Download ppt - bls final.ppt

BBasic asic LLife ife SSupportupport

CuprinsCuprins

Asigurarea cailor aeriene Asigurarea cailor aeriene AA Asigurarea respiratieiAsigurarea respiratiei B B Asigurarea circulatieiAsigurarea circulatiei C C SecventaSecventa ABC ABC la copiila copii Defibrilatorul extern automat Defibrilatorul extern automat DEADEA Algoritm Algoritm ABCDABCD Sd. coronarian acutSd. coronarian acut Accidentul vascular cerebralAccidentul vascular cerebral Obstructia cailor aeriene prin corp strainObstructia cailor aeriene prin corp strain

Secvenţa BLSSecvenţa BLS

evaluarea rapida a pacientuluievaluarea rapida a pacientului alertarea ambulanţeialertarea ambulanţei ABC-ul sau resuscitarea cardio-respiratorie ABC-ul sau resuscitarea cardio-respiratorie eventual D (defibrilarea) folosind defibrilatorul eventual D (defibrilarea) folosind defibrilatorul

extern automatextern automat

A (airways) = căile aerieneA (airways) = căile aeriene B (breathing) = respiraţiaB (breathing) = respiraţia C ( circulation) = circulaţiaC ( circulation) = circulaţia D (defibrillation) = defibrilareaD (defibrillation) = defibrilarea

Căile aerieneCăile aeriene

Căile aerieneCăile aeriene

RespiratiaRespiratia

urmărirea mişcărilor toraceluiurmărirea mişcărilor toracelui ascultarea zgomotului produs de aer în expirascultarea zgomotului produs de aer în expir simţirea fluxului de aersimţirea fluxului de aer

Evaluarea trebuie făcută în maximum 10 Evaluarea trebuie făcută în maximum 10 secundesecunde


respiraţie respiraţie ”gură la gură””gură la gură” respiraţie respiraţie ”gură la nas””gură la nas”, , rrespiraţie espiraţie ”gură la stomă””gură la stomă” respiraţie respiraţie ”gură la mască””gură la mască” ventilaţie pe mascăventilaţie pe mască


Reguli de ventilatie artificiala corectaReguli de ventilatie artificiala corecta Se ridica toraceleSe ridica toracele Respiratii lenteRespiratii lente 1 secunda 1 secunda Frecventa 10- 12/ minut- o respiratie la 5 Frecventa 10- 12/ minut- o respiratie la 5

secundesecunde Volum de aer- 700 ml- 1000ml, 10ml/ kgc/ Volum de aer- 700 ml- 1000ml, 10ml/ kgc/

respirrespir Manevra SellickManevra Sellick


poziţia de “siguranta”poziţia de “siguranta”

CirculatiaCirculatia

Evaluarea semnelor de circulatie: puls arterial, Evaluarea semnelor de circulatie: puls arterial, miscari spontane, tusemiscari spontane, tuse

Palparea pulsului: a. carotida, eventual a. Palparea pulsului: a. carotida, eventual a. femurala- vezi figura cu carotidafemurala- vezi figura cu carotida

La sugari- a. brahialaLa sugari- a. brahiala

CirculatiaCirculatia

Reguli de MCEReguli de MCE Pacientul in decubit dorsal, pe o suprafata duraPacientul in decubit dorsal, pe o suprafata dura Capul la acelasi nivel cu trunchiulCapul la acelasi nivel cu trunchiul Se aplica compresii toracice in jumatatea Se aplica compresii toracice in jumatatea

inferioara a sternuluiinferioara a sternului frecventafrecventa 100/ min; raport 30:2(15:2) 100/ min; raport 30:2(15:2) Compresiile se fac cu ambele maini simultan, Compresiile se fac cu ambele maini simultan,

coatele se mentin drepte, umerii la nivelul coatele se mentin drepte, umerii la nivelul mainilormainilor

