Download pdf - Bistrita Evolutie

8/15/2019 Bistrita Evolutie

1/19

Lucrare de documentare

Municipiul Bistr ita

Am ales sa fac o lucrare de documentare despre orasul Bistrita , din 2

motive :

Primul motiv ar fi acela ca Bistrita este orasul meu natal unde am

copilarit si mi-am petrecut intreaga mea viata .

Al doilea motiv ar fi acela ca am vrut sa cunosc mai bine istoria

orasului in care traiesc .


2/19

Municipiul Bistrița este reședința județului Bistrița-

Năsăud, Transilvania, România, și cel mai mare oraș din acest județ, cu

o populație de 75.076 locuitori (2011). Ocupă o suprafață de 14.547

ha, împreună cu cele șase localitati componente Unirea ,Slatinita ,

Ghinda , Viisoara ,Sigmir , Sarata .

Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu

culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătută de cursul

văii Bistriței de la care și-a luat și numele, așezarea s-a închegat și s-a

dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a

Transilvaniei, intrată la începutul evului mediu între posesiunile

regale, fundus regius, au fost instalați flandrezi, valoni, saxoni,

bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași,

înzestrați cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut

social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijloculsecolului al XII-lea. Prima mențiune a localității datează din anul 1241

când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările

distruse de către mongoli și „oppidum Nosa” numele dat de către

coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a

generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce,

Bystriche).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud


3/19

Bistrița pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83


4/19

ISTORIA ORASULUI BISTRITA

Invazia mongolă din 1241 - 1242 a distrus în mare parte regatul

ungar. Deși sașii au f ăcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări

ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au

fost fortificate și erau dezvoltate economic. Multe erau apărate de către

Kirchenburgen - biserici fortificate cu ziduri masive. Expanisunearapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german

de Siebenbürgen și Septem Castra în latină, f ăcându-se referire la șapte

din orașele fortificate:Bistrița, Sibiu, Cluj, Brașov, Mediaș, Sebeș,

Sighișoara. Nu se știe cu exactitate care din cele șapte localități săsești a

stat la originea denumirii Siebenbürgen, ("Șapte Cetăți"), existând azi

opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești

care au alcătuit inițial numele.

Între anii 1325-1329, în urma presiunii sașilor, regele Carol Robert a

acceptat o reformă administrativă, în locul comitatelor formându-se

scaune și districte, entități juridice și administrative tipice în regatul

ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. De altfel,

în cele mai timpurii izvoare care menționează așezarea, legate de

invazia mongolă de la 1241, era înregistrată sub numele de Nosa,

figurând în șirul localităților importante, opido (târg) Nosa, care au

avut de suportat pierderi majore. După acest dramatic moment

localitatea, intrată sub autoritatea unui comite regal, se reface rapid și

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Robert


5/19

la cea de-a doua invazie din anul 1285 reacția comunității bistrițene va

fi mult mai bine coordonată. Prezența ca reprezentant al regalității a

unui comite, atestat documentar la 1274, presupune și existența unei

mici fortificații în care acesta își avea reședința, documentele înregistrând un „turn de piatră” care era situat cel mai probabil în

extremitatea de nord-est a așezării medievale, nu departe de

mănăstirea franciscană, și care va fi inclus mai târziu în sistemul de

apărare al orașului. În anul 1874 s-a înființat Societatea bistrițeană a

pompierilor voluntari.

Apărarea orașului cădea în sarcina cetățenilor, porțile având câte unpaznic care avea misiunea de încasare a taxelor și supraveghere și

semnalizare a evenimentelor. Aceștia locuiau de obicei în turnul porții.

În caz de război sarcina supravegherii și apărării zidurilor revenea

breslelor. În 1542 s-a hotărât ca fiecare cap de familie să facă pe rând

de pază la porți, iar în anul 1639 s-a decis ca paza să fie asigurată în

permanență de fiecare om din fiecare centurie. Pregătirea cetățenilorpentru apărare era asigurată prin desf ășurarea unor exerciții militare.

