agitau cerindu-si plata intirziatá, trimite la ei patruboieri ca sá-i indemne sá mai astepte, aceia ii ucid, si domnul tremurá infata lor. lar banii impáratului pentru soldele restante, dei trimisi lui Radu$erban, fuseserá opriti de Basta, sub motivul unor indoieli asupra fidelitá-tii domnului. Este parcá o reeditare dar ctt de deformatá si de parodicá!

a unor momente de crizá din vremea lui Mihai Viteazul. $i atunci, in1597, trupa de mercenari plátitá in principiu de imperiali, dar nesatisfácutála timp, este gata sá se rascoale si a si inceput a vocifereze, dar domnulface el rost de bani, pentru ca plátitorul imperial sá-i poatá pláti fárá iä-bavá, urmind sl i se restituie suma avansatá. lar mustermaisterul Las-sota si plátitorul Hödl se potrivesc in päreri: primul gásind a dacá domnulare nevoie sá mentiná si mai departe acea trupá, nu are decit sá o pläteascádin banii sái, iar celálalt, mergind si mai departe cu ingeniozitatea, era depárere sá. nici sá. nu i se mai spuná domnului de venirea banilor, atunci clndvor sosi, spre a nu-i mai restitui de loc si a face economii impáratului! Cauzaneplátii putea sá varieze. In 1597 banii erau ba opriti de Skismund, ba ne-expediati. Mai tirziu, in 1600, s-a repetat acelasi joc, de asta datá cu bunástiintá in urma hotáririi arbitrare a lui Pezzen. Aceste asemánári evidentenu fac decit sä. accentueze mai hotárit deosebirea esentialá dintre ce fusesesi ce era acum. Chiar daca unele gesturi seamáná, spiritul din care pureedeste altul. $i zbuciumul docilului Radu Serban nu il reinvie pe al lui MihaiViteazul. Acest inceput de veac nu este aici decit sfirsitul unei epoci caremai cunoscuse lupta si gloria. Dupä aceastä agonie va incepe, poate, altceva.Pinä atunci cad mástile si se degradeazá caracterele. Trádári mai vechi sedau pe fatá. Fidelitäti din trecut se näruie si un ostas incercat ca GheorgheRäcz, pomenit si mai in urmá cu laudá pentru rolul su in campania de laBrasov (1603), se preface in tilhar (mIcar cá aceastá transformare in extre-mis nu este mentionatá in márturiile din volumul nostru, destul de sárace Ininformatii pen tru acest moment).

Care este partea de noutate pe care o aduce volumul de fatá? Ea re-zultá din adincirea criticá a márturiilor, cercetarea lor convergentá, scoate-rea in relief a unor momente sau puncte esentiale, integrarea márturiilor Incontextul istoric si urmárirea sinceriatii lor, cátittnd a pátrunde intentiade la baza cuvintului scris. Atentia a fost indreptatá cu tot dinadinsul asu-pra martorilor insisi, cu rezultate uneori neasteptate. Au fost rectificateunele date nu fárá importantá si analizate texte destul de enigmatice. Insfirsit ne-am oprit si asupra oamenilor. Intr-o privire general au fost cu-prinse, impreuná, amindouá volumele, III si IV, care reprezintä de fapt ounitate indivizibili. Partea de noutate a fost subliniatá de fiecare datá in

XXIX

www.dacoromanica.ro

Page 31: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

biografiile, observatiile critice si notele insotind textele. Au fost atacateproblemele enuntate mai sus la pagina XIX. La acestea se mai adauga si analizaactului iscalit de Mihai Viteazul si Carlo Magno in februarie 1600 si araspunsurilor" lui Petru Armeanul.

Nirnic mai sugestiv decit acest document atit de ciudat, cu amestecul sude adevär si de minciuna, cu dubla sa origine si dublul su caracter. Desci-frarea lui deschide perspective noi de investigatie pentru o cunoastere maiadina a firii domnului in care se afirma o dualitate dialectica ce nu provinedin jocul unor influente contrare, ci din cuprinderea in aceeasi clip ä a celor dousafete ale unei probleme. Daca asupra telului esential el nu avea nici o indoiala,in schimb alegerea titre caile pentru a-1 atinge fi umplea sufletul de unzbucium nesfirsit.

Incheind acest volum se cuvine sä multumim colegilor de la InstitutulNicolae Iorga pentru concursul ion amical de cite ori am apelat la ei. Pelinga cei numiti in v,olumele precedente am vrea a mentionam in chip deosebitcontributia lui Carol Vekov la cercetarea si talmacirea bibliografiei maghiarefolosite la intocmirea biografiei lui Toma Borsos precum si aportul luiConstantin Rezachevici care ne-a dat textul si nota introductiva a relatiei ano-nime ita iene atribuite lui Cavriolo. Datoram multumiri si bibliotecii Institu-tului pentru intelegerea cu care ne-a ingaduit si-i folosim din plin resurselein ciuda unor conditii vitrege. Un grind recunoscator tovaräsilor Razvan Teodo-rescu si Maria Muzicescu pentru ajutorul lor binevoitor, precum si tovaraseiCorina Nicolescu ale carei sugestii au fost de un mare folos la ilustrarea volu-mului.

Si 'in sfirsit o privire inapoi spre zilele cind alaturi de noi lucrau sicolegii nostri disparuti, I. Totoiu si P. P. Panaitescu.

MAIIIA HOLBAN

www.dacoromanica.ro

Page 32: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CARLO MAGNO

(cca 1560 1617)

*

Milanezul Carlo Magno, gentilom de curte (aulae fami-liaris, Hofdiener) al impäratului Rudolf al II-lea, a fost folosit de acesta in diferite misiuniin Transilvania. Este cunoscutä solia sa la Mihai Viteazul in 1600. Dar primul su contactcu Transilvania este mai vechi. Ind. din 1594, inainte de 1 septembrie, el este trimis laSigismund Báthory indatä. dupä asa-zisul complot de la Cluj". Fusese ales, intre altele, $i

pentru cunoasterea limbii si imprejurkilor din Transilvania. Misiunea sa era sä-1 con-firme pe principe in bunele sale hotärtri si sä-i ofere si alte ajutoare, pe lingä caii trimisiprincipelui in dar" (Hurmuzaki 1112 p. 48). In realitate nu era vorba de o misiune de paradäci de trimiterea unui om de incredere, sfätuitor discret si priceput care sä mentiná moralulprincipelui lipsit temporar de prezenla diriguitoare a lui Carrillo, aflat cu treburi importantela curtea de la Praga si inspäimintat el insusi de baia de singe poruncitä de el si deperspectiva reactiunii violente a Báthorestilor sprijinivi de marele cancelar al Poloniei Jän Zamoyski(Vezi in Ca"Mori, III, relatia lui Carrillo si cea a lui Busto). Totodatä trebuia probabil sä seinformeze de situasia din tarä dupä lovitura de stat despre care existau stiri puline, filtrate

1

www.dacoromanica.ro

Page 33: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Cu iscusintä de Carrillo. Dar la 15 septembrie Carrillo este indreptat din nou spre Transil-vania i probabil c oclatä ctt sosirea lui are loc i plecarea lui Carlo Magno, care insäse imboldiveste pe drum 0 se opreste la Casovia unde se mai aflä Inca la 25 octombrie.0 a doua misiune, tot de incurajare, i se incredinteazä in martie 1595. Dupä succesele dinTara Romineasa contra tätarilor, Sigismund cerea urgent trimiterea de trupe imperialecare sä ;in ä piept unui eventual atac turcesc al fortelor din Ungaria 6 Austria venindasupra Transilvaniei. Misiunea lui Carlo Magno trebuia s constea in a-i recomanda prin-cipelui incredere i räldare. Dar cum nu se fäceau nici un fel de pregätiri concre:e insensul dorit, emisarul ales hi tot amina plecarea (ibidem, p. 87). Totusi el este la Alba Juliain aprilie, chid e mentionat de Giovanni de'Marini Poli care i se plinge de faptul a nui se dau pasapoartele necesare pentru a merge in Tara Romineascä. Venit cu asigurärilecele mai categorice privind implinirea conditiilor acordului, el gäseste la Alba Iulia oatmosferI destul de tulbure. Sigismund cuprins din nou de panicä, se socoate inselat deHabsburgi, primeste la el pe unul din ceausii trimisi de sultan cu oferte sträluciteameniniä sä: se invoiascä cu Poarta clack' nu i se trimit îndat trupele flgäcluite i mireasaasteptatä. Totodatä: el cere sä: fie demis comandantul imperial din Ungaria superioarä,Teuffenbach cu care luase legäturä la inceputul anului (Vezi Calrztori, III, relatia lui MatyasKit) si care rämäsese impresionat de neseriozitatea lui Sigismund. Teuffenbach mai eraindezirabil i ca protestant La 17 mai, a doua zi de sosirea nuntiului Visconti, CarloMagno pornea iar la Praga ducind vestea capturärii i inlocuirii lui Aron precum si a incheierilordietei: reinstalarea iezuitilor in patru centre din ;ara, confirmarea executiilor i confiscärilordin anul precedent si includerea si a cardinalului Báthory in condamnarea Báthorestilor,in sfirsit obtinerea unei contributii bänesti foarte insemnate de la nobili. La 30 mai acestesari precum i cererile principelui erau cunoscute la Praga, inainte chiar de audienita luiCarlo Magno la impärat. La 6 iunie e trimis tnapoi, dar curind dupä plecare se opreste indrum, nu se stie pentru ce. El fusese desemnat ca sä: o insoteascä pe arhiducesä pe drum.De la Casovia urma sä fie condusä de arhiducele Maximilian. CO:sätoria are loc tocnuai la7 august la Alba Iulia.

Asistä la pornirea oastei ce se indreaptä: spre Tara Romineasa, avind chiar un felde itparcinare a organiza serviciul de postä intre tabära crestinä i curtea imperialä (Hurmu-zaki XII, 132, 154). Este de fatä la Brasov la fägduiala solemnä fäcutä de Sigismundsecuilor el le va restitui vechile lor privilegii, dacsi vor veni la oaste contra turcilor (ibidem,337). Sea" pe lingä Sigismund i trimite la Praga vesti i buletine despre victoriile acestuia(186, 188). Difuzeazä peste tot aparitia minunatä a vulturului (Veress, Documente, V, 308)care s-a läsat la picioarele principelui atunci dud acesta a trecut muntii in Tara Roma-neasa Pärti din buletinele sale impreunä: cu amplificärile curierului ce le aduce (Hurmuzaki,207) inträ chiar în compunerea unor avvisi. Are o situatie oarecum diferitä de cea a celorlaltiagenti imperiali, Giovanni de'Marini Poli, de pildä. El este un reprezentant permanent alimpäratului la curtea lui Sigismund 6 este tratat ca atare. La ospältul din 5 decembrie 1595,este la loc de cinste aläturi de solii ducilor de Mantova si de Toscana si face pe tälma-ciul hive arhiducesä i acestia, ea räspuniind in limba germanä: la frazele Ion inflorite inlimba italianà. Curind dupä aceea Il Insoteste pe Sigismund la Praga, aläturi de nuntiul

2

www.dacoromanica.ro

Page 34: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Visconti fi de sfetnicii mai de aproape ai principelui. Termer& in care i se adreseazg cance-larul Josica in iulie 1596, informindu-1 de operatiile cam neconvingitoare de la Timiqoara,aratg consideratia de care se bucura. Curad il gäsim interesindu-se de aproape de o nouäinitiativg sprijinitä de Mihai Viteazul. La 17 septembrie, Carlo Magno scrie din AlbaIulia secretarului ducelui de Mantova, Guido Avellana, dind o serie de date care nu au fostutilizate de istoriografia romineascI ci doar de cea bulgarg, in leggturg cu aparitia unuisol secret bulgar la Sigismund (Vezi scrisoarea din volumul de fa; ä precum i istoricul trata-tivelor cu bulgarii in Cillatori, III, biografia lui Paolo Giorgi). Nu pink exact in cemoment a fost däruit de Sigismund cu mina de aun de la Ruda (in Zarand) Impreung cupatru sate: Ruda, Nyagra", Scroafa i Valea Lungg, pe care toate impreung le vinde inaugust 1599 lui Stefan Bocskai, circa trei ani dupa dobindirea ei, dupg ce mai Int.i ovinctuse negustorului curtii Hans Rebenick fr insg ca acesta sä fi plgtit vreun ban, Orala vinzarea aceasta din urmä. Motivul declarat al vinzgrii era faptul cg obligatifle sale nu-iinggduiau supravegherea personal g absolut necesarg. unei exploatgri miniere. Un argumenthotgritor pentru rezerva lui Rebenick a trebuit sä. decurgg din incurcgturile create deabdicarea i revenirea lui Sigismund Báthory in 1598 (anul vinzgrii dintli) i înc unul fi maiimperios, acela al instalgrii cardinalului Andrei Báthory ca principe al Transilvaniei. Cumpg-rgtoiul din uring, unchiul lui Sigismund 6 dufmanul Báthoreftilor venise la Praga in fnuiteaunei solii a lui Sigismund pentru a incheia un nou act de cesiune a Transilvardei in favoareatripgratului. Dar in timp ce se indeplineau ultimele formalitgti, principele fi-a rechematbnisc clelegatii fi a cedat in grabg principatul cardinalului, chemat de el in tainä. Laaflarea acestui fapt, Bocskai s-a hotgrit sä. räming la imperiali, intructt el fusese principalulautor al uciderii lui Baltazar Bithory, fratele cardinalului, fi a cgutat s obting o protectiespecialg pentru bunurile sale situate in comitatele exterioare ajunse In niuinile imperialilor.Moartea tragica a cardinalului i-a oferit lui Carlo Magno prilejul unor noi insgrcingri. !mpg-ratul s-a väzut obligat sg trimitg un emisar la papi spre a-i infátifa dovezile concrete aleînelegerii cardinalului cu turcii Cu polonii, in paguba creftingtätii. A fost deci propusdesemnat pentru aceastg misiune (13 noiembrie 1599) (vezi Hurmuzaki 111, p. 521). Dar foartecurind (29 noiembrie) i s-a ggsit un alt rost, anume acela de a merge la Mihai Viteazul

afle gindurile cu privire la Transilvania fi dispunä bine fatg de comisarii imperialiimprovizati, David Ungnad i Mihai Székely, care aveau s ving i ei la Alba Iulia.Ulterior dintr-o scrisoare a lui Pezzen din 3 ianuarie 1600 ar rezulta cg trebuia sg raportezedespre predarea ceatilor din Transilvania ctt de urgent.

Din nou, ca pe vremea lui Sigismund, el pornea cu aceegi lozincg de ancrederergbdare" i cu in.structiuni destul de sumare avind un rol pur informativ. Scrisorile sale cre-dentiale au fost redactare in aceeafi zi (6 decembrie, Hurmuzaki 111, 372) cu ordinul catrecei doi comisan, cgrora trebuia sg le duel instructiunile impgratului. De astg datg afost expediat in grabg cu pofta chiar de a doua zi, la 7 decembrie. Dar cu tot zorul acestael nu sosea la Alba Iulia deck la 22 ianuarie!! La 25 decembrie el ar fi trecut prin Cgovia,dupä o pire cam inexactg, intrucit se pretindea c venea cu bani (I) i cu soldati (I)

(ibident p. 614). S-ar pgrea cä din aceastg informatie nu poate fi retinutg deck data, cgciel nu venea cu bani, aceasta era treaba lui Petru Armeanul, ci cu vorbe bune. Aflase

www.dacoromanica.ro

Page 35: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pe drum de un dar Imparatesc. pe care ar avea si-1 duci domnului, dar care rämineanevazut. Nici la capatul drumului, la Satu Mare unde comanda Székely i unde sperafi sosit curierii cu darul, sperantele sale nu s-au materializat. Situaria se agrava foartedatorita faptului c nici banii pentru plata soldafilor promisi lui Petru Armeanul nu 11

asteptau la Satu Mare. Si acum urna ca arnindoi s apara cu Winne goale inaintea domnuluidupi ce Petru se grabise s anunte printr-un curier expres de la Viena ei ei vin cu baniisi co darul Imparatului constind dintr-un colan de aur de 12000 de ducati dupa spusalui Petru, sau de 25 000 dupä a curierului imperial Gaspar Mallikh. La Satu Mare in fatacelor doi comisan i mint de diferiti, Mihai Székely si David Ungnad, Armeanul urla, plingeasi se viva: Vai mie, vai mie, vai mie!" *rend incoace i incolo, convins ea' isi va pitrdecapul (ibidem, p. 583, scrisoarea lui Ungnad din 4 ianuarie 1600). Chiar de a doua ziavea de end s plece la Viena, ba chiar la PiLsen, la Impärat, pentru a cere baniifigaduiti. Cutremurat de aceastä situatie, Carlo Magno se teme la rIndul säu de un afront,de o Intemnitare, poate i mai rau. De aceea a hotarlt sà mai astepte. Nu cunoastem seri-soarea sa catre imparat din 28 decembrie in care explica motivul opririi sale, ci nurnaicea din 15 ianuarie, scrisi In ajunul pornirii sale la drum sub apäsarea unei marl temen.Impresionar de spaima lui Petra Armeanul si de torentul nesecat de acuzarii adose deacesta solilor oficiali ai dbmnului, banul Mihalcea i vistierul Stoica, trimisul imperial adoptaun ton pesimist. Lucrurile se arm-a altfel de cum le-a crezut la Inceput .. In concluzie,roaga pe imparat sa mai retina pe solii dornnului pina la ref ntoarcerea sa cu bine dinTransilvania (!), idee inspirata fara Indoiala de Petru Armeanul. El va pleca totusi, cu toateriscurile (1) spre a afla gindurile domnului. Pentru a mai reduce din primejdiile drumului,va pleca peste doug zile; o data cu Petru Armeanul. Acesta renuntind a mai merge la Viena,a Incercat cu recomandarea comisarilor tà obtina macar 30 000 de talen de la Lassora,mustermaisterul de la Casovia, asupra banilor fagaduiti. Si acestuia i-a povestit c soliidomnului denatureaza cererile sale si ca 11 Imping tà pastreze pentru sine Tram-silvania ... etc ... Pink' In cele din urma, versiunea lui Petru a ajuns Oita la Imparat,In primul raport al lui Ungnad. Amanunt sugestiv: dud marele doctor Pezzen a aflatde aceastä intervemie a comisarilor in sprijinul incercarii Armeanului la Casovia, a fostfoarte acru i nemulttunit de faptul cà ei s-au amestecat In aceasa chestiune care nupriverd De altminteri, intr-o convorbire a lui Pezzen ca nunriul Spinelli la Praga, Pezzena afirmat c banii pentru plata soldarilor lui Mihai, 100 000 de talen i si mai bine,s-ar afta la Casovia, dar ca plata lor a fost suspendata deocamdati pentru a exercita In felulacesta 6 presiune asupra domnului, prea independent fafl de imparat. Dar trebuie adaugatei i atunci dud comisarii s-au amestecat intr-o chestiune care ii privea direct, anumeobfinerea unor sume mai modeste pentru acoperirea cheltuielilor ion de drum pig la AlbaIulia, cu numarul minim de carete cenit de prestigiul Imparatului, rezultatul a fost tot atitde negativ. La Satu Mare Carlo afla de la Petru Armeanul vestile comunicate de capi-tanul cetatii Chioar. A fost descoperita o uneltire a cancelarului Naprágy si a lui GasparKornis In favoarea lui Sigismund, i domnul la II:Lillie, era gata sa-i taie pe am1ndoisfetnicii sai, dar este dispus s astepte sosirea lui Carlo Magno Cam tot atunci, din

4

www.dacoromanica.ro

Page 36: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Alba Julia unde 11 astepta Cu mare zor, Giovanni de'Marini Poli fi denunfl uneltirile luiBocskai (Barchai"!) i pica desde lui intilniri Cu Naprágy. Acest Bocskai apucase toatebunurile Jul Josica si ale lui Sigismund, fiind acurn foarte bogat. Uneltirile pomenite sintdcsigur in leggturg cu arestarea recenti a unui agent important al lui Sigismund Bithory,P. Huszar.

Aceasta era situatia la Alba Iulia in preajma sosirii lui Carlo Magno, precedas destirea cg aduce domnului darul imp5r5tesc, rgspinditä ca sigurg de curierul imperial Mallikh,ceva mai inainte, i deci din punct de vedere politic, infirmarea ei de fapt, °data cusosirea si a lui Petru Armeanul, färg bani, dupg ce la porunca impgratului vestise peMihai printr-un expres cg va aduce 100 000 de talen i pentru plata ostasilor, putea fi interpre-tatä Intr-un mod defavorabil, intr-un moment cind partizanii lui Sigismund se miscauchid domnul ar fi avut nevoie de spriiinul absolut al partidei adverse. Aceasta insä se argtadispus sii asculte toate soaptele i insinuiirile pomite din jurul generalului Basta, instalat incastelul de la Simleu (Somlyo) de unde fugise Stefan Báthory, fratele cardinalului.

Plecat cu teamg din Satu Mare, unde multumitä lamentatillor lui Petru Armeanul seusase o atmosferg grea, creatg si de lipsa prelungitä a lui Darahi, trimis mai inainte ladomn i retinut de acesta, Reg a mai da semn de vigg, dind nastere la blnuielile celemai sinistre pentru el, Carlo Magno soseste in sfirsit la Alba Iulia la 23 decembrie, mai binede doug sgptgmini dupg pornirea sa cu atita zor, la porunca ministrilor impgratului. Sedereasa la Alba Julia a durar ping la 13 februarie in care timp a reusit sg insenineze atmosfera.Este ling sugestiv faptul di de la inceput, este luat in primire 6 manevrat de Giva, careredacteazg impreung cu el darea de seamä a audientei la dorm. Probabll cg Giva a fostchemat sg faci pe tälmaciul cu pridejul acelei audiente a lui Magno. Dealtminteri el hi vacontinua acest rol si dupg venirea comisarilor, ping la plecarea sa prin mijloculrnartie. Deocamdat5 el se luase bine cu mitropolitul de Tirnovo, Dionisie Rally, instalan deMihai la Alba Julia, unde intelegea sä exercite ca duhovnkc al domnului o actiune determi-nantg asupra lui, prin indeinnuri, presiuni morale g chiar ameninari Cu blestemul cerului.Urmind sfatul lui Giva, Carlo Magno se adreseazg mitropolitului care se oferg s1-1 chemein cllmineata zilei cind domnul va face plata cazacilor. Cum a decurs intrevederea cudomnul in prezenta acelui prelat, se poate vedea din raportul lui Carlo Magno, destul deconfuz pe alocuri, publicar cu data gresitä de 2 ianuarie (acceptatg de toti istoricii)care nu poate fi anterioarg celei de 31 ianuarie, a sscrisorii lui Magno cite Pezzen, de careva fi vorba indatg. In audienta secretg de la 25 ianuarie, rolul lui Magno ifusese dublu: ascul-tase protestul domnului indignar de afrontul ce i se ficea i dind chiar a intelege ci si-arputea afla un rost si fin g impgrat, çi ii adusese la cunostintg o scrisoare a lui Pezzeneitre Ungnad privind declaratiile extravagante ale solilor oficiali ai domnului, ce afirmaucg el ar avea de end si rärntnä posesor, guvernator fi patron al Transilvaniei (p. 648),la care dotnnul a afirmar din nou cg a ocupar Transilvania in numele impgratului. Rapor-tul însu§i era o expunere a punctului de vedere al domnului, care a si cenit si-i fie cititspre a nu i se denatura cuvintele. Atmosfera mai 2narcatä la tnceput, s-a potolit i totula decurs cu cordialitate, dar numai ca o luare de contact, fin k' a se trece mai departe. Inaudienta memorabilg din jurul lui 31 ianuarie se asistä la o soluTionare, de fapt iluzorie, a

S

www.dacoromanica.ro

Page 37: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

neconcordantei dintre vederile domnului cu ale imparatului. Calea pe care s-a ajuns aicieste aritata de Magno in scrisoarea sa catre Pezzen, cu data de 31 ianuarie, in cure insirainconvenientele netrimiterii darului si a banilor, care 1-au silit sa se opreasca de nevoiela Satu Marc, zabovindu-si deci sosirea in Transilvania, unde ar fi fost necesara prezentasa ca si a comisarilor dealtminteri, chiar cu doua luni mal inainte intrucheste flu sfätuit neavind in jurul su oameni clulazuiTi (di maturo consilio). Invocind marturialui Giva, el se lauda cu rezultatele obvinute de la venirea sa. Cunoscindu-i dispozitia(il humore suo) am socotit cu cale s m departez pulin in ce priveste pe acel vpievod,de instrucliunile date de Domnia voastra ilustrisima in numele maiestaTii sale: 1-am imbunat cu&dui c maiestatea sa 21 va cinsti cu titlul de principe al Imperiului i 11 va rasplati potrivitCu meritele sale in qualche parte sotto Sua Maesta dove a lui meglio parera i îi va obvin,e de lasanctitatea sa si de la regele Spaniei ajutoare asemenea acelora care au fost acordate lui Si-gismund Bithory. Asta este tot ce i-am oferit si nu cred sa fie foarte departe de voin;a rnaies-1411 sale cezaree .." De fapt, aceste condi;ii sint cele menvionate de domn in scena memora-

descrisa de Magno in raportul su catre Imparat. Ca Szuhay i Istvánffy in 1598, el credein Mihai i ar fi dorit ca sfetnicii imparatului sä. nu scape cosi gran fortuna e valore di- questoWaivoda. Dar tot ca ei, el se gindeste la o incercare valabila deocamdatä un an de zile? incare i s-ar pune la dispozitie mijloacele necesare pentru a duce lupta Cu turcii, care ar costa dezece pri mai pu;in deck o campanie cu trupele proprii ale Imparatului, greoaie i plätite cusolde mari. [Despre stapinirea Transilvaniei nu a mai vorbit, intrucit domnul afirmase in au-dienta de la 25 ianuarie ca. a ocupat-o in numele imparatului ...] Urma ca domnul s trimitä,odata cu curierul lui Magno ce ducea raportul urgent al acestuia la imparat, un curier pro-priu, dar mai apoi a hotärtt s trimita un om al su care sa-1 insoteasca pe Magno si sa ducasolilor oficiali, Stoica i Mihalcea, textul celar hotarite impreuna (Hurmuzaki, XII, p. 656).Ce 11 interesa in primul rind pe Magno era crearea unui climat de incredere i cordialitate,acest lucru 1-a realizar din plin. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul isi deschide sufletuldestainuieste abilitaTile pe care le incearca, tratind cu turcii i polonii spre a-i amagi, gindurilesale cu privire la sprijinirea preteniçfilor arhiducelui Maximilian la tronul Poloniei, descoperirearecent c pretinsul sol al Poloniei era un spion venit s stabileasca legaturi Cu cazacii dinslujba sa, care Insa i-au adus domnului scrisorile trimise lor de acest sol etc ... (Hurmuzaki,XII, p. 664). Foarte mulymit de rezultatul obTinut, Magno ii scrie secrefaruluiBarvitius Infaviseze imparatului raportul su cit mai curind. Regreta ca nu au aparutInca nici comisarii, nici banii i nici darul pentru domn. Acesta ar vrea mai vinala el zicind el are nevoie de oameni Cu experienta pe linga sine si doreste mutt sa vinadomnul Pezzen. Mine star potftit de voievod la prinz i apoi ne vom duce la vreo leghe deaid sä trecem in revista 2 000 de cazad, cu prilejul distribuirii soldei lor lucru care trnistrapunge jalma i numai pentru c acei 30 000 de talen i nu au sosit incl. Mi-a Incredintatportretul sau intiero" (adica inrálisindu-1 in intregime) impreunä cu scumpul su fiu i clac

acel blesternat dar (el foloseste eufemismul benedettoa) ar fi sosit, totul s-ar fi petrecut spremultumirea sa si a imparatului. Si <chiar> trimifindu-1 <acurn> nu ar mai aduce atitamulvumire ca mai inainte".

6

www.dacoromanica.ro

Page 38: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

La 4 februarie el anun i comisarilor rezultatul fericit obtinut de el 6 exclamá: et giuroa Dio che in Corte non sanno abraciar la gran fortuna cla questo Waivoda dar va trebuia fie läsate deoparte once umbra si bànuial i sa nu se dea crezare a male lingue. Insfirsit, la 10 februarie apar 6 acestia la Alba Iulia, salutati la Aiud de Carlo MagnoGiva. Inca de acum, Ungnad se arata dispus sa nu impartaseasci optimismul i increderea luiMagno. Acesta nu pare ilia' sa-i f comunicat nimic din negocierile sale. Si nici paterni-tatea idcii de a trirnite la imparat pe consilierii banuiti de manevre subversive, ca Naprigy,Kornis, Bodoni, folosind prilejul dietei ungare de la Pojon (Pressburg Bratislava) pentruca suveranul aiba' In mina i si hotarasca asupra soartei lor. Ungnad aflind doar deintentia trimiterii lor, fara a intelege gindul ascuns sand la baza acestei masuri, declarac5. ea va trebui discutata cu Mihai. In raportul comisarilor despre primirea lor la AlbaIulia ei vorbesc pe larg de favoarea i Increderea de care se bucura Carlo Magno la donutpe care 'A cunostea de 6 ani din Tara Romaneasca [in realitate din 1595] si care vorbesteCu el familiarissime i domnul îl cheama la el In particular si nu are nici o taina fa ta deel. Raportul scris de Ungnad tradeaza si o nota de invidie. El observá c daca domnulincredintat lui Magno uncle chestiuni, de o mare insemnatate, pe care sa le comunice intainä Imparatului, se cuvine ca ele sä. le fie comunicate i lor spre a fi informati In inte-resul misiunii lor. In schimb, colegul lui Ungnad, Mihai Székely 1'1 laudi pe Magno inrepetate rinduri. Comisarii aduceau cu ei cei 30 000 de talen, ce aveau sa fie plititi chara doua zi. Dar li se aminteste ca suma ce trebuia platita era de 100 000 de tajen i si ca.

scadenta pentru alt'i 100 000 se apropie. Ei sint salutati de Petru Armeanul care se bucuriliar de favoarea domnului i este desemnat ca un fel de gazda care s'a le poarte de grija.Domnul a hotarit tritnita pe acei sfetnici unguri, impreuna cu Sibrik spre impärat,incredintIndu-i lui Giva. Audienta secretä a comisarilor are loc in prezenta lui Giva g alui Petru Armeanul, amindoi fiind chemati drept talmaci. Despre Petru, spune Ungnad, cade cind a seapat de primejdie g a ocupat locul defunctului Gergel (zis i Grigorita) Balog,umbla cu viclenii rele i neasteptate la adresa comisarilor (recte Ungnad). Acestia isi zabo-visera plecarea asteptind zadarnic s be vinä instructiuni. Acum in lipsa acestora, nu preaaveau ce discuta In audienta secreta. Ungnad insa sub influenta poate a celor auzitede la Malaspina in convorbirea avut i cu Basta la $imleu la plecarea prelatului dinTransilvania (vezi relatia lui Malaspina) a cautat cu tot dinadinsul s provoace pedomn ca sä declare cum intelege acesta ca sa fie regimul Transilvaniei. Mihai a avut maitrail aerul ca nu Intelege bine intrebarea. A fost un duel foarte steins de trei ore. In celedin urmä, domnul a izbucnit In aceste cuvinte talmacite de Giva, ca el vrea sà fie cir-muitor (Gubernator") în aceasta ;ark', el a fost asezat în acest scaun nah Euer Majestät"[adica in chip de Statthalter] i comisarii i-au fost dati drept sfetnici g cum domnulCarlo Magno a sugerat (furgebracht" vorgebracht) chiar acest punct i 1-a comunicat

afara, i domnul s-a i explicat cu el, si cum domnul Pezzen, precum i solii romani seafla probabil la dieta (ungara), va trebui asteptat raspunsul Imparatului Atunci comisarii( Ungnad) 1-au intrebat In fata domnului daca el a sugerat acel punct, si ce ráspuns aprimit de la voievod, si el a tägaduit faptul, zicInd cà nu a vorbit nimic despre aceastanu duce niel un raspuns in aceasta privintä de la voievod afara din lark', <rispuns> ce a

7

www.dacoromanica.ro

Page 39: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pus sä fie tälrnäcit ciar si precis (lauter und rund). Comisarii au adus vorba c ei au in-stnictiumle lor ;i Carlo Magno le are pe ale sale etc., iar domnul a cerut s i se infätisezeacel punct in limba maghiarä ca sä. purl el sä fie tradus apoi pe romineste si sä mai me-diteze asupra lui. Ungnad are grij s sublinieze c ei s-au mirat ca domnul sä. se referela Carlo Magno si acesta desmintä ;i el mai adauea ei au fost foarte -mulrumitica el [Carlo] sä, fi fost prezent la acea audienfá, pentru cl a auzit cum voievoduI nuvrea sä se declare intru totul de acord cu ce i-a sugerat el lui Carlo Magno, si acesta atrimis afarä <veste> la maiestatea so, si pentru care domnul Carlo s-a bucurat atitaa si scris <la lumea> din afarä dar eu, Ungnad m-am Çndoit tot timpul de acesta

indoiesc tot mai mult".Chestiunea aceasta continuä sä-I preocupe pe Ungnad. In diferite rinduri, el readuce

vorba despre acele propuneri duse cu sine de Carlo Magno. De altminteri, ele interesau inegalä mäsurä si pe vistierul Stoica, unul din cei doi soli oficiali ai domnuluii. Acesta sereintoarce in ziva de 15 februarie, precedat de curierul imperial Gaspar Malikh cu As' pun-sul Impäratului din 3 februarie la cererile domnului expuse de solii si Mihalcea ;i Stdca.Ei fuseseri retinuti pe drum trei zile pentru a sosi dupä el. Propunerile Incredinvate luiMagno nu avuseserä timpul sit soseaseä, fad redactare la Alba Iulia la 5 februarie, douizile dup3 slobozirea solilor de catre impärat. Asadar, nu mai aveau un interes actual. Cuark mai mult cu eft domnul, dupä o izbucnire violenti in fata comisarilor Intr-o audientäcalificatä de Mihai Székely drept eine brusko Audienz" in ziva de 17 februarie (p. 716)a declarar c'ä a fost amägit de emisari neautorizati care au venit cu vorbe goale, Giovannide'Marini Poli, Carlo Magno si comisarii (p. 724). Acura nu mai vrea s discute decirdoar cu doctoral Pezzen, care Insä nu se gräbea sä. punä capsát unei situatii intolerabile. Domnul eranespus de miniat pentru cele ce ar fi spus Magno arhiducelui Maximilian. (Se referi pro-babil, la asigurarea c domnul i-ar ceda Transilvania, ajurtsä indatä si la cunostinta luiPezzen.) Trei zile dupä aceea, Mihai Székely care se silise s potoleasel minia domnului,sZrie impäratului ;i secretarului Barvitius pentru a denunta procedeele folosite contra luiMihai: oprirea darului si a banilor, slobozirea solilor inainte de sosirea lui Carlo Magno cupropunerile din urmä, mijloace care nu reusesc decir s jigneasa mindria domnului. Cesiu-nea s-ar fi putut obtine la inceput de tot, dar in alt fel. Tot acum (20 februarie) ii scrie

si lui Carlo Magno sä. solicite implinirea celor necesare (trimiterea banilor, a darului)incheie astfcl: A; scrie mai multe, dar nu mi-e ingäduit. Domnia ta ;tii a am vorbitadesea impreunä. Ciudatä (seltsam) a fost situatia atunci, acum este hid si. mai ciudatl".

La 7 martie ii scrie din nou sä zoreasa cum va ;ti si. va putea trimiterea darului. Eleste ca un om ce vede cl arde casa si nimeni nu face nimic ca s-o salveze. Era asteptatäsolia turceascl exista temerea c domnul va incheia pacea cu turcii. Dar o primejdie si

mai imediatä se preciza. Din Moldova, Sigismund Báthory lsi trimitea agentii i scrisorile inTransilvania 5i isi aduna osti, hi vreme ce mercenarii lui Mihai, neplätiti, erau gata deräscoalä sau de a trece la inamic. In timpul acesta, Ungnad märunt, veninos si tipicar isiurmärea mai departe ancheta asupra propunerilor lui Carlo Magno penult a demonstra o datämai mult a el singur väzuse limpede incotro se mergea, inc din anal trecut, in duda

8

www.dacoromanica.ro

Page 40: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dedaratillor lui Radibrat, Giva, Magno si altii. De asta data, ferindu-se de colegul suSzékely si inventind un pretext, se duce la mitropolitul de Tirnovo pentru ca auzise ca.

acesta ar fi vazut conceptul italian al textului roman pe care 1'1 scosese la lumina vistierulStoica si 11 talmacise in limba slavona.

Dar necunoscind textul rominesc, Ungnad li atribule lui Stoica niste denaturari in modcu totul gratuit. Ar fi fast interesant de stint pe ce se bizuia pentru a afirma ca in textulinitial ar fi fost vorba de altceva, intrucit el nu stiuse nimic despre continutul acestuia pecare Magno se ferise sä i-1 comunice. Ramine o intrebare: Stim a Magno nu avea calitatesa trateze Cu domnul. Atunci care a fast obiectul misiunii sale? Pe de o parte Folul su trebuiasa fie informativ pe de alta avea sa fie acela al unui agent de legatura. In sfirsit in atmo-sfera exploziva datorata dusinaniei cu Basta, trebuia sa indemne la rabdare pig la venireacelor doi comisan i improvizati care cu toata. zabava lar sfirsesc prin a sosi la 10 februarie.Deci misiunea sa era pe cit de iluzorie pe atit de efemerä. Analiza contributiei sale la textulCe au adus Carlo Mango" scoate la lumina iniviativa lui de a propune o solutie minorape care o credea posibila. In cursul sederii sale a vrut sä se afirme 0 prin aplicarea unora dinpunaele enuntate de el in textul curios analizat de noi (vezi Observagi critice) si anumecele privind pedepsirea vrajmasilor imparatului (0 ai domnului). Acest capitol ti ofereabaza unor pertractari cordiale cu domnul care sä dovedeascä si zelul su fati de impararo 6bunavointa sa fati de acesta. Aici gäse,ste solutia ce i se pare atit de satisfacatoare: suprimareape tacute a persoanelor indicate de el. Formula diferitä de cea recomandatä de Consiliul dela Viena, care cerca ca ei sa fie judecati. El desemneaza pentru inceput pe Ieronim Zlatarie(care tradase pe imparat, si pe Mihai) si pe nepotul cardinalului, loan Iffiu, si observa cuoptimism: Si dupa acestia treptat, treptat va urma 0 restull" Cinci zlle dupa aceea el esigur (dar greseste) ca lucrul s-a si intimplat cu cei doi si anunt'a cu satisfactie Vor urmaImre Deak si altii pe care i-am si insemnat in scris". (Este probabil unul si acelasi atImre Gellen de pe lista de la Viena.) In aceeasi ordine de idei el propune un mod cit se poatede simplu si elegant de a lichida pe acei membri ai Consiliului Transilvaniei banuiti a fiin legaturä cu Sigismund Báthory. Domnul sa-i trimiti ca soli la dieta ungara de laPojon (Bratislava) si acolo va sti imparatul ce sa faca cu ei. Dar In preajma pornirii lorintr-acolo sub paza lui Giva, fostul sol, vistierul Stoica i-a oprit, aratind ea o data acoloei ar putea deveni nespus de primejdiosi. Este vrednic de semnalat ca domnul punea totusio vorba buni pentru Gaspar Kornis, 6 chiar pentru Stefan Csaki. In sfirsit Magno con-sidera ca o ofensä adusa imparatului faptul ca domnul a primit In slujba sa si 1-a rácutcapitan al Siriei pe loan Zelestey, probabil roman, cu 500 de calareti venind din terito-riul supus imparatului. Foarte curind vom afla numele acestuia asociat in mod sinistru cuacel al lui Carlo Magno. Dupa uciderea lui Mihai, acelasi capitan Zelestey va fi executat cavinovat de jefuirea lui Magno care, plectnd din Alba Iulia la 13 februarie se abatuse pe laBocskai caruia li ceruse pentru imparat orologiul däruit odinioara de acesta lui Sigis-mund. Trecind spre Praga, In Moravia, Magno a fost jefuit furindu-i-se orologiul. Acuma fost gasit un lap ispasitor care platea poate in felul acesta gestul sau de a veni in slujbadomnului.

9

www.dacoromanica.ro

Page 41: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Magno mai reapare sporadic cu prilejul unor informaçii rkleIe. El este procuratorullui Mihai Viteazul pentru castelul Khinsburg. Dupa uciderea domnului el merge s5. ducäla curte /ucrurile de prev ale domnului. Dar inventarul nu este intoanit de el deck 16ani dup'ä aceea, cind fiul lui Mihai se mai zb5tea sä. adune cite ceva din rämäsivele bu-nurilor tat/ilui gu. In 1604 dud Nicolae Ntrascu se plkge ea: a fost jefuit in Transilvania deosta0i germani neplkiyi de Impärat i constituili In banca, el este Indreptat spre CarloMagno care poate cu acest prilej il va fi indemnat 0 pe el s aìb Incredere i tibdare.El reapare din dud k chid in documente in leeittul cu obligaiile sale mai mutt teo-retice de fost procurator al lui Mihai Viteazul. Moare In 1617.

www.dacoromanica.ro

Page 42: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

SCRISOARE CATRE GUIDO AVELLANA' p. 74

1596, septernbrie 17, Alba Julia

...Principele2 a pus sä se adune si sä se tiraconsiliul In care a luat hotärirea s meard el insusi cu 18 000 de combatantisócotind i R ...iti" (?) dintre cei mai buni i cea mai mare parte a archebu-zierilor care pornesc azi in directia taberei maiestätii sale spre a se uni <cucei de acolo> apucind drumul Oradiei, cu speranta de a se regäsi peste zecezile i ducind cu sine sase tunuri de asediu i patruzeci de tunuri de cimps.L-a läsat pe domirml Bocskay ca guvernator / / al tárii, ca s fuá' paz 1 bunä P.

Traducerea s-a acut dupä textul italian publicat de Vinc. Makusev, In Monumentahistorica Slavorom meridionalium vicinorumque populorum, cuprins in Glasnik srpskog ucenogDrustva ...", seria II, vol. V, Belgrad, 1883, pp. 74-77. Adresantul era secretarul duce-lui de Mantova.

2 Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. Scrisoarea apare fársi pancaomisa de editor.

3 Sei pezzi dz batteria et quaranta da campagna.

11

75

www.dacoromanica.ro

Page 43: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la botare pentru ca s poatas reziste la incursiunile tatarilor sau la altcevace s-ar putea ivi.

Principele are din oastea sa vreo 3 000 de combatanti pe linga voievodulTarii Romanesti i acelasi voievod are 8 000 si se afla in campanie4 pentrua tine piept la navala tatarilor, caci se aude c polonii i-ar fi lasat s treacasi se spune c ar fi si. trecut Nistrul. Impotriva acestora el este hotarit sarsiincerce norocul. Pina acuma bunul voievod a stiut in fel si chip sa duca cuvorba pe sultan si pe dregatorii acestuia, in asa fel a in anul acesta vaputea s ramina linistit din partea lor, i abia acuma s-a descoperit cl oparte din asprii5 trimisi de acest voievod la Poarta pentru a o imbuna8sint falsi, inch sultanul a ramas bine pacalit de el. Aici se afla in mina un omitrimis de intreaga Bulgarie, care da de stire principelui c vor sa se ridiceimpotriva turcilor, numai doar s fie ajutavi de principe cu 2-3 000 de sol-dati care sa ia conducerea oamenilor din acea Tara, care se si afla adunatiprin paduri in numar de 30 000 cu armele lor pe care le-au tinut ingropateInpämtnt. Voievodul depune mare staruintä pe linga monseniorul8 nuntiu ca

binevoiasc s favorizeze pe linga principe aceasta intentie buna a lorfa; a de crestinatate. Si asadar ieri am fost i eu impreuna cu yrincipele i cusfetnicii, i atita ne-am straduit, tncit el lnuntiull s-a hotarit sa trimita inapoipe solul acestora impreuna cu Paolo Giorgi din Ragusa, foarte cunoscator alacelor parTi8, la domnul Mihail Voievodul, pentru ca sa fie naimiti acolo cei

p. 76 400 de calareti albanezi care se afla acolo, fi veniti pe rind la voievod, sprea trece i ei de cealalta parte a Dunarii, cu ajutorul pe care 1-ar primi.Asadar daca s-a ajuns la aceasta consfatuire, m)onseniorul nuntiu a fost nevoit

promita banii pentru a se stringe acea oaste, i ieri au plecat. Speramintru domnul nostru ceresc, s auzim in curtnd c lucrul progreseaza bineva trebui sa fie de un ajutor, nu mic, pentru maiestatea sa si de o mare tul-burare pentru inamic, caci ei se gindesc. s'ä devasteze pina la Adrianopoletc.

Din Moldova nu avem Inca o stire sigura despre trecerea tatarilor. Lahotarul t° acela se afla totusi domnul Pancratiu Sennyein cu 5 000 de oameni

4 Qual si trova in campagna, adica in stare de alerta.5 Asperini.6 Per acquistarla.7 Este Teodor Ballina. Pentru misiunea lui i amestecul lui Paolo Giorgi, vezi Cacitori,

13.p 380-383.

Vezi biografia sa (ibidem). Pentru insinuarile pe care i. le aduceulterior Paolo Giorgi, vezi biografia acestuia 6 Observapii critice (ibidem).

Molto pratico di quelle parti.70 La hotarul Transilvaniei spre Moldova.11 Era dintre nobilii mono. Si In 1595 fusese insardnat cu paza hotarului Transil-

vaniei dinspre Moldova, in momentul instalarii lui Ieremia Movila, de catre Zamoyski, inlocul lui Stefan Rizvan.

12

www.dacoromanica.ro

Page 44: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de paz ä din partea acestor state, si cum monseniorul nuntiu12 a trimis pe unservitor al säti cu posta la Ieremia voievodul Moldovei, la inapoierea sa se vaafla care e adevärul Cu venirea titarilor.

Aici se aflä un gentilom trimis de cancelarul13 Poloniei pentru unele ne-Intelegeri privind datoriile surorii" principelui, care a fost m'äritatä. cu acestcancelar, si bänuiesc ea: sub acest pretext, sä nu fi venir mai degrabä pentrua spiona ce anume se trateazä. In tainä In aceste chestiuni privind räzboiuletc.

Principele, de patru zile tricoace este incercat de friguri care s-au decla-rar in doppia terzana"15 insä medicii sperä a ele vor inceta i c el se vaface bine in curind [Urmeaiä formula de incheiere, data si subscriptial.

12 Pentru corespondenia sa Cu Ieremia, vezi ibidem, p. 462." Jan Zamoyski." Griselidis.

Febbra terzana este cea care revine a treia zi, adicä. apare o zi da, o zi ba. Pro-babil cà n forma dublI se repea de douà ori n aceeasi zi.

www.dacoromanica.ro

Page 45: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[SCRISOARE CATRE COMISARIlI6

1600, ianuarie 24, Alba Julia

p. 646 Am ajuns aici ieri dimineata spre miezul zileisi as fi putut ajunge In seara dinainte, insg voievodul a trimis sg mg inttm-pine cu rug-gmintea sg inttrziu ping a doua zi, dud am fost primit de cgtrecei de la curtea sa si de catre comandantii cazacilor si escortat de un numgrde 200 de cglgreti plug la locul meu de g-gzduire in casa domnului Bocskai17.$tiind cg Signor Marini v-a informat am:gnuntit despre mersul lucrurilor de

16 Traducerea s-a ficut dupä textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p. 646.17 Carlo Magno il cuno§tea bine din vremea ederii sale la curtea lui Sigismund

(1595-1598). Apoi foarte recent il intlInise la curtea Impäratului unde Bocskai venise infruntea unei delegatii a lui Sigismund sä trateze conditiile unei noi cesiuni a Transilvaniei.In sfluit, In august 1599, Carlo Magno ii vInduse mina sa de aur de la Ruda, primitäIn dar de la Sigismund. Acum situatia devenise insä foarte gingag, din cauza descopeririiuneltirilor lui Bocskai pentru readucerea fostului principe (vezi notita introductivä).

14

www.dacoromanica.ro

Page 46: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

aici voi Tune doar c Mihai Kathonail8 a avut sfirsitul pe care 'ti meritabanuiesc ca pe tacute s-a intimplat la fel cu Kornisie e forse altro apresso

caci nu se poate auzi nici o stire despre locul unde s-ar afla si mi sespune c voievodul ar face acelasi lucru cu Napriv2° dad nu ar avea con-sideratie pentru haina lui preoteasca. Dar ti voi arata eu cum va putea faceca el sa ajunga in miinile maiestatii sale §i cu prilejul Dietei din Pojon21 vaputea fi atras in capcana

Am venit chiar acum de la audienta care a fost foarte multumitoare(grata) §i mi s-a aratat foarte multa bunaVointa. $i cum nu a fost vorbadecit de salutari i complimente, cred c azi sau mtine voi obtine o audientaparticular.

[Sa vina comisarii cit mai iute, caci sint asteptati i doriti i lucrurilese vor rezolva mai bine decit se crede ... etc.]

[RAPORT COMUN CATRE IMPARAT AL LUI CARLO MAGNO$1 GIOVANNI DE' MARINI POLI]22

1600, ianuarie 24, Alba Julia

... Cu toata supunerea i credinta facem Cu- P.

noscut maiestatii voastre c in ziva de 23 a lunii de fata, a sosit aici CarloMagno si a fost primit de ilustrisimul voievod cu mare cinste la un sfertde leghe <de oras> si in ziva de 24 s-a tinut audienta publica si In ziva de25 cea secreta, care a tinut trei ore, In care Carlo Magno a expus cele po-runcite de maiestatea sa.

Raspunsul ilustrisimului voievod a fost c nu poate s ja o hotariredeocamclata, pina nu va fi fost informat de catre solii sai, trim4i la maies-tatea voastra, de felul in care vor fi fost ascultati i sloboziti de catre rnaies-tatea voastra, i s-a prins mult de maiestatea voastra ca a aratat atita nein-credere in el, retinindu-i restul de bani tmpreuna cu darul pe care avusese

18 Fostul jude al Clujului care U. primise pe Sigismund la reintoarcerea lui aventu-roasg In Transilvania (1598). Acest Kathonai a fost glsit ucis pe cImp, de clue firaniipe gare îi asuprea. Indatg au circulat mii de zvonuri cà domnul ar fi pus sg-i taie bere-gata, Igslondu-1 sg rnoarg i oprind chiar cu stasnicie si-i fie ridicat cadavrul. Intr-o altgversiune, tot atit de fantezisfá, domnul 1-ar fi ucis chiar el, cu o loviturg de pumn (1).

18 Gaspar Kornis de Rusca senator, fost cgpitan al Hustului. Dupl infringerea car-dinalului raliat lui Mihai Viteazul, dar foarte curind va trece la Sigismund Bkhory.In luna mai 1600 se pretindea, In mod fantezist, cg domnul 1-ar fi ucis pe el!

20 Episcopul catolic de Transilvania qi cancelar al principatului.21 Dieta imperialg de la Pojon, sau Pressburg-Bratislava.22 Traducerea s-a flcut dupà textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 648-651.

15

648

www.dacoromanica.ro

Page 47: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de end trimitä prin Carlo Magno si Petru Armeanul, i aceasta numaimdatoritá zvonului pe care 1-a ráspindit pe aici curierul maiestätii voastre,Gaspar Malikh24, in afará de faptul c Petru Armeanul, la indemnul si dinporunca maiestátii voastre, a trimis pe tovaräsul sátt in grabá de la Vienaca s facá cunoscut stápinului su ca <banii> '11 urmau. Si voievodul pre-supune, negindindu-se mai departe, cá aceasta s-a intimplat in urma vreu-nei neincrederi deosebite, sau vreunei stiri calomnioase26 care 1-au fácut peimpárat sä. se tragá inapoi de la acest gind i bunávointá falä. de el, si dacáPetru Armeanul ar fi venit la timp, sa-i dea de stire de ce se intimpla, elhotárise s viná insusi la maiestatea voastrá ca facá plecáciune [etc.)si din cauza zábavei acestui armean nu-si mai poate infäptui &dui, 'in-trucit primávara 11 imbie la o actiune de laudá, multumitä desigurajutorului i sprijinului care 11 stilt fágáduite de indurarea innäscutä si degenerozitatea maiestátii voastre. L-am imbunat intru citva i indeosebi CarloMagno, arátindu-i cauza acestei intirzieri, pentru ca s binevoiascI sä. selase de aceast mndoial, intructt maiestatea voastrá nu s-a gindit niciodatá

aibä vreo indoialá cu privire la persoana lui, i cá in curincl maiestateavoastráli va manifesta favoarea sa prin alte semne pe másura meritului susi a marii sale vitejii. Numai doar s aibá putiná rábdare, si peste PuTinezile o va vedea manifestindu-se dupá vointa i dorinta sa.

[Din partea comisarilor i s-a dat lui Carlo Magno o scrisoare a luiPezzen cu privire la declaratiile solilor dornnului la Viena, si indeosebiale lui Mihalcea26: c stäpinul lor are de end s rämtná posesorul, guver-natorul, i exceptind doar numele27, patronul absolut al Transilvaniei. Asu-pra acestui punct, cei doi emisari ti cer domnului s dea instrucTiuni solilorsi] zisul domn voievod declarind in fata noastrá tà' a ocupat i dobinditaceastä Tará in numele maiestätii voastre, si o Tine in acest scop i el eraintotdeauna gata sá asculte de poruncile sale, ilia el se plingea de neincre-derea maiestáTii voastre fatá de el, zicind: Pira acum, maiestatealumea tntrea6 au cunoscut statornicia i credinta mea, si as vrea s. le-o

23 Paranteza a autorilor raportului introdusä: in expunerea indirecta a spuselor dom-nului.

" Acesta sosise la Alba Iulia inainte de 22 decembrie 1599, rind Giovanni de' MariniPoli ti scrie lui Mihail Székely la Satu Mare ca G. Malikh a adus scrisoarea imparatuluicatre voievod, i c acesta ii mai trimite si un colan cu pietre scumpe in valoare de 25 demii de ducati si o vesta ducalle, adicä darurile pe care urma sä le aduca Carlo Magno.

25 Sinistra inkrmatione de male lingue.26 Miali. Misiunea lui Mihalcea i Stoichifl trebuia sä lamureasca intr-un fel pozitia

lui Mihai fata de imparat i fa ia de Transilvania. Era prima solie adevarata. Cea anterioaraa lui Petru Armeanul fusese doar o notificare solemna a victoriei cu infä,"tisarea trofeelortrimise.

22 E dal nome in puoi.

76

www.dacoromanica.ro

Page 48: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

arit i in fapte mai mici, numai s fiu sprijinit i ajutat de maiestatea sad28.El nu doreste altceva pe lume dectt a sluji pe Dumnezeu si pe impirat, nu-mai 'pentru a dobindi in crestinitate un nume nemuritor. Dar ceea ce l-adurut mai mult a fost c s-a i divulgat [neaducerea banilor] in toati armatasa, si din partea [soldatilor] de once natie vine intrebarea: unde au rimasbanii i darul? aci a apirut /1 si Carlo Magno, nu numai Petru Armeanult3.De sigur a este foarte tulburat, constat ci el pierde mult dinprestigiul su i din renumele su in ochii soldatilor s:ii. $i in incheiere zice:Maiestatea so se increde mai mult si di mai multi crezare celor care odeazi 6 ti vatimi tara3° decit celor care i-au dobindit stipiniri" si mi-a spuspe fati31 c unul este Basta, [altul] Bocskai apoi cei doi Stefan Báthory32precum i altii din Ungaria Superioari care sprijin i indestuleazi cu ali-mente cetitile dusmanului de la granita aceea, si care nu vor ajungeniciodati ca s arate acea credinti adevirati pe care a aritat-o el maiestitiivoastre, punIndu-si în cumpini nu numai persoana lui, ci i sotia i copiiisi izilogind tot ce avea, pîn i giuvaerele sotiei sale pentru a yliti osti-simea spre a implini porunca maiestitii voastre în vederea rizbunarii asuprarebelilor si si a recuperirii Transilvaniei Mai aritind i putinele aju-toare prirnite de la ea33 i argumentind c maiestatea voastri a avut mai multicheltuiali cu un regiment de nemti34 dectt cu toate ajutoarele care i s-au datlui;* iar din aceste regimente nu se afli la lupti niciodati mai mult de douitreimi [din soldati]; i acestia sint cei care sint iubiti i preTuivi, iar zisuluivoievod nu i se recunosc bunele intentii çi hotirtri, nedindu-i-se nici macarce i se datora35 inainte de ocuparea acestei çri. $i de unde mai intli se scuzaa nu-si poate face datoria pentru c stilt oprite trecitorile, acum ei vor ocu-pa muntii. Ins prin aceasta el va inlesni garantarea sigurantei drumului36.Si ne-a spus fitis si scrim deschis maiestitit voastre ci daci nu ar fi luatin consideratie credinta pe care i-o poarti, s-ar fi rizbunat intr-un fel contralui Basta care impreuni cu ceilalti partizani ai si numiti mai sus, au neno-

28 Se red i si in continuare declaratia domnului, dar acum in formi indirecti.29 Fraza urmitoare este un comentariu al agentului pe marginea declarayiei pe care o

raporteazi.Paesi.Liberamente.

32 Adici de Somlyo si de Ecsed. Primul era fratele cardinalului Andrei, celilalt apar-Tinei ramurii din Ungaria habsburgici.

33 = De la maiestatea voastri.34 Se refeti, foarte probabil, la trupa lui Basta.38 Sc poate vedea si din rapoartele lui Lassota c imperialii erau intotdeauna in urmi

cu plata sumelor promise. Rini si suma avansati de Mihai agentilor imperiali la Tirgoviste,pentru a fi trimis tätarilor co care se purtau tratative, a rimas neplititi multi vreme.

86 Et dove che prima si escusava non poter far il debito per esser impedito li passi,adesso impedirano li monti. Pera quelli farà facilitare, acid la strada sia sicura.

17

P. 649

www.dacoromanica.ro

Page 49: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

rocha./ trei comitate, cutreierind Tara ca sa stoarcá singele bieTilor Tarani; sidorima lui [a lui Basta] era a intre si in aceasa Tara a faca acelasi lucru.Daca se socoate atit de viteaz, de ce nu a incercat pina in acel moment38 saatace cu armata sa vreo cetate a inamicului?

Si voievodul a zis ca maiestatea voasta sa-i dea bani pentru a mulTumioastea, lasindu-1 sa faca ce trebuie, si spera a faca' lucruri atit de vrednicede lauda inch se va putea.judeca cine e mai destoinic dintre ei 'doi si cinese va arata mai cu credinta f ata de stapinul sato, caci el nu vrea sa astepteca dusmanul a ajurya sub <zidurile> Vienei, ci va merge mai degraba' pinala Adrianopol ca sa dea,.,piept cu el ... el nu doreste ca a treaca printrina sa nici un ban, pina ce maiestatea voastra mi trimite comisara si caresa 'imparta lefurile soldaTilor In faTa sa, la trecerea 'in revista38 care se va face.Aceasta oaste este buna, in stare a reziste la once greutate si este in,cercatain lupte, caci o Tine si iarna si vara".

Si in incheiere el spune ca ori de cite ori maiestatea voastra ar afla lael vreo lipa, a i se faca cunoscut si el nu va pregeta .Sk' o multumeasca, saudaca maiestatea sa nu este multumita cu slujba sa, a binevoiasca sa-1 deslegede juramint, ad cu ajutorul lui Dumnezeu si iscusinta sa va sti bine cumsa-si dobindeasca stapiniri41, iar el fagaduieste maiestaTii voastre de a nu setrage niciodaa inapoi sau a se departa de ea,.§i nu va lipsi de a urMari dus-rrlanul mai mult ca niciodata pentru slujba maiestatii voastre si a crestinatatii,avind nadejde in Dumnezeu ca va iesi la iveala credinta sa si va triumfaasura nedrepatii care i se face. $i pina' atunci se va ruga de maiestatea di-vina sa tia seama de dorinta pe care o are de a sluji pe maiestatea voastra.

Domnul voievod ne-a indemnat a avem bunatatea a ¡t'avisan' maies-taTii voastre cele cuprinse aici, in felul cum sint scrise si pentru satisfacTia sadepara a <i se> citeasca scrisoarea de faT142; asadar maiestatea voasta sane ierte daca am mers atit de departe cu indrazneala. Ne-a spus a a si facuttrecerea in revisa a tuturor secuilor putInd sluji la oaste, aflatori in acelecomitate43 si spune ca a aflat numa'rul de 56 de mii, si cum el le-a reciat li-bertatea, ei s-au oferit sa-1 slujeasca in once prilej al su si once actiune Cu12 mii de archebuzieri pedestri si 12 mii de sulhasi, si daca ar fi avut arche-buzele si armamentul pe care le astepta de la maiestatea voastra, ar fi sifacut pina acum o mostra" generala.

" Rovinato. Este vorba de devastirile solditimii lui Basta, Isásati sIii asigure sub-zistenta In chip samavolnic in acele comitate exterioare rimase, cu cctiPle lor, peseama lui.

88 In questo mentre, adici Inainte de intrarea lui Mihai.39 Nostra.Ito Nel instade (1) et inverno.41 Acquistarsi paesi.42 Ha volsuto 1egere la presente.48 Cornitatul [sau Tara] secuilor.

18

www.dacoromanica.ro

Page 50: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Azi am incheiat i stabilit cu voievodul1/ potrivnice maiestatii voastre, ,dar in minaei (?) este acel Ieronim Zlataric, bosniacul45,51 treptat, treptat, va urma i restul pentrubuni

ISCRISOARE CATRE COMISARIlm

1600, ianuarie 26, Alba Zulia

Voievodul m-a chemat la audienfá, care a Tinut doua ore; ma. gin-deami cum si-1 linistesc i sa-1 imbunez cu fagaduielile i ofertele ce ise fac, dar ar fi fost mai bine sa fi ramas la Satu Mare, caci voievo-dul ca s spunem lucrurile pe fata imi zice: Sint satul de atiteafágaduieli"47 si mi-a zis cuvinte care chiar de as fi avut pe minezece armuri, mi-ar fi strapuns mima, zicind c tradatorii care 11 asasinau peimparat ca Basta, Bocskai, Báthory de Ecsed i cel de Somlyo, i cei ce stri-a pactele stilt acei ce stilt respectaTi 6 favorizaTi, iar eu care am redo-bindit Tara, cu marea mea cheltuiaI i primej die, parasindu-mi Tara carazbun pe maiestatea sa contra rebelilor sai, stilt dispretuit i ceea ce e maigray, 'este netncrederea in mine pentru ginduri pe care nu le-am avut nici-odata" i alte lucruri care trni strapungeau adincul inimii. Eu nu pot sa spunca nu are dreptate, fiind inca §i mai incredintat c niciodata nu se va con-stata c ar fi avut intentia de a amine stápInul Transilvaniei i c dad maies-tatea sa ar trimite pe oricine afara de Basta, el nu ar sta o clip a la indoiala,pentru c gindul su este de a trece mai departe si nu se vra intimpla nici-odatá chiar daca ar fi parasit de maiestatea sa ca el sa se inteleagáCu turcii i nici cu polonii, si el se vaita cá pierde prilejuri atit de bune dinlipsa unor sume atit de mici de bani. $i daca ar fi avut archebuzele [cerute]ar fi i trecut in revista pe secui. In sfirsit, daca a scrie totul, ar fi un felde lamentatii ale profetului Ieremia. Ma tem ca bietul Armean n-o s-o ducabine cu voievodul, care 1-a fa.cut In fata noastra mincinos i tradator. Dareu si signor Marini48 1-am mai imbunat citva. In numele lui Dumnezeu,vina domniile voastre in graba, pentru ca e mare nevoie <de asa ceva>. Si

dea Dumnezeu s vina cu o veste buna, caci e mare indoiala, cu felul de

inlituram citeva persoanesi in mod neoficia144. PrintreDumnezeu sa-1 aiba in grija.a alege pe cei rai dintre cei

44 Secretamente e in particolare.44 Cel care trklase cardinalului tratativele secrete ale lui Mihai cu i'mpkatul.44 Traducerea s-a fkut dup'á textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p, 650.47 Sono gid hormai saccio e stuff(' de tante promesese.44 'Marino Giovanni de' Marini Poli.

19

www.dacoromanica.ro

Page 51: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

12-

a purcede al celor de la curte, ca sä. pierdem a treia oarä Transilvania sitotodat i prietenia domnului49. Si nici nu ar putea sä se sileascä ei-maimult la curte ca sä o piardä., de cum fac. Dumnezeu sä-i ierte pe cei care auaceastä Vtinä. 5i acum n opresc, Ora ce mä voi revedea cu domniile- voas-tre, pentru csi nu voi mai sta mult aici dupä sosirea domniilor voastre, .de-cit dacä mi-ar veni alte instructiuni din partea maiestätii sale ...

P. S. Cind yeti ajunge la Cluj, dati-mi de stire ca sä. vä. pot iesi tnaintespune din gull" ce s-a mai intimplat.

RAPORT CATRE IMPARATDESPRE AUDIENTA SA LA M11-1A1 VODA51

Alba lulia, 1600, ianuarie 31 sau feburarie52

[Dupä sfatul lui Giov. de'Marini Poli, Carlo Magno s-a adresat luiRally, Mitropolitul de Tirnovo, ca s potoleasa supärarea lui MihaiVoda datorita faptului cl se revocase ordinul de a se plki banii fIgl-dui1i52 si a si Carlo Magno venise färä a aduce vreun dar.] Si nuatit pentru bani, sau pentru valoarea darului, dar numai pentru cä. acestlucru a fost divulgat in toatá Transilvania si fiecare face tot felul de comen-

570 tarii despre aceasta". Eri seara mi-a trimis räspuns acel arhiepiscop cavizitez i sá-mi dea de stire c mime, adicä in ziva de azi / / va trimite

ja inainte de a se face zita. Si astfel in dimineata de azi, de la oree 6pinä la 9, fiind de fa ll acest Arhiepiscop si Giovanni Marini, am fost la el siera invesmintat in odäidii"53 i punea54 sä se aducä inaintea mea multi sacide ducati pentru a-i plati pe cazaci ce erau in fata palatului, cu totii

zicea: Ostirei mele ii dau leafä putinä, dar doresc ca sä se pläteasa infiecare luna, i astfel trebuie s m ajut cu putinii bani pe care mi i-am gäsit55in speranta c acei ai maiestätii sale cezaree nu vor mai intirzia mult". Eui-am dat din nou asigurki in sensul acesta si am väzut ca s-a mai imblinzit56.

49 La amicitia del Valacho.O Adia acele lucruri pe care nu a vrut s le scrie.51 Traducerea s-a facut dupä textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 569-571.52 Scrisoarea a fast gresit datati de editor ca fiind din 2 ianuarie, dati la care

nici nu sosise Carlo Magno la Alba Iulia, venit in realitate la 23 ianuarie. Pentru situareaei dup5 31 ianuarie, eventual 2 februarie, vezi Hurmuzaki. XII, pp. 655-658, scrisoarealui Magno catre Pezzen.

52a Pe care trebuia aducä' Petru Armeanul.53 In pontificale (este vorba aici de Ralli apoi de Mihai)." Mihai.55 Dar mano al pochi ducati che mi ritrovavo." Si era blandato assai pisi che prima.

20

P. 569

www.dacoromanica.ro

Page 52: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

El a spus arhiepiscopului Chemati s vinä capelanul, s dea maiintii sfinta binecuvintare mai inainte de a incepe s luäm hotäriri Cu privirela cererea maiestátii sale cezaree, stäpfnul meu. Atunci a aplrut un alt epis-cop cu mantie de fir, cu o mitra episcopal á foarte. bogatá. Indatä arhie-piscopul a luat aghiasma si a aghiesmuit pe cei de fa tä si apoi a intins o cruceimpodobitä cu pietre scumpe ca sä. fie särutatä. zicind: In numple lui Dumne-zeu si a sfintei treimi" si a inceput57 s vorbeaseä Intrucit maiestatea savrea s Ira cinsteascä impreunä cu fiul mku52 Cu tidul de Principe al SfintuluiImperiu i s m miluiascá59 i sä-mi dea mijlocul de a putea duce räzboia dobindit pentru mine bunávointa sanctitátii6° sale si a regelui Spaniei"a altor principi crestini, m hotäräsc s mä las de cele ce le-au tratat soliimei cu maiestatea sa i s rämin la buravointa sa. Si pentru mai multä sigu-rantä vreau s intäresc toate acestea cu numele meu i pecetea mea", cerind elde la maiestatea voasträ doar s binevoiascá. a lase sä nu se schimbe garnizoa-nele de fatä, pentru a-i putea mai utsor insela62 pe turci, pe poloni si pe mol-doveni, tinindu-i incá in näclejdea necurmatä ca eu sines° sub ascultarea tur-cului" (aci dacá s-ar schimba garnizoanele de indatä turcii nu i-ar mai da nicio crezare). Si mi-a si arátat scrisori recente de la Ibrahim" in care 11 asiguräa in curind va primi de la sultan° un dar insemnat, zicindu-mi cl el scrie ¡uiIbrahim sä binevoiascá sä fie el cel care sä mijloceasa pacea 'hive acesti doiimpärati, si Ibrahim ti face mari flgäduieli66 dacä ar putea cumva sä ducàaceastä intreprindere la bun sfirsit potrivit cu dorinta lor si mi-a spusasa trebuie sa se purceadä cu turcii: hränindu-i cu vorbe goale67 i ca maies-tatea voastrà sä se increadä in sfintul säu botez62 si c'ä nu-1 va Osi (purttn-du-se altfel). Pin'á atunci maiestatea voastrà sä se ingrijeasa sa se pregá-teasel din timp de luptä, pentru ca atunci dud se va scula el cu armata din-coace, adia cu toti cei care vor fi pe picior de räzboi69 in aceastá tarä, nobili

nenobili, s meargä cu el pentru a asigura apárarea àrii70, lásind deci latoate trecátorile de la granite paza cea mai bunä: adicä la Brasov din spreTara Româneascä., si la Bistrita din spre Moldova, si la fel la Cluj si in acea

69 Mihai.68 Nicolae Fltrascu.

Gratificarmi.69 Clement al VIII-lea.

Filip al III-lea (1598-1621).69 Gdb,,..63 Mihai aici se trece brusc iar la pers. I.64 Ebrain. Damad Ibrahim-pasa mare vizir (1598-1601)." Mehmed al III-lea (1595-1603)." Proferte.IT Di darli simile pasture di parolle.66 Sopro el suo santo batesmo che porta.

ln arme.70 assicurarsi della provincia.

21

www.dacoromanica.ro

Page 53: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cilia' maiestatea voastrg sä"-si trimitg oastea sa ca s ia In primire toate cetgtilede la granita Transilvaniei. Si In felul acesta se va ajunge a se asigura dinpartea turcului care nu va endi dedt cg el Ii este bun vecin, in timp ce elplgnuieste s treacg Dungrea pe neasteptate intrudt bulgarii i sirbii ti astep-tau cu dorinta cea mai vie.

Si pentru ca maiestatea voastrg sá fie sigura de aceastg hotgrire a sa, elvrea ca eu s duc maiestátii voastre un leggnint autentic pecetluit i subscrisde mina sa proprie si a arhiepiscopului si a lui Giovanni Morino, si pentru osi mai buna confirmare a acestei hotgriri ale sale, el trimite un om al su cuposta'i la maiestatea voastrg pentru tntgrirea acestei rinduieli, poruncind aces-tui om al su ca iesind inaintea ambasadorilor si opreasca in drum pingce maiestatea voastrg ar afta cele ce s-au tratat, i aceste lucruri tratate nuvor fi deck spre marea multumire a maiestgtii voastre i in acest scop pingIn doug zile vom pleca cu totii impreung la Satu Mare ... $i mi-a jurat ca inanul acesta va da o asemenea dovadg despre destoinicia sa, 'inch maiestateavoastrg nu va avea sg se teanac inamicul s ving cu armata s aducg vreovätgmare inaiestätii voastre. Si cu voia lui Dumnezeu la plecarea sa a hotgrit

ving sä se trichine maiestätii voastre impreung cu iubitul su fiu i prinI' 571 mine trimite un portret infátisindu-1 impreung cu // fiul su i aláturin este

zugrgvitg lupta purtatg cu Cardinalul si de partea cealaltä e numele sgu,mi-a spus cg de indatä ce va fi sosit darul maiestgtii voastre vrea s trimitä pecomisul su cu cinci cai de toatg frumusetea impodobiti cu valtrapurile celemai bogate, i alte lucruri turcesti

[Primind Carlo Magno vestea de la Ungnad din Casovia cg s-au trimis30 000 de talen i comunica vestea lui Mihai adgoend cg in cudnd vaurma j restul.] De care lucru s-a bucurat voievodul i s-a inviorat cu totul simra condus pe jos la arsenal cu mai bine de 1 000 de archebuzieri ca s a vgdcum se toarna un tun cu numele maiesatii voastre pe el si pune s e toarneintr-una argdnd c vrea un numgr de 60 de bucgti in afarg de tunurile vechi,

cea mai mare parte pentru ca 'sg le ja cu el peste Dungre in expeditia cevrea sä o facg impotriva turcilor, dei totodatgti umblä prin end si Moldova"macar a nu a vrut trick' sg-mi dezvgluie endul u. I-am spus sa se endeascgbine ca sg nu aibg maiestatea voastrg vreun neajuns din partea polonilor.A inceput sä ridg zidndu-mi: Mai ngdgjduiesc intru domnul s dau ochiiintr-o zi cu luminátia sa Maximilian In acel regar"". Si inTeleg c ii dorestemult pentru aceastä drmuire, zicindu-mi: Venind acolo vreau s dau peunicul meu fiu in slujba sa".

= Logoatul Pantazi vezi N. lorga, Documente relative la Petru 5chiopul fiMihai Vitea.zul in An. Ac. Rom. 1898, p. 475 (41).

72 Apresso.73 Li va la Moldavia per la fantasia.74 In Polonia. Aluzie la veleitävile lui Maximilian de a *Inge rege al Poloniei.

22

www.dacoromanica.ro

Page 54: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Se plinge mult de regele Poloniei si de Ieremia Movilä din Moldovasi ca.' la Constantinopol il pirasc, pentru ca turcul sä nu se increada in el,cum cá e lucru sigur ca el s-a declarat pentru austrieci e toatá viata i cätine aceste state in numele Imparatului. Si pentru ca sa arate el si polo-nilor cl nu este asa mi-a märturisit n taina c vrea sä. trimitá un om alsu la regele Poloniei, dînd de stire c ramine mai departe neutru i c dorestesa fie un bun vecin i sa fie miilocitorul care sä aseze pacea tntre maiestateavroasträ i sultan, zicindu-mi ca trebuie sà yurceada tn felul acesta cu ase-menea neamuri de oameni in care e mai rau sä te tncrezi decit in turcpina ce va vedea prilejul de a se räzbuna. Dupä ce am tratat pe larg cuvoievodul am hotarit in privinta celor doi prizonieri, adica nepotul raposatu-lui Cardinal" care a fost Eajul maiestatii voastre, i acela care s-a pro-clamat ca rege al Bosniei" sa le facä de petrecanie intr-ascuns, ceea ce credcà s-a i intimplat77. Acelas lucru se va face si cu Imre Diach79 i altii pecare i-am i insemnat in scris. Si asa se tnvoieste de aici inainte.

Cu privire la episcop79, la cancelar", la Kornis" si la Bodoni" pentruca sä se purceada cu bagare de seama i in taina, 1-am sfältuit pe Voievod

trimitä ca soli la aceastá dieta imperialá din Ungaria, i apoi maiesta-tea voasträ va putea sa hotarasca asupra lor potrivit cu delictele lor infelul care ti va fi de folos. Dei Kornis merità sà i se arate oarecare indu-rare a fost la mine acasa acum doua zile desigur cu incuviintarea voie-vodului, märturisindu-mi greselile sale prinend ca un copil, aratin-du-mi nevinovätia sa; asadar maiestatea voasträ sa faca cu el cum va crede,el dorind sà moara in serviciul ei. $i cred cà Voievodul Insui, vorbind cumine a zis: ca nu numai el, dar si Stefan Csáky merit:a' sa fie iertat demaiestatea voasträ, si de n-ar fi respectul pentru maiestatea voastrasanctitatea sa, el 1-ar fi si executat pe Naprágy93 totusi el lasa totul labuna hotarire a maiestatii voastre

loan Zelestei", masalul maiestatii voastre a venit aici cu 500 de calä-reti in slujba acestui voievod care i-a dáruit niste sate si i-a dat slujba de

75 loan Iffiu.76 Di quello che si publico per Ré delta77 In realitate ei au limas in viatg.78 La cererea expresa a Habsburgilor,79 Dumitru Naprágy.m Stefan Csáki." Gaspar Kornis. Vezi92 $tefan Bodoni." In leggturg cu intrigik purtate la instigatia lui $t. Bocskay pentru

Sigismund Báthory. Se descoperise un complot chiar Inainte de sosirea luiFusese prins un emisar al principelui, venit din Moldova ...

94- Este probabil acelasi care a fost executat dupg cgderea lui Mihai, subar fi fost autorul ttlhriei sgvIrsite asupra lui Carlo Magno, ciruia i s-a furatorologiul lui Andrei Báthory, pe care il trimitea domnul impgratului.

mai sus n. 19

din cauza purtgrii sale dusmgnoase cu arhiducesa.

readucerea luiCarlo Magno.

cuvintPe

el eldrum

23

Bosna. Este vorba de Geronimo Zlatarich.

www.dacoromanica.ro

Page 55: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cäpitan al $iriei88. Lucru de care m-am plins mult acestui voievod carein nici un chip nu trebuia sä purceadä asa cu el si nici cu altii senza ilconto suo eici ar fi calea de a ligni pe maiestatea voasträ88. Mi-a rigäduit conbei modo sa desfacä totul si sa nu mai greseasa pe viitor. Si sä nal creadämaiestatea voasträ, cä totul vine din lipsa de satuitori, si in adevär nuare pe lingI sine oameni de ispravä si de toate aceste incurcáturi este devinä Napragy.

Nu as don i altä räsplatä de la maiestatea voasträ dech de a puteaprimi cu cugetul curat darurile87 ce mi se tnatiseaii ti mi se deli, dardoamne fereste ca pentru un interes al meu ,articular sa mä las cistigat sisä aduc pagubä si vátämare treburilor maiestatii Yoastre. Credinta pe carei-am jurat-o sper intru Domnul a tali va da statomicia sä o pästrez pfnäla ultima suflare a vietii mele.

Voievodul a aflat dintr-o scrisoare scrisä de cardinal judelui din Bra-sov cä. dacä ar fi ob;inut el victoria avea de end sä taie calea spre trecä-torile dinspre Tara Romaneasa ca sä fie omoriti Cu totii88 si apoi totisträinii de once natie.

Voievodul va pleca de aici spre Fägäras pinä in base zile si acolo are deend sä se intilneascI cu sotia sa si si petreacä vremea carnavalului89 cu ea,läsind insä fiul la cirma treburilor din Tara Romaneasa, plingindu-se multde intirzierea comisarilor. $i ar fi plecat inc . de mai inainte dacä nu ar fistat ca si-i astepte, spre a-i läsa aici 'in tirnp ce va fi plecat90.

85 Világormír.86 Este posibil ca toaa aceasei chestiune s.14 fi fost mult amplificatä. de marea incor-

dare dintre domn si Basta In legäturI cu cetärile (din cornitatele exterioare) cerute de domn.Folosirea unui supus al impäratului era infärisatä ca un fel de ineálcare sau uzurpare dedrepturi.

87 Domnul se arta darnic fa fi de agenrii imperial Este evident, de pildi, ci Gio-vanni de'Marini Poli a trebuit sä: inghitl destui bani, fà'r'i ins.i a renunça la aplecarea saspre insinuiri, denaturiri ale adevärului etc., care nu apar in manifesarile lui Carlo Magno.

88 Se subinwlege romanii veniti in expeditia lui Mihai. Judele era Valentin Hirsehel.89 Far carnevale, adici perioada dintre cele dou'i posturi al Ceiciunului si al

Pastelui. Scrisoarea a fost gresit datati ca frind din 2 ianuarie, De fapt, ea trebuie asezat'ala data de 31 ianuarie.

90 Stara fora.

www.dacoromanica.ro

Page 56: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

OBSERVATII CRITICE

La plecarea sa din Alba Iulia la 13 februarie 1600,Carlo Magno a läsat domnului un exemplar al textului rominesc ce ne-a parvenit purtindpe prima foaie insemnarea de mina do mnului Ce-au adus Carlo Mango (!)." Se stie el ela avut la baza un concept hall= al lui Magno, redat apoi pe româneste. Acest text,purtind iscälitura domnului i cea a lui Magno, este mentionat de comisad de mai multeori (Hurmuzaki, XII, 699), färä a-1 fi avut vreodatä in infra% ci numai o versiune sirbeasclintocmiti de vistierul Stoica probabil la cererea lor. Acest text romänesc corespunde tex-tului publicat de N. larga (Documente ... relative la Petru $chiopul fi Mihai ViteazsilBucuresti, 1898, pp. 22-24, vezi i Hurmuzaki, XII, pp. 699-701, versiunea germanä a co-misarilor). Potrivit cu ideea emisä de editor, acesta ar fi insusi textul trimis solilor odatä cu scri-soarea cu instructiuni, ca ei s renunte la condiviile tratare cu impäratul, dad puncteleformulate acum s-ar dovedi mai favorabile. Dar vistierul Stoica spune c acest text arämas la Alba Julia. Deci cel triznis este un duplicat, i originalul de la Alba Iulia estecel publicat in 1898. Se pune Intrebarea care este raportul intre aceste 21 de puncte" trimiscacum i acel legärnint de care vorbeste domnul si care trebuia sä fie trimis de el, pecet-luit cu numele i pecetea sa (vezi mai sus, p. 21) si subscris de el cu mina proprie,

25

www.dacoromanica.ro

Page 57: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

precum si de Rally si de Giva. Dar intre areast5 declaratie spontara si intocmirea teXCLI-

lui cam pe la 5 februarie (lindens, p. 475/41) a nu ervenit o schimbare. Textul celor 21 depuncte nu mentioneazi nic5teri ofertele lui Carlo Magno si revirimentul domnului. Magnonu e nutria decit in insemnarea lui Mihai pe prima loase."ce au adus Cal Magno" invreme ce textul incepe Cu o referue la r5spunsurile" aduse de Petru Armeanul. Acesteapar s5 constituie baza cererilor sale de acum Potrivit cu Armeanul. impäratul accepta

dinamte lot ce ar fi dorit domnul: 51 au vs impiíratul: ce va pohti Mihaiu Voevod, tot,sit fie pie voe Domni-Sale .CI . imparatul au strins sobor iar pentru bine Fe au facutMihat Voda imparatului ft elu slum, ca sa-1 ajute imparatul, ear imparatul sa-s dea ce vapoint Mihat Voda0.. Ce va pohts Mihai Voievoda de la imparatul siz-i dea, care cetaft

va placea .. etc. etc. CI Eu imparatul preste !Oft imparatiz, ztc fi tot sobona

judect Domnia-Ta, ce yen lace sa lie Jacta, fi cum ver: zice s'a I,e zis cum RI fte matbine ft ce veri pohtt. tot va ft pie vota Domne-Tale! (7) era Domne-Ta ce veri zice, nuvom efi din cuvintul Domne-Tale; acestea sint in mina Domne-Tale, de le biruiefti..."La sfirsit s-au isclit amindoi, lo Mihail Vod. Carlo Magno rn.p. dar nu apar subscrierile

lui Rally si Giva pomenite de domn. Este o distan; 5 ca de la cer la p5mint intre ofertele

m5rturisite de Magno: anume titlul de principe al imperiului i ajutorul banesc de la capiicreginatatii pentru lupta contra turcilor si expunerea dorintelor domnului pe baza declara-iiilor aduse de Armeanul, c imp5ratul acceptä once ar vrea domnul, ceti, titlul de craipentru el si fiul su etc. etc. afar5 doar de pornirea impotriva domnului Moldovei carenu este oportun5.

Cum s-a operat aceast5 schimbare, de la declaratia solemnä fat5. cu Rally, ping la in-tocmirea scrisorii din 5 februarie (dup5 datarea lui N. Iorga in once caz, inainte devenirea comisarilor la 10 februarie)? Trebuie observat c Petru Armeanul a sosit de laimp5rat odat5 cu Magno, sic deci el i-a infátisat domnului r5spunsurile impäratuluicam tot acum. Se poate chiar ca spaima lui de domn sa-1 fi Indemnat s forteze nota lin-gusirii In formularea lor. In adev5e, in audienta de la 25 ianuarie el esto fäcut mincinosde domn in fata lui Magno si Giva, care se si tem pentru el s5 nu p54easc5 ceva. Dar lavenirea comisarilor la 10 februarie el isi redobindise favoarea. In textul acestuia, slut

anuntate la punctul 0 10 easpunsuri si o data scrise, apar, 21! Printre ele se af15 si unele

puncte In parte atinse in scrisorile sale de Magno: de ex. pedepsirea vräjmasilor impira-tului si ai arhiducesei, punctele Oiî si poate punctul privind mentinerea posesiuni-lor diruite de Sigismund arhiducesei. De asemenea punctul pare o versiune mai infloriti aofertei amintite de Magno. lata-1: Imparatul au crimes la Franos, la Spanza, la papa si la

tori cei mai mari de barbatie fi de vitejie ce efti al doilea Alexandru, ca sa te attire cu &ant

cu alte .multe cinste infrumusetate: ce vor trimete ei ajutor, bani, ear eu Inca de 87E4 tortmai mult". Tot lui Magno trebuie s5-i fie atribuit i punctul 6 destul de obscur p-tvind...acea tetra sa nu se strice intru viata Domne-Tale ceasta a Imparatiei meale ce ta ¡te

amindoo una in viafa Domne Tale" ... etc. lar punctul ,,se-m1 fit Irate de In ces

4 frati" etc ...pare s5 se rezume la recomandarea: Ce vet vrea sa time; la Impart:4,a mea,

nu trimeate pre streini ce mi scrie cu mina Domne-Tale de la initnit: ce-fi va Ii vota curtfoi face. Reg5sim tot inspiratia lui Magno in punctul despre exploatarea minelor de

26

www.dacoromanica.ro

Page 58: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

au! si argint si eventual de fier, punctul C) despre gontrea calvindor *I a.nemlor st pc-depsirea Clujului si poate in punctul 0 despre judecirde din Transilvania care si.i apar-Tina' domnului. De altminteri acesta era un vechi privilegiu at Transilvaniei inca de dndse afla sub regii Ungariei. Uhimele trei puncte par sä aparrina mai degraba lui Petru.Ungnad recunoscind unele din punctele lui Magno, nu isi &I seama de importanta amesteculuilui Petru Armeanul, care ar fi fost cel mai in masurä si-i dea lamuririle pe care se ducesi le ceara mitropolitului Rally, in speranra de a putea reconstiwi originalul italian pentrua vedea ce anume a intrebat (adica a propus) Magno si. ce a raspuns domnul. Dar DionisieRally .ii declara' ca nu a conceput el si nici nu a vazut acele articole cu care a plecatMagno afara din Transilvania, ci doar a avut articolele pe care le-a lasat in urma' Magno,hinn hat undter seiner Fertigung gelassen (adica spre a fi tenninate sau definitivate de el?).Inseamna oare ca e vorba de doua texte deosebite, unul (poate pritnul) redactar impreunade Magno cu Rally, care ar corespun.de acelui legamint solemn anunrat chiar de domn,si care trebuia si fie contrasemnat de Rally si de Giva, si la care de fapt s-a renunratsi celalah, trimis afara din rara' solilor si care am vazut ca este un amalgam al textuluilui Magno cu acela al raspunsurilor" lui Petru Armeanul? Si in sfirsit, in ce limbi atradus Rally textul italian al lui Magno? Probabil în limba croata, adica slavona'. Ceea cene-ar duce la concluzia curioasa ci textul tradus acum de vistierul Stoica din limba ro-mana' in cea slavona, a trabuit si mai fie tradus intr-o faza anterioara in sens invers,din limba croata in cea romaneasca. Dealhninteri, seria talmacirilor nu se opreste aici.Comisarii traduc la rindul lor versiunea lui Stoica in limba germana, talmaci fiind Szé-kely care adauga la text o frazO in stilul slit caracteristic: und dieweil er Herr Waidawitzig ist so wird er lhrer Majesrat au, dis zu antworren tenssen! Dar Ungnad se a-licA sicompare un articol in talmiicirea lui Rally si in cea a lui Stoica. Acesta tradusese in an, Ocrai prin rege. Ungnad rectifici: principe al Transilvaruei, dar se indoieste ca Magno $.'i fimers asa de departe Inch si-i dea acest titlu. Observani similare face cup5ivire la art, 0(despre o sotie de rang princiar pentru fiul domnului). Despre articolele (st ti, el pre-tinde ci Magno propusese si fie pedepsin cei care aduseseri pagube cetiplor Chioar si SatuMare si ci Stoica ar fi talmacit aceasta prin cei care au dusminit-o si au alungat-o pearhiducesä. Referitor la acest articol al pedepsirii, isi aminteste mitropolitul ci fusese vorbade Imre Deak si de Stefan Bodoni. Vistierul Stoica ar fi mutilar si art. 6 Mitropolitul isiamintea cO Magno vrusese A scrie ceva si despre arhiducele Nlaximilian ar cl el l-a in-demnat cu tot di.nadinsul si se abtini, si de accea nu a rimas <In text>. (lbidem,p. 789-790, rap. din 17 martie 1600). In texrul romanesc este vorba intr-unul din punctedespre arhiducele Maximilian, dar acel punct aparrine fari indoiali lui Petru Arrneanul.A fost poate vorba de un adaos la acesta, socotit inoportun fie in legituri Cu Polonia, fiecu Transilvania.

Avind azi mai multe elemente la indemina dectt a avut Ungnad, care nu cunc4teatextul rominesc decit indirect, putem relua pe ahe baze ancheta incercata de eI. Obser-vain ca textul se compune din doil OW unificare prin stilul in care sint redate de tra-ducatorul conceptului italian. Acesta nu putea fi deck un turnad de taini chemat si tra-duca si comunicarile secrete din audienrele particulare ale dornnului. Doua nume par si se

27

www.dacoromanica.ro

Page 59: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Giva i Petru Armeanul. Dar faptul c textul se deschide cu raspunsurile"tisate de acesta din urma n1-1 indica hotärlt pe el. Este posibil ca la Inceput s i se fi dattextul lui Magno spre a-1 traduce, §i Fa el s fi sugerat contopirea acestuia cu rispunsu-rile" aduse chiar de el. Aceasta ar corespunde cu distinctia pe care o face Rally, 'dudspune ca a avut In mina conceptul italian al lui Magno dar nu acela trimis solilor. Ver-siunea romaneasei ofera In cele 21 de puncte zece räspunsuri" ;i 11 injonctiuni redac-tate de Magno. Ungnad numeste in bloc contributia lui Magno eine Inhibition. Dar careeste izvorul de inspiratie al lui Magno? 0 confruntare cu fispunsurile elaborate deConsiliul de Razboi de la Viena la Intrebarile trimise de domn cu prima sa delegatievenitä. la Pilsen In noiembrie e concludentä. Aceste Intrebari In legatura cu proble-mete deschise de noua situatie a Transilvaniei Incepeau cu trei puncte privitoare la (a)sancliunile ce ar fi de aplicat dusmanilor Imparatului, (b) orasului Cluj (care Il reprimise peSigismund), (c) celorlalte orase mai puvin vinovate. Un alt grup se refer* la (d) eventuatetratative cu hanul, (e) plata trupelor domnu/ui, (f) eventuate naimiri de cazad pentruImparat, (g), privilegiile secuilor si Inartnarea lor. Uhimele puncte priveau cererea detrupe germane fi ungare pentru garnizonearea cetatilor de la granita si atingeau si oeventualä cucerire a Moldovei. Dan a trecem la textul romanesc de la Alba lutia, putemdeosebi contributia lui Magno de cea a lui Petru. Recunoastem In_punctul @ ofertalui Magno relativa la ajutorul regelui Spaniei, al papii etc. Punctele 111 $i corespundpunctelor (a) 6 (b) ale Consiliului de Räzboi despre pedepsirea vajmasilor si rebelilor.Punctul 0 corespunde unui deziderat al arhiducelui Mathias formulat cu prilejul discuiiitorde la Viena. Articolele prevazInd restituirea bunurilor arhiducesei CI, ferirea de devastaria tarii 0, increderea ce trebuie sa domneasci Intre voievod Imparat, care vor co-munica direct 10, si pornirea de exploatäri miniere @, precum si cel despre judecatiledin Transilvania Oii apaqin lui Magno. Punctul referitor la titlul de crai a pututin forma sa se refere la cel de principe al imperiului peste care s-a suprapuscel de crai din raspunsuri" O. Acest amalgam explica el care faptul ci Magno aiscalit acest text curios, destul de deosebit de propunerile sale &mil? Vedem totusia In audienta cu comisarii el desminte in fata domnului afirmatia acestuia referitoare lacalitatea de guvernator al Transilvaniei pe care el nu a oferit-o domnului. Se poate

atunci dud dat iscalitura el s-a multurnit cu asiguarile lui Petru ca talmi-cirea era conformä cu textul italian. Personal nu avea cum sa se lamureasca, çi poateca In faza aceasta a preferat s nu-1 mai amestece pe Giva in aceasta chestiune. Textulromanesc se adresa catre soli. El Infltiseaza o contopire a propunerilor sau raspunsurilordin doux faze deosebite, cu suprapuneri care se explica poate din imprejurarile care audeterminat renuntarea lui Mihai la cererile sale anterioare. A trebuit s existe o

confuzie Intre titlul de principe al imperiului si cel de principe al Transilvaniei care aprovocat acea renuntare spontana a domnului. Cuprinderea In textul romanesc a ['kWinitiate (raspunsurile" lui Petru Armeanul) era menit s aduca bazele unei rectificari aangajamentului solemn luat in fata lui Rally.

In felul acesta credem ca se mai lumineaza acest text atIt de ciudat si de. neverosimilla prima vedere.

28

www.dacoromanica.ro

Page 60: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

BERNARDINO QUIRINI

(? 1605)

10

Bernardino Quirini, originar din Candia, unde se

amestecau influençe occidentale catolice si bizantine ortodoxe, Intocmai ca In mediul pestri;de la Pera, inträ in ordinal franciscanilor observanti, si dupä indeplinirea diferitelor rosturiprin Italia, ctstigl bunävointa si interesul prelatului Giulio Antonio Sanctorio sau Santori,arhiepiscop de Santa Severina, cardinal presbiter de Sta Barbara apoi cardinal episcop dePalestiina. La recomandarea acestuia e numit la 7 ianuarie 1591 episcop catolic In Moldovasi Tara Romineascä cu titlul fäurit acum de episcop de Arges si Bacäu In Moldova si TaraRomaneascä" (Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 318, 323). Dupä ultimul episcop catolicdin Moldova, care purtase titlul de episcop de Baciiti, urmase o eclipsä de aproape un secolping la reInvierea vechiului titlu sub altä forma. Desigur trebuie pus ä noua numire Inlegäturä co actiunea sustinutä a lui Bartolomeo Brutti, pentru promovarea catolidsmului InMoldova. Aici cucemicul Petru $chiopul, care chemase pe iezuiti si pe franciscani, restaurindvechea mänästire catolicä din Ek aeäu, mai era Ina In domnie. Totodatä, momentul päreafavorabil pentru captarea si a Tärii Romanesti In care mai domnea /sChnea, fiul lui

29

www.dacoromanica.ro

Page 61: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Alexandru Mircea. Acesta se aratase binevoitor catolicismului, atit prin primirea ficuta trimi-sului pontifical Alexandra Comuleo (1586), cit i prin privilegiile diruite Brici i BisericiiMalcii Domnului din Tirgoviste.

Quirini nu s-a grabit sa ocupe efectiv scaunul episcopal, ci a plecat mai intli in patriasa, pentru a-si face rost de barn de drum si de insotitori. Precipitarea evenimentelor 1-a retinutacolo. A venir in Moldova abia in 1597 (Hurmuzaki, III, 1 pp. 545-551) invodnd ca motival zabavei desde navaliri dusmane invar. ile romane, precum i ciuma din Candia, careii inchisese drumurile ping atunci.

Dar in acest rastimp se intimplaseg multe. Papa Grigore al XV-lea care II trimisese,rnurise la 16 octombrie 1591. Domnul Moldovei, catre care se indrepta breva apostolica cucare era inarmat Quirini, plecase din vara si din domnie. Urmasera dupa el al0 doi domni:Aron si Razvan. Al treilea, Ieremia Movila, care era in scaun in 1597, îi ceru o breva deconfirmare de la noul papa Clement al VIII-lea (1592-1605) si care sa-i fie adresaa lui.Dealtminteri, slujba de episcop catolic fusese exercitata in lipsa episcopului titular decatre vicarul apostolic Ieronirn Arsengo, pentru numirea canna star' uise domnul. Lucrurile nus-au limpezit dedt Cu plecarea lui Quirini la Roma, pentru a obline o noua breva.

Trecerea sa prin Transilvania e semnalata de numiul Visconti. Mai tirziu, la ina-poierea sa de la Roma cu breva catre Ieremia Movil, s-a crezut c ar fi fost insarcinatcu o misiune din partea papel catre Mihai Viteazul. La 20 iulie 1600 soseste la SatoMare (Hurmuzaki, XII, p. 969). In ce consta, de fapt, misiunea lui este greu de inteles dinregestul publicat al scrisorii comisarilor din 20 iulie. Din fraza redaa ar reiesi ca papa 11indemna pe domn sa nu cedeze Transilvania dectt arhiducelui Matias sau arhiducelui Maxi-milian (!) Dar care era legatura intre aceasta chestiune de politicl înalt i persoanamodesta a episcopului de Arges i Bacau? In nici un caz nu poate fi vorba de venirealui Quirini in calitate de nuntiu (N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, II, 88), ci desimplul fapt ci el aducea brevele necesare pentru recunoasterea sa de catre domnii Moldovei0 Tarn Romanesti ca episcop catolic in amindoua aceste ;Id. Un lucru este sigur: a elvenea intr-un moment de criza, care a precedat cu pu0n destramarea stapinirii lui MihaiViteazul in Transilvania si Moldova. Asadar este justificati intrebarea: chid anume a intreprinsQuirini expedivia sa la Suceava, pentru saparea pretinselor comori de care ar fi pomenit eldomnului roman (potrivit cu afirmatia lui Andrea Bobbi, v. mai jos relatia acestuia i ceaa parohului de Suceava, Bathazar). Si cum se impaca diferitele date Insemnate de el? Sositla 20 Hie la Sato Mare, Quirini ar fi venir la Cluj tocmai la 1 noiembrie i ar fi egg-torit impreuna cu Bobbi spre Moldova, unde au ajuns în preajma Craciunului (!) Dar pri-mirea sa solemna de catre domnul moldovean in decembrie 1600 pare sa infirme versiuneaiezuita despre activitatea sa anterioara la Suceava din porunca Iui Mihai Viteazul, diismanullui Ieremia. Momentul unei atare cautäri s-ar situa cu destula greutate la inceputul luiaugust, dud imprejurarile din Moldova nu par totusi chiar a.sa de prielnice unei asemeneamisiuni.