Depresia sternala 4- 5 cmDepresia sternala 4- 5 cm

Secventa ABC la copii (< 8 ani)Secventa ABC la copii (< 8 ani)

la sugari se face respiraţie “gură- la- nas şi gură”la sugari se face respiraţie “gură- la- nas şi gură” distensia gastrică apare mai uşor, de aceea aerul distensia gastrică apare mai uşor, de aceea aerul

trebuie administrat mai lent şi se aplică simultan trebuie administrat mai lent şi se aplică simultan presiune pe cricoidpresiune pe cricoid

compresiile toracice se aplică în jumătatea compresiile toracice se aplică în jumătatea inferioară a sternului, depresând toracele cu 1/2 - inferioară a sternului, depresând toracele cu 1/2 - 1/ 3 din diametrul său antero- posterior1/ 3 din diametrul său antero- posterior

compresiile se aplică cu două degete la sugari şi compresiile se aplică cu două degete la sugari şi cu podul unei singure palme la copii peste un an cu podul unei singure palme la copii peste un an

DEADEA

DEA este un dispozitiv computerizat, sofisticat, DEA este un dispozitiv computerizat, sofisticat, dar uşor de folosit, care încorporează un sistem dar uşor de folosit, care încorporează un sistem de analiză a ritmului cardiac şi un sistem de de analiză a ritmului cardiac şi un sistem de alarmă, care informează operatorul când este alarmă, care informează operatorul când este oportun să administreze şocul electric; oportun să administreze şocul electric; administrarea propriu- zisă a şocului se face administrarea propriu- zisă a şocului se face apăsând pe un buton special, inscripţionatapăsând pe un buton special, inscripţionat

DEA este disponibil în locurile cu mare DEA este disponibil în locurile cu mare aglomeraţie umană (aeroport, avioane, clădiri de aglomeraţie umană (aeroport, avioane, clădiri de birouri, gări, magazine etc)birouri, gări, magazine etc)

Figura 2

Secventa ABCD - algoritm

Victima inconstienta Se anunta serviciul de ambulanta Se ia DEA

Se incep manevrele ABCD

A - deschiderea cailor aeriene

B - respiratia

Ventilatie artificiala (1 respiratie la 2 secunde)

C - circulatia(se evalueaza semnele de circulatie)

Compresii toracice (100/min) Compresii toracice + ventilatie artificiala (15:2) Se ataseaza DEA

Utilizare DEA Maxim 3 socuri

Se reevalueaza semnele de circulatie Eventual RCP 1 minut

Reutilizarea DEASecventa se poate repeta de 3 ori

Respiratie adecvata: pozitie de recuperare Respiratie inadecvata: ventilatie artificiala Se monitorizeaza semnele de circulatie

(la 30- 60 secunde)

Ventilatie artificiala (1 ventilatie la 5 secunde) Se monitorizeaza semnele de circulatie

Evaluare pacient

respira

Nu respira

Are semne de circulatie

Nu are semne de circulatie

DEA: defibrilator extern automatRCP: resuscitare cardio-respiratorie

D

Figura 1

Secventa ABC adaptata la copilul mai mic de 8 ani

StimulareEvaluarea raspunsului la stimuli

Deschiderea cailor aeriene

Evaluarea respiratiei Pozitie de recuperare

2 respiratii artificiale

Repozitionare Ventilatie artificiala Esec cauta/trateaza obstructia cailor aeriene?

Evaluarea circulatiei (miscari spontane +/- puls)

în maxim 10 secunde

Daca toracelenu se misca

Compresii toracice5 compresii la 1 ventilatie

100 compresii/minut

Continua resuscitarea

daca respira

nu respira

Daca toracele se misca

Da

Nu

A

B

C

Sindromul coronarian acut (SCA)Sindromul coronarian acut (SCA) Atitudine : Atitudine :

recunoaşterea semnelor şi simptomelor recunoaşterea semnelor şi simptomelor sugestive de SCAsugestive de SCA

victima trebuie aşezată pe un scaun sau culcatăvictima trebuie aşezată pe un scaun sau culcată dacă disconfortul persistă peste 5 minute- se dacă disconfortul persistă peste 5 minute- se

anunţă serviciile de ambulanţă; între timp, dacă anunţă serviciile de ambulanţă; între timp, dacă victima nu mai răspunde la stimuli trebuiesc victima nu mai răspunde la stimuli trebuiesc luate în consideraţie- ventilaţia artificială, luate în consideraţie- ventilaţia artificială, masajul cardiac extern, eventual defibrilarea, masajul cardiac extern, eventual defibrilarea, dacă exista acces la un DEA, conform dacă exista acces la un DEA, conform algoritmului de mai jos.algoritmului de mai jos.