Stabilit definieiv in Moldova, Quirini a avut de luptat in acelasi timp i pentru instau-rarea une discipline necesare in sinul slujitorilor aitarului, mireni sau calugari, cei maimulti dintre ei insura0 i deda0 unor indeletniciri lumesti fara a se lasa de parohiile lor

30

www.dacoromanica.ro

Page 62: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

- 6 pentru propria sa resedima din Bacau, contestata de franciscanii de acolo, sttrnitide intrigik caluggrului observant Valerian Lubieniecki, care urmarea sa-1 sileasc s pära-seasca scaunul episcopal, vizat de poloni.

CIliar unii dintre preoTii catolici din Moldova, rabdind greu jugul ascultarii, 11 denun-TaserI la Roma ca fost partizan al lui Mihai Viteazul i simpatizant al ortodocsilor, laale caror procesiuni religioase lua 0 el parte, cerind astfel inlocuirea lui printr-un episcoppolon (Columna lui Triaian" VII, 1876, p. 318). In cele din urma a putut s invingatoate aceste neajunsuri. Neputindu-se duce el insusi la Roma, a trimis in 1604 pe vicarulsu, leronimo Arsengo, care avea misiunea de a cere ajutoare banesti necesare propagandeicatolice. Totodata trebuia sä: staruie pen,tru trirniterea unor italieni spre a organiza inMoldova un sistem de invafgmint catolic, destinat fiilor de catolici, siIii pina atunci samearga la studii In Transilvania. Cu acest prilej, papa Clement al VIII-lea 1-a Intarit peQuirini in scaunul episcopal din Bacau (Hurmuzaki, VIII, p. 282, doc. 404 din 14 august1604). El moare in prima jumatate a anului 1605 (vezi scrisoarea nunviului Claudio Rangonein Diplomatarium Italicum", II, p. 22, doc. I, 16 iulie 1605, cit i scrisoarea lui IeremiaMovila, catre papa Paul V, publicata de N. Buta, Patru scrisori domnetti din Arhivele Vati-canului, in Anuarul Institutului de istorie nayionali", III, Cluj, 1924-1925, p. 553). 0marturie tirzie afirma c ar fi fost uds de tatari (Memoriale della chiesa catolica di Jai, ed.V. A. Urechila, Acad. Rom. Mem., II, t. XVI, pp. 165-166), In locul su a fost numit in1607 vicarul su Ieronim Arsengo.

Quirini a lasat o dare de seama amanumitá a constatarilor acute in cursul vizitatieicanonice a principalelor comunitali catolice din Moldova. E intitulata: Relatione di fraBernardino Quirini osservante di S. Francesco, vescovo Argense nella provincia di Moldaviae Valachia intorno le cose del suo vescovato fatta alla Santila di Nostro Seniore Pat:no 1599,care s-a pastrat numai in copie intr-un manuscris din biblioteca Ambrosiana din Milan.

A fost publicata in Buletinul InstrucTiei Publice" 1868 (pp. 181-182), impreunaCu o traducere romineasca intitular: Relatiune de Barnardino Quiriniy observante ahl SfIntuluiFrancisca episcopu de Argesi In provinciile Moldavia # Val achia despre afacerile episco-patului ce au facut Sanctitatii Sale Papei anula 1599. Textul italian a fost reprodus ark incolecvia Hurmuzaki (III, 1, nr. 102, pp. 545-51) cit si de Chiril Kralevschi in lucrarenBernardino Quirini, episcop de Arget (1591-1604), publicat in Revista caroller, Bucuresti,1915, pp. 518-532.

Alte rapoarte cuprinzind date asupra istoriei catolicismului in Moldova au fost publicatede B. P. Hasdeu, sub titlul Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma,in Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 299-324. Nrarturia lui Quirini, alituri de infor-matii privind in primul rind viava catolicilor din Moldova (indisciplina preovilor, anarhiamoral ä: a credinciosilor, intrigile legate de imixtiunea clericilor poloni in problemele bisericiicatolice din Moldova etc.) infAiseaza si o icoana sugestiva a vigii de toate zilele dinTara sub ameninTarea tatarilor 0 a varsarilor de singe. Intilnim uneori 6 afirmaIii neadevarate,de plida acea privitoare 1k distrugerea din temelii a bisericii catolice de la Arges, obli-gindu-1 deci sa se aseze la Bacau. Alteori surprindem reticenle, de pilda, Cu privire la jude-

31

www.dacoromanica.ro

Page 63: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cata in faTa domnului cu fratele Valerian. De asemenea, incgierarea sa cu preotul Bathazareste infilisatg intr-un chip destul de putin convinggtor. Sint interesante unele amänunte pri-vind in general raporturile episcopului catolic cu domnul Moldovei. Constatgm o mare ase-mänare intre situavia lui Quirini fa; g de Ieremia in, 1599 (si mai apoi) i între cea a luiBandini fa yi de Vasile Lupu, dupg trecerea mai multor decenii. Un lucru se desprinde foarteciar: lui Ieremia pentru biserica romano-catolicg, inclinatie nu tocmai dezintere-satä, intrucit pe calea aceasta stiuse sä, stabileascg unele punti cu crestinii din Occident,indiferent de realitatea incontestabilg ca el ficea o politick' turceascg. Dupg instalarea sa decgtre poloni, ca vasal al acestora si al turcilor, el a inteles s foloseasei trimiterea la Romaa lui Arsengo ca un mijloc de a intra in atingere cu curtea papal. Tot astfel a reusitintre in leggturg cu nuigiul Visconti, mentinin' d aceste raporturi ping la plecarea acestuia.In sfirsit, marea bunälvointg aparentä adoptatä fa; ä de Quirini, i manifestati prin cuvintemggulitoare, aterqii bgnesti i oferte de a-1 trimite la Roma si-si scoatg breva necesarg uneifungiongri corecte desi din declaratiile lui Quirini reiese cg acesta exercitase i atribuviiepiscopale firg o opreliste din partea cuiva indreptgtesc Finuiala el domnul inselegeapoate s aib In persoana lui un emisar la indeming. Trebuie subliniat i pasajul despre iritatiafi dezordinile create de incercarea neizbutitä a introducerii noului calendar In Moldova.

De Quirini s-au ocupat: Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cälätorilor strilini pp. 94-97;Ion Ferent, leremia Moviki fi catolicismul in Calendarul catolic", (1915, pp. 40-45;N. Iorga, lstoria bisericii rorniine si a vietii religioase a romilnilor, I, Vglenii de Munte,1918, P. 206; 1dem, lstoria Rornanilor prin cãlütori, Bucuresti, 1928, I, pp. 247-249;Anton Mcsrobeanu, Contributie la istoria catolicismului in Moldova in Cercetäri istorice",IV/2, Iasi, 1928, pp. 77, 79 fi urm. Cl. Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella litteratarageografica italiana del cinquecento in Bulletin de la section historique de l'Acadénieroumaine", t. XVI, Bucuresti, 1929, pp. 81-87; Virginia Vasiliu, 11 principato moldavo e lacuria papale, In Diplomatarium Italicum", 1930, p. 3 §i urm.

www.dacoromanica.ro

Page 64: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RELATIA FRATELUI BERNARDINOQUIRINP, CALUGAR FRANCISCANEPISCOP DE ARGES IN PROVINCIILEMOLDOVA $1 VALAI-IIA, DESPRE AFA-CERILE EPISCOPATULUI SAU, FACUTASANCTITATII SALE PAPA2 IN ANUL1599

In anul 1590, In timpul pontificatului papeiGrigore al XIV-lea3 de fericitä pomenire, predecesorul sanctitkii voastre,am fost tnaintat peste meritele mele la episcopatul §-i biserica de Argq,In Moldova §i in Tara Romaneasa, fiind propus de prea ilustrul §i preareverendul cardinal Santa Severina4, protector al intregului Levant. Dupä

Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Buletinul Instrucyiunii Pu-blke", 1868, pp. 182-191. Confruntat i cu Hurmuzaki, III, 1, pp. 545-551.

2 Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini) (1592-1605).3 Grigore al XIV-lea (Nic. Sfondrati) papa (1590-1591).4 Giulio Antonio Santorio, arhiepiscop de Santa Severina (1566), cardinal presbiter de

Sancta Barbara (1570) apoi cardinal episcop de Palestrina (1597). A fost primul rector alColegiului grec Sf. Atanasie din Roma". A murit la 7 iunie 1602. In autobiografia sa men-;ioneaza el in 1591, la rumämintea sa, papa Grigore al XIV-lea 1-a consacrat pe episcopulales de Arges. Vezi autobiografia ed. G. Cugnoni in Archivia della R. Societá romana diStoria Patria". XIII, Roma, 1890, p. 197.

33

P. 182

www.dacoromanica.ro

Page 65: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ce am primit hirotonirea, m-am intors prin Venetia in Candia, patria ntea,unde fusesem provincial al ordinului meu5, atit pentru a gäsi citiva fratisi a-i aduce cu mine de acolo prin Constantinopol si peste Durare in ser-.viciul episcopiei mele Eotrivit incuviinfärii ce-mi fusese datä de scaunulapostolic precum si a tngaduintii generalului ordinului cit si pentru apläti multele datorii pe care le fácusem in anul si in lunile in care amstat la Roma, si de asemenea pentru a na inarma cu Inca' ceva bani dincasa fratilor mei spre a purcede mai departe pe mare, neputind face cheltuialade a merge pe uscat si nici de a veni prin Polonia.

Ajuns in Candia am aflat ca lucru neindoios cä in Moldova si in TaraRomâneascá erau tulburäri si a intrarea in aceste provincii prin Turcia nuera sigurä, intrucit Stefan Voievodul°, pe atunci principe al Moldovei, atrecare duceam scrisori de recomandare, ca succesor al lui Petru7, fusese trasin teapä5 si toti ai säi erau prigoniti; si nobilii poloni pentru a pune capätatitor schimbäri de principi in Moldova si pentru mai multä liniste lahotarele lor intrucit tätarii au pätruns de mai multe ori in Polonia prinMoldova cautau sä dobindeasa de la Sultan susnumita provincie si dreptulde a alege ei pe principe, fägäduind sä pläteasa in veci tributul obisnuit alacelei provincii, astfel cä !Ara in cele din urrnä au ales ca principe pe unnobil polon5 de neam moldovean, <si> de rit ortodox°, supus lor. Si analde asemenea a in Tara Romaneasa Mihai Voievod", principe al aceleiprovincii, se räsculasel2 impotriva sultanului° si stätea mereu cu ostirea subarme, luptind la hotare.

Din aceste motive si de asemenea neputind trece din pricina ciumei carea tinut in Cancha trei ani incheiati, nu am putut ajunge in Moldoiva inainteaanului 1597 §i am luat in toväräsia mea ca vicar al meu pe párintele magis-tru, teolog, fratele Nicolo Bernardo, care stäptneste limba latina si greacä.

5 Provinciale della mia religione, adicä superior regional peste mai multe mänästiti aleordinului.

6 Quirini face aici o confuzie Intre Stefan Voc15, catre care se indrepta breva sa, 0$tefan Räzvan. Stefan Voclä este fiul lui Petru Schiopul, copilul pentru care fusese trimissteag de domnie si care era domn nominal sub cirmuirea pärintelui su. Vezi, mai departe,textul din dreptul notei 19, unde Quirini se contrazice, zicind 6 breva era adresatä luiPetru 0 tuturor urmasilor säi.

7 Petru $chiopul domn al Moldovei.8 Räzvan care a luat ca domn numele de Stefan (maiaugust 1595) a avut, in adevär,

aceastä soartä, in urma expeditiei sale de recucerire a Moldovei din noiembriedecem-brie 1595.

9 Ieremia Movilä obtinuse indigenatul polon 0 de aceea e declarat aici nobil polon.10 Del rito greco.11 Michel Vaivoda Mihai Viteazul.72 La 13 noiembrie 1594.73 Del Turco Murad al 111-lea (1574-1595).

34

www.dacoromanica.ro

Page 66: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

A jungind in sfirsit in orasul Iasi" care e-capátul <drumblui de> intrarein provincia Moldovei <venind> din Constantinopol15, am äflat c princi-pele ales de nobilii poloni era domnul Ieremia Moviale, nobil polon, carelocuia in orasul Suceaval7, capital <ce se aflá> la o depártare de cincizile. Am anuntat prin scrisori pe principele insusi c eram trimis de scaunulapostolic ca episcop al celor ce traiesc dupá ritul latin in provincia sa Mol-dova, si de asemenea pentru cei din Tara Romneasc i c doreamInchin ináltimii sale cit miai curind i s m folosesc de bunávointa sa pen-tru a putea indeplini cele poruncite de scaunul apostolic spre folosul sufletelorsupusilor sài catplici. Dupá citeva zile, am primit un ráspuns foarte bine-voitor i mi s-a Ecut mare cinste, trimitindu-mi-se chiar de catre principecárute, cai i provizii de drum pentru a putea ajunge cit mai repede inainteasa cu mai multá inlesnire i cinste, ceea ce am, si fácut i imi trimise apoiin intimpinare cit i spre a má insoti la intrarea in oras pe secretarul su,medicul <sátz> si pe alti boieri <ai sái>.

Acest secretar" m-a intrebat dacá aduceam intr-adevár o brevá"scrisori de la sanctitatea voastrá indreptate anume tnMçimii sale" i i-amspus cá breva era de la papa Grigore al XIV-lea de fericitá pomenireindreptatá catre Petru voievodul i tuturor urmasilor si din Moldova.Am fost primit de catre catolicii nostri in casa bisericii din numitul oras,casa in care locuia preotul paroh. Si am stat aici 20 de zile, <fiind> bineingrijit cu toate cele trebuitoare pentru trai, piná ce au sosit din Poloniascrisorile de ráspuns la ceea ce .scrisese principele cu privire la sosirea meain sus numitul oras. Am fost chemat apoi in audientl" publica, punind<domnul> pe multi bojen i nobili ai si s m intováráseascl. Ajuns infata sa i dupá ce am tinut cuvenita cuvintare, i-am infátisat <acea> brevá,adresatá lui Petru voievodul i urmasilor si din Moldova <cit si> bula mea de.episcop si o brevá a drepturilor mele; le-a luat In mtn, s-a ridicat in picioare

scotindu-si cuea, le-a sárutat i le-a dus la frunte cu multá evlavie,supunere i inchinare pentru Sf. Scaun apostolic", si pástrind numai brevasa, mi-a inapoiat-o pe cealaltá, spunindu-mi c eram bine venit, cá miá pri-meste drept episcop al catolicilor2r si si rná va vedea tntotdeauna cubucuzie si a imi va da once ajutor i cinste, dar ca doreste s aibá maiintii o brevá de la sanctitatea voastrá, care sá-i fie adresatá anume lui, pen-

14 Citta di Giassi.15 E capo all'ingresso della provincia di Moldavia verso Constantinopoli.16 Geremia Moghila (1595-1606).17 Succhiavia.15 Secretarul polon, Paul Lancki, ramas i sub Simion si Constantin Mova15 VOleVOdUllll.20 Cuvintele alla santa sede apostolica" lipsesc in Hurmuzaki, III, 1, p. 546.

Latini.

35

183

www.dacoromanica.ro

Page 67: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tru a mä recomanda pe mine iritru intärirea celor scrise de predecesorul feri-cirii voastre22 i c eu s caut sä o dobindesc cit mai curtra, iar Ora atunci

retrag n mänästirea din orasul Bacäu23 unde obisnuia sä. locuiasavicarul apostolic 6 care imi fusese datä de Scaunul apostolic ca resedintäepiscopal; m-am retras n acel loc si am scris in mai multe rinduri fericiriivoastre i prea ilustrului cardinal Santa Severina24 pentru a mi se trimiteanuntata brevä, spre a <putea> dobindi libera stäpinire a episcopiei. Amtrimis in acest scop e fratele Nicolo, vicarul meu, la Roma si dupä maimulte luni, vázind ca nu imi sosea nici un räspuns i fiind solicitat deprincipele mnsui, m-am hotärit s vin eu insumi in acest scop, sä särut picioa-

p. 184 rele prea sfinte ale Fericirii voastre / / i s vizitez pragul fericitilor apostolis'a fac un raport despre lipsurile i nevoile bisericii mele si de asemenea

pentru a säruta picioarele prea sfinte ale sanctitätii voastre in numele amin-titului prirucipe, a cärui bunätate i därnicie fatä. de mine a fost atit de mare,incit nu numai c m-a hotärit s fac aceastä cärätorie, dar mi-a dat i'mij-locul de a o face, dindu-mi arute, cai 6 liberä trecere, stäruind s. m'a` intorccit mai curtnd cu räspunsul si breva sanctitätii voastre.

In acest scurt rästimp in care am stat in Moldova mi-am implinit pe citam putut slujba de episcop, vizifind cea mai mare parte din Moldova, dindmirul <confirmárii> i conferind taina preotiei25 dei, nu aveam libera stä-pinire a episcopiei, asa cum mi-a fkáduit acel principe sä-mi dea, dupá cevoi primi breva sanctitätii voastre; in unele orase am slujit liturghia ponti-fical ä chiar in fata acelui principe, dind obisnuitele indulgente poporuluiam exercitat jurisdictia episcopal á chiar In domeniul tempora126, cxci episcopulcatolic are in Moldova un atare privilegiu fa; ä de catolicii

Am gäsit, prea fericite pärinte, cä. de vreo 90 de ani, acea episcopieera vacantä si c fusese cirmuitä doar de cîtiva vicari apostolici. Acei loCui-tori se foloseau la nevoie de <episcopii> vecini, spre marele lor neajunsprimejdie si de aceea se gäsesc multe rätäciri i foarte grave erori.

Si provincia Moldovei e foarte mare, îmbelugat i mnoas i populatä,cu multe orase si sate, cu munti putini i multe päduri i avind din belsugtot felul de vietIti. La räsärit" (!) se invecineazä cu Turcia, Constanti-nopol si Tara tätäreasa, la miazä-noapte se invecineazä cu . PoloniaPodolia, la apus cu Ungaria superioarl si la miazá-zi cu Transilvania (!)Tara Romaneascä.

36

" Grigore al XIV-lea.23 Bachan. La Hurmuzaki: Bachon.24 Vezi mai sus, n. 4.22 Chresma (-= chrisma). E. vorba aici de atributii pur episcopale." Etiam in temporibus.ST Orientarea este gre4iti.

www.dacoromanica.ro

Page 68: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Doar n 15 orase si 16 sate invecinate se easesc latini catolici, supusiepiscopiei mele, in numar de vreo 1691 familii i vreo 10 774 suffete.Restul locuitorilor din Moldova stnt toti de rit ortodox28 si au episcopii16r, preotii i calugarii29 lor i primatul i arhiepiscopul lor este monseniorulGheorghe Movi1a30, frate bun31 al suszisului principe; acest arhiepiscop nu-meste i consacrl pe episcoEii sai. Desi e moldovean si de rit ortodox, nurecunoaste ca superior <al sau> pe patriarhul din Constantinopol i nici pealt patriarh din Orient. Ar putea fi adus cu multa usurinta la cuvenitaascultare fata de fericirea voastra si de sftntul scaun apostolic, cind sanctitateavoastra ar binevoi scrie citeva cuvinte, dupa ce va scrie principelui,fratele sau. Mi-a §i fagaduit, ca tmpreuna cu episcopii i prelatii si sa seuneasca cu mine la tntoarcerea mea, pentru a face un sinod provincial §i aindrepta multele rataciri i erori, ce domnesc n aceasta provincie printre ei,ortodocsii, i chiar printre catolici.

Am vizitat orgul i biserica din Bacau, care mi-a fost desemnata descaunul apostolic ca biserica mea episcopala; / / tn acest <oras> si n sateletnvecinate stilt cu totul cam 4 000 de camine, dintre care numai 216 defamilii &it <de> latini i catolici, iar suflete stnt 1 692. Aici, stilt dougbiserici, una cladita din piatra, inchinata sfintei Maria si alta de lemn,tnchinata sfintului Nicolae; cea de piatra este mare si cuprinzatoare. Prin-cipele, la cererea mea, pentru a-mi face o favoare, a acoperit-o toatá dinnou si a cheltuit peste 500 de scuzi de aur32.

Amgasit podoabele de altar" stricate in tntregime i potirul de cositor.Am pus sa se faca un potir de argint, cu discul sau, de catre un nobil dinChios34, vistier al principelui numit Giov<anni> Batista Amoroso, alcarui nepot se afla la Roma, ca elev la Colegiul grecilor. Se vor face deasemenea repede obiectelele de cult necesare.

Biserica cealalea, care este de lemn, nu are obiecte de cult si este foartesáraca. Linga biserica pomenitI mai sus, cládita din piatra, sint trei chilii,ridicate din lemn, pentru episcop. In acestea statea vicarul apostolic, iarvechime locuiau ealugarii observanti din ordinul Sfintului Francisc36.

29 Greco.29 La Hurmuzaki op. cit. lipsege: li loro vescovi, preti et frati.39 Georges (!) Moghila.31 Fratelo cardinak (sic) in loc de: carnak.32 Scudi ¿loro.

Paramenti.34 Scioho (Vezi i Hurmuzaki, III, 1, p. 547) Sciolto, corect: Scion°.39 Era al doilea vistier. Vezi N. Iorg a, lstoria Romanilor prin caläton, I, p. 247.

Vezi i Hurmuzaki, XI, p. LXV.36 Gii frati osservanti de santo Francesco. Ramurä a minoritilor supusä unei reguli mai

StriCtC.

17

13. 185

www.dacoromanica.ro

Page 69: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

In aceasta biserica am slujit liturghia- pontifical, am pus sa se predicein fiecare sarbatoare in limba miaghiara, toti locuitorii fiind unguri37, amconfirmat in mai multe einduri peste 2 000 de oameni si am fácut hirotonirila cele patru timpuri"38, am botezat multi copii <eu insumi>, din cauza ca.parohul se dusese s slujeasca in satele vecine. Am gasit ca multi locuitoridin acest oras luau in desert prea slavitul num,e al Sfintului Duh, fie laminie, fie din deprindere pacatoasa; am dat multe edicte impotriva acestuisacrilegiu si a altor greseli i rataciri si am pedepsit pe multi; datorita acestuifapt se feresc acum de sacrilegiul pomenit si de erorile amintite.

Am vizitat orasul Baia, care are aproape 3 000 de camine39. Am g-asitnumai 63 de familii de catolici i cam 316 de suflete, unguri i sa.si de neam.Aici stilt doua biserici cladite din piatra, una pe iumatate naruita, in carenu se slujeste liturghia, cealalta destul de frumoasa i incapatoare, cu po-doabe de altar in -fauna' stare, potire, discuri i cruci de argint. In aceastabiserica am gasit ca zaroh pe preotul Laurel-10u din Transilvania", pus thaceasta parorhie de catre parintele calugar Geronimo Arsengo", pe atuncivicar apostolic i acum vicarul meu. Acest preot Laurentiu, fiind ciescoperitin anii trecuti in adulter cu sotia economului bisericti, a fost silit decatolicii nostri sa se insoare; altrrunteri nu-1 voiau ca .paroh, si din aceastacauza, 1-am g-asit insurat cu o fecioara, cu care a fost unit in fata bise-

in vazul tuturor, de catre un alt preot catolic si el casatorit. $i aveaatunci trei f i femeia era insarcinata. Si cum orasul pomenit era aproapede Ungaria43 unde putea fug-i usor, aratat cu mustrari parintesti"convingatoare, .gravitatea pacatului su ratacirea in care se afla scandalulpe care pricmuieste; am staruit atita Oda cind s-a despartit de buna voiede femeie, trirnitind-o acasa la tatal ei in alt oras. Dupa ce a primit dinpartea mea iertare" si canon izbavitor, fagaduindu-mi sub jur-amint a nu

p. 186 mai aiba legaturi cu acea femeie, asa cum reiese din inscrisul su, 1-amlasat In susnumita parohie, caci nu am; gasit un alt preot mai bun.

Am vizitat de asemenea orasul Neamt" in care am gasit vreo 250 decamine47, dintre care numai 74 familii stnt de catolici iar suflete stnt 383.

37 Cuvintele: essendo tutti gli habitanti ungbari lipsesc n Hurmuzaki.38 Nell quatro tempora. Adicä: zilele de miercuri, vineri i siMbätä: de dupä prima zi

din postul mare, precum qi de dui:4 Rusalii, Exaltarea Crucii p sf. Lucia.39 fuochi.4° Vezi mai jos, nota 53.

Vezi n Cigatori ... II pp. 504-506 biografia rui Arsengo.42 In faciem ecclesiae.43 De fapt Transilvania." Munizioni (= monizioni).45 Aceste cuvinte lipsesc In Hurmuzaki.41 Nemisi.47 fuochi.

38

www.dacoromanica.ro

Page 70: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Aici, sint douä biserici fäcute din lemn. Exista obiectele de cult necesare,potire, discuri de argint, si o cruce de aramä auritä. In acest oras am gäsitun singur preot, bátrin de peste 70 de ani, de neam ras, pus in zisa parohiede acelasi vicar apostolic i avea de asemenea sotie, care era bätrinä ca si el

locuiau impreunä. Si prin indemnurile i poruncile mele a päsäsit-o si atrimis-o s locuiasa intr-alt sat invecinat, i a fägIduit sä nu mai aibä legä-turä cu ea si 1-am läsat in acea parohie pentru cá nu am avut alt preot maibun.

Am vizitat de asemenea orasul Trotus" in care sint cu totul 3 500 defamilii de unguri i sasi. Aici e numai o bisericä inapätoare de piaträ, cupodoabele de altar trebuitoare, potire, discuri de argint si o cruce de aramäauritä. Ca paroh, era preotul loan Bene, transilvänean de neam, pus inacea parohie de un alt vicar; acest <preot> afirmä cä mai inainte de aprimi sfinta tainä a subdiaconiei era casätorit Cu o fecioarä; acum se aflä.cu ea si are copii; afirmä de asemenea a a fost hirotonit de episcopul deCamenita", predecesorul celui de acum. Deoarece nu am avut alt preot, pecare sa-1 pun in locul gil, 1-am läsat in aceeasi parohie, neputind s51-1 ho-täräsc s consimtä sä o lase, si 1-am päsuit cu gindul de a cere pärerea sancti-tätii voastre, ce trebuie sä se facä cu el, si de a indeplini la intoarcerea meaceea ce imi va fi fost poruncit de sanctitatea voasträ.

Am vizitat de asemenea orasul Husi5° de 1 030 de case, dintre care sintnumai 72 cu familii de catolici iar suflete <sint> 435. Aici este numai obisericá. de lemn, sint podoabe de altar potrivite, podre, discuri de argint;parohul, care s-a instituit el singur, este preotul loan transilväneanul, carca fost frate observant al sf. Francisc <si> subdiacon i devenind apostat51s-a fácut diacon i <preot> oficiant52 si apoi luat o sotie in orasulpomenit. and a auzit de venirea mea a fugit. Nu am putut numi alt preotIn acea parohie din pricina obisnuitei Iipse de preoti; apoi la plecarea mea,am aflat c voia sä se intoara in acelasi oras.

Am vizitat orasul Cotnari53 de 3 500 case, dintre care sha 198 cu farniliide catolici <cu> 1 083 de suflete. Aici sint patru biserici: trei de piaträuna mica de lemn reacutä. Cele trei biserici pomenite sint toate inca-pätoare, cu podoabele de altar trebuitoare, cu potire i discuri de argintcu o cruce de aramä auritä. Am gäsit ca paroh pe preotul Daniel din Tran-

48 Tetrussi.49 Carninico. I-lirotoniile neputInd fi fäcute decIt de episcopi, este de la sine Ineles

trebuise sä se apeleze la episcopii catolici din firile vecine, in lipsa unui episcop caroliclocal.

88 Ghusi.51 Adica lepädîndu-si rasa alugäreasa.82 Si ordino da diacono e da Messa adicä preot mirean..83 Cutunari. De observat cà, in 1604, preot aici este Laurentius Demuth (poate unul

acelasi cu LaurenOu de la Baia), amintit mai sus (n. 40) in darea de seamä din 1599.

39

www.dacoromanica.ro

Page 71: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

silvania, care era de asemenea insurat de curind cu o femeie vacluvifusese cununat in vazut tuturor, inaintea altarului" de catre un alt preotacesta de asemenea insurat. Prin indemnurile i poruncile mele, s-a despartitde buna voie de numita femeie i s-a jurat inaintea mea, fagaduind sa nu

187 mai traiasa cu acea femeie i sa o trimita ctt Mai repede in alt oras, dupacum reiese din inscrisul dat de mina lui. Din lipsa de pre* 1-am lasat inaceeasi parohie.

Am mai gasit de asemenea in acel oras ca invatator la scoala de grama-tica un laic, cu numele Petru Elman transilvanean, eretic, luteran, care secasatorise Cu un an mai inainte i preda in ungureste si in latineste copiilorde unguri si de sasi. In urma informatiilor ce am luat despre el, m-am dusla el acas i, cautind printre cartile lui, am gash trei carti eretice in limbamaghiara si o biblie interzisa; le-am luat si am pus sa le arda. La vorbelebune si indemnurile <mele> convingatoare, mi-a marturisit adevärul: c im-brati§ase invatatura lui Luther, dar ca. nu o predicase nimanui. Pentru aceasta1-am pus sa abjure public in biserica. doctrina luteranismului i 1-am iertat,dindu-i canon izbavitor. A fagaduit sub juramtnt sa. nu mai cada niciodataIn asemenea rataciri, dupa cum reiese din inscrisul facut de mina sa. L-ampus sä faca o märturisire de credin; în faTa mea i i-am dat vole sa Tinascoala, din lipsä de alti invatatori.

In trecerea mea prin acest oras Cotnari fiind gazduit in chiliile numitu-lui paroh, a venit in chilii intr-o seara preotul $tefan, parohul orasului Su-ceava55 i capelan al militrei polone de pedestrasi, impreuna cu fratele Mel-chior polonul, calugar franciscan, amindoi bine inarmati cu spade si arche-buze. Impotriva vointei aceluiasi paroh, au vrut s'ä fie gazduiti acolo undeeram gazduit eu, prefactndu-se a fi prieteni i supusi. Dupa ce au cinat, s-aucertat cu unul dintre ai mei, factnd m'ulta zarva. Spunindu-le <eu>fi taca,s-au sculat de la masa mtniati tare, au Nat armele si au venit asupra mea.Atunci eu am intrat intr-o chille i am inchis usa i ei au tras in mine douafocuri de archebuil. lar cu una55 <din archebuze> au span usa i m-aulovit in cap; bärbierul mi-a scos din rana o bucatä de os. M-ar fi omoritdaca nu ar fi alergat curtenii57 din cauza impuscaturilor de archebuze trasela 4 dimineaTa. Acestia au filet de acolo, dar au fost prinsi de curtenii prin-cipelui si condamnati cu multa asprime sä-si piarda capul. Dar dupa staruintamea, <fiind> rugat de mai marii otirii, le-am dobindit viata Cu mare greu-tate de la principele insusi.

" In faciem Ecclesiae provocind adicl un scandal In plus din punctul de vedere alnormelor in vigoare.

" Succhiava." In Hurmuzaki, III, 1 p. 548 apare aid o intervertire ;i o mutilare a te4tului: e mi

colsero in testa dalla cui ferita il Barbier`57 La Porte,

40

www.dacoromanica.ro

Page 72: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

M-am intors apoi la Suceava, unde 4i au resedinta obisnuitg prineipelesi arhiepiscopu158, fratele sgu. In acest oras sint cam 6 000 de case cu totul,dar dintre ai nostril <catolici> nu stilt mai mult de 30 de familii si 153 desuflete, iar dintre soldatii poloni si. unguri, toti romano-catolici, cam 2 000.Aici sint doug biserici de piatrg, foarte incgpátoare si au eodoabele de altartrebuincioase, potire, discuri de argint si o cruce de arama auritá. Intr-unadin aceste biserici inchinatg sfintei Fecioare, principele a pus sg se refacgaltarul si icoana foarte frumos; a cheltuit peste 300 de scuzi si spre a-mi faceo favoare a pus sä. se facg doug feloane, epitrahire, sudarii de brocard deargint si patru stihare si // patru tuni,ci.

In aceastg bisericá am slujit de mai multe ori liturghia pontifical, dedoug ori fiind de fatá principele tnsusi si fratele sgu, arhiepiscopul, cu altiepiscopi ortodocsi ai Moldovei.

In ziva de Corpus Domini58 si In a opta zi60 <dupg acea särbgtoare>am fácut cu multg solemnitate si evlavie obisnuita procesiune cu prea sfinteledaruri, fiind insotit chiar de principe, boieri81, arhiepiscop si episcopi, ostiresi popor; am tinut de mai multe ori predicg in limba greacg, iar pentru cei ce nuintelegeau limba greacg, prin tglmaci moldovean; am tinut necontenit un predi-cator pentru poloni in limba polong. Am fácut hirotoniri la cele patru tim-purr, conferind ordinele minore si consacrarea celor aflati sub ascultareSmea cit si celor strgini cu obisnuitele scrisori demisorii"82 din partea supe-riorilor lor, si dupg o cercetare prealabilá a celor pe care i-am, ggsit potri-viti si indestul de preggtiti.

Intelegind a un tingr din Transilvania cu numele de Ion, soldat al prin-cipelui si care vorbea bine italieneste, era fiu de eretici si ca venind la bise-rica, se prefácea83 a este catolic, i-am spus a vie la mine acasg si, in urmaadmonestgrilor mele, mi-a märturisit in sfirsit adevgrul si. cá ai si 41 tnvg-taserä cg in sfinta cuminecgturg nu se aflg cu adevärat trupul Domnuluinostru si a romano-catolicii adorau pe papa ion ca pe un Dumnezeu. Si dupgmulte argumente pe care le-am adus pentru a confirma sfintul 6 catoliculadevär, el mi-a cerut iertare si s-a lepgdat in fata mea de rgtäcirile pomenite.$i-a apgtat iertarea §i. a primit canonul de indreptare de la mine si a fägg-duit sub jurgmint cg nu va mai cgdea in asemenea greseli, <legtndu-se> atráiascg si sá creadg ca un catolic si s-a mgrturisit si s-a Impgrtgsit.

58 Mitropolitul Gheorghe Movilä.o Corpus Domini se serbeazä la catolici in joia din prima slptämtnä de dupä Rusalii.88 Octava." Baroni.88 Scrisori prin care un episcop autoriza pe unul dintre diocesanii si a fie ortnduit

preot.U Motivul unei atare simuläri nu putea fi dectt teama de a fi räu ',hut de domn.

41

p. 188

www.dacoromanica.ro

Page 73: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

13-

Am vizitat de asemenea orasul Roman, de aproape 400 de familii, dintrecare stilt numai 25 de familii de romano-catolici cu 138 de suflete, de neamunguri si sasi. In acest oras sint douä biserici fácute din lemn, incOpOtoare, cupodoabe de altar si potire. lar inainte de sosirea mea in acest oras murisepreotul paroh, care era si el pe cale sä se insoare64. $i eu 1-am pis pe preotulStefan polonul ca paroh al lor, neavind alt preot mai bun.

In aceastä biseria, am gOsit iaräsi un foarte mare eres si o mare rátO-cire, anume cO in fiecare an, in ajunul sOrbOtoarei prea sfintului trup alDomnului65, ostia sfintitá cu care se face procesiune in toatO octava, dimi-neata si seara, asa cum se obisnuieste, era predatO de parch la sfirsitul octa-vei, intr-o cutiutO economului bisericii, un laic. Acesta o ducea acasO la elsi o tinea sub patul su, tntr-o lOclitO, tot anul; la sfirsitul anului, o inaEoiaparohului, care luind-o ii clOclea. alta sfinIitä din nou. Afirmau ca au invaTataceasta prin tradivie de la strOmosii lor, si cO o fOceau din evlavie; i-amoprit indatO de la acest lucru sub pedeapsa excomuniarii si a altor pedepse,atit pe parohul cel nou, cit si pe economul <bisericii> si pe toti locuitoriicatolici si prin mila lui Dumnezeu, au incetat de a mail sävirsi aceastä gre-salsa*.

18g Am vizitat de asemenea tirgul SObOuani66 si satele 1/ Berindesti67, ramO-seni", Luckestia°, Adjudeni" si Lucenin sit incO altele vecine, in care amgäsit pe toti locuitorii catolici, de neam unguri, in numOr de 300 de familii,cam 1 400 de suflete. Biserica tirgului e claditO din piatrO si este mare, darrOu Tinutá, cu acoperisul stricat. lar principele, la cererea mea, a poruncit sOfie acoperitä" eh mai cur/1nd cu lemn bun. Deoarece nu e nici un preot inzisul tirg, si nici chiar in sate, parohul din orasul Roman, care se aflO la odepOrtare de trei mile, slujeste o liturghie in biserica sa duminicile si sOrba-torile mai insemnate, flrä a se impOrtOsi" apoi se duce in acest tirg si slujesteo altä liturghie si aceasta piná se vor ingriji de un alt preot paroh.

Aftind cO. 'in orasul Vaslui se afla un transilvänean, cu numele de Bene-dict, care se asezase cu de la sine putere in parohia acestor locuitori catolici,fiind primit de ei de nevoie, In lipsO de alt preot, am ttimis sa-1 prindä sisOA aducä la mine la BacOu74. Am aflat cá fusese sfinTit numai prin punerea,

64 In text groit stara pur maritatis; la Hurmuzaki, op. cit. p. 549: stava Per maritare.68 Vezi n. 59.66 Citta Sabograni, comuna jud. Neamt.67 Berendesti, In jud. Baeäu, pe plrlul Ftäckiuni.68 Cromasiani, comuna jud. Neamr.69 Lucaciani, sat In jud. Bacäu.7° Giudiani, jud. Baelu.71 Luciani.72 La Hurmuzaki, XII, p. 549; di nuovo.73 Senza pigliar <1>a purificatione; purificatio" la catolici este Impl'reisania preotu-

lui la liturghie.74 Bachow.

42

www.dacoromanica.ro

Page 74: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

miinilor de catre un episcop luteran din Transilvania si c slujea liturghiaboteza fr â spune cuvintele sacramentale i c punea sá. se facá in bi-

sericá márturisire publicá in felul luteranilor. Pentru aceasta 1-am bágat lacarcer5 ce fiare la picioare intr-una din chiliile episcopiei, care sint toate delemn. Dupá ce 1-am cercetat i 1-am dovedit vinovat75, am voit sá-1 trimita doua zi dimineata la Suceava, spre a i se da cuvenita pedeapsál, dar spárgindcasa in aceeasi noapte, a fugit cu toate fiarele intr-un sat la hotarul TáriiTátáresti i dupá cit arm putut intelege slujea de preat catolicilor din acel sat.Sper c vicarul meu, cu bunávointa principelui, Il va prinde i cá. va fi pe-depsit cu asprime.

In toate orasele din Moldova am gásit o foarte mare neintelegere<chiar> scandal intre ortodocsi i catolici, mai ales la Suceava, unde slatatitia poloni, care se in dupá noul calendar76, oamenii din tará tinindu-se dece! vechi. De aici, se iscau nesfirsite .greseli i scandaluri, fiecare tinind 'inchip deosebit sárbátorile i posturile. Pentru aceasta, am dat ordin, cu putereace-mi fusese hátizitá de sfintul Scaun apostolic, prin interrnediul prea ilustru-lui cardinal Santa Severina, ca polonii amintiti saçin sárbâtorile dupa calen-darul vechi. Astfel s-a inláturat once deosebire si desbatere.

Am mai aflat cä. preotii ortodocsi botezau din nou pe toti acei catolicicare se cásátoreau cu femei ortodoxe sau care voiau s tráiascá clupá ritul loe.Dupá argumentele pe care le-am invocat s-a poruncit, din ordinul principe-lui si al arhiepiscopului, fratele sáu, sub pedeapsá foarte grea, ca in toatáMoldova sá nu mai fie botezati de al doilea catolicii de catre preotii ortodocsisi astfel s-a pus capát unor greseli atit de mari. Numitul principe este atitde prieten si de iubitor al bisericii catolice, incit nu face nici o deosebire intreortodocsii si i intre catolici; ba Incá a márturisit de mai multe ori in public

In discutii particulare, fal5. cu episcopii si i cu boierii, c sanctuateavoastra este adeváratul cap al tuturor crestinilor. Si pentru a aráta aceasa// aplecare a sa intr-o másurá. mai mare fatá. de ca'tolia, mi-a fágáduit s ri-dice la intoarcerea mea un seminar pentru tinerii catolici si su-i dea o Inzes-tare indestulátoare, ca pe viitor sá fie multi preoti catolici n tará, care sá.poatá sluji bine in toate bisericile catolicilor77.

Am aflat, de asemenea, cá. unii catolici au fost dispensati i uniti in

75 Conventi per reo (vezi Hurrnuzaki, op. cit., e convinto per reo).75 Datorat reformei papii Grigore al XIII-lea din octombrie 1582. Iezuivii se arätau cei

mai zelosi propagandisti ai noului calendar, invocind o serie de minuni n sprijinul aces-tuia. Mäsura luatä: de Quirini a fost un simplu expedient pentru a ocoli rezolvarea

radical:achestiunii. Dealtminteri chiar nuntiul din 1590, in Polonia, cardinalul Montalto, era depärere sä: fie Intrebat 6 domnul Moldovei despre oportunitatea momentului pentru schim-barea calendarului. El preconiza ca mäsuri de propagandä, tipärirea de calendare i minee inlimba romanä: dupä calendarul nou i räspIndirea acestora n popor.

77 Lipsa de preoçi catolici, arätatä: cu prisosin0 'in paginile de mai sus, justificä" In-deajuns un asemenea proiect.

43

P. 190

www.dacoromanica.ro

Page 75: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

casatorie, dei erau rude de grade interzise, de catre unii frati apostati i incade ahi preoti, care, in anii trecuti se faceau ei înii vicaii apostolici78obtineau cu bunävointa arhiepiscopilor ortodocsi si a principilor trecutiprin daruri autoritatea de a ctrmui pe catolicii nostri, ba inca se,mnau ca epis-copi numiTi ai Moldovei. $i acei catolici casätoriti astfel, traiesc Ora' acum incasatoriile aratate, avind i copii. De aceea se cere de la sanctitatea voastrao dispensa adevarata pentru toti aceia care au incheiat asemenea casatorii ingrade prohibite cu dispensa de la acei vicari falsi <precum> i legitimitateaunor asemenea copii, ca pe viitor s poata trái cu constiinta impacata, maiales dupá ce au aflat c vicarii pomeniti nu aveau puterea i nici vreo altäautoritate a da asemenea dispense.

Am mai aflat c multi alti catolici, insurati, carora li s-a dat carte dedespärfenie tot de catre aceiasi falsi vicari i ingaduinta de a se casatori dinnou, asa cum fac in toate pärtile ortodocsii, traiesc de multi ani incoace cusotiile nelegitime dintr-a doua casätorie, sotiile lor dintii legitime traind si eleCu sotii lor dintr-o a doua casatorie nelegitima.; i unii i ceilalti avind copiidin a doua casätorie. Spre a nu lasa si a nu declara bastarzi acesti copii ailor, din a doua casaforie i fiindca nu vor sa se tntoarc s träiasca cu<soTii> cei dintli iar daca i-as constringe la aceasta, s-ar läsa sa fie ex-comunicati i mi-ar refuza indata ascultarea datorata, trecind la ritul ortodox,In care o asemenea casä'torie le este ingaduita in general dupä divort deaceea, pentru aceasta alerg la sfatul Sfintului Scaun apostolic si al beatitu-dinei voastre, pentru a putea mai bine ingriji de atitea suflete si a nu pierdeascultarea lor79.

In toate bisericile pe care le-am vizitat, am dat ordin ca tabernacoleleortoforiile cu prea sfinta cuminicatura sa fie mai bine aurite89 i impo-

dobite pe dinauntru si pe dinafará si bine inchise cu cheia i ca sfintul mirsa fie bine 'DLit i sa. se facá cristelnite de botez bine inchise cu cheia iarparohii sá predea copiilor primele elemente ale sfintei credinte.

191 Nu am putut s ajung in celelalte orase si sate din Moldova, in carese afli ceilalti catolici ai nostri i nici s le vizitez, nu numai pentrucá. nuobtinusem inca punerea in stapinire a scaunului episcopal, dar si pentruprincipele mi-a dat s inteleg c dorea aduc mai intii brevele sancti-tatii voastre, asa cum am spus mai sus, si de aceea nu mi-a ingäduit sa.

merg nici in Tara Româneasca inainte de a fi fost introdus de el in cuvenitamea jurisdictie din Moldova.

" Aluzie probabil la poloni.79 Acordarea de dispense post factum, atft pentru ds'ätoriile tit gradele de rudenie

oprite de biserieä, precum i pentru a doua 6.'sätorie a unor divortavi, smt niste solulii 'decompromis, singurele posibile trt situmia descrig.

99 Fodrate.

44

www.dacoromanica.ro

Page 76: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORT DESPRE STAREA TARII RO-MANESTI SI A MOLDOVEI, PRECUMSI A BISERICILOR CATOLICE8'

1602, aprilie 20,

...Viu s fac cunoscut eminentii voastre82 P.starea pctoas i nenorocia a acestor fári i dioceze: Tara RomäneascäMoldova. Eminenta Toastrá. va sti cä din pricina attar räzboaie care au fostsi mai stilt i astäzi, ele sint aproape distruse si cele mai multe dintre bise-ricile noastre catolice au fost arse de tätari care trec in fiece zi i pradä,ard i ucid, fapt pentru care in multe rinduri am fost eu insumi pribeagprin päduri de teama celor mai mari primejdii. Oatrkenii au säräck nespusde mult si nu au putinta de a reface bisericile i nici macar de a intretinepreoTii,. cxci bisericile nu au nimic, nici bunuri nemiscátoare, nici alt venitdin care sä se poatä bräni preotul, i pentru aceasta nki un preot nu vrea

Traducerea s-a fgcut dupg. textul publicat de B. P. Hascleu in Columna lui Traian",sub titlul: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoriacatolicismului In Romania 1601-1606, p. 300 qi urm.

82 Cardinalul Santa Severina, vezi mai sus, raportul precedent, n. 4.

45

300

www.dacoromanica.ro

Page 77: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vinä in aceasa macar a am sfintit Cu ca preoti pe multi care au venitdin Transilvania; dar ctnd au viizut a nu au intretinerea, au plecat, uniiau mai amas in citeva orase de frunte i cu mare reutate li s-a dat intre-tinerea de catre aceste orase. Preotii care erau aici insurati83 i-am pus lavenirea mea dintti a se despartä <de sotiile lor> i cind arri mers eu laRoma s-au dus toti de si le-au luat inapoi, iar acum la intoarcerea mea,temindu-se de vreo pedeapa, au fugit cu ele in Transilvania, la eretici.stie eminenta voastra c nevoia este foarte mare ... Ecere un ajutor bänescde la papä pentru aceste biserici, sau o interventie in ac'est sens la regelePoloniei pentru a se reclädi bispricile si a intretine preotii 1... dar sint multe

p. 311 orase i noi fiind putini nu avem puterea s facem fata la atitea sarcini.

RAPORT CATRE PAPA84

1602, mai 10, lafi

303 Cele mai multe biserici catolice ale noastre au fost arse, unele de catreMihai care a fost domn al Tärii Românesti, i celelalte de tätari care triczilnic prin aceste provincii i pradä, ard i distrug, si de aceea in multerinduri am fost nevoit a fug prin päduri infruntind cele mai mari pri-mejdii85 ... Un alugär, fratele Girolamo Arsengo din Chios din minoritiiconventuali, care era vicar apostolic inainte de venirea mea, si acum estevicarul meu, umbra' neincetat prin tarä pentru a administfa sfintele taine,dar nu poate face fatä atitor sarcini, arile acestea fiind intinse i orasele foartedepärtate unul de altul

In toaa aceastä provincie a Moldovei mai sint alti cinci preati in oraseleprincipale si pe care i-am sfintit <chiar> eu <dar> pentru a parte din eifusesea mai inainte tnsurati, de team s nu-i pedepsesc au fugit cu neves-tele in Transilvania. Am rinduit multi alti preoti, care au venit sä locuiasaaici, dar neavind nici un mijloc a le dau intretinerea, au plecat.

Neincetat yin din Ungaria eretici si se convertesc, la sfintul Scaun aposto-lic roman ... si de cind m-am tntors aici ping acum am primit patru deacestia punindu-i sä abjure in vázul tuturor in hisericä, dupl cum se obis-nuieste; in deosebi unul Stefan Nicolae Figtt (sic) di Benedetto, transilväneancare a fost mai intii luteran, apoi preot al calvinilor si predicant al lor, om

13.

Dupa exemplul preoyilor protestanti ai sasilor (luterani) i ai ungurilor (calvini).Vezi raportul precedent.

" Clement al VII1-lea." Au fost ra'sate de o parte poryiuni din text aproape identice cu cele din scrisoarea

din 20 aprilie.

46

www.dacoromanica.ro

Page 78: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

destul de invkat se afla astazi aici <ca> un foarte bun catolic. Ambotezat un evreu tatar cu mare solemnitate i in mod public caci .este om deseama.

Adesea sint nevoit s urmez discutii cu ortodocsii i sa le ark rata-cirea lor dupä. Sfinta Scriptura, spre marea edificare a tuturor, si nu ma dauin lkuri sa-mi 1ndeplinesc slujba mea i prin indemnuri i printr-o viata pildui-toare ... etc.

RAPORT CATRE CARDINALUL CINZI086

1603, iulie 4 Suceava

... nu e aproape ceas sau clip a in care sä nu se iveasca impotriva meanoi neajunsuri, un lucru insä ma chinuie mult <si anumo faptul> a unoarecare frate calugar Valerian Lubieniecki87, polonul, imi face fara incetarecele mai mari neajunsuri, zicindu-si comisar si dind deslegare de excomunicarefratilor monahi i preotilor mireni, excomunicati de mine in mod drept silegiuit, pe temeiul autoritkii domtnului nostru si a sfintului oficiu al Inchi-zitiei ce mi-au fost date i concediate mie. Si In afara de acestea, veind si-mismulgä. cu vio1en i tndaratnicie Biserica fericitei fecioare Maria din Bacau,parasita de mult de frati i rau jefuit i apoi reclädita de parintele Hieronim881,vicarul apostolic cu tncuviintarea lui Alexandru Comuleus89, fostul legat apos-tolic in aceste provincii i care-mi fusese data mie in sfintul consistoriu (dupäcum se poate vedea in cartile cardinalului Santa Severina de fericita pome-nire), drept catedral a in locul bisericii din Arges in Tara Romaneasca, distrusadin temelie90, eu pentru acestea si multe alte nelegiuiri i scandaluri pentrucare a mai fost alungat in doua rinduri din vara chiar de catre prea starlucitul nostru domn Ieremia 1-am suspendat in virtutea autoritkii apos-tolice de la oficierea slujbelor divine in dioceza mea, citindu-1 inaintea sfin-

Cinzio Aldobrandini, cardinal di San Georgio, nepot al papii Clement al VIII-lea,ii 1;1113r-tea cu celälalt nepot, cardinalul Aldobrandini, intreaga corespondentä. a secre-tariatului de star al Vaticanului cu lumea catolicä, el insusi avind n Iotul su Imperiulgerman, Polonia 6 Transilvania.

87 Franciscan observant din Polonia. Ajunge episcop de Bacäu, pästtind acest tidu din1611 pinä. I'll 1618. Pentru purtärile sale, vezi mai jos paginile care urmeazä, precumN. Iorg a, Studii documente III pp. 417-419. Pentnt tangentele sale cu Movilestii(adicä cu sustinätorii poloni ai tinärului Alexandru), vezi Dipl. Ital." II, Vi r g. V a sili u,11 principato e la curia papale tra il 1606-1620.

88 Arsengo. Vezi Caiatori, II, p. 500.Vezi Calatori, III, notita bibliograficä ce fl priveste.

98 Loco ecclesiae Argensis in Transalpinia funditus eversae.

47

P. 305

www.dacoromanica.ro

Page 79: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tului tribunal al Oficiului Inchizitiei peste patru luni implinite, adicá la sfirsitulluí octombie. Dar el, ingrijindu-se prea putin sau de loc de <toate> acestea

nesocotind scrisoarea de suspendare, a intrat in biserid din proyria luiautoritate i putere spre nesocotirea mea si a bisericii catolice al carei slu-jitor superior &it eu in aceste pärti, i <invesmintat> in ocrájdiile sale (deicele ale bisericii ti erau refuzate) a slujit liturghia, ceea ce am indurat curäbdare ca sä nu fie prilej de mai mare scandal in popor si mai ales fatäde nobilii poloni, incredinOnd aceastä pricinä räzbunärii lui Dumnezeu precumsi a Scaunului apostolic eh i judedtii eminentei voastre. In acest timp adeferit pricina inaintea judedrii lumesti <adid>inaintea principelui nostrusträlucit Ieremia (ceea ce nu se cuvenea) i m-a citat s stau fatä cu el

12- 307 tnaintea judedtii ilustrului i reverendului domn legat apostolic in Polonia"si a // ilustrului i reverendului domn episcop al Cracoviei92 i astfel luindcu sine pe un oarecare frate Iacob ce fusese excomunicat (si pe care acestValerian 11 deslegase de excomunicare) dupä: cum se vede din acele articole,a plecat93

Scandalul aluga'rilor cerFetori .veniti din Polonia

Apoi cum foarte adesea aleargä din Polonia si din alte färi invecinatein párvile noastre unii frati dlugäri sub cuvintul cäpätärii de milostenii, sävir-sesc multe scandaluri, umblind prin circiumi, fäcind betii, intrind in locurisuspecte i räminind acolo In väzul lumii, si cum nu capätä nici un fel de-mustrári se fac chiar si mai tndräzneti ca unii ce tiu cä eu nu am niciun drept asupra lor; i chiar se si laudä cu aceasta; am socotit asa dat csá esteneapäratä nevoie sä se interzid fratilor asemenea drumuri, spre a se pune capátacelor scandaluri mult prea numeroase. Asadar rog prea plecat domniavoastrá reverendisimä ca sä arate acestea sanctitäTii sale si a dobindeasd obrevä prin care fratii sä fie constrinsi la supunere i sä mi se dea chiar auto-ritatea a veghea asupra lor, de a pedepsi pe cei mai indräzne%i, a-i inchide

a-i trimite la sanctitatea sa sau <acolo> unde va porunci sanctitatea sa,nici un mirean de once stare, rang sau treaptä ar fi sä nu indrázneasd eá

ja asupra-si apärarea unor asemenea fraTi.

91 Cum Quirini e destul de neprecis in darea titlurilor, ar putea fi vorba fie deClaudio Rangone, nuntiu apostolic in Polonia (1599-1600), fie de Iegatul apostolic HenricoCaetani, numit in aprilie 1596.

92 Probabil Bernard Maciejowski, episcop de Cracovia dupi 30. L 1601; a murit la19. L 1608.

92 Discepit, mai probabil: discessit.

48

www.dacoromanica.ro

Page 80: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Capetele de acuzare a celor Pptuite pretutindeni prin Transilvania, TaraRománeasca fi Moldova de catre fratele Valerian Lubieniecki94 ordinulfranciscandor II observanti intru pieirea sa fi spre scandalul celorlalti (1603).

Dupä ce am fost trimis mai intii de la Roma in pärtile acestea capästor legiuit al acestor suflete, intre altele, 1-am ash pe vicarul apostolicfratele leronim95 in minktirea de la Bacäu pkisita nriai inainke de frati siintr-o stare de mare pustiire, rnänästire pe care acest frate Ieronim a refá-cut-o in oarecare mäsurä pe a sa cheltuialä cu Incuviintarea si ingácluinta pä-rintelui Mexandru Comuleo, fostul vizitator si legat in aceste pärti, si astäruit in ea 20 de ani sau cam pe atitia pästorind pe catolici.

Intoreindu-mi la Roma, an arkat lucrul acesta prea sf. nostru domnconsistoriului, iar scaunul apostolic mi-a däruit <biserica> de la Bacáu casediu episcopal din cauza distrugerii din temelie a bisericii catedrale de Argef.Dar fr. Valerian Lubieniecki, Inarmat cu nu stiu ce breve, m-a reclamatadesea i neincetat din cauza aceasta inaintea judeckii lumesti unde a trebuitsä:m infkisez pentru a räspunde nu ra'rä mare scandal.

and eram eu la Roma, reocupind el niánästirea, a irosit toate bunurile,atit ale mele cit i 1/ ale mänästirii, a introdus <acolo> femei yublice, afäcut din mänästire lupanar, s-a molipsit <acolo> de boala galica, <apoi>din nou la Iasi a autat o consfintire publica <a cotropirii sale> (dei euincercam sa-1 tntorc de la aceasta); din aceastä pricinä principele99 nostruinapnindu-mi mie mänästirea, 1-a alungat din Tali cu mare rusine, Totusi dupäaceea nu am vrut sä mai reclam bunurile acelea irosite ca sá nu se iste maimare scandal ...

III. Pretinde cä are autoritatea Pontificelui suprem chiar in cazurilerezervate papei in deobste a deslegat prin capelanul ostasilor poloni supusautaritätii mele pe toti fratii apostati si pe cei excomunicati si excomunicaremajorá ca fratele Iacob din ordinul franciscanilor observanti.

IV.. ... a deslegat si preoti mireni, (de pad.) pe p<kintele> Matiasparohul de la Iasi care dupá ce a sedus o femeie märitatä ce duce4 casá cubärbatul ei, s-a unit cu ea pe cit träia incá bärbatul ei si a fost absolvit defratele Valerian.

94 Pentru drumurile sale, vezi N. Iorg a, Studii i documente III, pp. 417-419.In aprilie 1610, provincialul ungur al mänästirii observantilor din Ciuc aratä isprävile aces-tuia tn Transilvania. Fugit din Polonia in 1594, se duce la franciscanii unguri. Dupl. osedere in Moldova se reintoarce la Ciuc. famine in Transilvania 12 ani. La 1605, intrindin vrajlaä cu secuii, se duce la Bacäu. Cerseste in Podolia pentru o pretinsca- comunitate de7 frati. Face negot in Moldova ... Urmeazä constatärile proprii ale provincialului cu pri-vire la moravurile sale.

95 Arsengo." Ieremia

49

308

'P. 309

www.dacoromanica.ro

Page 81: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Un oarecare frate evanghelist italian, alungat de fratele Valerian dinmänästirea din Tirgoviste asezata in Tara Romaneascä si pe care o condosesede multä vrerr¡e cu destulä laudä, a ajuns la un f el de desperare, s-a rebotezat

luind sotie i insurindu-se atis <cu ea> s-a fácut schismatic", lepädind rasasfintitä i raminind mai departe asa pinä in ziva de azi.

A limas mult timp in Transilvania lingä Alba Iulia intr-o mänästireschismatia luatä sub autoritatea sa, färä autorizarea scaunului apostolic,sävirsind acolo toate slujbele religioase.

Impotriva regulei sale proprii pe care a märturisit-o si a intärit-ocu jurämint si care este cea a fratilor franciscani, niinuieste in fiecare zibani, färä a tine vreo seamä de scandalul <credinciosilor>.

Un oarecare frate Mihail din Ordinul franciscanilor observanti,lepädind rasa pe care o luase cu legámint, s-a fäcut eretic98 si pe deasupra s-ainsurat atis cu o femeie eretia. Fratele Valerian Lubieniecki 1-a primit si dina sa autoritate 1-a absolvit de erezie i excomunicare.

Niciodatä fratele Valerian nu obisnuieste s räminä in vreo mänäs-tiri anumitä, ci intotdeauna colinclind prin fin i provincii: Polonia, Mol-dova, Transilvania si Tara Romaneas(i obisnmeste s eadä chid ici ciad colo,dupä propriul su folos, sau desigur dupä neastimpärul poftelor sale.

Dupä ce a fost in chip legiuit suspendat de la slujba bisericeascä indioceza noasträ din insärcinarea sfintei Inchizitii, <acesta>, nesocotind auto-ritatea bisericeascä precum si a noastrá, de care ne bucurárri in aceastächestiune, in biserica mea diocezeanä de la Suceava a sävirsit prin silniciesfinta slujbä. 'a liturghiei spre scandalul multora, ceea ce am acoperit dar nuam ingäduit.

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CINZIO

1604, martie 5. lafi

p. 311 Suferintele, boala i prigonirile ce pätimesc in aceste locuri nu se potpovesti, cäci suferintele sint datorate manlor räzboaie care au fost si care bin-tuie in aceste provincii, unde de frica si de spaima tätarilor ce misunä. neincetat,am fost nevoit de multe ori sä fug prin päduri, munti i pesteri cu mareprimejdie a vietii. In anul acesta tátarii au luat cu ei in robie vreo 100 000de oameni din Transilvania, Tara Romaneascä si Moldova, färä a mai vorbide räpirile de vite si de lucruri care au fost färä nurnär. Apoi mortii dinräzboi nu se pot numära. Si un pärinte, fratele Andrei din Forli, cálugär ,domi-

50

" Ortodox." Abiecto babitu haereticus factus quart jura mento confirmaverat.

www.dacoromanica.ro

Page 82: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Mànästirca Sucevita, ctitoria Movilqtilor

4.

-

a

11.

www.dacoromanica.ro

Page 83: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Kädästirea Sucevita. Tablou votiv

www.dacoromanica.ro

Page 84: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

.

D. ...

kr., vire reitv 14 tini nro ronfilerrii cYllt 1,1iI P+10 : , .IIP,(jtillf)71.MEQE-L0.11 ffilI1FNIlit tirtif Vtiel1C11011 .,;: I- I . II 1 er. . 4

(01

1¡VC!! ...

L. .- . Air . II

_/.

I

I

Fresa. Min5stirea Succv4a

www.dacoromanica.ro

Page 85: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

-^..

www.dacoromanica.ro

Page 86: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

nican (care a venir Cu niine de la Roma) ?. fost ucis pe cind fugea din TaraRomaneascá si a avut o moarte jalnicá, 'ce rra inspäimina sá nu mi se intim-ple si mie. Despre prigoniri nu voi spune deck cá de la inceput, <adicá> dechid am venit aici, am fost foarte hártuit de episcopul de Camenita99, carepretindea ci este el supraintendentul acestei provincii; dar dupá ce cardinalulSanta Severina de fericitá pomenire a scris acelui episcop de Camenita siarhiepiscopului de Liovl" ... acest arhiepiscop de Liov s-a potolit, dar totusinu mi-e prea prieten. Acum a venit un párinte Valerian Lubieniecki, polon dinordinul franciscanilor observanti, care má hártuieste mult cu sprijinul dom-nilor poloni, compatriotii sái, ca sá-mi ja biserica numitä a sf. Maria dinBacáu, pe care mi-a dáruit-o Scaunul ayostolic drept resedintá episcopal, sichid am fost fácut eyiscop mi-a fost data ... etc.

Aceastá biserica sau mánästire de Bacáu (dupa care umblá acest bunpárinte Valerian): a fost mánástire acum vreo saizeci de ani, apoi in urmarázboaielor a fost lásatá uitárii si párásitá de acesti frati, si a fost arsä. sidistrusá cu totul; a venit apoi aici un vizitator apostolic numit MonsignorAlexandru Comuleo acum opt ani, care gäsind aceastá mánástire si bisericáarg si náruitä, a dat-o unui oarecare párinte fratele Girolamou'l din Chiosdin <ordinul> cálugárilor franciscani conventuali SI 1-a Anduit pe el ca Vicarapostolic. Acest párinte, <adicá> fratele Girolamo, a ridicat in numele bise-ricii romane niste cámárute1°2 de lemn si un mic staull" acoperit cu paie,unde a locuit multi ani fárá a fi tulburat de nimeni. Chid am venit eu inaceastá provincie, am gásit pe acel párinte In aceastá mánástire, si vázindel cá. imi fusese datá mie, mi-a !sat-o detndati, si apoi strálucitul domnl"mi-a intárit-o si Mi-a mai dat pentru tntretinerea mea si un mic sati" uncleam stat netulburat doi ani, apoi ... cind am plecat de aici pentru a veni laRoma la pragul apostolilor, acest párinte Valerian (prin favoarea suszisilordomni poloni care sint cápitani pe lingá acest principe) 1-a purtat pe suszisulpárinte fratele Girolamo la judecata lumeascá. inaintea acestui principe, pen-tru a-i lua biserica si satul; in cele din urmä acel párinte, sctrbit si temindu-sesi pentru viata sa (cIci il amenintau pe el) a lásat rnánástirea si satul acestuifrate Valerian cu tot ce Masan eu in casä, si a plecat prin tará, fiind lásat deMine ca vicar al nostru. In timpul cit a stat acest frate Valerian tn mánástirea sávirsit multe scandaluri, cum va putea vedea eminenta voastrá din artico-

99 Caminici. Potrivit cu pretemiile polonilor asupra bisericii catolice din Moldova.Episcop de Camenha era Paul al II-lea Wolucki.

100 loan Dimitrie Solikowski (m. 1603).loi Alti formä a numelui de Hieronimo sau Geronimo Arsengo.102 Scanzialette.los Staletta.104 Ieremia Movilä.io5 Vilena. E satul Trebm

5/

p. 312

www.dacoromanica.ro

Page 87: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

lele aici aláturateim impotriva lui. Pentru aceste scandaluri principele a fostnevoit sa-1 alunge spre rusinea luis si a religiei catolice. Dar acest frate Valeriannu a incetat sá ma tulbure i sá. mg hártuiascá cu tndrizneal j fárá rusine,cáci a mers la serenisimul rege al Polonieil",, i prin sprijinul unui ocrotitor108al su cu trecere, canonic de Cracovia bogat cu un venit de 5 000 de scuzi

incá cu acel al Legatuluil" sanctit4ii sale, a dobindit scrisori de la sere-P. 313 nitatea sa <regele> catre strálucitul domn ca sá mi se ja mánástirea i satul

si s i se dea inapoi; cu aceastá scrisoare el s-a intors si a pus sg fiu chematla judecatá inaintea principelui, dar eu m-am scuzat <spudind> cá nu vreausá mg' inatisez, nefiind <acesta> forul competent. Dar fiind silit in cele dinurmá m-am inatisat spre scandalul i minunarea tuturor, indeosebi a románilor

stind in f ata domnului am protestat <zicind> cá el nu se poate amestecaaceastá priciná, cáci e vorba de o priciná a bisericii si stnt in cauzá

fete bisericesti, iar judecata ti apartine sfintului scaun apostolic. Dar acestValerian, nu inceta s strige ca sál hotárascá. domnul dea lui mánástirea

satul. Domnul, dupá ce a ascultat toatá pricina, a ráspuns in feluI acesta:Sfinvia sa papa de la Roma, care e capul tuturor bisericilor din lume mi-atrimis aici pe acest episcop si mi 1-a recomandat cu cldur i i-a dat luiaceastá. mánastire ca scaun episcopal, si eu i 1-am intárit tila de multi aniincoace, i i-am dat i satul pentru intretinerea sa. Dacá voi, frate Valerian,pretiddeti vreun lucru de la acea bisericá, <atunci> mergeti la Roma, sidacá sfintul párinte vi-1 va da, eu voi asculta <de el> cum am fácut, facvoi face tntotdeauna i v voi da biserica"

Apoi dacá asi pleca de aici, preotii pe care i-am despártit de sotiile lorse vor duce sá si le ja tnapoi asa cum au fácut ctrid am venit eu la Roma.$i incá multi s-ar da drept episcopi ca s despartá cásátoriile i si ja bani, cumau fácut in trecut. Mai atrag atentia eminentei voastre c aceastá targ e mare,orasele i satele stnt multe si depártate unele de altele si nu se pot tine preotipeste tot locul, cáci in unele orase si sate stnt opt sau zece case de catolici,si din cauza sáráciei lor nu pot pláti un preot, cáci nu au <destul> nicichiar pentru ei, fiind <cu totul> sáráciti.

LAr fi bine dacá ar fi inlesniti ca s poatá tine preoti cu cai spre a fitrimisi in tot locul, s-ar cistiga multe sufletel.

p. 314 S afle eminenta voastr c acest frate Valerian ne mai stiind de ce sá.

mál invinuiascá spre a má alunga de aici, pentru a rámine el sá facál dupá

106 Vezi mai sus, pp. 49 si urm.107 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).108 E per favor d'un suo barba, canonico di Cracovia (Barba la plural are sensul

si de párinte misionar si de om influent).109 Vezi mai sus, n. 91.

52

www.dacoromanica.ro

Page 88: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cheful lui, a mers la legatul sanctitatii sale din Polonia i m-a pirit ca amsartitat ca moaste sfinte niste °asen° care nu au fost canonizate de sfintabiserica...etc. Apoi m acuza a am fost la procesiunem impreuna cuschismaticii: e adevarat ca am fost, dar in chipul urmator. In ziva de bobo-teaza. cind iese domnul cu ancile la riu si se binecuvinteaza apa, i totiepiscopii si indeplinesc 'aceasta ceremonie, aEoi dau crucea domnului cas o sarute i stropesc totii caii cu apa sfintita domnul a trimischeme la procesiune. Eu, care cunosc dragostea i ascultarea ce arata biserkiiromane si infaptuirilor catolice, nu ti socotesc schismatic ci catolic; <asadas>ea sa nu-1 jignesc112 m-am dus in mijlocul procesiunii purtind crucea noastrape de laturi cu cea mai mare cinste si eu <eram;> pe linga domn. Apoi amfost la binecuvintarea apelor: de o parte erau acei episcopi si de alta eudupa domn, i dupa ce au sarutat crucea lor au sarutat-o si pe a noastra cumare evlavie si inchinare, si am raportat acest lucru cardinalului Santa Seve-rina de vrednica amintire care mi-a poruncit din partea sanctitatii sale"3sa-mi dau toata silinta ca sa se uneasca cu noi acesti románi, i acest cardinalmi-a spus s urmez mai departe sa rnfa duc, caci daca' merg eu astfel impreunacu ei, vine si domnul cu mare evlavie la biserica noastra de sarbatoarea CorpusDomini impreuna cu episcopii cu boierii si i ingenunche la sfintele daruri si enadejde, daca Dumnezeu va da pace in aceasta tara' ca se va face unirea<religioasa>. Dar daca nu m-asi fi purtat astfel, domnul s-ar fi miniatne-ar socoti si pe noi ca pe armeni, pe care nu vrea vada i eminentavoastra sa-mi faca cunoscut daca parintele nostru ar vrea ca eu s'a mergastfel <la procesiune> sau nu, si eu voi face tot ce-mi va porunci eminentavoaStra.

Atunci cind principele nostru si-a maritat fiica"4 cu un baron polon;ginerele a venit Cu multi baroni si nobili poloni. Au mai venit atunci i cinciperechi"5 de frati, trei de franciscani i doi de dominkani ca sa adune milostenii.Vara: de nici o consideratie si nici o rusine, acestia alergau prin piete si casecerind milostenie, bateau circiumile i locurile neingaduite i erau vesnic betispre marele scandal si uimire a tuturor, si un nobil Cristofor Dzierzekn° solul

1" Un carpo.111 Cf. scrisoarea lui Bathazar, preotul din Suceava, precum si a celor din Cotnari,

Baia si satul Secuilor" din 30 martie, trimisa din laFi i cerind pentru acest motiv in-locuirea lui Quirini Cu un episcop polon.

112 Non scandalizzarlo.113 Clement al VIII-lea (1592-1605).114 Domniva Chiajna (Reghina) s-a mä'ritat la 25 mai 1603, cu ducele Mihai Wigniosviecki

cf. Hurmuzaki, supliment, II, 2, p. 143. A fost bunica regelui Poloniei Mihai CorybutWiAniowiecki (1669-1673).

115 Coppie.115 A fost de mai multe ori cu solii la Ganstantinopol, in 1576, 1578, 1582, 1587, 1591.

53

P. 315

www.dacoromanica.ro

Page 89: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

serenisimului rege al Polonrei, om intelept §i de mare greutate, a trimis de maimulte ori spud sä. iau másuri .cu privire la acei frati §i acele scandaluri.Eu i-am chemat §i le-am pus in vedere s inceteze cu aceste treburi i sáplece cit mai curind; dar ei nu au yinut seama de mine, §i sub cuvint cá nu amautoritate asupra lor, nu-mi acordá nici o atentie i in cele din urma isprä.-

treburile, au plecat eind au vrut, apoi au mers la monseniorul legatpomenit mai sus plingindu-se de mine a i-am impiedecat s ceará. milostenii

acel legat, fárá a se informa bine despre adevárul acestor <Invinuiri> mi-ap. 316 scris o scrisoare <foarte> nepotrivitá, §i. eu am rábdat

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 24, lafi

... In Tara Romaneascá, sint putine localitäti latine catolice, iar aiciIn Moldova sint destul de multe, dar sárace §i jefuite; sint multe biserici deale noastre, dar. cele mai multe distruse, arse §i in stare rea, de aceea cindplouá nu se poate sluji in ele ...

317 . . . Zilele trecute a sosit aici in Moldova la domn un sol al hanului117tátáresc, care este cre§tin catolic118, náscut in tara tátáreascá, dar inainta§iisi au fost genovezi din familia Spinola (acesta cere 2-3 preoti catolicicáci sint destul de multi catolici la Caffa i in alte locuri din tara tátá-reascá" ...)

... A§ veni la Roma dar dacá a§ pleca, toti ace§ti preoti readu§i demine pe calea disciplinei biserice§tills §i. despártiti de femeile lor cu pericolul<vietii mele> cáci pentru reintronarea disciplinei biserice§ti am primit o lovi-turá de archebuzá in cap120, <toti ace§tia> s-ar reintoarce la vechea lormocir1á121, reldindu-§i nevestele cum au fácut cind am plecat ca sä. vin la

318 Roma pentru anul sfintSáptámina trecutá am primit in sinul bisericii catolice pe un armean

schismatic numit Jeferius Desis

117 Re di Tartana = Gazi Ghirai al II-lea.118 E vorba de sol.119 Reformati, adia indreptind felul de viatä'

regula bisericeasa.1" De la parohul de Suceava Bathazar. Vezi

Bathazar din volumul de fatä.121 Al pristino vomito (expresie biblia' ce nu

54

al clericilor i monahilor readusi la

mai sus, II. 56, precum i rellaiia lui

poate fi tradusà. intocmai).

P-

P-

www.dacoromanica.ro

Page 90: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 27

. . Si cum nu se gásesc tn aceste locuri magistri care sá invete si.sá in-.struiascá pe tineri In limba latiná, multi bojen i alti catolici sint nevoiti sá-sitrimitá. fiii fn Transilvania, de unde urmeazá cá, obisnuindu-se ei incá de miciCu aceastá viatá stráiná de credinta catolia romaná, dupá ce inainteazá pu-tin in virstá ajung eretici i schismatici i vrind eu sí indmpin acest lucru,am adus un magistru din Italia, dar el neavind cu ce trái vrea s plece, iareu din cauza sáráciei mele nu sint in stare si-1 intretin. [Cere ajutoare]

p. 322

www.dacoromanica.ro

Page 91: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ERICH LASSOTA

(c. 1560 dupa 1611)

Erich Lassota von Steblau (Steblovo) apartinea uneifamilii de veche noblete asezata parte 'in Silezia parte in Polonia, avindu-si asezareaprincipala la mosia Blaschewitz. Numele apare si sub formele Lassota i Lasota, Lesota.In 1567 intra la scoala de la Görlitz. Apoi urmeazi Universitatea de la Leipzig.

In 1573 calatoreste in Italia, cu fratele eitz Friedrich, si unchiul Georg Stofei. Un altunchi Hans Sitch von Stiefendorf era episcop de Breslau. Face studii la Padova, unde seImprieteneste cu suedezii veniti la invatatura. In iunie 1576 este inapoi la Blaschewitz. Foartecurad se angajeazä in regimentul german al lui Filip al II-lea al Spaniei, destinat räzboiuluiacestuia contra Portugaliei. Oastea este cantonata la Cremona. Angajat ca doppelsöldner",el participä la campaniile de la Cadix, din Portugalia si din Azore. Dar acest corp detrupa se desfiinteaza de cum se intoarce in Italia. Lassota este concediat pe coastala 6 iulie 1584. La 16 iulie e inapoi acasa. Stä la Praga si in anul urmator intra ca Hofdie-ner (gentilom de curte) In slujba impäratului Rudolf al II-lea, spre a fi folosit ca agentpolitic al Habsburgilor in Polonia, unde face dese eálgtorii. Dupg moartea lui $tefan Báthory

56

www.dacoromanica.ro

Page 92: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

este folosit ca agent de catre arhiducele Maximilian, fratele imparatului, candidat la tronulpolon. Este trimis la Varsovia, unde avea loc alegerea i este atasat pe lingi Cristofor deTeuffenbach, guvernatorul habsburgic al Ungariei Superioare, Insarcinat s sprijine candida-tura habsburgici. Precum se stie, arhiducele Maximilian, care voia sa-si sustini pretentiilesale ca armele, a fost luat prizonier de Ian Zamoyski i fortat s renun;te la veleitatile sale.Lassota este tovaräsul su de captivitate. Numit apoi truchsess" (stolnic) al acestuia, pastreazaaceasta calitate vreo doi ani.

Tot in legaturi ca interesele arhiducelui Maximilian a fost i misiunea lui Lassota inRusia, unde a fost facut prizonier de suedezi i eliberat numai In arma interventiei luiRudolf al II-lea. In ianuarie 1594 e trirnis de acesta la cazacii zapo'rojeni, pentru a-i atragein slujba imperiala. Cazacii trebuiau s stea de paz a pentru a nu-i lasa pe tatari s treaca InMoldova. Negocierea se parta prin Chlopicki, fose camerier al lui Stefan Báthory, inchisde acesta la Cracovia, de unde a fugit la Rudolf al II-lea. Lassota porneste cu el g cuIakob Henkel, trece prin Kiev 6 ajunge la pragurile Niprului, uncle are loc negocierea. DarChlopicki, care se daduse drept batman al cazacilor, nu era dectt un conductor de polc (de500 de oameni). Cazacii fi cer lui Chlopicki sä mearga la Moscova, unde se infatiseaza inaugust 1594 cu o scrisoare deschisa colectiva a imparatului catre tar, cazacii zaporojeni,Aron al Moldovei i magnatul polon, Zbaraski, spre a perfecta contractul Incheiat cu La-ssota. Acesta trebuia sii piece la tabara imparatului la Ratisbona, Imo* de soli cazaci, caresa se relntoarca apoi ca aprobarea actului de Invoiala. Intelegerea se Incheie, darurile seprimesc, dar dud navalesc tatarii In Transilvania, In iulie 1594, trecind prin Moldova, sipolonii vor sii indrepte pe cazad spre Transilvania, acestia nu mai vor ea' stie de ei i uecIn Moldova lui Aron, cu care aveau socoteli mai putin clare. Lucrurile se complica i pe terendiplomatic, polonii protestInd Impotriva naimirilor de cazaci din Polonia si neadmitInd mo-tivul invocat de Rudolf, ca a tratat cu cazacii intruclt Chlopicki il asigurase cii ei sineabsolut neatirnati. La inceputul anului urmator (9 martie 1595), Lassota este propus de arhi-ducele Mathias, fratele imparatului, ca Mustermaister" pentru Ungaria Superioara, adica res-ponsabil cu inrolarile de ostasi ca leafa, i ca tinerea evidentei efectivelor si a rolurilor deplata, avIndu-si resedinta la Casovia. El ramine In acest post, primind poate o calificare su-perioara de Feldzahlmeister (cum e desemnat In 1600), pink' la ocuparea Casoviei de catre$tefan Bocskai în 1604, dud îi pierde tot avutul. A scris o relatare despre predarea Casoviei (deCassovia rebellibus dedita), care s-a pierdut. In 1611 e mentionat tot la Casovia, pureindtitlul de consilier imperial si arhiducal al lui Maximilian. Dupa aceea se asterne ficerea asu-pra persoanei lui. Probabil ca a murit curInd. De la el a ramas un jaral (Tagebuch), alecarui insemnari nu trec de anal 1594 si care a fost publicat in 1866 (Tagebuch des ErichLassota von Steblau, nach einer Handschrift der von Gersdorff-Weicha'schen Bibliothek zuBautzen herausgegeben von Reinhold Scholtn. Halle. G. E. Bartel (1866). Portiunea despreSpania i Portugalia a fost tradusa i publicata in 1913, la Coimbra (Diario de Erich Lassotade Steblovo, Polaco ao servieo de Philipp° II (1580-1584). Din rapoartele sale pastrate InArhivele de la Viena (Staatsarchiv, i Kriegsarchiv) au fose publicate unele de N. Iorga, incolectia Hurmuzaki (vol. XII) si de A. Veress in Documente, vol V Legaturile sale cu TaraRornaneascä slut fie directe, din timpul sederii sale aici In 1597, fie indirecte, prin informa-

57

www.dacoromanica.ro

Page 93: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tale pe care le strecoari apoi din postul su de la Casovia forurilor conducatoare din im-periu.

Ca mustermeister" e trimis in Tara Romaneasca si insarcinat cu plata trupelor demercenari, pe care se angajase imparatul Rudolf si le ;in l la dispozitia lui Mihai Viteazul.Il aflam In tara in iulie 1597. La 10 septembrie, el aminteste ea' a asistat din porunca luiMihai Viteazul la audienta trimisului tatar si a ceaustllui turc (19 iulie). Mull hi anun-;au intenvia de a porni spre Ungaria, punind in vedere ca se vor purta ca prieteni, dacä. vorfi primki ca atare. In vederea acestei amenintäri pe care Lassota o crede facuta doarpentru a-1 abate pe domn de la planurile sale balcanice trupele platite de impäratul Ru-dolf al II-lea, cit si cele ale domnului se aflau masate la trecatorile muntilor, pentru a im-piedica intrarea tatarilor in Transilvania, in timp ce Pancratiu Sennyey cu trupele Transilva-niei trebuia sä: vegheze la trecatorile dinspre Moldova. Intilnindu-1 pe platitorul Hödl, careaducea bani pentru plata lefegillor, acesta a fost expediat de indata. in tabarä, din poruncapersonal a a domnului, pentru a distribui 1 900 de ducati, cu care au punir fi potoliti Arbilsi rascienii tare se arataserä gata sa provoace debandada. Domnul e hotarit sa trimita iy soliela imparat si la papä, pentru a cere bani pentru plata trupelor si se gindeste si nu-1mai uimita pe banul Mihalcea, ci pe un ragusan Luciano <Pernica> (fost vames sub AronVoclä, dud a fost asociat Cu Giovanni de'Marini Poli).

Problema fondurilor pentru plata soldelor ramine tot atit de acuta si la sfirsitul anului(15 noiembrie 1597). In decembrie domnul e hotartt, daca nu vin banii, sa concedieze peungurii lui Moise Székely, pastrind doar pe sirbi si pe cazaci. La incheierea anului se ter-mina si misiunea lui Lassota in Tara Romaneascä. rl regasim mai apoi la Casovia, in ianuarie1599, de unde trimite unele stiri culese intr-un spirit de banuiala fa ta de domnul TaraRomanesti. El ii iscodeste pe solii acestuia. Foloseste prilejul inminarii din partea imparatuluia unui lam de aur cu un medalion (Gnadenpfertig) lui George Racz, inapoiat din solia latatari, pentru a-i extrage informatii variate, privitoare insa mai ales la Zamoyski si la ati-tudinea polonilor fa ta de imperiali (ibidem, p. 424 ianuarie 1599). Un an dupä: aceea, inianuarie 1600 (Hurmuzaki, XII, pp. 597-598) i se iveste prilejul de a scoate din incurca-tura pe solul lui Mihai, Petru Armeanul, si chiar pe comisarii imperiali imobilfizati laSatu Marc, care ii cereau sa le dea in locul sumei de 75 000 de talen i faelduita expresde imparat domnului pentru plata mercenarilor din Transilvania si. neachitata dei urebuia sifie adusa personal de solul amintit macar suma de 30 000 de talen i depozitati. la el,unde trebuia sa fie tinuta: la dispozitia lor. Dar credincios spiritului su ingust, manifestar siin Tara Romaneasca, el invocá ordinele auguste repetate pina si a patra coati, de a nuscoate nici un ban fail porunca directa a imparatului. Totodata inregistreaza torentul deindiscretii ale solului Petru Armeanul, care dadea in vileag secretul discutiilor purtate cuimperialii in problema Transllvaniei, punea la indoiala instrucriunile solilor oficiali cu carese incrucisau pe drum (Stoica si Mihalcea) si ii denunta pe ei ca ar fi exponentii punctuluide vedere al boierilor, si nu al domnului si declara a va merge chiar cu mina goal a laAlba Iulia spre a-1 informa pe domn despre negocierile purtate impotriva vederi/or sale decatre solii sal! $i Lassota trcbuia neaparat sa-I ajute, scriind la curte sá fie retinuti cit mai

58

www.dacoromanica.ro

Page 94: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

mult solii pentru a-i da timpul s actioneze! Si nu trebuia, bine luteles, s räsufle nici uncuvInt, ccì aceasta i-ar costa viata!

In anul urrrator (3 februarie 1601) nu scapä prilejul de a-si da pärerea necerutä despreMihai, acläugInd In partea final ä a raportului su despre simatia trupelor din Transilvania,o diatribä contra domnului, de care trebuie sä aibä mare grijä imperialii, 6 sà nu se In-ereadä in el pentru a nu se ai mai apoi. Vorbeste apoi de spiritul sàu tiranic i videan(!) de felul cum a limit in suspensia si pe imperiali, si pe turci, Inch nu se Putea sti depanca cui este. In sfirsit, dupä alungarea lui din Transilvania se vor bizui si mai putin peel, cäci trebuie sä fie cuprins In Intregime de duhul räzbunärii.

Precum se vede atitudinea lui fatä de domn nu a fost constanr aceeasi. Dupä cea ma-nifestatä in primele rapoarte din Tara Romaneascä In care prezintä situatia din punctulde vedere al domnului, avInd uneori chiar insärcinarea din partea acestuia de a transmiteunde cereri ale sale, ajunge la faza a doua, dud aruncl asupra domnului sarcina bäneascäa Impäratului. In sfirsit, dud Mihai ajunge stäpIn al Transilvaniei, Lassota se aratä iscodi-tor si bänuitor, acIndu-se ecoul tuturor zvonurilor dusmänoase domnului. Ician Hödl, plä-titorul de solde al trupelor imperiale, era un bun cunoscätor al limbilor romani, polonäturcä. In 1598 (iunie) se hotäräste trimiterea sa Impreunä cu Ioan de Pojon (Bratislava) siGeorge Rácz la Hanul tätarilor cu o sumä de 10 000 de galbeni din partea imperialilor * adomnului.

In 1597 ii afläm pe amIndoi (Lassota i Hödl) In Tara Romaneascl, de unde trimit dinTirgoviste si din taberele de la Státesti i Buiätt o corespondençä. plinä de amänunte de celmai mare interes despre compunerea oastei de mercenari la dispozitia lui Mihai Viteazuldespre greutätile plàii lor, pomenind totodatä despre insuficienta corpului de ostasi cäläri datide boieri, i despre Imprejurärile externe In legäturä cu 'o iminentä nävälire a tätarilorcu planurile privind Bulgaria. Lipsa de bani pentru plata mercenarilor provoacä o demon-stratie a acestora, semänind a inceput de räscoalá. Tácerea neIntreruptä a forurilor superioaredin Praga cu privire la meltinerea mai departe a acestor trupe la dispozitia lui Mihaiteama functionarului Lassota de a i se imputa lui sumele ce le-ar plàti, ii inspirä planul dea-1 pune pe domn In fata unei dileme foarte precise. Ori nu mai are nevoie de vele trupe

atunci acestea trebuie licentiate, ori are nevoie de ele si atunci vor fi plätite de -el, celputin Ora la primirea instructiunilor de la Praga. Pus in fata acestei alternative, domnulconsimte, de nevoie, sà dea el sumele necesare pinä la sosirea acelor instructiuni. Dar mes-chinäria birocratia a plätitorului de lefi, Hödl, Incearcä sà supraliciteze aceastä dovadä dezel a sefului sàu, propunInd sä nu se mai pomeneascä domnului de sosirea banilor, atuncichid vor sosi, pentru a nu-i mai restitui de loc sumele avansate. Trebuia pästratà taina ceamai desävIrsitá asupra acestui fapt, stiind cä nu era lucru de &Ina* a Incerca In.sele pedomn. Desi curtea imperialà a socotit totusi ea' trebuie restituiti banii avansati de Mihai Vitea-zul, ceea ce s-a i fäcut tnà In cele din urrriä, este totusi de retinut propunerea lui Hödl cafiind caracteristicä pentru mentalitatea birocratilor din slujba Casei de Austria. Dar ultimaIntilnire a lui Lassota cu Mihai Viteazul ne este pästratä Intr-o scrisoare-raport trimisä de etimpäratului Rudolf la 28 iulie 1601, ca räspuns la Insärcinarea datä de acesta de a face overificare dupä rol a numärului ostasilor cu platä (Musterung) din tabära imperialä. Vorbind

59

www.dacoromanica.ro

Page 95: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de Mihai, el se mirgineste a raporta spusele acestuia, care este foarte Ingrijorat c intIrzieatIta ordinele de plati pe luna a treia si a patra: se teme de o mare riscoall printre ostasii

din care s-ar putea trage si o primejdioasi destrimare a Intregii tabere, In urma eireianu numai c ar fi împiedicat i zäboviti Intreaga aqiune porniti, ci li s-ar da si prilejtransilvanilor s porneasci o aqiune du.snranoasi Impotriva posesiunilor Maiestii Voastre".(Deocamdatä aceia stau In expectativi asteptInd s vadi ce se va alege). Si Lassota conchide:Ar trebui a se vini in ajutor nu numai voievodului cuplata soldei celor doui luni, iulieaugust, ci a fie plitia 6 ostisimea ce face obisnuit paza la grania (Veress, DocumenteVI/p. 406-407).

De an:4. dati, Mustermaisterul vedea primejdia cu ochii, i chiar Incerca s atragiate/1.0a IMpäratului asupra ei, dar lucru ciudat Inttrzierea inexplicabiläcaracteristici pentru intregul regim habsburgic, fäcea ca ordinul Impiratului primit de el

la 6 iunie s nu, fie executat dectt la 19 iulie (!) i raportul si nu fie Intocmit decit numainoui zile dupi aceea, la 28 iulie! Astfel dupi patru aril se repeti Intocmai situavia din .1597,färi ca experiema trecutului s fi folosit la ceva.

www.dacoromanica.ro

Page 96: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORT CATRE YMPARAT1

1597, iulie 31, Tirgovilte

De la ultima mea scrisoare din Fágára, din P.ziva de 6 iulie, am fost tndatá la Brapv unde am gásit pe comandantultransilvan Moise Székely ce se tndrepta spre Ttrgoviste cu circa 1 000 desoldati pe care i-am trecut tn revista, i unde am gásit §i pe cápitanul Ma-thias Perusith2 cu vreo 3 000 de soldati angajati, de asemenea tn slujba

voastre pe care i-am inspectat. Cea mai mare parte dintre ei tmplinescluna la 21 iulie, cea mai mid parte ilia la sfNitul lunii (cáci din cauzalipsei de bani nu am putut aduc la aceeasi datá de platá a soldei, deoare-ce a trebuit sá se plateascá nu numai ce le datoram pe luna aceasta, ci,

' Traducerea s-a fácut dupa textul german publicat de Veress In Documente V, p. 72unn.

2 Oberhauptmann Mathias Perezschitt. Pentru bunurile cu care fusese tnzestrat deSigismund Báthory i apoi Mihai Viteazul, vezi intervenTia sa la Impárat dupI septem-brie 160E) (Hurmuzaki, XII, p. 1045).

61

78

www.dacoromanica.ro

Page 97: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

<leafa> pe luna urmátoare pentru cei pe care am voit sá-i tinem mai departein slujbá, pe unii asadar pina la 21 august, pe altii piná la sfirsitul lui august.

Cit as fi putut sä má ajut cu cei 5 900 de florini chi mai rámáseserá siajunseserä. in mina imea, va socoti maiestatea voasträ si dacá noi nu ne-am fiingrijit sä pástrám prestigiul si creditul maiestátii voastre imperiale la aceste

P. 79 popoare indepärtate ii (ce nu pot fi lásate fárá ajutor si care ar putea slujica un zid al crestinátatii spre tátari si spre turci) si n-am fi luat mai intii dela Alba Iulia de la doctorul Muralto3 5 000 de florini si apoi de la domnul4de aici 9 000 de talen, nu numai cá am fi pátit eau din partea acestei ostásitniimpetuoase, dar n-ar fi scápat teafár p'ina astázi nici unul dintre noi. Cáciaceasta <ostásime> este alcituitä. din tot felul de natii, anume transilväneni,munteni, bulgari, sirbi6, rascieni6 si cazaci, nu oameni care sä se lase indemnatila rábdare si care <sá urmáreascá> ceva cu másurá si in Iniprejurári potri-vite, ci care se complac in cea mai mare violen tá si. furie: chiar scurtá vremeinainte de sosirea mea optsprezece steaguri din ostasii tocmiti cu platá dedomn, au pornit asupra domnului in palatul su si si-au pretins cu cea maimare gálágie, arogantá si amenintare solda lor, care nu fusese la indemina<platnicului> chiar atunci §i pe care dacá nu ar fi cápátat-o foarte curtrid,poate cá ar fi fácut mare pill:ad.

$i nu numai cá: din cauza nerespectárii cuvintului si a zábavei mari cuacel ajutor bänesc, am intrat in asa labirint inctt dacá la intrarea lunii urmá-toare, anume la 21 august, nu se potriveste Intocmai plata trupei cu banii luaticu imprumut (pentru care stau chezas cu persoana mea fatá de domn), viatasi siguranta mea ar fi in primejdie, dar ar putea sá urmeze de aici si altele multeneajunsuri págubitoare si periculoase, mai ales cá domnul este cercetat zilnicde turci si de poloni, de aceea am fost silit neapárat sä-1 expediez cu postape zisul slujbas al curtii Johann Hödl la maiestatea voastrá pentru ca el säraporteze verbal despre toate cele ce s-au fácut.

[Roagá sä: se dea crezare lui Hödl si sá se achite plata pe trei luni, adia§11 pe august] pentru ca sä fie inláturatá once bánuialá a domnului, si sä:

stie precis, mai ales acum chid va porni efectiv la actiune cit. poate &I se increadá inmaiestatea voastrá imperial". [Spell ca din suma si se economiseascá In6 luni intre 18 000 si 28 000 de talen], ceea ce nu s-ar intimpla dacI nu s-arfi trimis banii in bloc si nu ar fi rinduiti oameni anume ca sá facá plitile.Cu plata trupei s-a 5:cut asa a pentru un cal se socotesc in total 5 taleniiar pentru un trabant doar trei; din al patrulea taler de trabant ... asa cums-a aprobat de catre principele Transilvaniei sint plátiti comandantii si

3 Ioan Muraldo sau Muralto, medicul lui Sigismund Báthory si arendasul minei de aurde la Zlatna.

4 Mihai Viteazul.5 Seraczianrrn = Serwianern.I Riiczen.

62

www.dacoromanica.ro

Page 98: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

personalul auxiliar7 din cavalerie i pedestru. Nu am vrut s mä impotrivescla aceasta, indeosebi pentru c oamenii8 sint rnultumiti cu atit i maiestateavoasträ nu este phubitä, ci chiar mai poate pune deoparte o mica sumafiece lun.

Cu privire la valoarea ducatului am raportat maiestätii voastre din AlbaIulia, pe niste date neadevärate si neintemeiate (nu inteleg de ce) ale 'Atli-nului ban°, anume c ei s-ar schimba aici pe 170 sau 180 de pfeningi unguresti.Dar nu este asa, cäci nu valoreazI si nu au valorat niciodatä mai mutt deun taler i jumätate sau 150 de denari, si trupa nu vrea primeascä la unpre; mai ridicat. Dar la sträduinta noasträ, pentru ca maiestatea voasträ.nu fie pägubitä, am obtinut de la domn ca ducatul sä. fie socotit i evaluatoficial de acum incolo la 160 de denari; i asa 1-am i socotit la plata trupei.

In ultimele zile i-au sosit domnului vesti sigure c tätarii se inarmeaiäputernic i c vor sä treacä prin Moldova asupra acestei täri si a Transilvaniei;de aceea in lunea trecutä domnul s-a dus impreunä cu comandantull° <trupe-lor transilvane> i cu apitanull1 <lor> spre Buzäu care este situat spre gra-nita Moldovei pentru a cauta acolo un loc potrivit pentru tabära sa contratätarilor. Cit priveste pe acest domn el este un domn cu mima deschisä, vi-teaz, fr oväire, doritor de ispravä si care nu s-ar läsa oprit in cale denimic12.

Dar deoarece aceastä tall a fost räu devastatä timp de doi ani de catreturci si tätari i (precum. spun ei)13 au dzut mai bine de 200 000 de suflete inrobia turcilor si a tätarilor, inch aceastä tarä este acum pustie, el nu poateporni nimic deosebit numai pe seama sa // färá* ajutor dinafarä. El se aratäfoarte inclinat de partea maiestätii voastre i doritor s serveascä. pe crestini,si acest lucru 1'1 dovedeste prin faptul cá: nu vrea s intre in nici un fel deinvoialä adeväratä i statornicä cu turcii, macar cä. turcul se poartä cu el cumultä stäruintä(?)14 i ii oferä lucruri mari. Dar iaräsi, ctt am fost aici, am siväzut a au fost la el doi ceausi, pe unul 1-a läsat s treacä prin Tara sa la tä-tari, ceilait s-a tnapoiat iar la Constantinopol. Nu este mai putin adevärat

pinä acuma el a trebuit sä se prefacä fatä de turci, i c i s-a trimis curinddupä Pasti un steag de la Poartá 6 el 1-a primit, deoarece el nu se afla in stare

tinä piept dusmanului, in deosebi pentru a pátrunde dusmanul in Ungaria amfi trebuit s'á fie indreptatä toatä puterea lui mai intti impotriva sa. Dar indatä

7 Vortlpersonen.e Die Knecht.a Des alten Bans (= banul Mihalcea).

Moise Székely." Mathias Perusith.

Ein freier, tapferer, unverzogter Herr, der Lust zum Handel hat, und an ihm wohlnichts wnrde erwinden lassen.

Is Aici apare o rezervi subinte1eas1 asupra acestui punct.17 Der Targg sich mit ihm sehr lavirt.

63

p. 80

p. 81

www.dacoromanica.ro

Page 99: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ce hi va alege momentul, el se oferä15 s sävirseascä fapte care sä obtinä apro-barea indurätoare a maiestätii voastre imperiale.

El afirmä cä are informatii precise cä turcii nu vor ataca puternic inanul acesta i c Serdarull° se indreaptä spre Belgradi7 Cu nurrzai 6 000 deoameni. i cà toate pregkirile acelor locuri ar fi numai pentru anul urmätordud sultanul sperä sà scoatä la luptä forte attt de mari, cum nu s-au maiväzut in räzboiul de fatI Cum deci nu este motiv de temere în anul acestade forte mai deosebite ale dusmtanului, sperä mult sà afle vesti bune din ta-berile maiestätii voastre imperiale ... etc.

La sosirea mea am gäsit aici pe un bätrin nobil polon numit Andrei Ta-ranovskil8; cunoscut bun de al domnului incä de la Constantinopol, si carea fost socotit drept sol polon, dar el nu a fost trimis aici de regei°, ci dupäcum a pretins <a venit> sä-1 vadä pe domn de dragul vechii lor cunostinte.Dupä pärerea mea el nu a venit aici dupä capul säu, ci a fost pus de cance-lar20 ca sà iscodeascä gindul i dispozitia domnului i sä-1 aducä de parteapolonilor. A fost auzit adesea, mai inainte de venirea mea, afirmind in fataacestuia cà maiestatea voastrá imperialä ar fi cauza pentru care Confederatia

p. 82 polonä nu a putut // sà propäseasa Insä chid am desmintit asemenea spuse,am arätat cum s-a intimplat lucrul, si am expus i credinta <statornicä>grija pärinteascä ye care o poartä maiestatea voasträ crestinätätii, ne-a che-mat21, curind iarasi pe amindoi, si 1-a mai tntrebat incä °data intr-adins peTaranow,ski despre acestea de fatä cu mine. Dar cum acesta a dat inapoi22

n-a rc-mos la spusele sale, ci a räspuns a este nevoie de un cap mai lumi-nat ca al lui pentru a judeca de care parte a fost vina, a putut domnul usorsä se Ir. credinteze cä nu erau decit curate calomnii23 ce nu purcedeau decit dinura pe care o poartä maiestätii voastre imperiale. A mai voit numitul Tara-nowski s5.-1 convingä pe domn zor nevoie24 ca sà intretinä pentru paza sa camdouä sau trei mii de soldati poloni la care lucru donrinul nu voia con-simtä> retinut de multe soväiri, iar eu de cite ori mi-a impärtäsit asemeneaginduri 1-am indemnat impotriva <unor asemenea hotäriri>.

Acestea a trebuit s le raportez acum maiestätii voastre cu preaplecatä supunere, si este i rugämintea mea prea supusä i ascultätoare ca maies-tatea voastrá sà porunceascä indurätor ca sä fie aduse aici ajutoarele bänesti

64

25 Erbeut (= erbietet).26 Comandantul turc Satirgi Mehmed-pasa.ri Griechisch Weissenburg.28 Pentru aceastä misiune, cf. mai jos, notiça biograficX a lui Walawski.12 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632)." Zamoyski.

Domnul." Tergiversirt.23 Mcrae calummiaie.

Strachs.

www.dacoromanica.ro

Page 100: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

consimtite pentru ca acest Domn in urma netinerii agäduielilor si a Ala-vei <cu plata> sä nu fie determinat25 sä-si schimbe pärerea i sä. adoptesugestii25 ce ar putea s ajungä a fi folosite mai apoi impotriva maiesta-

voastre si a Transilvaniei vecine

CATRE ACELA$I

1597, august 27, Alba Julia

[Raportul su catre impärat nu a mai plecat cxci Hödl, aflind bani laCluj, nu a mai fost nevoie sä. meargä pinä la Impärat].

Eu insumi m-am indreptat spre Alba Iulia intrucit din cei 18 000 de ta-leri pe care <trebuia> pläteasa trimisul maiestätii voastre imperiale pen-tru inrolarea de ostasi in Tara Româneasa, nu mi s-au inminat27 decit 13 500.Am vrut s aflu de unde va veni restul <de bani>, si am cerut sä mi se restituiedar mi s-a räspuns din partea cancelarului in functie29 c acei 4 500 de taleni s-au predat lui Pancratiu Sennyey, care a inrolat si el ostasi si a slujit olunä pentru acesti bani si cum dupä aceea domnul Tärii Românesti a primitasa mult <pe seama?> poporului // su inch suma de 4 000 s-a compensat pedeplin, 1-a luat principele Transilvaniei pe Sennyey in solda sa dupä implinireaacelei luni.

Dei acum mi se pare totusi a nu s-a procedat chiar asa de corect, atrebuit s rn mfultumesc Cu acest <räspuns> ca sä nu plictisesc cu stäruintamea, tntrucit am auzit de la niste persoane particulare a si färä de aceastaera oarecare nemultumire c suszisa trupa de ajutor29 nu a fost indreptatäspre ei30 i chiar c ei sint tinuti in asteptare Cu arnägiri goale.

[Nu a primit scrisoarea impäratului i deci nu 5tie ce trebuie sä. 6:spun&Roagä sä. se trimitä de acum incolo banii direct].In ceca ce priveste plata acestor bani pe luna in curs, va trebui s iau

cu anticipavie 2 000 sau 3 500 de talen i ceea ce Ora la urrnä poate a nu va fiun lucru chiar asa de potrivit i imi va putea aduce unele neajunsuri

25 Verursacht werde.26 Solche Consilia fiirzunehmen ad

tind la ajutorul militar al Impäratului." Verraitet.28 Josica. Era cancelar Ina* din aug.," Volk half

primeascä o trupä de ostasi poloni renun-

sept. 1594, dupà präbusirea lui Kovácsóczy.S.30 Nicht herein geordnet, adicl trimisä In Transilvania. Ecoul de la acele persoane par-

ticulare (desigur, din Transilvania) completena curt,ii de la Alba Iulia.

räspunsul lui Josica i aratä starea de spirit

65

p. 88

13. 89

www.dacoromanica.ro

Page 101: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

Banii, am läsat sä fie trimisi mai inainte, eu sper s pornesc la drummime [a fost bolnav de friguri vreo zece zile 4i a trebuit s asculte demedici etc ...]

Despre tätari nu se pot afla stiri temeinice, intr-o zi se spune cä seinarmeazä zdravän, apoi iaräsi se spune contrariul Domnul gteaptä cumare dorintä ve4ti bune din tabära maiestätii voastre, pentru a-si potriviplanul dupä cele aflate, ad are de end s Intreprindä ceva.

[CATRE IMPARAT311

[Din tabära din Tara Romaneasa]

1597, septembrie 10

316 Plecat lnc destul de släbit de boalä din Alba Iulia in ziva de 28august am sosit in ziva de 3 septembrie la Tirgoviste, unde am gäsit scri-soarea maiestätii voastre din 18 iulie. Cum in ziva urmätoare dis-de-dimineafásoseau un ceau4 turc si un trimis tätar, domnul a vrut ca sä mai räminacolo In ziva aceea i s asist la audientä, i asa s-a fácut. Cuprinsul scri-sorii hanului32 catre domn era a ii acea cunoscut a el a invins, a prinsa ucis pe fratele su care se räsculase impotriva lui, i acuma, dupä birumta sa,vrea ca la inceperea luminii [=la luna nouä] care va fi la 11 septembrieporneascä cu 300 000 de oameni (dar la o adicä poate cà nu ar ajunge nicila a sasea parte din acest numär) spre Ungaria: nu stie mncà ce cale vaapuca, dar vrea sà hotärascä acest lucru abia dupä ce va fi ajuns la Bender.Daa domnul se va aräta binevoitor í asa cum trebuie, dea pe citivadintre ai lui care sä-1 asiste in timpul drumului, vrea si el sä se poarte ca unprieten. Dacä au mai realizat ceva de atunci, nu tìu, cad a doua zi, dis-de-dimineatä am venit aici, la tabärä Unii vorbind de aceasta, spun cà ar finumai o sperietoare, ca sä-1 impiedice pe domn de a incerca ceva pesteDunäre, dar cä toate tirile atit cele ale domnului, cit si cele ale oame-nilor comandantului33 nu se vor dovedi foarte precise. Ostäsimea, atit ceaplätitä de maiestatea voasträ, ctt i cea pe care o tine domnul pe cheltuialasa, precum i oamenii chemati la oaste34 stau la treeitorile Transilvaniei, pen-tru ca sä nu näväleasa acolo tätarii. Ei au o tnielegere i cu PancratieSennyey (pe care l-a trimis Principele Transilvaniei la granita cu Moldova

2/ Traducerea s-a fäcut dupä textul german publicat n Hurmuzaki, XII, p. 316.32 Gazi al II-lea Ghirai, care a reluat puterea dupä ce fusese inlocuit din porunca

turcilor cu fratele sàu Feth Ghirai.ss Moise Székely.

Und von den aufboth.

66

www.dacoromanica.ro

Page 102: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pentru a o apà"ra de asemenea de nápustirea tátarilor) i vor sári n ajutorunii altora cind ar fi nevoie.

Pe Hödl si pe slujbasul Departamentului de platá a soldelor i-am in-tilnit pe cimp la venirea mea. Apoi cind domnul a aflat c slujbasul solde-lor este in apropiere, 1-a trimis, inainte de venirea acestuia, pe Hödl intabárá cu 1 900 de ducati ca s triceapá plata Ora ce vine acela cáci ostá-simea, mai ales sIrbii i rascienii au fost atit de ráu dispusi din cauza

'inch putin a lipsit ca ei s plece cu totii din tabárá in clipal ceamai nepotriviti cu putintá. Insá au fost cu totii satisfácuti Ora la acea datá

plátiti integral: 1 700 de cáláreti de la 22 august pinä la 21 septembrie,1 000 de pedestrasi de la 28 august piná la 27 septembrie, 300 de cáläreti

1 000 de soldati (Knecht), de la 1 ptnä la 30 septembrie, pe care din lipsäde bani nu i-am putut aduce la conditii egale cu privire la termenele depl atá.

[I se promiseserá 17 500 de galbeni; au venit nuniai 8 125]; restul dincei 28 000 de talen i a fost plátit de slujbasul lui Henke135 prin poli tá la Cluj.Din acesta s-a path chiar atunci ca bani anticipati 3 000 de talen, i n-aumai limas pentru plata de acum mai mult de 15 000 de talen i in mina. Laacestea am adáugat si eu 900 de talen i rárnasi incá din plata anterioará, sis-au mai adus vreo 1 100 de ducati din cei 1 900 pe care i-a dat domnul,deci au fost dati cu anticipare. Acestia vor trebui achitati din nou din baniiurrnátori. [S i se trimitá indatá dei Lassota i-a scris lui Sigismund pentruimprumut]. Este de cea mai mare insemnátate i pentru domn i pentru mine,

stim citá vreme are de end maiestatea sa dea domnului acestajutor.

Domnul a vrut tot timpul dot am fost noi in çar, s indrepte un trimiscatre maiestatea voastr i catre sanctitatea sa, papa, dar Einá acum a fostretinut de noi, cáci i-am dat a intelege sá mai astepte pina va realiza cevaimportant. Dar acuma la reintoarcerea mea 1-am gásit foarte hotärtt s pur-ceadá cit de curind la o asemenea trimitere; nu vrea s foloseascá la aceastape bátrinul ban Mihalcea care a fost dincolo35 (draussen) mai inainte i fuseseapoi destinat s5. fie din nou propus pentru aceasta, ci pe un altul, un ragu-san, om, de credintá al su numit Luciano Pernice37. Dupá cit pot sä inteleg,

35 Lazarus Henkel. Negustor bogat din Vicna, cu afaceri importante in Transilvania,folosit de Habsburg,i pcntru procurarea de fonduri i trirniteri de bani. La 24 ianuarie 1598se scuz5 cii nu poate avansa suma de 18 066 de talen i pe poli; ä in Transilvania, nemaiavindbani hchizi acolo, dar dii banii trebuitori pentru 1napoierea trimisului lui Mihai, MarcusSchinkenbunk. (V eres s, Documente, V, p. 140).

36 Adica in imperiu.37 Este vamesul moldovenesc Lutiian" de sub Aron Vocti, vezi Hurmuzaki, XI,

p. 318. (n. lui N. Iorga). Apare si ca asociat al lui Giovanni de'Marini Poli in contractulpentru vama vitelor.

67

P. 317

www.dacoromanica.ro

Page 103: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

el vrea sä. cearg de la maiestatea voastrá ca s binevoiti plátiTi un numárde ostasi pe iarng, pentru c aceasta este vremea cind trebuie mai multse ingrijeascá de dusman, iar de la papa vrea sá ceará un ajutor anual ...

[In privinTa ducatilor el, Lassota, a fost indus in eroare de banul Mihal-cea]38.

[CATRE IMPARA.T39]

1597 septembrie 14 Tirgovifte

P. 94 [In ziva de 11 tabára a fost mutad cu 3-4 mile mai spre Moldova.Lassota l-a trimis chiar din tabárá pe Hödl spre Alba lulia pe ziva de 22septembrie, ca s facá rost de bani pentru plata a 710 de ostasi clri. Apoi aplecat el insusi la Tirgovistel.

p. 95 In ziva de 12 a inspectat domnul pe ostasii cálári" pe care sint datoriboierii <sá-i dea> de pe mosiile lor la oaste i si-i tira pe cheltuiala lor treiluni; si au fost cam cinci sau §ase sute de asemenea <ostasi>. In ziva urmá-toare pe 13 m-a chemat la el si mi-a arátat cg e silit de nevoia ceamai cruntá ce nu poate fi inláturatá, de a-si trimite cit de curind" solii lamaiestatea voastrá imperial á si la sfintia sa papa ca sä. mai ceará tnc i alteajutoare42. Cauza este aceasta: c dintre toti principii crestini care au intratIn rázboi impotriva turcilor, el este cel mai primejduit, cáci el va fi viitoarealinta. a turcilor si a tgtarilor, i chiar ca rázbunare. Cáci dei un timp s-aprefácut din nou fatá de ei i s-a argtat chiar ca ráminind deoparteo

i-a mituit deocamdatá cu daruri (dupg cum i-a trimis i acum hanului tá-tarilor44 in semn de cinstire cai care nu sint rái i trásuri, pentru ca sá nuse lege de el &id se vor porni in expeditie), dar daca ar intreprindecontra lor o actiune dumnnoas i efectivá (pe care ar fi incercat-o cu dragainimg incá. de mult pina acum peste Dunáre, intrucit nu s-a speriat de larmatátarilor), nu poate sg o ducá multá vreme, ci va da prin aceasta motiv dus-manului ca la reintoarcerea din afarg sá-si indrepte toatá puterea i turceascg

tä.'táreascá impotriva lui. lar el am fi prea slab pentru a le putea vinepiept fárá sprijinul i ajutorul potentatilor strgini, intrucit de la Dungre

" Wie mich der Ban Michd hilschlich berichtete.39 Traducerea s-a ficut dup'á textul german publicat In V ere s s, Documente V, p.

94. ;.u.49 Die Giildpferd.

Allerehisten.a Ferner.43 Neutral." Gazi Ghirai al II-lea.

68

www.dacoromanica.ro

Page 104: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

45 Ein offen und eben Land.46 Lettere di maledictioni. Urmeazä. un rezumat al unei asemenea scrisori.47 er hat sie aufs Eys gefiihrt.48 Si. In raportul precedent afläm un ecou nedeclarat al domnului.49 Stetiezd.60 Hans Rabenick sau Rebenik, negustor al Curvii, la care apeleazä imperialii pentru

plata sumei ateptate de Lassota." Wexlbrief.

69

p. 97

incoace Tara se arata ca o intindere neteda si deschis5.45 <nävalirilor>. Si daca

carei bastion este aceasta Tara. Pe deasupra el mai declara ca populatia cres-tina din Bulgaria si de peste Dunare il asteapta cu mare nerabdare si il

indurarea lui Dum,nezeu) ca sa-si goleascä Tara si s-o lase in puterea dusmanu-

dacg ar fi lasat fara ajutor, poate judeca oricine ce paguba insemnata ar

atita si murmura ca i-a inselat47 si <ei spun ca> daca vor intreprinde acum

lui, lucru ce este de temut si ar putea sä se ajunga cu siguranta la aceasta,

6 nevestele si copiii lor /I, atunci sa cada totul pe sufletul 6 cugetul lui si

solicitá zi de zi, ba chiar ti trimite si scrisori de blestem46, pentru ca zaboveste

ei insisi ceva pentru ei 6 aceasta va da gres, si ar ajunge s'á patimeasca si ei

aduce acest fapt nu numai Transilvaniei, dar tntregii coroane ungare, al

va fi silit din cauza presiunii unei forte foarte naafi (de care lucru sá-1 fereasca

p. 96

ei sa fie nevinovati in fata lui Dumnezeu 6 a oamenilor.Si se plinge mult si de vecinii lui, <de> Ieremia Voievodul din Mol-

dova, cum ca Tine cu turcii 6 tatarii 6 se poarta dusmaneste 6 nu ca unvecin, 6 el nu se poate increde in el.

Toate acestea mi le-a spus cu mare caldurá si m-a rugat mult sa. leamintesc in scrisoarea48 mea catre maiestatea voastra imperial.

Intrucit ceausul turc 6 solul tatarilor pornesc abia azi inapoi in tatárimesi el nu poate 4ti inca ce va urma, sau incotro s-ar putea indrepta tatarul,s-a lasat convins sa mai zaboveasca dou-trei säptamtni cu darea slobozirii, deplecare ca sä poata apoi face o dare de seama temeinica maiestatii voastrecu privire la toate lucrurile ..

[CATRE IMPARAT1

1597 septembrie 30. Tabara din Sedtefti49

...pe Hödl 1-am trimis la Alba Iulia ca sa se informeze ce s-a facutcu schimbul asa cum se stabilise cu Rebenik50. Acum raporteaza Hödl capoliTa51 este gata, dar ca omul lui Rebenik nu ar putea veni asa iute cu banii.Cum insa pentru o parte din soldati s-a si implinit timpul de serviciu, iar pen-tru ceilalTi se apropie timpul implinirii, <a trebuit> a iau deocamdata de la

www.dacoromanica.ro

Page 105: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

domn atitia bani ctti acopera solda intreaga pe o luna.,pentru a-i multumisatisface pe soldati, caci niciodata nu a fost atita larma vesti atit de cate-gonce despre sosirea tatarilor ca acum. Pe unde ar fi îns s treaca este incanesigur. Unii spun ca ei vor apuca iar pe linga Hust i Casovia drumul dreptspre Raab52 pentru a ocupa aceasta cetate: Altii spun a vor intra in TaraRomâneasca pentru a aduce la ascultare pe acest voievod. i iarasi mai slot

unii care cred c vor merge intins peste Dunare i voi ierna in teritoriilesupuse turcilor, nu departe de granitele Transilvaniei pentru a putea la ince-putul primaverii navali de acolo in Transilvania.

Altii sustin dimpotriva ca nu e doar decir un zvon alarmant cu scopulde a-1 tine in loc pe domn ca sä. nu navaleasca peste Dunare in Bulgaria.Dar ce au ei de end si incotro se indreapta (?)53 trebuie sa arate si va arataviitorul pina cel mult in 14 zile. Cäci, dupa cum am inteles de la domnsi de la altii ce raspindeau vesti despre dusmani, daca acestia nu se vor iviOra* atunci, nu va mai trebui sa fie nici o grija din partea lor.

In ziva de 26 <a lunii> acesteia la Micsunesti54 au fost primiti inaudienta de catre domn doi ceausi turci sositi anume cu citiva tatari dinpärtile tatarasti55 i mesajul5° lor fusese (dupa cum mi-a afirmar lapoi domnul)

p. 98 c intrucit el // <domnul> a oferit stapinului lor, hanul tatarilor, toataprietenia si tot binele (asa cum se mai prefacea Inca atunci fa TI de turci 4ide tatari) ca, pentru adeverirea acestora i pentru ca s i se poata da crezaredeplina, sa-i trimita hanului un dar Insemnat i sultanului tributul obisnuitpe care obisnuiau i erau datori inaintasii si 6 el tnsusi sa le trimita. Dar nuli s-a dat un raspuns hotarit in aceasta privinta. Dupa parerea mea el tiva duce doar cu vorba Ora ce mai trece ceva timp i va vedea ce se maiintimpla cu tatarii57. Dar daca hanul ta.tarilor va face o incursiune in taralui, el este hotarit intru totul iasa inainte impreuna cu poporul su i si-iTina piept.

Polita care a fost data nu cuprindea, dupa cite imi spunea Heidl decit21 000 florini renani52, care intrucit valoreaza doar 16 800 de talen, vorputea cu greu ajunge i acopen i plata intreaga pe aceasta luna (mai ales dacadomnul ar tmplini golurile lasate de cei morti sau fugiti)52, ca sa nu mai vor-besc de faptul ca anticiparea din trecut a celor 120 de florini ar trebuisa se poata plati de acolo. Dail cum eu mai trebuie sä. imprumut de fiecare

70

52 Numit i Gy6r (n Ungaria).53 wohin es vermeinet.54 Miksanest pe Ialomila la nord de Cildärusani, azi satul Micsunesti-Moari".

Tatterei." Anbringen.57 Was es mit den Tattern fiir einen Ausschlag gewinnet." FI. Rbeinisch.59 Verlaufenen und abgestorbenen Liicken.

www.dacoromanica.ro

Page 106: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

soldá lunara o sumä de bani, si lucrul acesta, nu numai ca ar putea oferi orere proasti celor de aici, dar ar indreptaTi poate chiar unele banuieli, cum caeu nu as umbla cinstit cu acei bani, mi rogyrea supus de maiestatea voastra casa se indure daca ar avea de end sà pastreze mai departe pe acesti soldati

sa dispuna ca pe luna viitoare, pe lingl plata soldei lunare si a restituiriianticiparii din trecut, g se plateasca si cei 18 500 de talen i luaTi de lanegustori pentru intretinerea noastra, pentru ca sä nu ni se intimple vreunneajuns si Sa. putem chiar fi intemnitati ...

[Roaga pe imparat sà arate din timp cit vrea sa mai intretinä trupelepentru a lua masuri din vremie pentru plata ion].

Cu privire la trimiterea unor soli la maiestatea voastra imperialà si lapapa, domnul a rämas la gindul S'ill din totdeauna, si dupa cite am inteles dela el, vrea Ssi ceara de la maiestatea voastra ca sä binevoiasca sa-i plateascape iarna intretinerea a 2 000 de ostasi. Si cum el e inTeles cu MitropolitulBulgariei6° (care dupa cum i-a declarat domnului are la indemina6' vreo30 000 de oameni), ar don i mult sa treaca dincolo, dad va ingheta Dunärea;sperind Ssi supuna cu ajutorul locuitorilor de acolo acea Tara pinà in munti62, insain cazul acesta <domnul> are de end a purceada cu mula bagare de seainà'63si sä cearà mai intli bulgarilor un juramint solemn64 in scris si sa se informezeprin oamenii lui despre toate cele la care s-au legat fata de el, daca. <seleagä> da sau ba65, pentru ca sä nu fie dus cu vorba66 si ei sa,"-1 lase apoi pedrum67. Si prin aceasta dui:a cugetul meu prost nu face riu, caci daciar fi sa se lase atras in chip necugetat in vreo treaba, si apoi sl nu aibásprijin sau ajutor si-ar pune In cap toata puterea turcilor si ar aduce aceastitail In cea ma.i cumplitä primejdie spre marea paguba a crestinatatii, sau artrebui sa o lase in mtinile dusmanului. Pe cit pot intelege de la el, nu se valasa sa nu incerce ceva In aceste locuri, dar totusi <numai bizuindu-se> peceva sigur; si ar fi si facut acest lucru de mult de nu ar trebui sa se ingri-jeasca daca cumva ar trece dincolo si nu-i nävaleasca tatarii in Tara,dupa cum si ei de partea for se temeau, daca ar fi pornit din Tara lor sis-ar fi dus spre Ungaria, ca el sa fi trecut Dunarea si sa fi cucerit aceste Tariaductndu-le in supunerea sa, ca adica pina acuma un cutit l-a Tinut pe cela-lalt in teaca. Acum se vorbeste ca de un lucru neindoios de venirea tatarilor

" Dionisie Rally.61 In Bestellung hat.62 Adicg ping la Balcani.ea Caute, pe latinem in text." Solenne iuramentum.86 In textul publicat lipseqte aici un verb legat de aceastg alternativg: Ob dem alien

dessen sie sich gegen Ihn erbieten, also oder nicht (I), aclicg dacg angajamentele rniuopolituluifafg de domn au adeziunea lor.

" Aufs Eis gefiihrt werde.67 Stecken lassen.

71

P. 99

www.dacoromanica.ro

Page 107: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p. 100

P.P.

si se asigur c vor veni k putine zile k locurile acestea. De aceea chiar seva ridica tabgra poimiine si se va impinge niai aproape de granita moldo-veneascä, pentru a-i astepta acolo pe tgtari cgci acestia vin pentru un an,odatä ce au nävglit k aceastäçar. Dupg cum pot intelege de la comandant69ei69 sint dispusi a se mgsoare cu aceia dacg s-ar atinge de aceastä Dat

tabgra de la Stätesti in ziva de 30 septembrie <1597>P. S. Tocmai acum cind voiam s tnchid scrisoarea vine o slugg a domnuluila comandant i 11 vesteste cg. eri au sosit doi capugii (care dupg, cit mi se yuneslujesc in Seraiul Sultanului7° i sint slugile sale devotate i tainice) i ca vinla el, la domn, cu scrisori de incredintare la Ploiesti, dar el i-a chemat laTirgoviste unde ya fi sosit si el asta searä ca s le dea audientá acolo ...

[CATRE IMPARAT]

1597 octombrie 22, Alba lulian

100 [Despre plata soldatilor. Asa cum a raportat la 10 septembrie de pe va-101 lea Teleajenului, lipsa de bani a impiedicat sa se poatä face o plat:o..' egalä. Nu

a putut incä incheia registrele (Particular oder Musterregister) pentru ca nu sepotrivesc intoomai cei 18 000 de talen i pe carel domnii soli li pun sg fie plätitiaici la Alba Iulia, la curte"].

Hödl a venit cu banii la noi k tabgra de la Niscov72 cind plata era peterminate. L-am trimis indatg la 13 la Tirgoviste la domn ca s i se restittnebanii ce mi-i ianprumutase. Dar cum polita lui Rebenik nu ajungea pentruplata depling a domnului, ci mai rgminea o datorie de 1 500 de talen, amplecat in aceeasi zi din tabgrg impreunä cu slujbasul imperial al plätilor sol-delor73 si am mers la Alba Iulia mtndoi ca s vedem daca putem cumva sg oscoatem la capkii cu niste asemenea bani anticipati la vreun negustor (ptnä laprimirea ordinelor impgratului) cgci a amine färä o hotárire temeinicäfärä bani, mai ales in vremea de acum (?)74 la acesti oameni turbulenti76 elucru ingrijorkor si primejdios.

[Nu a primit scrisoarea impäratului care a fost datg de maistrul postei"unei slugi a domnului Si-a organizat dupg aceea- o posa' proprie.]

Obristen (= comandantul trupelor prätite de imperiali, Moise Szikely).Adicsi domnul i tntreaga drmuire.Des tiirkischen Kaisers Kammer.

77 Lassota a trebuit s mearg'a la Alba Iulia dura un supliment de bani, pentru a puteadatoria catre domn.

78 Pe Valea Buzliului, la N.V. de Verne0i.73 Der hofkriegszahlmeisterischer Diener.74 Sonderlich wenn die Zeit verhanden r = vorhanden (?) (traducere probabili).

Ungestiim. Se referX la osta0i ce trebuiau práti0.

72

www.dacoromanica.ro

Page 108: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[Relativ la plata intretinerii sala de doi talen i pe zi, si la cheltuielilefácute de el cu trimiterea de cureni numerosi, plätisi personal de el, cere ai se trimitä, in afaa de leafa sa, 400 de talen].

[Despre socotelile sale cu Hödl care revine si banii lui Lassota. Desprezäbava oamenilor lui Rebenik. Despre valoarea ducatilor in Tara Romaneasasi Transilvania]. Au acolo valoarea cea mai bunä, dar nu pot fi usor obvinuvicä'ci ii dosesc negustorii".

Principele Transilvaniei a plecat de aici impreunä cu nunsiul Viscontiacum eiteva zile cu sase carete si // un numär mic de cai de alárie, spregraniva Tärii Românesti, este de presupus a vor si intra in sarä. Dupä cumam auzit in mod confidensial de la o persoanä vrednia de crezare, el ar fidispus a atace" in acelasi tirilla Moldova si Bulgaria, cáci de citeva luni tisine in mod permanent pentru sine personal, o tabärä de 10-12 mii de os-tasi, in majoritate secui, comandasi de Pancratie Sennyey si asezasi deoparte,la granisa Moldovei.

Despre tätari umbla zvonul, scurtä vreme inainte de plecarea mea la ta-bärä, ca ar fi si trecut Nistrul si a Ieremia, voievodul Moldovei ar fi si po-runcit locuitorilor sá se retragá in munti pentru mai mula siguransä. Dar nucred a fi fost adevárat, ad am fi aflat ceva despre ei inainte de plecareanoasträ. Aici se spune a s-ar fi primit stiri sigure a ei ar fi voit sa apucecalea pe la Hust, ceea ce nu-mi pare, de asemenea, de crezut. [Crede a oa-menii rà'spindesc stiri dupä imprejurári asa cum vor ei].

Despre <cei doi> capugii de la Poartä amintivi mai inainte, ei nu aduc Cu

ei altceva decit pacea; si unul a plecat spre rara tátarilor, celnalt a rämas laTirgovite. Dar si impäratul turcesc a poruncit hotärit hanului tätärese si i-apus in vedere printr-un ceaus care a trecut prin Tirgoviste, sä erute Tara Ro-maneasa si sä nu o calce nicidecum. Mä tem a este numai pentru ca sa-1linisteasa pe domn in felul acesta, si apoi, cind nu s-ar mai ingriji de aces-jtea, sä-1 atace. Dar dupä cit pot sä-mi dau seama despre acest voievod (FUrst).el nu se va increde atit de usor, ci va lua bine aminte. Cáci el cunoaste demult perfidia turcilor si felul lor de a proceda alcind toate jurämintele.

[CATRE IMPARAT]

1597 octombrie 28, Alba Julia

[Se referä la scrisorile sale anterioare pentru eventuala sa justificare].Pot sä märturisese In faya lui Dumnezeu si cu cugetul curat a atIt din

cauza termenului inegal de la care incepe slujba soldasilor cit si a anticipä-

" In realitate, Sigismund era InspaimIntat de lindul tatarilor. El pretindea ca seapropie de Mihai pentru a-i da mai multa Insufle;ire acestuia, dar pare mai probabil ca

73

p. 104

P. 102

P. 103

www.dacoromanica.ro

Page 109: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

rilor <asupra banilor> (deorece ping acuma nu a sosit nici o poli ta la vremeacuvenitg), nu am avut ping' acum dectt putina tihna deoarece a trebuit tottimpul s alerg incoace i incolo cu banii Iui Rebenik am Oath pe de-plin <soldele> nu <numai> ping la 20 [cum primise ordin] ci pe unii pinala 21, pe altii ping ieri, 27, si restul pina la sfirsitul lui octombrie cuo anticipare doar de 1 500 de talen.

p. 105 ]Nu i s-a raspuns dac . imparatul are de end sa-si meriting' trupele sausa le concedieze. Vremea e inaintatg, si el nu stie ce sa faca. S-a incurcatintr-un labirint inca si mai mare si are mai multe griji ca niciodata].

Am scris cu posta lui Hödl ramas in Tara Româneasa cum a nu-i potda nici un fel de instructiuni decit ca sa-i arate el domnului ca nu a venitinca nici o porunca din partea tmpgratului, dar ca este asteptata din zi in zi.Daca" maria sa ar si ca primiejdia din partea dusmanului nu este asa demare si c ar putea sa se lipseasca de soldatii din solda maiestatii voastre färao primejdie extrema a ;aril, atunci sa-i concedieze, dar daca acest lucru nu-1poate face, ci trebuie ca ei sa mai fie pastrati si luna aceasta, s dea Odaatunci banii pentru solda pe o lung'. Ping la dispozitiile maiestatii voastreas vrea si-1 las sg faca el aceastä plata. Daca maiestatea voastra nu armai dispune nimic in aceasta privinta as vrea sa nu fiu legat si-i restituiacesti bani, sau sa-mi poata pretinde ceva. Altminteri nu am putut facefr porunca expresa a maiestatii voastre.

p. 106 jNu are stiri din Tara Rom,âneasca. La Alba Iulia se zvoneste ca arfi daruit-o sultanului tatarilor i c ei vor porni cu neveste i copii sasi-o ocupe ... etc. si c soliile trimise la el au avut doar scopul inseleetc.]

Scurt extras despre solda lunar`ci care s-a imp'eírtit s-a plzítit la 28 sep-tembrie 1597 celor 2 000 de husari caiari fi 2 000 de pedestraii pe care V tinepe cheltuiala sa lmparatul roman pentru nobilul principe fi dornn, domnul

P. 106 Mihai Voievodul Tarii Romiinefti.Mai intii slujesc cu caii de la 22 septembrie Ora la 21 octombrie 1672

de oameni cälari socotind pe fiecare la 5 florini face 8 360 florini. Laaceasta se adauga solda ofiterilor", precum i plata" unor persoane auxiliare

era pentru a fi mai aproape de ajutorul acestuia. Vezi n Calatori, III, analiza corespon-dentei lui Visconti din acest moment.

77 Aici este vorba de alternativa ce trebuia supusa domnului i nu de un faspuns datde Mibai Viteazul care s-ar fi declarat bucuros s plateasca el solda mercenarilor impe-riali cum credea Veress. Iata pasajul din Veress (Documente, V, p. 104) Mihai s-a decla-rat bucuros a-i anticipa noua soldi ',Ina la sosirea ei, In caz a smOratail e gata sa laseoastea sa si mai departe la cltnsul" (cf. regestul din fruntea acestui document) cad la 3noiembrie Lassota amintind de demersul prescris de el lui Hödl pe ling domn declara canu a primit Inca nici un raspuns de la Hödl.

79 Haubtleut Leibsbesoldung.79 Vortlgeld.

74

www.dacoromanica.ro

Page 110: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

care face 373 de florini, si in bani pe o lunä totul impreunä 8 733 de flo-rini.

Apoi slujesc 311 ostasi cálläri de la 1 Ora' la sfirsitul lui octombrie,socotind pe fiecare la 65 de florini, face 1 555 de florini si impreunä Cu276 de florini, solda ofiterilor si plata altor persoane, face impreura 1 831florini.

Ayoi de la 28 septembrie pinä la 27 octombrie, 985 de trabanti plä-titi, carora li se dau in fiecare luna 3 florini, face 2 955 florini. La aceasta ede socotit si solda ofiterilor si plusul de soldä a unor peroane auxiliare"face impreunä 3 178 florini.

In sfirsit slujesc de la 1 ptnä la sfirsitul lui octombrie 872 de trabantitot cu 3 florini pe luná, face 2 616 florini si impreunä cu solda ofiterilorsi cu plusul de sqldä a altor persoane81, adia 235 de florini, face pe olura intreagä 2 851 florini.

Suma totalä a slujbelor deosebite scrise mai sus din care 1 983 de hu-sari cálári si 1 857 de trabanti, face 'in total pe o lunä 16 583 florini si<in florini> renani 20 741 de florini 15 creitari adicá 1 983 de soldaticäläri, 1 857 de trabanTi sil 1 107 florini Vortlgeld" = 20 741 florini si 15creiTari.

[CATRE IMPARAT]

1597 noiembrie 3, Alba Julia

[Repetä Cu toatä supunerea intrebarea sa catre impärat. Nu a primit P. 107-108¡flea' vreun räspuns de la Hadl cu privire la hotárirea domnului].

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 11, Alba Zulia

[Nu se poate indeajuns mira de faptul a nu i s-a comunicat ce hotä-lire a luat impäratul in privinTa mentinerii sau nu a plAii ostasilor dinTara Româneasa ].

Dar cum principele Transilvaniei a impus voievodului Tärii Roma-nesti ca impreuni cu acesti <lostasi> si cu celelalte trupe pe care le are pe11416 sines' sä treacä Durarea si sá intre in Bulgaria, si cum acest lucru nu

" Vordpersonen.l' Mt demselben und anden: Volk, so er umb sich hat (adici trupele comandate de

Moise Székely i ostaii ceilalli ai domnului).

75

p. 111

p. 112

www.dacoromanica.ro

Page 111: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

s-a indeplinit tna pink' acuma, färä Indoiará cä se va pune in miscaremai curind. Dupä cite am inteles de la domnul de Thurn82 care s-a tna-poiat iaräsi aici alaltieri impreunä Cu principele, nu este nimic mai sigurdedt c ostasii vor mai servi si mai departe si dupá tncheierea acestei luni,care tram pentru o parte din ei se i'mplineste pinä in 11 zile ¡sit care sintincá neplätiTi. i cum este de crezut cä o asemenea expeditie nu se va ter-mina chiar asa de curind i ei vor voi s primeasel plata deplinä din parteamaiestátii voastre, pentru a nu s-a fäcut nici o abzicere In numele maiestätiivoastre, si mai ales cum domnul Tárii Romanesti nu a vrut s ja asupra saplata [in conditiile sugerate de Lassota lui Hödl i comunicate i Impáratu-lui] domnul conte de Thum declarä c voievodul Tárii Romanesti esteferm hotädt s trimitä un emisar ctt de curind la maiestatea voasträ, sit cä.acela va ajunge foarte curind aici: lucru care se face cu buna stiintä a prin-cipelui de aici83. Dealtminteri voievodul nutreste de mult acest end ...

Din Moldova, inteleg de la damnul conte ea: nu se va tntreprinde nicio actiune dusmänoasä.... etc.

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 15, Alba lulia

[Este tot MI instrucliunile cerute pentru plata ostasilor din Tara113 Romaneascä. ti declinä once räspunderel.

Alaltäieri a sosit aici Marcus Schonkabunk, un orean8 i negustorde bunk' reputatie i bunä comportare din Brasov, care a fost In iarna tre-cutä cu bätrinul ban85 la maiestatea voastrá. El va fi trimis din nou decatre // voievodul Tärii Romanesti la maiestatea voasträ, nu asteaptá aicidedt scrisoarea principelui acesta [Sigismund]. El mi-a declarat c voie-vodul a dat cu imprumiit banii pentru ostasi pe luna aceasta (asa cum vorei tntotdeauna sä fie plätiti cu anticipatie) Insä mie nu mi-a sosit incá. dela Hödl nici o stire ce si cum s-a intimplat.

Cum tnsá pentru o parte din ostasi, tndeosebi rascienii, strbii, alba-nezii i cazacii, luna lor de serviciu se incheie pe ziva de 21 a lttnii de

82 Numele e redat adesea in textele italiene sub forma della Torre. Contele Sigismunddella Torre fusese trimis in Transilvania, ca s vegheze la siguranta arhiducesei MariaCristierna i s ;in g legltura dintre Habsburgi i Sigismund Bithory.

" Pentru atitudinea sa contradictorie, vezi clatori, III, rapoartele nuntiului Visconti.84 Biirger (orean cu drept de burghezie) numele su apare in forme variate. Vezi

n. 35 0 p. 78.Banul Mihalcea, care I-a tnsotit pe Mihai la Alba Iulia, in decembrie 1596, si s-a

dus apoi ca sol la impárat.

76

www.dacoromanica.ro

Page 112: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fatá, nu stiu cum va continua mai departe. Caci daca voievodul nu arputea din lipsa de bani de care s-a plins el tot timpul sus si tarepreia plata pe luna viitoare, este cit se poate de sigur ca ostasii si vor fugi,din care cauza ar putea sa fie stingheritä trecerea peste Dunare i atacul inBulgaria (la care se lucreaza, dar nu s-a produs inca dupa cite inteleg). Sidaca cumva voievodul (ceea ce eu nu afirm i nici nu cred86) n-ar aveachef de loc, sau prea putin pentru o asemenea incursiune, el ar avea unmotiv destul de temeinic pentru oprirea ei i apoi pentru scuza i indrepta-tirea sa ... etc.

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 18, Alba lulia

[Inainteaza scrisoarea lui Hödl scrisa la 6 noiembrie din tabára de laBuzáu i discuta sugestia ingenioasa a acestuia de a-1 pacali pe domn, eco-nomisind plata ye luna noiembrie pentru imparat (!)], dar trebuie sä fie cubagare de seama ca sa nu rezulte un neajuns dintr-o econornie neoportuná,mai ales a Hödl insusi raporteaz c voievodul din Moldova tine la elpe tacute pe tatari i ar intentiona s intreprinclä ceva de cum ar plecatrupa noastra. De asemenea s-ar putea stingheri prin aceasta trecerea inBulgaria.

[Asteaptá hotárirea imparatuluij. Dar cum intre timp a sosit o ordo-nantare de bani, m g-indesc s zabovesc atita cu ea pina ce imi va sosiraspunsul maiestatii voastre. Vreau sa-i scriu pina atunci lui Hödl, folosindposta yroprie i s aflu de la el mai multe informatii, cum stau lucrurilesi daca se poate yorni pe aceasta cale. Caci cred c desi voievodul a decla-rat fa fil de el ca ia aceasta plata asupra sa, el totusi prin solul sau, carea plecat ieri de aici // a cerut nu numai inapoierea acestor bani, dar vacere chiar ceva mai mult.

[Se roaga: din nou de raspuns si de ordonantarea pentru el a celor 400de talen i ceruti de el intr-alta scrisoare.]

[CATRE IMPARAT]

decembrie 10, Alba Julia

[Repetá in rezumat cele spuse la 18 noiembrie. Asteapta mereu hotá- P.rirea imparatului]. Acum in urma a plecat de aici Hödl care raporteaza P.ciar c mária sa Mihai voievodul Tárii Romanesti 1-a pus pe el sa distri-

" Totusi exista aici o insinuare macar sub forma aceasta negativa.

77

P. 116

p. 114p. 115

120121

www.dacoromanica.ro

Page 113: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

buie 51 sä pláteascá in luna precedentä in numele säti propriu si din propriisi bani87 <leafa> pentru numärul amintit de ostasi si cä are de gind cadupä implinirea lunii sä concedieze pe comandantul Moise Székely impreu-ná cu ungurii, dar sä. pästreze si mai departe pe rascieni si pe cazaci, cumva intelege maiestatea voasträ de la Hödl care va pleca de aici88.

Dupä ce, fatä de voievodul amintit, in legäturá cu imprumutul surelativ la cei 14 711 florini gata plätiti, am mai limas in urmä cu 1 473de florini, conform cu actul su <pe care i 1-am dat>in midi, acesti banifiind trecuti in registrele de pläti (Musterregistern) ale departamentului sol-delor militare (iCriegszahlamt), rn-am gindit sä. dau cu anticipatie aceastäsuma aici si si o plätesc Märiei sale", ca sä-mi pot relua chitanta mea,mai ales pentrua in ea sint specificate anume urmältoarele sume: 9 000 deducati in aur, 1 000 de talen i plini (Ganz-Taller) §i 1 200 de talen i in mo-nedä de metal (in Miinz) §i ies 416 florini mai mult decit am primit de lavoievod. Si aceasta s-a intimplat pentrucä dupä ce i-am scris acea chitan; ä lacurte, la cämara domnului pentru suma amintitä, cum i-au mai lipsit pen-tru completarea deplinä a celor 9 000 de ducati, ina 260, care fac 416florini si cum el nu avea acei bani imediat la indeminä, m-a slobozit de lael anuntindu-mä a mi-i va trimite cu slujbasul su la cvartirul meu. Darindatä dupä aceea, cum a venit vestea de la Hödl, si el a aflat a Heal asi plecat din Brasov, si cä s-a indreptat spre tabárä cu banii, lucrul a li-mas nefácut, precum stie bine trimisul sau Marcus Schenkenbunk" carese aflä acum la maiestatea voasträ.

Aveam de end sá indrept acest lucru la pima mea intilnire cu dom.nul, dar de atunci nu 1-am m,ai väzut. Dupa efectuarea plätii am plecatde la tabärá incoace, gindind a nu mä voi mai intoarce, dar impotriva

122sperantei mele lucrurile s-au petrecut altfel. and a cálätorit Hödl cu baniila domn // i-am dat un memoriu in aceastä chestiune cu &dui ca domnulsä cuprindä suma aceasta de 416 florini (pe care nu-i primisem, si carestilt trecuti in chitanta mea) impreunä cu cei 14 711 florini intr-o singuräsuma pentru care sä dea chitantä, dar nu s-a intimplat asa.

Cum in ciuda tuturor alerOturilor mele la negustorii de aici si dinCluj, nu pot ajunge la suma anticipatä de domn si deci nici achita pe domnsi nici lichida chitanta mea [roaga sä i se pläteasa suma de 1 473 de ta-

87 Ffir sich selbst, aus eignem Sack (adicä plata a fost fa'curä. deosebit din baniidomnului, dar de catre slujbasul imperial, vezi relatia lui Hödl).

" Hinausreisig. Acesta In adevär a mees la Viena Impreura si cu Lassota, ducindsi scrisori ale domnului catre Impkat. Informatiile date de cei doi plätitori au modificarIntrucitva incheierile la care ajunsese Camera Aulicg (Hof-Cammer) In privinta ajutoarelorcerutc de domn (vezi Ve r es s, Documente, V, p. 124).

" Solche Surnma dieser Orten zu anticipiern und Seiner fiirstlichen Gnaden abzuffihren.

78

www.dacoromanica.ro

Page 114: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

leri trimisului domnului (Schenkenbunk"), dar cu garantia suficientä. ai se va inapoia cit de curInd chitanta sa].

In situatia actual á si in stadiul la care s-a ajuns cu ostasii din TaraRomfineasa, cred a acum nu va mai fi nimic de fäcut. De aceea stilthotárft, hnpreunä. cu slujbasul departamentului soldelor, sä. plecám" ci't decurind de aici, dar vreau mai tnainte sä. fiu lämurit asupra celor 5 400 deflorini rämasi incá neplätiti de catre domnul sol din plata pe o luná de18 000 de florini, si ramasi Ora acum färä vreo explicatie de la curtea deaici91. [Trimite la scrisoarea sa din 27 august]92. Va trebui inainte de ple-care ssä mai fac un drum piná la Brasov pentru a-mi ridica de acolo toatelucrurile si scriptele pe care le-am lásat acolo dud am plecat din TaraRomaneasa [Cum se va inapoia la el acasá va trimite un raport asuprabanilor cheltuiti ... etc.].

90 Wieder hinaus zu begeben.91 Curtea de la Alba Iulia de uncle scria acum Lassota.92 Vezi mai sus, p. 65.

www.dacoromanica.ro

Page 115: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

HODL CATRE B. PEZZEN93

1597 august 10, Cluj

. . vá. fac cunoscut ... ea. am sosit la 7 au-p. 83 gust din Tirgoviste la Cluj, pregátit cu tot ce trebuie, de catre domnul Mus-

termaister Lassota, ca sá má reped indatá cu posta la Curtea imperial,dacá nu as gási aici la Cluj pe slujbasii Zahlmaisterului94 cu banii. Dar intru-cit acesti bani au sosit, trig nu &it deajuns pentru leafa pe o lunäl, cáci eusi cu domnul Mustermaister am ridicat95 pe creditul maiestátii sale 14 000 detalen i pentru ca sá putem pláti 4 000 de oameni piná. la 22 august, si sáachitám acesti 14 000 de talen i din banii pe care i-a adus cu sine slujbasulZahlmaisterului, vor mai 6:mine doar 14 000, in vreme ce noi trebuie

93 Aceste scrisori ale lui Hödl, publicate In V er es s, Documente, V, concomitentcu ale lui Lassota 0 Infitiqate aici deoparte, trebuie integrate cu gindul la locul lor inseria cronologicà a corespondemei acestuia.

" Die Zahlmeistertschen Diener.95 Aufgebracht.

80

www.dacoromanica.ro

Page 116: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

avem pe fiece luná 18 000; vá rog prea supus s puneti sá se facá onouá ordonantare, pentru ca s ne putem ,scoate chitanva i pecetea95anoastrá, cáci a datora bani acestor oameni este o grea povará si canon.[Trimite scrisoarea lui Lassota pentru stirile pe care le cuprinde]. Vompleca n ziva de 12 cu banii n Tara Romaneascá.

95a Unsere Brief und Sigel auslesen (= auslösen) können.

www.dacoromanica.ro

Page 117: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

82

26 Angelangt, oare: angelegen (?).97 Boza Vasar.98 Von einander lassen.

HÖDL CATRE LASSOTA

1597 noiembrie 6, Tabeira din Buzau

p. 108 . . . vá. dau de stire el am fost insárci iat" dedomn s'l iau banii pe care ti predasem si sä: má duc in tabár'l si sä plätesccu 12 000 de talen i atit ctt se va putea acopen i <cu acesti bani>: Acest lucru1-am refuzat si m-am scuzat aratindu-i el mi-ar putea aduce un neajuns,deoarece nu aveam instructiuni in sensul acesta. Atunci mi-a declarat el acrezut el maiestatea voastrá ar fi trebuit ssi pláteasa si solda pe luna noiem-brie, dar cum nu s-a fácut acest lucru, trebuie a ,patease <el> din baniisii, si eu sä. nu-1 refuz, si nici nu s-ar fi cuvenit sa fiu asa de necuviincios.Am ajuns deci cu banii sái, si nu cu ai implratului, aici in tabára care seaflä in apropiere de ttrgul Buzáu97. Domnul s-a hoelrit cu greu la aceastäplatá, dar nu a putut nicidecum sá lase pe ostasi sá se risipeasel98, si apoi

www.dacoromanica.ro

Page 118: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

noi stim netndoios cá moldoveanuln sine / / in tainá pe tätari strinsi laolaltá P-

si asteaptá doar ca tabára noastrá sá se desfacá, avind desigur &dui sá seinfrupte cu ceva100. Ostasii nostri pleacál°' zilnic din tabára si vor mai fitrimisi 2 000 de pedestrasi la Timisoara. Artileria si tot <bagajul> au siplecat.

Incotro au plecat ungurii nu pot incá sá scriu domnului meut02. Stápinulmeu sá binevoiascá sá ia seama dacá ar mai sosi dispozivii ulterioare, s5. bine-voiascá sá le Tina' pentru el in mere tainá si atunci vom yutea economisi pen-tru maiestatea sa leafa pe o lunä.... Seaptnul meu sa nu lase pe nimenisá observe &id ne sosesc banii, pentru ca sá nu ajungá la urechile Domnului,cáci atunci as pi eau de tot, si nu asi mai fi sigur de viata mea. Stáptnulmeu sá astepte scrisoarea mea. Dacá dá Dumnezeu sá pot veni la Tirgoviste tivoi scrie staptnului meu pe larg despre toate lucrurile.

Pot sá vestesc pe stápfnul meu cá má aflu in mare primejdie pentrufiinta si viata mea. Cáci piná acum am si fácut Oki de 10 000 de talerk,mai am doar 2 000 la mine, restul <cit mai trebuie> lipseste. Strbii si cazaciinu ar vrea dectt sá mä vadá mort. Comandantullos pune si el sá fie plátitinumai cei 2 000 de pedestrasi si ungurii, ceilalti nu au parte de nimic. Amtrimis trei cureni la domn, dar tndárat nu vine nici unul.

Dupá ce voi fi plátit si cei 2 000 de talen, va trebui sá fug noaptea dintabárá, dupá ce má voi fi pregátit fireste cu cai si voi fi vorbit despreaceasta cu comandant pentru escortá; vreau sá vád ce va trebui fácut? Undenu stnt bani nu se poate face nici o platá. Trebuie sá se purceadá cu tndráz-nealá ... etc.

99 Ieremia Movilä..100 Etwas fiir die Hand zu nehmen.101 zeucht."a 1-16d1 se adreseazä lui Lassota la persoana a III-a, In semn de respect.103 Moise Székely.

109

www.dacoromanica.ro

Page 119: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

JORIS VAN DER DOES(GEORGIUS DOUSA)

(? &spa' 1599)

*

Joris van der Does (Georgius Dousa) s-a ngscut laLeyda In a doua jumgtate a secolului al XVI-lea. Era fiul lui Than van der Does, custodeal arhivelor din acel oras si fratele generalului $i istoricului Dousa.

/ntr-o scrisoare din 1598, el di uncle informatii despre cglgtoriile sale, care auprecedat sosirea, sa la Constantinopol (In 1597). Prin 1592 a plecat in Polonia, unde astat doi ani ca sg invete limba. La Intoarcerea sa prin Germania insoteste pe fraIii IanusP. M. si $tefan, care merg la Heidelberg. Acolo cunoaste pe Marquard Freihen Consilierpalatin. Se hotgrgste sg-i traducg in limba lating o carte greceascg despre originile Constan-tinopolului. Versiunea lui e alit de bung, inch este datg la tipar de Marquard. Este apre-ciat de Ian Gruterius, si de cercur de eruditi din jurul Bibliotecii Palatine avind In frunte peP. Melissus.

Dupg un semestru la Heidelberg se intoarce cu cei doi fravi ping la Frankfurt, undeaude cg regele Poloniei trimite un sol la Constantinopol. Aleargg la Cracovia. Se opreste Indrum citeva zile la Praga, apoi la Nissa" in Sikzia. Este la Cracovia de ingltare ...

84

www.dacoromanica.ro

Page 120: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Descrie orasul, salinele. Dar afl c solia e intirziatá de moartea reginei Ana Jagelona,váduva regelui $tefan BAthory. Irunormintarea ei a avut loo la 8 septembrie 1596. Vezi Veress,Relationes nuntiorum... p. 251. Ca sá. treacä timpul se plimbá in Rusia" la NiepolomiceIaroslavia Iavorov unde locuieste Ioannes Felix Herburr, nepotul lui Zamoyski, fost solin Turcia in anul trecut". In sfirsit ajunge la Liov. Aici e gázduit de Simion Simonide.Affá oameni erudiçi, ca secretarul orasului, Andreas Madrowic, cu care se imprieteneste. I seoferá posibilitatea s meargá cu niste poloni i armeni piná la Gurile Durarii la Smiel"(Ismail), trecind prin Camenita, Hotin, unde stá 6 zile, Iasi ... De la Dunäre la Constantinopola mers cu corabia. Atunci a avut loc incidennd pe care I]. povesteste In relatia sa. La 6septembrie el era in aula legati Angli Constantinopoli".

Cum a ajuns el acolo si cum a musk s intre In legáturg cu ambasadorul EdwardBarton si s stea la ambasaciä sapte luni nu explicá in nici un fel. A putut vedea cumacesta oferá un azil sigur unor crestini turciti, care vor s fugá din Turcia, cum salveazápe un aurar din Transilvania, pe care un turc voia captureze sub cuvint c i-ar fi rob.Acesta scapá pentru ea' intervine Barton cu argumente sunátoare. Influenta acestuia se intindeaca o pinzá. imensä peste dregátorii Portii. La ospà'turile lui veneau sá se imbete musulmani deseamá, care trebuiau apoi transportati acasá pe sus, and apare, in sfirsit, solul polonGolski, Dousa pátrunde ca suita acestuia in palatul sultanului. Impreung cu Golski viziteazáuna dintre vestitele cisterne din Constantinopol.

La inapoiere s-a aláturat caravanei solului polo Stanislaw Golslci care, dupä impli-nirea misiunii sale, se intorcea in tará. A strábátut in aceastá továrásie toatá Peninsula Bal-canicá, Dobrogea, Moldova si Polonia; apoi de aici continuat drumul prin Germaniain Olanda. Stabilindu-se la Leyda si-a redactat relatia sa de cálátorie publicatá apoi subtitlul: Georgii Dousa, De itinere suo Constantinopolitano, Epistola, Accesserunt veteresInscriptiotzes Byzantii et ex reliqua Grecia nunc primum in lucent editae, cum quibusdamdoctorum virorum epistolis. Lugdunensis Batavorum (apud Christophorum RaphelengiumTypographum) 1599, 144 p. Lucrarea a fost editatá mai tirziu si in limba olandezá(Doordrecht, 1625). Ea red, la sfirsit, o serie de inscriptii grecesti dedicate secretarului re-gelui Poloniei Ceklinius.

Cuprinde date fárá o deosebitá importantá asupra localitátilor sträkatute. Mai inte-resante insá sint observatille sale asupra conditiilor de trai ale fáranilor din Dobrogea, precum

asupra purtärii neomenoase a turcilor fa fá de crestini, infatisatä de, autor intr-un tablousugestiv.

Prima sa trecetre prin Moldova a fost in vara anului 1597, iar a doua, la sfirsitullunii decembrie 1597 si in ianuarie 1598.

Relatia lui Van der Does este analizatá de Al. Sadi Ionescu, In Bibliografia calato-ilor straini, pp. 92-94 g de N. Iorga, In Istoria romanilor prin caliitori, ed. a II-a, Bucu-

resti, 1928, pp. 262-263.

www.dacoromanica.ro

Page 121: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[RELATIA PRIMEI SALE TRECERI PRIN.MOLDOVA 11

1597 [august?'

p. 16 Dupa ce am trecut la Camenita fluviul Tyras,numit de localnici Nistru, am ajuns la Hotin ... Aceasta cetate <ridicatä>pe o stinca inalfá nu este de dispreTuit; ea este p.ázitä" neincetat de o garni-zoanä de haiduci" (dupä cum sint ei numiti).

p. 17 Dupa ce ami plecat de la Hotin §i am cäTätorit §ase zile am ajuns laIa§i2, un ora § destul de populat §i de localnici §i de strálni, §i. due a fostodinioarä re§edinTa principelui Moldovei3, pe cind mai cläinuia acea cetatecare a fost distrusä' de cazaci4 Cu puTini ani in urmá. Din vama marfurilor

1 Traducerea s-a rácut dupä: textul latin public-at de G. Dousa, De itinere suo Constan-tinopohtano Epistola Lugdunensts Battavorum, 1599, p. 16 si urm.

2 lassum.3 Palatini Moldaviae.4 Cosakis. Este vorba de expedilia hatmanului cazac Loboda, care a ars In decembrie

1593 tIrgul Ia.si. Vezi G r. Ur ec h e, Letopisetul tarli Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, p. 210si N. I or g a, Acte fi fragmente, I, pp. 134-135.

86

www.dacoromanica.ro

Page 122: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

care trec pe aici, atit spre Polonia cit si spre Turcia, rezultá cel mai marevenit pentru principe. La o depártare nu prea mare de Iasi, in satul Tutora5am vázut santurile si intáriturile6 pe care le-au ridicat acolo poloniicu cinci ani mai Inainte, in numár doar de 10 000 de osta§i au zdrobit 80 000de tátari printr-o fericitá indráznealá si printr-o vitejie si o iscusintá nu maiprejos de ale comandantului suprem Ján Zamoyski, conducátorul ostirii7 <lor>in rázboi ca i in pace. Dupá aceasta intr-un fástimp de opt zile, am ajunsla Ismail, ora § sub stápinire turceascá, asezat, dupá cum am spus, pe malulDunárii. In, timp ce ne aflam in aceastá cálátorie, mi s-a intimplat s vád multesate in care oamenii locuiau in bordeie pe sub pámint8. La Ismail este pescáriacea mai imbelsugatá in pestii cei mai buni si din aceastá cauzá ei sint foarteieftini; 1/ dintre acestia stilt pretuiti indeosebi un soi de crapi°, usor de recu- P.noscut dupá pintecele lor nemásurat; acestia sint transportati spre a fi vindutinu numai in Grecia ci §i In pártile apusene pretutindeni; iar celelalte lucruride mincare cum sint carnea sau produsele din lapte se And destul de scump.Pretul mai ales al ovázului, al orzului si al finului nu este mic; dacá cinevavrea s ingrijeascá. de hrana cailor sái, se cade s <si> aducá <furajul cusine>. Felul oamenilor din aceastá regiune e cu mult cel mai ráu; ei au ofire pctoas i vicleaná pe care nu si-o schimM. Cine stilt ei si de undeisi trag numele si originea se stie din analele lui N. V. Stanislav Samicki'°.

De la Ismail am navigat eft se poate de bine trecind prin Delta Dunä-rii in Pontul Euxin, pe care turcii 1'1 numesc Kara Deniz, adicá MareaNeagrán.

Poate ca nu ar fi räu sa arát aici ce s-a tntimplat in vremea aceasta pecorabia pe care cálátoream. Pe lingá polonii si armenii care inchiriaserá co-rabia, se aláturase cetei / / noastre nu stiu ce geambas de sclavi de neam, P.turcesc care isi luase cu el douá femei cumpárate pe bani in Moldova12<impreuná> si cu un copil ipe care se grábea sá le ducá la Constantinopol.Mai erau acolo si citiva cálugaril3 (astfel stilt numiti monahii care ii intrecpe ceilalçii prin aparenta de sfintenie si de invátáturá)"; unul dinte acestia

5 Czetczoro. Vezi pentru lupta de la Tuvora (oct. 1595) Celitori, III, Jurnalul luiZamoyski.

Pentru fortificatiile ra'cute de poloni, ven Miron Cosin, Opere, ed. P. P. Panai-tescu, p. 44.

7 Armatae pariter ac togatae militiae.9 Specubus subterraneis.9 Cyprini." Stanislai Sarnicij. Stanislav Sarnicki (Sarnicius) umanist polon, autorul lucrgrilor,

Annales polonict fi Index Tabulae sarmatiarurn, in ed. in fol, a lui Dlugosz. Historiaepolonicae libri XII, vol. II, Frankfurt, 1711.

11 Cara denis mare nigrum.52 AdicgIn regiunea ocupatg fi stäpinitg de turci dupg 1538.13 Calo gen." Sanctitatis et doctrinae specie.

87

18

19

www.dacoromanica.ro

Page 123: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

care nu era de loc ob4nuit cu moravurile turcilor (caci era tutean) a alintata mingiiat pe copilul turcoaicei, ceea ce vazind sapinul, de indata s-a

repezit din patul su i a dat cu ciomagul in capul acestui nenorocit monahOra cind unul s-a obosit la culme tot dind cu ciomagul i celalalt tot fiindciordagit. $i in curtnd lucrul a ajuns atit de departe inch avea chiar de endsa-1 arunce pe monah in mare daca noi nu 1-am fi implorat i nu ne-am fiamestecat Cu rugaminti i lingu§iri ca si-1 mite pe acel nenorocit. Jalnic spec-tacol negre§it ni s-a parut acesta i <vrednic> sa stoarca lacrimi unui cre§tin,ca un siner musulman s aiba atita putere i cutezare, fiind de faa atitiacrqtini Kcaci eram cam in numar de 70). Dar de bunä seamä lucrul staastfel: ca acel care are de-a face cu turcii dupa cum vom povesti maiapoi mai pe larg trebuie a se Tina departe, de femeile, copiii i robii lortrebuie sa-si stapineasca nu numai mina, dar Intr-adevar i ochii i limba. Inziva a cincea de cind am plecat din Ismail, am vazut Bosforul tracic.

[CALATORIA DE INTOARCERE PRIN DOBROGEA $1 MOLDOVA]

p. 80 Din aceste trecatorii° inguste am ajuns la Bazargicl° dupa ce am pierdutpe unul dintre tovaraii nomi care se stinsese in urma unei pierden i de singe.Dupa ce ne-am departat de Bazargic nu ne-a izhindit restul drumului dupadorinta <noastra> fiindca am inceput a fim atit de hartuiti de vinturi qi dezapada.

p. 81 . . . Caci Boreun a inceput in acea zi, care era 12 decembrie, s suflé atitde violent i de furtunos, mai amestecindu-se i Cu ploaie, tacit turcii, insotitoriinotri, au fost siliti a se inapoieze in ora afara daca nu ar fi ales mai degraba

moara, dupa cite spuneau ei. i aceasa furtuna a stirnit attta ger inch nis-a parut ca sintem cu ulna, impreuna cu carele i cu caii nostri, prefacuti insloi sau mai degraba in statui de ghiata. Nenorocirile noastre erau sporite defaptul d In acea vreme trebuia s dormim afara; m-am mingliat totu§i putinca in felul acesta voi putea s vad uwr cum ingheata Dunarea peste careaveam s trecem putin dupá aceea.

Mai apoi am trecut de un tirg care este numit dupa o bala veciná 'cu elKarasul°, adica apä neagra. De acolo am venit prin cimpii foarte netede pecare localnicii le numesc Tatarskie polea"° la Babadag20, un oras odinioara

15 Angustiis. Este vorba de trecätorile din Balcani, prin care a trecut autorul tnaintede a ajunge la Provadia í Bazargic.

16 Bazarczicum.17 Boreas, adica Crivàvul.

Carasu, vechiul nume al Medgidiei.19 Adia ampia täiärascä.

Babam.

88

www.dacoromanica.ro

Page 124: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

foarte mare, pe ctt se poate bánui dupá ruinele sale / /; dar astázi zace lapámint, dárimat de cazaci si fácut una cu trina. Plecind de aici am pornittntr-un sat Mánástirea21, care se aflá la o depártare de o mil de Dunáre;de unde, dupá un rástimp de citeva zile (cáci asteptau sá ingheve Dunárea),am :iirtrat in satul Oblucita sau Isaccea, dupá cum 11 numesc turcii. <Indatáce> Dunárea a fost acoperitá cu un strat de gheaTá, am trecut pe suprafaTainghetatá chiar in Duminica Ilierii imprejur22 ... M-am intors prin Moldovaaproape prin aceleasi locuri pe care le-am descris mai inainte; deck doar cala intoarcere am trecut peste lacul Rázoca23, trigheTat, si (cá> am strábátutorasul Husi24, populat nu numai de románi cit si de locuitori unguri ...Am ajuns la CameniTa in ziva de 6 februarie ...

21 Monaster = /an5stirea, sat, ar corespunde la M-rea Cilicu de pe apa Tajo.22 Circumcisionis Dominicae die." Lacum Rosove; N. Iorg a, Istoria romimilor prin caleitori, ed. a II-a, I, p. 262),

il identifia cu lacul Ramzin.24 Hus.

p. 82

www.dacoromanica.ro

Page 125: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

MISIUNEACOMISARILOR IMPERIALILA TIRGOVISTE TN IUNIE 1598

In primälvara anului 1598, In urma situatiei acate denergbdarea lui Sigismund Báthory, de a renurga la principatul Transilvaniei in favoareaHabsburgilor i dc ezitgrile arhiducelui Maximilian, de a prelua conducerea rii, ail a aveade la Impgrat garantia unui sprijin efectiv bine determinat, s-a recurs la un expedient ce nuputea multumi pe nimeni. Arhiducesa Maria Cristierna, sotia pgrgsitä a lui Sigismund, a fostconvinsg sä: mai lämIng In Transilvania ping la venirea viitorului principe, i, In acest rgs-timp, autoritatea supremä avea sg fie exercitatg de ea, ca concursul comisarilor imperiali tri-misi anume pentru a primi cesiunea principatului. Acestia, care guseserg desemnati incg de la 21ianuarie pentru perfectarea Invoielii virtual Incheiate de pe atunci, erau Stefan Szuhay, epixopales de Vácz, prefect al Camerei ungare i consilier imperial, comitele Francisc Nádasdy,comite de Vasvär si de Sopron si mare comis regal al ckui prestigiu militar trebuia säinspire Incredere Intr-un moment clnd amenintarea turceascä era tot mai prezentg (dar care,ping la venirea In Transilvania, a fost Inlocuit de catre Nicolaie Istvanffy, fost cancelar(1572) al regelui Maximilian, apoi consilier regal si din 1581 vicepalatin al Ungariei)avind ca spirit conductor si specialist In chestiunile privind Imperiul otoman i vecinil

90

www.dacoromanica.ro

Page 126: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pe doctorul Bartolomeu Pezzen, fost ambasador la Constantinopol pîn in 1592. Cu totzorul lui Sigismund comisarii nu au fost trimisi decit la sfirsitul lui manic, la chemarea saultimativä. La 1 aprilie, totul se consumase intr-o sedintä solemnä a dietei, la care Sigismunda värsat lacrimi de induiosare, dar a dispus totodatä sä fie arestat fostul sätt favorit si can-celar, Josica, i sä. fie executat un nobil care protesta contra plecärii din ;ail a principelui!.Misiunea comisarilor, care trebuia sä fie una de moment, a cäpätat un alt caracter In urmanevenirti principalttlui interesat, arhiducele, care dupä experienta sa nepläcutä din Polonia, setemea de o reeditare a ei i acum. Aceeasi amintirc a candidaturii sale la tronul Iagelonilorinspira acuma i reactiunea trezitä in dieta Poloniei, unde se cerca ca sä se confirme solemnde cätre imperiali tratatul de la Bedzyn, prin care el renuntase la titlul si la pretentiilesale regale. Obtinerea Transilvaniei li se pärea primul pas spre proclamarea lui ca rege alUngariei, constituind o amenintare mai mult ori mai putin realä pentru Polonia, dacà nupentru siguranta ei, cel putin pentru veleiatile ei de expansiune. De aceea Zamoyski, susti-nät-or constant al Bathorestilor din Polonia, incuraja actiunea lor de redobindire a Transilvanieiprin uneltirile in secuime ale cardinalului Andrei, trecut In acest scop in Moldova, si prininterventlile la Poartä ale lui Stefan, plecat la Constantinopol. La aceste amenintäri dina-farä se mai acläuga dusmänia majoritätii nobilimii din Transilvania fatä de imperiali, invreme ce partida antiotomanä era paralizatä de lipsa stäpinului pe care recunostea.Aceastä lipsä mai putea zdruncina increderea populatiei crestine din imperiul turcesc asupracäreia se indreptase atentia Habsburgilor In anul precedent. Mai era de solutionat si pro-blema tratativelor cu hanul tätarilor, initiatä cu citeva luni in urmä de Mihai Viteazul Inunire cu Sigismund Bithory. Era nevoie de bani, de emisari, de directive si de räspundere.De asemenea se ivea si o problemä a Moldovei, bazä a uneltirilor dusmane, pe catre MihaiViteazul se aräta foarte dispus sä o atace pentru a lichida amenintarea de a fi prins introdouä focuri la iminenta venire a turcilor. $i In sfirsit, trebuiau bine definite rostul i rolulce-i reveneau chiar ltti, in noua situatie i noile raporturi cu vecinii, in care el apärea ca ocheie de boltà a intregului sistem. De aceea, prima grijä a comisarului principal, Bartolo-meu Pezzen In aprilie, dupä renuntarea solemnä a lui Sigismund, a fost sà mearga la gra-nita Tärii Romanesti la Brasov, spre a lua contact cu el si a primi totodatä jurämintulsäu de credintä cätre impärat. A fost, aladar, trimis la domn fostul plätitor imperial dinanul precedent, Flans 1-lödl, spre a-1 pofti la Infilnire. Dar Pezzen a asteptat zadarnic laBrasov patru zile (18-22 aprilie), In cursul cärora a trimis in Tara Romaneascä mai multiemisari sä stäruie ca domnul sà vinä neapärat, chiar bolnav, mäcar pinä la granitä. Acestias-au inapoiat, in sfirsit, la 22 aprilie, Impreunä si cu marele comis Radu Buzescu (iar a.cloua zi a sosit i marele logorit Teodosie Rudeanu), cu stirea cà starea domnului se inräu-tätise in cursul drumului säu de la Bucuresti la Tirgoviste si chiar atit de mult, inch a tre-buit sä se opreascä. De aceea, domnul Il roagä, cu cerul i pämintul, sà vinä el In Tara

Romaneasa Dar cum secretarul domnului, loan Racz s-a gräbit informeze pe Pancra-tiu Sennyei, ca starea domnuIui nu era de naturä a-I impiedica sà vinä pig la Brasov, siSennyei, la rindul sätt, l-a informat pe Pezzen, stäruind Impreuná cu Moise Székily ca acestasá nu treacä In Tara Romineascä, el s-a hotärit sä se intoarca la Alba Iulia. LogoRtul anui declarar, dealtminteri, cà domnul tot nu ar fi putut sä se consacre tratativelor cu co-

91

www.dacoromanica.ro

Page 127: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

misarii mai inainte de 15 mai, intrucit obligadile sale religioase nu 11 läsau rägazul necesarpentru aceasta. Urmind deci sfatul lui Sennyei i Moise Székely, comisarul a imputernicit pejudele Brasovului, Valentin Hirschel, precum si pe Max Schenkenbekh (sau Schonkebonk),trimis In anul precedent de domn la impärat, si pe Hans Hödl s meargä impreunä casubdelegati ai säi la domn cu instructifle sale, cu o scrisoare catre acesta i cu formulajurämintului, urmind ca Pezzen s a,stepte la Alba Iulia räspunsul lor (Hurmuzaki, XII, pp.341, 343-345), care a sosit tocmai la 2-3 mai (ibidem, p. 347). Domnul ruga sä vial* un co-misar tit mai curind i stäruia mult ca acela sä fie chiar Pezzen spre a primi jurämintulsi al boierilor, daca era cu putinfi chiar In ziva de 20 mai. S'Inkatea domnului se inräutsávise ia-risi dupa oboseala lungilor slujbe de Paste, si se trimisese dupä alti medid si felceri (chyrurgos) laBrgov. Prin Hödl, Mihai mai comunica si o serie de informadi privitoare la luptele dgreutädle din imperiul turcesc, la lucräturile lui Stefan Báthory In Moldova si la asteptareasosirii iminente a solilor tätari. Pezzen, pe deplin linistit, dispune ca unul dintre comisani

porneascä la 15 mai spre Tara Româneasel d pleaci. a doua zi la curte sä raporteze des-pre cele aflate acum (Ibidem, pp. 347-348). Despre dispozidile domnului îi vorbisetul Rudeanu la Brasov, cu vreo säptäminä mai inainte, atingind in treacät i climatul denesigurantä care domnise In timpul lui Sigismund, dispus s schimbe domnii dupa obiceiulturcesc i sä. repete i fatä. de el jocul su cu Aron. De aceea, s-a näscut i oarecare nein-credere d grijä ca domnul sa nu =area: atit de departe dincolo de hotarele tärii sale.Impäcarea sa aparentä cu turcii, cärora trimis i tributul, a fost datoratä lipsei unuiajutor real din partes lui Sigismund, c5ci el era impiedicat i frinat de la planurile sale decätre intrigile fostului cancelar [acuma] intemnitat [= Josica]. Logorátul amintind deuneltirile Báthorestilor se arta gata sä-i trimitä lui Pezzen o scrisoare, despre care aflaseacesta cà ar fi fose expediatä de cardinal lui Mihai, dar care nu sosise Ina:. In concluzie,dupä rezumarea acestor informatii, Pezzen stände din nou sà vinä arhiducele i propune ca,in caz de zäbarä a acestuia, sä fie trimis in Transilvania Nádasdy cu 500 de calked si totattTia pedestrasi.

Cu toatä hotärirea lui Pezzen ca sä fie indreptat indatä un comisar atre MihaiTara Romineasc5, lucrul a mai intirziat. Pinä în vreo zece zile de la plecarea lui Pezzen,ceilalti doi comisan i au primit o scrisoare din partea judelui de Brasov Hirschel cefusese d el trimis la domn prin care acesta preciza cà domnul, la cererea cornarilor[care ii trimiseseri formula de jurämint, asa cum s-a mai spus] a räspuns scriindu-i luinu märitului doctor Pezzen ci lui insusi Valentin Hirschel, cà el nu are un termen4imitä.<obligindu4> la prestarea jurinfintului de credintä acum (se nunc in praestando fidelitatisjuramento modum non habere) atita timp cit nu va fi sosit arhiducele Austriti Maximilian sinu va fi fost asezat in domnie, dar chiar asa, el va rämine totusi in vechea fidelitate d ere-dintä la care s-a legat odatä fatä de cre,stini.

Yidele ruga pe comisad sà inainteze scrisoarea sa doctorului Pezzen care ii cerusesä nu inceteze a-i scrie spre a-1 informa. Aceastä scrisoare pare in contradictie cu invitadacomisarilor pe data de 20 mai de care aminteste raportul acestora din 2-3 mai (ibidem,p. 347). Cum Mihai ii scrisese lui Chywa" (Giovanni de'Marini Poli) la 12 aprilie pentrua-i cere informadi in legIturä cu venirea acelor comisan i In Transilvania, Intrebind i daci

92

www.dacoromanica.ro

Page 128: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

trebuie s mearga la ei, probabil c venirea lui Pezzen la Brasov indata dupl. aceea 1-asurprins nepregatit, i acum stätea la indoiala, asteptInd lamuririle cerute. Termenele fixatede 15 apoi 20 mai ar confirma aceasta presupunere. Dar venirea solilor tatari adusi deBernardfy si G. Rat precipita lucrurile. Domnul ii anunta pe comisan i la 19 mai de venirealor. Solii tätari nu puteau astepta. Le trebuia un raspuns grabnic i totodata o suma in-semnata de bani. Vestea plecarii din principat a lui Sigismund, cu care veneau s trateze,hotarlse aproape sa se Intoarca din drum, socotindu-se inselati (ibidem, p. 351). La 27 maicomisarii primesc scrisorile lui Bernardfy i Rat si hotarasc ski schimbe planul, care fuseseca s piece numai unul din ei. Cum lucrul li se parea totusi prea gray pentru a fi tratatde unul singur, an socotit c este mai bine sa mearga amindoi. Cu o zi mai inainte, Szuhaiscrisese arhiducelui de ce mare folos ar putea fi concursul lui Mihai, care este sprijinit decazaci i de ducele de Ostrog i acum ar putea avea i concursul tatarilor, care doresc oalianta cu imperialii Mihai 1-ar putea scoate din domnie pe Ieremia, a.sezat in scaun depoloni, i ;inc in respect si pe acestia (ibidem, pp. 354-355) ... etc. Deocamdata, comi-sarul va astepta instructiunile arhiducelui, multumindu-se sa-1 mentinä pe Mihai in credintä.

Ultimele dificultati au venir din partea Consiliului Transilvaniei care s-a pronuntatcontra acestui drum al comisarilor pentru motive de traditie, de prestigiu, de oportunitatesi de securitate! Dar Szuhai a trecut peste obiectiile consilierilor, declarind lucrul gata hota-Lit, si a luat cu el si pe Gaspar Kornis si Pancratiu Sennyei, membri ai acelui Consiliu.Nu stim exact in ce moment i s-a trimis lui Ieremia Movila o scrisoare a imparatului, invi-tindu-1 sa. se alature crestinilor. Ea a fost transmisa prin grija lui Pancratiu Sennyei, careavea In para sa hotarul Transilvaniei cu Moldova. In drumul lor, comisarii primesc ras-punsul lui Ieremia catre Imparat, constInd din fraze goale, declaratii de devotament etc.,fara nimic precis, precum si una catre ei, conceputä in acelasi feb. InaintInd Imparatuluiscrisoarea ce ii era adresata, comisarii nu se pot impiedica sa o caracterizeze cu indignareca scrisa dupä instructiunile lui Zamoyski (litteras Voivodae Moldaviae a Cancellario Polo-niae arroganter praemensas), adica fixtndu-i limitele pina unde poate s mearga cu declara-tine. In aceeasi scrisoare este aratat i telul urmarit de diplomatia imperial: ramInerea(permansionem) mai departe a Transilvaniei si a Tarii Romanesti sub imparat i totodata

retinerea, sub o forma oarecare, a Moldovei, qualemcumque Moldaviae . retentio-nem, formula destul de curioas i chiar ambigua. Comisarii adaug c intruch moldoveanule cuprins de mare teama, ei vor 'avea grija ca Mihai sa nu porneasca nimic contra lui, Orapórunca expresa a imparatului. El era ded folosit ca o amenintare care si-1 neutralizeze peclientul polonilbr, incercare de a carei inutilitate erau convinsi. La 5 iunie ei soseau InTara Romaneasca.

Raportul lor din Tirgoviste, din 11 iunie 1598, a fost publicat de N. Iorga inHurmuzaki, XII, pp. 360-362, dupa ms. de la Viena, pastrat in Arhiva de Razboi(Kriegsarchiv). Transcrierea textului destul de lung nu este integrala. Editorul foloseste, pealocuri, sistemul redarii in rezumar a anumitor pasaje, alteori indica taieturile operate prinpuncte de suspensie sau etc.

'Textul a fost comentat de N. Iorga 1n Istoria romanilor, V, pp. 323-326, si deP. P. Panaitescu in op. cit., p. 145.

93

www.dacoromanica.ro

Page 129: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

NICOLAE ISTVANFFYCATRE BARTOLOMEU PEZZEN[Raport despre solia la Tirgovistel]

p. 289 1598, iunie 10, Tirgovige

Läsind Transilvania intr-o stare destul dedupä ce s-au dat banii pentru soldatii de paii2 si a fost confir-

mat George Barbely3 drept comandant al Lipovei, am sosit in Tara Roma-neaseä impreunä cu reverendisimul domn episcop- de VAcz. Cáci asa s-a hotä-rist din cauza greutätii si a importantei tratativelor. L-am gäsit aici pe solultätar Hasan aga4 si a doua zi de sosirea noasträ am stat de vorbä cu el ingrädina cä1ugäri1or3 fiind de fa tä Mihai, voievodul Tärii Romanesti. El aräspuns in putine cuvinte, c acestea &it instructiunile hanului su: cä onceinvoialä vom fi incheiat cu Mihai Voievodul, va fi primitä de bunä si de el.

94

Traducerea s-a ficut dui:4 textul latin publicat n Hurmuzaki, III, pp. 289-290.2 Militibus praetorianis.3 Barbely sau Borbely, comandantul haiducilor liberi din Banat din 1595-1598.4 Hazanagam sau Asan Celebi.3 Horto Monachorum.

www.dacoromanica.ro

Page 130: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Asadar, dupa aceea atm gäsit cu cale, atit noi cit si voievodul si domniiKornis si Pancratiu care sint Cu noi, ca sä i se trimitä 10 000 de aurei hanu-lui prin acest Hasan Aga si sä-i dm pe lingä el pe un om al nostru, Mtn',cit loan Bernardfy care fusese trimis la el in iarna trecutä din porunca prin-cipelui Transilvaniei nu putea sä mai meargä din nou acolo.//

Si cum noi nu aveam aceastä sum ä de bani si nici nu puteam face rostde ea attt de iute, s-a oferit Mihai Voievodul sä se ingrijeasa el de aceasta,si indatä a si trimis dupä ea. Aceastä suma i-o vom trimite <hanului> innumele maiestätii sale cezaree, prin Ioan de Pojon care va fi dat pe lingäsolul tätar si Giurgiu Rat, emisarul lui Mihai Voievodul, in speranta pecare o socotim noi cä hanul, multumitä acestor bani precum si a altor sumemai mari ce i se vor promite, sä nu treacä in anul acesta nici marea 4i niciDunärea, ci sä räminä acasä. Aceastä sperantä ne-o dau solii nostri6 cares-au intors de la el. Si, si dacä nu va putea fi retinut chiar acasä, datä fiindnestatornicia barbarilor (ceea ce sperä totusi cei mai multi, a nu s-ar puteaintimpla) cel putin sä nu facä o pagubá prea mare sau de nesuportat <caacelea> care adesea slut suferite cu pierden i mai mari. Si chiar clacä arfi si pornit de acasä.7, (lucru care totusi nu s-a intimplat ina, dupä cum aminteles <chiar noi> aflati in apropiere), s-ar putea obtine poate de la el, casä. se lungeascä. lucnil din zi in zi, si cistigind timp, sä nu se uneascä cu, tur-cii de care se teme. Si a arätat si <trimisilor> nostri8 cicatricele de pe gru-maz si de pe picioare pe care i le-au läsat lanturile si fiarele dud a fost tinutprizonier de persi, plingindu-se a dei a suportat atitea pentru turci si adat un ajutor insemnat lui Sinan Pasa la cucerirea cetätii Gy6r, totusi seteme a in urma unor lucräturi ascunse el sä fie lipsit de viatä si de domniede catre sultanul turcilor, fie prin fortá sau prin viclesug, si chiar atit demult incit aráta limpede a s-a indepärtat sufleteste de turci. Si dacä aceastäsolie ar putea sä dea ceva roade, si acesti barbari ar putea fi smulsi de laturci, am socoti acest lucru drept foarte insemnat, dupa cum stie si domniavoasträ strälucitä. Cáci prin fortele acestora obisnuiesc turcii sä ne biruiascäde obicei, si nu prin ale lor proprii. Am trimis si in parte am si dat in daracestor soli $i sfetnicilor acestuia [ ai hanului] säbii6 si cupe si bani de aur.

Mihai VoievoduI impreunä cu boierii si si cu arhiepiscopul su a depusieri in biserica sfintului Nicolaie. asezatá afará din oras printre vii, jurámintulsolemn de credintä catre maiestatea cezaree fiind noi de fa;. Se aratá a fiinsufletit de un sentiment sincer fa; á de maiestatea sa si de crestinátate.

' Adiei Bernardfy si G. Rat, intorsi de curtnd de la han.7 Pentru a se uni cu turcii.8 Nostratibus.9 Gladios. Poate sä: lnsemne si pumnale.

95

P. 290

www.dacoromanica.ro

Page 131: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Se plinge miult de transilvani care 11 deposedaserg de domniel° i ti tra-taserá in chip nevrednic. Noi 1-am indemnat s spere lucruri bune si celemai bune de la clemenva maiestátii sale cezaree si de la serenisimul arhiduceMaximilian.

Scrisoarea de invoialá care a fost tntocmitá intre ni in numele maies-távii sale si in al sáu, va fi comunicatá domniei voastre strálucite. In alt felnu s-a putut face sau incheia dupá aproape sapte zile de convorbiri, tratative6 discuii. Si mai ales trebuie vinut seama de imprejurári si de moment, pre-cum si de persoane.

[Informatii despre miscárile trupelor turcesti. La Vidin a sosit un pasácu vreo 2000 de turci]. Acesta stá de veghe contra Igrii acesteia. A venitde la el la acest voievod ceausul Soliman cerind lucrátori pentru construireapodului, insä in realitate pentru a spiona. Acesta a spus in taing voievodului

sultanul nu va veni el insusi. In locul marelui vizir ucis, a fost pus Gia-rah Mehmet, de naviune ungur. Ar fi bine ca Serenisima principesállmeargä acasä, párásind Transilvania inainte de a se apropia rázboiul. [Estenevoie absolutá de venirea lui Maximilian].

Nine sau zoimiine vom pleca spre Alba Iulia unde sint multe de fácut.Suferim de lipsa de bani, i dacá Serenisimul nu va aduce o suma mare siindestulátoare, actum erit12, cáci nu se <poate> face nimic fárá bani

...Din Tirgoviste, 10 iunie 159813

p. 293 COMISARII CATRE IMPARAT14

Dupá ce am iscálit toate scrisorile catre maiestatea voastrá la vremeaprinzului, la care tátarii au fost foarte bine15 ospätati de voievod, am auzit

P. 294 de la primul lor sol cuvinte // care ne arátau ciar nu atit bunávointa stápinuluisu, ctt teama de a-si pierde domnia. De aceea sperám intru domnul

15 Qui eum principatu spoliaverant. Prin actul din 20 mai 1595 impus domnu-lui sub presiunea Inaintärii turcilor.

11 Serenissimum principem. Dei forma este masculing, aici este desemnatä MariaCristierna, care era si ea intitulatg Incä de la cäsätoria ei Princeps Transilvaniae. Ea seafla nominal In fruntea asteptarea venirli lui Maximilian.

Totul se va fi sfirsit.13 In aceeasi zi au fost date si instrucviunile solilor trimisi la han. Pe lIngä propunerile

enuntate si In scrisoarea de mai sus, i se comunica hanului cä s-ar fi aflat cä turcul clacInu va reusi sg-1 ucidä altfel, va pune sä-1 oträveasal Intr-o scrisoare secretä a comisarilorcätre han se spunea cà aflInd ei de nevoile sale bänesti Ii trimit deocamdatä din banii lorde drum 10 000 de aurei. Dacg impäratul ar fi stiut de mai Inainte de cererea lui, i-ar fitrimis mai mult (ibidem, pp. 291, 292).

14 lbidem pp. 293-294.25 I-iilarius tratatis

96

www.dacoromanica.ro

Page 132: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vom vedea la once prilej la ordinele maiesatii voastre. Dacá voievodulMihai ti va vedea confirmate macar pentru acest an cele tratate piná acumdupá dorinta sa, dupá aceea toate vor fi cirmuite dupá porunca maiestátiivoastre sacre sau a serenisimului Maximilian. Rugám prea supus ca in aceastáprivintá a nu se Indoiascá de loc maiestatea voastrá si a ne acorde increde-re, ceea ce am dori sá fie nteles si cu privire la conditiile care au fost pri-mite pentru supunerea acestei tári inchinate maiestátii voastre ...

Tirgoviste in Valahia transalpiná12 iunie 1598

COMISARII CATRE BARONUL WOLFGANG RUMFF16

... Ieri am fost poftiti de Mihai Voievodul la un ospät la care au luatparte si solii atari. Noi insá ne-am ingrijit ca a aducem din Brasov, pentruacest ospát atita vin ales de II Malvasia inch a le dm lor sä bea. $i dupácum l-au sorbit si s-au inveselit, primul dintre ei numit Hasan Aga carecomandá pedestrimea, a inceput a spung multe in sensul acesta, cá multu-meste lui Dumnezeu cá domnul su hanul a inceput a. se apropie de crestinisi are de end in viitor a fie de partea lor si sá-i apere, si cá once va fi fostincheiat de Mihai Voievodul, el este gata a indeplineascá. a originea sci-;nor [= tátarilor] si a ungurilor este aceiasi etc. [De aici trage speranta atratatul incheiat cu el va da roade ... Se roagá de el a obtiná de la impárata li se trimitá cit de curind rezolutia acestuia].

Cum am scris aceastá scrisoare ne-a anuntat Mihai Voievodul cá ducelipa de 3000 de flinteo necesare pedestrimii. Voievodul le va primi in con-tul banilor de soldá. [Sá interviná la impárat in acest sens, pentru ca acestaa dea dispozitii arhiducelui Maximilian].

16 Ibidem, text latin pp. 292-293. Baronul Rumff Impreung cu Trautsohn erau mi-nimii-factotum ai impgratului si conduceau toatä politica sa.

17 Pixidium sive sclopettorum.

P. 292

P. 293

www.dacoromanica.ro

Page 133: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORTUL LUI STEFAN SZUHAY$1 NICOLAIE ISTVANFFY18

[Misiunea lor la Tirgovifte]

1598, iunie 11, Tirgovige

360 [Comisarii trec prin Brasov de unde trimit op. scrisoare in ziva de 3 iunie, si prin Risnov spre Tirgovistel. Am fost primitide boierii cei mlai de searra la o depártare de o zi si jumfátate de drum chiarpe culmea abruptá numitá Piatra Craiuluils unde carele se lasá jos Cu scri-petele20. Apoi in ziva a cincea, la jumátate mil de Tirgoviste ne-a iesit Inintimpinare tánárul fiu al voievodului Mihai, Pátra.cu, cu vreo trei mii decáláreti si pedestri si cu carete21 frumos impodobite in care am fost adusi.Toate acestea s-au fácut pentru máretia si autoritatea maiestátii voastre. [Laaudientá,1 impreuná cu Gaspar Kornis si Pancratie Sennyei: Am fost ascultati

la Traducerea s-a ricut dupl textul latin publicat in Hurmuzaki, XII, pp. 360-362al raportului recapitulativ adresat impäratului Rudolf al II-lea. Din declaratiile comisarilorrezu1t5 ca ei au mai scris si alte an de seam'i partiale in zilele precedente.

19 Lapidis Regni (= Regis].22 Trodea.21 rhedis.

98

www.dacoromanica.ro

Page 134: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[in audienfá] publica, solemn si in tacere. Au fost infatisate de noi toatepunctele privind <intreaga> chestiune, precum i acelea despre tatari, de-spre Moldovean [ Ieremia] despre Constantinus Basilius22, despre cazacidespre cele puse la cale de turci ce ne fusesera comunicate mai inainte chiarde catre Mihai Voievodul i prin scrisori i prin soli si despre care am scrismaiestatii voastre de la Alba Iulia si din Brasov.

Dupa prinz ne-am adunat numai noi intre noi intr-un loc retras al gra-dinii, t:almaci fiind secretarul roman al acestuia23 anume loan Rácz24, adicasirbul, foarte priceput in limba ungureasca si bun cunoscator al celei latine;am stat multe ore Oda: seara, ducind tratative cu privire la solia tatareasca.

Si iara.si in ziva a saptea care era dumineca, <mergind> la catedralamitropoliei cu hramul fnaltarii la ceruri a lui Hristos sub cuvintul ascultarii sluj-bei, ne-am retras in adincul gradinii si 1-am ascultat pe solul de frunte al kata-rilor chemat acolo de voievod. Acesta vorbind Cu isCUsiflÇ i foarte ye scurta oferit juramintul de prietenie i alianta hanului cu toata crestinatateaa promis cá stapinul su va pazi ceea ce se va fi hotarit de catre Mihai Voie-vodul in acest tratat in vederea pasirii la o unire vesnicá 'Mitre maiestateavoastra sacra si hanul ta.tarilor. [Se plinge" de sultan, aratind c i-a slujit,si ce si-a capatat in schimb? Sultanul I-a silit a-si ucide fratele26, factnd dinel un concurent. Sultanul sustine pe fratele mai mic al hanului. Spunehanul va iesi la Silistra, asteptind s i se dea fratele]. 5i Oda' atuncea vaastepta si el pe solii si <sa se reintoarca> de la Mihai Voievodul cu ras-punsul dorit si cu o suma de bani. Daca intelegerea cu crestinii va fi fostincheiata de Mihai dupa dorinta sufletului su [si daca turcii i-ar refuzafratele sau i fara asta <el> s-ar opri sau s-ar intoarce <inapoi>pentru bani]27. Dar mai mult ca atitai, chiar priori acest sol al su hanul indearn-

cu mare staruinta pe maiestatea voastra sa nu cedeze din nou in fata tira-

22 El se iscalea Cneaz Constantin Vasilie, voievod de Kiev si cneaz de Ostrog.23 Mihai.24 Pentru actul su de trädare i execulia sa, vezi mai jos, relatia lui Darahi in volu-

mul de fafá.25 Subiectul sublinteles aici este Gazi al II-lea Ghirai.26 Feti Ghirai, ucis In 1597.27 Textul original a fort editat cu unele pasaje rezumate, cuprinse intre paranteze

drepte, pe care le-am redat Intocmai de cele mai multe ori. Aici am adiugat dotta cuvintein paranteze ascu¡ite i dotta semne de punctualie, spre a izola cuvintele sati fiasta . Cu toate acestea mai e nevoie de unele lmuriri. Hanul uateazi clot mai urgent cucrestinii pentru a se putea intoarce contra sultanului, daca acesta nu i-ar preda frateleçinut In rezervä ca o amenimare contra sa. Solul hanului se grabeste insä sä dea asiguari

*i in cazul clnd turcii i-ar preda fratele, el tot ar fi dispus sa se opreasca din expeditiacont ra crestinilor sau chiar sä. se intoarcä acasa, pentru a se pläti astfel de banii pe care liva fi primit de la ei. Din alte comunicäri ale comisarilor se vede ca exista o scara intreagade servicii pe care imperialii erau dispusi sa le plateasca. Reclam uncle in ordine descen-

99

www.dacoromanica.ro

Page 135: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p.

nului turcilor, care este sperjur i firá credinTi, nespus de räzbunkor, chiarla cel mai mic prilej, pentru ca si nu pkeasci <si el> ce a pkit insusihanul. Si i-a conjurat28 pe acesti soli Bernardfy i Giurgiu RaT, pe toTi zeii,ca sä nu stie absolut nimeni in afari de Sigismund i Mihai de scrisoa-rea hanului, ale cirui cuvinte concordi In toate punctele cu scrisoarea Si cusolia lor29. De nu se va tine hanul de cuvint e de ternut pentru Transalpina,rara' prea frunwasa nespus de mgnoasg, in care nu exista nici o intg-riturg". L-a ficut31 deci pe Mihai, dup.i citäva indoialä din partea lor32, ada 10 000 de aureil ca dar din partea maiestkii voastre sacre si a sereni-simului Maximilian. Am adiugat i noi 1300 de aurei" si arme si paharede argint, cumpirate de Kornis la Cluj pe 500 de aurei". Voievodul Mihaicare a dat banii, mäcar a e schimbkor i ba se hotäriste s duci el aceastipagubä, ha v-rea s i se restituie de noi si de maiestatea voastrá, totusi k vainvoi sä fie pirtas la aceasti cheltuialä ... Cu aceastä sum ä de bani i cualte daruri trimitem inapoi pe solii tätari carora le adäugäm si pe ai nostri,pe loan de Pojon", pe Hödl plätitorul din Tara Româneasc5.34, cunoseitor allimbilor române, polone i turce, si pe acel Giurgiu Rat care fusese trimismai inainte in solie la han lar voievodului, dupä cum am scris mai Ina-inte, i-am numärat 10.000 de talen, si cum am constatat nevoia absoluti [ --,-ine-vitabilem] de bani i-am fgduit, potrivit i instructiunilor date nouä demaiestatea voastri, c Il yeti ajuta cu mijloace si de acum incolo, potrivitcu cererea lui, i chiar clindu-i mai mult i cu mai multi dirnicie cind arfi mai mare nevoie35. Asadar cum in anul trecut i s-a dat solda pentru

361 4000 de oameni // i-am promis pe anul acesta 5000 pe timpul verii, si pejumätate pentru vremea iernii. Dar el a spus, si este adevärat, c mai alesdaci ingheatä Dunirea, se poate aduce mai multi.' pagubi i vätimare<turcilor> iarna, cum nu se Tine aproape nici un ostas prin aceste locuri

dentä: 1. S5 se alieze cu crestinii i sä lupte aläturi de ei. 2. Sä räming la ei acasg- flea'incursiuni în àrile crestine. 3. Dacä star obliga¡i de turd sä meargä al5:turi de ei, atuncisä se opreasca, sä. z5.'boveascg i chiar sg se intoarcg. acasä. 4. Sä nu jefuiasel prea fiu (.)etc., etc.

25 Subiectul subinreles ma este: solul hanului.29 Aici se incheie expunerea solului. Fraza ce urmeazä este un comentariu al comi-

sarului redat tot sub formg' de rezumar, afasà de pasajele in literä cursivä, redate sub formäde excerpte.

35 Adicä de fortificarii de tip modern.31 Subiectul este solul tätar.32 A comisarilor, care In rezumatul eclitorului apar la persoana a III-a.

Fusese desemnat pentru o misiune In Tara Romineascä In 1595 (vezi Catitori, III,Indice).

Solutorem transalpinensem (9. El nu era roman, dar fusese in Tara Romlneascgin1597. Tot astfel mai 1nainte loan Racz este declarar romln.