Personalul medical de urgenţă continuă Personalul medical de urgenţă continuă manevrele menţionate şi asigură manevrele menţionate şi asigură oxigenoterapie, monitorizarea ritmului cardiac, oxigenoterapie, monitorizarea ritmului cardiac, administrează nitroglicerină, aspirină şi morfinăadministrează nitroglicerină, aspirină şi morfină

Sindromul coronarian acut (SCA)Sindromul coronarian acut (SCA) Nitroglicerina: se administrează un comprimat Nitroglicerina: se administrează un comprimat

sublingual dacă TAS> 90 mmHG; la nevoie se sublingual dacă TAS> 90 mmHG; la nevoie se repetă administrarea, până la 3 comprimate, la repetă administrarea, până la 3 comprimate, la interval de 3- 5 minute, sub supravegherea interval de 3- 5 minute, sub supravegherea strictă a TAstrictă a TA

Aspirina 160 sau 325 mg (în drum spre spital)Aspirina 160 sau 325 mg (în drum spre spital) Se poate administra morfină (dacă personalul Se poate administra morfină (dacă personalul

medical de urgenţă este autorizat)medical de urgenţă este autorizat) Formula memotehnica: Formula memotehnica: MONAMONA (morfină, (morfină,

oxigen, NTG, aspirină)oxigen, NTG, aspirină) se comunicǎ la centru ECG în 12 derivaţii şi se comunicǎ la centru ECG în 12 derivaţii şi

eventual se începe terapia tromboliticăeventual se începe terapia trombolitică

Evaluare initiala Raspunde pacientul la stimuli?

Evaluarea cailor aeriene

Exista semne de obstructie a CA?

Evaluarea respiratiei

Sunt semne de respiratie inadecvata?

Evaluarea pulsului

Puls absent?

Anamneza, examen clinic Administrare de aspirina, NTG

Manevre de eliberare a CA Aspiratie

Oxigenoterapie Ventilatie artificiala

Masaj cardiac extern Atasarea DEA Defibrilator manual

Masurarea TA Pozitionare Anamneza Examen fizic Transport

CA: cai aeriene; DEA: defibrilator automat extern; NTG: nitroglicerina

Da

Da

DaNu

Nu

Nu

Nu

A

B

C

D

Figura 3

Algoritm de îngrijire al pacientului cu sindrom coronarian acut în prespital

AVCAVC

AIT- episod reversibil de disfuncţie neurologică AIT- episod reversibil de disfuncţie neurologică focală, cu durata de la câteva minute la câteva focală, cu durata de la câteva minute la câteva ore; la momentul debutului nu se poate face însă ore; la momentul debutului nu se poate face însă distincţia între un AIT şi un AVC; dacă după 24 ore distincţia între un AIT şi un AVC; dacă după 24 ore simptomatologia se remite complet- episodul este simptomatologia se remite complet- episodul este clasificat ca un AITclasificat ca un AIT

AVC poate fi ischemic (75% din cazuri) sau AVC poate fi ischemic (75% din cazuri) sau hemoragic (25% din cazuri)hemoragic (25% din cazuri)

AVC ischemic se datorează ocluziei complete a AVC ischemic se datorează ocluziei complete a unei artere cerebrale prin tromboză sau embolismunei artere cerebrale prin tromboză sau embolism