35 Propter maiores causas.

100

www.dacoromanica.ro

Page 136: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

/Ana la Constantinopol. Dar cind sultanul ti va aduna oastea de pretutin-deni macar cá." nu au sosit frica cei de peste mare i cei din Asia, caretotusi lupta sub comanda beglerbegului Greciei ei se vor aduna la Bodonadicá Vidin cu gindul ca daca vor putea cheme i sa-1 aduca pe han,

devasteze i s distrugl mai intii toata Tara Romaneasca, §i o data ocu-pata, sa navaleasca in Transilvania din doua parti, sa o atace i sa o cuce-reasca, tatarii <trecind> muntii de aici din Tara Romaneasca, iar turciimergind spre Cenad, Lipova, Lugos, Caransebes, Oradea etc.

Este adevarat c Mihai Voievodul in zilele din urma, eft mai era incaprincipele Sigismund in Transilvania, a trimis 5000 de talen i drept tribut,dar nici asa nu poate fi in siguranta. I se trimit porunci pe care fiind elacum sub ascultarea i legamintul de fidelitate catre maiestatea voastra sa-cra, nu trebuie s le mai trideplineasca sub nici un motiv, cum reiese dinscrisorile <insemnate>: H. I. K.

De aceea el doreste i zoreste i staruie, i coniura in numele a tot ce emai sfint, ca maiestatea voastra sacra sa-i mai plateasca solda pentru Inca5 000 de oameni, calareti i pedestrasi, in conditiile tnsemn ate in scrisoareade invoiala, sau s binevoiasca trimita soldati. El fágaduieste c dacamaiestatea voastraîi va da aerobarea in sensul acesta, si el va avea ostimai numeroase (mai ales daca tatarul nu ar veni) atunci el singur, cu aceastaarmata a maiestatii voastre i cu trupele sale de cazaci, ar fi gata sa Tinapiept in anul acesta In locurile acestea intregii forte i mase a turcilor. Inacest time vor putea fi cucerite cetatile din Ungtaria. Sau daca turcii ar ho-tart s navaleasca in Transilvania si ar putea sa atraga si pe tatari, el vaface ca ei sa nu poata patrunde in Transilvania, si atunci ar fi silititreaca Dunarea ca sa-si uneasca fortele cu turcii. Si daca se va intimplaastfel, atunci el fie ca ei ar incepe s atace Transilvania, sau c ar mergeIn Ungaria se arata gata sa treaca Dunárea i s devasteze totul cu fier

foc pe toata intinderea sau sä atace din spate pe dusman pe la Orsova InTransilvania si astfel s zadarniceasca i sa zdrobeasca silintele lor bleste-mate. Si mai spune, si este adevärat, caci ne-au mai spus-o i altiidaca domnul ar trece el insusi Dunärea cu 15.000 sau 20.000 de oameni,toate acele popoare pina la Constantinopol, satule de robia turceasca se vorporni intr-un suflet36, cum &it bulgarii, strbii, albanezii, rascienii, uniti cu eiin aceeasi credínç i vor inlatura din mijlocul lor pe turci, oriciti ar fi. Deaceea el pastreaza pe linga sine ca un fel de zalog i ca ostateci pe fiii fruit-tasilor din acele natiuni. Si mai promite c oriincotro i s-ar ordona sa por-flea. sca, va merge el insusi cu toate ostile si va fi la porunca maiestatii voas-tre. sacre sau a serenisimului arhiduce Maximilian. Are tnlesniri nespus de

. .36 In text: una in/erre (sic) auras. Creclem c trebuie corectat auras in aura

aclicä Intr-un suflet, Intr-o pornire.

101

www.dacoromanica.ro

Page 137: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

bune, care intrec tot ce s-ar putea crede, pentru a lovi pe dusman la capa-i sfisia maruntaiele. $i daca ar yrefera maiestatea voastra, el e gata &I

plece din acel loc si din domnie i sa lase Tara sa n paza maiestatii voastre,numai s i se faca rost de intretinere si de sedere intr-un loc potrivit37. [Siei38 se roaga pentru una din doua, mai bine bani decit soldati care ar veniprea tirziu. Turcul (= sultanul) nu este sigur de el §i cum ar afla adevárul,1-ar ataca pe el intii. Totusi acela (= sultanul) il tie acuma afirma Mi-hai prin tradarea i mirsavia polonilor si a lui Ieremia Moldoveanul j.

lar despre Ieremia Moldoveanul, spune a este un tnselator, un trada-tor si un om fara pic de credinTa, care nu fnceteaza o clip a sa. tot stirneasca

indemne pe dusman ca sa-1 poata Inlatura pe Mihai; se plinge de el caprimeste la sine pe toti cei ce il tradeaza33 pe el, ca el denunta dusmanuluitoate faptele i planurile sale, si solicita neincetat pe dusman contra sa,instiga pe turci sä ocupe Tara Româneasca si Transilvania si i ofera con-cursul su si al polonilor acum ca Transilvania e lipsita de un principetransilvanii taiaganind peste masura de mult asteapta prilejul de a se inchi-na turcilor etc. De aceea el" ar don i s1-1 alunge din Moldova si sa se scape deun dusman i tradator atit de rau i s restituien i s inchine Moldovamaiestatii voastre sacre. Are scrisori de la multi seniori poloni care i promitajutoare, ale caror nume in mod voit nu le dau aici, ci le trimit tnsemnatepe aceast lista. Scrisorile polone, nu numai ca. le-am vazut, dar le-am sicitit. Spune Mihai ca, numai doar de nu ar fi oprit de cave maiestatea voas-tra si de catre noi usor 1-ar tnvinge pe Ieremia i ar cuceri Moldova si ar

362 scapa de amenintarile JI polonilor etc. A marturisit ca a fost solicitat si depoloni prin unele persoane interpuse si mai ales de cancelar ca s paraseasca<pe imparat>42. $i de Josica a fost imboldit ca sa-1 sustina la dobindirea

37 Aceasta ar corespunde la punctul privind desemnarea unui loc de refugiu, preväzutsi In Invoiala cu Sigismund.

" Rezumatul acestui pasaj las ä unele nelämuriri. De pildä, cine slut ei? Am credetrebuie citit el (Mihai). In nici un caz nu poate fi vorba de comisan, si nu apare aici

alt interlocutor. Tot astfel, mai departe, se spunc tur cii nu slut siguri de el, dar 'inexcerptul din original citim: tamen eam scire illu m, acest ilium este sultanul, turcul. Altfelfraza nu are sens. Am mutat excerptul la urmä, pentru a evita o contradictie. Dupi ceMihai afirmä cä sultanul stie adevärul, nu mai are rost de a spune: aflInd acest lucruataca, aclicä daca 1-ar afla.

39 Adiel boieri pribegiti din Tara Romäneascä.4o mihai.41 Aron recunoscuse suzeranitatea impäratului. Ea a fost Inläturatä prin scoaterea lui

Aron de &Are Sigismund, In mai 1595, si prin legarea Moldovei de Transilvania. Domnulpus de Sigismund era calificat drept guvernatorul säu. Inlocuitorul lui $tefan Räzvan eravasalul Poloniei i totodatä si al turcilor! Prin alungarea lui se putea ajunge la resti-tuirea" aceasta.

42 Ad defectionem sollicitatum. Este vorba de propunerea pe care a adus-o AndreiTaranowski In anul precedent, din panca lui Zamoyski. Pentru sinceritatea acestuia din urtnivezi i biografia lui Malaspina, din volumul de faiä.

102

www.dacoromanica.ro

Page 138: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

principatului Transilvaniei". Noi insä 1-am fIcut atent cu tot dinadinsul sänu puna la cale ceva contra Moldovei, dupa cum aveam poruncä de la maies-tatea voasträ sacra. lar el a räspuns cä nu vrea s näruie44 Moldova, nu eail dusmäneste pe el, ci alunge> pe Ierernia.

Noi totusi i-am pus in vedere in chipul cel mai hotärit sä nu se räz-bune nici pe acela. Dupä cum putem s observäm, nu este prea prudent sätratäm prin scrisoare despre o unire mai strinsä cu Moldoveanul". Cáci acelafär tirea polonilor aproape c5. nu indrkneste s deschidä nici o scrisoare.In general nu vom trata decit despre buna vecinätate i despre <!cererea> ca sänu pätrundä acolo [=-- prin Moldova] turcii i tätarii in Transilvania siTara Romaneascä si nu vom trece mai departe46. Spune Mihai csi dad aravea in Moldovean un vecin cu credintä cu care sä-si poatä uni fortele färäteamä, el ar putea face in asa fel ca nici tätarul i nici turcul sä nu fieIn stare de a pätrunde vreodatä in regiunile de pe partea aceasta a Dunärii.

Tara Romäneascä, de cum treci muntii este o tall prea frumoasä, nete-di de tot ca asezare i foarte caduroasä (?) si este mai mare ca Transilvaniasi Moldova; este nespus de mänoasä, producätoare de gene, de vinuri.Ogoarele se arä doar o data. Are ape, livezi, päduri, ogoare, podgoriitoate cele trebuitoare traiului. E imbelsugatä si in boj, porci, brmnzi, cearä,miere, unt, oi, cai, sare i in cele mai frumoase mänästiri, i indeosebi <Iceade la> Arges, de altminteri acuma devastatä de Sinan, din care cauiä numai plätesc bir sau darea pe care noi o numim contributie" decit 500 detärani.

Voievodul este de staturg inaltà, cu pärul si barba neagrä, fata si eanegricioasä i severä, sinister, reputativus, animosus47.

45 A Josika quo que stimulatum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partesfoveat. In legatura cu veleitatile lui Josica la principatul Transilvaniei exista o parere pecare o credem grqitäi, (vezi Introducerea) ca. acesta s-ar fi inteles cu Mihai caSigismund s abdice in favoarea domnului roman. Vezi, in acest sens, P. P. Pan aite s c u,Mibai Viteazul, Bucuresti 1936, p. 155. Vezi si N. I or g a, Istoria Romanilor V, p. 320,care pune la indoiala intreaga combinatie fara a starui asupra ei.

" Cupere, se subintelege cupere exturbare cum este textul dintr-o fraza precedentä, lndreptul trimiterii 40. Verbul acesta are totodata sensul a alunga si a tulbura, a dobori, anärui.

45 Conform instructiunilor primite, In legtur i Cu scrisoarea nesincerä a luí Ieremia.Insä cele aflate in Tara Romlneasa lämuresc pe comisan i cu privire la un atare demers.

Adhuc agemus.47 Tradus de N. Tonga, Istoria Ronanitor V, P. 326, crunt, doritor de glorie, mimos

iar de P. P. Panaitescu, op. cit., p. 145, om doritor de glorie 6 viteaz, omifind adjec-tivul sinister. Greutatea traducerii sta in ambiguitatea tcrmenelor. Sinister poate insemna6 o trims-ire legatä de partea stingä, socotitä aduckoare de noroc i deci favorabili, noro-coasä, de bun augur, st de asemenea poate avea si un sens diametral opus: nefavorabil,potrivnic, rua, pervers, perfid, rauvoitor, sinistru. Dar pare cu totul straniu i inexplicabilca la capatul unei dirk de seama optimiste a intelegerii incheiate cu domnul, de la care se

103

www.dacoromanica.ro

Page 139: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[ Solul tátar H assan Aga, om mai simplu (?)"48 spune c hanul e sä-racd precum <stnt> i veniturile sale din ogoare i podgorii si din jafuri, decele mai multe ori prin Podolia ... Are si un lac sárat unele vadurisau vämi i taxe maritime. Acelasi han, prin solul sáu, aratá multä conside-ratie lui Mihai Voievodul. [Acesta Mihai) a juratd convins de multelenoastre argumente si persuasiuni. A trebuit sä. invingem cele mai multe simai mari greutäti, cci voievodul s-a plins cu cea mai mare vehemenTä detransilvani. Abia a putut fi adus ca sä se increadä din nou in ei. Sepltnge cä a fost tmpiedicat de la once ispravá strälucitä49 . de catreaceia50 ce revendicau cu once prilej o glorie neadeváratá51; ei l-au lipsitde Tropria lui tar.a." cu cea mai mare ocarä; abia a olninut soldayentru 200 decálareti, si multe lucruri cit se poate de absurde; apoi trim, a fost pusiaräsi tu toate drepturile sale. Se temea <si acum> de procedee asemänä-toare. A fost foarte greu sä. i se poatä scoate acestea din cap. [Dupä spioniilui Mihai, nu va iesi <la räzboi> sultanul.] In regiunea Vidinului, la Cra-iova, orzul se si secerä.

P. S. Voievodul roag s i se trimitá Inapoi prin curierul nostru defatä, secretarul Camerei Ungare, scrisorile turcesti. Dintre ele unele stilt defolos cu privire la articolul despre transfugi.

asteptau servicii supraomenesti, acesta sa fie calificat drept sinistru sau crunt, dupä Indul-cirea din traducerea editorului. Am crede, mai degraba, c acest cuvint aflat indata dupatrasaturile privind aspectul fizic al domnului sa indice tot o trasaturg privind comportareasa fizic, anume faptul ca era stlngaci. In limba germana vorbita de toti dregatorii impe-riali, adjectivul corespunzator, linker, linke are i sensul mai rar, de stingacil. Caracterizareaurmatoare reputativus trebuiepusg.' in legatura nu cu reputatia" din zilele noastre,echivalenta oarecum cu faima, caci in limba lating verbul corespunzator Insemna: a socoti, aimputa (o suma), a medita, a reflecta indelung. Asupra cuvintului animosus concorda toatetraducerile care il redau cu un echivalent al adjectivului viteaz.

48 Non ingracilis.49 Omni praeclaro facinore. Probabil in campania cresting din 1595. Vezi i Cala-

tori, [II, p. 564. Mihai trebuia tinut in friu ca sa nu umbreasca gloria" inexistenta a luiSigismund. De aceea i se siseste cusur la asediul Tirgovistei, nu este consultat in consiliilemilitare, unde slut intrebatt doar cei straini de Tara, este ficut raspunzator de greutateaaprovizionarii etc. Para a mai vorbi de Insusirea victoriei de la Caluggrenl, cu care seimpaunase Sigismund.

" In text, omisie indicata prin" Gloriolam.

www.dacoromanica.ro

Page 140: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CONTELEGIOVAN-MARCO ISOLANO

(? dupa 1602)

Contele Giovan-Marco Isolano, °fiver in armata im-perilli din Ungaria Superioari, a fost trimis la 23 septembrie 1598, la Oradea, ca s rapor-teze despre situaTia fortkevi de acolo to preziva unui atac turcesc. Urma s porneascg unelelucritri de urgen; ä pentru reconditionarea cetkuii pe care o descrie, dind si un desert ricut la

neg. compas. Fortir. ega se afla inguntrul orgului, unde i exercita comanda baro-nul von Redem. Acesta nu avea la dispozitia sa decir mai puvin de doug mii de pedestrasi,zece piese mari de artilerie, patru piese mici, fase bombardiere, firi scule (instromenti dalavorare) cu ase sute de centenarii (chintale) de pulbere i rári necesare apiririiunei fortificatii. Affind cg dusmanul ajunsese la trei leghe depirtare, se di cuvenitulsemnal, slobozind trei piese de artilerie ca si se retragi locuitorii i sg fie retrasi cavaleriainiuntrul orgului. La sosirea turcilor in fa;a Oradiei, orisenii i-au dat foc. Fortgreavapoate rezista, turcii neavInd cu ei decir doug tunuri (Veress, Documente, V, 196-197).

In anul urmkor, in iulie 1599, Basta tl conduce pe Isolano la Oradea, urmind caacesta s preia comanda baronului Redern, numit presedinte al Consiliului de rizboi. Tri-

105

www.dacoromanica.ro

Page 141: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

misul toscan de la Praga, Cosirno Concini, 11 declarg coraggioso prudente ... di moltostima".

I se &idea o leafg exceptionalä de 100 de scuzi pe lung, Cu 'Ina pe atha în timpulplgtindu-i-se 500 de scuzi anticipat i dindu-i-se alfti 500 pentru a se echipa

(Veress, V p. 240).Cit priveste pärerea lui Basta, ea se caracterizeazg prin acelasi fatalism manifestat in

toate actiunile sau, mai bine zis, inactiunile sale. El dec/arg, la 4 iulie 1599, cg 11 va con-duce pe Isolano la Oradea, pentru a repara cetatea pe eit se va putea. »Dar preggtirile slutafit de Infirziate, inch cu greu s-ar putea face un lucru valabil (di momento), astfel cà siPC dinguntru si pe dinafarg ea va trebui apgratä con le mani (dacg totusi Transilvania nuva fi dusmank, cki altminteri nu vgd in ce chip ar putea fi apgratä aceastg cetate"Atitudine ce se explicg mai bine tinInd seama de faptul cg, la 17 iunie 1599, Basta sfgtuiape Impgrat sä: se Impace cu Andrei Báthory, cedIndu-i chiar Oradea!

In iunie 1600, Isolano e chemat ca sà intgreascä fortgreata Satu Mare (Hurmuzaki,XII, P. 948).

Ulterior e numit la comanda cetätii Alba Regard' (Székesfehérvár). Dupg cäderea aces-teia sub turci (la 29 august 1602), chid cade si el prizonier, fiind dealtminteri rgnit, avemun ecou despre el Intr-o mentiune cuprinsg in scrisoarea mantovanului Zucconi (secretarullui Basta), dind de stire cä." nepotul lui Isolano s-ar fi turcit si cà el insu.si ar urma säfacä la fe! (Veress, Documente, VII, p. 120). In realitate, el nu s-a turcit, ci a rgmas prizo-nier, murind In captivitate la Iedicule.

Raportul ski din septembrie 1598, de la Oradea, ni-1 aratg In calitatea sa de inginermilitar priceput la fortificatii. Dealtminteri, comanda o avea atunci Redern, iar cgpitan alretkii Oradea era George Király, cel care refuzg sà primeascg in castel i cetate trupa de1600 de oameni trimisg de arhiducele Maximilian ail un ordin scris al impgratului. Cuocazia luptelor, Isolano a fost gray rgnit la fatà si la mina sting (Spontoni, Historia Trans.p. 77).

Trebuie /5murit cà situatia Oradiei era ca total specialä. Acest oras si cetate, sediu alunui comandament militar insemnat, fusese cedat lmpgratului Impreung Cu Transilvania si

toate teritoriile si posesiunile lui Sigismund Báthory. Dupg renuntarea formalg din 4 aprilie1598, Oradea impreung cu cetatea ei fuseserä ocupate de imperiali, care Isi aveau acolo o gar-nizoang asemenea celei din cetatea imperialg apropiatg Satu Mare. La re'intoarcerea neas-teptatg a lui Sigismund, doug luni dupg renuntare, el nu a mai putut reocupa si Oradeaximasä habsburgilor. De la revenirea sa In august 1598 si Ong la a doua renuntare in favoa-rea lui Andrei Bkhory, In martie 1599, situatia sa a fost destul de ambigug. O remes-au purtat negocien i cu Casa de Austria pentru anularea pur si simplu a renunfárii, sirevenirea la situatia dinainte, cu retrocedarea Oradiei. In cursul acestora s-a produsamenitarea Oradiei de cgtre turci. Sigismund a pornit cu armatg In directia orasului, dara trebuit sg se opreascä, intruch aceastä apárare de turci ar fi Insemnat i smulgerea ora-sului din mtinile imperialilor, cu care se purtau tratativele amintite. Dealtminteri cetateaa refuzat sg-si deschidg portile 5i trupei arhiducelui Maximilian pornitä In ajutorul säu,motiv1nd aceasta pe absenta unui ordin expres al Smpgratului. Cum raporturile din sinul

106

www.dacoromanica.ro

Page 142: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Casei de Habsburg se caracterizau printr-o instabilitate a pozitiei arhiducilor Maximiliansi Mathias, men/inuti de impärat in stare de permanentä rivalitate, arhiduccle Mathiasfiind generalisim si avind sub ordinele sale pe arhiducele Maximilian, acesta din urmä aväzut in acest refuz o jignire a sa si o stirbire a drepturilor sale. In realitate, orklenii,care profitaserä de perioada de relaxare a autoritkii, insotind plecarea principelui pentrua alunga pe preovii catolici instalali de acesta, si a relua bisericile care le fuseserä date,

se temeau de sanotiuni atit din partea acestui Habsburg, cit si din a fostului principe. Pri-mejdia turceasa li se pärea mai putin realä decit cea a ocupärii de eitre armatele unuiasau altuia. Turcii au incercat un asalt contra Oradiei, dar dupà citeva zile s-au retras inurma pornirii ploilor, care au salvat orasul (Pentru descrierea fortificaOlor, precum si a

operaliilor turcilor, vezi Spontoni op. cit., pp. 74-75.

www.dacoromanica.ro

Page 143: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CONTELE GIOVAN MARCO ISOLANOCATRE CAPITANUL FERRANTE ROSSI'

p. 193 (Descrierea cetätii Oradea)

1598 septembrie 23, Oradea.

Azi dimineata am sosit in aceastá cetate §iindaa dupä prtnz am fost sä recunosc fortäreata2 §i. pe didáuntru §i pedinafarä, care ca sä. zicem a§a este un haos destul de mare de cincibastioane, dar cu mult inferioarä (fortäreTii) de la GOO, atit ca märime cit §ica bunätate din toate celelalte privinte. Are bastioanele fácute in diverse fe-luri qi in cea mai mare parte neurrolute cu pämtnt, dar toate fortificate cuzid, afarä de unul care e reacut cu totul de jur imprejur cu palisadä.Curtinele4 nu au nici ele aproape nici un val5. Sarqul e destul de lat dar

' Traducerea s-a ficut dup'á textul italian publicat in V er es s, Documente, V,pp. 193-194.

2 Piazza.3 Giaverino4 Cortine.5 T errapieno

108

www.dacoromanica.ro

Page 144: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

inegal, in unele locuri avind 40 de pasi°, in unele ceva mai mult, In alteleceva mai putin. Contraescarpa e foarte scunclä, neavind in unele locurinici dota picioare7 si in putine locuri cel mult cinci ori sase, In asa fel cáincinta este descoperia /1 in afarä piná" jos. Insä, chiar dacá aceastä fora-reatä are cusururile acestea, si ilia altele, pe care ar fi prea lung sä le arät,mi se pare cä ea poate fi apäratä onorabil citva timp, folosind unghere deretragere8 potrivite ce se pot face datoria unei imprejmuiri vechi, mai alescä e inäuntrul imprejmuixii noi (chiar dacä e färä mare insemnátate)precum si In alte feluri, 6 fiind bastioanele aproaee goale meglio s'encon-treranno li fornelli9 6 toate acestea se vor face daca se vor procura lemnelesi materialele la timp. Se poate scoate o mare cantitate din jurul santului,uncle arborii, casele, gardurile vii si grädinile ajung peste 4any de jur impre-jurul fortäretii, si daca nu vor fi indepärtate ar putea sä inlesneascI ope-ratiunile de apropiere ale dusmanului. Domnul Redern" e de pärere a oapära, cu putinä infanterie si folosind cavalerian pe care o are, terenul" careare ceva 4any si palisadä imprejur. Mine il voi vedea. Amintiti-i ilustruluidomn George's s'a," porunceascä trupei (regimentului) Preiner sä viná iute,6 sä-i trimitä o bunä escortá de cavalerie, si aceasta pentru ca sä nu rl-minä incuiatä pe din afará.14, cäci pinä in trei sau patru zile cel mult astep-täm dusmanul.

Domnia voasträ ilustrisimrá sä, ne trimitá pari, sape, tirnäcoape, si co-suri cite are in tabärä, cäci aci nu avem chiar de loc, si toatä sperantanoasträ e in ungherele de retragere, cum va tntelege domnia voasträ 6 dinscrisoare si din desen si vom avea multi oameni la lucru.

Dacä ar fi posibil de a tzrimite in grabä citiva sápátori militari" ar filucrul cel mai bun.

Desenul 1-am fäcut in grabá fárä compas. Se va putea trimite o copieregeluila.

6 Passi ...7 Piedi.8 Ritirate.9 Probabil: Se va putea mai bine face fa; ä focarelor de minare.10 Melchior, baron von Redern, diver general (Marescalchus campi).11 Et con sortite della cavaleria.12 Terra.13 George Basta, comandantul militar al Ungariei Superioare.13 Non sia serrata fuori. Adia a nu alai poatä intra dupä investirea orasului de

trupele dusmane.16 Minatori (genisti).16 Arhiducele Maximilian, fost candidat la tronul Poloniei, continua sä se intituleze

rege.

109

P. 194

www.dacoromanica.ro

Page 145: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p. 195 Foreareara Oradiei [in 1598]

Gabion cu parapet de piaträ, si este aproape de tot neumplut.Gabion cu parapet de piaträ cu tronierell pe dinäuntru, si nu este

gol ,i nici umplut in intregime.Gabion care are fetele lungi si e gol de tot si are ca apárare doar

valul.Gabion cu parapet de piaträ cu troniere pe dináuntru.Gabion din palisadä neumplut aproape de loc si fárá parapet.Partea din §antui care are apá.Partea din santul care nu are apä.Biserica.

H.1. Palatul in playa din fata cáruia stnt patru statui de bronz inpicioare si una ecvestrá a lui Matei Corvin19 regele Ungariei.

J. Arborii si casele stnt aproape de sari% la aceastä depärtare de jurimprejur19.

Aproape toate curtinele sint Mi.' val, sau cu foarte putin val.Fortäreata este aproape toati' inconjuratá de oras.

17 Deschizäturä In meterez pentru teava tunului.18 Confuzie cu Ladislau cer Sfint.19 Vezi figura.

www.dacoromanica.ro

Page 146: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

IOAN DARAHI

(? dupä 1600)

Ioan Darahi sau Darai apartinea nobilimii mijlocii dinteritoriul cetätii Satu Mare. Il aflám mai intli ocupind functii in legäturä cu aceastä cetate,sub ordinele directe ale comandantului Mihail Székely, viitor comisar imperial in Transilvania'in 1600. La 31 august 1598 ja parte, din poruncä, la judecarea fostului cancelar Josica, incetatea Satu Mare, in calitate de jurat aläturi de alti sapte nobili din regiune, care au läsatpedepsirea la aprecierea Impäratului. La 9 iulie 1599 e imprumutat de Mihail Székely domnu-lui Tärii Românesti, pentru a dubla In tainä, si a inlocui la primul prilej pe secretarul delimbä maghiarä, loan Rácz, bnuiti i apoi chiar dovedit de trädarea secretelor acestuk cätreAndrei Báthory. De cieá incredere s-a bucurat Darahi la domn in slujba sa improvizatä re-zultä din destäinuirile sale cu privire la uncle artificii necesare, dar primejdioase, poruncitede domn, si de la care nu s-a dat in läturi. A participat la expeditia fulger impotriva cardi-nalului Báthory, pe care o descrie cu o bogätie de amänunte vrednicä de atentie. Insärcina-rea sa de secretar interimar i probabil si de tälmaci al domnului ja oficial sfirsit la 10 de-cembrie, dud primeste slob ozirea de plecare. Dar, intors la vechile sale rosturi la Satu Mare,sub ordinele comandantului cetätii, este trimis de acesta cu unele comunicäri la Alba Julia;

Ill

www.dacoromanica.ro

Page 147: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Mihai Viteazul 11 rqine in preajma sa, de la 9 ianuarie ping la 4 februarie, probabil cu in-sárciniri speciale. La 27 si 28 ianuarie, ernisarul imperial Carlo Magno, care 11 cunostea pedomn, incá din timpul campaniei de la Dunáre din 1595, si se bucura de o primire priete-neascä, Incearcá. zadamic sa-1 cearä pe Darahi, pentru a trirnite prin el scrisori comisarilorimperiali la Satu Mare, si se arati foarte nedumerit de retinerea acestuia de cätre domn.Scrisorile au trebuit &I fie expediate, asadar, cu intirziere, prin alt curier. La 31 ianuarie,Ungnad scrie din Satu Mare, märturisindu-si propria ingrijorare, ca i a lui Székely, pentrufaptul c subalternul su, Darahi (der hineingesannte diener Darai) trimis la domn de treisáptämini, nu s-a reintors i nici nu a scris nimic. Araindoi, gindind sperigi la soarta secre-tarului trádátor Rácz, executat nu de mult, se Intrebau dad Darahi, care fusese folosit casecretar nu a pátit vreo n'ipastä din cauza vreunei bánuieli. In sfirsit, Darahi reapare la 4februarie, trimis de Mihai la Dej, in intimpinarea comisarilor. El aduce lui Ungnad o scri-soare a domnului scrisá in limba maghiarä. douá zile dupä aceea (6 februarie) comisariimentioneazä din Cluj o dare de seamä a sa despre cele aflate de el, in acel rästimp in Tran-silvania, Hurmuzaki, XII, p. 680) si care privesc (?) pe maiestatea voasträ" (des DaraiRelation . . . was er die Zeit fiber in Siebenbfirgen vernumben, die vernemben Euer Majestataus Einschluss). Se subliniazäc umbra' tot felul de zvonuri pentru i contra lui Mihai si alui Sigismund Báthory (care din Polonia si apoi din Moldova pregátea o agiune în Transil-vania), mai adängind a nu lipsesc oamenii ru intemionati care ti sugereazá domnului gindurirele primejduind pe slujitorii credinciosi ai impáratului. Cum comisarii alcátuiserä rapor-tul in comun sau mai bine zis redactat de Ungnad, al eärui stil e hotárit deosebit de al luiMih. Székely, carc In vremea aceasta era g serios bolnav, avem aici foarte probabil un ecoudivergent, al célor doi comisan: Székely favorabil domnului i indignar de calomniile räspin-dite (Hurmuzaki, XII, p. 633 din 21. I. 1600), Ungnad, dimpotrivá, duvoitor, si influematsi de soaptele, i insinuárile lui Petru Armeanul contra solilor romani Stoica i Mihalcea, tri-misi la impärat, si in general a boierilor din preajma domnului. Aceastä dare de seamä(Relation) este, fa'd indoialá, una si aceea.si cu darea de seamä, dezvoltatä. reprodusá de noila pp. 117 s.u. si care este conceputá intr-un spirit identic cu cel al expunerii flcute desolii domnului la impárat in acelasi moment. Lucrul pare destul de plauzibil. Ar rezulta, deci

Székely hotáráste sá o trimità ca o dovadá a sinceritälii domnului, iar Ungnad, dupá cea formulat intrebárile cele mai insidioase, are grijä sà adauge comentariul sän plin de: insi-nuäri. Trei zile dupä aceea, cei doi comisan îi ficeau intrarea solemná in Alba Iulia.. Estefoarte probabil cä." in suita lui Mih. Székely se ala i Darahi, care nu mai e mentionat, pink-la 8 martie, cind comisarii ajunsi la Brasov unde ti precedase domnul, anuna cà Darahi egata de plecare spre curtea imperialä, dar cá domnul a dispus sá mai a.stepte douá zile, pentruca sá asiste la primirea ceau,sului de cátre domn, spre a putea da seama mai precis despreaceasta impáratului. La 9 martie e de fatä la primirea solemnä, a ceausului afad din .orasla inminarea celor 2 steaguri rosii de domnie. La inapoiere, domnul a poruncit lui Darahicomunice comisarilor sà nu-1 intrebe nimic despre aceastä intimpinare solemná, cáci el trebuiesä se supuná uzantelor mai vechi. El stie bine ce va face sau ce va lása nefácut. Darahiraportind apoi acestea, a spus cà domnul era vesel la pornirea Inaintea soliei turce.sti,dar s-a arätat foarte trist dupá aceea. Ce inseamná aceasta stiu doar Dumnezeu

112

www.dacoromanica.ro

Page 148: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Misiunea incredintati de /vrih. Székely Itu Darahi capki un sens cu totul deosebit,Tac i urmirim imprejuririle care au determinat-o (Hurmuzaki, XII, pp. 764 i 771).

De la venirea comisarilor se crease un climat de suspiciune, datoritg lui Ungnad. Cumrapoartele trimise de comisan i skit redactate de acesta aproape in Intregime, Mihai Székelyapirind doar uneori la sfirsith in the o frazi, ele ajung la un ton ptima i inveninatla o exploatare a tuturor aparentelor, zvonurilor, insinurilor, ristilmacirilor, mai alesdupä cirätoria pini la Brasov in care comisarii (recte Ungnad) se socoteau desconsiderande domn i dusi cu vorba de vistierul Stoica. La 3 martie lucrurile se incurcaseri intr-atit,inch era nevoie si se tragg o concluzie de bun-simt. Acest lucni '11 va face Mih. Székelycare, pärisind calea argunilor avockefii ale lui Ungnad, expune dar ea* nu mai poate fivorba de cererea unei cesiuni a Transilvaniei, sau de o tirigineali primejdioasi, ci deadoptarea unei alte formule: o confederatie Insonti de angajamente asa-zise compactata",puse eventual sub controlul papei. La sfirsitul acestui raport, Mih. Székely adaugi (p. 749)a el vrea trimitä chiar de a doua zi pe propriul su slujitor inn meinen Ebehafft (?)la Pressburg-Pojon (Bratislava) [unde se tinea dieta Ungariei Superioare (Landtag)].

Scopul acestei hotirki reiese din sarisoarea adresati de M. Székely direct, la 6 martie,consilierului Barvitius, pe care 11 roag s obtini o schimbare de atituciine a curni imperialefa; ä de Mihai, care nu trebuie impins la desperare prin incetineala i lipsa de tntelegeremanifestate ping atunci de el. Trimite acest apel prin Darahi, pe care nu-1 numeste,dar 11 desemneazi dealt' de limpede: D iser Mann von Adl pe care i I-am lmpru-mutat lui Mibai, fi care a lost de lard la lupta [contra lui A. Báthory] i c are va ;tis spuni multe lucruri domnului meu despre Mihai voclä*". CumDarahi nu a putut fi trimis indati, Mih. Székely mai adaugi un P.S., la 8 martie asi-gurind [pe Barvitius] (p. 767) ci poate vorbi in toati siguranta cu acest Mann von Adlcare este cu tofi ai sal fi cu toate bunurile sale sub supunerea lmparatului, avIndu-si casafi curtea la o mila de Satu Mare. Sa' nu se teamrs de vreo Inselare sau firetenie sau nea-devar.din partea lui. I- am poruncit sä spuni tot ce ;t je cind va fit ntrebat,sa' nu ascunda (verhalten) nimic, condisia par: de el (das bezeught er sich) ca sa' nu mearga'clam,: mai departe ceca ce va raporta. Totodat ti scrie i lui Carlo Magno in acelasi sens

lui Barvitius. La 10 martie (p. 769) ti scrie iar lui Barvitius c Darahi a mai fostrennut pentru a consemna stink (zvonurile) care circuli §i care nu pot face deck rguIn sfirsit, pleaci Darain la 10 martie la oree 10 noaptea, ductnd i scrisori ale domnuluifi unele. scrisori originale interceptare de ale lui Sigismund Báthory, care se afla instalatin Moldova de unde uneltea Cu partizanii si din Transilvania. Absenta lui Darahi se vaprelungi pia, la 3 mai, intirzierea sa datorindu-se comisarului imperial, doctorul Pezzen,pe care trebuia sg-1 insoteasci in Transilvania. Dar acesta nu se mai urnea din loc, totzibovindu-si plecarea, iar apoi cilitorind färä nid o grabi. Pe la sfirsitul lui aprilie, Mih.Székely scrie din nou in mare tainä (p. 879) unui consilier nenumit, probabi tot Barvi-tius; =kind cit riu face atitudinea lui Ungnad, care 11 scoate din fire pe domn la fieceprilej; fi cit de putin sigure slut informanile pe care le aduni. si le comunici mai sus,fa'ri à le intelege, cum se intimplä de pildi cu cele cuprinse in raportul catre impgratdin 25 aprilie. In adevir, o citire mai atenta a acestui raport scoate in evidenti dezacordul

113

www.dacoromanica.ro

Page 149: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

total dintte cei doi comisad (pp. 869-871). Tot inceputul plin de bnuial li apartinzlui Ungnad. Apoi deodatä la mijlocul raportului intervine Székely, afirmind sus si taresinceritatea domnului i ficind udri pentru izbInda lui. Dar in partea final, Ungnadreapare, ficind iar parad ä de zel, neprecupetinduli ostenelile pentru a Intocmi o expunerea tuturor chestiunilor tratate in audienrele la domn, desi recunoaste cä lucrul este greu,pentru ca* interpretii domnului se schimbä de fiecare dad. De aceea, de fapt nu intelegemare lucru, durd cum aratä in tainä Mih. Székely. Pinä: la reintoarcerea lui Damhi esteinventat un nou curier i totodad informator al comisarilor la domn: croatul Fr. Barilovici(Bariglavitsch"), care simte de Indad pulsul i prezintä. lucrurile in sensul lui Ungnad.Chid apare, In sfirsit, Darahi la Alba Iulia (la 3 mai), este trimis in tabära domnuluila Brasov, uncle ajunge la 6 mai.

Scopul trimiterii sale fusese, pe de o parte, acela de a-i vesti domnului sosirea apro-piatä a doctorului Pezzen, aflat la o depärtare de douä: zile de drum de Casovia laintrarea lui Darahi in Transilvania, pe de alta, de a-i infältisa plingerile comisarilorimpotriva logofätului Teodosie, care nu-i läsase sä se indrepte spre Cluj si Satu Mare inintimpinarea lui Pezzen, dar mai ales dorinta de a fi informaiti de ce se petrece in tabäralui Mihai. In ziva de 11 se intoarce Darahi cu 3 scrisori, dintre care una adresad speciallui Mihail Székely, dar fill nici un rspuns la plingerile comisarilor, deck un mesaj verbalca domnul trimite pe banul Mihalcea, care va veni s vorbeascä personal cu ei. De scri-sorile erau date din 7 mai, Darahi nu a plecat de la domn declt In ziva de 9 mai,dud i-a sosit acestuia o veste rea din Moldova In legäturä dupä spusa vistierului Stoica

Cu o conspiratie a partizanilor lui Sigismund din Transilvania, si a moldovenilor. Afost mare vuet. Domnul a tunat si a fulgerat si a mlnat in grabä restul oastei in Moldova,plecind 6 el ca o furturd. Comisarii ar fi dorit ca Darahi sa-1 mai fi urmat pe domn siIn Moldova, pentru a putea primi de la el informatii mai proaspete, dar Darahi s-a

scuzat c nu mai putea s riste a fi väzut de domn In marele clocot de supärare a acestuia(904). Acelasi Darahi nu mai contenea povestind wie der Man gewiet (gewiirtet) getobt,cum a minar din urmä oastea, care rämäsese In tabärä. Expediat din nou de comisad cuscrisori catre Mihai, mai inainte de 31 mai, (dud plead spre domn Fr. Barilovici,) estetrimis din Iasi In ziva de 4 iunie i ajunge la Cluj In dimineata zilei de 12 iunie. Laintoarcere, el Intocmeste o dare de seand despre cele observate sau aflate In Moldova.Acest text färä numele celui care l-a scris poartä: totusi o insemnare destul de dad. Auto-rul e adtat a fi slujitorul dommilui Székely, plecat la 4 iunie din Iasi ... etc. Este con-ceput aproape in Intregime intr-un sens favorabil domnului. Declarantul stäruie asupraspiritului In care consided domnul tratativele sale cu turcii. Abia clad la urnd se Intunedimaginea cu mentionarea foametei din Moldova si a nemultumirii pedestrasilor poloni cares-au predat la Suceava. Ca si raportul dezvoltat tedat de noi la p. 117, intformatiile acesteafinale par a räspunde la Intrebäri precise, puse anume ca sà reiad unele trädturi nega-tive. Dar si aid mentiunea pIrjolirilor este corectad de aceea a scutirii de bir acordatàde domn. Poate cà i aici avem un indiciu al divergentei dintre cei doi comisad, reflectadIn atitudinea prudend a martorului.

114

www.dacoromanica.ro

Page 150: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

:'..:i"--!!!", :'ti..... .;" .

`'..,1,''',- " PC v.,e.--,, .,

1 ' .1I,1 ..,,,,e. . R.t.,A,

ri ---- . -,..., - 7.-E.' ..... .-

i. o.. , ,. 4 , "h'.' ,I ,

, , A

'- 1j...' ''''. a

:I ''f . .N. i ;...Ciff,..2).

'''... k

. I'll i:Vf;

.4,..X . ', , . '1.**.. b. 1a 1......

0,r, si.... 1/ 1

' i

- ,- t './1/-. 1.': . .. ..I.i - - ,1,.. I.. , ......, ' , '',..i .;:t :',.. ,..,* -.s.., . .

-- ,. ' t.---A cum prittl .- S-.C,r.:C!', , 1.... .--' ..,_.

s---4.;z wc)-.' - --6-..---si.r.'.._, 3 1 I _. - ' --,.:-$..-_-_ _ __-- ---- '-'-..i....!.--;-;- - - - -.,::...-- - - .7.7,,,abes.,f-,,,,It..,. IKiri..._ fie:: "/Airt.T.

N.. -i Ste(it,V..1.0.1*.y.-t-,:v:44'7,.. '...;.-.:?....,r..-,r; et .E.re/.... ..; :0'...i:. s. :.

, fre-rel4ViCIF:',a f Itl.74.i .4:1- '". e"..'../.1'.., firff 0 449.e.

.. a .,/ee r ...L.:it,' .. ..mt1.-,-... i,--/... r4-14'W 5::de. ' - * ' "r 'A;

- ,,: . ...% f . ..c,4/a.6:.:,, ,V.r.../.,4-,/......,,,,,.*...

.. ,e;',.' ....;.; "`...- ',D.-7x ,-7÷.1.7 ...If., , ;&,,... ''',;,

. / / . .._ _ ...

t--, .o, g

le '' - .,

11 '' : - . ItA; '1.'211

--f ; .

\ &--...94.,.

-, v

t 4 yvi.4

:A, ....' ss .4.k."... -,,,, ,.

o.,4...-"6 .... .4 .6' %....,

4- ,...... .:° - , . .. -4 o 4- -- -,...,. -

. ,_ .., , ,.. .. , , ,,,. . ,,,--...,,r4. -. ., ' ... , ;

:',,, - , : . t''' ; -Y1 ' li ' '. 44.: ,-; ' ,,,

t4t444 , *P Id '

fL3 '1

Mihai Viteazul la 1601 (dup5, gravura lui Aegidius Sadeler) (N. Iorga,Domnii portrete i fresce contemporane, Sibiu, 1930,

pl. 74)

.

ak_11

S.

- 9

P...,, . ,... .._...4_,..K., . .1 ......0.

, , - -, ---'. -,, r;-17.--.. .- -1-.... ... ..,P1

R. ''''%,,.- ' '.,

, --1

dupa

www.dacoromanica.ro

Page 151: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Arbiducele i Iathias (qamp5 contemporan5)

www.dacoromanica.ro

Page 152: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Arhiducele Maximilian (idem)

www.dacoromanica.ro

Page 153: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ZAMOIS141, DE ZACANCEI-LARIVS MG/41

1 A..., ET IN X MILITIA.: Awari Aite

Hatmanul Jan Zamoyski la 1600(stampä contemporanä)

Iscälitura hatmanului

,...

IDANNESMAGNVS- POD

www.dacoromanica.ro

Page 154: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Stilul raportului anonim din 12 iunie se apropie de acela al celor dou5 d5ri de seam5ale lui Darahi, analizate de noi în volumul de fafá. Si de asti data informatille slut de unmare interes. Dar abia sosit, Darahi trebuie din nou s5 alerge in Moldova, la Iasi, undeafrim la 17 jume; nu stim la ce dat5 serie din Bac5u comisarilor, care primesc scrisoareala Cluj la 24 iunie. Trei zile dup5 aceea, in seara de 27 iunie, soseste la Cluj Darahi, insotitsi de Barilovici. $tirile aduse stilt inatisate in rezumat in raportul comisarilor in luminacea mai nefavorabil5 pentru domn (Hurmuzaki, XII, p. 952). Nu se precizeaz5 ce anumea spus fiecare. S-ar p5rea. msa c5. In acest duo, Darahi se arat5 mai rezervat (Hurmuzaki,XII, pp. 952-953). Se multumeste sa repete ce i-a spus domnul cu privire la purtareaimbietoare a turcilor i atarilor, regretind absenta lui Pezzen, care s-ar fi putut insinua"

cl (desigur in eventualele discutii in vederea incheierii unei intelegeri mai cuprinzátoareintre impärat i turco-t5tari).

Cu raportul scris din 12 iunie i cu ecoul mai putin precis al celar observate indatádup5 aceea, se incheie seria &I-nor de searra ale lui Darahi, precum i tirile ing5duind oreconstituire aproximativ5 a activiatii sale. In concluzie, putem fixa urmkoarele jaloane.La reIntoarcerea lui Darahi la Satu Mare, in decembrie 1599, el a o povestire a infringeriicardinalului, pe care curind dup5. aceea Ungnad o trimite lui Barvitius (la 31 dec. 1599).Era tocmai momentul chid se pregärea trimiterea la pap5 a unui emisar al impäratuluicare s5 duc5 la Roma dovezile intelegerii cardinalului cu tuncii. Ungnad ca protestant(dealtminteri r5u v5zut de pap5, care cerea inlocuirea sa din postul de Comisar imperial)era desigur bucuros sa loveasc5, dintr-o piatra, i in Cardinalul A. Báthory, i in candi-.

nalul Malaspina. Se poate ca aceasta dare de seam5 s5 Pi constituit micul raport al luiDarahy dupa minunea sa la Mihai Viteazul. Dupi eclipsa sa de o luna de la 5 ianuariepinI la 4 februarie (chid vine s'a intimpine pe comisan i la Dej) Darahi este invitat decomandantul s5u Mihai Székely sà: raporteze arainuntit tot ce a v5zut In timpulsederii sale pe ling5 Mihai Viteazul, ì anume tot ce ar putea lumina atirudinea acestuiaatît fat5 de cardinal, de poloni, de turci, etc., tit si de implcat. Acuma i se pune in fat5.un chestionar destul de steins. 11.5spunsul constituie raportul lung din volumul nostru, carecorespunde la asa-zisa des Darai Relation" din 6 febr. (Hurmuzaki, XII, p. 680). Inmanic aprilie Darahi expune lui Barvitius imprejur5rile infringerii cardinalului, folosind

pärti din raportul lung. Credem c5 este textul raportului nostru scurt. Nu stimde mult se apropie de primul text, trimis de Ungnad la 31 decembrie 1599 aceluiasiBarvitius. In sfirsit, la 12 iunie raportul despre Moldova este lurks tot ca o replic5in dialogul dintre cei doi comisan.

Rapoartele lui Darahi ofer5 4tiri unice pentru intervalul cit a slujit de secretar luiMihai Viteazul. Totodat5, urm5rirea imprejurarilor in care ele au fost scrise arunc5 o lu-midi mai vie asupra dualifitii de veden i dintre comisarii imperiali Ungnad 6 M. Székely.Daca aportul ion informativ a fost valorificat cu prisosinti Ora acuma de istorici ma-ghiari i románi, incepind cu Szamosközi i continuind cu Ion Sirbu i Nicolae Iorgacerilalt aspect al ion e dat la lumin5 acum pentru prima oar5. De asemenea, atribuirea ra-portului anonim asupra situa,fei din Moldova aceluiasi Darahi nu a mai fost sugeratàpin5 acum.

115

www.dacoromanica.ro

Page 155: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Pentru lämurirea unor puncte mai Insemnate din aceste texte InfAi§ate aici veziObservaliile critice, adäugate la urmä (13. 145).

Am cuprins dupä cele douä rapoarte principale ale lui Darahi scurta relatare ano-nimä despre primirea ceau§ului turc de catre domn la Brawv, aceasta fiind de fapt o darede searnä indirectä a sa dupä cum reiese din context. In sfirqit, contribuTia sa seincheie cu raportul anonim despre expedivia räzboinicä din Moldova. Spre deosebire decele douä rapoarte principale, la care notele urmeazä continuu, la aceste douä relatäri dinurmä ele sInt redate independent, spre a läsa textelor un fel de autonomie.

www.dacoromanica.ro

Page 156: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

DARE DE SEAMA CATRE MIHAISZÉKELY1

f1600 februarie sau 1599 decembriej

Write doamne cum domnia voastrá strälucitám-a trimis n ziva de 9 iulie a anului de fa; ä din cetatea Satu Mare inTara RomaneascI la strálucitul voievod Mihai impreunä cu familiarii curtiidomniei sale strálucite, Teofil Grecu2 i Gheorghe Horváth3, ptn n ziva de10 decembrie cind mi-a dat slobozire de plecare, domnia voastrá tmi cereacuma s ark tn scris cele väzute 6 auzite In tot acest timp, ceea ce voi

1 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat n Hurmuzaki, III, 1, pp. 427-433,adresat lui Mihai Székely, comanclantul cetatii Satu Mare. Pentru data, vezi mai jos p. 145.Observatii critice.

2 Negustor bogar purtind numele de Kiriac, vezi Veres s, Documente VII, 13, 15,interventiile sale din anul 1602 la impa..rat pentru ca s i se restituie suma de 6 800 detalen i imprumutata de el lui Mihai Viteazul pentru plata ostasilor din Transilvania in anul1599. In martie 1602 face parte din solia ltu Radu Serban la curte. S-ar putea sa fie dinfamilia lui Teodor Chiriac, care iscale,ste ca vames al Moldovei aráturi de Battista Amorosi(la 2 iulie 1597) o scrisoare catre judele Bistri;ei (Hurmuzaki, XII, pp. 308.309).

3 Neidentificat.

117

p. 427

www.dacoromanica.ro

Page 157: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

aráta eh mai pe scurt pe cugetul meu dupá credinta ce o am façá. de dom-nia voastrá strálucitá.

Am ajuns la mária sa voievodul in ziva a zecea4 a aceleasi luni intirgul numit Ploiesti. !titre altele s-a bucurat voievoclul c <domnia voastrá>i-a trimis pe propriul su subaltern5 a cárui familie onorabilá si ale cáruibunuri se aflá sub ascultarea mAiestátii sale, <dupá cum> aflase prinscrisori de la trimisii si care erau la domnia voastr tn Satu Mare, simi-a atras atentia sä.' nu cumva sá. am vreo legáturá cu secretarul sáu5, vádit

neindoios trádátor. In jurul lui 1 august au sosit solii si de la Praga,de la maiestatea sa, Grigore Balogh? si loan Ragusanul5 i s-a bucurat descrisorile pe care i le-au, tnfátisat de la maiestatea sa si de la arhiduceleMathias, cu capul descoperit a sárutat peceTile de la amindouá scrisorile.Si dud a aflat c sufletul impáratului si al arhiducelui Mathias5 ti este atitde favorabil i cá. este láudatá statornicia lui, a declarat cu mare smerenieemotie cá va rámine totdeauna acelasi i cá el trebuie s moará sauinvingá pentru oastea crestiná.

Dupá putine zile au venit i ceilalti soli ai voievodului de la maiesta-tea sa <anume> Petru Arrneanull° si Stefan Pethneházin care in urma trá-

Decima (Cum Insg plecarea din Satu Mare fusese la 9 iulie, se vede limpedenu poate fi vorba aid de ziva a zecea, ci mai probabil a 16-a (sedecima) sau a 17-a. Vezidiscuiia din Observa;ii entice.

5 Darahi apartinea jurisdictiei cetätii imperiale Satu Mare Este foarte probabil cg afost ales dintre oamenii de incredere ai comandantului Mihai Székely, care vorbeau i romi-neste. Tot astfel si ceilalti emisari maghiari menvionari mai jos: Grigoritg" Balogh, Pethne-hazy etc. $ti-au, desigur, románe$te.

6 loan Rácz, secretarul de limbg maghiarä $i lating care se bucurase de toaa incredekeadomnului, fiind folosit ca tlmacj la venirea comisarilor imperiali la Tirgovi$te in anulprecedent. Aceleasi rosturi trebuia sg le implineascg acuma in mod tainic Darahy, ping laconfirmarea bgnuielilor domnului si la alungarea lui L Rácz.

7 Neme $ ungur in slujba lui Mihai, vezi Hurmuzaki, III, 1, p. 311 si Hurmuzaki,XII, pp. 418-419. In noiembrie 1598 fusese trimis impreung cu Marco Iovan, ragusanul, laimpgrat ducg steagurile turce$ti capturare in Bulgaria. In 1599 a fost trimis la Praga.La 20 ianuarie 1600, Ungnad observg cu acrealg cg el este tare si mare acum la dorm, $icg ar trebui cistigat prm atentii apreciate la vreo 600-700, ba chiar 1 000 de taleri(ibidem, p. 628). Acelasi comunici la 2 februarie (p. 671) cg Grigore Balogh, zis Grigoritg.(Gregurcz) a murit de o) singerare (hat sich zu Todt gebluet) pe care comisarul o sotoatesuspectg, lasind dupg. el 20 000 de talen.

Este Marco Iovan, folosit si in alte misiuni impreunä cu Gr. Balogh. Vezi siP. P. Panaitescu, Mihai Viteazul p. 150.

Fratele si succesorul Iui Rudolf al II-lea. El comanda for;ele din Ungaria Supe-rioarä. si avea un cuvint de spus in miscgrile de trupe ale impgritiei.

" Vezi biografia sa in vol-umul de fatg.Folosit in diferite misiuni de cgtre Mihai Viteazul. Vezi $i N. I org a, Istoria

lui Mihai Viteazul, I, pp. 271-274. In septembrie 1598 este trimis in solie la arhiduceleMaximilian, care in rgspunsul säu din 29 septembrie II calificà drept mare comis (egregiumstabuli praefectum) (Hurmuzaki, XII, 394). In lupta de la Selimbgr comanda o trupg de200 de begii.

118

www.dacoromanica.ro

Page 158: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dárii suszisului secretar fuseserá dusi mai indi la Alba <Iulia> la Cardinal sidintre care unul <anume> Stefan Pethneházi, pe chid era transportat acolo, ne-pudnd distruge sau ascunde scrisoarea arhiducelui pe care o avea la el, dincauza paznicilor, a Inghivit-o pe drum. Celálalt insá cu o siretenie uimitoarea dus scrisoarea maiestátii sale Odd' la Voievod. Odatá cu sosirea acestorsoli au venit12 i trádátorul, acela si cum nu a putut afla nimic de la einici chiar de la voievod despre cele incheiate, zdruncinat de faptul cá asocotit c voievodul ti bánuieste, a scris in aceste zile Cardinalului o scri-soare in sensul acestals: Luminate principe, solii stápinului meu au ajunsaici de la impáratul romanilor, nu stiu ce solie au adus; nu vorbeste nimiccu mine asa precum obisnuia mai tnainte. Insá cum celui ce vegheazátivine intotdeauna ajutor, luminá.tia voastr s vegheze i intr-o direcTie si Inalta, Indeosebi mns s ja seama din spre germani cá.ci eu voi lua seamaintotdeauna aici i voi fi treaz. Dar sá stie bine lurrinátia voastr c im-páratul romanilor" urzeste ceva cu voievodul impotriva <lumiratiei voas-tre> si a tárii prea scumpe. S puná de indatá sá fie prinsi oriunde vorputea fi ajunsi solii i curierii stápinului meu cáci stilt trádátori ascunsi fatáde luminátia voastr i fa tá de Tará, i sá se ingrijeascá. sá fie pedepsiTi dupácum meritá. sá-mi trimitá cit de curtnd pe un om al su de credintáprin care am de end sá-i vestesc prin viu grai toate cite le stiu despretoate lucrurile."

Aceastá scrisoare o intercepteazá voievodu115, 11 priruzle pe trádátordespoaie de toate bunurile sale. Peste citeva gptám(ini, la cererea tuturorsoldatilor si ungurii6, ti lasá s plece. In ajunul luptei fuge la Cardinal,

12 Text defectuos. Cum legatis istis advenit proditor etiam, cäci din raportul scurt(v. mai jos ...) rezultä ciar cà el nu a venit impreunä cu ei, deoarece intilnindu-i acum,cauta sà afle de Ia ei taina tratativelor purtate de ei. De inteles in sensul cä tot atuncidud au venit solii, a sosit tractitorul acela (care i-a intilnit acum). E posibil sä fie ocitire groitä advenit in loc de convenit (s-a intilnit cu ace§ti soli , .. etc.).

13 ¡Sta sententia. Formulä folositä pentru o redare din memorie a unor texte in-fäti§ate in esentä i nu ad litteram. De comparar acest rezumat cu cel din raportul scurt(mai jos p. 134).

14 Rudolf al II-lea. Vezi Hurmuzaki, XII, p. 435, Fa'spunsul imOratului trimis prinAloisio Radibrat la 4 iunie 1599, qi cel comunicar de el la 12 iulie (ibidem, 436) solilor ofi-ciali trim4i de domn. De asetnenea, räspunsul din 23 iulie dat prin Petru Armeanul. Ati-tudinea lui Rudolf era totu§i destul de nedarä i oväitoare. In acela0i timp, el se lasaatras sä intre in unele pertractäri indirecte ca cardinalul i chiar cu turcii, 4i mai dädeaminà liberä lui Basta sä hotärasei in privinta actiunii lui Mihai Viteazul in Transilvania(ibidem, 451) in unire i cu doctorul Pezzen.

15 Probabil la sfillitul lui august, deoarece la 7 septembrie Basta menvioneag faptulträdärii i graba domnului de a zori din cauza aceasta intrarea sa in Transilvanial (Hurmu-zaki, XII. p. 454).

16 Si anume, cu prilejul jutimintului depus de ei In ajunul pornirii la luptä.

119

www.dacoromanica.ro

Page 159: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

pentru care fapt 10 ja pedeapsa" cuvenitä crimei sale. Voievodul a ascul-tat scrisoarea maiestAii sale pe care o adusese Petru Armeanul precumcuprinsul solieile, dar ce va fi fost aceasta nu a destäinuit domnul nima-

Dupä ce a luat cunostintä de aceasta, voievodul nu rnai astepta vre-unalt sol 0 nici alte scrisori, ci se tot gindea la oastea19 turcilor, cit este aproa-

428 pe 0 cum ar putea el sa-i in piept, i in care // pärvi ale fárii noastrear vrea <turcii> s dea nävalá, 0 de asemenea cum ar putea 4l> sä. captu-reze sau s dea la fund ravile incärcate cu masini de rázboi i tunurice auzea <cä ar fi> la graniva turceascä.

trig cum nu putea afla nimic despre oastea germanä2° i trecuse ter-menul hotärit de maiestatea sa pentru expeditie, sr <era inconjurat> dintoate pärtile de dusmani, çi anume de transilvani21, poloni, moldoveni, turci,si in fiecare zi era solicitat de sultan si de transilvani ca s incheie olegäturä, iábovind22 in athea främtnari a mai trecut ceva timp. Cumtrecuse termenul hotärit pentru expeditie dupä ce fuseserl chemate sä. seadune la poalele muntilor23 toate ostile de toate neamurile, el primeste

17 Vezi i raportul scurt pentru amanuntele executiei secretarului teädator, I. 'Rácz.0 serie de informatu pot fi aflate i Ia Szamosközi, unde apar Insä. elemente fantasticeimprumutate rasunetului oarecum folcloric al acestui episod: vrajile mamei lui I. RáczapariTia tirzie a dulaului negru care trebuia salveze de la moarte etc.

18 Vezi rindurile lui Rudolf al II-lea din 23 iulie 1599 (Hurmuzaki, XII, p. 442) in-vitind pe domn s dea crezare spuselor lui Petra Armeanul care avea comunice Wrbalgindul Imparatului.

19 De aici incolo se trece la alt punct al chestionarului, ce poate fi reconstituit dinraspunsuri. Este vorba de imprejueárile in care Mihai Viteazul s-a vazut silit s prielkiicasteagul de domnie de la turci i sa se recunoasca vasalul lui Andrei Báthory. Amindoulaceste fapte fusesera exploatate de catre dusmanii sai i in primul rind Basta cadovezi ale necredinwi sale fafá de imparat.

20 In declaratiile sale, Darahi nu mentioneaza vestea prematura pe care ar fi trimis-odomnul lui Basta, cum ca ar fi si trecut in Transilvania, ceca ce 1-ar fi obligat pe ooman-dantul imperial sa schiteze o miscare si din partea sa, trimitind din calaretii sai silezieni laCarei (de unde i-a rechemat dupa citeva zile, chid a sosit la el vistierul domnului, de lacare a aflat cà acea intrare nu avusese loc). In mod normal, scrisoarea catre Basta at fitrebuit sa fie scrisa chiar de Darahi, daca intr-adevair a fost vorba de o scrisoare, si nucumva de o informatie verbal data de curier i gresit inteleasa. O alta neconcordantaeste cea yrivind termenul hotarit de imparat pentru expeditie. Potrivit cu Basta, domnultrebuia sa astepte un al doi/ea aviz inamte de a se mica (Hurmuzaki, XII, p. 454). Separe totusi cà fusese fixat un termer% i anume la sfirsitul lui august. Pentru toata discutiaaceasta, vezi I. Sirb u, Istoria lui Mihai Voda Viteazul, si N. Ior g a, Istoria luiMihai Viteazul, I, P. 289 cu trimitere la Hurmuzaki, XII, p. 446.

Adica fortele lui Andrei Báthory. Pentru invelegerea sa cu Ieremia MovilL venscrisoarea sa de indatorire privind angajamentul de casatorie al lui loan Iffiu, fratele. sauvitreg, cu o fiica a lui Ieremia (Hurmuzaki, XII, 437, act din 3 iulie 1599).

22 Cunctando = cistigind timp.23 Ad alpes Erau adunate la granifá 1'11cà de pe atunci forlele care aveau - fie

folosite dupä aceea la trecerea in Transilvania. Vezi mai jos compunerea lor cifrelediferitelor trupe.

120

www.dacoromanica.ro

Page 160: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

steagul i sceptrul .trimise de impáratul turcilor24, si pe trimisii acestuiai-a retinut ping acuma25 i dei ti slobozise de plecare din Transilvania tnzilele din urmg, dar cind a auzit cá turcii din tinuturile de margine aunáválit in Tara Románeascg, i-a chemat inapoi in mare grabg si a trimischiar el in targ26 o scrisoare piing de amenintári pentru turci, i astfeltrimisii turci au fost siliti sg se intoara <la ei> cu destulá rusine dupgce au slobozit pe toti cei prinsi27 i dupg ce au pricinuit doar puling pa-.gubi románilor.

Cum despre armata germang28 nu putea afla chiar nimic, si cum aveala el pe solii turci, iar din Transilvania pe George Palaticz29, trimisul car-dinalului, care se tinea de el in fiecare zi s incheie o leggturg trainicg",nu mai putin si boierii, sfetnicii sii, cárora le si acatase toatá situatia,a gindit ca ultim mijloc <sg se arate> ca si cum ar vrea sg favorizeze peacesti solicitatori <si> mi-a poruncit s scriu o scrisoare maiestátii sale insensul acesta. Luminate impgrate am luat seama cu mare grijg la cardina-lul Báthory, dupg cum se cuvine unei slugi credincioase, dar nu gsesc nimicla el, impotriva credintei; si el si principatul lui vor sg fie supusi credinciosiai maiestgtii voastre. O rog deci, pentru ca turcul sg nu se poatg bucura deaceste frgmintári, sg-si potoleascg minia puternicg pe care o are impotrivaacestora si primeascá in mila si ocrotirea sa". Cgci el urmgrea aceasta:

24 Indatg dupa venirea sa in Transilvania, Mihai Viteazul l-a chemat la el pe ceausulvenit cu steagul de domnie al Tgrii Rominesti, pe care 11 läsase la Tirgoviste, pe linggvornicul Dumitru cel Insgrcinat cu cirmuirea ;aril dupg plecarea sa. Totodat il rugase pepasa de Silistra sg aibg grijg de targ. La Alba Iulia, de cum a sosit domnul, a eliberat peturcii aflati acolo ca prizonieri ai cardinalului, pentru a stabili relatii bune cu Poarta. Darla 21 .noiembrie el afli de intrarea a 6 000 de turd la Bucuresti, i indatg pune sä fieopriti. ceausii i turcii pe care îi slobozise de plecare din Transilvania si prin care trimiteadaruri vizirului Ibrahim si hanului tgtarilor. Ibrahim, care era comandantul armatei turcestipornite contra Ungariei, se afla la Belgrad. Tratativele lui Mihai Viteazul incepute maiIndio cu Mahmud, pasa de Vidin, au urmat apoi direct cu Ibrahim, nu firg piedici dinpartea vecinului din Vidin.

25 Huc usque detinuit. Declarantul se referg ca timp la momentul declaratiei salefgcute comisarilor Vezi i mai departe: praeteritis diebus dimiserat.

turcis . . . minis plenam epistolam in provinciam misit adicä. in 'Tara RomineascI.27 Adicä dupg ce au fost siii sg slobozeascg pe locuitorii robili de turci i dupg ce

incercarea acestora s-a soldat cu prea putine pierden pentru romani.. 28 Gcrmanico (= imperialg). Se reia firul expunerii din dreptul notei 20, fiind acum

vorba de atitudinea adoptatg fatä de cardinal.29 Gre;it: Palatini (I), corect Palaticz. Este fostul ban de Lugo§ si Caransebes din

1584. In 1595 vine in Tara RomAneascä, pentru a primi jurimintul de credintg al dornnului.El stie cu sigurantg. romineste. Tot el e acum trimis de cardinal la domn.

3° De firmo aliquo conficiendo.

121

www.dacoromanica.ro

Page 161: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ca sä se interpunä31 in acea treabä a cardinalului prin Palaticz i prin trimisulinsusi al voievodului. Se intocmeste scrisoarea, se bucurá Palaticz, se trimiteun exemplar cardinalului, i ca sä nu poatä avea vreo indoialä am scris-osi am subscris-o32 <chiar> la locul de gäzduire33 al acestuia, fiind si el defarä: pe aceastá scrisoare o trimite cu salvconduct prin locurile de sub stä-pinirea34 cardinalului i chiar porunoeste curierului voievodului ca sä-si unmezedrumul ctt mai iute, Insä voievodul ii ceruse acestuia sä nu treacä de Ca-sovia. Cardinalul insusi a luat seama la acest lucru <anume> c voievodul deaceea i-a trimis scrisoarea pentru ca imblinzeasa pe el si sá. afle vestidespre armata germanilor.

Dar clnd a inreles el35 prin curierul pomenit c germanii, care seaflau în orawl Carei36 din cuprinsul Transilvaniei, au pornit inapoi spreStrigoniu, a hotärit c trebuie sau sa in vingä sau s moarä pentru credinfá,si aduntndu-si soldarii i-a pus sä.-i facä jurämtnt cu torii i <astfel> elmerge 'in grabä cu toatä armata sa pe care o imparte totusi sub munr137Ora la tirgul Ploiesti. In timpul acesta soseste trimisul cardinalului, Pan-crariu Sennyey" pe care pusese <voievodul> sä fie adus in oras noapteal,si tot noaptea i-a i dat drumul ca sä" nu afle ceva despre expedirie, si pecare 11 convinge c transilvanii nu trebuie sä.' se teamä de el. Acesta <Pan-crariu Sennyey> se intoarce la cardinal cu mare insuflerire, ca dupä otreabä bine ticluitä, noi urmäm Indatä cu o iurealä uimitoare, trecem rnun-rii, amain pe neasteptate pe oamenii transilvanului ce nu se temeau de nicio primejdie, ba chiar în dietä Pancrariu Sennyey, cancelarul statuluichiar In numele cardinalului ii linisteste" (?) oficial cu privire la acel svonpe care tl auziserä, <:declarind> a de románi nu trebuie sä. se tearná, cIcitoate neinrelegerile s-au potolit, si c ei trebuie s chibzuiasa. nestingherit

31 Hoc enim Cardihalis per Palad'? (i) et etiam Vaivodae ipsius legatum contendebat,ut se interponeret negotio. Frazä cam neclarä, putind avea drept subiect fie pe cardinal, fiepe domn, intrucit cuvIntul Carclinalis are aceeali formä i la nominativ (subiect) si lagenetiv (atribut). Datoritä acestei scrisori pe care trebuia sä o dual' un trimis al domnului,macar el un duplicat a fost incredintat chiar lui Palaticz, se obvinea posibilitatea trimiteriiunui emisar propriu pink' la Basta, la Casovia.

32 Obsignavi.33 Hospitio.34 Regnum, adic Transilvania aflatl sub ascultarea sa.35 Mihai Viteazul.36 Oppidum Karolly vezi mai sus, n. 20. Aceastä retragere a cavaleriei silezie.ne

de la Carel s-a ficut cam dupä 12 septembrie. Nu putem sti exact dud s-a inapoiatcurierul.

37 Armata a intrat 'in Transilvania pe trei cal. De aceea, dupä ce e amintitä ultra'armata, se aratä cä. ea totusi s-a impärtit.

38 Era cancelarul cardinalului.39 Examinat (?) de rumore. Citire desigur gresitä.

122

www.dacoromanica.ro

Page 162: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la binele tärii. In ziva a doua a comitiilor" adicä la 19 octombrie ei aflädintr-o scrisoare din cetatea Brasov, vestea cea tristä c'i voievodul Mihaia trecut munIii Cu copiii, sotia si toate sculele41 sale si ale boierilor säi, darei cred totusi a lucrul poate a nu fie adevärat, si, infiorati de gravitateaunui eveniment atit de neobisnuit ei dizolvä dieta <firii> qi trimit indatäpe Moise Székely" cu 500 de cäläreti in recunoastere si in timpul acestatsi adunä oastea43, isi aseazá tabära line orasul Sebesul Säsesc44, iar iscoadalor Incremenitä de uimire, de iuteala si de multimea trupelor noastre, seintoarce In tabära lor ducind cu sine doi prizonieri pe care ii prinsese fä-dud prädäciuni45.

Se ajunge la cetatea Fäeras, unde a auzit voievodul cá. niste soldati,iesind din tabLi pentru a jefui, fuseserä adusi ca prizonieri in acea cetate <si>mi-a poruncit sä le scriu o scrisoare plinä de ameninfiri, a daca vor mai bágape viitor pe vreunul din soldatii si In <castel> // va pustii tot tinutulHerasului si chiar §i. cetatea cu fier si foc, si ca dacä au cumva prizonieridin <tamenii> säi, sä-i slobozeasa pe loc.

Toate s-au fäcut dupá spusa <sa>, ba chiar slujbasii cetätii au trimisIn tabärä un prinz" <bun> cu vin din belsug si cum mergeau toti Cu arm4ta,tnsusi voievodul a descälecat si de fa tä cu slujbasii <cetätii> el insusi sinoi care eram Intotdeauna pe line el am prinzit cu mare veselie. Toateacestea i se povestesc cardinalului asa cum s-au triti'mplat si acela se minu-neazá si amenintä47.

A doua zi este adus de sträjile haiducilor liberi" un cazac nobil cu o scri-soare pe care <cardinalul> o scrisese voievodului Moldovei Ieremia in sensulacesta:

Prea cinstite si märite doamne, ni s-a adus scrisoarea strälucirii voastresi ne bucuräm a ne scrie a va fi cu arrriáta sa la Oituz." mai inainte de aprimi noi aceastä scrisoare. Ne ruem deci ca färä nici o zäbavä sä alergeincoace ziva si noaptea cáci necredinciosul de Mihai Vodä, bizuindu-se peajutorul germanilor se si aflä in Tara noastrá. De germani sä nu se teamä

o Adicä a dietei.41 Tota supellectili.

A42 Moise Székely Acelasi care comandase corpul de mercenari unguri pr iitivi de m-pärat pentru a sluji in Tara Romaneascä 'in cursul anului 1597.

41 Cei de la conducetea Transilvaniei desemnati mai sus ca: ei.44 Zaz Sebes.41 In rapinis.44 Tentaculum (= ientaculum).47 1Miratur et minatur.42 Libero rum Haidonum, trupä neregulatä compusä, in majoritate, din bulgari, sirbi,

albanair care luptau farä ala platä. decit präzile pe care le puteau face peste Dunare." Oytoz.

123

P. 429

www.dacoromanica.ro

Page 163: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

domnia voastrá stráluciti, cáci noi am fácut o aliantá cu maiestatea sa50. Peacel necredincios sä-1 batá Dumnezeu pentru necredinva sa, numai sá alergeIn grabá <domnia voasträ> i ziva i noaptea; ceca ce am oferit sträluciriivoastre poate fi usor de dobindit. V recomandám pe cazacul, aduckorulacestor <rinduri> càci ne este credincios. Dat ... etc.". at despre oferta decare pomeneste in scrisoare noi am inteles cá e vorba de domnia Tárii Roma-nesti51. A mai scris i altá scrisoare atre un cápitan de cazaci, i acestatot in Moldova, si cu acelasi cuprins. Chiar in ziva urmátoare a primit52 oscrisoare de la cardinal care <spunea cá> vrea sà stie pentru care cuvinta náválit in Tara sa i il ruga prieteneste sä se intoarcl in Tara Româneasapentru ca cearta dintre ei sá nu aducä.,, pieirea crestinilor. Acestuia i-a rás-puns in scris voievodul foarte pe scurt ca el nu a fácut nicidecum acest lucrudin a sa pornire, ci din porunca maiestkii sale, stápinul sáu prea milostivsi 1-a rugat sà plece lásind maiestkii sale Transilvania53, ca sá nu urmeze de aiciacea pieire a crestinilor de care vorbise.

A mai venit si capelanul prea reverendului cardinal Malaspina54, lega-tul pontifical, impreudi cu trimisul i solul acestuia55, care din Insárcinareastápinului säu vola sá-1 tncredinteze pe voievod cà existá o aliantá neindo-ioasa intre maiestatea sa i transilvarn. Acestuia i s-a ráspuns printr-o :sexi-soare In acest sens58. .

Prea reverende, am ?Tildes ceca ce-mi dati de stire despre o aliantácheiatá prin mijlocirea reverentei voastre intre maiestatea sa i Transilvan,<dar> noi <nu> am constatat acest lucru mai inainte i nici maiestatita sanu ni 1-a adus la cunostinTá57. $i nu ne-a poruncit sà facem altceva decitceca ce vedevi cä. facem <acum> 5i nu minat de vreo jignire, ci din poxpricahotärttä, a maiestkii sale. Dacá totusi am vrea sà ne plingem, poate sá-siaminteascá máritul cardinal cá de cum a preluat stápinirea58 ne-a trimis rás-puns indatá prin primul sáu sol Toma Csomortany59 ca sa plec de pe: pá-

59 Afirmalie neadevkat5. Tratativele Incercate au dat gre.s.51 Pentru Simion Movirá.52 Subiectul subInteles este Mihai Viteazul.

Ut regno resignato exeat." Vezi in volumul de fa; ä relatarea acestuia." Al lui Andrei 134thory." In istam sententiam.57 Lipseste din frazg o negaiie necesar'á cerut5 de context pe care o compledm In

parantezk <nec> nobis prius res ista constitit, nec Sua Meiestas significavit.55 Cum primum in regnum introductus esset. Alegerea sa oficiará a avut lo t la 29

martie 1599. Asadar, aceastä: comunicare ficutsá domnului a trebuit s'ä aibg loc., prinapriliemai.

Acesta avea legkuri foarte strInse cu Moldova. Despre misiunea lui la Kihai Yitea-zul vorbeste chiar domnul în scrisoarea sa ckre Ieremia Movirá. Vezi P. P. P an a i t es c u,Documente privitoare la istoria lui Mihal Viteazul (versiunea romineasa pp. 93-98). Citev'apasaje sint reproduse i in Mihai Viteazul de acelasi; pp. 152-153, si in scrisoarea catre

124

www.dacoromanica.ro

Page 164: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

mintul meu al Tarii Romanesti, caci turcul nu ne rabda nicidecum, deoarecee foarte dusmanos fa ta de noi si nu se poate face nici o leOtura" statornicadin cauza noastra. Cu care veste, printre altele a socotit ca a bagat spaimain sufletul nostru. Apoi iarasi in niste scrisori scrise catre domnul Mol-dovei Ieremia, 6 catre un capitan oarecare de cazaci ne numeste necredin-cios i sperjur, de care cuvint de ocara61 sa fie martor insusi Domnul caredin noi doi e mai vrednic de el. Dar noi nu ne-am fi pornit" pentru aceastadaca nu ne-ar fi snit la arme credinta noastr i juramintul facut maiestatiisale. Dat . .. etc".

Fara nici o zabava. cardinalul a raspuns el insusi la toate acestea print-oscrisoare catre voievod, chemind martor pe Dumnezeu, tagaduind ca el arfi scris vreodata voievodului63 ceva despre aceasta sau ca ar fi spus cumva

acela ar fi necredincios i sperjur, dar cum el vede ca se merge catrelupta, el va infrunta toate primejdille pentru patrie intr-o cauza dreapia, síacela dintre ei care are o cauza mai putin dreapta, acela sa dea seama tna-intea judecatii lui Dumnezeu de varsarea singelui crestin, iar el atita doar seroaga ca acela sa plece inapoi".

Ultima scrisoare a acestuia a fost cea catre voievod.and si de o parte si de alta erau rinduite armatele tn linie de bataie

sufletele ostasilor aprinse pentru lupta, a pornit Malaspina intr-o noua solie,a venir la voievod si nu i-a spus altceva decit ce ti trimisese raspuns princapelan. Acestuia i-a raspuns pe scurt voievodul ca el face ce face dinporunca maiestatii sale, 6 ca el a venit cu acest scop, ca sa supura Tran-silvania maiestatii sale sau sa piarda tntr-adevar viata sa, a copiilor si asotiei 6 pe toti boierii farii sale si toate sculele i tunurile i tndeobste totce are, sau s cucereasca Transilvania si ca. el totusi tI roaga, ca s plecelasind Transilvania maiestatii sale. Iar dad, <acela> nu va voi, intructtei sustin c s-ar fi incheiat o alianta, atunci s dobtndeasca ctrmuirea Tran-silyaniei de la maiestatea sa, si el ti va socoti asa cum se cuvine <b. fisocotit> un principe credincios maiestatii sale si ti va servi intotdeauna Cutoata smerenia i ti va inapoia principatul la un <singur> semn al maiesta-tii sale.

clutele de Toscana. De asemenea, ea este mentionatg $i de cronica anonimä $i este cunoscutgde Szamosközi (Mon. Hung. hist. Script., XXVIII, pp. 269-270) Cz.omortany a participat

la lupta de la Selimbär, fiind unul dintre putinii participanyi care au reulit sg fugg InMoldova la Ieremia Movilg.

60 Stabile aliquod foedus.61 Blasphemia.62 Commoneremur (!) commoveremur).62 Ieremia64 Textul latin ar 'inggdui poate $i o altä citire, putIndu-se confunda verbele reddat

redeat. Se $tie cà textul este Ohl de gre$eli. Iatä fragmentul de frazg: . .. is rationem reddattarnen adhuc orare, ut redeat ... etc.

125

www.dacoromanica.ro

Page 165: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Se face un armistitiu doar pe o noapte ca sä se sfätuiascä si de o partesi de alta in treaba aceasta pentru folosul crestinätätii, i in ziva urmätoare

vinä Malaspina si ascultind cauza ambelor 01.0 s facä o impäcare.A sosit, dar se si rinduiserä de amindouä pärtile ostile de luptä si nu aavut nici un räspuns, ha chiar nki nu a putut s iasä voievodul din tabäräinainte de luptä.

Lupta s-a dat in ziva de 28 octombrie, in aceeasi zi in care veniseacolo Malaspina, si s-a purtat cu indirjire de amindouä pärtile si a fostinvins cardinalul iar dintre magnatii lui au fost prinsi Gaspar Kornis65,George Ravazdi66 i atti nobili; au cázut in luptä foarte multi nobili,familiari de ai curtii <precum> i oameni de starea cea mai de jos. Dupäluprta de la orasul Sibiu au fost adunate 3 300 si mai bine de cadavre, iardintre ai nostri nu au naurit nici un nobil sau boier. Cardinalul a fugitvroind <sä meargä> in Polonia impreunä cu 102 persoane: nobili secui,oameni de frunte din tara sa <dar a fost> de douä ori fugärit spre muntide secuii cei sprinteni"67 credinciosi maiestätii voastre i atacat intr-atitainch nici un singur cäläret dintre ei nu a putut sapa, el insusi i fratelesu loan Iffiu68 päräsindu-si caii, abia au putut sträbate munIii. In acea

65 Caspar Roonis (sic). A existat banuiala c acea capturare era voita de el, deoareceavea motive sä se teamä de cardinalul Andrei Báthory, pentru rolul jucat de el cu prilejulasa-zisului complot de la Cluj (august 1594), dud 11-ar fi sfatuit pe Sigismund sa-1 executepe Baltazar Bathory, fratele cardinalului. In acel moment, G. Kornis fusese comandant alcetatii Hust. Implicat in neimpiedicarea trecerii tatarilor, ar fi infatisat niste scrisori alelui Sigismund care s-au dovedit Insa false poruncindu-i sä-i lase sa treaca. Aceastaabilitate a fost pusa pe seama lui Baltazar. Vezi i Calatori, III, discutia din jurul relatieilui Busto.

" Randazchi (sic) George Ravazdi a fost comandantul ce ii Gherla i apoi consilieral principelui. A avut un rol de prim plan, alaturi de Iosica, In impunerea asa-zisului statutdelegatiei de boieri ai Tarii Romanesti în maiiunie 1595. La inceputul anului 1596 a fostalaturi de Bocskay, unul dintre autorii salbaticei represiuni a miscarii secuilor, inselati defagacluiala solemnä a lui Sigismund, in preajma campaniei din 1595, ca le va restitui privi-legiile lor stravechi. In iunie 1599 vine impreuna cu Nicolae Vitez la Tirgoviste cearädomnului jut-5111171nd de credinta fati de cardinal. In acest raport, Darahi nu pomeneste deuciderea ulterioari a lui Ravazdi. In raportul scurt insa afirma c acesta ar fi fost dat pemina secuilor, care 1-au rupt in bucati. In relatia oficiala a solilor lui Mihai, trimii dupäacea lupta la curtea din Praga, se foloseste o formu1a. oarecum asemanatoare: den dier Wyaalsbaldr niederhauen lasso: aceasta este deci versiunea oficialà. Exista insa i alta versiune,potrivit cäreia Mihai l-ar fi ascuns In propria sa careta pe Ravazdi care era rank, imbra-cindu-1 chiar In haine de ale sale, pentru a nu fi recunoscut de secui, care insa au sfirsitprin a-1 descoperi i ucide.

67 Agilibus Sicutis. Termen folosit in toate actele oiiciale pentru secuii ramasi invechile lor rosturi, spre deosebire de cei innobilati i trecuti in tabara adversa.

58 Era un frate vitreg al cardinalului, coboritor prin mama lor, Margareta, din SteamMailat, fostul voievod al Transilvaniei: tatäl lui loan If fiu a fost executat cu prilejulasa-zisului complot" de la Cluj.

126

www.dacoromanica.ro

Page 166: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

victorie secuii liberi au cistigat o pradä de 20 000 de galbeni de aur, de lacardinalul insusi doar 600 de galbeni, i toate acestea in bani gata69. Cardi-nalul fnsusi a rätácit patru zile in munti cu un oarecare loan Milt670, insfirsit au ajuns la un cioban roman ce-si pästea oile, de la care a apätatputinä pline cu lapte, si acolo lingä foc, isto vit de atitea oboseli cu care nuera obisnuit, de foame, de frigul aspru, a stat sä se odihneasc1 si a ador-mit ca si cum ar fi fost intr-un loc farä prim ejdii. Prins de ciobanii romani7ia fost omorit el si Mikó. lar Mike) spunea ciobanilor ca lui nu-i pasä deviata lui, dar cá cel care zace acolo este chiar principele si pe el sä-1 crute.Romanii socotind c vor avea rásplatä de la domn l-au omorit.

Si loan. Iffiu este prins in acelasi timp, dar prin alte locuri impreunäcu niste nobili de frunte i odatá cu capul cardinalului i chiar cu alacestui cardinal ..." numit Fägäras, stilt adusi la voievod. Dar cum acestaprimise atunci vesti rele din Moldova a poruncit ca sä fie toti ucisi desecui, pástrind insä pe loan Iffiu si un copilandru nobil care este tinutacum inchis in cetatea Deva i ferecat in lanturi; acestea s-au fácut citevazile dupá. luptä.

Ca s m reintorc la cele se spuneam mai sus, indatá a doua zi dupáfuga ostilor din tabára transilvanilor, voievodul läsindu-si in urmá. armatasa a venit la locul luptei a taberei acelora, a gásit corturile car-dinalului neclintite cäci fusesera párásite in timpul noptii cu nepusá masá74.El porunceste sä fie adus i märitul Gaspar Kornis, si acolo in cortul car-dinalului, tinind sfat impreunä porunceste sä se scrie scrisori <celor din>tinuturile de margine ale Transilvaniei atit in numele voievodului cit si Inal lui Kornis in chipul acesta:

Prea cinstitilor76 voi stiti bine cum a ajuns lucrul dintre mine si prin-cipele vostru cardinalul. Vä. rugäm deci sä nu instráinati tinuturile de mar-gine de la maiestatea sa si de la principatul Transilvaniei, yeti face astfelun lucru foarte multumitor în primul rind pentru maiestatea sa, i chiarpentru noi, i vrednic de rásplatä. Dacä duceti lipsá de ceva scrieti-mi cttde repede cáci grija maiestätii sale in acest stat piná la hotärirea sa cade

69 In paratis omnia.72 loanne Miko.71 In general, izvoarele contemporane pomenesc de secui ca autori ai acestui omor.

Chiar i Darahi, in raportul su scurt redactat ceva mai tirziu, afirrn doar c5. Andrei arfi fost ucis de un cioban, fàrà alte preciz:iri. In versiunea oficialä a solilor lui Mihai laPraga este de asemenea vorba de ciobani români. Vezi i Hurmuzaki, III, 1, pp. 357 $i 359.Pentru alte versiuni vezi Veress Documente, V, pp. 356-359 j disculia lui I. Sirbu,op. cit., II, pp. 335-337.

72 Lacun'i in text.73 Lacunà in text.

Quandoquidem noctu erant in tempesta divisa (!).76 Egregii nobili).

127

www.dacoromanica.ro

Page 167: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

In sarcina mea. Am mai auzit cg vi se datoresc multi bani din lefurilevoastre, si pe acestia Ii yeti primi de la noi, fiti bine incredintati <deaceasta>".

In acest timp judele regesc7° impreuná cu juzii scaunului i cu oráseniijurati din orasul Sibiu a venit cu daruri la voievod in cort i de la acestiaa aflat <voievodul> c voia cardinalul sa fugá in Polonia §i a nu maivrea sá-si mai incerce norocul. Se mai aduc i de la reverendul DirnitrieNaprágy77 douá <scrisori>, <scrise> in douá rinduri din Alba Iulia, cáciera detinut atunci acolo pentru marea sa credintä pe care o pgstrase fatáde maiestatea voastrá 078, in care scrisori se mai scria titre altele c dru-mul <intr-acolo> este sigur cg.d i fratele cardinalului79 auzind de infrin-gere fugise de acolo.

p. 431 Dar inainte de a fi pornit in expeditie, prima grijá fusese sá-i atragápe secui80 la credintg. S-a folosit acest mijloc81: mi-a cerut hotárit s intoc-niesc pentru el o scrisoare scrisá in numele maiestátii sale in care sg. fágá-duiasca secuilor vechile lor privilegii i drezturi municipale, asa cum le-aufost dáruite de sfintii regi ai Ungariei i inlaturate apoi de principii Bátho-resti82, i sä le fäggduiascg in numele împratului c li se vor inapoiadacá se intorc la credintá si nu ridicá armele impotriva maiestätii sale,si eu am plásmuit dupá cum cereau imprejurárile pecetea maiestátii sale siiscálitura intocmind <acestea> impreura cu Petre Armeanul <care e>zugrav. El84 a vorbit despre acest lucru cu Stefan Hamar, un secui nobil,fost altgdatá in slujba sa, care nu §tia sá scrie si care vázind peceteaiscálitura a fost convins de catre voievod. A scris si el secuilor liberi inacelasi sens in numele säu, adáogind cg rággcluiala maiestátii sale este ne-clintit i statornicg si nu poate fi pus g de loc la indoialá si cá el insusi va

78 Albert Huet." Noul episcop catolic al Transilvaniei, care Ti primeste solemn pe Mihai Viteazul

este fácut cancelar. Curind se va dovedi nesinceritatea sa.78 Greseali evidentg. Raportul nu este adresat Impäratului, ci lui Mihail Székeiy), deci

nu poate fi vorba aici de adjectivul posesiv vestrae pe lIngg cuvIntul maiestati, ci probabilar fi de Indreptat In maiestati caesareae.

79 $tefan Báthory isi incircase lucrurile de pre% pe niste care apueind drumul spreHust, unde a fost vinut izolat cu desävIrsire de catre detasamentul de cazaci trimis Inurmgrirea sa.

so Agiles Siculos.81 Tali invento. Expunerea pläsmuirii diplomei pentru secui, nu se aflg dectt In acest

raport lung al lui Darahi, in raportul su redus ea nu rnai apare de loc.82 In realitate de loan al II-lea Sigismund Zápolya, In urma rgscoalei secuilor din

1562, incurajatä de Despot Vora'. La &dui su, Stefan Báthory, viitond rege al Poloniei,a dus Meg si mai departe aservirea secuilor.

83 Curtea de la Praga as fi si trimis o diplomg in acest sens, care Msg. nu a sosita trebuit deci sä fie reconstituitä in felul acesta.

" Mihai.

128

www.dacoromanica.ro

Page 168: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fi cel care va solicita si va duce la bun sfirsit cauza lor inaintea maiestätiisale. Acest lucru totusi s-a fäcut in asa mare tainä, inch pinä la räscoalasecuilor nu a stiut nimeni de el in afarä de cei numiti mai sus.

Inainte de a se invoi la aceastá treata aveau cererile urmátoare, mo-tivate pe faptul c privilegiile lor nu vor fi statornice multä vreme dacänu ar fi därimate mai inainte cele douä cetäti88 aflate in mijlocul lor si deasemenea i cur-tile nobililor. Si de asemenea dacä nu ar fi mäceläriti domniilor de pärnint i mostenitorii acestora. Li se ingäduie toate i ei fägäcluiescsä Ora' credinta pe care au pästrat-o cu statornicie.

lar a doua grijä a fost cum sä insufleteascä cu nädejde pe cei dinslujba86 sa care §tiau de treaba <pus ä la cale> vorbindu-le tu fiecare zicu .cuvinte de acestea: Daa treaba va izbuti dupä dorintä, voi veti fioameni de aceia87 despre care, cind vor vrea sä. stie unii nu vor intreba captn acum: ce Lace cutare i unde este cutare, ci unde este domnia <ta> 6ce face domnia sa? V voi face oameni mari pentru credinta voasträ dacäyeti fi statornici <in credintä>". $i de asemenea i cäpitanilor i coman-dantilor säi de once neam le impärtea daruri si-si apropia sufletele lor princonvorbiri pline de voie bunä88.

Se zvonise printre soldati <c . vor avea> leafá pe patru luni in numelemaiestätii sale peste cea obisnuitä datä lor in dar de voievod daca lucrulva izbindi dupa poruna A obtinut <astfel> apoi ceca ce dorea, cci tre-zise tn ei o ap mare dragoste pentru el, incit de dragul lui nu era unuldintre soldati care sä nu ja bucuros armele chiar impotriva patriei saleiubite unde erau sotiile copiii, rudele i bunurile celor mai multi dintresoldatii si unguri. Increzindu-se in acest fapt i in multimea armatei sale,a inceput totul cu indráznealä. Avea 1 100 de cäläreti unguri si 1 000 depedestrasi, nu stiu citi soldati sirbi, cazaci 6 moldoveni, dar este sigurnumai lefegii cáläri i pedestrasi erau tn numär de 23 000. Catastiful culista lor89 a fost trimis in comitii inaintea membrilor stärilore°, unde 1-auväzut Cu totii. Pe lingä acestia avea 8 000 de haiduci Eberle1 i de aseme-nea o prea frumoasä armatá a rosilore2, dupä cum ti numesc ei i mäciu-

Vezi in Calatori. II (relatia lui Gromo), p. 322, n. 75, referitoare la cele dou'á ceatiridicate de loan Sigismund Zápolya, dupä reprimarea rscoalei dn 1562: una in ScaunulOdorhei, numitä. Székelytámadt (,,secuii au atacat"), a doua in Trei Scaune numiti Székely-binya (,,secuii se cgiesc").

" Familiaribus.87 Vos y (= ii) estis futuri." Vezi, in acelasi sens, relatia lui Valentin Walawski.89 Regestum." Regnicolarum. Sensul obisnuit al acestui termen este de locuitori cu drepturl depline,

deci de nobili sau membri ai categoriilor privilegiate.Liberos Haidones.Rosonum.

129

www.dacoromanica.ro

Page 169: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

casii93 obstei boierilor incä citeva mii, ale cäror arme erau doar mäciucile94läncile, dar totusi erau c1ri. Apoi iaräsi in Transilvania erau secuii

sprinteni"95, arora intotdeauna le-a arätat dragoste asculta pe totidud isi spuneau päsurile cu capul descoperit i Ii ocrotea bucuros impotrivatuturor pixisilor in pricinile lor drepte, precum face si acuma.

Dupä izbinda sa glorioasä a intrat in Alba 4Iulia> in ziva de 1 noiem-brie dud prima sa grijä a fost sä imbärbäteze sufletele desnäclájduite alemembrilor stärilor. De indatä i-a chern(at in Dietä96 pe ziva de 20 a ace-leasi luni, in orasul Alba Iulia pentru ca sä se sfältuiascá despre bineleobstesc, linistea i däinuirea statului, iar pIn atunci ca fiecare magnatnobil sa alerge dt poate xnai iute sä se lege cu jurämint fatä de maiestateasa si de domnul voievod. Lucrul s-a indeplinit cu cea mai mare insufle-tire si grabä. Formula jurämintului in limba obisnuitä97 era astfel: Eucutare i cutare°8 jur pe Dumnezeul cel viu care este tatál, fiul i sf. duh,

voi fi credincios i cu dreptate fatä de maiestatea sa impäratul roma-nilor precum si de voievodul Mihai, guvernator in Transilvania, voi fidusman dusmanilor99 lor, i prieten al prietenilor <lor> i once a auzicare ar fi impotrivä, voi aduce la cunostinta märetiei voastre. Asa sä

ajute Dumnezeu". Domnii consilieri dupä o másurä chibzuitä trebuiausä jure <credintä> maiestätii sale si incä i domnului voievod cu adao-sul acesta la cele de mai sus, <al> dupä jurämint, asa ca in anul dinainte,numele lor erau iscälite de ei intr-un act si intärite cu propria lor pecete.

A chemat si pe secuii sprinteni" si pe toti fruntasii <primipilii">or, pe care i-a silit si pe ei la jurárnint fa tä de maiestatea sa, fatä de

sine si de voievodul Pátrascu, fiul säu. La rindul su si el le-a jurat lorii va pästra statornic i intotdeauna in libertatea"° ce le-a promisIndatä le trimite in fiecare din scaunele lor <drept> cäpitani, care

p. 432 sä. fie in fruntea ion, pe soldatii si incercati, dintre ostenii cu platä<anume> pe amintitul Stefan Hamar, George si Grigore Make), StefanDemes, Petru Székely, Albert Mar6czi <si> altpor nobili de frunte02 princare li se cere cu hotártre ca o parte din obstea secuilor sä-si faca rost de

93 Machkas.94 Baculi (1).98 Agiles sich los." Dieta de la Alba Julia de la 20 la 28 noiembrie 1599." Vulgari (adicä nu intr-o limbä savantä, ci n cea vorbitä).98 T (= talis) et T (= taus).

Hortium = (hostium) eorum hortis (= hostis).100 libertate (adicä in privilegiile anterioare). Dealtniinteri el clä acte de confirmare

a privilegiilor secuilor din Kizd (la 3 noiembrie 1599) si celor din Odorhei la 28 noiem-brie. (V er es s, V, 268-269).

Vezi lista lor si la Szamosközi, op. cit102 Alias (I) (= alios).

130

www.dacoromanica.ro

Page 170: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cai i sí fie calareti; cealalta sa-si faca rost de pustilos i sa fie intotdeaunacu desavirsire gata ca indata ce se va da porunca s poata porni pe locfara nici o zalava.

Dupa depunerea juramintului din partea tuturor starilor i treptelortarii el d scrisori de ocrotire tuturor nobililor ce vin sa-1 roage, i oraselor

satelor impotriva vexatiilor soldatilor porniti pe jaf.Cele ce s-au Ficut in Dieta.'" pot fi gasite in rinduielile publice ale sta-

tului, <cit priveste> cirmuirea statului a urmarit mai inainte de toate cavoievodul sa le faca' lor juramint, ceea ce a dobindit destul de greu. Formulajuramintului in aceste cuvinte nu o stiu doar din auzite ci am fost eu insumide fafä. cind a depus juramintul in mijlocul membrilor starilor in sensulacesta'°5. Eu Mihai, voievodul Tarii Románesti, guvernatorul maiestatii saleimparatul pentru Transilvania, jur pe Dumnezeul cel viu care este tatal, fiul

sfintul duh, S106 pe maica domnului, S, pe cei doisprezece apostoli, S, pecruce si pe sfintele daruri c eu voi pastra statul in vechile drepturi i obi-ceiuri, in toate rinduielile <si> daniile de la sfintul rege Andrei al Ungarieipina acuma, in afara de daniile principelui Sigismund, voi ingadui in stat con-fesiunea catolica, cea luterari i cea ariana".

Am auzit ca in toata Transilvania se pune staptnire de catre toti pe cetatisi pe once fel de intarituri. Daca sint 4chiar> bate ocupate nu stiu, dar stiusigur c foarte multe au fost ocupate pe cind eram acolo, si in toate, si celeocupate acuma dintiilm i acelea care fusesera de mai inaintel" ale principilor<Xransilvaniei> el a pus capitani románi, si de asemenea i in tinuturile demargine.

A pus sa fie ingropat cu mare solemnitate In timpul Dietei trupul cardina-lului impreuna cu capul care fusese adus de secui cu doua saptamini inainte deaducerea trupului, intr-un mormint de argint pe care il facuse cardinalul cu5 000 de florini pentru ra'masitele lui Baltazar'Bkhoryi". A fost de fatä. chiarsi stralucitul voievod.

Nu am bagat de seama la voievod nimic <ce ar fi fost> impotriva cre-dintei <sale> fa; a de imparatil.°. Toate poruncile sale mi le-a dat farsasfialá.l" i dei m tia c facusem juramint maiestatii sale, s-a multumit cu

103 Sclopetos.104 s_ar párea c i aici ca si in cele ce urmeazI se ylspunde la punctele precise ale

unui chestionar.los In istam sententiam.106 S <ignum> india semnul crucii.soi Noviter.los Praefuerant.109 Fratele cardinalului, executat in 1594, din porunca lur Sigismund, tri urma asa-zisului

complot al magnatilor.no Vezi mai sus, n. 104.lu ,Audacter.

131

www.dacoromanica.ro

Page 171: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

acest <juranatnt> si nu m-a silit niciodata jur credimg lui. Daca a.$ fivazut un semn oricit de mic, l-as fi facut cunoscut maretiei voastre potrivitcredintei i supunerii mele. Totusi cum capitanii de la tinuturile de marginede la Hustn2 i Chioarall3 s-au plins adesea prin scrisori c stilt indenmatistaruitor de donanul capitan general la predarea cetatii, si nu stiu ce sa faca,si nu ar fi bucurosi sa fie instrainata de Transilvania, am auzit c atuncis-a pans amarnic i s-a suparat si am auzit de la el aceste cuvinte: Ce maifac aceia aici? De ce nu tnceteaz s istoveascal14 bietul norod? Dar de cevor sa desparta tinuturile de margine de Transilvania? Oare nu stiu eidaca domnul meu prea milostiv mi-ar porunci acest lucru doar printr-o sin-gur eu pe data le-asi yreda lor nu numai Tinuturile de la margine,dar chiar toatg Transilvania? Caci eu <si> Transilvania <si> Tara Roms-neasc i toate <impreuna> sintem ai maiestatii sale, si imparatul face cevrea cu ce e al sg.u, ba chiar daca ar vrea astfel maiestatea sa, a preda-ochiar unui tigan, dar sa bage de seama a fie lucrul spre folosul crestinata-Ill". Am auzit si de la domnul cancelar Dimitrie Naprigy ca a aflat acelasilucru chiar din gura insasi a domnului voievod. In multe rinduri am vorbitcu domnul cancelar despre stralucitul domn voievod, dar nu am putut aflala el nici cea mai mica umbra de necredinfg"5. Imi amintesc chiar ea' mi-apus in vedere sa fiu intotdeauna pe linga el, caci chiar daca nu stiu eu cumjura transilvanii el cunoaste firea lor, nu trebuie s li se dea nici o crezare"°.

Chiar in clipa cind mi-a dat drumul sa plec mi-a spusl" aceste cuvinte:Eu vad ca acesti nemti banuiesc credinta mea, dar"8 de ce fac ei aceasta,nu stiu; oare pentru faptul ca am primit steagul <de domnie> de la turci?Oare nu se gindesc ca asa era lucrul mai socotit, caci trebuia s trec din poruncamaiestatii sale in Transilvania, si daca nu as fi primit steagul, turcii si departea cealalta moldovenii ar fi pustiit 'Tara Romaneasca, iar eu cinestie? nu as fi putut s cuprind Transilvania. Acuma tnsa, slavá Domnului,

433 maiestatea sa II are si Transilvania sub supunerea sa i poseda si Tara Roma-neasca feria de pustiire, i daca mi-ar da voie, dupg cum am vestit ye ma,iestatea sa prin boieri, fi dau n ming maiestatii sale si Moldova fara trudaintr-un rastimp de paisprezece zile.

Sultanul turcilor nu a cucerit aproape tot pamintul pe altá cale, decit

in Pn k decembrie, cetatea Hust fusese Tinuti de dpitanul Blasiu Szab6, care tratapredarea ei imperialilor.

113 Keovar.114 consumere.its Ne mkimam quidem coniecturam de infidelitate aliqua iudicare in co potuimus.110 Nam ipse, etiiam si nescio qualiter iurent Transylvani, nihil ipsis credituruns, scit

naturam eorum.Subiectul este: Mihai Yiteazul.

no Aut (= autem).

132

www.dacoromanica.ro

Page 172: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cg, a fkut aliantg cu unul din dusmanii si ping ce 1-a invins pe celálaltdupá infringerea acestuia s-a intors iargsi cu armata impotriva celui dintii".Si atunci ridicind ochii spre cer a jurat cu evlavie119 a nu va fa,ce niciodatänimic impotriva credintei si a lumii crestine.

Autoritateai" pe care si-o revendicg pentru el in Transilvania, de aicise poate deduce dacg este din vointa lui, cci in scrisorile de danie se adauggaceastg mica clauzg: Si de altminteri acest principat al Transilvaniei fiindsupus prin armele noastre puterii i autoritkii noastre, se stie cg. a trecut prinluptg asupra noastrá i deci a dreptului nostru de dgruire. De asemenea totdreptul nostru suverani21 dacä cumva ... etc. ..."

Dar §i. intr-o scrisoare oarecare confirmatg de strälucitul voievod lacererea tinutului Fggäras122 &id am vgzut partea aceasta (ztedinciosii nostrisupusi") mi s-a pgrut c ar fi impotriva autoritátii maiestätii sale <ti> cums-a intimplat s'ä duc niste scrisori spre iscglire la domnul cancelar123, 1-amintrebat in taing cum s-a fkut acest lucru, dacä a fost cumva cerut de vole-vod, aci nu mi s-a spus nimic despre aceasta, si nu as vrea s scriu <acestecuvinte>: mi-a spus c nici chiat lui nu i s-a cerut nimid, i cá. dupg pgrereasa nu ar trebui sa se adauge acest lucru in scrisoare, dar cg in aceste tulbu-rgri, cancelaría a fost si ea destuf de hgrtuitgi diecii scriau im'prgstiati princase"; de aceea noi am arátat intocmai unele ca acestea125, i deoarece nuam observat c s-ar fi aprobat un alt fel de a se redacta scrisorile, sau c arfi unul mai bun, am semnalat <Ilucrul> pentru ca s binevoiascá sg ja mgsuriin aceste privinte. Acestea pe care le-am väzut eu insumi in aceste sase lunila strglucitul domn voievod, si nu le-am auzit de la altii, pot sg, le intgrescpe de-a intregul domniei voastre Cu toatg siguranta.

Unil sluggloan Darahi mp. ( manu propria)

1" .5ancte.120 Jurisdictionem . etc. Aici iáspunde La alt punct din chestionar.121 lus nostrum regium.122 Pertinentiae Fogaras. (Este vorba de teritoriul ce sine de cetate.)

Naprágy.124 Dominibus (= in domibus).122 Talla.

133

www.dacoromanica.ro

Page 173: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[DARE DE SEAMA ANIONIMA]126

11600, martieapriliclin

Prea strälucite doamne, trimis de stäpinulp. 423 meu, märitul comandant <al cetkii> Satu Mare 127a, am fost qase luni la

strälucitul domn Mihai Voievodul, fiind de façä. la lupta <care> s-a dat la126 Traducerea s-a fäcut dupä textul latin publicat n Hurmuzaki, Rh, pp. 423-429

care se aflä publicat i n Monumenta Comitialia Transylvaniae, IV, pp. 332-336).Autorul acestui text anonim este L Darahy, dupä cum rezultä dintr-o comparatie chiar sumarácu textul raportului su iseálit a cärui versiune e redatä mai sus.

127 Data intocmirii acestui raport poate fi fäcutä pe cale de deductie. La 31 decem-brie 1599, comisarul Ungnad trirnite din Satu Mare secretarului imperial Barvitius la curteo naratiune despre infringerea cardinalului scrisi de un martor ocular care a slujit saseluni pe ling domn n calitate de Canzeleischreiber% In rnartieaprilie 1600 I. .Darahyeste trimis de Mihai Székely la Barvitius, pentru a-i descrie lupta cu cardinalul i a-ivorbi de Mihai Viteazul intr-un mod care sà punä capät insinuàrilor i btrfelilor coleguluilui M. Székely David Ungnad. Se pune Intrebarea daa textul nostru este cel trimis la31 decembrie 1599 de Ungnad sau este vorba de o declaratie rácutä, n martieaprilie 1600,direct de Darahy lui Barvitius. Pentru ultima solutie ar pleda Insemnarea de pe verso, cumcà autorul acestui raport nu era un om de And, ceea ce coincide cu cuvintrie lui M. Szé-

134

www.dacoromanica.ro

Page 174: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Sibiu128 in ziva de 28 octombrie; despre cele ce le-am vazut eu insumi, potsä ark stralucirii voastre acestea: Patru zile inainte de lupta cardinalul avoit sa trimita printr-un oarecare nobil cazac moldovean doua scrisori voievo-dului Ieremia in Moldova, acesta <insa> a fost prins de ostasii stralucituluidomn voievod si dus inaintea voievodului impreuna cu scrisorile pe care le-amtalmacit eu. Erau pe ungureste cu cuprinsul acesta: Write stapine, am pri-mit scrisorile mariei voastre si ne bucuram ca ne scrie ca va fi la Oitut maiinainte de a primi noi aceasta (scrisoare). Pe acel necredincios §i. sperjur deMihai il va pedepsi Dumnezeu dupa voia sa. Acela increzindu-se in ajutorulnemtesc, a navalit in Tara noastra, nestiind ca noi avem alianta cea mai hota-rita cu maria sa imparatul. Rog deci pe maria voastra sa alerge ziva si noap-tea in ajutorul nostru: acuma va putea dobindi usor ceea ce i-am rága"cluit(acest lucru 1-ami inteles noi ca ar fi cu privire la Tara Romaneasca). Pecazacul acesta i-1 recomand cad ne este foarte credincios. Dat... etc.". Si altascrisoare scrisa pe latineste cu mina sa cu acela§i cuprins era adresata unuicomandant al cazacilor tot in Moldova. In ziva urmatoare a sosit capelanulprea reverendului domn Germanico Malaspina123 legat <papal> in Transil-vania cu scrisorile lui de incredintare, cu aceastá comunicare ca stapinul sau,prea reverendul cardinal a incheiat o alianta hotarita intre maiestatea sasi cardinal si de aceea nu stie §i se mira pentru ce cuvint a navalit stralucitulvoievod in Transilvania. Acestuia el nu i-a raspuns nimic din gura, ci lacomunicarea aceasta a scris o scrisoare legatului pontifical: Intrucit prea reve-renda voastra domnie vrea sa stie In temeiul carei autoritki am intrat cuostile mele in Transilvania, sa stie ca nu am facut-o din imboldul meu, ciacest lucru mi-a fost cerut de maiestatea sa stapinul meu prea milostiv, sanu creadl luminkia sa ca" am facut-o pentru vreo nedreptate <suferitä demine>, dei am indurat foarte multe, dintre care una era ca acel cardinal decum a sosit in Transilvania mi-a trimis raspuns cu primul su emisarm ca saplec din Tara mea transalpina in Transilvania <in> locul <ce> mi-1 va arata<el>, caci turcii nu ma vor rabda pe mine <ce le sunt> cel mi mare dus-man, si ca din cauza mea nu se poate face nici o legatura statornicl intreturci si Transilvania". In ziva urmatoare, i s-a adus131 o scrisoare de la car-dinal 4n care acesta ia de martor pe Dumnezeu ca nici nu i-a trimis acest

kely din scrisoarea sa clue Barvitius din 6 martie Diser Mann von Ad!." (Hurmuxaki,XII, p. 767). Aceeasi expresie e folositi si in scrisoarea din 10 martie (p. 769).

iva Mihai Székely de Kövend. Pentru toate referinrele, din acest raport vezi mai SUSnotele la textul raportului lung al lui Darahy.

129 Lupta de la Selimber.129 Vezi mai sus Darahi, raportul lung, si de asemenea biografia si rclalia lui Malaspina

din volumul de fall.iso Toma Csomortány. De comparat accst rezumar, In care emisarul nici nu e numit,

cu textul din raportul lung.131 Lui Mihai Viteazul.

135

www.dacoromanica.ro

Page 175: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

raspuns prin vreunul din emisarii si i nici nu ar fi scris ceva din toateacestea voievodului Ieremia. Prea stralucitul domn voievod raspunde in scriscardinalului, luind si el martor pe Dumnezeu i ti trimite copia scrisorilorinterceptate ca sa se incredinteze ca au fost interceptate. In ziva urmatoare,

cind nu mai erau decit doar la o mila mica de Sibiu, unde era asezatatabara cardinalului, acesta ne-a intimpinat cu oastea pe picior de razboi,astfel ca ostile amindoror partilor se aflau fa; a in fafa; Malaspina ti rein-noeste comunicarea sa, este ascultat de voievod <Care> ti raspunde pe scurtca nu stie nimic despre <vreo> alianta, i daca vrea si-1 convinga sä. facadovada cu scrisoarea maiestätii sale. Si daca <acela> nu va vrea s creadael a pornit expeditia in Transilvania din porunca maiesatii sale, el ti vadovedi aceasta cu scrisoarea maiestatii sale. L-a rugat i pe cardinal.132 prinmiilocirea aceluial" pentru a nu se varsa singele crestinilor ca lasindprmcipatul pe seama maiestatii sale sa se duc i s dobindeasca de la maies-tatea sa cirmuirea acelui principat, iar el'", cum va vedea scrisoarea i po-runca maiestatii sale, ii va restitui principatul i chiar foarte bucuros. Pentrutratative ulterioare se face un armistitiu de o noapte; voievodul /1 a mai

P. 424 raspuns la cererea staruitoare a legatului ca el nu va fura <hoteste> Tarapentru maiestatea sa, ci o va lua cu armele. Insa in acea noapte135 cardinalulsi-a mutat tabara la Sibiu. In ziva urmatoare el se inca.era cu voievodul.Tabára cardinalului, in locul unde era asezata, era aparata din spate de zidu-rile orasului, dintr-o parte de tolastini si de aceea lupta s-a purtat cu efectnehotarit, dar totusi cu indirjire i. de o parte i de cealalta. Lupta a inceputcam la ora a noua si a tinut doar patru ore, totusi in toata ziva aceea tabaratransilvana, respinsa catre Sibiu, a ramas cu corturile pe loc i apoi in timpulnoptii s-a risipit.

In doua rinduri oastea voievodului a fost pus a pe fuga din flanculsting, dar au fost prinsi de catre ai nostri consilierii cardinalului <anume>Gaspar Kornis, George Ravazdi; Kornis a fost salvat, Ravazdi a fost datsecuilor liberi si a fost rupt în bucati. Dupa luptä au fost ridicate trei miiceva de lesuri, in afara de cei care s-au prIpadit imzreuna cu cardinalul.Acesta cautind scapare in fuga, atunci dud a incercat sa treaca spre Poloniacu 102 nobili de frunte i apropiati de ai sai, a fost recunoscut i atacat dinnou de secui i in cele din urma a fost decapitat in mumii secuesti de uncioban136. Cadavrul lui a fost dus la Alba <Julia> si ingropat cu cinstetr-un sicriu de argint pe care 11 ridicasel" cu mare cheltuiala pentru ramasi-

136

132 Andrei Báthory.133 Malaspina.194 Mihai Viteazul.135 De aici incepe o descriere a luptei cu amgnunte, care nu se afl n raportjul lung136 De comparat cu versiunea adoptat In raportul lung.132 Andrei Báthory.

www.dacoromanica.ro

Page 176: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tele lui Balthazar Báthory. Tot acel secret care era intre maiestatea sa sivoievod fusese trádat cardinalului Cu citeva luni inainte de lupa de secretarulvoievodului, anume loan Rácz138, in urma cárei trádári au fost adusi laAlba <Iulia> solii máriei sale Petru Armeanu1139 <si> Stefan Pethneházi,dintre care acesta, cum nu a putut a ascundá in vreun chip oarecare din cauzapaznicilor o scrisoare cu pecetea cea mare ce crede el cá va fi fost chiar amáritului arhiduce Matia4 a inghitit-o, iar celálalt a dus voievodului<scrisoarea> maiesatii sale uimitor de bine ascuna. Cum secretarul nu putusesti nimic despre acestea, zdruncinat de cele intimplate, a scris cardinalului oscrisoare in sensul acesta pe care a interceptat-o voievodul:

Luminate Doamne, solii ilustrului mieu sapin au sosit, nu stiu ce vor fiadus; cu mine nu vorbeste nimic; dar cum celor ce vegheazá le vine ajutorm,nimic nu e mai nimerit decit ca luminátia voastrá a vegheze intr-amindouIpártile: si Incoace, din spre cei din Tara Romaneascá, cit si incolo, cáci impl-ratul si saptnul meu au impreura o intelegere neindoielnicá'41. Sá puná sáfi prinsi de indatá oricind si oriunde ar putea fi gásiti trimisii si curieriisapinului meu: Grigore Balogh142, Petru Armeanul, Stefan Petneházi, loanZékely'43, Mathias Pribek, cáci ei sint trádátorii cei mai tainici ai luminátieivoastre si ai Transilvaniei, si si-si trimitá la mine pe un credincios al suprin care sá-i pot vesti toate cu incredere".

Dujoá interceptarea acestora, trádátorul a fost prins si tinut inchissapte sapamini, apoi a fost lásat a plece la rugámintea tuturor soldatilorunguri pe care ti pusese sá rosteascá jurámintul de credina.

Dar din non a fugit in tabára cardinalului, cu o zi tnainte de lupa, peinserate, si I-a indemnat in toate chipurile dupá cite am auzit la luptä.Totusi a scápat din luptá, insá prins dupá putine zile, trádátorul a fost pedep-sit cum se cuvine la Alba <Iulia>. I s-au táiat amindouá picioarele de lagenunchi si amindouá bratele din coate si astfel ciuntit a zácut toatá ziva sipe seará si-a dat duhu1144.

138 Acesta slujea 0 de tälmaci. Fusese folosit si in Intrevederea dintre Mihai 0 comi-sara imperiali la Tirgov4te in iunie 1598. Si atunci a trädat, dind informavii comisarilorcu privire la accidentul suferit la domn 0 la gradul su de invaliditate din acel moment.Vera mai sus notele noastre ce Insoyesc raportul lung.

13° Vezi rela¡ia sa din volumul de faa.140 Vigilantibus subveniant iura (aforism).la Certissimas (sic) habent practscam.142 Lista emisarilor datä aici lipseste din primul raport.143 Trimis in solie impreuni cu Pribek, in septembrie 1599, la Basta (Hurnmaki, XII,

p. 456, n. 1). Pentru atitudinea sa in intrigile lui Petru Armeanul in conflict cu soliiprincipali Stoica 0 Mihalcea, vezi ibidem, pp. 865-866, 868. Trimis la doctorul Pezzen(p. 872), apoi in Moldova (894). Vezi si atitudinea sa fa; l de Basta 0 de comisan i inlegäturä cu oprirea lui Pezzen la Casovia (910, 912).

143 Pe dos: (in limba germana) Descrierea luptei dintre cardinal 0 voievodul Mhaide unul care a fost acolo si nu era un om de rind'.

137

www.dacoromanica.ro

Page 177: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

[DARE DE SEAMA" DESPREEXPEDITIA RAZBOINICA PORNITAIN MOLDOVA2]

1600 iunie 12

72 Mai inainte de a-si porni prea strälucitulMihai voievod armata sa in Moldova, a trimis la voievodul Ieremia pe doc-torul Muralto cu fratele acestuia Hector ca sä nu lase nici o piaträ. neintoarsäin scopul de a face acesta o alianvä cu Mihai voclä si a se hotà.'ri sä ridiceodatä cu aceasta armele impotriva turcilor. Voievodul Ieremia a fägkluitvinä cu tärie aceste <puncte>. Intre timp Mihai vodä purcezind in grabä a

1 Traducerea s-a facut dupa textul anonim latine publicat In Hurrnuzaki, IV., 1,

pp. 72-73.2 Textul e precedat de urmatorul titlu tradus astfel din limba germana: Dare de searnä

a slujitorului domnului Székely care a lost tritnis inapoi la 4 iunie din tirgul Iasi peungureste Iazvasar resedinra domnului Moldsovei, de nitre domnul voievod fi a ajunsaici la Cluj in ziva de 12 dis-de-dimineard. Asadar, aceasta dare de seama a fost scrisa de[Darahi] chiar in ziva sosirii sale la Cluj. Pentru o mai !Nina lamurire a elementelorgaduind identificarea noastra, stim ca. la 31 mai din Cluj, comisarii imperiali raporteazacitre Rudolf al II-lea ca au trimis scrisori voievodului Mihai in Moldova prin Bariloviei si

138

www.dacoromanica.ro

Page 178: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

intrat in Moldova. Aflind acest lucru, Ieremia voclä a pus sä fie inchis docto-rul Muralto3 cu 174 (?) insi, i sä. fie Tinut inchis n Hotin. Dar Ieremia aluat-o la fugá, urmärit in grabä de Mihai cu cavaleria. In foarte multe locuriau fost ucisi mulTi poloni, mai ales de catre cäläretii unguri.

Ieremia vociä a ajuns la timp la Hotin <iar> Sigismund Báthorypreunä cu dpitanu16 Toma Csomortány au rimas la conducerea oastei,ales in scopul de a se putea impotrivi mai aprig cu artileria (?)6 pe la locurilemai anevoioase ale drumului si pe la poduri (ca sä nu fie läsatä in urrnäpedestrimea polonä). lar tn ziva de douäzeci i apte (?)7 mai, s-a inceput oluptä deschisä la Hotin, i in cele din urmä cu ajutorul lui Dumnezeu MihaiVoievorl a cistigat biruinta dobinditä. cu mare vitejie. Acolo a mai iibovitpatru zile Cu armata, si a Mat pentru apärare i pentru paz ä 3 000 de mun-teni 6 de moldoveni, ca sä nu iasä cumva Iererrqia voca din Hotin.

Apoi s-a dat slobozire oastei lui Pätrascu vodä8 i secuilor sä. se inapoiezela ei, iar Mihai vodä insusi, a intrat la 1 iunie in cetatea de scaun a Mol-

loan Darahi. In ziva de 12 iunie, acestia se Inapoiazä la Cluj, dupä: ce au plecat din Iasila 4 iunie. Aproape 'indatä el a mai fost trimis Inapoi in Moldova, la 17 iunie se afla laIasi. La 27, seara, se inapoia Impreunä: cu Barilovici la Cluj (Hurmuzaki, XII, 952-953)

raporta comisarilor cele väzute de el, precum i cuvintele domnului pe care acestia lereproduc in scrisoarea lor catre impärat (loc. cit.). Es hatt auch Herr Waida zum Daraivermeldt er sehe wie Turken und Tarttaren den Herrn Waida accarecirn Warum de HerrPetzen auch nit Khumb und sich mit uns im insinuire (ibidem, 953).

3 Gresit: Miraltum. Plecarea misterioasä. a acestuia pusese in mare Indoiali pe comi-sari, tulburati de soaptele lui Herberstein, dusmanul lui, care se temea de concurenTa lui laprelungirea contractului de arenclä a minei de aur de la Zlatna. Ei b5nuiau c ar fi fosttrimis de domn cu o misiune la Sigismund Báthory in Moldova, in vederea unei inTelegeriIn dauna Impäratului. In general, Muralto era Inatisat ca un dusman al germanilor, un ompericulos, un ottivitor ... etc. (Vezi i Hurrnuzaki, XII, p. 788). Despre Muralto veziP. Cernovodeanu 6 N. Vatämanu, Un medic elvetian de la curtea din Alba Juliain slujba lui Mihai Viteazul: Than Muraltus (1563-1602) In Studii i articole de istorieIX, 1967, pp. 65-79.

4 In text: XVY.5 Capitane o. Acelasi care fusese trimis de cardinalul Andrei Báthory la Mihai si-i

cearä s päräseascä Tara Romaneasca.Ut angustiis itinerum et pontibus, machinis resistere possint.

7 In textul publicar: XXY in care ultima literä pare sä fie cifra 2. (Vezi mai susn. 4, unde intilnim aceeasi literä in numärul XVY.) Asadar ar trebui chit 22. Dar cum dinalte izvoare se stie cä oastea lui Mihai ajungea 2n fata Hotinului la 28 mai (vezi IstoriaRonaniei, II, p. 987), am crede cä: In transcrierea numärului a mai fost omisä: o cifra i cätrebuie reconstituir astfel XXVY (=.- 27). Aceastä data s-ar potrivi cu socoteala celor patruzile care se mai scurg Oda la intrarea in Ia.si.

Fiul lui Mihai Viteazul luase parte la expedhie. La un moment dat fusese chiarvorba sä fie 15sat in Moldova in locul tatälui säu.

139

www.dacoromanica.ro

Page 179: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dovei, Iasi, iar acuma e ocupat cu impunerea jurämtntului de credintä nesträ-mutatä din partea localnicilor9 si cu inspectarea lor.

Magnmii si boierii mai de sean ä se gräbesc si se inchine lui Mihai.In ziva de 2 iunie a fost datä audientä publicä tuturor. Pe Baba Novac

impreunä cu armata sa 1-a trimis in ziva de 4 iunie spre fluviile Nistru siDurare, ca sä nimiceasa prin foc si sabie pe toti cei care nu ar vrea sä-i jure

p. 73 credintä lui Mihai Voievod //.Cind a dat audientá in ziva de 2 iunie fetelor mai de seamä, a vorbit

In primul rind cu solii turci cu fata multumitä si zimbitoare, precum amväzut chiar eu.

loan Székely" m-a asigurat a domnul voievod ar fi spus <cuvintele>acestea: Dacä domnii mei nu ar fi zäbovit atila, asi fi ocupat si cucerit cuajutorul lui Dumnezeu Ora acuma, färä nici o loviturä de tun, Timisoara,Gyula <si> Becicherecul <csici> cel de sus imi arätase calea spre aceasta.Dar dacä s-a zäbovit adta, vina nu trebuie sä mi se arunce mie, eici dinpartea mea nu a fost nici o lipsä si acum sint credincios si gata sä servescpe maiestatea sa cezaree".

In ultima zi a lunii Mai am vorbit cu doctorul Iosif" si acela trimiteprin mine in numele su räspuns domnilor comisan: Sä fie siguri de lucrulacesta: doar sä stie cum a se poarte cu domnul voievod si vor obtine tot cevor cere de la el, mos illi est gerendus12.

Umblä zvonul indeobstem a Mihai voclä a hotärit a de cum se va in-toarce din Moldova, va impresura Timisoara.

Se mai vorbestem a voievodul ar vrea sä pästreze pentru el Moldova,sä dea Tara Româneasa fiului su Pätrascu, iar Transilvania sä. o predea15impäratului roman, ceca ce doresc si cei din Transilvania16, precum mi-a spusjudele din Medias.

Ieremia vocri a pus sä. se vesteascä din Hotin a oricine 1-ar päräsi peMihai vodä si ar vrea sä slujeasa cu leal lui Ieremia, el le fägäcluieste loro leafá de zece florini pe lunä pentru ostasii cäläri, sase pentru pedestrasi siopt pentru Decurion".

9 Regnicolarum (in sensul de clase privilegiate). Pentru campania din Moldova, veziamgnunte la C. Turc u, Informatii documentare cu privire la campania lui Mimi Viteazulin Moldova in Studii", XIII, 1960, nr. 4, pp. 141-157, cu precizgrile aduse de I. Corfus,Mihai Viteazul in cercetari polone recente, in Anuarul Institutului de istorie si arheologie",Ia,si, I, 1964, pp. 176-177.

10 Curier si emisar imperial ;inind leggtura cu comisarii.11 Doctore Joseph°, neidentificat. Oare este vreo leggturà." cu acel doctor Isep, menOonat

in 1598, de Giovanni de'Marini Poli?12 Adicg probabil: trebuie sä te conformezi felului su de a fi.18 Informayie linistitoare pentru comisan.14 Vulgo.15 Assi :gnare.36 Ar fi vorba aici de sasi.

140

www.dacoromanica.ro

Page 180: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Sotia §i fiica lui Ieremia voda continua sä stea in Podolia din cauza (?)pradaciunilor cazacilor17.

Mihai voda a pus sa se vesteasca in Polonia a daca printr-o fntimplareoarecare Ieremia voda s-ar duce din Hotin fn Polonia, a nu fie primit nici-decum, caci altminteri a luat hotarirea nestramutata sa-1 caute oriunde ar fi.

Solia polona e asteptata din clip a in clip.Cu pedestrasii poloni din Suceava m-am intilniti° pe pamintul Moldovei.

I-am intrebat cu tot dinadinsull° daca Sigismund Báthori ar fi acolo. Ei auflit1.ft prin juramInt ca amintitul Sigismund a stat in Suceava o jumatate dean, si ca in fiece zi stralucit invesmintat se desfata cu vin §i. cu muzica.

Pedestrasii poloni se blestema pe sine ca s-au predat cu atta usurintain Suceava. Dusla ce le-a smuls2° juramintul <de credinfa> i-a trimis laLipova impreuna cu sotiile §ii cu copiii.

Daca ei si-ar fi dat seama de foametea aceasta, ar fi voit mai bine sarabde pina la urma in Suceava.

Locuitorilor tirgurilor §i mosiilor piriolite de ostasi li s-a dat o scutire<de bir> de sase ani.

17 Text defectuos: Uxor et filia Yeren2iae Voivodae per Kozakos depraed ato (I) inPodolia haeret (I).

18 Obviam sum mihi facti.18 Serio.20 Extorsis ... juramentis.

www.dacoromanica.ro

Page 181: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p. 54

[RAPORT ANONIM, DESPREINTIMPINAREA DE CATRE MIHAIVITEAZUL A SOLIEI TURCESTI]

1600 martie 9, Bra,sovDin Brapv in Transilvania, din ziva de9 nzartie 16001.

Azi la ora unu a sosit solia turceasc5.2 innumär de vreo sutä de insi. Solul se numeste Hurami Aga, un om bsátrin siarunt, eäruia i-au mai fost dati ca insotitori alti cinci turci de searnä. Aces-tora le-a iesit in intimpinare Mihai Voievodul cu intreaga sa cälärime innumär de 4 000, frumsos echipati la orele 8 dimineata, la o jum'átate de mil<de oras> si solul a alärit in cortegiu la mina stingä3, si pedestrimea luiMoise Szekely, comandantul in slujba voievodului, a fost asezatä de la loculde gäzduire al voievodului pina la poarta orasului pe o distantä cit indoitulunei lovituri de pusca, si toti trabantii voievodului erau imbräcati in rosu

1 Traducerea s-a fäcut dupa textul german publicat in V eres s, Documente .. ., VI,pp. 54-56.

2 Solia pentru investirea lui Mihai cu steagul de domnie 6 Cu insignele obilnuite: sabia6 m5nunchiul de pene oarecum asemänkor aceluia purtat de Aga Ienicerilor.

3 Es.e locul de cinste la orientali.

142

www.dacoromanica.ro

Page 182: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

si alb. lar &id s-au tntilnit pe cimp voievodul i solul, au descälecat in grabäde pe caii lor i s-au intimpmat unul pe altul cu mari dovezi de cinstire. //Solul de indatä 1-a descins pe voievod de sabia sa i 1-a incins cu alta innumele impäratului sau. AcJasta este de aur curat atit de împodobit i atitde frumos incrustatä cu pietre scumpe, inch nu se vede nici un loc gol, sieste socotitä de foarte mare prey. Voievodul a mai fost cinstit i cu un mä-nunchi prea frumos Impodobit din o sutä de pene de bätlan, amestecate i cuciteva frumoase pene albe de cocor, pe care i 1-au pus pe cap4 pe cimp,pe care voievodul, cu toatä stäruinta puternicä a solului, nu a voit sa-1 poarte,ci a poruncit sä fie tinut) de unul din slujitorii si cälare5.

De asemenea doua frumoase steaguri, pe dea-intregul rosii cu horbotaunul pentru voievod, celälalt pentru fiul säu, Patrascu. Pe deasupra

doi cai frumosi, un mtnz roib de doi ani, i 1-au dus doi <rindasi> de cäpástruneinseuat, acoperit de damasc rosu, apoi un soim peste mäsurä de mindruimpodobit pe lingä alti patru frumosi <soimi?> <si> 10 caNle seamä adusi infata se. La venire au fost slobozite 12 tunuri, iar din toate turnurile <orasului>s-au tras puternic salve duble. Dupa ce solii impreunä cu voievodul au mers calarela locul de gäzduire, la rindul ski voievodul a cinstit pe 6 membri ai solieiCu bani de aur8 si pe lingä aceasta, o sutä de yersoane <din solie> au fostsolemn imbräcate8 <cu caftane de cinste> de catre oamenii voiervodului.

Voievodul la intoarcere spus lui Ianos Darahi care a fost 6 luni secre-tarul de limbä maghiarä al voievodului sit care mai este la curte, desigurtot pentru aceasta, sa ia seama la ce vor spune comisarii imperiali de intimpinareaaceea solemnä calare a sa, adäugind apoi ca s le puna in vedere c ei nutrebuie s intrebe nimic despre aceasta18. El [domnul] trebuie s faci ce secuvine potrivit cu uzanta veche. El stie prea bine ce trebuie s facä si ce sälase <nefäcut>. Susamintitul Darahi este acuma trimis afarä ca emisar"relateazäc voievodul chid a pornit intru intimpinare era foarte voios, dar

dupä ce a primit pe soli si a stat de vorbä cu ei, s-a arätat foarte trist.Ce inseamnä aceasta stie doar Dumnezeu, i voievodul.

Acel sol turcesc i-a däruit domnului Ungnad, pe care ti cunostea12 bine

4 .Angesteckt.Gleichwol nit anlegen wellen, sondern durch seinen Diener, einen zu Ross einfiihren

lassen.Mit breiten Spitzen.

7 11rme 10 .Haubtross furfuhren lassen.Guldenstiick.

9 Stattlich bekleidet.1° Noch zu Hof wol daran ist, was er wol vermein, die Herren kaiserlicben Commis-

sarien von seinen stattlichen Entgegenreiten halten werden, mit diesem ferneren Vermeldenilmen Przuhalten... etc.

Herauspostiert.72 David Ungnad fusese sol imperial la Poart5.

143

p. 55

www.dacoromanica.ro

Page 183: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de la Poarta, un cal prea frumos gatit (?)13. Stenchko"14 i Petru ArmeanulP. 56 au adus domnilor comisan hirtii15 si 12 patente II pe care toate le-a adresat

Sigismund Báthory celor din Transilvania. Pe aducatorul scrisorilor prinsla Bistrita". Se spune c pinatn putine zile va fi adus aici, i ara de nicio indoiala va fi bine cercetat. Copia actelor si a patentelor le trimit domniicomisan maiestaTii sale si mariei sale arhiducelui17. Cuprinsul lor trebuiefie cum ca tara trebuie sa se ridice itnpotriva voievodului18 i s'a. treaca departea sa [a lui Sigismund]. In scopul acesta el ar veni cu armata din Polo-nia ca alunge pe voievod, si de aceea ar fi bine ca de acurn tricoto voie-vodul sa ja seama la sine°.

13 Ein sch6n gespieglten Schimmel. Cum grafia este destul de nesigurä, e posibil sä nufie vorba de un cal bälan (Schimmel), ci de un taburet (Schemel).

14 Vistierul Stoica?15 Schreiben.15 Nessen.17 F. Dt. [Filrtsliche Durchlaut].19 Dem Weyda wider und Ihme Zufallen.19 Er Weyda besser vorhin Achtung auf sich geben wird.

www.dacoromanica.ro

Page 184: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

OBSERVATII CRITICE CU PRIVIRE LACELE DOUA RAPOARTE ALE LUIDARAHI RELATIVE LA IN'TERVALULVII. 1599-XII. 1599

Cele doua rapoarte privitoare la evenimentele pe-trecute in timpul funclionarii autorului ca secretar al domnului, cu Incepere din 9 iulie 1599,se deosebeesc intre ele, dei au un fond identic. Unult. este anonim, cerálalt poarta subscripga luiDarahi. Unul mai scurt, se sfirseste dupä. infringerea (28 octombrie) i moartea cardinalului,cerálalt se incheie cu slobozirea de plecare data de domn autorului la 10 decembrie. La ciprima vedere, cititorul ar fi ispitit s considere c raportul mai scurt ar fi cel dintii, dupacare ar fi urmat al doilea, mai complet. Dar, in realitate, lucrurile stau altfel. Raportul maicuprinzätor, care este adresat direct lui Mihai Székely g care poarta iscalitura lui Darahi,cu insemnarea m. p. (manu propria), a precedat cu vreo doua luni relaga anonimä. Inadevar, el poate fi datat muhumita mentionarii sale in raportul comisarilor (Mih. Székely,David Ungnad) din 6 februarie (vezi mai sus, noti4a biobibliografica). Dar nu e gel kite-res de observat c aceasta marturie i-a fost ceruta lui Darahi la iwala, de cum a datochii cu comisarii pe care venise intimpine la Dej (4 februarie), In drumul lor spreAlba Iulia, uncle erau asteptag sa asiste la deschiderea Dietei Transilvaniei. Este de pre-

145

www.dacoromanica.ro

Page 185: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

supus c dupä slobozirea lui Darahi din 10 decembrie, la reintoarcerea sa sub ordinelelui Mih. Sz'ekely, el i-a raportat oral despre activitatea sa in timpul detasärii sale pe lingädomn. De ce mai era acum nevoie de aceastä nota märturie scris i subscrisä saptemini dupä aceea? Mai apare un amänunt sugestiv. In amindouä. rapoartele sale, Darahiafirmä cä a fost 6 luni In slujba lui Mihai Viteazul. Dar tot el aratä cä a fost trimiscätre el la 9 iulie, i cä a plecat de la el la 10 decembrie! Dar clupä aceea a fost retinutde Mihai la Alba Iulia aproape o lunä (de la 7 ianuarie chid fusese trimis din Satu Maresä anunte apropiata plecare a comisarilor la Alba Iulia Ora la sosirea sa la Dej, totintr-o misiune a domnului). AdäugInd acest interval celui mai lung de la 9 iulie la 10 decem-brie, ajungem la durata celor circa 6 luni arätate in cele douä rapoarte. Se confirmä decidatarea raportului ca fiind din 5-6 februarie, adicä dintr-un moment de mare tensiune,creatä In parte de intrigile tesute de nobilimea maghiarä, amplificate la maximum de spi-ritul dusmänos al lui Ungnad i alimentate de soaptele i confidentele unor soli improvizati,ca Petru Armeanul, care gäsise sä-si verse necazul impotriva celor doi soli oficiali: Stoicasi Mihalcea, In urechea atentä a lui Erich Lassota la Casovia i poate si a ahora, deunde au ajuns la cunostinta comisarilor si au fost exploatate de Ungnad, In sensul cel mainefavorabil, pentru negocierile in curs. Raportul cerut lui Darahi n preziva inträrii comisarilmla Alba Iulia capätä un sens precis. El trebuia sä. Infäliseze un bilant al sinceritätii luiMihai fa; ä de impärat. Felul cum e alatuit dintr-o povestire continua, Cu o serie desublinieri ale unor momente cruciale, urmatä de lämuriri räzlete la diferite chestiuni maiputin legate intre ele si care corespund, evident, la punctele unui chestionar, aratä ciar rostulintocmiril sale. In divergen/a de veden i dintre Székely i Ungnad, care se desenase chiarde la Inceput, cel dintli vrea sä. fixeze concret märturia pozitivä a lui Darahi. Punctele,adica intrebärile adäugate la urmä, si care pot fi reconstituite dupä räspunsuri, reprezintä,desigur, contributia lui Ungnad la limpezirea pe care el o dorea precizatä intr-un sensopus celui al colegului säu. Sublinierile lui Darahi au de scop fie explicarea motivelor lui/ilihai de a primi de nevoie steagul trimis de sultan intr-un moment dud era amenintat dintoate prile i dud armata germanä (a lui Basta) nu pornea Impotriva cardkalului Báthory,cum fusese stabilit, fie arätarea sensului adevärat al intercesiunii aparente a domnului infavoarea cardinalului, simplä abilitate pentru trimite emisarul la Casovia s afle cese intimplä ca oastea lui Basta fie, in sfirsit, precizarea intentiilor dusmänoase alccardinalui Báthory in unire cu Ieremia Movil, asa cum rezultä din scrisorile interceptatede domn, färä a uita sä. indice si interventia in extremis a nuntiului Malaspina. Un punctsenzational al declaratiei lui Darahi '11 constituie descrierea pläsmuirii diplomei imperialede restituire a privilegiilor secuilor i arätarea propriului sit' rol in contrafacerea subscrip-iiei Impäratului. Acest artificiu fusese necesar pentru c actul autentic, cerut de Mihai curtiide la Praga, Intirzia sà vinä, desi, In principiu, se acceptase ideea intocmirii i trimiterii salesi exista posibilitarea ca el sä fi fost interceptat sau distrus pe drum. S-ar putea chiar caaceastä diplomä mult asteptatä sä fi fost trimisä lui Basta impreunä cu celelalte, intocmitein vederea unei acr,iuni contra lui Andrei Báthory. Expedientul adoptat uebuie inteles ca oanticipare asupra eliberärii actului autentic de cätre cancelaria imperialä in favuarea secuilor.Este interesant de observat cà Darahi nu mai mentioneazä niciodatä, nicàieri, nici faptul

146

www.dacoromanica.ro

Page 186: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Insusi, nici participarea sa la el. In declaratia sa din februarie (raportul lung), el insistäasupra tainei absolute pästrate cu sträsnicie de cei putini avInd cunostinvä. de el Oradupa ridicarea secuilor. Nu stim daci la intoarcerea lui Darahi, dupl 10 decembrie, el adestäinuit acest lucru superiorului su de la Satu Mare, sau daca a ficut aceastä märturisirenumai dupl. darea In vileag a secretului de catre alii. Poate chiar de catre Petru Armeanul,pläsmuitorul pecetii imperiale, care la inapoierea sa de la impkat se oprea la 4 ianuarie laSatu Mare, neascunztndu-si spaima i disperarea de a fi fost amägit cu promisiunea zadarnicäa unor bani pe care trebuia sl-i ducl. domnului la Alba Iulia, si care nu i s-au plätit. Inlamentaviile de atunci a putut scäpa o vorb i despre acest fals. Oricum, pare probabilacest punct din raport räspundea la o Intrebare precisä: ce nu putea fi ocolitä. Cici tot con-textul aratä grija declarantului de a risipi indoielile strecurate impotriva domnului.

Raportul lui Darahi de la 6 februarie corespunde Intru totul atitudinii ferme a luiMih. Székely pentru doma. Aceeasi concordantä existä. tntre cuprinsul relatiei scurte (deprin martieaprilie) i menvinerea atitudinii protestatare a lui Mih. Székely fall. de inter-pretärile colegului sau. Pentru geneza acestui text trimitem la notiva noasträ biobibliograficä.Cum aceastä nota declaravie nu a fost supusä. cenzurii i inchizitiei lui Ungnad, lipsesc din eariíspunsurile la acele intrebári insidioase strecurate de el pentru a neutraliza efectul unormärturii socotite neoportune.

Fondul comun dintre cele douä: rapoarte °fell unele deosebiri. In raportul din martie-iunie nu se mai aminteste de suma de bani capturatä de secui de la cardinalul Bithory si dela ceata de nobili care II insotea. Amänuntele despre uciderea lui stilt mult mai sobre. Spredeosebire de primul raport, potrivit cäruia el ar fi fost ucis de ciobani romani, in acestase afirmà doar c5: a fost ucis In secuime de un cioban. Existä o serie intreagI de povestirifanteziste care au circulat atunci în aceastä privin%à. Poate cà In primul .raport autorula fost influentat si de lava produsä chiar atunci de uciderea lui Katonai (fost jude alClujului) de cätre iobagii sài romlni räsculati impotriva Impilärilor sale. Un loc importantin raport il ocupà redarea din memorie a textelor unor scrisori, fie primite sau interceptatede Mihai, fie dictate chiar de domn lui Darahi, ca secretar al säu. Aceste reproduceri stilttntotdeauna precedate de cuvintele in ista sententia, care anuntä: o redare aproximativä, nutextuará. Lucrul poate fi verificat, comparind tntre ele clouä Inflvisäri ale unui acelasi textin cele douä rapoarte. Din cauza importantei mai mari data' acestor texte, fa tä de succesiuneaevenimentelor, cronologia poate apare uneori cam confuzä. Existä o deosebire intre redareamersului negocierii tncercate de Malaspina In favoarea lui Andrei Báthory, asa cum aparela Darahi, fafá de relatarea lui Malaspina insusi si de versiunea oficialä: a lui Mihai,coxitinutä. In textul declaratiei solilor acestuia trimisi la impärav. Darahi vorbeste de un schimbde scrisori intre Malaspina si Mihai i indatä dupà aceea de un schimb de scrisori intreAndrei Báthory i Mihai, care ar fi precedat tritrevederea dintre dotan 4 trimisul papal.Despre aceste scrisori nu avem nici o altä märturie. De aceea, aportul lui Darahi e caattt mai previos.

Aläturi de textele unor asemenea scrisori mai stilt reconstituirile din memorie, de pildäa textului jur'imintului de credintä cenit de Mihai sau a scrisorii circulare adresate coman-danvilor vinuturilor de margine. Mai stnt redate si sub formä de rezumat uncle scrisori, de

147

www.dacoromanica.ro

Page 187: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pildá cea a lui Naprágy. Textele celor douä rapoarte publicate in Hurmuzaki oferä in unelelocuri uncle nepotriviri, datorite uneori unor greseli de transcriere, alteori chiar de formulare.Din prima categorie face parte datarea imposibilä a sosirii sale la Ploiesti la 10 iulie, dupäce a plecat de la cetatea Satu Mare la 9 iulie. Avem poate aid o transcriere gresitä a cuvin-tului [...] decima, poate: septemdedma, sau cumva o folosire a stilului vechi in uz InTara Romaneasci, in care ziva de 10 ar corespunde cu 20 din caiendarul gregorian fo-losit in Transilvania. Mai slut i alte nepotriviri datorate fíe transcrierii originalului,fie unor greseli de limbä. De pildä cuvintele cum istis legatis advenit nu corespundfaptelor, cäci secretarul I. Rácz nu a sosit o datä Cu acei soli, ci s-a IntlInit cu ei dupävenirea lor. Desigur, c verbul a trebuit sä fie convenit in loc de advenir. Am väzut) cumtrebuie explicatä o altä nepotrivire privind durata de 6 luni a sederii lui Darahi pelineg domn. Aici räspunzlitor de dezacordul constatat e insusi autorul. In redarea celordoui rapoarte, in volumul nostru, nu am pästrat ordinea din Hurmuzaki, ci ordineacronologicä in arma datärii lor mai precise.

Relatarea mai scurtä a fost publicatä si de Sandor Szilagy in Monumenta ComitialiaTransylvaniae, IV, pp. 332-336, unde este urmatä (p. 336) si de o altä relatare, scrisäpe altä foaie de hirtie, dar de aceeasi minä, referindu-se la corespondenta cardinalului,aflatä in casa unuia dintre secretarii si i datä autorului spre a vedea dacä se cuprindIn ea si lucruri secrete,

www.dacoromanica.ro

Page 188: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

GERMANICO MALASPINA

(cca 1550? 1604)

*

Germanico Malaspina, ca si Alfonso Visconti, aparti-nea unei strävechi familii, care era mai mult o amintire a trecutului dech o realitateprezentä. Din asemenea descendenli se alatuia acea päturl privilegiatä din care se

recrutau de obicei nunlii apostolici, desemnavi in viitor purpurii romane. Numit in 1583

episcop de San Severo, el este apoi trimis ca nuntiu in Polonia, pe l'ingä regele Sigismundal III-lea Wasa. Postul acesta era cu adt mai de invidiat, cu cit papa Clement al VIII-leaurmärea cu aduri Imprejurärile si oamenii din acea tarä, unde fusese el Insusi legatpapal inainte de inälTarea sa la pontificat. Asa se explici si interesul deosebit al papei,pentru fraiii Báthoresti, crescuti la curtea fostului rege Stefan Báthory, precum si par-tinirea nemärturisitä pentru Polonia In conflictul acesteia cu imperialii, cu prilejul aca-parlrii Moldovei. In aniindoug aceste probleme, Malaspina s-a manifestat destul de intern-pestiv, merend dihcolo de endul papei, pentru simplul motiv ci el era cu totul captatde politica lui Zamoyski al drui propagandist s-a fäcut in discuTiile purtate, Cu acrealä,cu ceilalIi trimisi papali. Prin 1594, adt Malaspina, cit si nurgiul papal de la Praga,

149

www.dacoromanica.ro

Page 189: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Speciano, cäutau si determine o apropiere intre Polonia si imperiu, in vederea uneiconlucräri rodnice in Liga Cresting. Regele Poloniei care era i al Suediei i dincauza aceasta era adesea suplinit In conducere de cancelarul Zamoyski, ar fi fost, per-sonal, favorabil acestei idei. Dar ea era combgtuti de cancelar si de Riffle republicii,doritoare menting leggturile nesincere i precare cu Poarta, care le scutea de sacrificiile ine-rente unor rgzboaie. Cistigul cel mai mare al PoIoniei nu putea rezulta dintr-o participarela o aqiune antiotomanä, ci dintr-o a,steptare vigilenti spre a culege prada final g dupamäcinarea reciprocg a blocului crestin si a Impgritiei turcesti. Aderarea Transilvaniei laLigg i rgscoala tärilor romlne impuneau o clarificare a pozitiei Poloniei. Cáci Moldovaavea o situatie speciali în urma tratatulul ei de inchinare catre imperiu, din vara anului1594, care trezea vechile pretentii de suzeranitate ale Poloniei, mentinute intr-o formgdeghizati de protectia acordatg bisericii catolice din Moldova. Ins i aceasti situatieavea sg fie rästurnatä de confiscarea romlne de catre Sigismund Báthory (mai1595), folosind fafá de ele ocuparea lor de fapt de catre trupele maghiare de ajutor,

venirea iminentä a tuicilor, iar fa; g de imperiu, propunerile ademenitoare ale Portii:cedarea celor doui tgri romIne i recunoasterea lui ca rege al Ungarieil Metoda urmatifusese cea a faptului indeplinit. Aceeasi metocti avea sä. fie aplicatä. si de cancelarulZamoyski in privinta Moldovei, smulsg foarte curind ,,guvernatorului" lui Sigismund Báthory6 supusg unei suzeranititi combinate polono-otomane i intrucitva titare. Daci papaar fi vgzut cu satisfactie ocuparea Moldovei de cgtre o Polonie, care prin aceasta chiars-ar fi rupt de turci i ar fi intrat in Liga crestini, dobindirea acestei constituind,oarecum, o räsplatä. necesarä pentru aceasti aderare la blocul antiotoman dimpotrivg,noua situatie creatg prin transfonnarea teritoriului acesteia intr-un bastion turcesc si unloc de trecere deschis oricind tgtarilor spre lumea crestinä nu putea fi Intimpinati deckcu consternare si dojang. Conflictul acut cu principele Transilvaniei i primejdia uneiactiuni militare a acestuia, putind design/a, un rgzboi cu Polonia, la care nu ar fi pututprivi cu nepgsare impgratul, constituiau perspective înc i mai intunecate deck renun-tarea definitivg la visul integririi Poloniei in blocul crestin. In fata noilor greut.iti ivite,papa a recurs la noi negocien, trimitind in 1596 niste nuntii extraordinari i in Polonia,si in imperiu, care sä. caute si lichideze diferendul ce impiedica intregirea Ligii crestine

reia, la nivelul cel mai inalt, dialogul purtat in bung parte ping atunci, in circuitinchis, de (Inc nunrii din imperiu, din Transilvania si din Polonia, fiecare identificindu-se cu /duffle principilor (sau guvernantilor) pe Rugg care fusese acreditat. Cel mai indir-jit fusese cel de la Praga, Speciano, care judeca fr iluzii i interesele egoiste ale polo-nilor i indolenta i indiferenta impgratului fati de Ligg. Dar cel mai mult il indignausubterfugiile lui Malaspina, care declarase categoric ci putea sg asigure pe colegúl su dinTransilvania c polonii nu vor ataca Moldova (Hurmuzaki, XII, p. 177) si care .dupridesminrirea flagrantg adusg de expeditia lui Zamoyski si de instalarea lui Ieremia Movilgin Moldova, in Inc sg-si recunoasci netemeinicia informatiei dati de el, explicind even-tual cum a fost indus In croare, se fgcuse interpretul marelui cancelar polon, insusindu-sitoatli argumentarea avociteasci a acestuia, de o rea-credinti uimitoare, intr-un chip foartesuspect, si proclamase ca adeviruri indubitabile conduziile acestuia cum ci aqiunea lui

150

www.dacoromanica.ro

Page 190: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

in Moldova fusese în folosul crestinilor, ea"ci i-a oprit pe tätari de a interveni in aju-torul turcilor in Transilvania sau in Tara Româneasc i deci lui i se datoreste retra-gerea turcilor etc .. etc .. Dar Speciano mai aflase a Malaspina ar fi zis a nu esteobligat sä asculte de cei care 11 indemnau sä se sträduiasei pentru a face pe cancelar sä.

iasä din Moldova, d numai de sanctitatea sa papa, de la care ;tia bine ce porunci pri-mise in niste scrisori pe care le avea In mInä [che teneva in mano; ibidem, p. 112]. Alteinformaii culese de Speciano ii atribuiau chiar lui Malaspina un rol activ. El insusi1-ar fi Indemnat pe rege sä nu frineze agiunea cancelarului [ibidem, p. 114]. Pe de oparte, el a dat asiguräri In numele regelui cà polonii nu se vor amesteca In Moldova,lar pe de alta, Zamoyski a pretins, la inceput, ea' regele i-ar fi poruncit sà intre inMoldova! fibidem, p. 1401.

Dadi Malaspina a fost atit de credul (and a dat asigurärile optimiste) trebuia caindatä dupä aceea sä recunoascä hotärit cä fusese inselat .. etc. Speciano ii declarainselat san cäutind a se ínsela pe sine. Altii 11 socoteau mai degrabä inselätor. El insäse refugia In abilitäti i echivocuri, in täceri prelungite fatä de ceilalyi nuntii, si inpropuneri nesincere si neserioase la Roma. Iar Visconti, la &dui säu, se aräta maiaccesibil punctului de vedere din Transilvania decit celui de la Roma, de unde veneauinjonctiuni categorice si fie oprit $tefan Räzvan de la expeditia sa in Moldova. Fatalist,dar nu lipsit de optimism, Visconti declara cä acuma nu se mai putea schimba nimic(5 decembrie 1593). La Roma pärerile erau impärtite. Secretarul papei, Minutio, se arätaconvins de spusele lui Malaspina. Cardinalul de San Giorgio, nepotul papei, care Tineatoatá corespondenta cu nuaii papali, era dispus sà accepte situavia, intrucit insusi dom-nul [Stefan Räzvan] chemase pe Zamoyski in ajutor si sä considere acest pretextca bun, cel pain in aparenfi, adäugind cà i Sigismund ar trebui sä facä la fel. [ Seri-soare de la Roma din noiembrie 1595, ibidem, p. 149]. La 8 noiembrie [ibidem, pp.160-162] Malaspina ii expunea lui Visconti mersul lucrurilor din punctul de vedere alpolonilor (!), avind grijä s'a.- se refere, la inceput, la spusele regelui care, de fapt, repetaformulele ingenioase ale cancelarului, spre a trece apoi la intreaga argumentare a acestuia.In prima parte, Malaspina reda In rezumat räspunsul regelui la interventia arhiducesei,soacra lui Sigismund si a regelui Poloniei, iar in panca a doua insäsi expunerea cancelarului,astfeI cà toati motivarea apärea expusä de douä. ori. Zamoyski explica cu cinismactiunea din Moldova fusese pornitä de el fárä.' a fi cerut asentimentul regelui din lipsà de timp (!).Dupä ce lucrul a fost consuman, regele nici nu a confirma si nici nu a infirmat celeficute de cancelar (adicä instalarea lui Ieremia Movilà in conditiile stiute), urmind caasupra acestora sà hotärascä comiviile ce se vor tine peste chew luni. Asada, pigatunci, bine inteles, Moldova räminea In situatia ei actualä. Dealtminteri Zamoyski venisechernat de .5tefan Riízvan (!) pe care 11 indemnase zadarnic sà nu plece din tali (])etc. [Vezi i declaratia cancelarului In Dieta de la Varsovia din 1596, ibidem, pp. 212-216]. Cum insä pinà la data aceasta se mai aflaserä amänunte privind conditiile realeale reasezärii Moldovei sub autoritatea turceasd, lucru care nu putea conveni nicidecumnici papei si nici Ligii crestine, Malaspina adoptä o atitudine aparear impartialä 6 invocäun dialog al sit', probabil imaginar, cu nobilii poloni, in care ultimul cuvint este al

151

www.dacoromanica.ro

Page 191: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

acestora. Discutia se purta, pare-se, in legitura Cu pretinsa imposibilitate a Moldovei dea se apära contra turcilor. Malaspina ar fi amintit de cei 14 000 de ostasi moldoveni[valacchi"] pe care ti putea folosi Sigismund, dar si-ar fi atras replica urmatoare:Deci cu atit mai mula raminea tara [ =Moldova] fara aparare, si era inca g mainecesarl intrarea polonilor ..." Dar acum intervine un element nou, anume o scrisoarea lui Zamoyski adusa regelui de catre nepotul cancelarului, contele Herbord, i cornu-nicat i lui Malaspina (care trimite o copie lui Visconti). El nu uit s transmita§-area fantezista raspindita de Herbord c in Moldova ar fi cazut 6 000 de tatari (!),desigur pentru a dovedi c existase o primejdie real l din panca lor. Dar in cele dinurma, nuntiul trebuia s atace i punctul nevralgic, acela al restabilirii legaturii de de-penden tä a Moldovei fata de turci. Si aid va cauta s faca parada de zel i totodatade o ingeniozitate de iluzionist. S-ar parea, dupa cite scrie cancelarul, c dei domnulMoldovei va ramtne legat prin juramint de acest regat, i cu sprijin militar de la el, vaFi totusi confirmat de turc i nici nu se va ajunge la desfacerea absolutl [smembrationeperfettal a acestei täri de Imperiul otoman ..." Lucrul acesta 11 nemultumeste pe Malaspina

chiar foarte mult caci a spune c turcul va ramine doar ca aparenta fumqpolonii cu cistigul ¡la sostanzaj e un lucru care nu mi se pare ca se potriveste, si esteun lueru care da de banuit. Deci m-am ginclit s potrivesc lucrurile in asa fel ea ineventualitatea [quando) c alteta sa [Sigismund] ar putea probabil sa apere acea tari,acel doma [Ieremia] s ramina acolo farä ajutor [se subintelege: färä ajutor polon], astfelc ti va fi usor principelui s redobindeasdi [Moldova], avind în vedere c niciodataacesti domni [ =polonii] nu vor putea fi convinsi s consimta expres [la renuntare] casa nu supere pe turci i sa nu aduca vreo stirbire cauzei lor [fare prejudicio alle lororagioni]". Fraza urmatoare, despre convocarea de catre rege a sfetnicilor sii, pentrua delibera cu ei, creeaza un fel de echivoc, ca si cum ar sta in vreo legaturä Cu comb',napiie gratuite ale nuntiului, care aveau de scop doar efectuarea unei retrageri strategtcedupa identificarea sa prea fiagranta Cu politica lid Zamoyski. Combinatia de mai sus,in care nici el nu credea, era conditionata de atttia factori de nedeterminare in privintamomentului de traducere in fapt, In& se vede dar ca era doar un mijloc de a cistigatimp 6 de a-si da oarecare aparenta. de impartialitate. Retragere ca atit mai necesaricu cit papa, iesind din rezerva sa, a adresat o serie de breve regelui, cardinalului Radzivil

cancelarului Zamoyski. In noua faz a deschisä de venirea celor doi nuntii extraordinari,Malaspina continua s manevreze, pentru a duda atacarea directa a problemei Moldo-vei. Visconti ar fi spus c Sigismund n-ar mai pretinde Moldova, daci Polonia as rupelegaturile cu turcii. Dar pentru aceasta trebuia ca Polonia sä adere la LigL $i deci aceastaeste problema primordial. Pina la rezolvarea ei, cea a Moldovei trebuie s ramtnä insuspensie. Oricum, tot va fi bine pentru Sigismund. Pentru c ori Ultra Polonia in Liga,

toata lumea e mulvtunita, ori nu intra, 6 atund Sigismund îi redobindeste Moldova,tinutl oarecum in depozit pentru el, de cumnatul salt, regele Poloniei!! [ibidem, pp.216-217]. Dar lucrurile capatä un alt aspect dupä räspunsul dat de rege lui Malaspina,la alternativa propusä de Visconti: ori ski retraga trupele din Moldova, ori s incor-poreze aceast ai regatului polon. Regele observa ca o asemenea incorporare nu se poate

152

www.dacoromanica.ro

Page 192: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

face fárg a o rupe cu turcii, i pentru aceasta e nevoie de Incuviimarea Ordinelor, cecace presupune o nou'a.: convocare a comitiilor. Doar acestea sInt in drept sg se pronume.Regele va face ce vor hotäri ele. Ping atunci nu se poate schimba nimic [ibidem, pp.223-224, raport din 19 februarie 1596].

Dupg ;inerea dietei la 14 mai 1596, Malaspina trimite la Roma o dare de seamä[ibidem, pp. 255-257] a chestiunilor discutate, precum si a propunerilor adresate demembrii ei impgratului i papei. Dintre care una a si fost acceptatg indatg de soliiacestora, anume cL ping la reintoarcerea ambasadorului polon trimis la Poartg, pentrua cerceta acesteia fafg de Polonia si de vecinii ei, sg fie pgstrat statu-quo: niciSigismund sg nu incerce nimic in Moldova [non inova cose alcune in Moldova], niciarmata polong sg nu-1 molesteze pe principe. Merit& sä. fie memionat i punctul urmgtordin darea de seamä. Avind in vedere primejdia Tgrii Romanesti i afirmapia c Mihaiinsusi pierduse ngdejdea de a se putea mentine, dacg acest lucru este adevgrat, i nicitransilvanul, nici Impgratui nu 1-ar putea apära atunci acel regat ar prelua grijaambelor fári [adicg a Moldovei si a Tärii Romano-di. Dar pentru cg nu a venit timpulde a o rupe cu turcul, ar trebui deci ca, in urma incuviinçarii comune a trnpZi-ratului §oi a regelui Poloniei, sa fie pus un nou domn in locul lui Mihai (!) i cind s-arrange oastea turceascg, sg fie pus din nou in scaun zisul Mihai, sau nu, dupg cum assocoti deputalii el este cu cale pentru binele obstesc [servitio publico]. La obiec;ia repre-zentamilor papei i ai impäratului cg e nevoie de timp pentru informarea curtilor lor,li s-a rgspuns cg este pericol dad se z'aloveste, i, asadar, solii imperiali trimit un curierexpres la impgratt Cancelarul se hotgräste s trimitg un emisar la Sigismund, pentrua incerca o impgcare Intr-o frazä final, Malaspina emite ideea cg dacg va trececancelarul in Moldova, as fi bine ca papa sà.-i dea pe lingg sine pe vreun om al sgu,nu In calitate de credincios al papei, ci de ostas, care sg fie totusi cunoscut drept de-pendent al sanctitAii sale. In felul acesta, Malaspina va putea fi informat de ordineleregelui catre cancelar si de ce va rgspunde el ...

Dar spiritul su de intrigg nu se poate xnulTumi numai cu atit, i astfel, din ini-tiativg proprie, el pune la cale asa-zisa misiune a lui Malacrida, adeväratg scamatoriecare, fgrg a aduce nimic nou, reuseste sä inviájbeascg pe cei doi suverani timp de vreunan de zile. Era ca un fel de prefigurare involuntarg a vestitei telegrame de la Ems. Mala-crida era un fost secretar al primatului Poloniei (cardinalul Radzivil) retras la Roma,de unde a fost trimis de papg In Polonia, prin noiembrie 1595, cu o Ins'árcinare minorä.Se spunea c fusese vorba sä-1 ducg pe cardinalul Báthory la papa (in leggturg cu teamalui Sigismund de manevrele Báthorestilor tn Moldova si in secuime). Alta pretindeauca venise pentru aplanarea conflictului dintre acelasi principe al Transilvaniei 6 Polonia.Manevra lui Malaspina consta In a-1 folosi pe acest agent binecunoscut al papel pentrua duce la Praga, spre iscalire, acel angajament de neinterventie in Moldova, mentionatIn darea de seamä a dietei, analizatg mai sus. Folosirea lui Malacrida crea un primechivoc. Dar instrucliunile numiului i tntreaga inscenare reuseau sa facg din el aproapeun impostor. Dei trimiterea lui fusese cu stirea regelui i oarecum intr-un mod indirect,din panca acestuia, el venea la impgrat gel nici o scrisoare de la el, ci numai cu un

153

www.dacoromanica.ro

Page 193: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

angajament de neinterventie isalit de rege, pe care avea dea din midi doar atuncicInd ar obtine de la Impärat isalitura pe exemplarul identic, pe care sa-1 duci inapoi.Textul mai putea suferi eventuale modificäri de amänunt, daca ele ar fi fost socotitenecesare. Total trebuia fácut in cea mai mare tainä, chiar fatä de ministrii impäratului,$i in oarecare mk'suri chiar fati de ntmtiul de la Praga, Speciano, spre care ti indreptaMalaspina. Rezultatul a fost exact invers celui scontat. In fata atitor mistere, Speciano,lanuind o lucatua a lui Malaspina, sublinia faptul suspect a emisarul nu avea nicio scrisoare de imputernicire de la rege i desigur nid nu fuscse trimis de el. Dealtminteri,regele nici nu avea dreptul s ja nici un fel de initiativä sau angajament färä. incuviin-¡area prealabilä a comitiilor, i deci i acest act trebuia sà astepte viitoarea lor convocare.Impäratul, care 11 primise indatä pe Malacrida, nu a iscnit ded acel angajament, dato-ria in parte si firii sale läsätoare, dar g ambiantei create, intreaga combinatie soldin-du-se cu o Inveninare a relatiilor dintre cei doi suverani. Ina g un an dupä aceea, semai discuta cu acrealà despre aceasta. Malaspina, evitInd sà aspundä la intrebarea pri-vind imputernicirea pe care o avusese agentul trimis de el, a autat sà explice a re-gele, dei nu putea lua o initiativä de aceasa natua, putea Iona consimti la o pro-punere venitä din afarg! Acuma insà, dupä un an, polonii pretindeau ca Impäratul säfacä primii pasi, angajindu-se el mai tutti, dupä ofensa adusä. regelui! In discutia foartesugestivä dintre cei doi multi sub forma unei scrisori recapitulative (si recriminative) a Ma,laspina, adnotaa cu multä ascutime de Speciano fibidem, pp. 300-304 din 7 iunie 1597] alarui text este de un interes extrem i pentru demascarea intentiilor Poloniei cu referirela Tara Romaneascä, afam i observatia evidena a un angajament reciproc ca acelapropus impäratului nu putea profita decIt polonilor, care se aflau In posesia de fapt aMoldovei. Toatä aceastä discutie, cu argutiile i subtilitätile ei, pare a lumineze uneleaspecte ale liniei urmate mai tirziu de acelasi Malaspina in Transilvania, in augustoctombrie1599. Regäsim acelasi diplomat alunecos, cu aceleasi ticuri de conceptie si de exprimare, cuaceleasi argumentäri scoläresti, procedlnd prin alternative divizate i subdivizate, cu un fel devoiosie inventivä, in sfirsit, Cu aceleasi candide deformäri ale realialii.

In vara anului 1599, In fata situatiei insolubile create In Transilvania de venireala cIrmä a cardinalului Andrei Báthory, pionul lui Zamoyski, ctt implicatia Incheieriiiminente a unei Oki cu turcii, adevärat dezastru pentru fortele crestine papa avrut sà Incerce o actiune direca asupra noului principe. El a ales pentru aceastä mi-siune pe nuntiul din Polonia, Malaspina, care era socotit un prieten vechi al cardinalului,pe ling care il secondase pe Visconti In 1595, cind acesta Incercase zadarnic sà mediezeo 11-n13'i:care cu Sigismund Báthory. AvInd calitatea de nuntiu in Polonia, el putea bene-ficia de aceastä titulaturä, care acoperea faptul a' papa nu il putea trimite ca nuntiu inTransilvania, tntrucit nu recunoscuse Ina formal pe cardinal drept principe al aceleifäri. Asadar, de la inceput, situatia lui are un element echivoc. Deocamdatä el estenunviu-desemnat. Dar alegerea aceasta avea un mare inconvenient, de care s-a izbitMalaspina cind a ajuns la ministrii impäratului, care Indeosehi Bartolomeu Pezzenil socoteau indezirabil din cauza liniei urmate de el pinä atunci In Polonia. and ajungein Transilvania, cu oarecare zäbavä, gäse,ste tratativele cu turcii in toi. Prezenta trupelor

154

www.dacoromanica.ro

Page 194: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

imperiale la granita determina masuri oarecum agresive din partea cardinalului. Malaspina,primit cu tot fastul de acesta, ti valorifica tot arsenalul diplomatic. Bolnav i patetic,ameninfácu plecarea imediata, chiar pe targ i muribund daca se iscaleste tratatul Cuturcii. Acesta, de fapt, nu se iscaleste din cauza pretennilor turcilor, mult deosebite desocotelile ultraopthniste ale lui Andrei Báthory. Apoi pune la cale o intilnite tatregeneralul imperial Basta si imputerricitul cardinalului, cit i incheierea unei intelegeriasemenea aceleia incercate in 1596 prin Malacrida. Palile se leaga sa nu inoveze nimicin Transilvania ptnä la terminarea txatativelor angajate prin Malaspina, cu curtea de laPraga. Dar intocmai ca in 1596, acest angajament de asta data fara nici un termenlimitativ nu era de folos deck cardinalului, care putea lungi disctqiile in asteptareaunui concurs dinafara. De fapt i negocierile cu impäratul ajunseseg la un punct mort,cind s-a produs intrarea lui Mihai in Transilvania. Misiunea lui Malaspina capata acumo interpretare sinisträ. Partizanii cardinalului i oamenii lui Zamoyski il declarau, dupäinfringerea cardinalului, perfid, tradator, vinzator. Un pamflet contemporan 11 arata dreptautorul principal al acelei infringen! Un ecou al acestei situatii razbate in mod indi.rect in darca de seama trimisa de el o luna dupa lupta de la .5elimbar. Pe de o parte,el subliniaza propria raspundere a cardinalului in dezastrul sau. Lupta s-a incins dupäce focul a fast deschis de ostani acestuia. Incercarea de mediatie a lui Malaspina a fostrefuzata, apoi inttrziata de cardinal etc. Pozina lui Mihai era foarte favorabila. El arfi putut da lupta i in ajun, tn conditii tnc i mai prielnice, dar a acceptat s parla-menteze cu Malaspina, renuntind deci la avantajele de teren pe care le avea. In noapteade dupa luptä, eind rezultatul nu era Inca hotarit (!), Mihai 1-ar fi cautat pe Malaspinapentru a reinnoi tratativele de pace (!), spre a nu mai face sa curga singele crestiniloretc ..., dar cardinalul fugise. Mihai putea si-1 urmareasca, dar el, Malaspina 1-a convinssa-1 lase neurmarit (!) Urmeaza cuvintele ce le-ar fi rostit domnul, cum ca de treiori däruit viata cardinalului. Tot el a obtinut de la domn ca ramasitele fostuluidusman sa fie inmormintate cu cinste etc. etc. Pe linga aceste inventii dictate de pozinasa destul de falsa, mai apar o serie de inflorituri i neadevaruri, intervertiri de momentesemnalate dc noi in notele critice insotind textul reprodus. Trebuie remarcat el primulraport dupii $elimbar este scris o luni dupa aceea i reflectä nu evenimentele reale, ciimaginea despre sine, care ii convenea mai mult lui Malaspina in momentul redactariilui. Surprindem parca mai multe straturi. Unul mai vechi, oarecum favorabil domnului,peste care se astern notatii ulterioare, scrise parca intr-alt spirit. Regasim i acura pe omultare inventa convorbiri (ca acelea din Polonia) si ii atribuie lui Naprágy propriile saleconsideratii. Lucrul este evident, daca se compara stilul intregului rationament purtat deacesta In textul din 1599, cu cel al consideranilor lui Malaspina din 1595 tHurmuzaki,XII, p. 145) Cu privire la Moldova, pentru care existau patru ori provincie-turceasca, ori din nou situatia anterioara capitulatiilor" lui Sigismund, ori tara anexatide Transilvan, ori de Polon ... etc ... Aceeasi constatare e valabirá i pentru termenulpus in gura lui Naprágy, cui domnul vrea sa fie prevenit" (adica intimpinat, si nulasat sa faca primii pasi) care ne duce la discutia sa din 1596, reinnoita in 1597.

Dar 6 marturilie celorlalti despre el dovedesc oarecare fantezie. Giovanni deMarini Poli

/55

www.dacoromanica.ro

Page 195: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pomeneste din auzite de o sceni destul de vehementá Intre Mibai Viteazul si el, despre carenu apare nid o urm în corespondenta lui Malaspina. Judechile contemporanilor asupranu slut prea favorabile. Nu numai Speciano si Visconti, cum s-a vizur, dar g cance-larul Zamoysky, a cárui politicä o servise In multe rinduri, subliniau duplicitatea sa. Intr-unadin scrisorile sale din urnil catre cardinalul Andrei Báthory, cancelarul Il indemna sá nu seincreadá in Malaspina. Mergind mult mai departe, autorul unui pamflet sub formá de scri-soare, descoperit in arhivele polone i publicar destul de recent de I. Corfus In Romano-slavica", XVII, Bucurersi, 1970, pp. 555-596, pe lingä alte inexactitáti i inventii flagrantecu privire la lupta de la Selimbár, i-a atribuit lui Malaspina un rol in miscarea trupelor car-dinalului. El 1-ar fi indemnat, in ajunul luptei, sá-si retragá armata cu o milá de pe pozitiatare pe care se afta, indreptindu-se spre tabárä, dind prilej lui Mihai sä, ocupe acel locetc. Malaspina ar fi fost de douá ori in tabára lui Mihai i ducindu-se de la el, ar fi declararcardinalului c Mihai este hotárit sl dea lupta, fi apoi ar fi plecat la Sibiu! etc. etc. Dardei inventiile cele mai grosolane abundl in aceastá brosurá de propagandá, se con-stará o mare moderatie in expresii ctrid este vorba de fostul nuntiu In Polonia. Sint ara-tate o serie de fapte implicind concluzia c5 Malaspina 1-a trádat pe cardinal, lard insa a oenunFa fali,c. Pentru o redare fidelá a desrásurárii acelei lupte, trimitem la relatiile luiDarahi i Walawski tfin volumul de fatá. Din cele spuse mai tnainte se poate vedea cl secuvine a primi cu toará rezerva afirmatille i majore si minore ale lui Malaspina,care se dovedeste un martor foarte alunecos. Textele redate In volumul de fa tä au fostcate In I-lurmuzaki, in Veress, Documente V, pp. 304-312 si in volumul acestuia Rela-tiones nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600).

Textele anterioare misiunii din Transilvania, analizate de noi mai sus, au fost publi-care in Hurmuzaki, XII. Un lot important al comunicárilor sale din timpul nuntiaturii dinPolonia a fost publicar de Claudiu Isopescu in Ephemeris Dacoromana II" si in Diploma-tarium Italicum I. Despre el s-au ocupat In treacát istoricii lui Mihai Viteazul luind Insáde bune toate afirmatiile sale.

www.dacoromanica.ro

Page 196: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[RAPORT' DESPRE MISIUNEA SA INTRANSILVANIA]

1599, noiembrie 14, Alba lulia2

Am mers in tabara; cauza ce mi-a fndemnata iau o asemenea hotarire a fost: a nu se poata spune vreodata ca slujitorulapostolic nu s-a ostenit sa f mpiedice at-ha varsare de singe crestin. Am gasit°stile la o leghe de orasul Sibiu, fiind intre ele o,departare de o mila italiana;m-am dus mai frail la ilustrisimul domn cardinal Báthory si i-am aratat cauzavenirii mele si 1-am sfatuit sä dea mai multa crezare raportului pe care i-1dadea omul meu despre fortele inamicului. Domnul cardinal mi-a raspuns:Acest om de nimic se eindeste sa fuga, dar eu nu-1 voi lasa §i n-am nici o

1 Traducerea s-a flcut dupa textul italian, publicat de A. Veres s, Relatiile nuntilorpapali 'in Transilvania, in timpul papei Clement al VIII-lea (1592-1600), Budapesta, 1909,doc, 274, pp. 358-366. Textul se aflä publicat si in Hurmuzaki, III, 1 pp. 511-516.

2 Scrisoarea este adresatä cardinalului Cinzio Aldobrandini. Data este aceea a expe-dierii, redactaren ei fiind Insä anterioarä. Vezi n. 55.

157

P. 358

www.dacoromanica.ro

Page 197: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

indoialäc voi nimici aici pe acest ciinea3 si nu inceta s provoace pe Mihai4cu cuvintele c dacä nu e fiu de muiere stricatä, s iasá. la bätälie cu dinsulsau la o luptä in doi5. Dar Mihai, care astepta pe secui,`arora le däduse liber-tatea ca s poatä fi sigur de creclinta lor (punindu-i sä-i jure credintä nu) nu-mai lui ci i fiului su), i asezase oastea in loc tare, si amina Cu dibäcie ociocnire, pentru a putea fi sigur de victorie.

Se facurä citeva mid inaieräri in care se pare a ardelenii au iesit maibine, ceea ce intäri pe cardinal in pärerea lui a nu e bine ca eu sä. propunvreo impäcare; dar dupä ce lucrurile s-au schimbat putin, m-a rugat sädeschid calea unor tratative de impäcare. Atunci trecind in tabära lui Mihaiam fost intimpinat intii de 100 de sulitasi i apoi de Mihai cu vreo 1 400 de a-

Mihai se sui tn träsura6 rupa i eu fi vorbii de tot ceea ce credeam c tre-buie pentru a-1 indupleca sä. se intoara indärät, asigurindu-1 a' nu putea faceun mai mare bine crestinitätii, i c n-avea nici un cuvint s punä la indoialä

359 a domnul II cardinal si Transilvania n-ar fi supusä la aceeasi soartä ca siTara Romaneasa, i n-ar fi meniti sä fie dusmani vesnici ai turcilor,unire cu Impäratul. El räspunse c n-a venit din poftä de stäpinire, nici dinsetea ce ar avea sä verse singele crestinilor, fiind el numai cu &dui de a-Ivärsa pe al turcilor, i ca-i era de ajuns s poatä trái in singurantä in a saTara Romaneasa, in care cu o singurä aráturä, imprästiind säminta rásaregriul, ceea ce nu se intimplä in Transilvania; a impäratul crestinilor, cu 14scrisori 1-a indemnat i impins s räzbune jignirile pe care maiestatea sa leprimise de la cardinal si de la aceastä natie. La aoeasta ii räspunsei, a nu parea fi cu putintä asa ceva, dat fiind c sanctitatea sa, stäpinul nostru7 duceatratative, nu numai cu stirea ci si cu invoirea maiestätii sale impáratul, pentrurealizarea unui uniri a cugetelor si a armelor, iar cardinalul i stärile arde-lene8 consimtiserä la aceastá unire i chiar trimiseserä printr-un om anume,la maiestatea sa impäratul, conditille lor, i c eu am promis a in acesttimp maiestatea sa nu va supäi.a, nici prin sine nici prin altii pusi de el94 nici pecardinal, nici aceastä tarä si a de aceea doream sä-mi arate acestescrisori. Voievodul nu a ráspuns la aceasta decit a se jura a este asa cum

3 Iste nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam,istic canem.

4 Mihai Viteazul.5 Ad sin gularem hortamen.

Mio cochio.7 Papa Clement al VIII-lea (1592-16

Gli Ordini (= Reprezentantii celor9 Nec per se, nec per interpositas

dezaprobaa chiar de la Inceput, pentrutratativele clt i-ar fi convenit, Malaspina alui Zamoyski csá ar fi vinovat de pieirea lui

158

et non dubito me devoraturum

00).trei natiuni privilegiare, nobilimea, secuii i sasii).personas. Datorifi acestei formule, care a fosti-ar fi ineiduit cardinalului Báthory s lungeasafost acuzat de partizanii lui Andrei si de poloniiA. Báthory.

www.dacoromanica.ro

Page 198: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

a spus. A adgugato apoi totodatä, c i turcii 1-au indemnat s Intreprindäacest lucru i sg nu cred c dad el n-ar sta bine cu turcii, sint 20 000in spreajma Tgrii Românesti, ei n,ar fi ocupat Tara, lipsitg, cum se aflg acum, deaparare. A inceput apoi a-mi povesti cu multe jurämintell c atunci cinda aflat despre ingltarea cardinalului la acest principat, a fost foarte multumitsperind c alianta pe care o avusese Cu Sigismund nu numai cg va fi pgs-tratg, dar va mai fi lgrgitä, deoarece Tara lui i aceastä stilt atit deimpreunate i legatel2 una de alta, inch dzind una cade i ceaIalt i päs-trindu-se una se pstreaz i cealaltg; dar domnul cardinal, de indatg ce afost ales principe, trimis vorb s pgrgseascg Tara°, pentru cg nu-1 sufergturcii, si el, cardinalul, era hotärtt sg se alieze cu turcii. Si din aceastg

fiind ell4 pe de o parte hotgrit s triasc i sä moarg ca dusman alturcilor, iar pe de alta, vgzind a nu pune nici un temei, ba chiar, avea ase teme din partea aceasta, a inceput din acel ceas a se gindi sä-si intoc-meascg o armatä cu scopul fie sg. smulgä aceastg provincie din milnile car-dinalului, sau, dad 1-ar ggsi pe Domnia sa prea-ilustrg asa de puternic, inchsg. nu poatä spera in victorie, sg tread in Unsaria, in ajutorul impäratului,hotgrit sg nu se mai intoarcg in Tara sa; i ca din aceastg pricing si-a aduscu sine mama, sotia i copiii si pe toti ai sgi. A continuat apoi cuvintareasa pentru a-mi argta nevoia ce 1-a silit sä ngváleascg in aceastg targ:anume c ar fi prins niste scrisori si mi le argtä. s'g le vgd, din care s-a tn-credintat c domnul cancelar al Poloniei16 i Ieremia, domnul Moldoveicardinalul // s-ar fi tnteles intre ei sg uneascg impreung Polonia, Moldova,Tara Romaneasd si Transilvania, fiind incredintati d datoritä acestei coa-litii vor putea astepta in pace sfirsitul rgzboiului din Ungarial7 i poftindpe unguri sä meargg ye urmele lor, i sä lase (cum zicea Mihai) pe nemtise scarpine de aceasta si acest timp ei ar aduna eh mai multi bani,pentru ca fie a vor iesi biruitori turcii, fie cg vor iesi biruitori crestinii

ei sg aibg la indemtng atttea forte inch sg se poatg apgra fie de unul, fie

" Vezi textul dino Hurmuzaki, op. cit., p. 511, Soggiunse poi in questo proposito che ancoil Turco l'haveva ricercato a far questa, et che io non mi persuadessi che quando egli nonstese bene col Turco, i Turchi vicini alla Valacchia ... etc.... non l'occupassero adica acestecuvinte ar i rostite de domn! In Relationes: soggionse (persoana I), 1-ar indica peMalaspina!

11 Imprecationi.12 Subordinate et concatenate insieme.13 La provincia = Tara Romaneascá. Pentru misiunea lui Csomortány, vezi relatia lui

Darahi.14 Mihai,15 Mama domnului rámásese la mánástirea Cozia. Sotia i copiii erau in adevár cu el.16 loan Zamoyski (1541-1605) (tinea in cásátorie pe sora lui Sigisnaund Báthory,

Griseldis).17 Rázboiul inceput in 1591 §i care avea si se incheie In 1606, Cu pacea de la Zsitva-

török.

159

P. 360

www.dacoromanica.ro

Page 199: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

13.

de altul; i c pentru a duce la sfirsitul dorit aceastg aliantg, ei nu mai aveaude invins nici o alta piedica dectt sa-1 Mature pe el din domnia TaraRomanesti, dar el, affind de aceasta, le-a luat-o tnainte, i sperä a ocupeMoldova; si acele färi pe care cancelarul, Ieremia i cardinalul doreau s leTina de o parte tn asteptare, el voia sa le tnarmeze i sg tntoarca fortele lorimpotriva turcilor; i daca imparatul i sanctitatea sa i-ar fi dat ajutor tnaceastä iarna, dud e anotimpul bun si potrivit pentru a lovi pe turci, pentruca. <atunci> stnt fära putere, el si-ar fi pus capul c In vara aceasta crestiniinu ar fi väzut fa; l de turc, i deci vaztnd eu scopurile sfintecare le urmarea, i neputind eu tagadui c toti acesti reprezentanti aiStarilor18 n-ar fi sperjuri 6 domnul cardinal n-ar fi deposedat peImparat de ce este al lui, s tndemn pe cardinal sa se tntoarca spre a-si yas-tori biserica sa. Dar eu, reseingind cu argumente temeinice 6 adevarateceea ce-mi propunea el si factndu-1 s nteleagg paguba ce ar iesi, dincauza lui, pentru crestingtate, el s-a multumit ca eu s mijlocesc o impa-care19.

S-au dat ostateci dintr-o parte si din alta, si n ziva aceea, care eraajun de sfintii Simion i luda, ostirile nu s-au rniscat din loc, iar

Mihai mi-a statornidt ora sapte dimineata pentru a lua cunostinta de pro-punerile mele.

In ziva urmatoare la aceastä ora, m gaseam la cartierul lui erasarbatoarea sfintilor apostoli Simion i Iuda2° i cu toate marile stä-ruinte pe care le faceam pentru a fi primit, mi-a aminat audienta subcuvintul (precum am tnteles) c n-ar fi de demnitatea sa ca, dupa ce cuo zi mai tnainte fusese provocat de cardinal tn felul aratat mai sus, el sgprimeasca a incepe negocien i de pace, mai tnainte de a-si pune oastea inordine de bataie si a face front oastei cardinalului. Numai atunci avea degtnd s m cheme i s admitás trateze. Dupa eft am putut tntelege, daca is-ar fi dat o mare suma de bani i daca domnul cardinal 1-ar fi asigurattndeajuns ca va face cu aceastä Tara ceea ce va gasi de cuviintä sanctita-tea sa, staptnul nostru, el s-ar fi tntors i ar fi trecut tn Ungaria21 cacia ramas foarte pe gtnduri ctnd a tnteles ca eu am faggduit n numeletmparatului ca nu va fi atacat cardinalul.

Dar prea luminätia sa22, care se conducea dupa sfatul tinerilor si nulua tn searna parerea capitanilor batrtni, de tndatä ce oastea lui Mihai s-a

361 apropiat /1 de a sa, a slobozit trei tunuri cu pierden i tnsemnate printrele Ordini.

Toatä. accastä convorbire este redatä intr-un mod destul de perfid. Este evident cäMalaspina nu I-a sfidat pe domn, yuntnd la Indoialä afirmatide sale In legkurä cu Nelegereacu Impäratul, in felul cum se lauda dupä aceea.

20 28 octombrie.il Presupunere absurdä.Cardmalul Andrei Báthory.

160

www.dacoromanica.ro

Page 200: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

soldatii lui Mihai; acesta, provocat, porni lupta23 si la inceput cavaleriaardeleaná respinse atit de nlvalnic pe aceea a lui Mihai, cá aceasta luind-ola fugá cálcá in picioare pedestrimea ji provocá atita neorinduialá in oastealui Mihai, inch toti se pornirá pe fuga si eu care eram de fa tg vázui fugindnu numai infanteria si cavaleria, ci si carele care duceau tunurile si baga-jele lui Mihai, si chiar caii rezervati pentru el, inch putin a lipsit ca victo-ria sá fie de partea cardinalului. Dar Mihai cu cea mai mare vitejie24 siindráznealá fa tá de primejdia in care se avinta, si induplecind cu lacrimipe cei 3 200 de cazaci poloni si pe secui, care nu atacaserá incá oastea car-dinalului, si intorcind din fugá cavaleria si infanteria, putu sá reving cuatit mai usor, cu eft ai nostri n-au stiut sá foloseascá imprejurarea pentrua desávirsi victoria, pe care aproape a o si cistigaserá. Reincepind din nonbátália, fu luat prizonier Kornis25, generalul cardinalului (macar cá. unii aucrezut cá de buná voie s-a lásat prins); au mai fost luate toate steaguriledin ordinul lui Mihai au fost trimisi la mine si Kornis si steagurile, ca sále vád. Cardinalul, vázind cá. lucrurile au luat o intorsáturá rea pentru el,s-a retras cu buná chibzuialá. sub zidurile orasului Sibiu, si avind spateleapárat de zidurile orasului si punind in fa fg artileria, cu greu putea filovit de inamici, care, de cum apáreau era doboriti de artilerie. Dar orasulnu voi sa-1 ajute pe cardinal care trigea asupra oastei lui Mihai, de teamá,sá nu se dea foc suburbiilor si sá fie cumva devastate imprejurimile orasu-lui. Cu toate cá oastea cardinalului era asezatá (cum am amintit) intr-tinloc foarte sigur, cardinalul fugi totusi, in tainá, si asteptind re un dealvecin alegerea luptei, o porni in cele din urmá, cu 100 de caláreti spresecuime, cu gindul si speranta de a putea indupleca multimea de secui rä-masi acasá, sa se inarmeze si sá-1 urmeze, sporindu-si in chipul acesta armata,care nu trecea de 15 000-16 000 de oameni, pe dud armata lui Mihai seridica yiná la 45 000-50 000 de oameni, dintre care vreo 25 000 erau ostaside elita, albanezi, sirbi, unguri, cazaci si romani.

Deci, asa cum am spus, Mihai neputind vátáma26 oastea areleleara, sifácindu-se noapte, veni la mine si nestiind cá domnul cardinal fugise, máîndemná sä. gásesc un mijloc de impkare ca sä.' nu se mai verse atita singe.Si ne-am inteles ca a doua zi, dis-de-dimineatá, eu sá trec pe la cartierulcardinalului pentru a negocia pacea. Dar In zorii zilei veni Mihai la mine,spunindu-mi cá nu mai era nevoie, deoarece cardinalul fugise H.

Mihai voia sá trimitá cazaci pe urmele cardinalului ca sá-1 prindä, dareu m-a,m 'ingrijit sá. nu se faa una ca asta27. Ar fi putut tia In bucáti armlata

" Märturie nea§teptatX din partea unui spirit dumanos ca al lui Malaspina.24 Pentru descrierea luptei vezi relaviile lui Darahi *.i Walawski din volumul de favI.25 Gaspar Kornis." Far danno. ToatI aceasei afirmaIie este neintemeiatI.27 Evitai che cid non si jacesse.

161

P. 362

www.dacoromanica.ro

Page 201: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

in debandadi a cardinalului, daca acest palatin n-ar fi fost retinut de autori-tatea stapinului nostru28, astfel inch el zise ca de trei ori a daruit sanctitatiisale singele ardelenilor, cuprinzind in cele 3 zile, ziva in care s-au dat ostateci,deoarece in noaptea urmatoare, el asezase 6 000 de archebuzieri intr-o paduredin apropierea ostirii ardelene, cu scopul de a-i ataca prin surprindere.

latinul porunci judelui regesc29 i consulilor orasului Sibiu, sa numere sis'a ingroape mortii i cu ei trimisei i eu citiva dintre oamenii mei. Nu se gásira.mai mult de 1 500 de mprti i cei mai multi erau din oastea lui Mihai30. Pecind in tabara era liniste, secuii aflind C senatorul Ravazdi31 era ranit si prins,si ca. palatinul ti pusese in trasura sa si-1 imbracase in chiar hainele sale,fiind un vechi prieten al lui, ti smulsera din trasura taiara in buca.ti32,

clocotind de ur i setosi de razbunare impotriva nobilimii acestei fári,pornira ca la vinatoare, sa puna mina pe nobilii prizonieri.

Dupa ce a cistigat atit de usor o biruinta atit de mare si a pus stapi-nire pe o provincie a carei cucerire a fost totdeauna socotita de turci si dealtii, iiu numai grea, ci aproape cu neputinta el s-a intitulat de indataguvernator i capitan general al maiestatii sale imperiale33, in aceasta pro-

A tratat apoi cu sibienii i Cu acei senatori i nobili care ti urmasera pecardinal si din care citiva se refugiasera in Sibiu, cerindu-le prestezejuramint. Dar eu, considerind pe de o parte ca era cu neputinta de a mairestabili in scaun dinastia Báthory i ca firul tratativelor pe care le trice-pusem cu cardinalul din incuviintarea stapinului nostru, era rupt cu desa-virsire, iar pe de alt.I parte, banuind di palatinul s-ar folosi de numele im-paratului numai ca sperietoare i ca de fapt el voia s pastreze pentru sineprovincia, m-am straduit din toate puterile s intocmesc lucrurile astfelinch provincia sa ramina a imparatului i tnca inainte de aceasta cautasemsi-1 conving pe cardinal sa predea indata imparatului cetatile34 care nu stiltinca In stapinirea lui Mihai35. Apoi am strins pe nobilii ce se aflau in Sibiu,impreuna cu judele regesc i consulii orasului si le-am aratat cit ar fi fost de

p. 363 rusmos II daca o provincie asa de mindra ca aceasta ar fi stapinita de un

28 papa.22 Albert Huet.3° Malaspina &I probabil acest numIr mic intentionat pentru a nu pricinui suparare

papel; dupà cronica lui Ortelius, pierderile ardelenilor erau de 2 027 de morti i aproapeloo de rgniTi í prizonieri, pe chid ale lui Mihai Viteazul numai de 200. In tabgra ardele-ni/or au fos gIsite 45 de tunuri. Cf. Ver es s, Relagile nunpilor papali, p. 362, n. 9.

Consilierul Gheorghe Ravazdi.32 Ca räzbunare pentru cruzimea cu care reprimase miscarea secuilor la inceputul anulni

1596, din porunca lui Bocskai.Governatcre et Capitano Generale di sua Maesta Casaree.

34 De fapt, cetatea Hust pct care o ocupase cardinalul, dar a refuzat s renunte la ea.55 Cetatea a primit o garmzoadg germana.

162

www.dacoromanica.ro

Page 202: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

valah, satuindu-i 6'. fie cu mare bagare de seamä la depunerea juramintului.Dupa o maturä chibzuialg asupra acestui lucru, s-a luat hotarirea ca jura-mintul sä se facä in forma urmatoare: c vor jura credinta imparatului, iarlui doar ca unui capitan i loctiitor al impäratului, astfel inca acest jura-mint e valabil si nu e valabil38, dupa cum va ggsi cu cale impgratul,daca maiestatea sa il va declara de eapitan i locotenent al sau, va fi vala-bil, iar daca va declara dimpotriva acesti locuitori vor fi liberi.

Inainte de a depune juramintul de care am vorbit, nobilii mai sus nu-miti au Incercat sa obtina scrisori de asigurare pentru a se putea infatisa luiMihai, dar el a refuzat s le dea, spunindu-le s vinä pe cuvintul Meu, ceeace mi-a adus mare vazg ca slujitor apostolic. Palatinul a tinut s merg cu elIn acest oras, unde l-a confirmat indatg in functia de cancelar pe episcopulales, care a aprobat aceasta forma de juramint si a avut grija ca toti si-1depun n aceeasi forma.

Ajuns aici, palatinul n-a infrinat indrgzneala soldatilor" care nefiindplatiti i fiind din firea lor oameni foarte rai, au sgvirsit toate nelegiuirilece-si poate cineva inchipui si au pustiit intr-un chip ce nu poate fi aratatprin cuvinte, decit doar prin lacrimi; chiar eu le-am dat tributul meu, cacimi-au ucis un servitor, de la care au luat 600 de galbeni unguresti38. larsecuii, sumetindu-se, au omorit cea mai rniare parte a nobilimii din TaraSecuilor i cei mai buni ostasi pe care-i avea aceasta provincie. $i täranii pede alta parte (dei nicicInd n-au fost liberi, 6 deci nu pot pretinde nici unfel de libertate39) s-au rgsculat impotriva domnilor lor i i-au jefuit de totavutul.

A convocat apoi Dieta tarii" pentru ziva de 20 a lunii acesteia in carenu se va discuta frisa nimic altceva, decit cum sa se scoatá bani, ceea ce vaintimpina mari veutäti, provincia fiind cu totul secatuitä. $i deoarece con-vocarea Dietei tara este actul de cea mai inaltg jurisdictie e care-I poateexercita un principe, am facut tot ce am putut pentru a zadärnici aceastaDietä, fiind de parere ca ea ar fi in dauna maiestatii sale imperiale; propu-neam, in schimb, ca pentru nevoia grabhica de a scoate bani sl fie chematao congregatie, dar nu Dieta. Dar in timpul negocierilor am descoperit a eltine cu tot dinadinsul sa fie stgpinul acestei provincii, caci pe linda convo-carea Dietei, el imparte bunurile cui vrea el dintre romani, i exercitg toateacele acte de jurisdictie pe care le poate exercita stgpinul suprem. Dar eu,

38 Subtilitate vrednia de Possevino. Vezi Calatori, lI, pp. 585, 589, 602 $.u.37 La fel se purtau i soldavii lui Basta in comitatele exterioare.38 Suma destul de mare pentru a arunca oarecare indoialä asupra acestei afirma0i.39 Este vorba, mai intii, de secuii iobágivi prin introducerea unor nobili n miilocul

lor Çn vremuri relativ mai recente (secolul al XIV-lea §i cele urnatoare), apoi de varaniiaservili treptat din vremurile cele mai vechi i reficu0 in adevärati robi de legiuirile impusedupà r5scoalele iälignesti, mai ales cea a lui Dozsa (inceputul secolului al XVI-lea).

40 Li comitii.

163

www.dacoromanica.ro

Page 203: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pe cit imi sa In putinti, 41 silesc acuma si-mi spuná deschis ce crede atrebuie sä fie al impiratului si 1-am convins sä-mi promiti a inainte de pie-carea mea va face aceasa declaratie si el a fost indemnat si-mi faa aceastäfigiduiali din cauzi a eu fi spusesem: Domnia voastri ilustrisina vretisä amineti in aceasa provincie cu armati sau fill armati?41 vreti s-o ctr-

p. 364 muiti dupi obiceiul turcesc sau romanesc, ori in forma in 1/ care fusese cir-muiti pini acum? Daca rimineti cu armata, atunci, pe lingi faptul a yro-vincia nu va suporta cheltuielile de intretinere a oastei si d. v. ilustrisima vatrebui si rimineti aici, s-o cirmuiii, dupá obiceiul rominesc sau turcesc, cecace va fi un lucru cit se poate de nesuferit; sau poate voiti si rimineti aicifri. armaa, si in cazul acesta nu stiu daca yeti fi in surantä. Deci, pentrua asigura si provincia si acea parte pe care vreti si v-o pastrati pe seama dom-niei voastre, lucrul cel mi nimerit pe care 1-ati putea face ar fi si-mi I'm-pirasiti rnie ceea ce ginditi, ca si pot raporta maiestitii sale impiratuluisit sanctititii sale ceea ce i se cuvine impäratului si ceea ce vi se cuvinedomniei voastre ilustrisime".

El a trimis un om de al su la impirat si peste citeva zile a spus civrea si trimiti la curtea imperial o solie solemna, aci Ora acum a anun-tat doar victoria ctstigati.

A trimis si la sultan solie si a chemat si vie aici in mare grabá ceau-sul ce se afla in Tara Romaneasa si chid acesta s-a infitisat la audientá,Mihai i-a zis: Iati a ceca ce a dorit sultanul attta timp, ca eu, sub pro-tectia lui a pun stipinire pe Transilvania, am adus eu la indeplinire".