AVC hemoragic se produce prin lezarea unei AVC hemoragic se produce prin lezarea unei artere cerebrale, cu sângerare consecutivă, fie la artere cerebrale, cu sângerare consecutivă, fie la suprafaţă creierului- hemoragie subarahnoidiană suprafaţă creierului- hemoragie subarahnoidiană sau în profunzime- hemoragie intracerebralăsau în profunzime- hemoragie intracerebrală

AVCAVC

cea mai frecventă cauză de hemoragie cea mai frecventă cauză de hemoragie subarahnoidiană- ruptura unui anevrism cerebralsubarahnoidiană- ruptura unui anevrism cerebral

cea mai frecventă cauză de hemoragie cea mai frecventă cauză de hemoragie intracerebrală- hipertensiunea arterialăintracerebrală- hipertensiunea arterială

simptomatologia AVC poate fi discretă: uşoară simptomatologia AVC poate fi discretă: uşoară asimetrie facială, dificultǎţi de vorbire, mergând asimetrie facială, dificultǎţi de vorbire, mergând până la alterarea stării de conştienţă: confuzie, până la alterarea stării de conştienţă: confuzie, stupor, până la comă, slăbiciune brusc instalată a stupor, până la comă, slăbiciune brusc instalată a membrelor sau a unei jumătaţi de corp, vorbire membrelor sau a unei jumătaţi de corp, vorbire incomprehensibilă, ameţeli, pierderea echilibrului incomprehensibilă, ameţeli, pierderea echilibrului până la cădere, pierderea vederii, parţială sau până la cădere, pierderea vederii, parţială sau totală, caracteristic în special la un ochi etc.totală, caracteristic în special la un ochi etc.

Figura 4

Algoritm de îngrijire al pacientului cu accident vascular cerebralîn prespital

Evaluare initiala Raspunde pacientul la stimuli?

Evaluarea cailor aeriene

Exista semne de obstructie a CA?

Evaluarea respiratiei

Sunt semne de respiratie inadecvata?

Evaluarea circulatiei (puls, TA)

Evaluare neurologica

Semne de AVC?

Manevre de eliberare a CA Aspiratie

Oxigenoterapie Ventilatie artificiala

GCS Scor AVC

Cincinnati LAPSS

CA: cai aeriene

Da

Da

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

A

B

C

Continua evaluarea

Transport la un centru spitalizat, cu anuntare

Transport

Anamneza Examen clinic

Nu

Glasgow Coma Scale (GCS)Glasgow Coma Scale (GCS)

Punctajul maxim posibil Punctajul maxim posibil este15, iar minim 3. este15, iar minim 3.

Interpretarea rezultatelor:Interpretarea rezultatelor: 15 pct: normal15 pct: normal 13-14 pct: alterare 13-14 pct: alterare

neurologică uşoarăneurologică uşoară 11-12 pct: alterare 11-12 pct: alterare

neurologică moderatăneurologică moderată < 11: alterare < 11: alterare

neurologică severăneurologică severă

Răspuns ocular Răspuns ocular (O)(O)

Răspuns Răspuns motor (M)motor (M)

Răspuns Răspuns verbal verbal (V)(V)

44 deschide ochii deschide ochii spontanspontan

66 execută execută comenzicomenzi

55 vorbeşte vorbeşte normalnormal

33 deschide ochii deschide ochii la stimul la stimul verbalverbal

55 localizează localizează corect corect stimululstimulul

44 confuzconfuz

22 deschide ochii deschide ochii la stimul la stimul durerosdureros

44 retrage retrage membrul membrul la durerela durere

33 cuvinte cuvinte inadecinadecvatevate

11 nu deschide nu deschide ochiiochii

33 flexie flexie anormalanormalăă

22 zgomote zgomote neintelineinteligibilegibile

22 extensie extensie anormalanormalăă

11 fără fără răspunrăspuns s verbalverbal

11 fără răspuns fără răspuns motormotor

Obstrucţia căilor aeriene prin corp Obstrucţia căilor aeriene prin corp străin (OCACS)străin (OCACS)