Asadar fiind el in sigurantä si din partea turcilor ca si din parteaimpiratului, este nevoie a se purceadä fa:a de el cu multi preficitorie42,cit mi priveste, sint de pirere a maiestatea sa imperial si scoaa de lael ceeea ce poate si prin indemnuri si cuvinte frumoase si imbunätiteasci,atit eh se poate, situaTia impiratului. Si pentru aceasta sanctitatea sa tre-buie si-1 ajute prin autoritatea sa, cu incredinari si cu unele promisiuni43,pentru ci aceasta provincie sau va fi a impiratului, si atunci se pot speraunele foloase pentru crestinitate, sau va amine a acestuia 6 atunci curindva adea in mfinile turcilor.

Eu fac tot ce pot (dei in mare taini aci daa s-ar descoperi mi-ar fiviata in mare primejdie) pentru ca ceatile a fie pistrate pentru maiestateasa imperial.

Mi staduiesc apoi a se faca confirmarea alegerii episcopului, cea a cole-giilor pirintilor iezuiti si a altor posturi catolice, si m-am ingrijit si fieconfirmati senatorii catolici In dregitoriile lor. $i cit priveste pe episcop,

164

41 V. S. ¡lima vole restare armata in questa provintia, o disarrnata?42 E necessario di simulare molta cosa.0 Aiutarlo con la sua autorita, et commissioni, et con qualche promessa.

www.dacoromanica.ro

Page 204: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

clack' nu se trimite curind confirmarea episcopului, mi-e tearnä cä aceastácatedral va fi adusä la ritul schismaticilor; si cum episcopul numit aveade gind sä plece si a se ducä la impärat, eu 1-am oprit, indemnindu-1 säse dedice din tot sufletul acestei biserici, deoarece iábava fiind primejdioasä,nu e timpul de a se ocupa de alte lucruri". De aceea, rog pe Domniavoasträ ilustrisimäu si dati poruncá sä se faca confirmarea, acest episcopfiind bine väzut de palatin si de mult folos pentru tovi catolicii. lar dacäacesta nu va fi confirmat, atunci va numi palatinul drept cancelar pe unmirean, poate un eretic46 si sanctitatea voasträ prea luminatä stiti de citäinsemnätate este sä se pästreze in mtini catolice o demnitate ca aceea.

Palatinul a arätat multä bunävointä fatá. de religia catolicä si scirbäfa tä de eretici si in timpul din urrnä a propus mäsurile ce le-ar yutea luapentru a purcede contra ereticiloro si a cura Tara de aceasta sämintäblestematä. Dar consultindu-se cu mine, episcopul numit si cu párintii iezu-ivi, am socotit a palatinul ne-a cerut parerea in chestiunea de mai sus nudin zel religios, ci pentru a stiryi nobilimea. Noi i-am räspuns sä ia, inaceastä privintä, intelegere Cu imparatul.

Si palatinul este om färä invätäturä, inch abia ti poate iscäli numelesi nu cunoaste alte limbi in afarä de cea romaneascä si cea turceascä; dareste foarte priceput la videnii si siretenii, nestävilit de legi, nestatornic sidin fire crud, aplecat spre desfriu, dispretuitor de sfaturi, repezit si (dupäspusele mitropolitului de Tirnovo48) netemätor de dumnezeu.

Peste opt sau zece zile, palatinul isi va trimite fiul, in virstä de 12sau 13 ani, sä cirmuiascI Tara Romaneascä, si i-a dat ca sfettnici doi sena-tori catolici din Transilvania impreunä cu alti doi nobili, de unde se poateinvelege a nu prea se gindeste sä se intoara in tara aceea. Am propusbaronului Ungnad49 care a sosit ieri aici si a fost primit drept comisar alimiäratului, cu toate cä n-are scrisori si nici vreo inarcinare oficiará dinpartea maiestä;ii sale imperiale cä ar fi bine sä caute a-I lämuri pe pala-tin a nu e nici in folosul lui, nici al impäratului, nici al binelui obstesc sáincredinteze o tall amenintatä de atitia dusmani conducerii unui copil, cicsá e nevoie sä fie apäratä si condusä de palatinul insusi si, pentru a-1

44 Toata aceasta teama pentru catolicism era fara temei, Mihai fiind dispus sa-i acordetoata solicitudinea.

45 V<estra> S<ignoria> 111<ustrissi>ma.16 Este vremea cind papa protesta contra numirii lui Ungnad drept comisar ca fiind

eretic!47 Era vorba sa fie declarare religii acceptate, dupa formula aplicata in trecut in

Transilvania, confesiunea catolica, cea ortodoxa si cea luterana, inlaturind pe cea ariana sicea calvina.

18 Pionisie Rali care, primit cu toata cinstea de Mihai la curte, nu pregeta salponegreasca.

49 David Ungnad, consilier aulic si unul dintre cei doi comisan i imperiali.

165

P. 365

www.dacoromanica.ro

Page 205: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

indupleca, sa i se promita ca oricind5° va lása Transilvania libera maies-tatii sale imperiale, va primi ca rgsplatg do4nii in Germania.

Pina acum v-am argtat, cu multa durere in inima, diferitele intim-plari petrecute in aceasta provincie; acuna trebuie, cu multg amaraciune insuflet si multe lacrimi si va dau seama despre nefericita moarte a cardina-lului si detentiunea fratelui sgu, Stefan, in 5imlau51. Domnul cardinal atrecut in secuime (cum am spus mai sus), pentru a-si spori oastea si a-siincerca inca odata norocul cu voievodul; dar taranii secui, aflind de veni-rea sa, ti intinsera o cursa52, ascunzindu-se intr-un loc foarte ingust, undenu se puteau ajuta caläretii unii pe alTii; primul rind din cei 100 de cala-reti care se aflau cu cardinalul au luat-o la fuga, ceilalti au fost nevoiti sadescalece; intre acestia era si cardinalul; cu un singur om linga sine, aluat-o la fuga printr-o padure, unde ping' la urma, a fost ucis de patrutarani ticalosi, care i-au taiat capul. Capul impreuna cu trupul au fostaduse aici si 111-falll ingrijit cu tot dinadinsul, nu numai ca acel cap sa nufie infipt pe ziduri, ci ca domnia sa ilustrisima sä fie inmormintata cucea mai mare cinste, si 1-am induplecat si pe palatin, care mi-a promis ava insati si el mortul la groapa, iar duminica viitoare sper cu ajutorul luidumnezeu ca se vor celebra funeraliile53. //

Aceia care sint de partea Bithorestilor par sa nu fie multumiti de mine,sustinind, pe de o parte, ca daca eu nu impiedecam pacea cu turcii, nu s-arfi intimplat aceasta, iar pe de alta parte se piing ca eu am spus ca impa-ratul nu-1 va supra pe cardinal attta timp cit vor dura tratativele trice-pute cu aprobarea stapinului nostru si ca palatinul a pus straje la casa measi spune ca vrea sa-mi dea o bung'. escorta ping la granita tarii. Acum matrudesc sa induplec pe palatin si-i daruiasca viata lui Stefan".

50 Ogni volta." Somlyo.52 Imboscata." Si aici Malaspina isi exagereazä sentimentele fa fá de A. Báthory, precum si propriile

sale initiative, pe de o parte,yentru cä era acuzat a fi contribuit la präpädul lui A. Báthory.pe de altd pentru cä papa aratase tntotdeauna o mare afectiune acestuia pe care 11 cunoscusein Polonia, in vremea nuntiaturii sale la curtea lui Stefan Báthory.

" Observatie identicä.

www.dacoromanica.ro

Page 206: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CIN-ZIO ALDOBRANDINI55

1599 noiembrie 14, Alba Julia

[Explica lunga sa tgcere] dar sa stie domnia p. 366voastra i1ustrissim cì daca nu voiam sa-mi primejduiesc viga, nu puteamface altceva decit sam abvin de a scrie. Nici acuma nu a§ putea-o face den-ar fi prilejul [plecarii] domnului Ungnad care a fost trimis de aici de catreacest palatin [ = domn] mai iute decit ar fi dorit, i banuielile la care aintrat palatinul n urma venirii acelui domn s-au tutors i asupra mea. Astfelca azi mi-a pus tn vedere de doug ori ca este nevoie de mine la Roma si catrebuie s plec ptn fn doua zile. $i cum am argtat c a don i asist la tumor-mtntarea cardinalului, mi-a raspuns din nou ca este nevoie ca eu sa plec, sigadar ma voi porni la drum peste doua zile.

Senatorii i nobilii care s-au adunat pentru dieta, au intrat la banuiala

55 Traducerea s-a fácut dupg textul italian publicat de Veress n Relationes, pp. 366-367.Aceastg 'scrisoare poartg aceegi dafg ca cea adresatg papei.

167

www.dacoromanica.ro

Page 207: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

Mihai nu vrea ca sa fie de fa ta la acea dieta trimisii imparatului sau unslujba al staptnului nostru [papa] pentru c i-ar fi propus a stirpi acolointreaga nobilime si de aceea ei sint plini de teama si de tristete. Cind Ungnadi-a spus acestui Mihai c potrivit cu dorinta sa, maiestatea sa cezaree ti porun-cise lui Basta ca s vinä cu armata sa din Ungaria Superioara in ajutorul sau,

acela se si afla la Satu-Mare, el a raspuns: As fi preferat ca ajutorul maies-367 tatii sale cezaree sa-mi fi venit la timp, caci daca pierdeam lupta // nu pier-

deam numai viata i stapinirea, dar impreuna cu mine piereau toti cei cetineau de mine. Acum cum stau in pace cu turcul, cu maiestatea sa cezareecu ceilalti vecini, i ma' aflu inauntrul acestei tari, ar fi bine ca armata impa-ratului s'a stea deoparte.

A incercat amintitul Ungnad diferite cai pentru a-1 face pe palatinse declare cu privire la determinarea autoritatii56 pe care trebuie sä o aibaimparatul in aceasta tail, dar acesta nu a vrut sa se pronunte in nici un chip;nu stiu de loc ce va face cu mine mime la audienta pe care o voi avea.

[Roagas i se trimitä de catre papa un subsidiu pecuniar care si-1 scoatadin marea lipsa. in care se af1ay7.

Imparatul a pus sa i se plateasca lui Mihai 25 000 de talen.[Intr-o nota se da un rezumat al scrisorii lui Malaspina citita la Vatican

la 20 decembrie In consistoriu ... din care reclaim urmatoarele:] Spune monse-niorul Malaspina ca se afla pe linga [domnul] roman, bine tratat i onoratCu o garda pentru apararea sa, fiind in nesiguranta din partea nobililor tran-silvani care ii atribuie lui vina venirii neasteptata a Valahului spre marea ionpaguba, din cauza promisiunilor sale cit trata cu cardinalul ca nu vor fi tul-burati ... etc. [si deci cel mai bun lucru pentru el este sa piece cit mai curind].

" Al particolare dell'autorita.57 De pus in legsituri Cu pretinsul jaf de care a suferit, fiind Ogubit cu 600 de ughi.

Vezi mai sus, scrisoarea citre papä, n. 38.

www.dacoromanica.ro

Page 208: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[RELATIUNE FACUTA LA CEREREALUI BASTAr

1599 decernbrie 3 1Caloviaj59

Cred a este foarte necesar ca maiestatea sacunoascä ce am discutat cu domnul tn ultima mea tntilnire i conv:orbire

cu el. Mä voi sili s amintesc totul, punct Cu punct.1i spusesem domnului cä eu cred i socot c ar fi spre folosul intere-

selor sale si al unei 1initi demne6° dacä el ar declara cit de curind i ar facecunoscut fr altä zähavá a cui ar vrea el sä fie Transilvania: a sa, sau cumvaa impäratului, i dacä ar vrea ca ea sä fie a acestuia, sau a sa, in ce fel

59 Traducerea s-a rácut dupä textul latin publicat de Veres s, Documente, V, pp.304-312.

Acest text a fost scris sub directa inspiratie a lui Basta chiar la Casovia, sediulacestuia, i este adresat, de fapt, impäratului. Mihai este acuzat de nestatornicie, este amintitjurämtntul su de credintä faiä de Andrei Báthory etc. si, in sfirsit, se ajunge la päcarul celmai mare: el este schismatic, fiu al unui ortodox, adicä al unui dusman indirjit al numeluilatin [pp. 304 ... 307].

Tranquillita ti praeclarae.

169

p. 310

www.dacoromanica.ro

Page 209: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[ar fi sä fie] §i in ce conditii? lar el mi-a räspuns ca vrea sä vorbeascl cumine in particular si färä sä mai fie altii de fatä, doar noi doi singuri,a el vrea (ca s m. folosesc chiar de cuvintele sale) sä-nli arate tot ceare in suflet61. Dar cind am venit la el in acea speranfä, am väzut cl acolonu este vorba de o intrevedere particular ä ci de o discutie i audientäpublicä, fiind de fa; ä senatorii transilvani i romani. De aid am inteles

omul tergiverseazä. umblä cu ocolisuri i a nu vrea sal vorbeascä cup. 311 mine de cele ce are in end; din acta orä // am hotärit sä nu mai vorbesc

cu el despre acest lucru. Dar cind m-a rugat si mi-a spus ca s mg i siinduplec pe sanctitatea sa ca sä-1 ajute cu subsidii bänesti i s intervinäpentru ca regii: i cel catolic, i cel prea-crestin62 i ceilalti principidinasti crestini dea ajutoare i subsidii, i-am räspuns ca. nu poate speravreun ajutor de la sanctitatea sa sau de la principii aminti%i, clack' el nuse intelege cu impäratul in privinta Transilvaniei i dacä nu Ii d satisfac-vie in chestiunile ce ;in de ea ... pentru cái persoana impäratului repre-zintä toatä impärätia crestinä ... etc. etc.

La aceste cuvinte, dei dupä cum am putut deduce din glasul, privireasi cuvintele sale, nu ti prea surideau cele ce ti spusesem, a räspuns totusiva trimite cit de curtnd o solie solemnä la impärat i cal el insusi se vasupune maiest'ätii cezaree. Ajuns chiar la punctul acesta63, episcopul numital Transilvaniei64, care atunci ricea pe t'a.lmaciul, mi-a spus aceste cuvinte:Praeveniri cuperet Palatinus65. Si cum nu prea inTelegeam ce vrea s spunäsi nu mä dumeream indeajuns, 1-am rugat sä-mi arate mai deschis ginduldomnului. Atunci acela mi-a spus; Cum domnul si-a expus starea, singele

viata pentru ocuparea Transilvaniei si a intimpinat primejdii, ar don i camaiestatea sa mulçumeasc i sä.-i confirme titlurile pe care si le atri-buie el insusi". lar dupa aceeam mi-a spus c dornnul a hotärit ofereimpáratului acea prin solii säi, dar dupa cum a putut el sä de-ducä &rung gindul cu urmätoarea subtilitate inserátoare siviclenie ascunsa, dupä cum ar argumenta domnu167: Tara pe care eu hotä-

Necnon etiam sese mibi (ut ipsissimis verbis utar) cum uno solo corde velle declarare.62 Adica regele Spaniei i cel al Frantei.63 Hoc ipso temporis puncto.64 Dumitru Naprigy era episco pus electus, adica nu Inca' introdus in jurisdictia sa

episcopa/a. El fusese numit cancelar al Transilvaniei.55 Domnul ar don i sa fie intimpinat (adica sa nu faca el primii pasi).66 Adica in particular, dupa audierga.67 Nu este prea 'impede daca alternativa naivà care i se atribuie lui Mihai i se dato-

reste lui Malaspina sau episcopului Naprágy. Din faptul insa ea' Malaspina crede cà intreagaproblema' s-ar putea rezoIva prin bani (vezi mai sus, n. 20) reiese cà intregul rationamentaparline lui. Ipoteza confirmata cu prisosinfa de identitatea de stil dintre aceste speculaviiat cele adresate de el la Roma In 1595, in legatura cu ocuparea Moldovei de catre Zamoyski(Hurmuzaki. XII, p. 216-217).

170

www.dacoromanica.ro

Page 210: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

rásc sá o ofer impáratului, acesta ori o vaprimi, ori nu o va primi. Daci

áo va primi, atunci inainte de a i-o reda s a peca din ea, voi cere de lael atita bánet ctt ti va fi greu si peste mida' sa-mi pláteasca, i fi voi pre-tinde plata tuturor cheltuielilor si a tuturor spezelor fácute de mine pentruocuparea Transilvaniei voi zice a se ridicá la un milion de florini.Si dacá atunci impáratul nu va voi s primeascá Tara din cauza acestorgreutáti bánesti, si mi-o va rasa, si va voi dupá aceea /1 s trateze cu mine P.despre o legátura de alianTá, eu cred i tiu a in aceste tratative situatiamea va fi mai buná [ca a lui] i eu voi avea superioritatea din faptulimpáratul insusi a refuzat ceea ce i-ami oferit. De aceea va fi mai binepentru mine sá-i propun eu lui conditiile pe care le voi voi eu, decit sáprimesc conditiile pe care le va fi voit el. Fárá indoialác acela care vaconsidera lucrurile cu luare aminte va vedea lesne c tn aceste tratativese vor mai ivi alte greutáti si mai mari.

[Urmeazá expunerea unui sistem garantat pentru a neutraliza pe domn:tnapáratul si-i dea titluri goale avind grija. sa-1 lipseascá de once putererea15. Sint formulate 12 puncte menite sa limiteze toate dom-nului. In sfirsit este enuntat si un precept universal valabil pe care fi redlim.]

Dar mai inainte de toate, ceea ce mi se,, pare cá este necesar, eit sepoate de necesar, este cá clomnul nu trebuie sa fie intárttat decit numai dacápoate sá fie tot atunci i dobortt, cxci altminteri din douá una, sau vede

impáratul nu poate doboare i astfel fi dispreTuieste forTele, ti nesocotesteputerea si nu Tine seama de el, si din sernet se face si mai semet, sau dacáar incepe sá se teamá, va fugi la turci si se va ofen i aráta gata [si-i ajute]sá ocupe Ungaria Superioará68.

68 0 notà.' a editorului arat c textul a fost scris n grabä la cererea lui Basta, sprea fi trimis /a Praga. O copie a fost expediatä cardinalului Cinzio la Roma.

312

www.dacoromanica.ro

Page 211: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[PLECAREA DIN TRANSILVANIA 169

p. 368 1599 decernbrie 4, Capvia

Eu am plecat in ziva de 18 ale lunii trecutedin Alba Iulia insotit de un om al voievodului i de 400 de egläreti unguriveniti cu Ungnad i Forgacs [Sigism.] i rugat de ace§ti domni am trecutprin Sim [Somlyo] unde am reggsit pe Basta, pe guvematorul Oradiei[Paul Niary] qi mai multi colonei i alte persoane insemnate qi le-am ficuto dare de seamg cuprinzgtoare i amänuntitg" a stärii in care am lásatTransilvania.

Basta, socotind firea palatinului i felul comportgrii sale ping acum,a ajuns la pärerea c maiestatea sa trebuie s foloseascg forta pentru a-1alunga din Transilvania i nu a fost uposibil sg fie clintit de la aceastgconvingere Zicea cg nu va cere imparatului [pentru aceasta] dectt 8 Orto

e° Traducerea s-a fäcut dupi textul italian publicat de V cress Relationes, pp.368-371.

7° Copiosa et distinta.

172

www.dacoromanica.ro

Page 212: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de soldati. Ungnad si alti citiva erau de ala pärere, anume a nu ajungála luptá ci a se purceadá pe calea tratativelor pasnicen. Eu, pentru aimpaca pärerile unora si altora, vázind mai ales cá intre ei se nasc neinte-legeri primejdioase, sub motivul cá Ungnad72 a fost arhitectul tragedieiprovocate in Transilvania, la care Basta s-a opus intr-una, am propus sà.'

se admitä calea tratativelor, dar sá nu aminá armata la hotarele Transil-vaniei ci sá fie impina din loc" pentru a usura mai mult tratativele sidaci nu ar reusi bine aceste [tratative], atunci se va putea recurge la arme.Au trimis si unul si altul scrisoare la impárat si asteapa hoarirea sa; siUngnad a vrut sá mä insoteascä. piná aproape de orasul acesta [Casovia]pentru a patrunde mai bine starea lucrurilor eh si pärerea imea, si eu i-amdat in aceasa privina deplinä satisfacvie. [Malaspina trimite o copie arelatiunii §i a parerii sale74 spre a fi comunicate impáratului care se vabucura mai putin dupá ce le va fi citit decit s-au bucurat ministrii creduliai impáratului." // Se plinge de usurinta cu care au fost primite intrebárilesale la Viena cu privire la ofertele lui Mihai catre impsárat de a ocupaTransilvania. Dacá voiau sá. se rázbune cu ajutorul unui schismatic con-tra cardinalului, trebuiau si-1 anunte pe el ca a plece sau sá-si retragáfágáduielile acute cardinalului (!) ... etc.]

Cetatea Chioar s-a predat palatinului ... etc.// [Hust va primi o garnizoanä imperial.... etc.][Singura cale de a-1 scoate pe Mihai din Transilvania e ca Ieremia sárecurgá la tezaurul pe care 1-a tot adunat de eind se bucurá de pace, ...con la sponda de Polacchi lipsindu-1 pe Mihai de cei 3 200 de cazaci pecare li are la el].

[Pe drum a regásit carele care transportau la palatin tezaurul princi-pelui Sigismund care] dupá cum mi-a spus senatorul cáruia i-1 incredinvaseSigismund se poate urca la 100 000 de ughi. lar el [Sigismund] se aflála cancelarul Poloniei [Zamoyski] sárac, nenorocit si lipsit de once ajutor....

71 Togata trattatione.72 Ungnad se certase cu Basta Inainte de a merge la Alba Julia. Acum este redatä

acuzatia pe care i-o aduce Basta cu prilejul acestei intilniri." lmpinguasse. Termen ce nu se potriveste cu contextul. Desigur el sensul adevärat

trebuie sä fie acela al verbului latin impingere, a Impinge. Dar nu se arati incotro trebuiauimpinse trupele lui in timpul negocierilor, inainte sau inapoi. Nu se Intelege cum o asemeneamiscare, fie intr-un sens, fie In altul, ar fi favorizat negocierile, cad Mihai ar fi räspuns CuforTa la o intrare a lor In Transilvania.

74 Relatione et voto.

p. 370

P. 369

P. 371

www.dacoromanica.ro

Page 213: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

VALENTIN WALAWSKI

(? dupa I 601)

*

Valentin Walawski, care a comandat un polc de 700 decazad din oastea lui Mihai Viteazul In lupta de la Selimbär, era un nobil polon, nepotal lui Andrei Taranowski, al cärui alt nepot, Lubieniecki, fusese trimis de acesta InTara RománeascI In ajunul atacului turcesc din august 1595. Legkurile domnului cu fostul solal regilor poloni la Poartä aveau un Indoit rost. Pe deoparte puteau ajuta la stabilireaunui contact 'hare domn 6 conducerea republicii polone, pe de alta erau foarte folositoarela näimirea de mercenari pentru domn. Andrei Taranowski pe ling alte servidi pecare le fäcea vechiului ski prieten, lua o parte activa la aceste Inrolki, recrutind voluntaride pe mosiile sale pe care li trimitea domnului sub comanda nepotilor sk. Ecoul trezitde aceste chemki a fost destul de putemic pentru ca sä se dea in Polonia o serie dedecrete, interzicInd iesirea din tarä a unor asemenea demente, precum si once adunärisau pregkiri tri vederea unor Inroad pentru tinuturi din afara hotarelor republicii polone.Totodatä era Intkitä paza la frontierä pentru a opri trecerile lor impetuoase spre tagäradomnului. Aceste mäsuri aveau sä adua o piedicä serioasä la sporirea oastei domnului.

174

www.dacoromanica.ro

Page 214: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Cit priveste rolul de intermediar politic al lui Taranowski, el se adresa mai ales puter-nicii partide a marii nobilimi ostile liniei urmate de cancelarul Zamoyski. Inca' dinvremea interregnului care precedase alegerea lui Sigismund al 111-lea Wasa, se produseseo sciziune insemnatä hare sustinatorii lui Maximilian de Habsburg, care a si fost alesrege, i leahta condusa de Zamoyski, care 1-a luat prizonier i 1-a silit s renunte lacoroana. Andrei Taranowski fusese unul dintre partizanii candidatului astfel Inlaturat.Dealtminteri, chiar in stnul dietei polone, Mihai Viteazul se bucura de sprijinul partideiadverse cancelarului Jan Zamoyski i politicii sale, avind in frunte pe primatul Karnkowski,Sebastian Lubomirski, Mnizech, voievodul de Sandomir i voievodul Kievului, Constantin deOstrog. Astfe/ sand Iticrurile, este probabil c eventualul concurs al lui Taranowski nuputea avea vreo eficacitate la cancelar, care de fapt conducea direct toatä politica statului,regele avind un rol mai mult formal. Dar el putea s chtige adeziunea membrilor dieteiimpotriva politicii constante a lui Zamoyski, exemplificatä prin amestecul polon in TaraRomaneasca, prin imbierea de voluntari nobili poloni de catre Ieremia Movila pentru peza-rea lui Simion Movila in locul lui Mihai. Andrei Taranowski preconiza inca.' de chiva aniadoptarea unei formule de impaciuire cu Mihai Viteazul. In iulie 1597, dupa ce Mihaiobtinuse trimiterea de trupe imperiale in Tara Romaneasca, el vine insarcinat cu o misiunetainica din panca cancelarului: anume sugestia de a renunta la ajutorul militar habsburgic,primind In schimb o trupa de 2 000-3 000 de ostasi poloni. Domnul insa a refuzat aceastaoferta. Infringerea cardinalului, omul lui Zamoyski, a insemnat, desigur, un insucces flagrantpentru acesta din urma. Dupa instalarea sa la Alba Iulia, Mihai Viteazul 1-a poftit la elpe Andrei Taranowski, stirnind prin aceasta banuielile observatorilor imperiali, In ciudafaptului cà acest nobil polon fusese unul dintre partizanii cei mai convinsi ai arhiduceluiMaximilian.

Dar de asta data Andrei Taranowski a intirziat sà raspuncla la apel, In vremece domnul il astepta nerabdator cu un cal frumos i cu zece butoaie din vinul cel mai bun.De aceea, probabil a pcanit spre el un curier platit de domn, ducindu-i o scrisoare a lui Va-lentin Walawski care continea si o chemare discreta a lui Mihai Viteazul. O luna exact dupaexpedierea acelei epistole sosea in Transilvania Taranowski, pe care Mihai avea sa-1 retina'mai multa' 'reme pe link' sine, luindu-1 cu sine Impreuna i cu comisarii imperiali indrumul sau pe la orasele Transilvaniei din luna martie. Am crede ded cà scopul principalal trimiterii curierului fusese acesta. Dar cu acest prilej se mai putea realiza si altceva:trimiterea unui fel de scrisoare circulara, care sà prearrtireasca rolul polonilor in lupta de la$elimbar, subliniind i favoarea deosebita de care ei se bucurau la domn i perspectivele stra-lucite ce se deschideau in fata ostasilor care ar veni slujeasca. Totodata, erau indicate

intentiile domnului cu privire la legaturile dorite de el cu Polonia. Se observà asemanarireale Iran povestirea luptei cu cardinalul i versiunea autorizata a desfästuirii evenimen-telor formind baza expunerii facuta de solii lui Mihai la imparatul Rudolf al II-lea., pre-cum si cea a lui I. Darahi. In textul sä.u, Walawski dsi o descriere vie a luptei de la$elimbar, staruind mai mult asupra rolului polonilor si a recompenselor primite. Abia unan dupa acest triumf, Il aflana printre cei ce se grabesc sa-si chtige iertarea cancelarului,alergind la el dupa infringerea lui Mihai In Tara Romaneasca, i pred/ndu-i o cutie cu

175

www.dacoromanica.ro

Page 215: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

corespondenta domnului. Asupra acestor imprejuräri vezi rapoartele din volumul deprecum i lucrarea lui I. Corfus, Mihai Viteazul §i Polonii, Bucuresti, 1939. Scrisoarea

cuprinsä. aici a fost publicaa de A. Veress in Documente, vol. V, pp. 332-337, dup'äoriginalul din Muzeul Czartoryski de la Cracovia, insotitä si de o traducere romaneascä.A. Veress a mai publicat 6 o versiune germanä contemporanä a textului polon al luiWalawski (ihidem, pp. 362-366). Un fragment in versiune Iatinä se aflä cuprins intr-untext scris din inspiratia arhiducelui Maximilian inainte de 18 februarie 1600 (Hurmuzaki,XII, pp. 713-714). Este partea din scrisoare in care este vorba de favoarea arätatä dedomn polonilor si de &dui unei apropien i de Polonia. Acest text mai contine trei frazefinale, care lipsesc din cel polon folosit la redarea versiunii românesti, 6 care au fostadäugate de noi in parantezä la locul corespuniltor.

www.dacoromanica.ro

Page 216: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

SCRISOARE CATREANDREI TARANOWSKIi

1599 decembrie 14 Turda?

Faptul a Matia2, sluga domniei voastre afost retinut aici atita vreme, nu are ala pricinä decit a la noi tu TaraRomaneascä au fost pretutindeni mari tulburäri, si ne aflam aproape lipsitide nädejde de vara noasträ. Asadar din pricina multelor pericole de la noiel nu putea pleca. Acum d'id cu ajutorul lui Dumnezeu e ceva huiste,a fost läsat de catre milostivenia sa principele, dtridu-i eiteva zeci de gal-beni cheltuialä de drum.

Cred a este nevoie sä Vi dau de stire cum ne-a mers in aceste vre-muri. La inceput in iunie am stat mereu càTári ca sä putem porni la luptäoricind, deoarece turcii au fácut l'ingä Giurgiu la Dunäre, un pod, gata

1 Traducerea s-a fácut dupá textul polon publicat de L V e re s s, Documente, V, pp.333-337, folosindu-se li traducerea româneascá (pp. 337-340) cu mica modificiri.

2 Rezultá din cele spuse cá omul lui Taranowski fusese trimis la domn Inainte de lunaiunie, deoarece $tirile trimise acum Incep din acest moment.

177

p. 333

www.dacoromanica.ro

Page 217: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

si-1 lase peste Dunáre. Mihai Vocrá astepta cu mare bucurie ostile turcesti,voind sá se rnásoare cu ele, dar nu stim din ce priciná n-au inaintat ptrala noi. $i astfel am petrecut toatá vara asteptind pe turci in lagár, gatade luptá cáci veneau zvonuri la Mihai Vod i spionii aduceau stiri caimpáratul turcilor poruncise lui Ieremia voievodul Moldoveiaseze pe fratele su Simion in scaunul Tárii Românesti. pentru care lucrutrebuia sit fie ajutat de catre nobilii poloni cu soldati lesi. Ne-a sositveste c hatmanul de cimp3 al Coroanei polone a plecat cu oastea in aju-torul lui Ieremia pentru a pune pe Simion in scaunul Tárii Romanesti.Noi státeam in tabà."ra de pe lîng nul Buzáului, cu o parte a ostirii, iarcealaltá oaste státea ling Siret, la Czytnik"4 nu departe de Rimnic. Apoii s-a adus lui Mihai Vod tirea cum cá principele Cardinal Andrei Báthoryi-a retinut banii ce-i fuseserá trimisi de catre impáratul crestin si de catrepapá cu care el ar fi trebuit s ne pateascá soldatii. In oastea noastrá afost mare zarvá din pricin c Mihai Vodá nu avea bani cu ce sá. nepláteascá. Apoi ráposatul Báthory5 i-a oprit si a doua oará banii ce-i fu-seserá trimisi de Papa prin legatul Malaspina", cu care bani el ar fi tre-buit sá-si adune oameni i sá-si intocmeascá oastea. In aceastá vreme, Ieremiavodá7 trimise un om la Mihai Vodá ca sá lase Tara Romaneascá. in seamafratelui su, iar Ieremia avea oastea gata, ca si Andrei Báthory, care deasemenea trimisese un om la Mihai Vodá ca sá-i lase lui Tara Romaneascá,

p. faca jurImint de supusenie si s inceteze lupta contra turcilor. El //slobozi curind de plecare pe solii Cardinalului Báthory, zicinch cá Ora'ce nu-i vor arunca pámint peste ochi, nu va Inceta sa lupte cu

3 Stanislaw Zolkiewski. Vezi biografia sa n volumul de fa*4 Poate Jidenii La nord de RImnicul Sarat, dar nu asa aproape de Siret.5 Cardinalul Andrei Báthory. S-ar parea c aid este o suprapunere cu gestul lui Sigis-

mund Báthory din anul precedent. Vezi i Ver es s, Documente, V, pp. 219-220.6 Vezi biografia sa tn volumul de fa.7 Misiunea lui Csomortiny este destul de nelamurita. Asupra realitatii sale nu incape

nici o tndoiali. Indoielile 'incep cind este vorba de stabilit de cine anume a fost trimis.Legaturile strinse si constante ale lui Csomortány cu domnul Moldovei i tilcul mesajului adusindreptkesc, oarecum, interpretarea lui Walawski, c5 el ar fi fost emisarul acestuia. Dar el afost trimis de cardinal. Este probabil ca insarcinarea data lui Csomortány avea un caractermai mult particular. El trebuia sperie pe Mihai, invocind poruncile turcilor, pentru caacesta s plece din Tara Románeasca. Oficial, cardinalul ignori oarecum demersul luiCsomortány, trirnimnd curind dup5 aceasta pe deleggii si care sa-i ceara domnului jura-mintul de credinta. Asa rezulta si din scrisoarea lui Mihai catre Ieremia Movila, din 20decembrie 1599 (P. P. Panaitesc u, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,Bucuresti, 1936), Báthory a trimis mai intti pe Toma Csomortány, cu somavia de a parasiTara Romineasca, si mai aEoi doi nobili (dwoch panov) ,,ca sa fie cu dinsii asezarn'intintarim juramintul, i ca sa fim prieteni, asa cum am fost cu dinsii mai inainte" (p. 97).Vezi i N. Iorg a, Istoria Románilor, V, p. 333. In nici un caz nu a fost o actiunesimultana sau dubla, cum crede Walawski, destul de conuadictoriu.

178

www.dacoromanica.ro

Page 218: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

turcii, deoarece a jurat impáratului crestinilor c 11 va ajuta impotrivalor", In ceea ce priveste lásarea domniei nu-mi las nimánui tara i mosia,piná ce nu má vor smulge de acolo, tirindu-má de picioare".

In aceastá vreme, Cardinalul Andrei Báthory aduná o dietá la Cluj.Mihai Vodá stia cá in aceastá dietá se vor sfátui intre ei despre el. Apoivenirä, i spioni, aducindu-i vestea c turcii au trecut Dunárea in Tara sa,cá voievodul moldovean a pornit de partea cealaltá cu oaste impotrivatárii sale si c hatmanul de cimp al Poloniei se apropia de Tara Roma-neascá cu polonii trimisi in ajutorul lui Ieremia. Dupá aceea Mihai vázindcá are vrásmasi in toate pärtile, s-a inTeles cu rotmistrii i polcovnicii po-loni care erau acum peste 4 000 pe lingä dinsul. Se strámutä. cu intreagasa oaste peste miunti in Ardeal, fárá sa fi spus ceva despre scopul suungurilor ori celorlalte neamuri, afará de poloni8. Si astfel, luindu-si cusine sotia, copiii i toate comorile pe care le avea, am ajuns in octombrieline. Brasov, pe care 1-am luat cu mestesug i dibácie9. Atunci s-a inTelescu domnii mai cu vazä. ai secuilori°, cárora le-a fkäcluit inapoierea li-bertátilor lor mai vechi rimite de la regele Matias i le-a ingáduit sá-si ucidá

asa cum mai facuserá cu ciTiva ani mai inainte si sub domnia luiSigismundu Bá.thory. Apoi toti secuii au trecut de partea lui, aducindu-sioastea lor mare la Mihai. Dupá aceea, secuii i ungurii au ocupat cu dibá-cie puternica cetate a Fágárasului. Apoi au venit lingá Sibiu. and AndreiBáthory afl c Mihai a ocupat Brasovul i Fágárasul, trimise pe nuntiulpapal, Malaspinal2, la dinsul, cerindu-i sá se retragá de bunávoie fká-duindu-i cá va primi banii trimisi de impáratul crestin si de papi p'Entrusoldgi; i-a mai fágáduit in afará de aceasta dea din chiar banii sica sá-si poatá pláti soldatii pe trei luni. Dupá care Malaspina mai sustineaca tmparatul crestinátAii i-a incredintat solia ca Mihai sä päräseasel debunávoie Transilvania. Mihai il intrebá, mns, dacá are despre aceste lu-cruri scrisori de la impärat catre el, si dud Malaspina ti spuse cá el e unnunTiu papal si c fl poate crede i fárá scrisori, Mihai ii rspunse: Petine te-a trimis sfintul Párinte sä te ingrijesti de treburile duhovnicesti,iar nu de cele vitejesti si te sfátuiesc sá-mi páräsesti tabára fárá rägaz;de nu, vei fi pázit de 200 // de pedestri 0n5. ce má voi ráfui cu vara p. 335aceasta, deoarece pe a mea mi-am pierdut-o"3.

8 AfirmaTie menitäs capteze simpatiile acestora.Adic fr luptä. Formulä foIosit i pentru ocuparea Fägärasului.

i° Sefii secuilor liberi.Este vorba de miscarea secuilor de la Inceputul anului 1596, ca urmare a cälcárii

flagrante a fägäduielilor facute de Sigismund secuilor în preajma campaniei de la Dunire.ra Pentru interventia amintitä, vezi versilmea sa din volumul de fa ä p. 157 s.u.

Walawski suprapune aici douä momente deosebite: cel al infilnirii cu Malaspina, cares-a Incheiat cu fixarea unei noi Intilniri pe a doua zi de dimineaa (care nu a mai avutloc), i cel al concedierii lui Malaspina dintr-o faz ä ulterioarä, pentru a-1 i'mpiedica

179

www.dacoromanica.ro

Page 219: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Dupä ce a plecat nuntiul, a venit Cardinalul14 cu °stile sale e si-aasezat talAra ling`á Sibiu, nu departe de aceea a lui Mihai Vodá. A douazi, adicä la 27 octombrie, dimineata, a si inceput asezarea ostilor deamindouä pärtile. Mihai, fit rindui °stile astfel: Mai intli impärti pe poloni tondouä corpuri pe care le-a pus pe anatndouä flancurile ostirii sale; intreele ca trup5, a treia a pus pe ungurii säi, pe haiduci (numiti Szabadlegények)cu artilerie; ca trupä a patra a asezat in dosul acestor haiduci citeva mii deostasi Cu sulite, i ca trupä a cincea a pus pe moldoveni in num'ár de 2 500la marginea acestor ostasi. Mai in spatele moldovenilor, a pus o trupä marede secui. Oastea a fost rinduitä de Mihai mnsui, dup.i care s-a asezat cucopiii i Cu sotia sa in spatele acestor osti impreunä cu 3 000 de. pedestrialesi si 2 000 de arireti. Asa stätea si Andrei Báthory, principele Transilva-niei, duiá ce îi rinduise oamenii. Dar in acest timp haiducii lui Mihaise aruncarä asupra pedestrasilor lui Báthory i, incäerindu-se intre ei, haiduciiau fost respinsi si au fost nevoiti sä se retragä. Atunci mi-a porurrcit Mihais'ä lupt cu polcul meu de 700 de alareti cazaci din Polonia. Aminaintat Cu cazacii, asvirlind tnapoi pe pedestrasii lui Báthory. Acuml amfost respins cu polcul meu de catre ostasii lui Báthory, si din ace-1st:4cauza Mihai m-a ajutat cu sulitasii si. Cind mi-au sosit ostasii lui MihaiIn ajutor, am impins tndárát oastea lui Báthory. Lui Branickils nu i-ainOduit Mihai s intre in luptä, läsindu-1 s stea pe loc cu citeva mii decazaci. Atunci o ceatä mare de unguri ai lui Báthory a aruncat iarási peoamenii lui Mihai tnapoi, asa a au inceput sä fugà". Acum, inainte casä-mi dau seama s-a repezit Mihai insusi la polcul lui Branicki i l-a ru-gar sä faca ce se cuvine unor viteji, zicind c cinstea sal° stä in puterea luiDumnezeu i in a lor cxci biruinta e in nlinile lor. Atunci am inaintat cupolcul meu dintr-o parte si domnul Branicki de cealaltä parte cu mareputere; ne-am luptat mult i in sfirsit, rupind rindurile vrajmasilor, amintrat dupä ei, in ta&ára lor. Acolo a asunat apoi semnalul retragerii.

p. 336 Mihai a poruncit pedestrimii // sale de sub comanda feciorului sL17, pre-cum si secuilor i moldovenilor si sà. se aseze in dosul taberei unguresti,se pregätea acolo de apärare. Apoi Mihai a poruncit ostilor sale s'á se asezeiarisi asa cum erau la inceput; dar inserindu-se i lästndu-se noaptea, amstat rinduiti de lupfä si au fost trimisi rànitii in tabära noastra, pentru ca

tinem in viafá, pe cei care mai aveau zile.

unelteascii Cu dusmanii lui Mihai, chid intr-adevär domnuldouä zile daca nu vrea s rämtnä prizonier. Malaspina s-asi-a continuat intrigile inainte de a se 1ntoarce la Roma.

14 Andrei Báthory.15 Nobil polon, comandind in oastea lui Mihai Viteaz

in slujba lui In anul urmätor.16 A lui Mthai.17 Nicolaie-Ntrascu.

180

i-a poruncit s plece pinäìngribit s treacä la Basta unde

ul un polc de cazaci. A murir

www.dacoromanica.ro

Page 220: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Ungurii nu au fost nici chid mai viteji ca atunci, cáci lupta se purtade amindouI pártile cu aceleasi arme si daca nu era sá fie cazacii mei,Mihai ar fi pierdut bátália, deoarece oamenii din partea noastrá erau chiargata sá fugál°.

La cáderea noptii, indatá ce s-a rácut intuneric a fugit Báthory dintabára sa in munti spre Moldova, iar oamtnii si au párásit indatá lagárul,duiá. dinsul. De indatá ce s-a bágat de seam c Báthory fugise, 1-au ur-marit secuii cu cetele lor. L-au ajuns din urmá intr-un sat secuiescl°, undese refugiase numai cu trei insi. Acolo a fost ránit la cap, de cineva cu oloviturä de secure. Apárindu-se i intorcindu-se intr-o parte a fost ránitla cap, la frunte i la fatá. Indatá ce a cázut, i s-a táiat capul, care atreia zi a fost dus cu ránile pe el la Mihai. Mihai a luat acest cap, a inceputsi-1 sárute plingind, iar acel care I-a adus a fost pedepsit cu moartea In fataintregii sale ostiri. Apoi a trimis dupá trupul Cardinalului. La sosire, Mihaii-a iesit inainte cu mare alai, cu intreaga sa oaste din Alba Iulia. Pe urmá,a cincea zi a insotit trupul cu cinste mare piná la mormintul din bisericamare de la Alba Iulia. El tnsusi ducea lumanarea dupá mort i I-a ingro-pat acolo.

Apoi, dupá bátálie, s-au predat indatá Sibiul i alte cetáti si orase;nobilii ardeleni au fácut jurámtnt lui Mihai, in afará de orasul si de

cetate Hust, care au primit osti nemtesti ce le-au ocupat pentru impárat.Dupá bátália cistigatá, Mihai ne-a dáruit nouá, polonilor i ungurilor, lea-fa pe trei luni deodatá pentru munca i vitejia noastrá si pe luna a patrane-a plätit banii inainte si a fácut o lege inteleaptá pentru Tntretinerea noastrá.E asa de anilostiv, cu noi, in& de se numeste cineva polon, Il dáruieste Cuceva, celui care vrea si-i slujeasc Ii d bani gata. Pe de altá partecind mergem la dinsul ne primeste pe noi polcovnicii // i rotmistrii cumare ciaste; la masa sedan cu el si nu ne priveste ca un domn ci sepoartá cu noi ca un tovarás de luptá. Aproape nu trece o zi a nu ne deanouá cite ceva din al sáu, ca haine, blánuri scumpe, cit i galbeni din careare mereu la el buzunarele pline. Nu se sgirceste cu banii si la masa in-chinä el pentru sánátatea slugilor sárace si le di chiar cu mina sa mincári,indulcindu-le bine cu galbeni.

Vä mai spun domniei voastrá ci are bani de dat soldatilor, deoarecea luat multe comori20 rámase dupá Sigismund si Andrei Báthory, careabia au putut fi cárate cu 24 de care. Acuni se pregáteste pentru iarnámeargá impotriva Timisoarei si la vará vrea s asedieze cetatea turceascá.

18 Formulare destul de ambiguI pentru a scoate n evidenfi meritele proprii i isprävilctrupei comandate de el.

29 Ulterior s-a pretins c Báthory ar fi fost ucis de romlni." Afirmalie de naturá s atragá Inrolarea ostasilor stráini in armata lui Mihai.

181

P. 337

www.dacoromanica.ro

Page 221: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Are de gind sg-si mgrite fata2I cu un bgrbat de seamg din Polonia si säinsoare pe feciorul su tot acolo. Vrea sg. se supuná maiestätii sale regeluiPoloniei, sg-i facg jurgmint de credinfi. Maximilian22 a trimis la el sg-ilase principatul Transilvaniei dar el n-a vrut sg facg acest lucru, zidndcl yentru aceastg Targ a curs stnse lesesc23; pe impäratul crestingtAii vreainsa sg-1 ajute cit va fi in viga impotriva turcilor, asa cum jurase altgdatg; insg lui Maximilian nu vrea sg-i lase Transilvania. Vrea sa-si trimitgsolii la maiestatea sa regele, la dietg, insg ar don i sä fie mai bine primividecit acum trei ani24. Pe mine m-a intrebat unde zgboveste domnia voastrgin vremea aceasta, &id v-a preggtit un cal frumos impodobit, impreung.cu zece vase din vinul cel mai bun. i se roagg doar de acest lucru, cadomnia voasträ sä-i concilieze25 favoarea regelui. Dat la Turda In zivade 24 decembrie26 anul 1599.

o Domnita Florica.22 Inci de la renuntarea dintli a lui Sigismund (aprilie 1598), era socotit stäpinul

legitim al Transilvaniei. Dar nici atunci si nici dupi aceea nu a iesit din inactiuneal sa.23 Afirmatie menitg sg introducg ideea unei integräri in politica Poloniei.24 Adicg in 1596. Urmeazg frazele omise din celelalte copii si pgstrate numai 'in

fragmentul reprodus In ,Hurmuzaki, XII, pp. 713-714.ut gratiam regis sibi D. V. consiliet (-- conciliet).

25 Data (24 ianuarie) nu corespunde Cu cea din textul polon (14 ianuarie), afarä dacas-ar socoti cà este dupg calendarul nou, iar cea din textul polon dupä cel vechi. In celelaltetexte nu este arátat nici un loc de expeditie a scrisorii. In colecta lui Veres s, V., p. 333,aceastg lipsä este completatg in parantezi cu precizarea Alba Iulia, cäpgtatg pe cale dedeductie. Cum Intteg acest final al scrisorii pare autentic, ar insemna cl polcul lui Walawskise afla atunci la Turda.

www.dacoromanica.ro

Page 222: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

$TEFAN BATHAZAR

(? - dupZz' 1604)

*

Nu cunoastem amänunte biografice despre Stefan Bat-bazar. $tim doar cg era paroh de Suceava si cg a intrat intr-un conflict violent si

zgomotos cu episcopul Bernardino Quirini, Impotriva cgruia a Indreptat In martie 1604plingerea redatg mai jos. Aceastg reclamatie trebuie confruntatä cu plingerea episcopuluicatolic, unde se aratg stilul In care se desfäsurau aceste cerruri, mergind ping la bltäisi capete sparte. Faptele materiale arätate de Bathazar se potrivesc si cu alte dedaratiicontemporane, ce insirä capetele de acuzare contra episcopului Quirini: cgutarea comoriide la Suceava pentru Mihai Viteazul, judecgiile laice Cu observanvii din Bacäu si parti-ciparea episcopului catolic la procesiuni religioase ortodoxe dupg obiceiul catolicilordin Creta, de unde se tiägea episcopul, $i unde se ajunsese la anumite forme de convie-Tuire pasnicg intre crestini sub crunta apäsare a semilunei. In realitate, disciplina pe

care ncerca sä o instaureze Quirini In sinul bisericii catolice din Moldova IntImpinarezistenru parohilor, cgrora le convenea mai bine un episcop polon absenteist, care sg

nu le tulbure socotelile.

183

www.dacoromanica.ro

Page 223: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Textul de fa; l aduce o marturie pretioasa, adt In privinta Londitiilor generale dinMoldova unde se arata 'impede trecerea treptatä." a catolicilor la biserica ortodoxi ,dt si In privinta framIntarilor interne ale clerului catolic din Moldova, nesupus uneiautoritati unice, ci sfIsiat de certurile dintre episcop si parohi de o parte, dintre acelasiepiscop si calugarii misionad de alta, la care se mai adaugä. cenurile dinauntrul aceluiasiordin: minontii conventuali si minoritii observanti de care pomenesc nenumärate märturiidin secolul al XVII-lea. In aceasta ambianta se desfasoara si o alta luptä pentru acapa-rarea episcopiei catolice din Moldova de catre biserica polona. Anii de pastorire ai luíQuirini, si apoi ai lui Arsengo reprezinta un moment de rezistenta la tendinta cotro-pitoare a polonilor, ce aveau ski impuna In curInd episcopi nominali, a caror existentatrebuia sa complice Inca si mai mult lmprejurärile bisericii catolice din Moldova. Cerereacelor patru parohi ce iscaleau plingerea lui Bathazar, de a se numi un episcop polon,indica Inca din 1604 calea ce va fi urmata foarte curInd.

Textul lui Bathazar a fost publicat de B. P. Hasdeu In Columna lui Traian"1876, sub titlul Documente inedite din biblioteca DoriaPamfiliana din R ma relativela istoria catolicismului in Romania 1601-1606, pp. 318-320.

De Bathazar s-a ocupat si Al. Sadi-Ionescu In Bibliografia calatorilor straini, pp.105-106.

www.dacoromanica.ro

Page 224: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[RELATIE DESPRE STAREA CATOLICI-LOR DIN MOLDOVA]'

1604 martie 30

... Eu Stefan Bathazar, parohul de Suceava, P.In numele meu si a trei preoti de mir fiintind in Moldova, chemat de eica si. merg la Iasi pentru a scrie aceasti scrisoare, mi indrept rugitor cusmerenie catre sanctitatea2 ta si-i fac cunoscute urmitoarele despre stareaProvinciei Moldova si despre starea noastri.

Mai intii, au rimas in Moldova cam 24 de biserici parohiale de ritroman in fostele doui dieceze de Milcov si de Siret, deosebite de episcopiaArgesu1ui2, si acestea in afari de trei sau patru biserici, stau si se niruie

1 Traducerea s-a fácut dupá textul latin publicat de Hasdeu In Columna lui Traian",1876: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria cato-licismului in Romlinia 1601-1606, pp. 318-320.

2 Papa Clement al VIII-lea (1592-1605).3 Printr-o ciudárnie datoritá necunoasterii imprejurkilor reale din fárile noastre de

dtre curia papal, noul episcop al Moldovei ce fusese numit in persoana lui Quirini purtatitlul de episcop de Arges.

185

318

www.dacoromanica.ro

Page 225: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p. 319 In curind, in parte din cauza saraciei locuitorilor apa.sati de dari foarte dese,In parte din cauza lipsei de preoti catolici, care I/ nu pot trai4 in zisa pro-vincie Moldova (dei unii au fost sfintiti de prea cinstitul episcop de ArgesIn cursul ultimilor 40 de ani), deoarece nu exista un episcop puternic caresa Tin ä: pieyt yentru ei domnului schismatic si care si-i ajute. Caci adesea nise intimpla ca pe cind ducem sfintele taine <mergind> cu caruta sau calarela bolnavii aflatori la doua-trei mile <departare>, sau cind mergem ca sabotezam copii in sate unde nu sint preoti, ni se iau cu silnicie caii de la carutade catre Eostarii" sau tabelarii"5 domnului sau ai boierilor. Si astfel tre-buie sa lasam caruta noastra pe drum, impreuna cu <toate> lucrurile, sausa tragem singuri caruta, ca sa nu se prapadeasca lucrurile. Prea cuviosul<episcop> de Arges° nu spune nici un cuvint domnului despre aceasta.

Pe linga acestea mai sintem si apasati de saracie. Credinciosii catoliciabia mai pot sa mai dea ceva. lar prea cinstitul <episcop> de Arges, caretrebuie sa ne ajute, chiar el ne-a jefuit.

Patru <dintre> biserici, adica cele de Cotnaril, Suceava8, Roman° siBaial° au niste vii la, Cotnari pe care domnul Ieremia ni le-a dat" noua pre-otilor, la cererea nobililor din Polonia.12, ca fiecare din ai nostri sa primeasca.dijma de vin a bisericii sale. Aceasta dijma a acestor biserici, pe care ne-adat-o noua de trei ani incoace, a fost ceruta de la domn de catre cuviosul<episcop> de Arges si a dobindit-o pentru sine.

De asemenea prea cuviosul <episcop> de Arges ca sa faca placuldomnului schismatic se amesteca in procesiunile publice si in ceremoniileschismaticilor, imbracat in vesminte episcopale, spre scandalul catolicilor nostri,care 'Ana' in vremurile acestea ramasesera nemolipsiti" de riturile grecesti sidespartiti de ei prin aceste ceremonii publice". El argumenteazál5 asa: ca silatinii din Creta <de sub>1° obedienta ponteficelui fac pro cesiuni impreunacu grecii; dar romanii nostril./ nu recunosc tntiietatea lui Petru pontifi-

186

4 Subsistere.5 Curen.6 Bernardino Quirini7 Cotnariensis.8 Socbaviensis.9 Romanensis.78 Baniensis.U Concesserat.22 Conducätorii de fapt ai republicii" polone.13 lmmunes.14 Et his externis ritibus inter se divisi erant.15 Causam reddit suam.18 Lacunl intregita dupX sens.17 Obiectia aparvine lui Bathazar.

www.dacoromanica.ro

Page 226: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

celui roman, ci proclamá un alt patriarh odatá cu papal°. cá ace1ai prea cu-vios face faptele acestea fr vreun gind bun a arátat Dumnezeu cit mailimpede, cáci in mai multe rindurii° dupá terminarea acestor procesiuni afost lovit de epilepsie la masa dommului in aceeasi zi in care se ficea pro-cesiunea. Unii dintre catolicii nostri se mirä si se intristeaiä de lucrul acestaiar altii, socotind c ei nu se deosebesc cu nimic de greci2° (desigur, dacáepiscopul lor se uneste riturilor grecesti)21, trec cu usurintá la greci, párásindbisericile noastre. E. de temut sá nu treacá multi din ai nostri la schismaticidacá acest prea cuvios <episcop> al Argesului pe care domnul 1-ar retinebucuros aici ar rámine mai mult timp in Moldova.

Acelasi prea cuvios <episcop> al Argesului a invinuit de mai multe oriin fata judeckii romanilor schismatici sau a episcopilor pe fratii francis-cani observanti ai mánástirii din Bacám (care do vreo 170 de ani au ajutat pepreotii de mir si au fost o podoabá a credinTei catolice in aceastá provinciea Moldovei), de multe lucruri necuviinciose, si apoi i-a alungat cu cea maimare ocará, nu numai din mánástire, ci chiar din provincie primind <aju-torul> bratului secular al domnului schisrrratic, in timp ce toatá provincia seminuna impreuná cu noi de faptul acesta i ne Intristam ca unii ce fusesemlipsiti de ajutkorii nostri, iar credinciosii de preotii lor.

Acelasi prea cuvios episcop al Argesului uitind de starea sa sub domnialui Mihai22 cu care se unise, desbrácind haina episcopal, ca sá nu fie recu-noscut de suceveni, a venit la Suceava în haine de mirean si nu (s-a rusinatsape o comoará in cetatea Sucevei, comoará despre care auzise de la o fiicáa unui domn al Moldovei23 pe cind se afla el la Roma, iar altii dupáel sápind mai adinc temeliile turnului au näruit turnul cetkii. Recunoscutde suceveni i salutat de mine parohul sucevean, cuprins de rusine, a plecatdin nou in Transilvania.

De aceea rugám sfinTia ta s trimiti aici un episcop polon... etc.

Iasi, 30 martie 1604

Stephan Bathazar <paroh> de SuceavaLaurentius Demuth <paroh> de CotnariIacob Sasul <paroh> de Baia

Stefan Transilváneanul <paroh> al satelor secuiesti in Moldova

18 Alium Patriarham et Papam simul.19 Aliquo! ies.

Ortodoqi.Reflectie a lui Bathazar.

22 Mihai Viteazul.Probabil Maria, fiica lui Petru Schiopul, asitorit'i pe atunci Cu Polo Minio.

187

P. 320

www.dacoromanica.ro

Page 227: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ANDREA BOBBI DIN FAENZAZIS ANDREA DIN FORM

(c. 1540 inc. 1604)

Misionarul catolic Andrea Bobbi din Faenza, zis 6Andrea din Forli, s-a näscut in jurul anului 1540 si a murit ucis de tätari in Moldova, in 1604.

Intrind in ordinul dominicanilor, a fost trimis la Constantinopol, unde a stat in timpulpontificatului lui Grigore al XIII-lea (13 mai 1572 10 aprilie 1585).

Venind apoi ca misionar in Moldova In 1600, a cälätorit cu epiEcopul catolic de Argessi Bacäu", Bernardino Quirini, care se intorcea de la Roma cu breve de recomandare pentnileremia moNilä 6 Mihai Viteazul, (Columna lui Traian, 1876, p. 310).

Bobbi 1-a insotit pinä la Iasi, unde a ajuns Inainte de Cräciun, luind parte la primireasolemnä fäcutä. de Ierernia Movilä episcopului catolic.

La izbucnirea conflictului dintre Quirini i franciscanul observant polon Va!erian Lubieniec-ki, care ocupase arbitrar resedino catolicä din Bacäu, percepind i decima de la supusii ca-tolici, Bobbi a fost trimis de superiorul säu in Polonia unde arhiepiscopul de Liov, Than Dirni-trie Solikowski, urma sà hotärascä de partea cui este dreptatea.

188

www.dacoromanica.ro

Page 228: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

In aprilie 1601, el se afla la Liov, de unde a inaintat la Roma raportul sad asupra situ-afiei Episcopiei catolice din Moldova.

Dupa Pasti, s-a inapoiat in fara, aducind scrisori de recomandatie din partea lui Soli-koviski pentru Bernardino Quirini.

Andrea Bobbi a murit inainte de 5 martie 1604, fiind ucis de tatari in cursul groazniceiinvazii care a pustiit Moldova, cum aminteste i Quirini In sorisoarea sa de la acea data (v.mai sus relafia acestuia, precum i Kralevski, in Revista catolica", 1915, p. 534).

De la el a ramas raportul amintit asupra starii catolicismului din Moldova, descoperit deA. Mesrobeanu in Arhiva Doria Pamphili din Roma (fondul Aldobrandini, vol. 7) si publicatìn Cercetari istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.

Pe linga aratarea critica a pacatelor clerului catolic, abatut de la canoane i tolerat to-tusi de superiorii eclesiastici, memoriul cuprinde i expunerea unei serii de masuri, menite s in-tareasca propagarea catolicismului in Moldova, prin aducerea unor calugari cunoscatori ai lim-bilor polona, german i ma.ghiara din provincia" de curind infiinfata a sf. Iacint din Polonia.

Din punct de vedere critic, trebuie insa observat c informafiile sale Ant uneori mai pufinsigure. El pomeneste intr-un ioc de manastirile dominicane din Moldova, in altul de calugarii catoliciucisi (!) de Steranifa Rares. Este adevarat c atunci dud a inceput sa-si scrie raportul nuavea decir doar trei-patru luni de cind sosise în arg. Fafa de superiorul su, Quirini,apar uncle note cam suspecte. Avind posibilitatea s scrie din Liov necenzurat deacesta, Andrea Bobbi stxecoara unele afirmafil formulate in mod nu tocmai categoricdar, prin aceasta chiar, mai, pufin controlabile. El comunica la Roma ftirea destul de curioasaa expedifiei lui Quirini la Suceava, in cautarea acelui pretins tezaur ingropat acolo. Dar Oatiaceasta poveste se intemeiaza doar pe spusa parinfilor iezuifi. din Alba Iulia. ChiaT el de-clara ca nu ar fi crezut-o de la nimeni altii. Aici insa apar unele nepotriviri intre spusele luiBobbi i cele ale lui Quirini. Acesta declara ca a plecat din Roma insotit de Andrea Bobbi. Nustim daca si cum s-au desparfit, intrucit Bobbi spune c s-a intilnit cu Quirini la Cluj, in zivade 1 noiembrie. Dar stim din corespondenta comisarilor imperiali c Quirini a sosit l SatuMare la 20 iulie. De acolo a trebuit, desigur, s mearga la Alba Iulia, unde se afla domnul.Dar cind a fost Bobbi acolo, si cind a aflat el de la iezuifii din Alba Iulia stirea pe care ored a fara a o discuta? Daca ea ar fi fost adevarata, ar fi avut un alt rasunet decit comen-tariul ironic, rostit pe romanefte, de logofatul lui Ieremia.

Acelasi Bobbi, expunind conflictul lui Quirini cu calugarul polon Lubieniecki, deza-proba aducerea acestei pricini inaintea judecäfii domnului, adaugind insa ca. nu ticdaca pira a pornit de la calugar sau de la episcop. In sfirsit, in situafia atit de criticaa episcopului catolic din Moldova fafa de pretenfiile bisericii polone, Bobbi preconizeazainlocuirea preofilor catolici existenfi in Moldova (majoritatea din ei insuravi!) prin ca-lugari ai provinciei" sf. Iacint din Polonia, ceca ce ar insemna supunerea de fapt aEpiscopiei din Moldova pretenfillor clerului din Polonia.

Bobbi a mai lasat si o scrisoare In care preamareste victoriile lui Mihai Viteazulasupra turcilor (ibidem, pp. 86-87, doc. II).

A fost folosit de N. Iorga in studiul Les grandes families byzantines et l'idée byzantine,In Bulletin de la Section historique de l'Académie roumaine", t. XVIII, 1931, p. 21 (extras).

189

www.dacoromanica.ro

Page 229: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[RAPORT DESPRECATOLICII DIN MOLDOVASI DESPRE EPISCOPUL CATOLIC,QUIRINI]l

1601, aprilie 12, Liov

p. 87 Cu mila lui Dumnezeu §i prin puterea bine-cuvintärii pe care mi-a dat-o tn deosebi sanctitatea sa2, am scäpat deciuma pe care am gäsit-o in Ungaria, de boala mea cea grea i de tulburá-rile stngeroase care s-au produs in vara aceasta §i. in toamna trecutá InTransilvania, Tara Romaneasc i Moldova3. Ajungind cinstitul nostru episcopde Arges fratele Bernardino Quirino la Cluj in dimineata <särbätoarei>tuturor sfintilor4 a fost gäzduit in acel oras de pärinOi iezuiti i <apoi>ne-am urmat impreunä drumul nostru §i am ajuns cu bine in Moldova, cuputin tnainte de särbätoarea Crkiunului. and monseniorul <Quirini> a

' Traducerea s-a fäcut dupà textul italian publicat de A. Mesrobeanu in Cercetäriistorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.

2 Clement al VIII-lea (1592-1605).3 L'una et l'altra Valachia. "4 1 noiemblie 1600.

190

www.dacoromanica.ro

Page 230: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vrut sa se duca la Ieremia, domnul Moldovei, acel principe a trimis sa-1aduca de acas tn propria sa careta, a poruncit sä fie insotit de o trupánumeroasa de militie polonä din garda sa i 1-a primit in cetatea Iasi, indivanul lor public (adica in senatul lor) uncle erau v1dicii5 sat adicaepiscopii de ritul sau, .boierii6 si i altii in nutriar foarte mtare. Si dudepiscopul i-a infatisat o breva sigilata a domnului nostru <papa>, el aluat-o in mina si a admirat titulatura pecetea ei; s-a ridicat in picioare,s-a descoperit si a sarutat breva si a dus-o la cap, apoi a dat-o secreta-rului su latin7 sa o citeasc i sa. o talmaceasca si a ramas tot timpul inpicioare, Cu cuca in mina°, apoi s-a asezat i si-a acoperit capul si a spusepiscopului cuvinte frumoase: Fiti bine venit! Ce mai faceti! Ce mai facesanctitatea sa papa? Sfintia voastra yeti porunci i cirmui in voie peste toatebisericile i yoporenii catolici9 care se afla in aceasta tali a mea, potrivitcu tot ce va porunceste sanctitatea sa papa". Si incepind de atunci, dom-nul d zilnic tainuri cu prisosinta, parte in natura si parte in bani. numa-rati pentru episcop i slujitorii si i pentru tinerea a patru cai; i-a tri-mis ptn i stofa pentru ca sa-si imbrace servitorii. Domnul sä fie laudat!Sint doua lucruri care ne-au adus nume rau daca este ingaduit s vor-beasca deschis cu domnia voastra prea stralucita un batrin ca mine care atrecut de 60 de ani si care este de chemarea mea, pentru ca d<omnia>v<toastra> s aibá cunostintä de once lucru pentru once pricina ; unulmai gray este a la Alba Iulia in Transilvania, monseniorul nostru 1-ainstiintat pe Mihai domnul roman, mai inainte ca acesta sa fi fost invins

alungat din Transilvania, ca o doamna i-ar fi spus, la Roma, a s-arafla la Suceava, cetate din Moldova, o comoara <inuopata> in pamint,intr-un loc anumit. Mihai i-a dat episcopului o careta, 1/ cai i slujitoriinarmati chiar din palatul sax; nu stiu de loc, si nu vreau sa spun unneadevar, daca episcopul s-a oferit lui Mihai sa se duca la Suceava inacest scop sau daca a fost rugat de catre Mihai; ci doar ca a pornit elinsusi cu acea careta cu slujitori i c i-a pus pe oamlenii din acel oras

sape, in urma batallor pe care le dadeau acei slujitori; as crede desigurca nu din porunca episcopului erau batuti acei bieti locuitori ci din obráz-nicia slujitorilor. Dar negäsind nimic, acel episcop s-a tutors indata pedrumul <cel mai> drept cu aceeasi careta i slujitori, la Alba Iulia, laMihai. Din care cauza umblau vorbe rele in acele orase din Transilvania,pe seama noastra, a romano-catolicilor. Si daca nu mi s-ar fi povestitaceasta chiar de catre parintii iezuiti din Alba Iulia, eu nu as fi crezut-o

5 Vladichi.6 Baroni.7 Probabil Paul Lancki, care a rimas si pe imp. succesorii8 Beretta.9 Populi latini.

191

P. 88

www.dacoromanica.ro

Page 231: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de la mireni. Si aici in Moldova, la Iasi, in divla.nul obstesc, unde erauadunafi vladicii si lume <multa>, asteptind venirea domnului, logofatul,adica marele cancelar al ;aril°, a spus in limba lor románeasca: eu nustiam ca episcopii catolici umblau ca sa sape pentru a cauta comori".Acestea s-au facut, prea stralucite monseniore, nu mai e nici un leac si sesi irnputineaza aceste prime vorbe de rau. Al doilea lucru este ca. episco-pul si un parinte polon din ordinul su al franciscanilor reformafill numitfratele Valerian Lubieniecki12, s-au infatisat amindoi inaintea domnului lajudecata; nu stiu daca fratele l-a tras pe episcop in judecatl sau dim,potrivi, la acea cercetare <publica> in fafa domnului, la care luau partevladicii lui si boierii si alfii si eram si eu de fafa, fara ca episcopul sase fi sfatuit cu mine, nici cu altii, dupa cite stiu, asupra celor pe carevoia sa le aduca. inaintea domnului impotriva acelui frate, caci l-asi fisfatuit intr-alt fe!, cum mi se pare <ca e mai> bine in fafa lui Dumnezeudecit de a merge inaintea domnului asa in pripa si la mink. De fapt,episcopul reclama biserica, locuinfele si veniturile pe care le au acei pa-rinfi Zoccolanfi la Bacau'3, venituri care constau dintr-o casa pe care adat-o domnul, acum mai bine de un an, unui parinte conventual" numitfra<tele> Girolamo din Chic)°, dar Zoccolanfii si-au insusit-o si o sta-pinesc impreuna cu doua mori pe care si le-au fa.cut la Bacau, si stringveniturile, si in afara. de aceasta, Dumnezeu stie cum de au scos acea casadin mina fratelui Girolamo conventualul; el" zice ca le-a cedat-o17 <lor>printr-un document public ob metum cadentem in constantem virum18,

" Lupu, zis si Luca Stroici. Fiul lui Ion Stroici (care a fost vistier sub Läpusneanu siDespot, si a fost trimis de acesta ca sol la impäratul Ferdinand I), vistier, apoi marelogofät sub Petru $chiopul (1580-1591), il insoteste la plecare si rämine in Polonia. Revinecu Ieremia. Este mare logofät (1595 oct. 1610 ian. 16). Este frate cu Simion Stroici,mare vistier 1596 jul. 16 1607 jul.

11 Zuchulante (= zoccolanti, de la zoccolo = sandalä cu talpä de lemn) nume datfranciscanilor observanti dupä reforma lui Paolo Trinci.

12 Valeriano Lubinixcho. Asupra lui Valerian Lubieniecki, care a ajuns apoi episcopcatolic de Bacäu cf. relatia lui Bernardino Quirini din volumul de fatä si N. Iorg a,Studii fi documente, 1II, pp. 417-23, precum si Virginia Vasiliu: 11 principatomoldavo... in Dipl. Ital.", II.

13 Bacho.14 Adicä franciscan nereformat. Intre aceste douä ramuri franciscane existau mari ani-

mozitäti si certuri pentru zestrea ordinului.15 Girolamo da Sio :-.--- Ieronim Arsengo. Vezi biografia sa in Calatori, II.13 Expunerea este destul de confuzl. Pronumele el dmmneazI aici pe Arsengo, care

motiveazä prin teama donatia ficutä de el Zoccolantilor printr-un act public, dar invocioarecum nulitatea acesui act, intrucit exista un act de donatie anterior etc. (care va trebuicäutat la Roma). 0 altii. cauzl subsidiar ä de nulitate a daniei catre Zoccolanti ar fi inter-clictia general fácutä cälugärilor, de a. poseda bunuri lumesti. Aici este introdusä o parantezäa lui Bobbi, cäruia i se pare a numat papa ar putea da dispensa necesarä.

17 Arsengo ar fi cedat-o Zoccolantilor." De fricä. Parantezä introdusä de Quirini.

192

www.dacoromanica.ro

Page 232: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

macar ea: mai inainte el däcluse aceastä casa fratilor si conventuali dupäcum spune'° c exista un document autentic la San Apostolo, la Roma,nu stiu <dad> in arhiva acelei mänästiri sau in a generalului lor, <dar>fratii de la San Apostolo vor fi stiind totul, färä nici o indoialá. Dar chiardacä Zoccolantii ar fi luat in chip legiuit casa din mtinile fratelui con-ventual, aceasta totusi are venituri i drepturi senioriale20, cci fratii per-cep dijmele de la acei oameni, din toate bunurile lor si le impart justitiapinä la procesele criminale exclusiv 6 mi se pare21 c pentru aceastaar trebui s aibä o deslegare anufme de la domnul nostru <papa>, dicifaptul de a detine personal <sau> i in comun <bunuri> este impotrivalegämintului lor caugäresc, in virtutea a nu stiu ckei hotkiri consisto-riale oficiale pe care a infkisat-o strälucitul cardinal Santa Severina22 sfin-tului consistoriu, chid a fost propus ca episcop acest monsenior al nostru.lar fratele23, dimpotrivä invoca <in sprijinul su> vechimea <posesiunii>,sustinind, c acel loc este al Zoccolantilor si a nu trebuie sä fie datepiscopului. Si acolo, inaintea tuturor, episcopul <vorbind> impotriva fratelui,6 acela certindu-se in parte cu episcopul ca si cum ar fi de o seamä24, auajuns la cuvinte atit de putin cucernice i dintr-o parte si dintr-alta, inchasi fi vrut s m aflu oriunde aiurea. In cele din urmä, domnul a datdovadä de mai mare tntelepciune decir cei doi pricinasi si le-a, spus astfelprintr-un tilmaciu: Acestea sint pricini de ale voastre pur bisericesti; eunu le pricep. /1 Mergeti la prea strälucitul arhiepiscop de Liov25 i s p. 89vadä i s judece acest proces. Si dupä cum va judeca el, veniti <apoi>la mine si eu voi duce judecata la indeplinire". Asa s-a sfirsit lucrul, nufärä ocarä pentru noi. Se vor duce la judecata arhiepiscopului de Liov careti va judeca dupä dreptate cum ti este obiceiul si cum mi-a spus ... etc ...

In 25 sau 2126 de orase din Moldova si Tara Româneasa locuiesc romano-catolici de ai nostri, originan i unii din Saxonia27 i altii din Ungaria, innumär de 10 600 de suflete. <Ca> preoti: <e> mai intii acel frate Va-lerian despre care imi spun fraTii si din acest oras al Liovului i arhie-piscopul insusi cä. el este apostat28 i fugit din aceastä provincie a sa dinPolonia <apoi mai este un> alt frate al ski de cälugärie Zoccolant

" Probabil Arsengo.20 Meta entrata e baronagio.21 Parantezg a lui Bobbi.22 Giulio Antonio Sant,ori cunoscut sub numele de cardinalul Santa Severina.u Valerian Lubieniecky, panca adversg, îi exptme acum contraargumentele.24 A tu per tu con il vescovo.26 Dimitrie Solikowski." Astfel in textul publicat.27 Formulare defectuoasg. Este vorba de locurile sgsesti, si nu de Saxonia din Germania." $i-a renegat adic ordinul su sau chiar legärntritul su cgluggresc.

193

www.dacoromanica.ro

Page 233: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fratele Girolamo" <calugar> conventual care sta cu episcopul si ti slu-jeste de vicar, astfel ca stilt 3 <preoti> catolici si cu mine acum al patru-lea. Dar cu <unii> din <acesti> catolid nu e lucru canonic. Ba dimpo-triva (sa se stie) ca stilt aici 7 preoti mireni, toti insurati. Si unii din eis-au insurat fatis, cu toata solemnitatea, dupa. ce au fost facuti preoti,si altii aveau mai dinainte sotii legiuite si au primit dupa aceea consacra-rea in toate ordinele preotesti. Si asa, de multi ani incoace, acestia avindfatis sotii, fii si fiice, celebreaza slujbe si impartasesc toate talliele bise-ricesti acestor bieti sarmani. Acesta este tot clerul din cele doua provincii.L-am indemnat pe monseniorul episcopul nostru sa se descotoroseasca detoti acesti invederati fauritori de scandal, caci Dumnezeu va avea grijasa-i faca rost de alti preoti. Mi-a raspuns a ti rabda pentru ca nu aveape cine sa puna in locul lor. Acum ma aflu aici la Liov unde am venitanume pentru a obtine scrisori de recomandare de la acest stralucit arhie-piscop cátre domnul Moldovei pentru episcopul nostru, pentru ca s-i deavenituri sigure si permanente pentru intretinerea sa ca episcop" (caci nue lucru frumos si nici cu vreo siguranta pe viitor, si se tot ducg zilnk saceara de pomana la casa domnului). El mi-a dat scrisori foarte binevoi-toare cum ca <episcopul> este foarte cucernic, si socot ca vor fi cu folos,caci fiind acel prelat al doilea sau al treilea senator al acestui stat alPoloniei, domnul Ieremia tine oricum sa-i fie pe plac si sa-i faca voia sicu atit mai mult cu cit domnul il vede cu ochi buni pe episcop.

Deoarece acel prea cinstit pärinte italian, din ordinul nostru domi-nican care mi-a fost dat la Roma ca tovaras <de muncg> in aceste fári,de atre prea reverendul nostru parinte general, a murit in orastd Caso-via din Ungaria, . . am cerut de la acesti prea cucernici pgrinti reformatiai nostri din Liov, din noua provincie a sfintului Iacint si mi-au dat un pa-rinte ... care sa-mi fie tovaras in Moldova si care va putea sluji intr-unul dinacele orase, deoarece predica liber tn limba polonä si germana, dupá ne-voile chiar ale acelor locuri. Daca totusi episcoeul nostru va voi sa seslujeasca de el, dupa cum socot, ca ar trebui sa fie foarte bucuros sa-1aiba, il va avea. Acesti pgrinti ai nostri din provincia sf. Iacint, din Rusia31au mai multi frati preoti de limba polona si germana si inca ceva maghiari,astfel ca daca monseniorul episcop ar vrea sa alunge <toat:i acea> molima"din Moldova si sa se descotoroseasca de toti acesti preoti insurati, ar putea slse foloseasca de acesti parinti ai nostri foarte zelosi pentru slujba de propova-duitori ai credintei si de peregrinanti printre neamurile <ce trebuie aduse lacredinta> etc. Si datorita vecinatatii cu Liovul si Camenita ... daca s-ar ivi

194

29 Arsengo.30 Mensa episcopalc.31 Rutenia.32 Smorbare.

www.dacoromanica.ro

Page 234: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

vre-un scandal fereascä Dumnezeu se poate indrepta repede, ... Cu P. 90atit mai mult cu cit tncetind deocamdatä calamitätile de pinä acum, decare a pätimit Moldova g a suferit in timpul räzboaielor trecute, si<plecind> soldatii care mai stnt incartiruiti incI aici färä de nici o ru-sine, din nou vor fi locuite vechile noastre mänästiri dominicane (!) din-tre care sint in flin0. douI mänästiri de piaträ, foarte frumoase si se yinnecontenit credinciosii de noi ca sä se slujeasa <In ele>. Acum 60 deani augärii nostri din acele mänästiri au fost ucisi in <mare> partepentru ca nu voiserä sä se boteze din nou, cum voia acel yrincipe deatunci, schismatic33. Altii au fugit si pia acum au ramas in paräsire acelelocasuri. Dar ca sä spun dominiei voastre asa cum gindesc in fata luiDumnezeu", monseniorul episcopul nostru este foarte slab, de aceea dacadomnia voasträ va aproba ca acei preoti tnsurati din Moldova sä. fie in-läturati din slujbele lor bisericesti si dacä in locul lor va hotäri sä slujeasaacesti pärinti ai nostri din <provincia> sf. Iacint, domnia voastri arputea face douä lucruri pentru a aduce la indeplinire aceasta. Unul estede a pune sä cheme pe prea cinstitul párinte provincial din aceastä pro-vincie a sf. Iacint pe care 1-ati avea acolo la Roma la capitlul nostru ge-neral si sä.-i porunciti sä dea cälugäri cu asemenea insusiri si cunostinte de limbiinch sä poatä fi folositi tn Moldova si in Tara Româneasa in slujbasacrei congregatii de propaganda fide". <lar> in rindul al (loam sä scrietiepiscopului ca sä se lipseasca cu totul de acei preoti tnsurati si sä punä. Inlocul lor pe pärintii pe care 'id va da provincialul <provinciei> sf. Iacintdin Rusia. Indatä dupä cele trei zile de Paste, eu mä voi tnapoia in Mol-dova cu tovaräsul meu si cu scrisori de la monseniorul arhiepiscop deLiov ...

Liov, 12 aprilie 1601

Fratele Andrea Bobbi din Faenzadin ordinul dominicanilor

33 Stefänifi Rarq. Afirmatie neintemeiatg pe trarturii sigure contemporane ale acelocvreroi, ci pe un fond de legende, care /e-au amplificat mult, ulterior.

www.dacoromanica.ro

Page 235: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

196

INFORMATOR ANONIM POLON

Nu se stie nimic despre autorul anonim al textuluise aratä bine chid si in ce imprejuräri regelui Poloniei. El insusi spuneTurcia, unde fusese trimis de stäpinul säu, Alexandru Chodkiewicz,

cumpere cai turcesti i, retntorcindu-se prin Moldova, a gäsit aceastä tarä ocupatdeä

Mihai Viteazul. Urmeazi o serie de amänunte privind soarta unor negustori poloni aflatiin Moldova, cit i propriile sale intimpari. Autorul stäruie asupra zvonurilor care cir-

culau printre unguri i moldoveni despre o viitoare expeditie a domnului impotrivaPoloniei. In ochii autorului, Mihai 'rea inteles cu Habsburgii spre a aseza pe tronulpolon pe arhiducele Maximilian, In schimbul pästräsii Transilvaniei. In acest sens este

interpretat ajutorul in bani trimis de Rudolf al II-lea.Zamoyski se face ecoul acestor zvonuri in declaratiile sale din sfatul de räzboi

al taberei polone, la sfirsitul lunii august 1600 (Heidenstein, Rerum Polonicarum ab ex-cessu Sigisrnundi Augusti, Frankfurt, 1672, XII, p. 356).

adresat nuca venea din

www.dacoromanica.ro

Page 236: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Stirile destul de disparate, adunate laolaltA de informatorul anonim, °feel un amestecciudat de adevär si de fantezie. Apar contradictii evidente. Pe de o parte, se afirmäa negustorii poloni ce se reIntorceau din Turda sau de la Dungre si se aflau In tre-cere la Smil" (Ismail) erau jefuiTi $i in bung parte omoriti de romini. Pe de alta, se

adaugg dupg aceea cg Mihai, Viteazul a indreptat pe negustori spre Trandvania, &Ind si oexplica;ie ad-hoc, anume a i-a läsat sl treacg pentru a atrage pe ceilalti negustori carese opriserä pe malul drept al Dunärii. Chiar si propria odisee a declarantului pare camsuspectg. Capturat de români, el este gata sä fie rgpus si asistg la o discutie a lor,dacg si-1 omoare sau si-1 trimitg viu domnului la Iali. Domnul aflind de acolp(cum? chid?) despre el si. despre cai, trimite dupg ei. Aici surprindem o mgrturisiresugestivg: Implinind porunca lui, m-am dus eu insumi cu caii la dinsull" Ceea ceIneiduie presupunerea cà din propriu imbold s-a grgbit de la inceput deadreptul laIasi sg-i ofere domnului caii stäpinului sgu $i propriile sale servicii. Numai asa s-arputea explica faptul mentionat de el cà se bucura de favoarea domnului, pe Bugg carese lguda cg a stat patru sgptimini, avind prilejul sg discute cu boierii de frunte maghiarisi sg primeascg destäinuiri alai mult ori mai putin reale din partea lui Gaspar Kornis.Este evident cg, la schimbarea lucrurilor, aceste alunecgri trebuiau acoperite, invocIndomorurile si jafurile cu care incepe darea sa de seamg. Intocmai ca Walawski, care se

räscumpgrg pe sine predind lui Zamoyski corespondenta lui Mihai, anonimul este gatasg facä: once declaravii, atribuindu-i domnului cuvinte auzite cu urechile sale" de naturgsi confirme propaganda cancelarului Zamoiski contra acestuia. 0 invernie incl si maigrosolang este aceea a inclemnului unui nobil mgrunt polon arse altul de a tgia gitulboierilor mad" din tara lor, Mauch domnul romin í-a spus ... cg el, domnul arevoie (!) neaparat sa porneascg impotriva Poloniei!". Fgrg a mai sublinia aici nepotrivi-rea evident:I, chiar din primele fraze, trine porunca domnului, ca el sä treacg in Tran-silvania, si faptul surprinzgtor cg a rimas pe Rugg domn patru sgptgmtni. Dealtminterisi acea poruncg de a-1 trimite in Transilvania trebuie inteleasä tot in legiturg cu expe-dierea cailor si nu cu drumul negustorilor pomeniti. Desigur a nedumeririle ridicate detext se datoresc faptului cà nu avem la indemIng deck un extras necomplet dintr-untext mai lung, asernenea, probabil, cu fragmentul scrisorii luí Walawski reprodus decancelaria arhiducelui Maximilian (vezi biografia lui Walawski.)

Raportul pgstrat in Biblioteca Zamoyski (ms. 1790, f. 93-94) a fost publicatImpreung cu o traducere In limba romang de P. P. Panaitescu, Documente privitoarela istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pp. 117-119 (text), 119-121 (trad.) sifolosit de el in lucrarea sa: Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro

Page 237: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

SCRISOARE DIN MOLDOVA CATREREGELE POLONIEP

iunieiulie 1600

p. 120 . Fiind eu trimis de catre domnia saAlexandru Chodkiewicz, stäpinul meu n Turcia, pentru trebile domnieisale2, la intoarcere dupä ce am trecut Dunárea, am aflat c Mihai vole-vodul Tärii Romanesti a cuprins Moldova. Indatä ce aceastä veste s-aaspindit la granitele Moldovei, am väzut si am auzit omorurile ce s-aufäcut printre bietii negustori supusi ai märiei tale, care mergeau la Dunäredupä peste si alfi, care mergeau dupä alte märfuri ale lor care erau pemere, si au venit la Smil3; acestora nu numai c li s-a luat averea citáaveau dar chiar mulvi dintre ei au fost omoriti de cätre romani. Trei

I In traducerea lui P. P. Panaitesc u, Doc. privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,pp. 119-121, Cu uncle modifieári.

2 Dupi cum rezultI din context, fusese trimis de el ca si-i cumpere cai de rasadin Turcia.

3 Ismail.

198

www.dacoromanica.ro

Page 238: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cureni ai lui Ieremia Vodá care au mers cu mine de la Constantinopolspre Suceava cu scrisoare de la impgratul turcesc au fost prinsi si au fosttgiati chiar in fata mea. lar pe mine m-au luat in casa unui sutas moldo-vean. Acolo se satuiau unul pe altul dacg s ha omoare sau s m ducgviu la Mihai Vodg la Iasi in scaun, si a trimis dupg mine ca s aduc acolola dinsul la curte caii domniei sale, sapinului meu. Implinind porunca luim-am dus eu insumi cu caii la la dinsul. Acolo la curte a poruncit ca s fetrecuti prin faTa lui caii saptnului meu, unul cite unul, i dupg ce a alestrei cai mai buni a porundt ducg la grajdul au, iar apoi a treia zia spus si-i trimia indatä. in Transilvania. De la negustorii din Liov aluat de asemenea peste vamg dteva sute de galbeni, dei acei negustorinu aveau decit sate care cu diferite mgrfuri. Dupä. aceea a poruncit ne-gustorilor i mie sa ne ducem in Transilvania ina i s-a adus la cunostina

acele care foarte anevoie vor putea suporta marile greuati ale dru-mului in munti.

De la impgratul turcesc4 au fost la dinsul citiva ceausi, repede unuldupg altul, dar nu stiu pentru ce, cgci si-au dat solia in mina. Attta stiucà pe toti i-a trimis in grabg la hanul tgaresc°.

Dupg cum am aflat de la boierii de frunte unguri §i am inteleseu insumi in parte, trgind pe lingg dinsul patru apamini alt end nuare, decit sà meargg asupra Poloniei. De rnult ar fi trecut peste Nistru,dar i s-a dat de stire cà in Transilvania sasii au inceput sà punä la caleascoale impotriva lui. Pe lingg aceasta sosise la dinsul in Transilvania unsol cu bani de la Impgratul crestin°, din care pricing el a plecat, iar ostiri-lor lui le-a poruncit a se retra0 putin de la Nistru. Acolo nu va stamult, ci trebuie a se // intoarca in Moldova dupg ce va ingbusi aceleráscoale si va trimite inapoi pe sol si va aduna oameni mai multi dinTransilvania, Tara Româneasca si Moldova. Dupg cum vede seningtatea

ta <el> saruie ca sà poatä avea pace tadátoare pe scurt timpcu impgratul turcesc ca a nu aibg a se teme din spate de cgtre turcidin läturi de cgtre atari cind va porni impotriva Poloniei. Pentru aceastai s-au dat i bani din partea imparatului crestin ca sà poatà cherna maimulti oameni la arme. Iar el a fgggduit aceasta tmpgratului cg va asezaca rege al Poloniei pe arhiducele Maximilian7, numai ca insusi arhiduceleMaximilian cu oastea lui a vie la Cracovia, iar el de aici pe de ala parte.lar Tara Transilvaniei de la dinsul sg n-o mai cearg.

Pe acei negustori si pe mine desigur cà nu ne-ar fi läsat sà plec.gmdin Targ, si a fa'cut-o numai pentru ca sá poatg amági pe alti negustori,

4 Mehmed al 111-lea.5 Gazi Ghirai al II-lea.5 Rudolf al II-lea. Este vorba de venirea lui Pezzen, care Insä nu aducea banii atepta/i.7 Fostul candidat la tronul Poloniei dupä moartea lui $tefan Bithory.

199

p. 121

www.dacoromanica.ro

Page 239: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

supusi de ai märiei tale, care cu citeva zeci de care s-au grit dincolo deDunäre, asa inch aceia, auzind a pe acestia i-a lisat, <sa se apuce> sgtread si ei peste Dunire in Moldova.

Dupg cum mi-a spus, märite rege, un boier ungur, anume GasparKornis, a incercat sa-1 satuiasd pe Mihai ca sg renunte la proiectele saleimpotriva coroanei, spunindu-i si argtindu-i puterea cea mare a Poloniei,atunci el i-a rgspuns: Subredg este puterea acolo unde nu este inte-legere"9.

Am auzit eu insumi cu urechile mele, eind moldovenii plingind s-aujeluit impotriva soldatilor lui yentru nedrepdtile si pdcaciunile lor denesuferit, cum el le-a rgspuns ca tot asa s-a intimplat si ardelenilor, careacum isi dscumpärä pagubele la voi, asa si voi vg yeti räscumOra pagu-bele in Tara leseasd si vg yeti putea dzbuna si pentru nedreptatile si re-lele pe care vi le-au fácut lesii in vremea lui Ieremia".

Este de asemenea acolo, milostive si prea senine ree, un polon numitZaplatinski, care merge adesea la Mihai in odaie. Odata a venit la gazdadomnului Stadnicki9, eram atunci acolo si eu, si a inceput sg spuie: Milo-stive domnule Stadnicki, sä. ne preggtim sgbiile noastre asupra Poloniei,cad mgria sa printul, stgeinul nostru, mi-a spus acuma In odaia lui ca arevoie neapgrat sg porneasca impotriva Poloniei. lar noi dad nu am dpätatrgsplatg pentru vreo slujbg de a noasträ la boierii la care am slujit, atuncivom avea platä cu mosiile lor, tgindu-le lor Our. Astfel dau de stiresi In chip indestulätor despre toate Mgriei Tale.

8 Aluzie la dezbinarea dintre partida magnatilor si cea a lui Zamoyski.9 In Hurmuzaki, XII, apar doi Stadnicki, amindoi in legältur5. cu Mihai Viteazul. In

aprilie Iurie Stadnicki trimite in Polonia un emisar la domn (p. 866). La 1 iunie, StanislavStadnic.ki vine la Mihai pe la Satu Mare, cu 300 de carireti (p. 933). In noiembriei 1600Stanislav Stadnicki si un alt cazac slut descoperi0 la Alba Iulia si gata sl fie ucisi deCsaki. Basta insä.' ii salveaiä, sperind si-i cistige pentru impirat (pp. 1077, 1102).

www.dacoromanica.ro

Page 240: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

CAMPANIA POLONADIN MOLDOVASI TARA ROMANEASCADIN 1600

Campania polong din Moldova si Tara RomâneascIdin toamna anului 1600 a Insemnat lichidarea oricgrei actiuni combinate antiotomane In sud-estul Europei. Ca si interventia polong din Moldova din anul 1595, care a frinatexpeditiei crestine de la Dungre din acel an, ea a fost opera marelui Hatman i cancelarJan Zamoyski, a cgrui politicg nu coincidea cu acea a regelui Sigismund Wasa, fiind insäcontinuarea liniei adoptate de Sigisrnund I. Se ;tie c atitudinea acestuia, in preajrna expedisieilui Soliman in Moldova, a favorizat instalarea turdlor la gurile Dungrii. Zamoyski credea

poate folosi conflictul dintre Poart i imperiu pentru a-si extinde dominatia i asupraromine. O primI reusitg. in Moldova in anul 1595, a fost urmatg de proiectarea unor

noi etape, exploatind pretenkiile lui Andrei Báthory i apoi ale lui Sigismund Báthory, de-venit din principe al imperiului un dusman al Habsburgilor si un pretendent /a propriulsu principat. Acliunea fulgergtoare a lui Mihai Viteazul dejucase aceste planuri. Campaniapolong avea deci ca scop reluarea programului intrerupt, i ducerea sa ping la limitele saleextreme. Cgci era vorba acuma si de anexarea de fapt a Tirii Rominesti prin instalare.

201

www.dacoromanica.ro

Page 241: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

unui domn impus de poloni, moldoveanul Simion Movilg. Este adevgrat cg acest lucru adevenit posibil i datoritä unei pozitii echivoce a Movilestilor care fan de Poarti se dädeaudrept oamenii turcilor, mentin1nd inn cm IndgrItnicie leggturile lor cu Polonia. Totusi a-tunci dud Zamoyski a fortat nota, pretiniind de la domnul Moldovei un jurgmint care sirecunoascä alipirea Moldovei la stratul poron, el nu si-a putut impune vointa, i nici nu a pu-tut persista in &dui de a-1 scoate din domnie, intrucit Ieremia Movilg a ggsit sprijin la rege.Incidentul marelui hatman cu domnul moldovean nu este menTionat in nici una dintre re-lanrile lui Zamoyski, sau Zolkiewski, sau din cele scrise din porunca lor, ci doar in jurnalulde campanie al oastei polone, la Insemnarea cu data de 22 septembrie. In redarea mgrturillordin volumul de fan s-a adoptat o prczemare comung intr-o ordine dictan de continut si nude data redactgrii fiecgrui raport in parte. Seria incepe cu relatarea lui Jan Zamoyski (Hur-rnuzaki, Supliment, II, pp. 693-641, completan cu fragmente dintr-o scrisoare adresatä.nuntiului papal Claudio Rangone, in care este descrisg pe larg configuratia terenului citpozitia ocupan de fortele lui Mihai Viteazul in acea luptg. (Publican. de Veress, în Docu-mente, VI, pp. 238-242). Urmeazg relatarea anonimg, destul de apropiatg ca tema, scrisgtot in spiritul lui Zamoyski (publican de I. Corfus, in lucrarea sa, Mihai Viteazul fi Po-lonii, Bucuresti, 1938 pp. 361-363). Mai interesantg si mai vie se aran relatarea hatma-nului de cimp, Zolkiewski, publican tot de I. Corfus, in lucrarea citatg, pp. 340-344.

Chimele trei rapoarte apartin unul, mai retoric, lui Stanislaw Golski voievodul Podo-liei, care comandase oastea din, Moldova ce fusese invinn de Mihai pe malul Jijiei, un altulunui ostas de un rang mai putin insemnat, care dg, un fel de rezumat al intregului mers alexpeditiei lui Zamoyski, de la venirea sa in Moldova ping la lupta de la 15 octombrie. Deatunci incolo se succed insemngri directe, ficute la oarecare interval Intre ele: 15 oct.,21 oct., 22 oct., ping la plecarea din Tara Româneascg spre Polonia, dup'S incheierea cam-paniei. Din cauza caracterului succesiv al informatiilor vedem cg. la 22 octombrie nimeni nustia cine N a fi pus domn in Tara Romineascg, iar la sfirsitul clgrii de seamg este mentionatpe nume Simeon Movilg voievodul Tarii Rorntinelti, care este dat in seama starostelui deCamenita Ion Potocki, ca 55.-1 conducg la Tirgoviste. Avem in fatg probabil o redactarericutg din porunca lui Zamoyski, dupg datele unui jumal de campanie, la sfirsitti operatiilor.Apar o serie de informatii reale sub noianul de exagergri si de denaturgri de cifre cm privirela oastea lui Mihai. Asistgm la lichidarea fortelor sale pe care trebuise sg se bizuie pingatunci: polonii (adicg probabil in primul rind cazacii) 6 sirbii, atrasi de räggcluielile hatma-nului, moldovenii, care au pornit de capul lor peste munti spre Moldova, desigur ca sg. nufie predati de poloni lui Ieremia Movilg, care se grgbeste taie pe cei ce incgpeau pe minasa, in sfirsit, muntenii care vin la hatman in numgr destul de mic cerind mil g domn" (!)lar harmanul, care purcede ca un suveran, 'intl.* de serdarul turc si de sangiac-begul deTighina, pe care '11 trimite h Tirgoviste Cu tgtarii sai, asezind i domn in Tara Romineasci,are grijg totusi s pung actiunile sale sub garantia domnilor senatori care se aflau in vre-mea aceasta ca oastea. }Mar formule ca aceasta cu privire la rgspunsul dat lui Basta, carerevendicg in numeie impgratului crestin Tara Romineasel, Mat . prin tratat de Mihai aces-tuia,.. etc. La aceasta domnul cancelar (cgci Zamoyski era si mare hatman si cancelar) i-araspuris raspicat ca un adevarat batman dupa marea sa prevedere fi dupii parerea domnilor

20Z ...

www.dacoromanica.ro

Page 242: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

senatori ... etc." (vezi formula de mai sus). Dar se pare cä pe linga raspunsul raspicat el atrimis un emisar al sau care sa observe situartia din Transilvania si s ja contact cu partizaniilui Sigismund Báthory din Transilvania. Este acel pan Wozuczynski, trimis aparent la Bastacu o veste oarecare".

De aceea, cInd vin la el solii acestor partizani dispusi s dea ostatici i cerindu-1 peSigismund, el nu s-a mai amestecat direct, d vazind oastea trudita §i temindu-se de multe(!) a lä.'sat totul balta 6 s-a grabit spre Moldova ...

Araindoua aceste rapoarte au fost publicate de L Corfus, op. cit., pp. 353-356;337-361 dupl niste copii aflate In bibliotecile din Cracovia si Torun. Raportul din urmapoate fi confrunitat cu folos cu cel anonim, Intocmit de pe jurnalul de campanie din zilelede 21 sept. 24 oct. publicat de Veress, Documente, VI, pp. 242 s.u. si care ocupa inseria noastra locul ultim. Aici se cuprind i unele amanunte noi, de pilda conflictul hat-manului cu Ieremia Movila, amintit mai sus. Observam si uncle neconcordante. In raportullui Kleczki este desemnat Jan Potocki, in celalalt Iacob Potocki, deii este ciar ca e vorbade unlit i acelasi.

O caracteristica a tuturor acestor rapoarte polone este tonul lor, adesea grandiloc-vent si ditirambic i exagerarea flagranta a cifrelor celor doua osti &mane sporindu-lepe ale lui Mihai, i reducindu-le pe ale polonilor, pentru a se lauda cu ispravi nemaiauzite.In acelasi chip slut aratate i pierderile ambelor parii. In redarea acestor texte au fostomi,t partile. pur retorice, fira vreun interes real.

O decriere a luptei de la Bucovel, i in general a campaniei polone din Moldova§i Tara Romaneasca facuta de Gorski, a fost publicata In limba polona In Ateneum",1892, la Listopad. La noi exista lucrarea lui Const. Zagorit: Treisprezece zile din viatamilitara a lui Mihai Viteazul, 7-20 oct. 1600. Luptele cu polonii (Bucuresti 1908) si ceaa gen. R. Roseti, publicata tn An. Ac. Rom.' Mem. sect. it., t. XII, Bucuresti, 1931.

www.dacoromanica.ro

Page 243: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

JAN ZAMOYSKI

(1542-1606)

Jan Zamoyski, vestitul cancelar si mare barman alPoloniei care a condus mai bine de dougzeci de ani politica tgrii sale, era fiul lui Stanislaw,staroste de Belz. Ngscut la 19 martie 1542, a fost crescut 2n credinta calving. Dupg cea terminar scoala la Krasnoslaw, a fost trimis la Paris, unde a fácut studii strglucite laSorbona, 4 s-a oprit scurt timp i la curtea regelui Francisc al II-iea (1559-1560). A ple-cat apoi in Italia, pentru a studia dreptul i istoria la Universitatea din Padova, unde s-aconvertit la catolicism. In 1563 a publicat lucrarea De tenant romano, care a arras asupra luiatentia tnvgtatilor vremii. Intors in Polonia, a ajuns secretarul pentru limba lating al rege-lui Sigismund al II-lea August (1548-1572), care i-a Incredintat conducerea i organizareaarhivei Coroanei polone. In timpul interregnului ce a urmat mortii regelui, el se opune can-didaturii habsburgice i asigurg alegerea lui Henric de Valois, candidatul micii nobilimi(szlachta), prin adoptarea votului individual, egal (viritim). Face parte din solia trimisl laParis, sub conducerea lui Albert Laski, pentru a notifica aceastg alegere. Dupg fuga luiHenric de Valois (1574), el sprijing pe candidatul szlachtei, $tefan Báthory, principele

204

www.dacoromanica.ro

Page 244: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Transilvaniei, care avea sä se cisitoreasci Cu sora fostului rege Sigismund-August: AnaJagellona.

Ajungind mina dreapti a noului rege, a transit opozitia marei nobilimi prinprinderea i executarea lui Samuel Zborowski (1574) si apoi prin exilarea lui ChristoforZborowski (1585). Numit subcancelar in 1576, mare cancelar in 1578, mare hatman in1581, insurat cu nepoata regelui, Griselda Báthory, 1583, ce fusese petiti si de PetruCercel, Zamoyski a intrunit in miinile sale puterea civili i cea militará. In interior asprijinit reforma judiciari realizati de dietä In 1578, prin infiintarea unor tribunalecivile la Piotrkow si Lublin formate din deputati ai micii nobilimi. In exterior asustinut rizboiul impotriva Moscovitilor, terminat In 1582.

In timpul celui de al treilea interregn 1586-1587, Zamoyski a avut deinfruntat opozitia magnatilor condusi de fratii Zborowski, partizani ai arhiduceluiMaximilian de Habsburg. Apirtnd Cracovia asediati de arhiduce, Zamoyski Cu spri-jinul micii nobilimi a impus ca rege pe Sigismund \Vasa, fiul unei surori a luiSigismund August, Invingindu-1 pe arhiduce la Byczna (1588), si incheind pace cuRudolf al II-lea la Bytom si Bedzin (1588). Sub regele Sigismund al III-lea \Vasa,Zamoyski hi impune politica sa, care era de fapt cea a ultitmilor regi, privindorientarea Poloniei in rizbdiul dintre turci i Imperiul habsburgic. Lui i se dato-reste aqiunea porniti in Moldova impotriva acaparärii ei de citre Sigismund Bithoy,precum j refuzul Poloniei de a adera la Liga sfinti", pe care incerca papa Clemental VIII-lea si o infiripeze contra turcilor.

Instalarea de cátre Zamoyski a lui Ieremia Movirá in domnia moldoveani (27august 1595) in preajma expeditiei crestine contra turcilor din Tara Româneasci, aconstituit, totodati, o amenintare morará pentru Sigismund, si o frini puternici, el

fiind imobilizeze o parte din forte la hotarul Moldovei. Zamoyski infitisainsä. papei i Occidentului aqiunea sa ca fijad o realizare in folosul crestinilor, intrucita asezat un doran crestin in Moldova, in loc ca aceasta si fie cedati tätarilor potrivitcu fàgàduiala sultanului. In realitate era implinirea vechiului vis al polonilor de aocupa tirile dunárene. Pali de Mihai Viteazul, atitudinea sa a fost neincetat potrivniciincepind Inca de la cererea de ajutor adresati prin. Lubieniecki polonilor in fata iminen-

ei turcesi din iulie 1595 si Ora la campania poloni din 1600, voiti de cance-lar, desigur, i pentru a dobindi si Tara Romineasci in zona de influenti poloni, darajunsä inevitabilà odati ce cucerirea Moldovei de citre Mihai anula cistigul Polonieidin august 1595. De aceea a incercat Mihai sà propuni inchinarea celor trei ;16 Poloniei,solutie irealizabili de fapt. Un singur moment, in intervalul 1595-1600, a schitat un gestde apropiere fati de Mihai in 1597, trimitind propuneri prin Andrei Taranowski, darnumai pentru a incerca rupi de la legitura directi stabiliti cu imperialii in pri-mivara aceltdasi an. Intrat in conflict Cu regele, el se sprijini pe szlachtä impotrivamagnatilor i ii impune suveranului sà retracteze acordurile sale secrete cu Habsburgii.

In 1601 a luat parte cu succes la rizboiul contra Suediei. A fost insä inlocuit dehatmanul Chodkiewicz. Nu si-a incetat opozitia contra politicii regelui. La moartea sa,

201

www.dacoromanica.ro

Page 245: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la 3 iunie 1605, el era cel mai bogat proprietar funciar din Polonia, posedind 17 000km2 de pämint, 22 de orase si 800 de sate.

A avut mari merite in domeniul cultural. A reorganizat Universitatea jagellodg,aducind profesori din sträinlrate, a infiintat un colegiu Fa Cracovia si o academic laZamosc.

In volumul de fa; a au fost cuprinse doua rapoarte ale sale despre campania polonadin 1600 contra lui Mihai Viteazul (vezi capitolul despre campania din 1600).

in volumul precedent, Calatori III, au fost date fragmente din jurnalul de campa-nie al expeclipei din Moldova din anul 1595. Despre Zamoyski exista o literatura isto-rica foarte bogaa, rolul su fiind adesea determinant in desfäsurarea evenimentelor dinaceasta parte a Europei. Despre viala sa i persoana sa au scris indeosebi; Heidenstein,Vita J. Zamoycii; W. Nowodwerski, J. Zamoyski, 1898; Idem, Lata szkolne J. Zamoyski(Ami de scoalI ai lui Zamoyski), 1901; W. Sobieski (Jalnicul batman), 1904; Idemi Trybunludic sziachieskiego, (Tribunul Sleahtei), 1905; vezi i Welka ilustrowania Encyklopediapowuszecbna, t. XVIII, Cracovia s.v.

A fost cuprins de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 87-88.

www.dacoromanica.ro

Page 246: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

DESCRIEREAI IZBINDEI CISTIGATEIN TARA ROMANEASCAASUPRA LUI MIHAI,VOIEVODUL TARII ROMANESTI

1600 octombrie

.. Chid Mihai a aflat ca armata maiestatiisale regele Poloniei s-a pornit contra lui, 1-a trimis pa Baba Novak spreBuzau pentru a prinde limba. Armata maiestatii sale mergea de la Buzauspre Ploiesti2. La 12 octombrie eind aceasta a pa'rasit prima etapa dupaBuzau, acest Baba Novak s-a asezat la ping tritr-o vale ngusta ltrigasatul Naeni3 aproape de drumul pe care trecea armata regala. Mihai seafla cu tabara sa de cealalta parte a muntelui de unde a trimis trupe pe inalti-

I Traducere dupä textul polon insoOt de o versiune francez1 a lui I. Skupiewski, pu-blicat In Hurmuzaki, supliment, II/1, pp. 639-641.

2 Plocza. Cum este vorba aici de afitarea unci direclii, credem cl. nu trebuie cIutatäo numire de sat, cum ar fi, de pild'a, satul Prosca la N. imediat de Meni, ci o numiremai cunoscutä, cum ar fi cea de Ploiesti, scrisi prescurtat si gresit citit5. Cf., mai departe,cuvintele: avearn de end sii m'a' duc de acolo la Ploiefti.

3 Naieniey.

207

p. 644

www.dacoromanica.ro

Page 247: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

mile muntelui, vrind s prindä armata regalä intre dota focuri. Multi sol-dati si cazad pornind din imboldul lor s-au näpustit in defileu de undeau alungat pe dusman. Au ucis multi oameni. Soldatii au fácut aceasta färästiinta mea, dar odatä ce Dumnezeu a incuviintat acest lucru dindu-leizbindl asupra dusmanului, 1-am incuvintat i eu. Cazacii, sprijiniti apoisi pe alte trupe au atacat tn fug i tnlçimile unde se afla dusmanul, 1-aualungat i I-au fugärit pia aproape de tabära lui Mihai. Cum ziva erape sfirsite, mi-am asezat trupele pentru noapte la poalele muntelui, in satulSähäteni4. A doua zi, de dimineatá, Mihai s-a asezat cu trupele sale dupäniste ripe adinci, säpate de suvoaiele de munte ce vin primävara, chiarde-acurmezisul drumului trupelor regale polone, dar a fost iute scos deacolo. Härtuind nefncetat trupele regale, el s-a retras spre munti lingäcare ei s-au i pitit la pinda prin vii in dosul unui sant, aproape desatul Ceptura5. S-a tras asupra dusmanului de citeva ori cu tunul, nu färäde izbtadä, si cum soarele asfintea, m-am oprit in acest loc cu trupele pen-tru a petrece noaptea in timp ce Mihai, care se reträsese mai departe, s-aoprit si el pentru popasul de noapte. A doua zi (14 octombrie) s-a retrasin mare grabä in munti. Timp de trei zile trupele regale polone au duslipsá de apä, cci dei aceastä tará este veselä, mánoasá si incintätoare,are acest cusur a duce lipsä de apä. Mi-am dus deci trupele la dui. Cri-coy° si am ramas acolo o zi pentru a odihni trupele si a preeati proviziile.Aveam de end s m duc de acolo la Ploiesti de unde urma ca dupästirile ce le voi afla, sau sa-1 urmáresc pe dusman prin munti, sauintorc la Tirgoviste, capitala

645 Dupä ce, impreunä cu trupele regale am päräsit acel nu numit mai sus,indreptindu-ne spre Ploiesti, am primit vestea c dusmanul, dupá ce a oco-lit muntii, se oprise la o milá de trupele regale, intr-o pozitie tare undese mai adápostise acum dtva timp la venirea turcilor si a tätarilor si nule tinuse numai piept, dar le pricinuise i destule pierden: credea cá. apä-rat de o pozitie tare 6 cu ajutorul stratagemelor folosite contra phinilor,va putea rezista si armatei regale. Erau douá drumuri pe care se puteaajunge In locul unde se oprise du§manul, unul pe vale, de-alungul unorape §i unor ripi, trecind peste un pod 6 printr-o pádure, celálalt pe muntesi de asemenea printr-o pádure. Apele si santurile inconjurau muntii aproapedin toate pärtile. A doua zi, dupá ce m-am informat, 6 m-am sfituit cudomnii consilieri, mi-am condus trupele pe drumul de pe munte, de peináltimea cáruia putea fi bine vázutä tabára dusmanului cu trupele salerinduite de luptä. Mi-am Snchipuit ci in picture el avea trupe, curse pre-

208

4 Sachatyn.Czeptury.Krykow.

www.dacoromanica.ro

Page 248: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

&ire i tunuri. Am pus deci mai intii si se tragä cu tunul de citeva orisus de pe munte in directia pdurii i a trupelor dusmane. Deodatä doioameni, fugind de la dusman, au ajuns la noi: erau un ungur si un mol-dovean care ne-au dat de stire despre felul i numärul trupelor aflatetn fiecare loc. Erau sapte tunuri man, i in dosul lor o infanterie nume-roasä. Am nteles c toatä stratagema se bizuia pe pädurea in care eraupregitite curse si care constituia piedica cea mai mare ce trebuiade trupele maiestätii sale. Cazacii s-au oferit s meargä. ei i sà scoatä deacolo pe dusman. Am consimtit si am poruncit sä mearg.i tot atuncio parte din infanteria trupelor regale. Citiva voluntari au mers i ei spri-jimti de ínfanterie. La dreapta erau cazacíi, la stinga infantería. Ei inain-tau spre pädure cu mare voiosie. In pädure au ajuns la o groapä foartemlàtinoas i aclînca, apäratl de infantería i tunurile dusmane. Ei auatacat cu multä putere, au trecut prin groapä inglodati pinä la briu i s-auaruncat asupra infanteriei pe care au respins-o. Toatä armata a coboritindatä de pe munte cu o insufletire vrednicä de laudä, a trecut pesteobstacole i s-a apropiat de dusman, pe care l-a atacat puternic. Trupeledusmane au fost risipite prin munti i vii. Cadavrele rimase in urma lorerau numeroase. Mi s-au adus norazeci de steaguri, celelalte au fosttrate de soldatii mai siraci ca sä-si f aci din ele cäEtusealá. Au fost cap-turare in jAdure dteva tunuri, celelalte au fost pirasite de dusrnanul fu-gind in dezordine. Sint multi prizonieri. Mihai insusi a fugit in murqi.Avea o armatá mare, compusit din unguri, romani, moldoveni, sirbi, pre-cum si poloni. Prizonierii poloni spun el era o armatä foarte numeroasä.Judecind dupi suprafata ocupatä de tabära lor si de escadroanele pe carele-am vizut, cred cà numärul soldatilor säi era mult mai mare ca al tru-pelor regale, macar a 500 de poloni il páräsiserä pe Mihai, la Brasov sise unisera cu trupele regale. $i acuma dupa luptä au mai sosit dteva zeci,

declari cà vor sà vinä i ei si se roagä sà li se ierte gresala lor.C'it despre mine eu mà port cu ei färä nici o asprime Mind sà hotäraseiasupra lor maiestatea sa i stärile republicii polone. Vor sà vinä i soldatide alte neamuri care cer asiguräri c`i nu vor fi supusi vreuneí pedepse.

www.dacoromanica.ro

Page 249: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[DESCRIEREA CONFIGURATIEILOCULUI DE LUPTADE LA BUCOVEL]7

p. 239 ... Pe sub rnunvii Tgrii Rominesti, pgrnintuleste moale si calcaros, cu riuri nu prea multe: din care cauzi, la venireaprimäverii murriii rigizi de multà ghiati si de si mai multä zgpadg, 11161-ziTi de soare se inmoaie, aid nastere la revärsgri repezi si la torente cese prälvglesc cu o putere ngvalnicg, säpind ripe foarte adinci cu malurilesurpate de o parte si de alta, groaznice la vedere. Acestea, datoritg inglti-mii ierburilor, nu pot fi vgzute dinainte, ci doar cind ajungi la ele, cicistnt chiar la marginea muntelui. Dupg natura locului si-a fäcut el siplanul <de luptg>. Si in ziva de duminia, la idele lui octombrie, asezin-du-si tabgra la Ngieni, dupg muntele Slenu"8, a poruncit ca o parte a oastei

7 Traducerea acestui fragment s-a ralcut dupä textul scrisorii adresate de ZamoyskinunTiului papal din Polonia, Claudio Rangone, si publicatä de V er es s, Documente, NI.pp. 238-242.

8 Slonu.

210

www.dacoromanica.ro

Page 250: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

sa stea in ambuscade la poteci, iar o parte a a4ezat-o pe muntele Steno".Acei care pindeau potecile au fost doboriti i tiai, cei care apucaserasä. stea pe munte au fost unii, risipiti de atacuri repetate iar cei-lalti inspaimintati au fugit ptni in tabari fara a se mai opri.

In sfir0t in ziva de vineri, 'inainte de ziva a unsprezecea a calende- p. 240lor lui noiembrie, a§ezat tabara intr-un loc intarit de natura i ane-voios, pe care localnicii it numesc Bucovel. Acest loc este inconjurat demunti din spre rasarit, miazanoapte i apus, fiind deschis spre miazazi:la mijloc este un loc §es potrivit pentru asezarea taberei i pentru rindu-irea armatei pentru luptà. Aceasta parte a muntilor care se intinde sprerasarit, se orienteazi spre miazazi: are o padure foarte deasa cu mutt ste-jri i arin4, care se intinde din apus spre miazazi, §i este scaldata deriul pe care localnicii 11 numesc Teleajen (Telezion). Acesta curgind pe lingaacel toe ses se imparte in mai .multe brate formind insule imbracate in ste-jaris, i curge navalnic 'intre malurile abrupte i neaccesibile, avind o actin-cime cam Ora la pieptul unui om. Acest loc a fost astfel intocrniu denatura Inch acel care s-ar afla a§ezat aici sa nu poata fi atacat nici dinspate, nici din flancuri. i chiar din partea din fata orientata spre mia-zazi, care ar fi oferit un loc de acces dugnanului, <era> riul sinuos cumai multe ramificatii cu maluri abrupte, care trebuia trecut de cinciori de catre calareti i pedestrasi: insulele pline de tufisuri i cu rachiti eraupotrivite pentru a ascunde ambuscade, in sfirsit räsarea in fati un clingCu o latime de doua iugare 0 o lungime mai mare. Aici ob4nuia el saalerge de cite ori era atacat de turci sau de tatari, i i-a infrint 0 pe unii

pe altii cu mare mácel, ajutat de natura locului. Spre aceasta tabaraa lui aflata la o departare de cea polona de o inn% duceau doar douadrumuri, unul prin vale pe albia riului, celalalt pe sus ducea deadreptulspre partea stinga pe unde muntii se lasa spre locul ses

www.dacoromanica.ro

Page 251: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

9 Dupä versiunea lui I363 cu unele modificäri.

1. Autorul anonim aleste fäcutä de Zamoyski ladin porunca lui Zamoyski.

15 octombrie.12 Stanislav Z6lkiewski.

212

RAPORT ANONIM

EXPEDITIA IN TARA ROMANEASCA ADOMNULUI ZAMOYSKI, CANCELAR $1MARE HATMAN AL COROANEI, INANUL DOMNULUI 16009

1600

p. 361 Dupä ce am" trimis domniei tale scrisoareaaceea de lingä Buzäu, lucrurile au mers in felul urmätor. Mai intil, du-minicä, In ziva sf. Iadvigan, oastea noasträ a ajuns pe ostasii lui Mihaisi indatä, in härvuielile purtate cu ei, lupta a fost norocoasä, adici ei, la-sind la hartä citeva mii de oameni, Intr-un loc anevoios, trimiteau lalupta cite o sutä, cite dota sute de aläreti, iar domnul hatman de cimp12 a trimisdin polcul su si mai ales din compania domnului Sieniawski 30 de cäläreTi.

Corfus, in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucurestri, 1938, pp. 361

därii de seamä. Spre deosebire de relatia precedentii, aceasta nupersoana intii, ci este intocmitä de un subaltern, foarte probabil

www.dacoromanica.ro

Page 252: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Deci, toti husarii nostri erau doar citeva zeci de cilireti, iar pedestrimea Cucazacii se ridica la citeva sute si astfel ne-a fericit domnul Dumnezeu cá amrespins in buná parte acele ofteva mii de oameni ai lui Mihai. Am ucis omultime dintre ei, am luat cam 70 de ostateci, i ei au trebuit si se re- P.tragi din acel loc pe care-1 aveau foarte bine intirit pentru apärare. Dinordinul domnului hatman de eimp, comandant al acestor luptitori eradomnul Petri' Swirski, tovaräsul i slujitorul domnului Sieniawski. A douazi, adici luni, oastea noasträ a pornit mai departe si s-a intilnit indatidisdedimineatá cu oastea lui Mihai, unde se afla acum i MihaiToati ziva au avut loc ciocniri, norocoase pentru ostirea noastrieram abia 300 de ostasi, in fata cárora oameni lui Mihai s-au retras si dincapul locului au fugit mult Oda' la locul acela, unde Mihai si-a asezatoastea, de vreo zece mii13. Dupi ce am ajuns acolo, cum se insera, iarlocul era greu de trecut pentru noi, de§i ne-am asezat numai deck lingiel, n-am putut face altceva, ptni ce domnul hatman" a poruncit si se tragäciteva lovituri de tun; intre timp, oastea aceea s-a retras indatá, atit cáli-rimea cit i pedestrimea, si pe o multime din acesti oameni usor inar-mati i-au ucis cazacii. Apoi s-a lisat noaptea. In ziva de marti nu amvizut nimic, decit pe citiva oameni de-ai lui Mihai i acestia in munti,eici el insusi s-a retras cu oastea in acel loc, unde se luptase mai tnaintecu turcii i tätarii i ti zdrobise, càci acel loc ii fusese foarte prielnic pen-tru a se apira si a infringe pe dusman. Marti, miercuri i joi am avutliniste. Joi, oastea noastrá a aims la o jumátate de milá poloná15 de Plo-iesti, mosia lui Mihai, unde petrecea de obicei in toate desfitirile sale.Acolo, s-a dat de stire cà Mihai, trectnd cu oastea peste munte, s-a opritinaintea noasträ in locul acela, cum am scris mai sus, la riul numit Telearn.Acolo s-a oprit oastea lui Mihai, infirindu-si o tabäri, atit cu oameni,care erau foarte multi, cit i cu tunuri, din care avea de asemenea destule.Aflind acestea despre el, vineri inainte de a se face ziuä, adici in ziva de20 octombrie, domnul hatman a pornit cu oastea, färä a ridica tabira.Am ajuns prin piclà de-asupra otirii lui Mihai. Am gisit gata si pregä-titá pentru lupta oastea pe care o asezase intr-o parte a taberii sale, din-colo de 04:lure, din cauza dreia n-am putut vedea toti oamenii luz. Sia voit de asemenea sä foloseasd acel viclesug, cici se astepta ca noi si-iatacám tabira, iar el sä ne loveasei apoi din flanc oastea noasträ

Dornnul hatman, alegind numai 80 de ciläreti härtuitori, impreunäCu 1 000 de cazaci i Cu pedestrimea, a dat porunci sä se inceapä

13 Este flagrantä. aceastä lipsä de mäsurä In afirmgii: 300 de oameni pun pe fug10 000 de ostasi.

" Jan Zamoyski, hatman al Coroanei.16 Mila polora ese de 7 145 de metri.

213

362

www.dacoromanica.ro

Page 253: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

p.

lupta, iar cind s-au avintat acei hirtuitori, dupi ei a mers in ajutor compania domnului Sieniawski cu domnii Chodkiewicz, si de indati ce s-auciocnit, oastea lui Mihai, oprindu-se mai Ina a Inceput si se retragä,apoi a intors spatele, astfel cä n-a putut si se mai rinduiasci. DomnulSieniawski s-a auptat cu bärbAtie ... etc.... Mihai a fost tnfrint cu in-treaga lui oaste. El insusi, s-a retras in munti, numai cu 200 de cilireti,

363 care nädijduim c ne vor cädea in min.Actiunea s-a desfäsurat sub ochii celor doi hatmani poloni. Insusi

domnul hatman a primit vreo zece tunuri, iar domnul rotmistru al nostrui°citeva tunuri foarte mari, pe care i le-au dat d-sale husarii nostri, cazaci

haiduci, i vreo zece steaguri, precum si foarte multi ostateci, pe carea poruncit domnul rotmistru ca sä fie dati domnului hatman, iar mol-dovenii lui Mihaii7 sä fie dati domnului Moldovei18. Ungurii au prins pe fiull°lui Mihai, pe care 1-au trimis ca ostatec impäratului crestin. Ei sint 8 000 lacinci mile de locul luptei, i veneau in ajutorul alor nostri. Acestia cer ca dom,-nul hatman s le trimitI lor pe Sigismund Báthory ca domn, cu 1 000 de cazacisi nädijduiesc c domnul hatman '11 va trimite acolo. Cazacii Nizovi deasemenea au luptat vitejeste de partea noastri, dei au fost ademeniti deMihai cu daruri mari. Oastea lui Mihai a fost mare: 35 000 de munteni,26 000 de moldoveni, care dupä pierderea bätäliei au cerut indurare dela domnul hatman si au dobindit-o, mai ales polonii; de asemenea i altiicare s-au umilit au fost primiti cu budávointi i cu indurare. Din companiadomnului rotmistru al nostru, a pierit numai un singur cazac, din citevasute de oameni, dei toti au luat parte la luptI DonAnul batman va mer-ge la Tirgoviste, capitala Tarii Româneqti i va a§eza acolo ca domn, innumele maiestätii sale regelui, pe fratele2° domnului Moldovei, care vatrebui sa jure pe anumite articole, date acolo de citre domnul hatmansi de poporul polon, i va fi läsat acolo cu citeva mii de poloni. Se spuneCu siguranfá ci a fost ucis fiul domnului Ligeza, stripuns cu find mari. Dom-nul Tarnowschi Gralus a fost lisat pe lingi voievodul Tarii Romanestica hatman cu citeva mii de poloni. Walawski2i, cel care a fost rotmistrupolon in slujba lui Mihai, voievodul Tarii Rominesti, a scäpat siditos,de aceea domnul hatman a poruncit si ne dam toate silintele caputem prinde; insi a venit apoi singur la domnul hatman si a adus un felde cutie cu scrisori de-ale lui Mihai si a fost primit cu multumire de dom-nul hatman i i s-au däruit pentru aceasta 1 000 de zloti

214

16 Sieniawski.17 Adicä moldovenii care luptau in oastea lui Mihai.18 Ieremia Movilä.12 Nicolaie Pätra5cu. Afirma;ie inexacta.20 Simeon Movilä.21 Valentin Walawski. Vezi relatia sa in volumul de falä.

www.dacoromanica.ro

Page 254: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

STANISLAW ZOLKIEWSKI

(1547 1620)

Stanislaw Zolkiewski, unul dintre ascendentii rege-lui Ioan Sobieski, s-a nkscut in 1547 (si a murit In cursul retragerii din Moldovadin septembrie-octombrie 1620). Si-a fäcut studiile la Liov si in strkinktate, apoi, reintorsin Polonia, a intrat In orbita lui Ján Zamoyski, urmind in tot timpul vietii politicalui. Aceastk politick se caracterizeazá printr-o opozitie dirzä la veleitktile Habsbur-gilor de a se instala in Polonia, si prin frinarea actiunii rnagnatilor in favoarea lor.A luat parte la diferite lupte, in sprijinul regelui Stefan Báthory (1575-1586) fielkuntrice contra rksculatilor din Gdansk, fíe in afati contra lui Ivan al IV-lea. Ininterregnul din 1586 1587 a participat la actiunea lui Zamoyski contra candidatu-lui ales de partida magnatilor: arhiducele Maximilian de Habsburg, si pentru Si-

gismund al III-lea Wasa, avInd un rol determinant i'n victoria de la Byczna si captu-rarea lui Maximilian. A fost r.kspn'tit Cu titlul de hatman de clmp si apoi Cu cel

de castelan de Liov. In 1595 I-a secundat pe Zamoyski in expeditia din Moldova, sol-

datk cu instalarea lui Ieremia Movilk In domnie si cu extinderea zonei de influenti a

215

www.dacoromanica.ro

Page 255: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Poloniei asupra acestei acaparate cu putin inainte de Sigismund Bathory care Sc ra-llase Habsburgilor i Ligil crestine. Situatie care va angaja tot mai mult Polonia inconflictele iscate in i pentru Moldova. In anul 1596 regele Sigismund al III-lea i-a incredinetcomanda trupelor regale trimise contra fortelor cizicesti ifirinesti din Ucraina riscu-latä sub hatmanii Nalevaiko i Loboda impotriva nobilimii polone. In vara anului 1600,dui:a infringerea lui Ieremia Movilä de catre Mihai Viteazul, Zolkiewski a stäruit pelingà rege ca sà porneasci rizboi impotriva acestuia, ciruia îi atribuia gindul de aajunge rege al Poloniei (vezi raportul siu din 28 mai 1600, la I. Corfus, Mihai Viteazulfi Polonii, doc. T.XXVI). In toamni a luat parte ca barman de cimp la campania con-dusk' de Ján Zamoyski impotriva lui Mihai Viteazul. S-a distins in lupte contra sue-dezilor, titarilor etc. A awn un rol insemnat in lungul rizboi de cotxopire impotrivamoscovitilor, inceput cu expeditia falsului Dimitrie i in proclamarea efemeri, ca sprijinulboierilor triditori, a principelui polon Wladislaw, fiul lui Sigismund al III-lea drepttar. In interior, dupi moartea lui Zamoyski in 1605, i-a continuat politica de opozitiela angajamentele regelm, aliat in taini cu Habsburgii, dar dupi izbucnirea riscoalei(Rokosz) contra acestuia, a trecut de paxtea lui, invingind pe risculati in 1607. Fatide turci si mai ales fail' de främtntirile din Moldova, el nu a avut o pozitie constanti.Numit hatman al coroanei in 1613, curind dupä dezastrul lui Constantin Movili dela Cornul-lui-Sas, el frineazi actiunea condusi in 1615-1616 de Wisniowiecki i Ko-recki pentru tmnrul Alexandru Movilà, rechemind pe ostasii poloni ai acestora. Gestmotivas de el, In discursul su citre dieti (vezi Aug. Bielowski, Pisma ... pp. 301-309)de primejdia unei ofensive turcesti, care ar preface Moldova intr-un pasaltc, i ar ame-ninta i exist2nta Poloniei angajati atunci in rizboiul moscovit. Dar foarte multi con-temporani l-au atribuit unei pirtiniri a celorlalti Movilesti (ai lui Simion) dusmani aifiilor doamnei Elisabeta. (vezi i notele la relatia lui Joppecourt). In duda unor com-promisuri, ca cel de la Braha cu domnul Moldovei, Radu Milmea (12 septembrie 1616)sau cel cu turcii prin pacea de la Jaruga (1617), tratati de Zolkiewski ca mare cancelar,pe baza opririi absolute de citre contractanti a oriciror incursiuni cizicesti sau ti-tiristi, Podolia si Volinia au fost totusi groaznic devastate de titari in anii urmitori, iarZolkiewslci a fost aspru criticat de ai sài pentru moale lucrurile lui", cum zice MironCostin. De aceea probabil s-a Obit In ajutorul lui Gratiani, in august 1620, intr-unmod destul de imprudent, increzindu-se in datele trimise de acesta Cu privire la slabeleforte turcesti si la concursul moldovenilor. A executat el un ordin al regelui, cum afirmiMiron Costin? Dar total a mers foarte repede. Nu prez era timp de trimis la rege si deasteptat rispunsul. In versiunile despre campania din 1620, adunate la un loc in volumulde fati, se desprinde impresionant, figura bitrinului comandant, Incollit de dusmanibinuit de ai sài. Acolo este reclati §i scrisoarea sa de la Tutora din 24 septembrie, treizile dupi fuga din tabiri a lui Kalinowski, Korecki etc. A fost publicati de I. Codas,in anexa lucririi Mihai Viteazul.

Bun cunoscitor si al literaturii antice, Zolkiewski a Mat mai multe lucriri dinxre caremai cunoscuti este Poczatek i pro gres wojny moskiewskiej (Incepurul i continuarea ràz-boiului Moscova) ed. critici de Waclaw Sobieski, apiruti in colectia Biblioteka Naro-

216

www.dacoromanica.ro

Page 256: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dowa, 1920. In 1618 a alcatuit si lucrarea Pobudka do croty (Indemn la virtute). Scrierilesale au fost editate de August Bielowsld, sub titlul Pismo zbiorowe Stanislawa Zolkiew-skiego, Liov 1861. Despre viaTa fi activitatea hatmanului Zolkiewski a scris o cuprinza-toarea monogiafie Antoni Prochaska, Hetman Stanislaw Zolkiewski, Varsovia, 1927, XII+419p., unde se gasesc amanunte despre campaniile din 1600 (pp. 22-42) si 1620 (pp. 234-285),mai recent vezi L. Podharodocki, Hetman Zolkiewski, Varsovia, 1968. Pentru expedifia sa inRusia, In sprijinul pretendentului 0 falsului Tar Dimitri, exista o relatare a hapmanului,destul de recent publicata in Anglia (Stanislas Zolkiewski. Expedition to Moscow. A Memoirby Hetmen , Introduction and Notes by Jedrzej Giertycb, Polonica Publications, Londra1959, 167 13.) .

Despre Zolkiewski in leg5.tura cu Tara noastra trateaza articolul lui Iuliu Peksa,Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Movila in Moldova in anui 1615, publicar inRevista istorica", XIII, 1927, nr. 10 11, pp. 46 53, de asemenea fi lucrarea lui I.Corfus, citata mai sus. Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia calatorilor straini, p. 122.

www.dacoromanica.ro

Page 257: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

DESCRIEREA HATMANULUIZOLKIEWSKI1

1600 octombrie 20

p. 340 In urma intfirii o§tirii miriei sale regelui inTara Moldovei, oastea lui Mihai s-a tras hidatä spre principatul Transil-vaniei, unde s-a intilnit la Hg'irg cu domnul ei care, fiind amenintat deunguri §i nemti se retrIsese in acel loc. Domnul hatman2, färi si intirzie,a inaintat cu oastea spre Suceava, spre Roman §i spre Baau, cu &duide a eäuta pe Mihai, oriunde s-ar fi Osit. Si fiinda se mai auzea despreel, in vremea aceea, ei se aflä. In Transilvania, am voit s'i mergem de-adreptul spre el, pe la Trotq. Insà" deoarece drumul este foarte ingust §ipe ling5. aceasta e §i stricat, fiind de curind infundat cu trunchiuri decopaci §i infärit cu ajutorul secuilor ce in cu Mihai, ne-am intors lastinga spre calea mai larg'ä, care pornind din Tara Româneasci spre Tran-

1 Dupsi I. Corfu s, Mihai Viteazul fi polonii, Bucuresti, 1938, text polon (pp. 340344); traducerea romineasei (pp. 344-349) cu unele modifieiri.

2 Ján Zamoyski, hatman al coroanei.

218

www.dacoromanica.ro

Page 258: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

silvania trece si prin Moldova. Mai intli am poposit la Focsani, la granitaTärii Românesti, i färä sä: intirziem de loc am ajuns la Buzan dupä citevapopasuri de noapte. Orasul acesta era mare. In el se aflau multe biserici

mänästiri, mai ales de cärämidá, arse si pustiite de tätari in cursulacestui fázboi. Mihai, aflind de intrarea noasträ n Tara Romineasc5.(intrucit in acest timp el era la Brasov, nu departe de noi i ardea i pustiaTransilvania) a pornit impotriva noasträ, pe acelasi drum pe care voiarnnoi s mergem la el in Transilvania. Noi am stat de asemenea trei zilela Buzau, pentru a ne odihni si a indestula ostirea cu hranä. si a asteptape cazacii Nizovi care aveau s vinä acolo dar, caPátind aceste vesti despreMihai, am inceput s naintäm spre el.

In ziva de 14 octombrie, simbätä, am ajuns la riul Särata. Mai intlioamenii lui, din care ni s-au arátat citeva steaguri, au inceput sä se far-tuiascä. acolo cu straja noasträ; totusi n-a avut loc nici o ciocnire mai mare.

A doua zi, adica. Duminicä dimineata, am pornit mai departe princimpie, pe sub munti, prin sesuri mari ce se intind pinä la Dunáre. Dupáce am mers cale de o mili de la pozitia noasträ, straja a zärit intre muntiicare se aflau pe partea noasträ dreaptä, oastea lui Mihai pe care el a trimis-ospre noi, dupä vesti, cu un sirb, Baba Novac, i cu $tefan Rat. Dupä cum amaflat in urmä, de la prizonieri, aceastä oaste avea 6 000 sau 7 000 de oamenia.A fost greu numai s ajungem pinä la ei, astf el cà din mila Domnului cu pu-Oda' trudä am bätut si am imprastiat oamenii acestia, cu mici pierden i dinpartea noasträ. De ai nostri dacä au murit trei sau patru oameni. Din-tre oamenii acestia au fost ucisi citeva sute4, s-a luat pinä la 100 de osta-teci, i vreo zece steaguri. Tare le-au priit muntii, lingä care seäteau cit

pädurile des; prin care ne-a fost greu urmärim. Aproape in ace-lasi timp cind au fost infriati oamenii acestia, s-a arätat o altä oaste a luiMihal, pe care el a trimis-o cu un oarecare Mtrza5, spre a se uni cu Baba No-yac; erau cu totii 1 500 de romani din Moldova. Am trimis i impotrivaacestora o parte din ostirea noasträ si am inaintat i noi, dar nici acestian-au rämas pe loc, ci au fugit la tinip; toti erau cäläri; oamenii nostrii-au gonit pidá nu departe de tabärä, unde se afla insusi Mihai. In goadáau fost ucisi Pinä la 100 sau 200 dintre ei. Dupä. aceea a trebuit sa ri-minem peste noapte nu prea departe de acolo.

A doua zi, luni dimineata, am pornit spre Mihai, care, asteptindu-se P-

ca noi sa mergem chiar pe sub munti, s-a asezat lingä o mincäturä

3 Vezi N. Iorg a, Istoria Romiinitor, V, p. 353 cifra de 2 500 de oameni. Vezi i Inraportul lui Kleczky, din volumul de fat5., cifra de 2 000 de oameni.

4 Disproportia cifrelor este5 Desigur Mirzea (din Berilesti), care a fost 6..pitan al lui Mihai Viteazul, apoi mare

spkar sub Radu $erban. A comandar. armata n lupta de la Brasov, 'in 1603... etc. VeziN. Stoiesc u, Diqiortar ..., p. 212-213. Pentru titlul complet vezi nota urmkoare.

219

341

www.dacoromanica.ro

Page 259: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de pimint. A inceput si faci transee si voind si astepte acolo, umpleacu pimint butoaie de vin. Dar cind a vizut ci nu venim pe drumul pecare credea el, ci pe cimpie, a lisat transeele si s-a indreptat spre munvi,retrigindu-se. Noi am inaintat dupi el. Dar santurile, care sint dese inaceste cimpii si adinci, tare ne-au impiedicat, caci tunurile au zibovitdin pricina lor, tot astfel au incurcat si infanteria, care a inaintat cu greuprin ierburile si trestiile grozav de inalte. Am ajuns totusi si zirim dus-manul; chiar la apusul soarelui au avut loc ciocniri si urmiriri intreoastea lui si oamenii nostri din primele linii. I-am trimis citeva gloante;aceste imp uscituri ne-au prins foarte bine, astfel cä s-au invälmásit; apoinoaptea ne-a impiedicat sä ducem lucrul la bun sfirsit. lar pe line aPeas-ta, fiindcä el s-a retras, a fost greu sä alergim dui:4 el ca orbul noaptea.De asemenea oastea a fugit in mare grabi; dei firi voie, a trebuit decisi riminern acolo. Mihai s-a asezat cam la o mili de noi. Apoi dupi cesi-a hrinit caii, a plecat dupi miezul nomii in munti. Noi am mers apoia doua zi la riul Cricov ca si ne putem intrema si caii si oamenii, careerau tare obositi si insetati, apoi pentru a ne odihni si a afla vesti despredu.sman. Acolo a trebuit si stim si miercuri. Joi am pornit catre Ploiesti,care este o curte pe care a clidit-o pentru desfitirile sale tilhiresti (!)Ne-am asezat numai la o mili de Ploiesti. Acolo, s-au 'intors acum aceioameni infrinti, care fuseseri cu Baba Novae si cu alte osti, pe care leasteptam; radijduia de asemenea intr-un ajutor de la turci, cici el a trimis laMehmet Gilzeldi pasa si la Poartá, pe un grec oarecare, Leca°, voind si se prefacáfavi de turci a noi ne-am fi aliat cu impiratul crestin impotriva lui, figäcluindsultanului turc si-i ajute cu credintä atit impotriva impäratului crestin cit si impo-triva noastri. Totusi nu socotesc a turcii ii vor da crezare. aci in loc de aju-tor, ei au trecut Dunirea, aducind räzboiul in Tara Romaneasci ... nu vom in-edui ina, ca ei sä. se rázboiasa cu ea si cu atit mai puvin, s-o ja in stä-pinire. Dar, intorcindu-mi la Mihai stiam a el are oaste, dupä cum amiaflat de la cei prinsi, care stilt o mulTime, inch nu stim ce sa facem Cuei, apoi si. de la polonii nostri, care au fost cu ei si care s-au predat custeagurile indatá dupä infringerea oastei, si in sftrsit, dupä cele pe carele-am vizut, oastea lui. Mihai era de vreo 40 000 ( ! ) de oameni7 ra' r 5. asocotim strinsura. S-a a.sezat apoi intr-un loc tare. Insi noi, avind incre-dere in Dumnezeu si in dreptatea lui sfintä, am pornit impotriva dusma-nului, vineri in zorii zilei sf. Woiciech si a patronului nostru; dupä ce amorinduit tabära cum trebuia, am pregátit ostirea ca pentru luptä si ne-am

0 Probabil Leca (din Citun i din Leurdeni), ginerele lui Radu Vileanu qi apropiatulBuzqtilor, care apare 'in sfatul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia §.i Iai (1600, muneiunie si august). Vezi N. Stoicesc u, Diefionar al marilor dregatori din Tara Rornaneascafi Moldova, secolul XIVXVII, Bucurmi, 1971, p. 202-203.

7 Cifra pare exageraa pentru acest moment.

220

www.dacoromanica.ro

Page 260: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

luat tunurile ... Cum dis-de-dimineatA ceava era deasä, dusmanul n-a pututsi ne z.ireasci, iar ceata s-a impristiat numai atunci eind am ajunschiar deasupra dusmanului. Se ateta // s venim din alti. parte, adici P.din dreapta, i tocmai acolo se pregatise ca si se impotriveasci, dar noi ne-am intors pe stinga si am ocupat un loc inalt pe munte. ... el sta cuoastea pe deal pe un loc neted, und.e ti asezase tunurile. Dar fiinda tu-nurile stiteau pe deal, au fi'cut putinä ispravi8 sau chiar de loc, cci ghiule-lele sau treceau mai departe sau nu ajungeau tinta; a trebuit asadarpunem mina pe arme. Grea a fost trecerea spre dusman prin vi i prinlocuri pripästioase. El stitea gata de luptä.' intr-un loc neted. Dar acestegreutäti trebuiau infruntate cu bärbitie cäici altfel nu puteau fi invinse.Nu stiu cum, insä nimic nu a sci.zut bárbitia iniscuti a norodului nostru.Oastea era plin d3 voiosie. Mai tnti, dusmanul presimtind din ce partetrebuia s nainteze oastea asezat pedestri-mea sa tnarmati Cu archebuzepe marginea santului adtric si a riului Teleajen. Am aruncat asupra acestei pe-destrimi infanteria noasträ si pe cazacii Nizorvi care s-au gribit <si atace>

trebuie s recunoastem d ei au slujit maiestitii sale regelui i repu-blicii in toate aceste lupte cu bärbätie Oastea intreagi i-a ur-mat repede asa cum era rinduiti pentru lupt, cu strigke si mare larmi,astfel ci am ridicat atita praf, tncit cu greu ne mai puteam recunoasteIn aceastä. prifärie. Acei care ne priveau din lituri si de pe munti, nu ve-deau decit numai un virtej de praf. Dusmanului Ii venea usor s ne atacecind treceam prin locuri abrupte, prin santuri si ripe. Trig Domnul dinindurarea sa, a cobortt o spaimä asa de mare asupra ochilor lui, inchtndat infanteria noastri impreuni cu cazacii i-a rizbit yedestrimea, iarlncierii lui, ca la 3 000, care se aflau In frunte n-au indraznit s riveas-a in ochi pe ostasii nostri, i au intors indatä spatele fr s primeasca lupta.Astfel, nu era cu putinti si-i batem decit fugind dupi ei si pe lingiacestea ai nostri erau tnannati mai veu i obositi. Caci ei stituseri pepozitie, pe chid noi, cu citeva ore miai inainte, ne aflam calare si in afaride aceasta ei fiind imbeicati mai usor le-a fost mai lesne s fugi decttnouä ca urmärirn. Au pierit totusi multi dintre ei; duEi cum se in-timpli de obicei, pedestrimea a plitit cel mai mult aceasta cinste. Intreai nostri, din mila Domnului,, nu stilt multe pierden. Totusi, cum nu poatefi altfel, au murit citiva oameni buni, intre altii ruda mea ttnärul Ligeza,fiul lui Sebastian Ligeza; era un tinir vesel, se pare sä de aceea l-a in-cercat Dumnezeu, cci nu-si cinstea tatil, cum aud; era insä demn de oviati mai lungi, fiind insufletit de o mare bärbätie i di-agoste de a slujirepublica; l-au inmormintat aici. Cici era greu de transportat in zile atitde aduroase cum sint cele de aki, deoarece este mai cald dectt la noi de

8 Este vorba de tunurile polonilor. Vezi relatarea lui Golski p. 224.

221

342

www.dacoromanica.ro

Page 261: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

11.

Sf. Ioang. A cäzut i Blizinski, bäiat destoinic, porucinic din companiaprincipelui Mihai Wisniowiecki §ii alti citiva dintre tovará§i, apoi la fel §i

343 altii mai märunti, vreo zece oameni; stilt §i. citiva rániti. // Astfel a avutloc aceasti saviti biruintä ..

In biserica din Cracovia steagurile prusiene s-au feint, au dzut; vomavea din nou cu ce impodobi acea bisericl, dal vreo 150 de steaguri aufost aduse marelui hatman. S-au capturat vreo 30 de tunuri du§mane.

Mihai insui a fugit in munti §i am trimis dupá el pe domnul DaczbogKarnkowski cu o parte din oaste; noi am trecut cu lagärul pe locul deunde am dus oamenii la luptä. Iqteptind ve§ti de la D. Kamkowski de-spre locul unde se afla du§manul, am trimis §i in alte 'Ali ca sä aflám§tiri despre el.

Acesta este planul marelui hatman, §i pärerea noasträ a senatorilor,care ne aflám aici, A punem voievozi in Tara Moldovei §i Tara Románeas-cä, sä-i punem sá jure credintä máriei sale regelui §i republicii noastre.De asemenea sä luäm ostateci, pentru ca fiecare din acqti voievozi A deaIn fiecare an pentru vistieria republicii o suma, asemänätoare cel putinaceleia, la care se ridia a patra parte10.

Cetätile de asemenea &it acum intärite cu garnizoane de ale noastre.

9 Adicä 24 iunie.10 Cvarta.

www.dacoromanica.ro

Page 262: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORTUL LUI STANISLAW GOLSKI1

1600 octombrie 23, taba'ra de la Teleajen

... Sint acum sapte duminici, din ziva de 3octombrie, de cind am trecut in tara Moldovei2

Duminica trecutg, adicg in ziva de 15 octombrie, ne-am intilnit cuoastea lui Mihai sub muntii, pe ling care mergeam chiar de la granitaMoldovei, de cheva duminici prin Tara Româneascg. Oastea era de 8 000

fusese aezat tn munti cu Baba Novac pentru a ne intinde o cursä.Din pricina locurilor strimte, n-am putut sà dim piept cu oastea lui, darosta.sii nostri s-au fuggrit cu ai lui toatg ziva aceea; au ucis multi din-tre ei i i-au luat in prinsoare, iar pe urmg i-au infrint, astfel c ei au

I Dupà. I. Corf us In Mihai Viteazul 4 Polonii, Bucureqti, 1938 text polon (pp.353-354) i traducerea romineasci (pp. 354-356) cu unele modifidri.

2 Darea de seami este adresati regelui Sigismund al 111-lea.

223

p. 353

www.dacoromanica.ro

Page 263: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

trebuit sä fugi In aceeasi zi, cu hatmanul lor, la grosul armatei, care seafli la doui mile.

A doua zi, luni apoi maryi si miercuri, nu 1-am putut ajunge din urmi dciel si-a minat oastea destul de repede spre Ploiesti, oriselul siu, unde areo curte solid construiti. Acolo la o milá dupi Ploiesti, si-a asezat curtea,intre mun0, intr-un loc foarte bine apirat, intre piduri dese si rluri, cre-And pe semne ca acolo nu-1 vom cauta. Am ajuns acolo, lingi Ploiesti,

p. 354 joi noaptea si 1/ ne-am asezat la o mili sub tabira lui.A doua zi, vineri, adici In ziva de 20 a aceleiasi luni, Mind acolo

lagirul nostru, am pornit spre el, dupi miezul noptii, Cu tovii si cilare sipe jos si am ajuns astfel dimineata prin pIcli chiar de-asupra taberei luisi ne-am asezat tunurile, firi nici o pierdere si firi si intllnim vreo pie-dici, pe un munte inalt, de care el avea neapirati nevoie. Indati ce s-aridicat ceata, ai nostri au lovit de acolo cu 10 tunuri In tabira lui, pecare el n-a miscat-o cltusi de pu%in din loc. Si deoarece muntele de undetrigeau ai nostri era inalt, noi n-am putut si-i facem nici o pagubi cutunurile3; totusi ai nostri n-au contenit si tragi, inttrziind oastea lui, canoi si putem cerceta 'intre timp atit starea locului, unde aveam si ne batem,dot si poziTia de lupti a ostirii dusmanului, care avea in linie 50 000 deoameni4. Pidurea acoperea intreaga lui oaste In partea dinspre noi, In caresi-a pus la pindi si tunurile, la o trecitoare, de care nu ne puteamapropia decIt intr-un singur loc si acela era foarte anevoios. Dar fiindciai nostri erau tare neribditori a da lupta cit mai curind, domnii hat-mani firi si se mai ocupe cu hirwielile, i-au lisat si porneasci la orele16, dupi ceasornic. 0 parte din oastea noastri a trecut minunat pestedoui ape foarte repezi si a lovit cu mare si nipraznic avint lincierii sipedestrimea, care cuprindea 130 de steaguri ale lui Mihai. Intre tiny, autrecut alte trupe din oastea noastri, care au tras si cu tunurile spre tabi-ra In care se afla insusi domnul. S-a ridicat asa mare zgomot, si atIt dedeasi era, din amindoui pirvile ploaia de impuscituri, ci nu se mai vedeaunul cu altul; scriind pe scurt, asa a blagoslovit domnul pe rairia sa ciau cizut pe loc 6 000 din oastea lui Mihai. Am luat vreo 150 de steaguridusmane, cheva zeci de tunuri si ostatici5, firi numir. Restul ostirii luiMihai s-a tmpristiat in toati pirvile, prin munTi. Polonii care au fostCu el, au trimis soli, ciztnd la picioarele domnilor hatmani, certndu-lemili si indurare. Domnii hatmani i-au asigurat de mila Miriei Sale; de

224

3 Vezi g relavia lui Zolkiewski, n. 8.4 Vezi ibidem, n. 7.5 Prizonieri.

www.dacoromanica.ro

Page 264: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

asemenea, 0 pe Trzaska, care a predat cetatea Sucevei6 domnul Dumnezeus-a milostivit sili arate indurarea sa sfinfi 0 mare peste a§teptarea lumiiintregi, aducind un astf el de lupfätor sub picioarele m'iriei sale 0 va daDumnezeu de va ea'dea in scurt timp in mlinile noastre, chiar capul s'iu ...

In lagá'rul de la Teleajen, in ziva de 23 octombrie, anul 1600.Stanislav Golski, voievodul Tinuturilor Podoliei.

6 La intrarea lui Mihai In Moldova.

www.dacoromanica.ro

Page 265: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

RAPORTUL LUI BARTOSZ KLECZKY1

1600

p. 356 Mai intii intrind in Moldova, domnul hat-man2 a mers indatá cu oastea la Suceava, unde ne a§teptam sä dm luptacu oamenii lui Mihai. Am aitins la Suceava dar acolo n-am gásit pe nimenidin wirea lui Mihai, afara de 200 de oarueni inchi0 in cetate pentrua o apára; am stat acolo o sáráminá. Hatmanul nevoind sä se apuce deimpresurarea cetáTii aceleia 0 sali piardä oamenii acolo, a lásat pe domnulSzucki 0 pe fratele meu cu 350 de oameni 0 a pornit cu oastea spreTara Romaneascá. Aflind ungurii, 0-au strins wirea avind cu ei 0 cevaoaste nemTeascá, 0 au dat lupta cu Mihai in Tara Transilvaniei 0 i-au in-feint 8 000 de osta0 din pedestrime 0 citeva sute de poloni. Mihai insu0 a

1.Dup5 I. Cor f us in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucuresti, 1938, pp. 356-359, textpolon (pp. 356-359); si traducere romineasca (p. 359 si urm.) Cu uncle modificäri.

2 Ján Zamoyski.

226

www.dacoromanica.ro

Page 266: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

fugit la Alba Iulia, unde s-a strtns oastea in jurul lui si a lisat Transilvanialui Maximilian, printr-un fel de tratat. Guvernatorul acestei ri esteStefan Czaki.

Aflind Mihai de venirea oastei polone si a hatmanului Coroanei, atrimis la impiratul crestin, certnd ajutor impotriva polonilor si a trimiszälog pe mama (0 si pe fiul säu, Pätrascu si multe comori, pe care le-a captu-rat Moise Székely. Acesta a luat comorile si a scris despre toate acestea luiSigismund Báthory, rugindu-1 si se gribeasci s vini in Tara Transilvaniei,vestindu-i cà cea mai mare parte a tirii ingiduie venirea sa i vrea si-1 aibica dornn.

Ne-am intilnit mai tali la 15 octombrie, cu 2 0003 de oameni ai lui P.Mihai, printre care se afla i Mihai mnsui. Oastea poloni vizind acolo pehirtuitori, atit voluntarii cit i cazacii Zaporojeni au sirit asupra lorcu ajutorul lui Dumnezeu au secerat 300 dintre ei. Nevrind si mai lupteMihai s-a retras in munti, la tabira sa. A doua zi, 16 octombrie, oasteaa pornit, bine rinduitä pentru luptä, spre tabära sa care se afla la ode la oriselul lui numit Pboieti. In aceeasi zi, oastea noastri a ajuns latabära ei, la orele 3 inainte de läsarea serii. Acolo voluntarii nostri au &g-rit indat i ai lui au fácut la fel si s-au härtuit intre ei. Väzind Mihai luptaacelei ostiri i lsmnd vireo 15 steaguri de oameni i doui tunuri ca s Tina' peloc oastea, a mers cu oamenii sài in munti, la locul sàu obisnuit, unde s-aascuns bucuros in fata albiei riului, numit Bucovel. Acest loc este incon-jurat din trei pirti de huceaguri foarte dese si de munti, iar de cealaltiparte, pe unde a trecut oastea poloni, de tufisuri foarte dese. Este de ase-menea si un riu, ciruia ii spune Ploie.sti, si acolo si-a asezat lagàrul, 'hareacei munti i acest riu Ploieti. Acest loc este la juingtate de milä de oräselul

Apoi doinnul hatman dindu-si seama cl nu vrea s <dea lupta> incimp, si-a asezat tabira lingl oriselul Ploiesti si a pornit in ziva de 20octombrie cu oastea spre munti. Am ajuns din urmi ostirea lui la oreletrei din zi, dar fiindci ziva era picloasi, domnul hatman a asteptat Ora'ce s-a ridicat pida; apoi asezind tunurile pe muntele alb, a poruncit sibatä in huceagul acela, unde se astepta sä fie vreo cursä oarecare CindMihai a väzut cä tunurile au inceput pricinuiasci pierden, a poruncitsi se stringi corturile i si se retragi carele in niste munti inci mai striniti,lar el insusi, plingind (!) i-a rinduit oastea la lupti. Avea cu el 50 000 deoameni4 dupi cum spun toti polonii care se aflau cu el. Apoi, domnulhatman a poruncit pedestrimii si inainteze spre acel màràcini, iar dupipedestrime, clreçü. Indatá, pedestrimea noasträ s-a luat bine la hartä cu

3 Cifrä sporitä apoi de narator la 50 000 de oameni.Toate cifrele slut fanteziste. Din acesti 50 000 de oameni (I) ar fi rämas pe cimp

5 000 de lquri, n timp ce polonii pierdeau 4 mot*, si mai aveau pu;ini ränivi (I).

227

357

www.dacoromanica.ro

Page 267: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pedestrimea lui Mihai, iar intre timp luptitorii i mntririle inaintaw s-aubitut cu ei. Indati, ei (si insusi Mihai mai tritii) au intors spatele 4i astfela fost infrinti oastea lui. Au rimas pe loc 5 000 de lesuri si 4 (sic) tovariside ai nostri au fost ucii, iar stilt putini.

La 21 octombrie, dupi aceasti lupti, tabira noastri a fost asezati pelocul acela unde s-a dus lupta. S-a trimis dupi el in urmirire numai 1 000de ci1ireti5 pentru a-1 impresura, nestiind insi din capul locului incotroa fugit.

In ziva de 22 octombrie, polonii care au fost cu el au trimis s ceariindurare, iar domnul hatman a figiduit si se poarte cu mili. De asemenea,la o mili de tabira noastri, Ant 10 000 de sirbi inspiimintati la care atrimis domnul hatman, dindu-le i figiduindu-le pace. Au fost 12 000 demoldoveni, dar au plecat acum peste munti la casele lor. Muntenii, atit boieriicit i oamenii din popor, vin acum cite putini la domnul hatman, ce-rind / / mibà i domn. Odihnindu-si putin oastea, va porni la Tirgoviste,orasul de scaun al Mil Românesti; acolo va aseza si va numi cu ajutorullui Dumnezeu un domn, dar eu nu stiu Ina' pe cine, cici despre aceastanu se vorbeste. Sint de asemenea i cIteva zeci de mii de turci in TaraRomineasci, la Bucuresti, care vor de asemenea sà puni domn in aceastiTara. Domnul hatman a trimis la ei, amintindu-le atit de tratatele vechi,cit si de cele din timpul de fati; numai Dumnezeu stie ce va fi mai de-parte. Totusi, sintem mai siguri cà vom pleca de aici spre bucuria noastri

intru slava Domnului si a patriei. Sint sigur si de aceasta c i SigismundBáthory va ajunge in scurti vreme domnul Transilvaniei. E greu de stiutdaci oastea poloni va merge cu el ...

Neamtule Basta a trimis, rugind i amenintind, ca domnul hatmanpiriseasci Tara Romineasci, spunind ci printr-un tratat Mihai a lisataceasti tari miriei sale impiratului. Pe Mihai il numeste slujitor al mirieisale impiratului. La aceasta domnul cancelar i-a rispuns rispicat ca unadevirat hatman, dupi marea sa prevedere i dupi parerea domnilor sena-tori, care se aflau in vremea aceasta cu oastea 6 a trimis la el pe domnulWozuczyfiski, cu o veste oarecare. Acolo ungurii i orasele ardelenesti autrimis indati soli dind ca ostateci 7 nobili i cerind in schimb pe Báthory7.Totusi domnul hatman, vizind oastea truditi i temindu-se de multe, n-avoit si se urneasc i nici s trìmit oaste in Tara Transilvaniei.

Apoi au venit in fugi ceausi de la Mehmeds, pa si turcesc, unul intr-o

5 Au fost trimii 1 000 de cäläreti In urmärirea lui Mihai, care ar fi trebuitcu el restul de 45 COO de oameni (I).

6 Precum se tie, Basta era pe jumätate albanez, pe junikate italian. Dar aici estevorba de faptul ea* era In slujba impäiratului german, de aceea este numit neamy.

7 Sigismund Báthory. Vezi mai jos i Jarnalul de campanie p. 236.Mehtned-paa, fiul lui Sinan-paa era serdar.

228

P. 358

www.dacoromanica.ro

Page 268: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

zi, altul in alta, mulvumind Domnului cu mare usurare, a i-a dat domnulDumnezeu biruinti asupra unui atit de puternic dusman al sultanului tur-cesc, si aritind mare cinste domnului hatman si urindu-i noroc, au spusci in intreaga lume nu se aflä un al doilea hatman asemenea lui. L-auTugat si rimini cu oastea in acelasi loe, la Ploiesti, ca Mehmed pasa lust*.si-1 poati vedea pe domnul hatman, spunind a aceasta a fost poruncasultanului ca si se vadä unul pe altul si sä puna la cale unele lucruri. Dardomnul hatman, vizindu-si oastea truditi, n-a voit si astepte si trirnivindpe domnul staroste al Camenitei9 si condua pe Simion Movilä, voievodulTärii Românesti in capitala Tirii Rominesti, a pornit cu oastea spre raraMoldovei. Din nou a venit acum, la al patrulea popas de la Ploiesti, unceaus titar trimis de sangiacul Benderului care se afli cu 7 000 de oamenila doui mile de noi, si vrea sä vadi si si aibi o convorbire cu domnulhatman. Apoi in ultima zi a lunii octombrie a venit In tabira noastriinsusi sangiacul Benderului // si a fost la domnul hatman, spunind dom-niei-sale anume a de aceea am venit aici, avind aceastä poruna de lastipinul meu, cä. unde imi poruncesti, acolo sg ajung"; domnia sa i-aporuncit: la Tirgoviste"! Ce va fi mai departe, Domnul Dumnezeu stie.

9 Jan Potocki.

p. 359

www.dacoromanica.ro

Page 269: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

I Traducerea s-a ficut dupX textul latin publicat in Ver es s, Documente, VI, pp.242-249.

2 Cohortem.3 Vezi mai sus p. 226.

230

[DIN ZIARUL DE CAMPANIE AL UNUIPOLON DESPRE OPERATIILE DINMOLDOVA (21 SEPT. 24 OCT. 1600) SIDESPRE BATALIA DE PE BUCOVEL11

Urmeaza cele intimplate in Valahia fi Mol-.dova <in lupta> cu Mihai.

p. 242 In ziva de 21 septembrie tabära a fost mutatä de partea cealaltä, maisus de Suceava. Iar In ziva de 22 s-a pornit la drum din tabära de la Su-ceava spre Transilvania, lisind pentru asediul cetävii citeva trupe, m'idun corp2 de pedestr4 prusieni, -i, unul de cálärevi, amindouä sub comandalui Szuckis. Atunci §i. domnul a refuzat fi 5 sä presteze jurämtntul pecare i-1 Infávbase comandantul [Hatmanul Zamoyski]. Iar acel juräm1nt

www.dacoromanica.ro

Page 270: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

cuprindea i unirea Moldovei cu statul Poloniei4 i chiar i // o alta °An-duire decit aceea care fusese pima atunci legea domnilor5 si care ar fi dusin sfirsit, la limanul tihnei <dorite>, starea atit de tulburata de furtunia Valahiei8. Acest lucru l-a jignit pe comandant si el a inceput si se gin-deasca la numirea unui alt domn.23 <sept.>. Se trece Atli Moldova.24 <sept.>. In fata tirgului Neamt este asezata tabara. Acolo se da destire c Szucki <dei> ranit7 a ucis pe cinci dintre ostasii lui Ianos Kapturi8atund dud acesta a efectuat o iesire din cetatea Suceava, lar pe ceilaltii-a rank in lupt i i-a alungat inapoi.

Se aseaza tabara dincolo de tirgul Roman8. Aici vine in fuga unroman° vestind ca. sub Alba Iulia au fost ucisi de catre unguri 30 000de ostasin ai lui Mihai, i cà el insusi a fugit de acolo in tabara fiului

In fata tirgului Bacau.Dincolo de tfrg12, riul Bistrita. In acest timp se aduc scrisorile

românilor'3 care se afla cu Ianos Kapturi in cetatea Suceava, prin carecer <s li se Ingaduie> plecarea sloboda din cetate, ceca ce se credear fi pus la cale de catre Ianos Kapturi, care ar clod sa trimita afara dincetate pe oamenii care ti consumi hrana i ti beau apa, de care se ziceca duce lipsä, pentru ca sà poata sà staruie in apararea ei. Comandantularmatelor" a ingaduit ca femeile i copiii si toti cei inapti la luptipoata iesi din cetate in siguranta. Tot acolo In tabari vin sapte trimisi aicazacilor, dintre care patru slut expediati la rege impreuna cu un emisaral comandantului pentru obtinerea stipendiului15. Doi <emisari> sint

4 Este folosit termenul de regnum Poloniae, deli Polonia Isi zicea republiel, in dudafaptului cà avea in frunte un rege.

5 Textul pare a fi defectuos tum etiam aliam quam hucus que exstiterat palatinumconstitutionem. Probabil de citit: palatinorum.

6 Termen folosit de poloni pentru Moldova. Tara Romäneasci era numitä de ei Multa-nia (=-- Muntenia).

T Saucium.8 Ostas ungur in slujba lui Mihai Viteazul; era comandantul cetätii Suceava, asediatä

de poloni.9 Oppidum Romanowe targi." Valachus, poate fi tradus aici i prin: moldovean. Ved mai departe termenul de

Multanus, folosit pentru un muntean din oastea lui Mihai." Cifrele ca de obicei stilt mutt exagerate." Post. Se opune la: ante din rindul precedent.19 Este vorba aici, foarte probabil, de populatia pasnici din oras, färä alt amestec cu

Kapturi, decir faptul cä se afla Incercuitä In orasul asediat De fapt, moldovenii de laSuceava nu aveau nici un motiv s doreasci victoria lui Kapturi contra aliatilor luiIeremia.

" Acest termen desemneadi intotcleauna pe marele hatman Zamoyski.15 Din context rezultä cà ar fi vorba de fostii cazaci din oastea lui Mihai Vitcazul,

si care se oferä acum sä tread in slujba polonilor.

231

P. 243

www.dacoromanica.ro

Page 271: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

trimisi la cazaci Cu stirea a trebuie sa se indrepte cit de curtnd spre oaste;unul a ramas ca si fie la indemlnä si si vesteasa pe cazaci eind vor trebuisi se uneasci cu comandantul; caci nici ei si nici comandantul nu vorca trupa de cazaci sa inainteze separat atit pentru usurinva aprovizionarii,ctt si pentru a evita altercaTiile dintre armate. Aceiasi trimisi ai cazacilorau raportat ca 1-au dovedit de tradare pe comandantul lor Koska", cuma ar avea o Intelegere cu Mihai, si. ca 1-au legat In lanturi 6 atuse si catoTi cazacii il duc la grosul armateil7 si a si-au pus un alt comandant,numit Hauritko", caruia i s-au trimis si din partea ilustrului comandantZamoyski daruri ca si-1 cinsteasca".30. Ultima zi din septembrie. Se aseazá tabara in faya pádurii ziseLunca Mare20. Aici sint aduse scrisori si de la Iacob Potockin, si de laMoise Székely22, care fusesera trimisil inainte din tabara de la Suceava cu

244 7 000 de oameni, // si care raporteaza a au fost foarte bine primiti de<cei din> orasul Bistriva23, si inca de alvii: si a Mihai a fost invins laAlba Julia de catre transilvani; si. ca. ei se ingrijesc din raspluterifaca in asa fel ca la venirea comandantului sa gaseases' partea cealaltaa munTilor pe care va trebui sa treaca armata, ferita de once primejdiesi intarita, cu concursul transilvanilor care pe zi ce trece se grabesc tot.mai mul0 spre tabara.

Prima zi din octombrie se trece prin padurea Lunca Mare si seaseaza tabara pe riul Bekaczin"24. Aici vin, fugind de la Mihai mai tntliKossakowski25, apoi in ziva urmatoare Kotelnicki26 cu 500 de cazaci carepovestesc ca au fost de fata la infringerea armatei lui Mihai la Alba JuliaIn ziva de 18 septembrie, de catre imperiali si transilvani sub comandalui Csaky27 si. ca Mihai a pierdut acolo 8 000 de pedestrasi, aproape 2 000de calarevi, 30 de tunuri de bronz, si tot atitea tabere28 si a a fugit In

18 Rsturnarea elpeteniei sub care serviserl In oastea lui Mihai, era °feria acum cao räscumOrare a trecutului.

17 Generalem exercitum (scris gresit: exercituum).16 Necunoscut altminteri.12 Honoraria.20 Low Wielki.21 Trimis Cu oaste In Transilvania, de unde este rechemat. Va avea un oarecare rol

si In Tara Romineascsá in sprijinul lui Simion Movirä.22 Fostul comandant din slujba lui Mihai Viteazul, trecut la Sigismund Báthory.22 In Transilvania.24 Desigur Rác'äciuni, scris Rekaczin, litera R fiind apoi confundaa cu B.22 Comandara cazac in oastea lui Mihai.26 Comandant cazac In oastea lui Mihai.27 $tefan Csaky de Keresztszeg raliat aparent lui Mihai dup5. Selimbgr, este numit de

acesta In memoriul su cätre ducele de Toscana: quel spergiuro et infame Ciacchi. Curind IItradeazi si pe Sigismund si e risp15.'tit de imperiali.

" Tonsque castris amissis.

232

www.dacoromanica.ro

Page 272: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

graba cu greu la acel hotar, si cä de acolo si-a trimis inainte pe mama29sa cn tezaurele si toate bogatiile in Muntenia3° intr-o cetate, si ca se speraca Mihai o va urma: si ca dintre cazaci au cazut in acea lupti de la AlbaJulia 600, §i ea a fost ucis Branicki31, comandantul lor ... etc ... dar sipina acum o parte dintre ei a ramas si mai departe pe lingi Mihai.

In ziva de 3 octombrie tabara a fost mutata pe riul Trotu432 si asezatasub acel deal sub cace se zice ca au fost ucisi 100 000 de turci de catreStefan Voievodu133.

In ziva de 4 oct. pe un i alt du numit Tatrus"34.In ziva de 5 oct., la satu135 Focsani din care o jumatate apartine tarii

Moldovei, iar cealalta Munteniei, si care desparte amindoui Tarile.In ziva de 6 oct. tabara a fost asezata la Lanerestam din Muntenia

in care a ramas oastea doui zile. Aici a sosit Czarnecki, trimisul cazaciloranuntind ca vor veni a treia zi37, insa daca nu s-ar fi trimis la ei s-arfi si intors asa dupa cum si hotarisera ei.

In ziva de 8 oct,. la o mila inainte de Buzau.In ziva de 9 oct., chiar sub orasul38 Buzau, armata se cantoneaz5.30,

si In aceeas zi vine un emisar de la Iacob Potocki, din partea sa cit si<un altul> din a Starilor Transilvaniei4°, in care primul vesteste ca sesi indreapta din Transilvania spre armata", iar aceia vestesc ca Transilva-nia a si fost ocupata de germani, si multumesc pentru concursul dat laalungarea lui Mihai. Era si o scrisoare a lui G. Basta, comandantul oasteigermane care declara' ca 1-a biruit pe Mihai si cere <implinirea> inte-grata' a pactelor cu imparatul, iar catre seara acelei zile este prins unmuntean42 din oastea lui Mihai care se indrepta spre orasul Buzau, ne-stiincl ca acesta este parasit de ostasii aceluia, si neavind cunostir4 desosirea armatei noastre. Acesta <intrebat> a spus 6 Mihai este de partea

28 Este vorba de sotia sa, doamna Stanca.30 Muttantam." Care cu cazacii lui avusese un rol important la SelimVár.32 Tatrus.33 Confuzie, desigur, cu izbInda lui $tefan de la Vaslui.34 Tatrus. Vezi mai sus Insemnarea din 3 oct. Nu poate fi vorba de dota rluri nu-

mite Trotuq, aproape unul de altul. Poate a este o confuzie cu afluentul Siretului, ZabrauTi,care trece aproape de Panciu, i a eirui grafie, (probabil Zabrus) a putut fi confundatäcu cea de Tatrus.

35 Pagum Toxanii.38 Lanerest", neidentificat.37 Postridie.38 OPPid0.35 Diversatur.40 Din care erau aldtuite comiIiile Transilvaniei.41 Spre armata lui Zamoyski.42 Multanus.

233

p. 246

www.dacoromanica.ro

Page 273: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

aceasta a muntilor, si se afla la o departare de sase mile de noi; apoi inchiar seara aceea au sosit iscoadele noastre de la Mihai afirmind cà aceastaeste Intocmai departarea lui Mihai <de noi> si ca el se indreapti tritinscatre noi. - -

La 10 oct. sint asezate tunuri de bronz in trei biserici mai inalte dinorasul Buzau, pentru a apara cu ele dmpia dinspre sud de <eventuale>atacuri neasteptate, si a putea lovi pe neprevazute flancurile du.smanuluidaca acesta si-ar aseza, in acel loc tabára cu vreun scop, si nu doar dinintimplare, Intrucit masurile se arata a fi luate cu cea mai mare preve-dere, caci dinspre sud <locul> este aparat de biserici, ca de niste inta-rituri ficute anume, dinspre nord, de riul care curge <raspindindu-se>In multe locuri, dinspre rasarit i apus de carde legate in sir.

La 11 octombrie s-a reintors Iacob Potocki care fusese trimis In grabaIn Transilvania pentru a zdrobi cum s-ar zice ascutisul primejdiilor43 si aocupa mai tntii trecatorile <dtnd acces> in Transilvania. Insa cum Csaki cutransilvanii i cu germanii II i invinsese pe Mihai i II alungase din Tran-silvania, Potocki a fost rechemat de comandantul ostilor [Zamoyski], si s-areintors la grosul oastei44 r'Omintnd insa acolo Moise Székely cu trupeleunguresti. Atunci au fost aruncati in larrturi si cinci unguri care 11 intro-dusesera pe Mihai In Transilvania, si si acum (cind fusesera primiti la noi cafugari, si chiar la masa comandantului) Ii vesteau lui Mihai toate cele ce seficeau aici.

La 12 octombrie cazacii au si intrat In1 tabara noastra, si ei il declara pemagnatii care i-au indemnat sa nu se alature lui Zamoyski ... Au venit 37de steaguri ale lor si un steag de pedestrasi, caci este unicul cuprinzindvreo 1 500 de pedestrasi. Unele steaguri au ceva mai putin sau mai multde o suta de calareti, altele, doui sute si chiar trei sute. Numarul lor trece

p. 246 de 8 000. Toate au bombarde lungi, toti II barbatii sint buni luptatori. Seimpart In aceste formatii. In frunte vin trei <formatii> urmind una dupaalta, urmeaza cea a pedestrasilor Cu 15 tunuri de bronz, corpul de trupaeste incheiat de a patra formatie subsidiara. Si oastea valaha45 este foarteunita cu noi. Dar in ce ne priveste pe noi, cazacii si lancieri si pedestrimesInt In numar de 25 000. AceastI armata este de asa fel incit ar putea ficomparati cu dreptate cu acei veterani ai lui Cezar sau Alexandru. Nu enu-mer aici pe tarani46 (?) si ca sa zic astfel pe cei Cu carele (?)47, sau alti

Quasi periculorum aciem.44 Universalem exercitum.45 Valachinus." Colones (?) Oare colonos?47 Currules. Tot acest pasaj pare defectuos redat. Tennenul acesta nu apare In glosarele

obisnuite (Banal sau du Cange). S-ar putea sä se refere aici cumva la firani rechizitionaticu carele de clue armatä. Iatä pasajul: Non ¡am numero colones, et ita dicam currules, velalium talen militem, cuius est maicni numerus, non computo Valachos ... etc.

231

www.dacoromanica.ro

Page 274: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

osta§i de felul acesta care sint in numir mai mare qi nu îi socotesc lanumár pe valahi, cáci dacá ar fi socotiti cu totii, numárul lor ar trece de60 000. Si astfel, chiar in acea zi a venit la comandantul o§tilor un ungurde la cei asediati in cetatea Suceava, <din partea lui> Iano§ Kapturi ca sàtrateze conditiile predárii. Acestea sint hotárite cu el qi este trimis Trzy-lecki ca s ja in primire cetatea.

La 13 octombrie mergem voio§i din tabára buzoianá, pe sub tabára luiMihai, pentru c dacá Dumnezeu ne va hárázi victoria, o mare parte dinarmatá se va intorce in Polonia, dacá <insá> va fugi Mihai in Transilvania,ea îl va urmári acolo impreuná cu comandantul, iar daci nu s-ar ajunge laluptá din cauza fugii lui, atunci va ierna la Tirgovi§te capitala Munteniei,iar comandantul, lásind armata se va reintoarce in Polonia Impreuná cuosta§ii voluntari48 Armata noastrá cre§te in numár i vitejie, iar a luiMihai scade in ambele privinve: i, acuma numeroqii si ostaqi au fost re-du§i la 20 000 de oameni foarte slabi49. Despre turcii §i titarii pe carepromitea acel uria§ constatinopolitan, nu se aude nimic, dei sintem chiarapropierea Dunälrii50.

La 20 octombrie ziva sf. mucenic Maxim ... [victorie nemaipomenitáa Polonilor descriere Mihai ar fi avut 50 000 de oameni, polonii auscos in luptá doar 15 000. Au murit 3 po/oni(/)]

22 octombrie muntenii. moldovenii, sirbii §i cazacii lui Mihai ofer sá.se supuná. Vin §i: trimi§i de la Moise Székely prin care acesta anuntá cl acapturat la Bra§ov, cetate a Transilvaniei, la 6 mile de aici, pe sotia i fiullui Mihai care fugeau la impáratul cre§tin cu jumátate din tezaurele luiMihai. 51 Ii roagá pe comandant ca s intre neintirziat in Transilvania cácitoatá natiunea aceea este gata sá i se supuná, §i 14 000 de transilvania§teaptá la Brapv.

23 octombrie se ingroapá 4 000 de du§mani uci§i: se mai aduc §i acumdin diferite locuri resturi de le§uri spre ingropare, al cáror numár nupoate fi Ind. cunoscut.

24 octombrie Wozuczynski a plecat dis-de-dimineatá tntr-o misiune laStaril6 Transilvaniei, §i la G. Basta generalul oastei germane §i indatá inaceea§ <dimineatá> a plecat dupá el Sigismund Báthory. Este trimis qi unalt tol la cetatea Bucure§ti, la zece mile <de aici> la oastea turcilor carejefuie§te prin Muntenia, pentru ca sa inceteze cu devastarea OHL Dupá ceMihai a fost invins,. a fugit nu se §tie incotro cu 20 de persoane doar <rá-mase> din oastea sa

48 Voluntariis militibus.48 Lévissmorum.88 In prospect* Danubii, adieä de unde putea fi v?izutä Dunkea

235

www.dacoromanica.ro

Page 275: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

LAWRIN PIASECZYSSKI

(? dupa 1603)

Lawrin Piaseczytiski, subcamaras de Braclaw 4i se-

cretar al regelui Sigismund al III-lea, a foss trirriis de acesta In mai multe solii la hanultataresc Gazi Ghirai al II-lea, in cursul anilor 1601-1603. Din timpul soliilor lui, de pe cindse afla in trecere prin Moldova, ni s-au pistrat trei scrisori, datate din 3 iulie 1601, 17 mai1602 si 31 ianuarie 1603, publicate de I. Bogdan in colectia Hurmuzaki, Documente Polone,Suplimcnt, 11/2, pp. 42-47, 66-67, 151-154 si 250-253, insovite de traducen i francezede I. Skupiewski. Dintre aceste scrisori primele doua cuprind informatii privitoare la eve-nimentele din Imperiul otoman si din Crimeea; ntunai a treia relatie poate fi socotita ca orelatie de calatorie in Moldova si de aceea o reproducem mai ,jos.

Mara de aceste relatii, publicate in colectia Hurmuzaki, mai exista uncle relatii din

soliile lui Lawrin Piaseczyttski, care au ramas inedite. Acestea au fost gasite in 1911, inbiblioteca de stat din Petersburg (azi Leningrad) de istoricul polon Kazirnir Pulaski. Dinnefericire, istoricul amintit nu a publicat relatiile gasite de dinsul, ci s-a mulyurnit si lefoloseasca in rezumat In articolul sat' intitulat: Trzy poselstwa Lawrina Piaseczyntkiego do

236

www.dacoromanica.ro

Page 276: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Kazi Gireia hana Tatar6so perekopskich (Trei solii ale lui Lawrin Piaseczyriski cätre GhaziGhirai, hanul tätarilor de Perecop), in sevista Przewodnik naukowy i literacki", Lwów,XXXIX, 1911, P. 135 si urm. (pentru care vezi P. P. Panaitescu, Cateitori poloni in ta-rile rom'ar. ze, Bucuresti, 1930, pp. 9-13, Academia Romanä, Studii cercetiíri, XVII). Dinacest arriicol pot fi minute o sumä de informatii despre Moldova si Tara Romaneascä inanii 1601-1603, in special politice, care nu se aflä in cele trei relatii publicate in colectiaHarmuzaki. Neposedind textul lor, nu le putem include in aceastä colectie deck sub formarezumativä datä de K. Pulaski. Informatiile lui Piaseczyliski impreunä cu acelea ale fuiMarc Sobieski din cuprinsul volumului de fatä aruncä o luminä necrutätoare asupra prä-aciunilos tätarilor in färile romane, in primii ani ai veacului al XVII-lea, alternind Cu aceleaale mercenarilor poloni rämasi färà cäpätti dupà alungarea lui Simion Movilä din TaraRomaneascä. Din care cauzä voiau sä se desp'ägubeascä de la fratele acestuia, domnulMoldovei, i anume in ultimä instanTä din mosia acestuia, Ustia din Pocutia. Dar bogatulIeremia trimitea plingeri i protestäri la regele Poloniei, refuzind sä pläteascä datoriile fra-telui säu. i astfel solul regelui Poloniei la tätari, in trecerea sa prin Moldova, trebuia sä:

caute solutii ingenioase unor situatii insolubile. El se simtea mai in largul lui ciad isiputea manifesta zelul fatä de rege, rácindu-i o serie de mici economii cu prilejul achitäriiunor datorii bänesti cätre hanul tätarilor, sau luind de la secretarul lui Ieremia Movilacopie de pe Insemnarea datoriei acestuia fatà de rege. Pe baza materialului publicat, Al. SadiIonescu a dat un rezumat al soliilor lui L. Piaseczyriski in Bibliografia cidatorilor strainiin tarile romiine", pp. 102-103.

Mentionäm ea* iii biblioteca Zaluski din Varsovia se pästra in secold al XVIII-lea odescriere a soliei lui Lawrin Piaseczyfiski, cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicummanuscriptorum bibliotecae. Zaluscianae, Dresda, 1752, pp. 64-65. Ms. nr. 195. Descriptiolegationis quam Laurentius Piaseczyriski succamerarius Braclaviensis Sigismundi 11f regisnomine apus Turcos obiit.

www.dacoromanica.ro

Page 277: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

[REZUMAT A TREI SOLII ALE LUXLAWRIN PIASECZYNSKI LA GAZIGHIRAI HANUL TATARILOR DE.PERECOP]i

1601 iunie 27

Solul pornwe in iunie 1601 §i soswe la Igip. 10 la 27 iunie. Acolo e primit de Ieremia Movitä care-1 poftqte la un osp4.

Ca deobicei in semn de cinstire i se aduce solului un cal impodobit, pecare si incalece spre a merge la castel insotit de multi curteni §i capugii.Ltngi reledinta domneasci erau imirati haiduci2 cu pinti. La tntoarcere,solul e insotit de aceea§i asisten; ä ca'reia ti imparte daruri". La 8 iuliesolul, care a§tepta la Ia0 un curier din Crimeea, pleaa din ora; la 13iulie sose§te la Cetatea Alb5.. Acolo 11110 Cetatea Albá", in satele moldove-

1 Dupà: P. P. Panai t es c u, op. cit., pp. 10-13.2 Termen desemriind de obicei formatiile militare din teritoriile in hotar cu turcii, avind

o organizaiie specialb.', asemenea haiducilor liberi" din Banat, sau trupele de ostasi balcanici,sirbi, bulgari, albanezi, ca cele comandate de Baba Novac de pila. S-ar putea ca aici slaibg sensul pur si simplu de gardà: a domnului.

238

www.dacoromanica.ro

Page 278: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

nesti pe care le Tine hanul titiresc si pe care le guverneazi in numele luisluga lui Nasyl aga, precum i in Cetatea Albi insisi, solul a vizut un marenumir de supusi ai regelui Poloniei, de curind prinsi in diferite locuri inUcraina i vmduti de titari. Sangeacul de Cetatea Alba, Husein aga, sesilea -si impiedice vinzarea supusilor regelui care este prieten al sultanuluia,dar titarii spuneau ci au scrisori de la hanul de Perecop, care le ingicluieaceasta.

La intoarcere, la 4 octombrie, e pe lacul Owidovo4, unde Nistrul sevars5. in, mare. Aici era o corabie cu pinze".

La 6 octombrie este la Cetatea Albi, la 11 octombrie la Ciubirciu,la 13 octombrie petrece noaptea intr-un sat, la 14 octombrie in cimp, la15 este la Iasi, la 17 tot acolo la domn, la 18 este ospäT la domn, la 19 uncurier t5tar venit cu Piaseczyriski e trimis din Iasi la rege.

1602, aprilie

A doua solie: aprilie 1602. La 27 aprilie este la Camenita. Solul treceprin Hotin, Chodkowcz"5, Stera'nestie, Berajani", Iasi. Aici 41 primestedomnul, iar a doua zi Or5s9 hatmanul, cu cinste". Ctteva zile dupiaceea are loc un °Ti; la domn. Tocmai atunci soseste un trimis al dom-nului care fusese la titari i spune ci acestia se pregitesc de rizboi impo-triva ungurilor, dar hanul9 e foarte riu bolnav. De asemenea se primescvesti - si din Tara Romineasci, de unde se intorsese sfetnicul domnescUrechel° care mai tnainte fusese acolo cu oastea domneascilz.

Titarii au ficut mari pridiciuni in Tara Romineasci, pe care au dis-trus-o cu totul i domnul va trimite o plingere regelui Poloniei impreunicu scrisoarea lui Ioan Potocki, starostele de Cameniva, ce se afli acolo12.Unele detasamente de titari au ficut la intoarcere pridiciuni i in Mol-dova;. dar au fost bitute de moldoveni. Aflind de trimiterea solului polonIn Crimeea, domnul Trii Rominesti, Simion, cere ca solul s mentioneze

a Mehmed al 111-lea (1595-1603).Limanul Nistrului.Poate Hudesti, raionul Darabani.

a Tfrg pe Prut.Berajani, probabil Verejani, contopit azi cu Ciulinesti, pe Prut.

8 Orysz = Väscan Oras hatman si portar de Suceava (1601 februarie 3 1607 iulie 17).9 Gazi Ghirai al II-lea." Ureki. Nistor Ureche, mare vornic al Tira de Jos (1596-1611), taiäl cronicarului.1/ Oastea domneasa ce lupta In Tara Romineasc5 pentru mençinerea n domnie a lui

Simion Movilä, fratele domnului Moldovei, impotriva druia se ridicase Radu erban (veziP. P. Panaitescu, op. cit., p. 10, n.

12 In Tara Romineasa, unde venise in septembrie 1601, sä*-1 sprijine pe Simion contralui Radu Serban.

239

www.dacoromanica.ro

Page 279: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

In solie si pradarea %aril lui de catre tatari. Tot pentru acest lucru sosestela Iasi un trimis al lui loan Potocki, anume Gorecki.

La plecarea din Iasi solul este condus de pircälabii" domnului, Avramsi Durak, care insotesc tabara solului Oda la Ciubarciu. Din acest oras.solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste citeva zile sosestela Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luati din Polonia: Ah,priveliste de plins". Aici primeste vesti nesigure el regele Poloniei a po-runcit principelui de Ostrog" si lui Iazlowieckil4 sa indeparteze pe Iere-mia voda din scaun si sa puna in locul lui pe altul, fiul lui Alexandru'5..Se poate sä fie un asemenea plan printre cazaci si de aceea solul previnepe Iremia voda.

Intr-o discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului calpolonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca ucigind un solturc. Plead apoi spre Crimeea.

INTO ARCEREA

iulie 1602

Solul se intoarce Impreuná cu Triton", solul moldovean. Tree lima-nul cu o corabie si sosesc la 22 iulie la Cetatea Alba, la 23 in drum spreCiubarciu, la 24 pe cimp noaptea, la 25 la Lapusna, la 26 la Tutora., la27 la Iasi. A doua zi solul e pritnit de domn. Scrie liii Constantin deOstrog 6 a auzit in Crimeea ca tatarii si turcii fac mari pregatiri pentruredobindirea Moldovei si Tarii Romanesti si arata cum a fost tratat cudusmanie.

Dui:4 ce-si ja ramas bun de la domn, solul iese din Iasi la 30 iulie.La 2 august prime.ste in drum spre Hotin o scrisoare de la loan Potocki,care era la Kiebrinceni"7. Ai nostri in Muntenia stilt gata de lupti, dejacei doi Radu" si ostile nemtesti sint in tat-a. Polonii nostri se opresc Incade a da lupta, asteptindu-ma pe mine. Peste citeva zile lucrurile se vor ho-tart De la Hotin solul trece la Camenita.

12 In observaliile de la urma asupra soliei: Am aflat ca hanul de Pere-cop a fagaduit turcilor sä redobindeasca Tara Romaneasca, Moldova si

13 Constantin de Ostrog, voievod de Kiev.14 Nicolae Iazlowiecki hatman.15 Probabil un fiu al lui Alexandru cel It'iu.16 Mihail Trifan, rutlä cu Ieremial Movilä. Mare postelnic, 1602 iunic 9 1603

aprilie 20. S-a pästrat In text grafia originalului.17 Poate arniceni ling Prut.13 Radu $erban si Radu Mihnea.

240

www.dacoromanica.ro

Page 280: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Transilvania. Deci a trimis pe solii si Alexandru Grecul la domnul Mol-dovei si pe Gazil° bey tátarul la voievozii Tárii Romanesti si Transilva-niei. Acei soli au fost cu mine pe corabie la trecerea spre CetateaEi duc poruncá acestor voievozi sl nu ;in á pe lingá ei niciun polon,pregáteasci hanului provizii i poduri, sá fie gata cu oamenii lor ca sá seuneasci cu oastea lor. Voievodul Moldovei, chid se afla [declarantul] chiarla urdie20, a trimis acolo pe solul sáu Trifon, postelnicul sàu, cu citevavase cu talen, o careti 4i 4ase cai roibi, precum i daruri pentru mirzacica sà cistige pe han pentru dinsul, sI vie in ajutorul fratelui sáu voievo-dul Tárii Românesti21. El insusi e gata cu oamenii lui la Iai. Acest Tri-fon a spus hanului cà granitele polone slut pustii, cáci oastea este inCurlanda i cá nu putem avea incredere in moldoveni. La intoarcereamea, am spus voievodului Moldovei sà vesteasci pe rege, incotro mergehanul tátáresc, mi-a spus cá nu stie, dar cá e credincios regelui.

Voievodul Tárii Rominesti a trimis stire cá la 27 iulie a iesit dinorasul sáu de scaun indreptindu-se spre Buzáu i Siret <retrágindu-se> infata ostilor Buzestilor, care '11 urmáresc cu ajutoare germane din Tran-silvania. Se dá ca sigur cà Báthory22 va fi domn al Moldovei i cá. la Bra-sov pe lingá Gheorghe Basta se afrá i oastea nemteascá. Mi s-a spusBáthory n-a fost inchis, cum se auzise, i cá dimpotrivi, toate treburileTransilvaniei merg dupá spusa lui, iar Basta 11 cinsteste i 11 ajuti pe subminá, dar e greu sà tii adevárul".

Din relatia solului atre loan Zamoiski23: Radu124 fiul lui Mihnea25voievodul Tärii Românesti, care a fost inainte de Mihai26 vine in TaraRomâneascá cu Barovski27 4i cu nem%ii. Simion a fugit si nu se stie ces-a intimplat cu oamenii nostri, Radu a scris lui Ieremia, numindu-se pesine hospodar i voievod al Tirii Rominesti din mila lui Dumnezeucu voia cezarului28 cere sá declare indatá daa este de partea ceza-rului amenintindu-1 cá are ostire pe care n-o poate reline multá vreme.

73. Kazi bey.24 De la ordu, termen turc care Inseamnä: armaa. E vorba de armata turceascä.

Simion Movia, domn al Tàrii Rominesti (octombric 1600 iunie 1601; iulie1601 august 1602).

22 Sigismund Báthory, zvon fantezist.23 Cancelar si hatman al Poloniei.24 Radu Mihnea, domn al Tárii Rominesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) si al

Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Desi s-ar prea cà aici e desemnat chiar el, din contextar rezulta eá este o confuzie 6 c5; de fapt an fi vorba de Radu $erban.

25 Mihnea Ttucitul." Mihai Viteazul.27 Editorul propune citirea: Buzestii. Am propune mai degrabà: Rákóczi (Ludovic)

participant la expedivie." Rudolf al II-lea.

241

www.dacoromanica.ro

Page 281: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Pa§a de Timi§oara22 e la Waradin cu Moise Székely §i alti nobili ardeleni,care vor si indepirteze pe Basta §i pe nemti din Transilvania".

A TREIA SOLIE

decembrie 1602

[mnainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o scrisoare hanu-lui de Perecop prin Iusth, vame§ul domnului Moldovei (7 septembrie

p. 13 1602), anuntindu-i venirea solului. La 4 octombrie regele scrie §i lui Iere-mia Movilã cerindu4 si primeasci §i s ajute pe sol. Domnul Moldoveiräspunde ci e gata si-1 primeasci §i ci solul titiresc a trecut prin Boto-.§ani].

Solul porne§te in decembrie, trimitind inainte spre Ia§i pe loan Wojnape Vasile Hrehorowicz Gregorovici] i roagä pe päralabul de Hotin,

Gheorghe din Lozian30, s ia masuri ca si fie condus la Ia§i. Solul scrie lala§i lui Emanuel Paleolog31, curtean al domnului, §i lui Lancki, pisarul dom-nului, §i prime§te rispuns de la amindoi in scris. Abia la 14 ianuarie 1603solul porne§te inainte, cici intirziaseri instructiunile regelui. La Iai soluldiscuti problema soldatilor poloni32, care luptaseri in Tara Romineasciurmind sä primeascä leafá de la Simion Movilá, dar nu primiserá nimic.Tot acolo aflase ca soldatii nemultumiti vor sa prade Ustia, care apartinelui Constantin Movilà. In adevär, la 31 ianuarie se afli ca soldatii sint laBuczacz, la 4-5 mile de Ustia. PiaseczytIki trimite la ei pe un om al lui,dar acesta fi gise§te la Ustia, unde, de altf el, nu pustiiserä. Ei trimit vorbisolului si ceari leafa ce li se cuvine de la domn. La 3 februarie sosesc lala§i trimi§ii soldatilor, spunind ca vistieria §i vitele din Tara Romäneasciau fost trecute in Moldova; deci ar putea fi platiçi. Ieremia Movili se sfi-tuie§te cu Simion, cu mitropolitu133 §i cu boierii §i ei trimit un protest laregele Poloniei impotriva pricliciunilor. Domnul Moldovei declari ci elnu are nici o indatorire fati de ace§ti soldati condu§i de Tarnowski34,care nu i- au slujit lui, iar Simion declari ci nu numai cà n-a adus averidin Tara Romäneasci, dar ci a pierdut §i cele ce i se trimiseseri 6 ajutorde citre fratele sàu, iar el abia a scipat cu viati. Domnul Moldovei tri-

29 Bektes-pasa de Timisoaxa. Acel Waradin e probabil Peterwardein.Zis si Lozonschi. Era socrttl lui Ieremia

31 Era cuscnd lui Gheorghe Lozonschi.32 Vezi mai jos, scrisoarea lui Piaseczytiski, din 31 ianuarie 1603." Eftimie mitropolit al Tärii Romlnesti.34 Comandant al mercenarilor poloni din Tara Romineasa, goniti de acolo si certiarl

plata lor lui Ieremia.

24)

www.dacoromanica.ro

Page 282: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

mite la rege ca sol pe Ureche35 mare vornic si pe Petriceicu35 logofit aldoilea, iar Simion, pe mitropolit si pe Dann marele lui vornic i boieriimunteni care au venit cu el in Moldova; Vasile clucerul i Voicul vistierul.

Solul porneste din Iasi spre Crimeea. [Intoarcerea lipseste.]

SCRISOARE DIN MOLDOVA38

1603, ianuarie 31. lafi

Aducind la Iasi darurile date de mgria voastrg33 hanului de Perecon",dupä cum a putut intelege mgria voasträ din prima mea scrisoare dinziva de 11 ianuarie trimisg de // la Camenita, le-am dat solului hanului,Ali mirza, deoarece nu am putut face altfel; domnul Moldovei a porun-cit ca aceste daruri sg fie duse impreung cu podvoadele sale Ong la Ciu-bgrciu41, la sapte mile de Cetatea Albg. Nu le-am dat suma de 3 260 dezloti polonezi, care mi-a fost vgrsati mai inainte in acest scop, de vistie-ria märiei voastre, ci am pus in locul lor adeverinte titgresti pentru banigata, cea dintii de 500 de zloti rosii grecului Constantin42, alta de1 000 de zloti plãtiçi lui Ali mirza, a treia de 130 de zlati rosii pltii luiGian-Ahmed Celebi, toti trei trimii de ai hanului; acel sol Ali mirza atrebuit s primeascg aceste adeverinte. Si deoarece dupä inventarul vis-tieriei, se afla pe ling aceste daruri si o ceascä de argint cu doug minere,neauritg, care cintgrea doug gri'vne43 i jumgtate, am dat-o hanului tátg"-resc in locul cupei care se di de obicei, iar cele doug cupe si un vas auritin intregime au limas la mine. Dei acel sol nu avea nici o chitan; ä de lahan, am luat totusi o adeverintg indestulgtoare chiar de la Ali mirza cu

35 Nestor Ureche, tatál cronicarului, mare vornic al Tärii de Jos 1596-1617 (veziN. Stoicescu, Dictionar, pp. 332-334).

36 Toader Petriceicu, zis lokcha Petriceico, vezi Hurmuzaki, Supliment, 11/2, pp. 254257, la N. Stoicescu, op. cit., pp. 426-427.

37 Dan Danilovici, fost mare visticr al lui Mihai Viteazul pe care 1-a trà'dat. FugitIn Moldova, s-a reintors In Tara RománeascI cu Simian Mold15., mare logofát 1601 ianuarie1602 aprilie 12; mare vornic (1602 mai 1 iunie 12).

38 Dup'i textul polon publicat de I. Bogd an, in Burmuzaki, Supliment, II, 2, pp.250-253, insolit de versiunea francezá a lui Skupiewski.

Sigismund al 111-lea Wasa.4° Ghazi al II-lea Ghirai.11 Czoburczy = Ciubárciu, In apropiere de Nistru, fusese daiá de Ieremia Movilá täta-

iilor tinpreunI cu citeva sate (asa-numitele sate hánesti). Vezi Mir on Co sti n, Opere, ed.1958, p. 45.)

42 Este probabil vorba de Constantin Corniact, grec bogat, fost concesionar al vámilorMoldovei, atunci asczat la Liov, in Polonia.