Tehnică – Manevra HeimlichTehnică – Manevra Heimlich se aplică o presiune abdominală subdiafragmatică, cu se aplică o presiune abdominală subdiafragmatică, cu

ajutorul ambelor mâini; pacientul stă în picioare sau pe ajutorul ambelor mâini; pacientul stă în picioare sau pe scaun, iar cel care aplică manevra în spatele său şi îşi scaun, iar cel care aplică manevra în spatele său şi îşi aplică pumnul pe abdomenul victimei, pe mijloc, sub aplică pumnul pe abdomenul victimei, pe mijloc, sub nivelul apendicelui xifoid; cu cealaltă mână îşi prinde nivelul apendicelui xifoid; cu cealaltă mână îşi prinde pumnul pe care îl împinge cu putere în abdomen, cu o pumnul pe care îl împinge cu putere în abdomen, cu o mişcare rapidă spre interior şi în susmişcare rapidă spre interior şi în sus

se practică la pacienţi responsivi, adulţi sau copii în se practică la pacienţi responsivi, adulţi sau copii în vârsta de peste un anvârsta de peste un an

se poate practica şi la pacienţi nonresponsivi, poziţionaţi se poate practica şi la pacienţi nonresponsivi, poziţionaţi în decubit dorsalîn decubit dorsal

manevra se poate repeta până când corpul străin este manevra se poate repeta până când corpul străin este eliminat; dacă dupǎ 5 tentative manevra nu reuşeşte, de eliminat; dacă dupǎ 5 tentative manevra nu reuşeşte, de regulǎ se abandoneazăregulǎ se abandonează

Obstrucţia căilor aeriene prin corp Obstrucţia căilor aeriene prin corp străin (OCACS)străin (OCACS)

pentru eliminarea corpilor străini la sugari: copilul se ţine pentru eliminarea corpilor străini la sugari: copilul se ţine cu faţa în jos, cu capul uşor mai jos decât nivelul cu faţa în jos, cu capul uşor mai jos decât nivelul toracelui, sprijinit pe o mână, cu care se susţine şi toracelui, sprijinit pe o mână, cu care se susţine şi mandibula; se aplică până la 5 lovituri scurte pe toracele mandibula; se aplică până la 5 lovituri scurte pe toracele posterior, între omoplaţi; dacă manevra nu are succes, posterior, între omoplaţi; dacă manevra nu are succes, se întoarce copilul cu faţa în sus, în bloc, susţinând în se întoarce copilul cu faţa în sus, în bloc, susţinând în permanenţă capul şi gâtul cu ambele mâini, capul fiind permanenţă capul şi gâtul cu ambele mâini, capul fiind la un nivel uşor mai jos decât trunchiul; după ce se la un nivel uşor mai jos decât trunchiul; după ce se eliberează o mână se aplică 5 lovituri scurte (1/ sec) în eliberează o mână se aplică 5 lovituri scurte (1/ sec) în treimea inferioară a sternului- secvenţa descrisă mai sus treimea inferioară a sternului- secvenţa descrisă mai sus se poate repeta până la 5 orise poate repeta până la 5 ori

la copilul de peste un an se poate aplica manevra la copilul de peste un an se poate aplica manevra Heimlich, copilul fiind poziţionat fie în decubit dorsal, fie Heimlich, copilul fiind poziţionat fie în decubit dorsal, fie în picioare (persoana care practică manevra se aşează în picioare (persoana care practică manevra se aşează pe unul din genunchi pentru a ajunge la nivelul pe unul din genunchi pentru a ajunge la nivelul abdomenului)abdomenului)

BibliografieBibliografie

American Heart Association in collaboration with American Heart Association in collaboration with International Liaison Committee on Resuscitation (ILCOR). International Liaison Committee on Resuscitation (ILCOR). International Guidelines 2000 for Cardiopulmonary International Guidelines 2000 for Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care - A Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care - A Concensus on Science; 46: 1-448Concensus on Science; 46: 1-448

The European Resuscitation Council Advanced Life Support The European Resuscitation Council Advanced Life Support Manual. Antwerp: ERC, 2001Manual. Antwerp: ERC, 2001

www.erc.eduwww.erc.edu