.48 Grivna, unitate de másuri de un funt (= 409,99 grainc).

.243

P. 250

P. 251

www.dacoromanica.ro

Page 283: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

garantia í asigurarea domnului Moldovei, care intru toate s-a aritat gatasä slujeasci bucuros pe märia voasträ, inch acel Ali mirza s-a legat si adat mina a clack' märia voasträ nu va voi sâ primeasei aceastä adeverinti,va aduce o adeverintä de la hanul insusi si o va trimite la vistieria märieivoastre. Dar acum nu a putut in nici un chip sä ajungä la han, din cauza dru-mului lung si primejdios spre Ungaria, acei bani, cupele i chitanta im-preunä cu inventarul le-am pregätit spre a le da la vistieria märiei voas-tre, iar deocamdatä trimit copia acelei adeverinte, scrisä in limba polonä44.

In privinta celei de a doua Insärcinäri ce am primit din partea märieivoastre citre domnul voievod al Moldovei pentru plata lefii soldatilormunteni45 i pentru pagubele fäcute in tara IY1oldovei, am dat indatä destire despre aceasta soldatilor i ei au trimis la mine pe doi tovaräsi" dinroata47 panului Tarnowski, anume pan Nicolai Zalonski si pan WoiciechWoiakowski, care nestiind nimic despre aceastä chestiune a lefii, s-au in-tors de la Hotin, in ziva de 14 ianuarie vrind sä se inteleagä impreunä cutotii i sâ vinä la Iasi cu mai multe stiri. Dupä cite am inteles din convorbi-rea mea cu acesti doi pani soldati, acea ceatà de osteni nutreste ginduri dus-mänoase impotriva domnului voievod al Moldovei, vrind sâ intre pe mosiasa de la Ustia in Pocutia care se aflä ca i fiul domnului48, supt paza märieivoastre. Asadar, deoarece acum märia voastri a intervenit in aceastä chestiu-ne, pentru care märia voastri ati binevoit sà mä trimiteti la voievod, le-amscris cit mai cuviincios sä nu facä aceasta, deoarece ar atinge demlnitateamariei voastre, ci sä fie fabdätori, pini ce mirk voasträ va lua cunostintädespre aceastä chestiune din raportul meu. Aici, la Iasi, am indeplinit incädemult aceastä solie din partea märiei voastre la domnul voievod al Moldo-vei, dar pinä acum nu a venit nimeni din partea soldatilor i chiar, mai mult,fiind instiintat domnul voievod cl ei vor sà implineasci acel end al lorde a intra la Ustia, le-am scris din nou la cererea lui si am trimis pe oslugä a mea, dar nici acum nu am mai auzit nimic de aceasta i trimisulmeu nu s-a intors

Pentru aceastä insärcinare pe care o am din partea märiei voastre,domnul voievod mi-a figäduit sä-mi dea rispunsul la plecarea mea. Deasemenea in privinta pagubelor precum si a altor imprejuräri voi da de

44 Aceasti chitan; ä a solului tätäresc s-a pgstrat si este publicatä in Hurmuzaki, Supli-ment, 11, 2, pp. 249-250.

45 Adica mercenarii din Polonia angajati de Simion Movilä ca ajute s ocupe tro-nul rani Romänesti. Fiind respins in Moldova de muntenii condusi de Radu $erban, SimionMovilä, nu a putut pläti leafa mercenarilor i aceasta a dat na.stere conflictului.

Tovaräsi se numeau soldatii i ofiterii nobili, care luau parte ca voluntari in ostilece luptau peste granitä.

47 Roatä, corespunde cu o companie, subdiviziune a polcului.48 Constantin Movilä, fiul lui Ieremia vodä, care a domnit si el mai tirziu in Moldova

(1607-1611).

244

www.dacoromanica.ro

Page 284: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tire prin viu grai märiei voastre, dupä ce mä voi informa cit mai temei-nic, daca sanatatea mea zdruncinatä imi va ingadui s-o fac cit de repede.

In ceea ce priveste achitarea obligaviilor domnului voievod al Moldo-vei catre m'aria voastra, inca nu mi-a dat räspuns la aceasta, dar socotescca vrea sä se achite fati de märia voastra. Pentru ca aceasta chestiune safie mai bine inveleasa, trimit märiei voastre nota pe care pisarul marieisale domnului, Lancki, mi-a scris-o mie ad si eu tnsumi m-am striduit petacute ca el sä achite datoria catre maria voasträ.

Nu stiu si scriu nimic despre hanul de Perecop si despre oastea tur-ceasca, de asemenea nici despre munteni, caci despre acestea märia voastraare vesti din alfa parte. Se pare ca fratele lui Iazicio face mult singe rausultanului turcesc si turcii au griji mare de el ...

S-a dat la Iasi in ziva de 31 ianuarie anul 1603.Lawrin Piaseczyliski subcämäras de Braclaw, secretar al mariei voastre.

49 Poate unul si acelasi cu acel Azydziei", care se ridicase in Anatolia ca un fel deef religios si seditios si se proclamase impa'rat. Sedea tu desert, de unde venea si prade.

Avea 2 000 de aderenti si ei sporeau mereu. Vezi Hurmuzaki, Supliment, II. 2. p. 45(vers. fr.).

P. 25Z

www.dacoromanica.ro

Page 285: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

MARCU SOBIESKI

(1525-1606)

*

Marcu Sobieski, voievod de Lublin, bunicul viitoruluirege al Poloniei loan al III-lea Sobieski, s-a näscut in 1525 si a murit in 1606; a luatparte la mai multe räzboaie in Moldova, in Rusia si impotriva Danzigului. A participatla virsta de 75 de ani la expeclitia din 1600, condusä. de Jan Zamoyski, cancelarul Polo-niei, impotriva lui Mihai Viteazul. Dupä asezarea in scaunul 'aril Romanesti a lui SimionMovilä, el a comandat un corp de oaste venit in sprijinul acestuia. Fiind alungat deboierii munteni, in frunte cu Radu Serban, Simion Movilä, se retrage in Moldova. Acolososeste Sobieski cu noi trupe aduse din Polonia, in scopul de a-1 restabili 2n scaun (1602).Din aceastä vreme dateazi cele douä scrisori adresate de Marcu Sobieski regelui Polo-niel Sigismund al III-lea, la 18 septembrie si la 25 septembrie 1602, scrise din Moldovadin tabära oastei polone a.sezate pe malul Prutului. Aceste dota scrisori situ publicate deloan Bogdan, dupä originalele polone din Arhiva familiei Dzialynski din Kornik (textpolon), impreunä cu o traducere francezä de I. Skupiewski In Hurmuzaki, DocumentePolone, Supliment, II, 2, pp. 211-217 si 223-226. Ele cuprind o märturie rie despre

246

www.dacoromanica.ro

Page 286: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

starea de plins a Moldovei, jefuita. de cetele polone infometate, calcata de hoardelehanului tatar asteptind la Roman sa vinä la el la porunca sa domnii fárilor romine gprincipele Transilvaniei si, in sfirsit, secatuitä. chiar de catre ostasii de sub ordinelelui Sobieski, pe care acesta nu ii ducea In Pocutia, spre a cruta aceasta regiune a Poloniei con-form cu porunca expresa a regelui, ci ii tinea in nordul Moldovei, unde nu fuseseradevastari pink' atuncea, impacindu-si cugetul (si consemnul primit de la rege) cu o reali-tate inevitabila, declarind a nu va fi cu putinfi sa nu ia ceva si de aici". ACeaStäsoligie era singura posibila pentru el, intrucit in Polonia praclaciunile ostasilor dadeaunastere la procese, iar in Moldova doar la protestul domnului si la rugamintea lui catreSobieski ca acesta sa plece in altä parte, caci moldovenii se aratau atit de indirjivi deaceste jafuri, Inch domnul se putea teme chiar de o ascoala. Dar, raminind totusi pe loe,Sobieski are grija. sa-i opreasca pe conducatorii cetelor de cazad de a se aseza acolosau de a trece in PoctOia, indreptindu-i spre Soroca g de acolo la ei acasä. Totodatä,sins atinse si alte doua probleme: a) situavia personala a domnului Moldovei, somat demercenarii poloni ai lui Simion Movili (alungat din Tara Romaneasca si fara mijloacea-i prati) &I implineasca el aceastä datorie, si b) banuiala ca cei doi Movila ar renun.;a laconcursul polon, urmind sa-1 foloseasca doar pe al hanului, pentru retnscaunarea lui Simionin Tara Romineasca. Toate acestea pe un fond de soapte, intrigi si banuieli. In sfirsit, osugestie ca Ieremia Vodä sa-si faci o tabära de ciseva sute de soldati (poloni fireste) caresa stea la graniTa Transilvaniei gata sa intervinä acolo oricind.

De Marcu Sobieski s-a ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, p. 104.

www.dacoromanica.ro

Page 287: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

SCRISOARE CATRE REGELESIGISMUND1

1602 septembrie 18 din tabgra de pe Prut

p. 41 Prealuminate ... etc. rege2,Din scrisoarea care mi-a fost adusi etc., pria

curierul meu, am ln/eles c aceasta este voia mriei voastre3 ca eu s ankcea mai mare grije mai 11.161 de primejdia4 din partea fitarilor, apoi, peclt va fi cu putin0 si nu trec cu vederea nici iara Moldovei, nici a Munte-niei, lulnd intelegere cu panul staroste de Cameniva3... apoi ca intrarea.

I Dupä textul polon publicat in Hurmuzaki, supliment, 11/2, pp. 211-214, insotit do oversiune francezl.

2 Sigismund al 1II-lea Vasa, rege al Poloniei (1587-1632).3 UriTleaZ.i insirarea punctelor din scrisoarea regelui.

Primejdia unei näväliti a lor in Polonia.5 loan Potocki, care se afla atunci in Moldova cu altä oaste poloná, deosebitä de a lui

Marcu Sobieski.

248

www.dacoromanica.ro

Page 288: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

mea co oastea mariei voastre In Moldova6 sa fie cu cuget curat, instiinttn-du-ma mai ales sa nu se faci nici o pridaciune i sa nu ma asez cu oast/eaIn sate, ci in tabere ... de asemenea sa pun In vedere acelor osteni care mai demolt au fost pe linga voievodul Tarii Romanestil si care au refuzat sa-si indepli-neasca slujbele si au facut o confederatie8, ca sa ramtna statornic in credinta si

indemn cu end bun arattndu-le nevoia ce este acum ca ei sa porneasca P.

cu panul voievod, Oda la orasul sau de scaun, caci ei se afla sub comandasupusenia mariei voastre, prin mijlocirea panului staroste de Camenita. La

acestea raspund mariei voastre:In ceea ce priveste primejdia din partea tatarilor, ma voi sili cu toata gri-

ja, desi fortele de care dispun pentru a-i resipinge nu sint indestulatoare... etc.Tatarii au apucat alta cale, dupa cum imi da de stire domnu16. Hanull° a por-nit spre Tara Romaneasca, de unde nu stim pe unde se va intoarce; domnulspune ca acela se va duce in Transilvania, dar acolo se stie de pe acum de vp-nirea lui si se pregitesc impotriva 101; nu cred ca hanul va porni tntr-acolo;el se fereste de trecatori.le muntilor si nu va ataca de vreme ce atdelenii sintpreveniti despre venirea lui. Mi s-a dat de stire i despre aceasta, ca daca aceastacale nu i-ar fi prielnica, vrea sa mearga la GiurOu, peste Dunare, la sedar12dar si pentru aceasta este prea ttrziu, ca poata intilni. Cind s-a hotaritporneasca pe aceasta cale a lui In Tara Romaneasca a trimis porunca la domniivoievozi ai Moldovei i Tarii Romanestio ca sa mearga cu el. A scris i panu-lui staroste de Camenita, fapt despre care desisur panul staroste a dat de stiremariei voastre, ca si el sa mearga cu el, fagaduind sa se poarte cu credinta.Maria voastra stie In ce chip s-a dat raspuns acelui curen al hanului, deci numai scriu despre aceasta. Daca oastea nu s-ar fi risipit, panul staroste avea de ends-o la inaintea ostii hanulni tataresc, cu domnul voievod al Tarii Romanesti,In Tara Romaneasca, insa fara a se uni cu tatarii, care stau de citeva sapta-

Oastea poloná intervenise pentru ridicarea in scaunul Tärii Românesti a lui SimionMovilä, fratele domnului de atunci al Moldovei, Ieremia Movila. Dupi ridicarea tärii cuBuze§tii i Radu Serban impotriva lui Simion, trupele polone se reträseseri in Moldova, astep-find o nouä incercare in favoarea lui Simion. Dar conform obiceiului, ele se purtau ca intarsi cuceritä, &it'd nwere la plingerile si protestul lui Ieremia Movilä chiar la rege.

7 Simion Movi1, retras acum in Moldova.Termen indicind, in general, constituirea unui grup de nobili sau de ostan ridican

impreunä pentru a impune anumite mäsuri hotärite de ei cu majoritate de voturi.9 Domnul Moldovei, Ieremia" Gazi Ghirai al II-lea, hanul tätarilor din Crimeea. Vezi G. M. K or t e p et e r, Gazi

Ghirai II, Khan of the Crimeea and Ottoman Policy in Eastern Europe and Caucasus1588-1399 in The Slavonic and East European Review" XLIV, 1966, n. 102.

11 In Transilvania se duceau lupte intre George Basta, generalul care conducea oasteaimperialä, i Sigismund Bithory, apoi Moise Székely.

12 Comandantul o5nrii turcesti. Oare Ghiuzelgi-Mohamed?19 Hanul tätarilor din Crimeea, Gazi Ghirai, intervenise in Tara Româneascl Impotriva

lui Radu Serban, in favoarea lui Simion Movilà, sprijinit de poloni.

249

212

www.dacoromanica.ro

Page 289: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

mini pe malul Siretului, aproape chiar de drumul ce duce in Tara Romaneas-cá, dupá cum am dat de stire máriei voastre. El starostele nu s-a putut duce,cáci ei tátaxii numai aceasta asteptau, iar oastea lor era de 20 000 si cu acestias-au bátut ungurii". Mie aceasta unire cu tátarii nu mi-a plácut, cáci aveainpentru aceasta porunca repetatá a máriei voastre, ca sá nu ne unim cu ei, precumam dat de stire despre aceasta i panului staroste. Intre timp s-au produs ciouäfapte: intti acei soldati care fuseserá mai demult in Tara Romaneascá s-au men-tinut cu incápátinare in confederatia lor, netintnd de loc seami de indemaurile-panului staroste si de ale mele si nu au vrut s meargI tnainte pira ce nu lise vor pláti banii. Apoi (chid nu mai erau bani) au vrut s incheie o invoialánumai cu Ieremia.15, fárá domnul voievod al Tárii Romanesti, ceea ce acela nua vrut, dupá cum mi-a dat de stire. Dupá, aceea s-au rupt de oaste si pornescspre Polonia. Cu acestia s-au unit i cazacii nizoivi destul de numerosi,care erau acolo ca la doul mii. Pircálabul de Hotin" imi a de stire

ei vor sá se duel la Ustia" dar domnul Moldovei nu-mi scrie nimic de-spre Ustia, ci numai se punge de faptul c ei sint o mare povará pentru TairaMoldovei si se teme ca Tara sá nu se ridice impotriva lui din pricina angara-lelor. Indatá ce a auzit despre aceasta, mi s-a cerut s trimit la ostasi tinin friu in aceastá pornire a lor, ceea ce am fácut indatá, cáci acum am trimisa doua oará la ei, mai intii dojenindu-i pentru fapta lor de a se lepáda de domnutvoievod, dupá aceea punindu-le In vedere sá nu fad prádáciunile despre caremi se dáduse de stire, intr-o tara care nu este dusmaná máriei voastre. Nicicei dintii dintre trimisii mei nu s-au intors Inc;á nu stiu dacá au ajuns la eisau au pierit pe undeva, cáci din cauza acestor tulburári moldovenii s-au gru-

231 pat In cete iar codrii sint plini de ele. Sint douá sáptimIni II de cInd am in-trat in aceastá si Inca nu am vázut zece firani; toti au fugit, mai tntii dinpricina tátarilor, iar dupa aceea din cauza acelor soldati. In aceastá Tara au loemari prádáciuni, trecerea este foarte primejdioasá. Astázi am trimis iarásicuren, dindu-le o gardá pentru siguranta lor; acela dintre. ei care se va in-toarce, va ti desigur care este dispoziTia acelor soldayi si ce ginduri au.

Panul staroste cu oamenii aceia ye care i-a adus acum pentru domnulvoievod al Tárii Rominesti i tmpreuna cu cei pe care ti adusese el acoloacumun an §i care au rámas cu domnul voievod al Tárii Romine.sti, s-a retrasla firgul Roman, asteptind trecerea hanului tátáresc. Vid cá are de endsi porneascá cu acestia, chi are cu el, spre Tara Romineascá. Eu as trimitebucuros la panul staroste o parte dintre oamenii pe care ti am aici cu mine,

14 De fapt oastea lui Radu $erban, care primise ajutor din Transilvania.15 Pentru a fi In slujba plätitä a lui Ieremia, care era domn In scaun, si nu a lui

Simion, care pierduse domnia16 Gheorghe Lozonschi, piralab de Hotin (1597-1610), socrul lui Ieremia Movilä.17 Ustia era o mosie In Polonia, pe Nistru, care apartinea familiei Movilestilor; rnerce-

narii voiau sä se duck' acolo, ca sä se despgubeasc de leafa neplätitä de Simion .Movill.

250

www.dacoromanica.ro

Page 290: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

dar ei mi numai ca nu vor si se dud: acolo cu solda pe care o primesc, ciam avut aici, Inca de la trecerea Nistrului, destule tulburäri cu unii dintre

acum clnd yid ei c cea mai mare parte a slujitorilor pleacä de aici,nu' vo.r- si mai porneasca tntr-acolo, nici chiar daci i-ar Indemna glasuriingerelti. Maria ta sa binevoie§ti a lua cuno§tinti ca, din pacate, ar trebuischinibaIi acum so1daii, ceea ce va veni foarte greu domnilor hatmani, instarea de neascultare a oastei, caci nu vor sa meargi nici pe cincisprezecezlotiAm scris domnului voievod al Moldovei ca sa trimita la panul sta-roste pe acei oameni ai sai care sint de neamul nostru §i pe care ti are pelingá el, iar eu voi rasa In schimb aici pe atitia dintre ai mei 6'0 va trimiteel, ca s aiba grijä de siguranta lui, dar nu §tiu daci se va Invoi la aceasta.Totu§i, ma tem cä lucrul va fi de putin folos dupi ctt pot trnelege.tem ca hanul tatiresc ar intra singur acolo ca sa aduca pe domnul voie--vod al Tarii Romanoti, §i daci va izbuti cumva aceasta pentru canu rnai cheme acolo pe ai no§tri, de care s-a säturat ar vrea sa-1 a§ezesingur In scaun, ceea ce nu ne-ar veni la socoteali nici noui, nici lui Si-

caci instaurarea printr-un asemenea aprod ar trisemna o staptnire ne-sigura. In citeva zile se va aräta care este g-tndul lui cu privire la acestelucruri.

Eu stau in tabära, pe Prut, la o milä de Cernauti, avind pentruaceasta multe alte motive despre care am dat de §tire mariei voastre, darunul din cele mai mari este ca erano o povara singeroasa pentru ai no§tri;am atras asupra noastra numeroase procese, din invidie, mai ales ne-a datde gindit faptul ca indata ce capatam o hrani din cele mai modeste, maiales chid cineva lua ceva de la un §leahcic tndata se stIrnea ceartä, apoiproces, fara de care era greu sä. scipam. In acest colt de tali maria voastranu are alte domenii afara de Skala, care este aproape nimicita prin §edereamecurmata a soldatilor In trecere syre tara Moldovei. Camenita a suferit deasemenea destule, iar maria voastra ati oprit sä se ja ceva din episcopia deCamenita §i a fost nevoie sa ne procuram provizii din alte parti.

Oprindu-ma aici, mà straduiesc prin once mijloace ca sà putem traiSara' a provoca plingeri, caci fiecare se sustine pîna acum din cele aduse tn.carele sale, sau de la precupelii care vin dupa noi din ora§elele de la mar-gine; totu§i nu vom putea face altfel ca sä nu luäm ceva, §i de aici.

Domnul Moldovei imi scrie, rugindu-mä foarte mult sa plec de aici,linind seamá ca Tara este pustiitä peste tot; vazind §i eu aceasta ca §i el, a§face-o bucuros, dar nu cunosc voia mariei voastre, nici unde porunce§temaria voastra sà a§ez caci aici nu vad nici o primejdie de vreme celanul tätäräsc a trecut //. A vrea gez aici, nu departe de graniteleTransilvaniei, cad acolo se pregate§te acum cea mai mare tulburare.

...Dat in tabära de pe Prut, In ziva de 18 septembrie anul 1602.M. Sobieski, voievod de Lublin.

251

p. 214

www.dacoromanica.ro

Page 291: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Prea luminate rege. Printr-o persoani sigui, un striin care stä peling Ieremia, am aflat o multime de lucruri folositoare pentru paza noas-tri; pentru aceasta a cipitat o buni risplatä de la mine. Acesta mi-a datde stire Inci de acum o siptimini a a aflat c Ieremia trateazi cu hanulprin niste moldoveni credinciosi de ai si ca acesta singur, firi poloni,aseze pe Simion In scaun, vrind astfel s inläture pe ai nostri in chipulacesta putin cinstit. Si in legituri cu aceasta nu a fost sincer fati de sol-datii constituiti in confederatie, cici acolo era vorba de putin lucru i to-tusi nu s-a ajuns la vreun rezultat, lucru pe care nici starostele nu 1-abägat de seami. Acum i-am dat de stire, dar prea tIrziu. Eu insumi am aflatde aceasta abia acum o siptimtni. Totusi poate ca nu ar fi fost mai bineasa, cici daci ai nostri nu s-ar fi risipit, probabil ca domnul staroste ar fifost mai bucuros sa admitä acea unire cu hanul; i daci ar fi ficut acestlucru, s-ar fi expus unor primejdii.

Acum acela Imi spune asa: Mai tirziu te vei incredinta c ceea cespun eu este adevirat, anume ca vor trimite inapoi pe domnul staroste,iar pe domnul Simion Il vor trimite singur la sultanI8, preficindu-se caau fost nevoiti si faca aceasta de teama hanului tätiresc si asa sultanulsingur 11 va aseza In scaun si vor indepirta in acest chip pe poloni careau ajuns foarte rau vizuti de ei". Zilele acestea voi vedea ce se va intlm-pla acolo.

Noi cu totii sintem 1 200 de ciläreti si 450 de pedestrasi. Märia voas-tri trebuie si stie ca cei mai multi sint cvarciani19, iar apoi noi insineservitorii 200. Dupi ce am trecut Nistrul, i-am triznis la casele lor pe vu-luntari si pe ucrainieni.

Dupi ce scrisesem scrisoarea mea catre märia voasträ, pan Troiecki d.

trimis cincizeci de pedestrasi la oastea mariei voastre.

1602 septembrie 25

p. 223 Acum dau de stire inariei voastre, ceea ce mi-au ficut cunoscut dom-nul voie vod al Moldovei i domnul staroste de Camenita. Hanul a trirriisa doua oari la domnul staroste chernindu-I la el si asigurindu-1 prin juri-mint si-i va fi credincios. Dar domnul staroste nu s-a invoit cu aceasta,socotind ca este o tovirisie nesigurä pentru el, cu atit mai mult cu citi-am dat de stire si urmeze instructiunile miriei voastre. Hanul lisInd Inpace pe domnul staroste, a poruncit domnului voievod al Tirii Romi-

252

18 Mehmed al 111-lea.19 Cvarciani, eálà're%i in zale din oastea polonä:.

www.dacoromanica.ro

Page 292: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

nesti sa vina neaparat la el, ceea ce a si facut, inch a plecat indatl, in ziivade 13 a acestei luni si a doua zi a sosit la el. Nu a luat cu el decit 300 deoameni de strtnsura in felul cazacilor nizovi 1/ pe nici un polon niai deseama afara de un gramätic al sau. Domnul staroste imi scrie c niciunuianu i s-a spus sa vie. A luat cu el citeva tunuri mici de cimp i cinci haco-vite pe roti. rn ziva de 15 a acestei luni era la Focsani, care se aflä chiar lagranita munteanä. Nu stiu inca cum i-a mers de acolo inainte; am doitrimisi la domn; indata ce vreunul se va intoarce, ma voi gräbi sa im-partasesc märiei voastre stirile pe care mi le va aduce. Dar vad c lucrurileacestea s-au petrecut asa precum le-am prevazut, caci indata ce am aflatde la pan Lysakowski c domnul cheama in ajutor pe hanul tataresc,indatä am inteles ca lucrurile cu greu vor fi altfel dectt asa cum s-aupetrecut. Soldatii aceia care au facut confederatie s-au oprit aici, la odepärtare de patru zile de mine. Maria voastra va intelege chiar din scri-soarea lor, pe care o trimit mariei voastre cele ce mi-a raspuns pan Tar-nowski la indemnurile mele si cele ce mi le cere el insusi, trimitind la minepe citiva tovarasi.

Gorski cazacul cu 1 200 de tovarasi ai sal a umblat ieri aici in jurulmeu i s-a asezat numai la o jumatate de mila de tabara, preficindu-seca nu stia despre mine... Acesta a venit aici cu &dui de a se duce laSniatyn, vrind sa ajunga pina la Sniatyn i in toata Pocutia". Am trimisindatä la el ea sa se Intoarc i sa se duca la Soroca, iar de acolo de laSoroca inapoi in orasele sale si sa-si imprastie ceata. El n-a vrut sa facaaceasta; a venit singur la mine cu ctteva zeci dintre cei mai de seaml dinceata lui. Atunci I-am dojenit pentru acest end al lui, fagaduindu-i cadaca nu vrea sa se duci de buna voie aiurea, o va face de nevoie. Dar s-aläsat convins i indata s-a dus de-adreptul prin padurea Bucovinei spreSoroca, fagaduindu-mi sub juramint, c daca i s-ar tntimpla s Tnearga prinsate, nu va face nici o paguba; nu stiu daca-si va tine acest juramint. Acum patru7ile, Inca inainte de acest Gorski, un alt cazac, Kutiski, tot nizov, venisesi el aici cu 1 000 de caläreti, dar acesta Mind pe ai sai la o departare detrei mile, a venit singur cu citeva zeci de caläreti la mine; am intelessi el avea de end, ca si Gorski, sa intre in Pocutia si 1-am indreptat si peacesta spre Soroca. Este de temut ca acesti tilhari sa se uneasca, si le esteusor sa gaseasca tovarasi, caci soldatii aceia care nu mai au acum slujba inTara Romineasca, trebuie si se risipeasca, iar cei din slujba acelora nu sevor duce nicaieri, decit doar tot la ei; acum multi se indreapta spre ban-dele lor. Panii din aceste pOrti, atit cei ce stilt aici in tovarasie cu mine,cit i acei din imprejurimi, imi cer ca toata aceasta oaste a mariei voastredin Ucraina sa fie mai bine asezata pentru ca sa nu se intareasca acei

20 Cu endul de a-si aseza acolo oamenii, seckuind regiunea spre a-i hräni.

253

p. 224

www.dacoromanica.ro

Page 293: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

tilhari. Temmndu-m i eu ca i domniile lor de acelasi lucru, socotaceasta ar fi necesar, mai avind pe deasupra i motivele acestea: acele tarielm bogate si de mult nu au fost acolo soldati. Privind insa la tulburariledin Transilvania, socot cá. ar fi lucru primejdios sa nu avem soldati inapropiere. Ar fi si mai greu dad domnul voievocl al Moldovei nu ar puneciteva sute de oameni sa stea in tabara in Tara, sa. Pentru aceasta am tri-mis la el pe doi din panii rotmistri ai mariei voastre, pan Snopkowskipan Broniowski. Dar va fi foarte greu s dai drumul soldatilor aici, dcidupi cum se stie, aici, in afara de orasul Sniatyn mnsui, s-a ivit zilele aces-tea o ciuma foarte puternica teste tot in Pocutia, incepind de la Skala.

De asemenea ieri am capatat o scrisoare de la domnul referendar,care imi scrie ca in tinutul Liov i Przemisl este molinai in multe locuri

p. 225 ca ciuma se intinde mai departe // tot mai puternic. Deci trebuiewept raspunsul de la domnul voievod al Moldovei, daca nu vrea s In-cuviinteze sa se alcatuiasca acea tabara, dei eu a vrea mai bine sa nu selncuviinteze, caci aceasta tara are si asa prea multi oaspeti. In acest cazar fi greu ca soldatii nostri sa fie dusi in acele °rase pe care le-a propusmaria voastra caci domnul referendar imi da de stire ca acolo se intindeciuma. Vom trebui si-i aducem in Ucraina unde este loc si mai sadatos

unde se afla alimente din belsug, caci trebuie ca oastea sa nu se molip-seasca de duma, cad daca s-ar ivi ciuma in oaste, ar fi greu s-o mai f olo-sim la ceva. In aceasta privinta voi face asa cum voi socoti ca. este maipotrivit. Voi ramine aici pmna la intoarcerea emisarului meu pe care 1-amtrimis la Maria voastra acum o saptamina. Aici slujtorii militari stilt foartenerabdatori, aci au foarte putina hrana, afara doar de cea yentru cai;numai cu greutate si-o pot procura de pe undeva. Am putea gasi alimentedaca am patrunde in codrul linga care stam, dar am interzis aceasta cutete. 5tiu sigur ca domnul Moldovei nu va invinui oastea care este cu mineca ar fi ficut vreo pagubi.

S-a dat In tabira de pe Prut, in ziva de 25 septembrie anul 1602.

M. Sobieski, voievod de Lublin

www.dacoromanica.ro

Page 294: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

IOAN ARGENTO

(? dup`ci 1620)

Iezuitul loan Argento este autorul indirect al relatieidrumului urmat de cei sapte iezuiti de 1* Cluj 'in 'ara amtlui 1603, In cautarea unui ;refu-giu ln Polonia, de teama prigoanei cetelor lui Moise Székely. Dar povestirea lui nu ne-aparvenit in forma initiala, d Intr-o prelucrare anonima, facutä. pentru organul de propa-gandà." Cu circuit Inchis al Orclinului: Annuae litterae societatis lent. Procedeul acesta a maifost aplicat i altädata, pentru calatoria lui Possevino, in Transilvania, sau cea a iezuitilor venitidin Polonia In Moldova in 1588 etc. Acest gen de literatura creat un stil propriu, pecare 11 regasim i aici: exagerarea greutatilor Intimpinate, sublinierea caracterului providen-tial al unor intimplari sau coincidente, reliefarea unor clemente socotite de-a dreptul suprana-turale. Pentru a Intelege Imprejurarile care au impus acea plecare, e nevoie de amintit, pescurt, rolul iezuitilor In Transilvania sub Bathoresti. Chemati stk..uitor in Transilvania detegele Stefan Bithory , al Poloniei, care îi p.istrase autoritatea suprema i asupra principa-tului Transilvaniei, iezuitii trebuiau s combata progresele arianismului si ale calvinismului.

255

www.dacoromanica.ro

Page 295: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Ei s-au impartit, de la inceput, in doua grupuri: unul la Cluj-Manastur i apoijurul colegiului de la Cluj, care constituia un fel de cetate de sine stitatoare celalaltla Alba Iulia pe ling tinärul Sigismund Báthory, pe care 1-au educat i dirijat ca dascali siduhovnici Ora' la alungarea lor din Transilvania din 1589. Iezuitii din Transilvania an statintr-o legatura strinsa cu Polonia, de unde le veneau cadre gata formate, care intelegeau siimpunasi In Transilvania normele i spiritul de acolo.

Moartea regelui $tefan Báthory (1587) i-a lipsit pe iezuiti de sprijinul lor de capetenie.Lovitura de stat de la Cluj din 1594 opera iezuitului Carrillo i-a readus la suprafatI. Aureusit sa se mentina si in pexioada framintarilor, legate de abdicirile lui Sigismund, ajungindsub dominatia imperialilor la vechea lor importantä. Dar foarte mind ocuparea Clujuluide catre Moise Székely a oferit prilejul unei grozave revarsari de lira acumulata de nobi-limea transilvara contra imperialilor si de sectele reformate din acest centnt al extre-rnismului religios contra catolicilor i indeosebi a iezuitilor. In ziva de 9 iunie nävaleaucetele lui Székely asupra bisericii si a colegiului iezuit, pe care le clarimau ptna in teme-lie si carau pietrele In fata caselor proprii, unde ridicau din ele movile intelese ca unfel de monument al ispravii lor.

Totodata loveau i ucideau farl teama. 'nand sacristan, de 27 de ani, piemon--tezul Emanuel Neri, a fost rapus In biserica, victima a furiei lor. Drept urmare iezuitiitiotirasc sa-si rareasca rindurile: sapte iezuiti au plecat atunci spre Polonia sub con-Jucerea parintelui Ioan Argento. Drumul trebuia facut in mare taina, din cauza sen--timentelor nutrite in tara contra lor. Singura cale posibila era cea prin secuime, regiunedealtminteri ramasa credincioasa catolicismului. De teama de a cadea in miinile dusma-

iezuitii se strecurau pe poteci anevoioase i prin paduri dese. Toate impresiile lor-sint colorate de spaima care razbate si in povestire. Ajunsi in Moldova ei sint bine primitiinca de la inceput, de catre pircalabul de la Neamt, un boier Hrisoverghi, al cirui fiu

.studiase la iezuitii din Italia §i fusese chiar in legitura Cu vestitul Possevino.Pircalabul fusese camaras al lui Petru $chiopul, colindase el insusi prin Austria,

Tiro! si Venetia unde se afla cu sotia fiii sI in anul 1592 (cf. N. Iorga, $tiri märunte.de istorie romaneasca . la Ieremia Movilä, in Revista Istorica` oct-dec.1921, P. 214). Povestitorul stiruie asupra pnimirii lor de catre domn, a cuvintarilor re--torice rostite de rector si de domn, a aflarii, in timpul popwului din Moldova, de vestea-sfirsitului providential al lui Moise Székely. Este inci' o exemplificare a grijii purtate

cer iezuitilor. Si intr-adevar constatam c in mai putin de trei luni dupa agresiuneasuferita, incuitii au fost rechemati de Basta la Cluj. El da un edict, poruncind restituireaxuturor bunurilor, iar in locul bisericii lor darimate, el le d biserica parohiala din piatamare din Cluj. Tot astfel, in locul colegiului iezuit, ei capata toate locasurile arienilorcare sint goni¡i din ora.s. Dar agitatia contra lor persista dupa aceea, in ap: forma'lima. In mai 1604, Argento este somas de senatul orasenesc s restituie portiunile din pa-mintul orasului cotropite de el. In ianuarie 1605 nu se mai permit predici decit pentru cele

ipatru confesiuni admise. Cu instalarea lui Bocskai in principat incepe sirul restituirilor impuse.El reja de la catolici catedrala de la Alba Julia (6 apr. 1605). Curind cere inapoi bise--rica si casa parohiala din Cluj. Somati de senatul clujan s predea totul, ei pleaci din Cluj

.256

www.dacoromanica.ro

Page 296: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

(19 iulie). Degeaba ja cuvtnnil Argento, In comitiile generale de la Media', la 14 septembrie,pentru a apära pe iezuiti de acuzatiile aduse de arieni. Cci la 11 noiembrie 1606 Bocskai

decretul su contra iezuitilor, care sint siliti s plece iar in Polonia. La 10 decembrie,Argento era la Cracovia si de acolo la Olomuc (Olmiitz). Dar moare Bocskai si iezuitii revinla Cluj. Argento ja parre iaräsi la comitii, la 15 iunie 1607. Insä foarte curind urma.sul luiBocskai, Sigismund Rákóczy, il alung la rindul &ill (25 iulie 1605) si din nou Argentoapucl drumul Cracoviei. fn intervalul 1608-1613, el ajunge provincial al Austriei.

De la el a ramas o lucrare despre iezuitii din Polonia (De statu soc. lesu in repoPoloniae), tipäritä In 1620 si dedicatä lui Sigismund al 111-lea, din care ultimul capitoltrateazä despre Transilvania. Dup5 acesta a fost redactatä prelucrarea tipäritä de Veressin Annuae Litterae Societatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Báthory,1579-1613". Budapest 1921.

In aceasta versiune, in general, se observä o tendintä de a zugrävi totul In negrusi de a bänui peste tot intentii ascunse. Täranii care i-au condus pe iezuiti prin muntiii amenintau, pentru a le stoarce bani. In Moldova a:a:Liza lor e plritä cä a adus sträiniPireallabul care ii primeste cu cuvinte bune, igräbe'te cit poate plecarea lor ... etc. Mai sintsi unele exageräsi vädite: de pida, aflarea Prin päldurile Transilvaniei a acelui mare numärde capete täiate (!) si de cadavre ale unor nenorociti räpusi de lotri" sau sfisiati de fiare.Pare neverosimil ca tilharii sä fi folosit o metodä infinit mai anevoioasä de a ucide decitatItea altele, si ca fiarele sä: fi läsat dupä ele lesurile, din care trebuiau normal sä se ospä-teze. S-ar putea sä: fie exagerate i datele despre mortalitatea de ciumä din acel momentIn secuime. Argento este pomenit in termeni patetici de Spontoni In cartea sa Istoria Tran-

Trecerea sa prin Moldova a fost analizatä de N. Iorga In Revista istoricrin lstoria romanilor prin calatori.

www.dacoromanica.ro

Page 297: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

TRECEREA IEZUITULUIIOAN ARGENTODIN TRANSILVANIAPRIN MOLDOVA IN POLONIA1

1603, iulie-august

p. 83 [Sub imperiali iezuiTii primesc tot sprijinul,arienii fug etc.]. In ianuarie vine la Cluj pärintele provincial al Austriei

P. Alfonso Carrillo insotit de doi preati. La vizitarea acestuia a fostp. 89 de favä si loan Argento din Polonia. Dar cum acesta <P. Argento> atit la pie-

carea sa din Transilvania prin Moldova, ctt si la intoarcerea prin Ungariaa insemnat2 multe lucruri vrednice a fi retinute in minte atit de el cit side tovaräsii säi, am socotit3 sä fie cuprinse aici cit mai pe scurt, si nici nu au

I Traducerea s-a fäcut dupä textul latin publicat de A. Ver es s, in Annuae LitteraeSocietatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Báthory 1579-1613" (Vesprem,Budapesta, 1921), p. 88 si urm.

2 In lucrarea De Statu Societatis Iesu in regno Poloniae, din care un capitol este con-sacrat Transilvaniei.

3 Vorbe§te autorul anonim al rezumatului Intocmit dupä relavia lui Argento.

258

www.dacoromanica.ro

Page 298: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

putut fi scrise Ora acuma din cauza neincetatelor frámtntári ale Transit-vaniei.

Intrudt in luna iunie din anul trecut ai nostri au fost goniti4 de dujeniintirnpinau tot felul de primeldii netndoioase, párintii au hotärit ca o

parte din ei s timing', o parte sa meargá in Polonia. In felul acesta socie-tatea nici nu párásea provincia, nici nu yierdea oamenii ... etc.

Asa dar P'grintele Argento, tmipreuna cu sapte tovadsi a pornit ladrumul su care a fost lung, greu i primejdios. Lung, cáci pentru a seferi de primejdii ficeau mari ocoluri. Cáci dei telul lor era spre apus eis-au indreptat drept spre rásárit, i dupá ce au plecat la 12 iulie au ajunsla Cracovia abia la 12 august. Greu, cu adevárat, deoarece dei nu aveaucu ei cele de trebuintá au stat mai multe zile i nopti necurmat prin muntiicei mai inalti i pádurile cele mai dese care di incing Transilvania dintoate pártile, totusi sint socotiti ca fiind mai mari i mai grozavi mai alesin partea aceea. Si dei in Tara Secuilor au inchiriat cai pink' in Moldovade la táranii romani care duceau acolo gnu, totusi o mare parte din druma trebuit fäcutá cu piciorul, din cauza drumurilor si a urcusului nespus degreu i obositor. In sfirsit, primejdios dupg cum dovedeau multe capete sifesuri care se puteau vedea prin poienile acestor páduri ale unor oameni decurind räpusi de lotri, sau sfisiati de fiare. Si se zicea ca trecátoarea prin caretrebuiau sá tread mai este Mc . ocupatá de tilhari. Apoi in Tara Secuilor, inacel sat unde au poposit trei zile, mureau in fiecare zi multi oameni de ciumá.Dar acei locuitori, ca i ceilalti atit unguri dt i transilváneni nu numaicá nu fug de molipsirea ciumii, dar chiar socotesc ca mare crima dadcineva de teama ciumii s-ar fntoarce din calea ciumatilor sau s-ar feri detovárásia oamenilor loviti de aceste miolimi. Cáci ei spun cá ciuma esteo pedeapsá datá de Dumnezeu i acela ce fuge de ea se aratá a voi sáfugá chiar /1 de Dumnezeu ca lona din Biblie.

De aici se poate intelege de ce au murit atunci atit de multi dintre ainostri in Transilvania5 ... etc. ca a nu dea prilej drtitorilor invi-nuiascá de a-si fi párásit turma in primejdie ... etc.

Dar, ca s ne neintoarcem la primejdiile drumului, insisi dráusii erauniste barbari in care putin te puteai fncrede, dupá cum a dovedit strá-lucita credimá a celor care in cursul acestui drum i-au condus prin acelepáduri mari si care pentru ca s stoard bani din mfinile párintilor fi ame-ninvau foarte adesea, i putin a lipsit ca s nu-i páráseasd fntr-o noapteIn mijlocul pádurilor ... Dar au intrat totusi cu bine in Moldova. Ei abiaau ajuns la orasul Neamt6, cá. a si fost Oda cáláuza lor cá aduce in tará

4 Exturbati.5 In timpul ciumei din vara anului 1586. Vezi Calatori, III, p. 130 $i urm.6 Clvitatem Nemez.

259

13. 90

www.dacoromanica.ro

Page 299: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

oameni necunoscuti, din regiuni supuse bánuielii din cauza rOzboiului. Acelaa rOspuns ei a adus niste preoti catolici la care nu a observat nimica räu.Piralabull cetätii a chemat la el pe pOrintele rector §i l-a intrebat multelucruri: intrebind cine este, de uncle vine, incotro merge. La acestea el aräspuns ci este italian calugOr, a merge din Transilvania la voievod.Din fericire s-a intimplat ca ptralabul s aibI un fiu care cu doux zile maiinainte sl se fi tutors din Italia jsi de la Venetia unde 41 vedea des8 pe pä-rintele Possevino si pe alti pOrinti iezuiti. Acesta a fost almaciul tatälu.i&it: care intelegea desigur limba italiani, dar nu o vorbea. DupO ce l-amai intrebat8 i alte lucruri l-a concediat pe pOrinte cu cuvinte bune,pulin dupO aceea l-a vestit cl de indatá ce va pleca de aici la voievod,dupO cum a spus c va face, va trebui s mearg i párintele impreunäcu el, si i-a figOduit c ti va da acolo sprijin i ajutor. lar el fäcea acpst lucrupentru ca pärintele sO-si gräbeascO plecarea. A trebuit totusi sO mai räminá ozi, din cauza tatibolnOvirii mai grele a unuia dintre tovaräsi, care suferea rOude ptntece din cauza neajunsurilor pe care le suferise prin páduri unde odatánu a avut nici macar apä de &lilt. In acest loc era icu putintä a se sluji labisericä intructt era un preot catolic care avea In grija sa douäcatolicii erau putini la numär i acestia erau de natiune germanä.

COci dei tara intreagä impreunä cu domnul su este stápinitä de schismagreceasal°, ea totusi nu exclude credinta romanán, ba are chiar un episcopcatolic care pOstoreste aceastO tarI ca i Tara Romaneasa. Din acest loc s-au

13. 91 dus párintii la /1 Suceava, In care oras se afla atunci voievodul Ierernia12. anda primit acesta pe párinte in audientO publica, de fa; l cu marea multimea tuturor boierilor, pärintele rector i-a arätat prin tOlmaci c deoarecenu-i mai era ingäduit Societätii Iezuitilor sä-si pästreze acelasi numOr de060 in Colegiul su din Cluj din cauza arienilor, iar in restul Tran-silvaniei din cauza Invlmelii luptelor13, a fost silit sá lase in Transilva-nia pe unii párinti, si pe ceilalti ducá in Polonia, unde Societatea poatesä-si indeplineascá slujba in libertate sub paváza ocrotitoare a unui rege14prea cucernic ... etc ... Si cá. el a apucat drumul prin tara acestui domnIeremia, nu numai pentru cá, ar fi mai sigur, ci mai ales pentru c spe-rase a prin locurile ce Ii sint supuse, el nu va fi lipsit de acea apOrare,

260

Gubernator Nicolae Hrisoverghl.8 Familiariter egerat.9 Rogasset.10 Confesiunea ortodoxä.11 Catolicä.

Ieremia Movilä domn al Moldovei.Armorum strepitus.Sigismund al 111-lea.

www.dacoromanica.ro

Page 300: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

pe care pot s-o astepte ca un fel de drept al lor de la un domn crestinniste barbati ai bisericii ce s-au robit slujbei lui Hristosi5 etc.

Indata dupa aceasta a inceput voievodul s multumeasca cu bunavointäcl 1-au vizitat pgrintii, apoi s compatimeasca mult nenorocirea lor", in sfir-sit si fagäduiasca ocrotirea sa in cuvintele cele mai solemne": a adaugat cap.catul arienilor a intrecut once masura a räutatii, i ca. nici macar turcii nu vorajunge vreodati atit de nelegiuiti 'inch s distruga templele inchinate luiDumnezeu. De aceea parintii txebuie sa nu se intristeze, deoarece foarte cu-rind ti va razbuna Dumnezeu de dusmanii lor i ti va pune din nou in sta-rea lor dintui i c daca Moise (numele acesta 11 purta un transilvan") afost cumva 'Arta§ la crimä, se va intimpla in curind ca primeasca pe-deapsa cuvenita. Nu stiu", a spus el de unde a pornit o asa mare fur-tuna. Si chiar daca am presupune" a ea s-a stirnit din vina voastrg, va tre-bui sa primiti cu rabdare ispasirea din mina lui Dumnezeu; Msg. nelegiuireaeste atit de grea, inclt intrece once pgcat ce ar fi putut fi savirsit de voi,

atita dreptatea de sus ca sä loveasca foarte iute cu pedepsele cele mai cruntedar si cele mai drepte pe faptasii acesteias. Atunci parintele rector a rgspunsla cele ce fuseserä spuse despre Moise, cum canu poate afirma nimic deoarecepe de o parte el ar fi avut in mtinile sale putinTa de a opri rgul, si pe dealta a ocrotit Societatea inguntrul taberei sale. at priveste cauza care i-amina pe alien; la crima, nu poate fi invocatii o alta cauzg decit tot aceeape care o invocau ei insisi: veneratia excesiva a sfintei Eucharistii, i cul-tul sfintilor i al icoanelor" ,.pe care" a zis slavit i laudat fieDomnul, le vad attt de raspindite in Tara ta". A povestit cele ce le-a vgzutcu ochii c le-au savirsit arienii în bisericg tntru batjocura prea sfintituluitrup al domnului si a maicii sale prea slavite si a celorlalti sfinti, pentrucinstirea carora au obisnuit sä-i numrasca pe parinti inchingtori la idolisa-i alunge i sg-i prigoneascl cu cea mai mare cruzime. lar eft privesterazbunarea care trebuie asteptatg de la Dumnezeu, a dedarat a el si tova-räsii si ca niste crestini i oameni ai bisericii se roagg la Dumnezeu pen-tru prigonitorii Ion, i oridnd li se va da putinva ei vor fi gata s'a se into arcapentru ca sa-si dea i viata lor pentru Mintuirea acelora.

Abia a auzit domnul Ierernia cele avirsite impotriva sfintului sacra-ment i a chipurilor sfintilor, dnd deodata a inceput sa se cutremure tot si

dea lacrimile. Impreunä cu domnul toatä curtea a freingtat de indignare.Cad acest popor e foarte aplecat la venerarea icoanelor: i biserica cea mai

15 UrmeazA fraze goale, retorice, Rig nid un interes real.18 Casum.17 Amplissinds.18 IVloise Székely.19 At, dato.29 Sacrarum imaginum.

261

92

www.dacoromanica.ro

Page 301: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

de seamä a acelui oras este zugrävitä si impodobitä peste tot pe dinäuntrusi pe dinafarä cu chipurile sfintilor. Si chiar deasupra capului voievoduluierau atirnate dupä datinä douä mici icoane aurite. lar cind s-a ajuns lacuvintele despre rugäciunile pentru prigonitori si despre preatirea sufletuluipentru a se ingriji de folosul acelora: Aceasta" a zis el este desävlrsitadragoste a aproapelui, vrednid de niste oameni ai bisericii". Si Cu acest pri-lej a povtit exemplul recent al unora care pentru nesocotirea celor dumne-zeiesti, au fost crunt21 pedepsiti de Dumnezeu. Dupa ce al mai intrebatmulte despre drátorie si despre alte lucruri, i-a slobozit pe ai nostri, dupäce mai intii i-a multumit pärintele, nu numai in numele su si al tovarä-silor care erau de fatä, dar chiar al SocietäTii tntregi care e räspinditäpe tot pämintul si care se va ruga lui Dumnezeu pentru el cum va, fi aflatdragostea sa crestinä fa; ä de noi.

Dupä ce a concediat pe pärinTi a intrebat pe secretarul ungur PetruNápoli, bärbat bun si catolic care introdusese pe pärinTi si fusese tálmaciullor: de ce erau ei atit de prost imbräcaTi22. and i-a räspuns acesta cä. ei

P. " au fost alungaTi din Cluj // aproape goi, a poruncit Indatá sä se cumperesi sä li se fad haine la toTi. Insä pentru pärinti nu s-a gäsit postav negruin tot orasul23, dei erau acolo multi negustori, dci la acea natie culoareaneagrä nu este folositä. A mai poruncit sa le dea bani de cheltuialä" cît vorrämtne acolo, si un ajutor pentru drum25 si insotitori care sä-i dud cu careleprin toatä Tara sa.

Acest domn este pätruns de credinta greceasd, altminteri din fire e aplecatcátre cucernicie, In fiecare zi merge la slujbele de la biserid, acasä. se roagäindelung, este blind, §i numai impärtäsania catolid se pare cä li lipseste;6 nici nu fuge" de catolici, uneori chiar merge la bisericile lor, si intr-una din ele chiar a tnältat un prea frumos altar cu picturi sil ornamentedeosebit de alese27. In orasul Suceava &it dod biserici catolice si un preot.Catolici tnsä aproape d nu &hit in afarä, de negustori si de ostasii poloni.Schismaticii apoi au multe biserici si multi cálugäri si preoti.

at au zäbovit pärintii timp de opt zile28 au venit din Transilvaniainformatorii cei mai siguri care au povestit cä toatä armata lui Moise afost infrintä. de Radul voievodul Tárii Romanesti si d 4nsusi Moise cutoatä. nobilimea aproape au fost ucisi. Toatä curtea a avut credinta cä

262

21 Severissime.22 In vestitu tam tenui.23 Sed pro maiori Patrum merito, pannus niger in toto civitate non est inventus.24 Sum ptus." Viaticum.28 Abhorret.27 Egregiis.28 Per octiduum. (!) (Editorul in nota 148 aratä el in text scrie gresit triduo).

www.dacoromanica.ro

Page 302: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

aceasta a fost pedeapsa data de Dumnezeu lui Moise pentru crimele rip-tuite impotriva Societ'ätii. Cáci nimeni nu credea a el nu ar fi autorulsau pärtawl acelui sacrilegiu.

Asadar prin dämicia lui Ieremia29, precum i a nobilului comandant algairzii polone a domnului, precum i prin generozitatea altor negustori po-loni, plecind de la Suceava au ajuns la Cameniva In trei zile ...

29 Ieremia Movilä a stiut Intotdeauna sä foloseasa pe reprezentanIii bisericii catoliceIn interesul sätt, acind din unii din ei (Arsengo, Quirint) emisari ja si la Roma, cap-findu-1 pe nuruiul Visconti cu care l'ntrevinea o corespondenfl abilä, si cäutind si prinfratele säu, mitropolitul Gheorghe Movilä sä stabileascä legäturi mai directe cu Roma,ocolind preteniiile supärätoare ale bisericii polone. Asadar trecerea prin Moldova a iezui-tilor In iulieaugust 1603 In momentul and Moise Székely cädea infrtnt la Brasov, tioferea un prilej cu alit mai binevenit de a-si manifesta cucernica sa diplomapie, cu cltstia cä se vorbea la Roma de eventualitatea scoaterii sale din domnie in urma presiu-nilor lui Claudio Rangone asupra regelui Poloniei.

www.dacoromanica.ro

Page 303: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

ALOISIO RADIBRAT

(cca 1570? dupä 1610?)

*

Aloisio sau Alvise Radibrat era ragusan, ca Giovan-ni de'Marini Poli cu care era rudg. Introdus poate de acesta In slujba imperialilor, el searatg, la inceput, destul de influentat de el. Se observi 6 la el acelasi mod de redactarea rapoartelor sale, aparent foarte favorabile domnului si cu totul in vederile lui, apoi deodatg sue-curind cite o frazä sau o Intreagg tiradg. in opozitie diametral cu cele spuse mai inainte.Am crede ded a sau se temea cg domnul ori vreun devotat al lui ar lua cunostintg de

cuprinsui raportului acest fapt putind impune o atitudine nesincerä , sau poate textulera cenzurat si corectat de Giovanni de'Marini Poli in sensul säu, prin adäugarea unoraccente negative. Vorn vedea Insä ulterior cg sentimentele reale ale lui Radibrat, cind nuera influentat de altii, 11 inclinau spre domn. In iunie 1599, el este trimis de impgrat inTara Romgneascg, intr-o misiune secretg' la Miliai Viteazul (1-lurmuzaki, XII, p. 435), cargspuns la o comunicare a acestuia in leggturg. cu problema stäpinirii cardinalului Andrei134thory in Transilvania. Din comunicgrile sale ulterioare rezultä. a a dus la Praga referintele

cele mai bune privind atitudinea si intentille domnului fall de impgrat. El este trimis din nou

264

www.dacoromanica.ro

Page 304: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la domn, /a care ajunge chiar a doua zi de lupta de la Selimbar [Hurmuzaki, XII, pp.518-521], pe care o descrie cu imprejurarile care o precedaserä, intr-un lung raport ,adresatarbiducelui Mathias, viitond imparat, la 29 noiembrie. Dupi mai bine de o jumatate dintext, in care este redata cu toata convingerea, versiunea oarecum oficial i a domnului,apare deodata o fraza indicind o schimbare diametral i de pozitie: Serenissimo Signor, io sondi grandissimo dubio etc. Urmeaza apoi pasaje pline de rezerva sau de banuieli, subli-nieri Cu tile, urmarind anumite acte politice ale domnului sau izbucniri furtunoase ale salecu amenintäri la adresa imparatului (9, alternind cu laudele cele mai categorice ale cre-dintei sale fa ta de imparat (si trove tanto puro et sincero verso Sua Maiestd, et capitalnemico delli Turchi .). Totul se explicä. In preajma lui se afla zelosul Giovanni de'Ma-rini Poli, venit în Transilvania putin dupa el, 0 exercitind un fel de tutela asupra lui.De pilda, Radibrat ar fi vrut A se retntoarca. la Praga impreunl Cu solii domnului, banutNlihalcea i vistierul Stoica. Dar Giovanni nu l-a llsat, cerindu-i s stea pina dupäpentru a vedea ce se va fi ihotärit acolo si care vor fi uhirnele stiri de comunicatTrebuie confruntat acest raport cu cel adresat de acelasi Radibrat la 10 decembrie docto-rului Pezzen [Hurmuzaki, III, 1 pp. 377-378] in care regasim poniuni intregi din textuldin 29 noiembrie, dar nu apare nici una dintre rezervele i insinuarde de mai sus. Aceastäobservatie este valabil i pentru raportul din 22 decembrie cave Pezzen [ibidem, pp.398-399 ptna la inceputul uhimului paragraf, chid este vorba de Giovanni i de indemnulsu de a nu pleca cu solii pentru a nu da prilej de bdnuiald domnului (I) (per non darqualche suspetto a Ill mo Voivoda ...). Frazele ce urmeaiä par a fi incarcate de subin-telesuri, pina la declaratia final a venirea comisarilor este dorita de toti perche saranolibe ratti dalli Vdacchi li quali molto miseramente li strapazano Pierderea acestei spe-

raise ar putea da nastere unui rumult (rumore), care cu greu s-ar mai putea potoli. Lega-turile dintre cei doi ragusani i identtitatea aparentä a punctelor lor de vedere fac ca eifie confundati mir-o singurä denumire, de ca'ne comisarii imperiali i familiarii lor, caredesemneaza doar ca ,,cei doi ragusani". Dar In vreme ce Giovanni-Giva se insinua pelîng domn 6 se impunea dregatorilor transilvard cu mult ifos, Radibrat, mai discretmai modest, lasa ahora politica Malta si se multumea s strInga date cis mai precise desprenurnärul ostasilor cu plati ai domnului i despre sumele necesare pentru lefurile lor. Comi-sarul Ungnad, care voia 0 el sa faca aceasta socoteall pentru sprijini cu cifre nesfir-sitele sale rapoarte negative, apeleaza la el pentru date sigure [Hurmuzaki, XII, p. 567,scrisoare din 2 ianuarie 1600]. Colegul acestuia ads de diferit, Mihai Székely, il recomandamin4trilor habsburgici cu multä caldura (ibidem, p. 605, scrisoare din 10 ianuarie dinSatu Mare). In sfirsit, la 14 ianuarie Giva, care se agita foarte mult pentru a demascamanevrele lui Bocskai, Napragy, Kornis etc. si care luase cunostinta de hIrtine si cores-

pondenta ramase de la Andrei Báthory, de care ficea mare caz, trimirte personal pe Radi-brat A le duca imparatului (ibidem, doc. din 14 ianuarie 1600). El insusi, de cum yincomisarii la Alba Iulia, incepe s joace un joc dublu, destainuindu-le unele pretinse intentiiale domnului, pe care i le-ar fi comunicat numai lui, desigur, nu pentru a le difuza in chi-pul acesta.

265

www.dacoromanica.ro

Page 305: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Dar socoteala lui Giva s-a dovedit gresita. Caci Ungnad este cuprins de banuiala,aflind dupa plecarea lui spre curte cu o misiune aparenta din partea domnului catre im-parat, ca el nu 11 spusese nimic despre o viitoare solie a domnului la papa, inglduindu-siunele reticente. In necazul sau contra prea importantului agent abia plecat, el il cuprindesi pe Radibrat. Cei doi ragusani" sint acuzati ca Inca de la inceput ar fi informat gresitcurtea de la Praga, declarind c Mihai abia asteapta sa vinä comisasii pentru a le predaTransilvania, spre a se putea consacra ofensivei mult asteptate contra turcilor [Hurmuzaki,pp. 724, 739]. Dar nu numai Ungnad se desläntuie contra celor doi ragusani". domnulinsusi, la inapoierea solilor sai de la Praga, aka rezultatul scontat, in izbucnirea sa fulge-rätoare nu cruta nici pe Radibrat, nici pe Carlo Magno (absenti) si nid pe comisad,despre care fapt este gata sa märturiseasca fi Petru Armeanul, care fusese atunci de fatala acea furtuna (ibidem, p. 749, scrisoare din Brasov din 3 martie 1600). Doug.' zile dupaaceea, unul dintre cei doi soli principali, vistierul Stoica vine la comisan i Cu unele

Tratativele solilor cu imparatul pgzeau pe o cale bunä ',Ina la venitea lui Alvisi".Cum a venit acesta, cum s-a stricat totul. Vistierul nu pricepe ce va fi adus eV cu sine,sau ce va fi scris cineva ...! (Ibidem, p. 755). In timpul acesta, Ungnad dimpotriva,ii acuza din nou pe rei doi ragusani" de a fi indus pe toti in croare cu declaratille lordespre gindul de renuntare al domnului. Peste doua luni si mai bine, Ungnad va aruncavina contradiqiilor i suprapunerilor ivite in tratative asupra amestecului unor agenti caRadibrat, Giva si Carlo Magno [ibidem, p. 913, rap. din 23 mai 1600 din Cluj]. Dardintre acestia, Giva murise de apoplexie in drum spre Praga, reusind prin moartea sasa-si asigure un loc de prim plan, ca victima presupusa a banului Mihalcea, care 1-ar fiotravit (!), in vreme ce Radibrat pare ca. iese din circuit. Veninosul Paolo Giorgi, alergatla Praga cu piri zeloase contra 'pi Mihai, se grabeste ski justifice tacerea sa mai vecheprin puterea persuasivä a lui Aloisio, care i-ar fi jurat cg. Mihai este credincios Imparatu-lui, amanunt avind de scop totodat 5i discreditarea acestuia. Dar Radibrat este din noutrimis in misiune la Mihai, atunci and totul este compromis prin insesi manevrele imperiali-lor. La 31 iulie, Radibrat apare in Transilvania cu daruri destinate hanului tatar, dar siacestea meschine [Hurmuzaki, XII, p. 980]. Ungnad, care avea bani la dispozitie pentninevoile Transilvaniei, tremura la ideea c i s-ar putea cere ceva si atribule toate lipsurileconstatate de domn unor manevre pentru a-i scoate acesti bani. Daca domnul socotestedarul pentru handeste insufident, nu are deck sa implineasca el lipsa! Radibrat trebuia

porneasca neintirziat la han. 5i de asta data difera in pared Cu Ungnad, care afirmaca domnul il va insela pe imparat. Radibrat este incredintat cà el va fi credincios si lucrulacesta se va vedea In curind, numai sà i se dea ce i se promite i sä fie imbunat grafr

dupa formula lui Ungnad, care reproduce declaradile ragusanului. Dar evenimentele seprecipita. Radibrat atrage atentia staptnilor de la Praga ca nobilimea 11 va rechema peSigismund. La 19 august, comisarii II trimit inapoi la imparat, cu toata iuteala, pentru acere noi instructiuni. Dupa lupta de la Miraslau, el staruie pentru sprijinirea lui Mihai[Hurmuzaki, IV, p. 266]. In timpul campaniei pentru redobindirea Transilvaniei, el sem-naleaza dorinta unor fosti ostasi sà lupte din nou sub domnul roman, in care el cordnuasa creada. Curind dupa uciderea lui Mihai, el reapare din nou, de asta data la remorca lui

266

www.dacoromanica.ro

Page 306: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Petru Armeanul. Amindoi star trimisi impreuna In Tara Romineasca la 8 septembrie 1601,cu scrisorl catre boierii Buzesti, catre dregatorii din divan, mitropolit etc.

S-ar parea ca. din nou se exercita asupra lui o influentä asemenea aceleia a lui GivaIn trecur. Situaiia creata in Tara Romaneasca de tutela lui Basta oferea unui intrigant detalia Arrneanului, cu nimic mai prejos defunctului ragusan, un cimp de aqiune cit se

poate de favorabil. Basta ar fi dorit s puna domn pe fiul lui Cercel, Marcu voda saupe bietul Nicolae Patrascu, umbra stearsa lipsitä de once vointa, prea finar, prea plapind,prea supus pîn i calailor tatalui &Su. Boienii reintorsi din Transilvania si Buzestii insa si-auimpus domnul lor, Radu $erban, acceptat fari entuziasm de vanitosul comandant impe-rial, care era 0 patronal infumurat al lui Petru Armeanul. Poate ca situatia aceasta explica

tonul mora dintre rapoartele lui Radibrat din aceasta perioada, a caror critica permite säse citeasca printre rinduri. S-ar parea ea in raportul din 1602" (1) este vorba de o tenta-tiva a boierilor neinfeudafi Buzestilor de a scutura dominatia lor, apelind la impäratexact in acelasi stil, in care altadata apelau la sultan, demonstrind ca tara este secatuita,iar saracimea ajunsa la mpg de lemn. Domnul trebuia ajutat contra atotputerniciei boie-rilor, dar cum? Prin trimiterea in tara a unui comandant imperial Cu 400 de archebuzieri,care sr: ascldte de 'imp-drat ladica de comandantful imperiatl 'Basta, bine inteles], si care &Ifrineze atit prea marea putere a Buzeltilor, cit i arbitrarul domnului. Aceastä masuri ar ftiinsemnat, de fapt, o neuttalizare a lui Radu $erban impreuna cu boierii din partida Bu-zestilor in folosul nu atit al partidei contrare, cit al interpusilor imperial Putem aflacine ar fi Ifost investiti cu un fel de autoritate superioara. Mai Intl vestitul aga Leca, celbanuit a-I fi tridat pe Mihai, in 1598, în unire cu turcii, 0 care 1-a tradat efectiv in 1600,in Transilvania, in unire cu Basta, pe ling care se 0. reträsese. Alaturi de el este mentionat,la acelasi nivel, vistierul Nica, grec" de neam, poate frate cu el (cum afirmä categoricA. Veress In Documente, VII, pp. 22 si 181). Arnindoi se regasesc in acea solie a luiRadu $erban la curtea de la Praga (septembrie 1603) de la care vistierul se intoarce 'Mao-bilat cu scut heraldic, intocmit ad-hoc, iar aga, cu recomandari pentru satisfacerea unorreclamafii contra lui Rák6czy, care 1-ar fi jefuit de obiecte scumpe si cu noi sperantepentru plata pensiei lui restante cam de mult. Trebuie mentionat faptul ca vistierul Nicalua.e parte la lupta contra lui Moise Székely, i deci era lucru firesc sa faca, parte din dele-ggia venita sa infatiseze imparatului steagurile capturate de la acest rebel". Dar trimite-rea lui mai avea un rosa,, care este aratat in raportul comun al lui Radibrat i Petru Ar-meanu/ cátre contele Fiirstenberg [publicat de Veress in Documente, VII, pp. 169-170sub data de sfirsit de septembrie 1603], i anume acela de a stand cu toata hotarirea(impreuna cu Petru i Radibrat) pentru obtinerea sumelor necesare platii mercenarilor,care se agitau rau i omorisera chiar patru boieri, trimisi la ei cu vorbe bune, dar fari bani.Raportuli acesta, infatisind o situatie care nu mai suferea nici o ardnare, trebuie datatindati dupä sosirea lotului al doilea de delegati ofkiali ai domnului, primul lot fiind consti-tuit de Radu Buzescu, aga Leca si Petru, Armeanul [vezi textul soliei trimisa de Rada Serban,ibidem, pp. 160-164]. Textul rezuma punctele principale ale cererilor domnului si este

conceput in acelasi spirit ca darea de seama a lui Radibrat despre luptele de la Silistrasi de la Brasov, care a trebuit, fará îndoialà, sa fie infatisata imparatului tot acum. Dar

267

www.dacoromanica.ro

Page 307: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

in raportul adresat ulterior impgratului, de catre aceiasi Radibrat i Petru, [ibidem, PP.214-216] pe Rugg punctele stiute mai apare un element nou: propunerea de a se linstituiacea tutelg prin trimiterea acelui ofiver imperial cu 400 de archebuzieri. Propunerea estestrecuratg printre celelalte, i dei convine unele sNgeti la adresa domnului, acestea slattemperate oarectun de context. Se stgruie pentru trimiterea banilor, pentru prezentul cerutde prestigiul domnului etc. Editorul a datar aceastg scrisoare ca fiind din Cluj din iulie1604 (!). Cum aceste indicavii slat date in parantezg, ar rezulta cg el nu apar in text, ciel au fost stabilite pe cale de deduqii. Credem cg datarea este gresitg cg aceastä scri-soare a fost conceputg nu mult dupg cea de la sfirsitul lui septembrie". Ea ar reprezentadeci o a doua etapg In evoluvia poziviei lui Radibrat fail de doma. A treia este oferitgde textul din 1602" (!) amintit la inceputul acestor confruntki. El este adresat ace-luiasi Etirstenberg. Dar autorul declarat este acum doar Radibrat. Petru Anneanul nu aparein persoang, desi este evident ci tonul veninos pe care II observgra aici se potrivesteintocmai cu raportul lui Petru cgtre Basta, de la inceputul anului urmgtor. Ce s-aIntimplat tune aceste doug etape? Probabil un conflict titre Radu Buzescu si PetruArmeanul, care a stint ca odinioarg Giva manevreze pe Radibrat, inspirindu-i,desigur, dorinva de a fi el arbitrul i moderatorul boierilor mari si mici. Asada",operzitia dintre Buz-esti si boierii potrivnid lor nu ar constitui decir o parte dinmotivarea acestui ultim raport, restul rezultind din friqiunile dintre delegatii solieila Praga. Este semnificativ faptul ca, in al doilea raport, Buze.stii nu slat denunvavica factori abuzivi, ci se vorbeste doar in general de alcuni baroni care bumassai male alla poverta, iar in P. S. se completeazi lista marilor boieri in drept a primiscrisori sau daruri imperiale, cu numele banului de Craiova, Preda Buzescul Amgaunt carearatg toatg calea parcursg ping la faza din urmg, in care cei doi fravi Buzesti ajung tintaacuzaviilor celor mai categorice, iar domnul este infitisat Intr-o luming sinistrg, in teme-iul unor exemple dintr-un trecut mai indepgrtat, comun ambelor invocat ra'rg altepredzgri, pentru a demonstra nevoia unui arbitru suprem imparviall In acest al treilearaport (cel din 1602") surprindem punctul final al tmei manevre oculte, menite ra asociezesi pe ceilalti doi membri ai soliei aga vistierul la aqiunea pomitg contra luiRadu Buzescu si a domnului de catre Armeanul, ducind in remora pe docilul ragusan.Pentru a obtine adeziunea total' a celar doi boieri agreavi de curte, se recurge la unartificiu foarte subtil. I se sugereazg contelui Ftirstenberg cheme in mod special,punIndu-i sg jure credinti impgratului pentru a fi apoi niste satuitori oficiosi acreditavi pelinga domn. Urmeazg un intreg program, al/Ind a le fi transmis, pe care il sufla autorulacestui raport-memoriu, zisului conte. Aceste recomandgri finale, in preajma plecgriiboierilor amintlçi, culminau cu punerea in vedere ca Radibrat este trimis co ordine spe-ciale din panca impgratului. In felul acesta putea fi constituir dupg incheierea ambasadei dela curte, blocul celor patru delegavi din solie, contra sefului ei Radu Buzescu. Asadar, lucru-rile erau potrivite pentru a tritnite inapoi, deocamdatg, pe agg si pe vistier, cu misiuneaIon confidenvialg, in vreme ce Petru probabil i Radibrat isi prelungeau sederea laPraga. Abia pe la Inglocul lung ianuarie, Armeanul se aflg la Viena, in drum spre Tran-silvania. Aici el este aproape ajuns din unng de un curler, trimis in graba dupg el, care

268

www.dacoromanica.ro

Page 308: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

la 20 ianuaxie 11 gaseste plecat din ajun si care trebuie s dea neaparat de el, urmärindu-1la nevoie, pina in Transilvania, la Basta. Nu rim daca Radibrat 11 Insowa In aceasta

Existi o poruncä. a camerei aulice sa se dea lui Radibrat i Petru Armeanul bardde cheltuiala pentru drumul lor spre Tara Romaneasca, dar ea poarta data de 10 ianuarie(care s-ar potrivi foarte bine), dar din anul 1606! [ibidem, p. 261]. Ar trebui controlatmanuscrisul, fiind posibila o croare de citire, mai ales daca ar fi vorba de cifre latine,unde IV se mai poate confunda cu VI. S-ar mai putea ca banii datorari mai de mult

plativi abia in 1606 (?). Radibrat i Petru Grigorovid mai apar asociari, fie prin analo-gia unor demersuri persouale foarte apropiare, fie prin dubla lor prezenfá. efectiva ca mar-tori intr-un proces politic cu substraturi mai nelamurite, ca acela al lui Marcu voda inlegatura Cu situaria lui Sigismund Bathory (februarie 1610) fie In sfirsit prin constatarilecomisarului Krausenegg, cautind a patrunde dedesubturile unos marturii contradictorii (vezirelaria lui Petru Arrneanul din volumul de fa;). Mimetismul lui Radibrat reiese din com-paratia cererii sale de rasplatä met-hag adresatä.' doctorului Pezzen cu cea a Armeanului1ndreptata catre arhiducele Maximilian [amIndoua slut publicate de Veress, ibidem, pp.172-173 si 175-176 sub data presupusa de octombrie 1603`]. Tonul lui Petru este multmai umil i insinuant, afirmariile mai pudn precise, iar predzarile, rind apar, se dovedescinexacte. El ar fi servit Casa de Austria de zece ani Incoace, si-ar fi jertfit familia,averea etc. in slujba ei, si-ar fi consumat tori bann, ar fi pierdut totul ... etc. si nu aprimit cea mai mica rasplata, deli el a lost acela care a adus Tara Romaneasca sub lm pat at!Si el a ramas sa slujeasca pe Imparat, desi regele Poloniei 11 cheama la el si i-a i scris maimulte scrisori. Il magi' prea umil pe arhiduce s intervina pentru el la imparat. Tonul luiRadibrat difera de cel al Armeanului, fiind plin de indignare, dar din spusele sale rezultaaceasta este a doua scrisoare, in care cuprinde tot ce nu a putut spune In prima. S-ar fiasteptat la raai multa favoare din partea Imparatului, dupa toate servidile i primejdiilesale. $i-a cheltuitf torii bani in serviciul imparatului, a trebuit si mai imprumute de la prie-teni pe,ntru putea continua slujba. $i-a pierdut bunuri i ucruri de ale sale, pentrucare nu a fost despägubit. Amintgre de cheltuielile sale mai vechi, cind a lost tri mis cuArmeanuf in Tara Rotnaneasca cu 400 de talen drept cheltuiala de intretinere (se refera,probabil, la misiunea lor din 8 septembrie 1601) $i conchide declartnd ca. numai Pe-zzen stie tot ce a ficut el, si mal ales acuma in urma, ce a fi cut el contra lui MoiseSzékely che altrimente non ha potuto far Radul Voievod, se non forzatamente f ar lagiornata . Se plInge de faptul ca. slut rasplatiti unii care se lauda cu merite inexistente(si láudano con fumo). Sa fie oare vorba de Vimercati care se bucura de toata favo3.readomnului?

Nu cunoastem activitatea ulterioara a lui Radibrat. II intreza.'rim doar alaturi deArmean, in februarie 1610. Imprejurarile din Odle noastre, dupa incheierea pacii dintreHabsburgi i Poartii, nu mai comportau taimiterea de asemenea agenri de informarie, delegatura, de execuyie, buni la toate, banuitori i banuiti, predicind rabdarea i izbucninddud li se predica si lor, siliri sa astepte damn i gratificatii de la cei pe care ii observa,pentru ca, in capitala lor, stpînii Impäratesti uita sa-si achite obligadile i catre uniicatre altii.

269

www.dacoromanica.ro

Page 309: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Textele redate mai jos au fost publicate de N. Iorga in Studii fi documente, IV,pp. 114-121, de Veress in Documente, VII, pp. 169-171; 214-216 iar ultimul din elein Hurmuzaki, IV, pp. 327-328.

Radibrat figureazä in Bibliografia cii la torilor straini a lui Sadi Ionescu. Despre el ascris §i E. Turdeanu, in studiul Quelques ragusains auprès de Michel le Brave, publicat InEtudes Roumaines, Bucurqti, 1938, P. 60 q. u.

www.dacoromanica.ro

Page 310: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

DESCRIEREA LUPTEIDE LA BRASOV'

1603

Dupä ce am intrat in Tara Romaneasa dinporunca maiestätii sale imperiale, n-am avut un ceas de liniste, trebuindfim mereu pe picior de räzboi dud cu tätarii i turcii impreunä, dud cu teamä.din partea Moldovei, deoarece moldovenii, fie a nu voiau, fie a nu pu-teau, precum sustineau ei, s li se impotriveasa, au läsat pe tätari in maimulte rinduri s treacä dupä voia lor in Tara RomâneascP, spre paguba

1 Traducerea s-a fa:cut dupl textul italian publicat de N. Iorga in Studii fi documente,vol. IV, pp. 114-121, dupä ms. original fost in posesiunea lui Szamosközi, cäruia ti slatatribuite notele marginale semnalate in text.

2 Tätarii actionau fie ca auxilian i ai turcilor (in luptele din Banat si Ungaria, dud serevärsau asupra Moldovei in trecerea lor nvalnic i nu Ruteau fi tmpiedicavi Cu forta decutre domnul acestei ri inchinate turcilor), fie in expediw ye seama lor, cum a fost aceeadin 1602, in sprijinul pretentiilor lui Simion Movil, soldata prin insuccesul lor la Ogretin

Teisani la 22-23 septembrie g care nu avusese incuviin¡area oficialä a lui Ierernia

271

p. 114

www.dacoromanica.ro

Page 311: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

noastrg; i ceea ce era mai gran era cg aceastä provincie, n urrna incursiuniloratitor neamuri diferite, era stoarsä de toate bunurile i populatia, n mizerie,era siit s hräneascg acea armatg atft de nedisciplinatg, cg nici nu sepoate descrie samavolnicia ostasilor3. Din aceasti cauzg multi locuitori cu

p. 115 familiile 6 putinul lor avut au trecut unii tn Turcia, altii in Moldova // iaraltii n muntii Carpati, inch prea strälucitul domn4 se ggsea in marestrimtoare, neputtnd ridica nici o dare pentru a-si pläti ostasii. Dar acestoracu atit mai mult le crestea pofta de a face rgu. Totusi, mu1çumit ajutoruluilui Dumnezeu 6 a zodiei fericite a miaiestätii voastre imperiale i cu ulti-mele mijloace si forte ale domnului, a trecut o bung parte din iarng. Dar,intrudt Tara in regiunile joase dinspre Dungre8 era acum lipsitg de locuitori,soldatii erau nevoiti, pentru a se higni, s stea 6 sg se incartiruiascg in sa-tele de munte, destul de depgrtate unul de altul; numai cgpitanul moldo-vean Mirzea8 çi Ionascu7 tot moldovean 6 acesta, fiind singurii 'in stare sg In-dure oboseala si s lupte dupg obiceiul tätarilor, se aflau in regiunea decimpie unul aproape de Giurgiu8 celglalt in Bucuresti8. Acestia au avvi dedat mai multe lupte si totdeauna au iesit invinggtori asupra turcilor ca siasupra tätarilor. E sigur c färg vitejia lor, ar fi fost pierdutg Tara Roma-neascl.

Dupg ce a ineetat Dungreal° se lug hotgrirea de a se trece pe malul ce-Malt pentru a prada pe dusman, dar din cauza greutátii de a aduce solda-vii, aflati departe, ca si a prea multor zgpezi si din lipsá de provizii dincare cauzg nu se puteau hrgni nici caii se intirzie atit de mult inch indargdupg trecerea fluviului incepu sä se topeasc ghiaçall. Desi s-ar fi pututtrece mai !de vreme s-a tntirziat din cauza unor boieri care se aflau pelingg domn. Cu toate acestea, indatg dupg trecerea Dungrii, pornirg two-

3 Anarhia soldatimii si a haiducilor folosivi n anii Erecedemi n luptele contra turcilorera generala, punInd problemele cele mai grave i autoritatilor din Transilvania.

4 Radu Serban 1602-1611. Descrierea situatiei din Iara se refera la timpul scurs de lainstalaren efectiva a domnului, deci de la sfirsitul anului 1602 si Inceputul anului urmator.In acest rastimp, n adevir, nu putusera fi strInse

6 Nelli lochi piani ella (I) febre del Danubio (oare: pieni delle febre . .. etc.? sau treiYuiecumva cautat un alt "cuvInt referitor la configuratia locului, de pilda e latebre del Danubio?).

Marsa. Vezi N. S to ice s c u, Dictionarul marilor dregatori, p. 212. Era rnoklo-vean, poate de origine mai depärtata tataxa dupa nume. A fost unul dintre cpìtanii luiMihai Viteazul. Mare spatar al lui Radu Serban, cu care se Innidea prin sotie 1604-1610,l-a urmat In pribegie In Moldova. Ulterior a intrat tn slujba lui St. Toma, sub care ajungemare vornic de Tara de Sus, apoi de Tara de Jos 1613-1615. Revine in Tara Romaneasca,unde este mare paharnic 1616-1618.

7 lovanascho. Oare Cujba Ionascu? Vezi N. S toicesc u, op, cit.Giurgevo.Bucureste mude trecusea turcii venind pe Dunarea Inghetatä.

1° Pe margine, de o mina contemporana: la 8 februarie 1603.11 Si incomincio a disvar il diaxo.

272

www.dacoromanica.ro

Page 312: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

triva cetatii Silistrau numitá altfel i DIrstor care era inconjurata cu unsant adinc si o palanca puternica i aparata de un numar insemnat de turci.Vära nici o teama de acestia, ai nostri &dui-a un asalt atit de inversunattmpotriva cetatii inch turcii i tatarii care se aflau inauntsu, nemai puttndrezista, o luara la fu §a printr-o alta poarta, care dadea spre Dunare. Darghiata fiind cam slaba, cei mai multi se inecara, iar chiva fugirl prin altaparte. Dintre acestia unul a fost Ahmed pasals, ginerele hanului tatarilor,barbat viteaz M lupa; altul a fost Radu voda14, fiul lui Mihnea vocla'5, care dom-nise mai inainte in Tara Romaneasca. Dupa ocuparea acestui oras16, soldalii se pu-sera se prade 1/ care pe ici, care pe colo, cad pe dt erau de viteji in lupta, pe atiterau de nesupusi disciplinei i ordinei militare, de dragul prazii; i noaptease si apropia si crestea teama sa nu se topeasca ghiata. Din aceastä pricinadomnul era foarte tngrijorat, cu attt mai mult, cu cit in acelasi timp sosiseradin Moldova citiva oameni care spuneu a nu departe de hotarele Tarii Roma-nesti se afla o tnsemnata oaste de moldoveni. De aceea domnul a fost silit a seretraga, dupa ce a pus sa se ardä mi intii tot orasul. Daca toate acestegreutati n-ar fi impiedicat &dui marinimos al domnului, s-ar fi cucerit adoua zi cetatea i s-ar fi imbogatit oastea cu prada; dar impotriva vointiilui Dumnezeu nu se poate face nimic. $i ca dovad c acesta este adevarul,la intoarcere sparendu-se ghiata s-a scufundat trasura dorrmului cu cai cutot, fiind inghitita de valuri tmpreuna cu unele lucruri i cu bánetul17 dom-nului. Si attt de mare era lipsa de alimente dt i frigul, filch drumul facutla ducere in opt zile, s-a facut la intoarcere in trei zile, pierztndu-se dincauza lipsurilor tndurate, un mare numar de cal. Dupa ce oamenii furl im-partiti dupa mijlocele de trai ale locului sä se mai tntrenveze intru-dtva, s-a hotartt sä se ja masuri de tndreptare impotriva greutatilor de asi-gurare a hranei i sa fie trimis Gheorghe Ratio cu un detasament de oaste sä

12 Silistra Dorstor ... A fost pink' in secolul al XIX-lea resedinta vilaetului Silistra.Pasei de Silistra ii era incredintatä paza Dunärii i supravegherea celor douä. fári rominesti.

Ahmat Bascia.Radul voivocta, Radu Mihnea.Mihnea voievoda = Mihnea Turcitul.

16 Term17 Argentaria. Nu poate fi vorba de argintärie, ci de banii luati, desigur, peste Dunäre

pentru plata mercenarilor..Raz Giorgi. Vezi nota lui N. Iorga în Documente nosa ... relative la Petre

$chiopul ri Mihai Viteazul (comun. la Acad. Rom. la 6 noiembrie 1898 ,,Ra; GiurOu, fostom de casa la bkrinul Iffiu ... sol de douä ori la tit-tad si de doua ori la imparat, innoiembrie 1598 si decembrie 1599, dipitan de Deva in 1599, trimis in 1600 de Mihai laSighisoara, pentru a aresta pe Gaspar Kornis, mort in lupta de la Brasov la 9 iulie 1611 inoastea lui Gabriel B&thory". Ve-zi i d e m, lstoria Romailor, vol. V. Vezi i Dictionarulmarilor drtgatori citat passim. Sub Radu Serban a fost mare comis 1602-1603. In 1604 estetrimis din Transilvania in Tara Romineascä in ajutorul domnului cu trupe de secui. Intimpul ostilitätilor dintre Radu Serban si St. Bocskai se fiiteazI in Sighisoara, de unde pradä

273

H. 118

www.dacoromanica.ro

Page 313: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

treaca Dunärea in partile Hirsoveil°, care se aflä in fata Brilei, unul dinorasele cele mai insemnate ale Tarii Románesti, stapinit mai inainte deturci i apoi distrus de Mihai Voda. Acolo se afla o mica cetate In care seasezaseri turcii din nou; si au fost alungati si o parte din ei macelariti decatre ai nostri. i astfel, dupä ce au trecut citeva zile de la luarea Brilei, ainostri, luind un nutriar de barci, au atacat mai multe localitati i orase tur-cesti din Bulgaria si au adus un mare nurnär de robi si de vite. Dar taxi'mai tnainte trecusera Dunarea pe malul nostru dusmanii cu 300 de spahiidintre cei mai de seami ai pasalei de Silistra20, crezind cä-i vor dlistrugerepede pe ai nostri, fiind ei toti delii"21, adid viteji, dar au fost atacatinu de soldatii nostri cei buni ci de o mica ceati de strinsurä. de románi,cea mai mare parte din ei au fost mcelriçi i multi s-au inecat in Dunare.

F. 117 Turcii au fost atit de ingrozivi // inch au parisit, timp de mai bine de ozi, toati bucata de pamint ctei este de la Braila pina la mare, si Ahmedpasa s-a retras pina la Bazargic22 oras ce se afla in mijlocul acelei parti aBulgariei, care se chiami. Dobrogea23 si se intinde intre capatul muntilorBalcani2 i urile Dunirii si este locuita toata de turci si de tatari.

Ai nostri, Tinuti in loc de putinatatea barcilor, nu puteau trece Dunareain nutriar mai mare, ci au trecut In grupuri mid; pe malul Dunárii nu seaflau alti locuitori in afará de satul Daieni25, care poate fi asernánat cu unoral mare in care se adunaserá multe mii de románi26 cu familiile lor, fu-giti de tirania fostilor domni ai Moldovei i rij Románesti; ai nostri, ne-binuind c la acei firani s poatafi atita indrazneala inch s vrea s lupte

si li se impotriveasca, au debarcat in acel sat. Mardi s-au strins cudupä obiceiul ion, intr-un grup care parea o oaste anare i organizat i pri-vind de pe creasta dealurilor la ai nostri care erau jos si vázind c erauputini i-au atacar cu atita inversunare, ca ai nostri abia au avut timp sa seimbarce. $i, deoarece barcile erau facute, in cea mai mare parte, dintr-unsingur trunchi se rasturnau usor; astfel aproape 100 de oameni s-au inecatmulti au fost ucisi.

dupä cum socoteste. Intrat in slujba lui G. Báthory, ja parte la expeditia acestuia in TaraRomineascä, in ianuarie 1611 si este acut de el Ban al Craiovei". Este infrint odatä. cuacesta, la 9 iulie 1611, la Bra.sov, unde este ucis, opt ani exact dupä uciderea lui MoiseSzékely tot acolo.

1--Eir;ova. A fost ocupat . de ttupele lui Mihai Viteazul in martie 1595.tO Mahmud, pa sä de Sifistra.21 DeIli, cälärime aleasä, la turci.22 Basargich.

Dohrucies.24 Hamo.25 Daiani, pe malul Dunärii la nord de Hirsova.24 V alachi.

274

www.dacoromanica.ro

Page 314: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

, 7;11f:.)

1.(41111":4111: T'bjC3t 41 16, 7131 ""tt

aa-

A_1164142A,K

) ,31

.3

.164 024,011

:31'-011 'Oh fill Att

Asediul Oradiei de catre turci la 1598 (Tiirkische und Hungarische Chronica, pl. 24;Bibl. Acad. R.S.R. III 25 375).

i'ir-,), :., <;,---\_____ _..-,------ '' '''

,1\k,.4...-r, t

.3:11 `lib au. at. a .... ..---(alalImo ......................_Tr........4-777=t--. 4

r,---)t,

A .0.Ek 40.(..4)«.011.11A"."-Ui

ta.4.4.ocjar 4

-Itait* fa' I A'"igebal64*-

./'0`.41**: Pbg 4,* t,k

et 1 Iiiip4reel44.4-4A 474

t'4' NM. Co N'T Ito-AcrvR.- DE R ye.rryNc cRDSA'A RADII NAN 0 B EFt. VKGLJkW1E.4LVM 1VACKI.1 BEL EG Kt? G E WEST. AN 0,

I

www.dacoromanica.ro

Page 315: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

rS uPtra,1/ ID.D0.4C1rdmois.s 1,1*/ E.DerI JAM ar,di,r Heap!

Trofee capturare la Selimb'ár cu capul t'áiat al cardinalului Báthory(dupä Al. Randa, Pro Republica Christiana)

9 ".4t7rt"et,twowrym LisoiKolVier,r1:11Tiin" PH

www.dacoromanica.ro

Page 316: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

I) Am& at .41

at:doo ir* 464&NI ..,..111r, I

....0.444I4..;*,ac....1...101." f"C14,rwnK

71,-

eft

.. 72.

:..... .

mg},

C

4.;AV.A0Wri.

..., ,....

, -.., ,- .

.......:..1" .,".-i--" ',,,..."---- s ' C . t --- 7-,- -it ,,:- --- 1- ....:. , s:,..... , -.77', -7,...2- ...I.,' ..."

4.,...- ;:.weir' , 4 .... ,,,,,,... , . " -- 1, .........-- .0 ...y,.....4,-'?,..:......H.1,3.--J,:,,,,,Z...-...--7,-\.,---_-::.1.;:-i.117:::::?«..

,....jor..""":'''...'::.1'esl':"."....."1":'''''''' :C:11'?..--"'...... : ;» \-/-2";-'....-:.::-'''''.1.....''' ''

. N.: ......,,,,-; ........

.-. .:. 4-, !. -

Bätälia de la Miräsläu (stampä contemporanä)(idem)

Aiim tr. /WA 15.1.0440 .104 All* 1; ....t. .1.11....A..

'4. Vowc oratIfea

it, Sif%ArtaVTUA Ai,

H

www.dacoromanica.ro

Page 317: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

7HW 11F,.P, 0 C MAO Tr V ND Vl CT() RI Ei47SO IN Sir. 1'4. B VR.G EN G CtiEH EN tn. 14 ,4vG,v:5ti itatcì ifoi": :

rl l'At-ire"' S

A6.40.1.

-

.17,41 ST,Iri. ILL 1/4.47,Ito 14."Lis:DoutiAtn10,1fti Ro et, to. eq.,,,tio wito Lo.foloo. ,fisio.

pol."6:4v, fa.;LC 1. aopoir .4;1/2,fror.....,J .4 eold... ;r1r64.4,.. a. 44 1:.. M. 4,,,,Aj#.'1Grj,11...;jJ

Wiitzllia de la Goilsrau (stamp'i contemporanä) (dupà: Al. Randa, op. cit.)

www.dacoromanica.ro

Page 318: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Zon t.cC--75(tracft

igirniunOt 93,,,att{ot.i it/itDe at '.1Viti)n cl 'Z13a 170n a Li Oa T341- ia a?.cy V UT tieeorgin 00-e5 u ffctfN: I 6 o'Llar

ciNoci t.5 e;: ¡rib h;gIkk trii% '014frtf(t.,C11(Du befti:i)ci :

vn rir `,.[Çrinc Jkt J),11.0,14(tto ivt't Z';cr

elttri.401, /lisnbe(fi built)

Browrä contemporara privitoare la hat'ilia de la Goräsra'u

/

www.dacoromanica.ro

Page 319: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Autograf al lui Mihai Viteazul

Medalia lui Mihai Viteazul din 1600 (avers si revers)

1-z-(

LA-

"7-1/7 v

www.dacoromanica.ro

Page 320: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

oI P--1

ikt

41/.

L

6:07714'S

-/(7 It 9' f tr /17

IsCalituri de demnitari ai lui Mihai Viteazul si al solilor primiti la el

k

www.dacoromanica.ro

Page 321: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

DISCO V RS

Browri contemporanä asupra mo:tii lui Mihai Viteazul

\lay node de Vala9ure, apres la vicIoire able-DE LA MORT DE MICHEL.

latic par Joy & Georges Baffe 1c6tremonci Battori: rradtrit de lItalen irn-

primá Rcague en Sqqtrnbré,6 o t:

Axe- textrair "'tine levree,r; title Fric-fot du 7-6. duelit mays,cont merit pis-

.lieu/4 hoyable partqcril,ratz,,,

ÌrQ1

A PA R I S,

De l'Imptimerie dr Denys Diva!, ruci- S.

Ican.dc Beauvais, au chrual volant,

C o 1.

www.dacoromanica.ro

Page 322: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

Abia reintorsi la Braila au aflat vestea c prea strälucitul domn Bastacerea ajutorul domnului pentru a merge contra lui Moise Székely27 careintrase in Transilvania; pe de alta parte intrasera in Tara Romäneasca3 000 de tätari. Socotiti asadar, in ce stare se gaseau atunci prea stralucituldomn i oastea lui; dar acesta, alungind pe tatari cu ajutorul lui Dumnezeu.,se grabi s trimita cit mai repede in Transilvania, in ajutorul ilustrisimuluiBasta pe Vareas Kis28 si pe loan Ciungul29 cu 1 400 de oameni, toti buni pedes-trasi i calärasi, care trecura apoi de partea lui Moise Székely i ne prici-nuira multe pierden. A fost trimis apoi impreuna cu mine, domnul Gheor-ghe Rat, cu 3 000 de calareti sirbi, haiduci i moldoveni, cu care am trcutmuntii prin valea Teleajenului" unde fusese lupta cu tätarii in anul trecutsi am coborit in cimpia Brasovu1ui3' la satul Feldioara32. Am asteptat zi dezi stire de la prea stralucitul domn Basta, dar n-am putut primi de la el nicio stire /1 din cauzac ardelenii inchisesera trecatorile; ci numai vesti de lacapitanul Koppen33 care se afla cu garnizoana germana in Sighisoara34. Acesta1-a rugat pe preastralucitul domn Radu Voievod s Tina neaparat el insusi

cit mai de graba, deoarece ar fi prins de veste d Moise Székely venea säatace oastea noastra, care era condusa, de Gheorghe Rat si de mine, intru-cit susnumitul Moise aflase de la niste oameni din Brasov c noi eramputini. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, se adunasera cu incetul, in jurulnostru, vreo 3 000 de secui, calari i pedestri, i dupa vreo cinci saptaminide la intrarea noastra in Transilvania, inamicul ne-a atacat, crezind c neva putea macelari pe toti intr-o clipita. Dar planul lor a dat gres; cacinu numai ca n-a iesit dupa socoteala lor, ci au fost respinsi de noi cu marerusine i cu moartea unora dintre ej.. Si poate a de data aceea s-ar fi puscapat pentru totdeauna sperantei lor, daca atunci capitanul Mirzea38 care seafla cu noi nu s-ar fi temut de intentiile secuilor; el s-a retras spre muntiiTarii Românesti, dar apoi, väzind ci secuii luptau ca oameni viteji, a trimis peMirza cel mic cu o parte din oamenii sal; tusa* acestia au ajuns preaziu. $i aceasta incaierare a avut loc vineri la 4 lidie, catre seara. Ziva ur-

27 Sékel Moisesc, fost comandant al trupelor mai mult maghiare din solda ImpIratuluitrimise In 1597 In Tara Romineasa, numit general de Mihai Viteazul dup5. cucerirea Tran-silvaniei. Trece la Sigismund Báthory în iulie 1600. Ajunge cu ajutorul turcilor principe alTransilvaniei (1602 17 iulie 1603).

" Kisc Farkasc.29 Ciuncha lannos. Cf. Studii documente, IV, p. XXIX, cu trimiterea lui Szamosközy,

care redà mtmele prin mutilus (= ciungul).30 Telesina.1 Corona.

22 -Feidwa r.Coppn.

24 Segeswar.35 Mina cel Mare.

275

p. 118

www.dacoromanica.ro

Page 323: CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Vol.IV

P.

mätoare, era simbätä am petrecut-o in liniste, crezind a dusmanulse reträsese cu totul. DuminicI dimineata, aclicI la 6 iulie, inainte de räsä-ritul soarelui, am plecat de la Feldioara si luind-o spre Brasov, am ajunsint-un sat ce se cherna Cristian" de unde am väzut ci inanicul inaintacu mare grabä cu &dul sä ne taie drumul care duce spre Tara Roma-neascä, crezind cá noi fugeam. Se inselau de douä ori. Cäci noi ne-am alespozitia intr-un loc ingust, avind din douä párti dealuri si dintr-o parteses si o ripä apatä de o albie de pirtu care forma un fel de parapet sistäteam astfel strinsi la un loc, asteptind voiosi pe inamic. Acesta se im-pärtise in opt cete si voia sä ne atace din toate partile, ceea ce au si acut,intocmai ca niste prieteni care ar iesi in intimpinarea altor prieteni. Dar, cumila lui Dumnezeu, care totdeauna face sä invingä dreptatea, noi, desi eram mai

119 putini, am iesit invingätori, luindu-i la goana, impreunä // cu vintul careca prin minune in acea clip ä seintorsese cum ne venea nouä mai bine, ne-incetind noi de a-i mäceläri In la la pädurea de la Codlea sau Feketehalom37,la depártare de o leghe buna de tabära noasträ, unde au ramas morli camvreo 2 000 dintre ostasii cei mai buni ai lui Moise Székely, anume aletyi de elpentru aceastä,' luptä. Intre acestia se aflau apeteniile de frunte, GheorgheMako38, generalul Mihail Imecsy" si nenumärati alti nobili din secuime si dinTransilvania. lar capetele acestor cápitani au fost trimise domnului VritiRomanesti o dat:i cu vestea victoriei. Aceasta a fost cauza principal á carea indemnat pe domn sl vinä cu toate fortele sale pentru a duce treaba labun sfirsit. Clci noi 1-am vestit cu tot dinadinsul ca in urma mortii acelorviteji, in care ti pusese toatä näclejdea Moise Székely, oastea acestuia slä-bise simtitor.

In acest timp, noi am aflat c1 Moise ;Székely a venit la Brasov, chematde unii oräseni, care primindu-1 in tabárá, se oferirä sä-i dea tot ceea ce iitrebuia, ceea ce au dovedit apoi prin fapte, eici i-au dat anci, praf depuscä, oameni, archebuzieri, douä steaguri si provizii §i au incuviintat catätarii, turcii si ungurii sä poatä intra, dupä voia lor, in cetate. Nu totastfel s-au purtat fatä de noi; pe chid Moise Székely se bucura de bunä-vointa brasovenilor, noi ne aflam in