Erau organizate trageri cu armele de foc, anual de Rusalii. Aceste

trageri au fost stabilite a se desf ășura în șanțul dintre cele două ziduri

ale fortificației, între Poarta Ungurească și Spitalului. La adăpostul

acestor ziduri bistrițenii construiesc incepand din 1480, în Piața

Centrală, unul dintre cele mai lungi ansambluri arhitecturalemedievale din estul Europei, cu arcade la parter, ansamblul Sugălete

(Sub gălete). Cele 13 case au fost nucleul economic al orașului unde

negustorii și meșteșugarii își vindeau produsele. Între străzile largi care

porneau din Piața Centrală și zidurile cetății au fost trasate scurtături,


6/19

străzi înguste, pietonale care parcurg orașul pe direcția nord-sud – ele

aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orasul dar azi se

numesc simplu „pasaje”. Centru istoric al Bistriței păstrează 22 de

pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei.

Orașul Bistrița păstrează azi 54 de monumente de arhitectură, situri

arheologice și monumente sculpturale de interes național /

internațional și 145 de interes local. Între acestea Biserica Evanghelică

din Piața Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al

orașului. Construită din secolul al XIII-lea în mai multe etape este azi o

biserică hală de mari dimensiuni, cu cel mai înalt turn bisericesc dinpiatră din România (cca. 75 m).

În 1913 era edificată uzina electrică și introdus iluminatul electric în

oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la

Asociația meșteșugarilor din Bistrița (Gewerbeverein) iar în 1913 s-a

deschis sala de cinema „Omnia” de pe Fleischeralle. Casele patricienilor

din acele timpuri precum Casa Andreas Beuchel (numită și IoanZidaru), Casa Peterman, Casa Argintarului, Casa cu Lei etc. sunt doar

câteva din exemplele unor case a căror valoare nu este dată doar de

istorie ci mai ales de frumusețea și originalitatea stilistică. Din secolul

al XIX – lea orașul își demolează o parte a zidurilor păstrând doar

Turnul Dogarilor, iar în locul șanțurilor și pietrelor de zid se sădesc

șirurile de castani ce fac azi din Bistrița, un oraș verde și secular.


7/19


8/19

Casa Argintarului – monument de arhitectură de la

începutul Renașterii.

Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de

arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din

Bistrița.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintarului


9/19

Palatul Culturii, Bistrița

Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝

Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝

Lăcașe de cult

Biserica Evanghelică a fost construită inițial în stil romanic, fiind

extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul

bisericii a fost ridicat între anii 1487 și 1519. Are o înălțime de 75

m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice dinTransilvania.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Ba


10/19

Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” - fostă biserică a

mănăstirii minorite, devenită in secolul XIX, greco-catolică, este de

stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influențe cisterciene.

Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 esterevendicată ca biserică protopopială de către Biserica Română Unită

(Greco-Catolică) BRU.

Muzee și expoziții

Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița

Muzeul de sub poartă, Livezile

Muzeul Casa Argintarului, Bistrița

Obiective memoriale

Cimitirul eroilor români, germani și maghiari căzuți în Primul

R ăzboi Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din

municipiul Bistrița. În cadrul acestuia sunt înhumați 121 de eroi, în

morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce dinbeton. În cimitir se află și două monumente comemorative: un

obelisc și un altar, ambele realizate din beton și piatră. Pe fațada

obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Ba


11/19

Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Județean

Bistrița, în frunte cu autoritățile militare și civile. 1937 / Aici

odihnesc ostașii căzuți la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-

1919“. Pe fațada celui de-al doilea monument scrie în limbaromână: „Eroilor din 1914-1918“. Același înscris, dar în limbile

germană și maghiară, este pe fețele II și III, în timp ce pe fața a IV-a

sunt inscripționate numele celor 121 de eroi.

BISTRITA - PIATA CENTRALA

Nucleul urban al Bistriţei actuale s-a structurat în jurul Pieţei

Centrale, dominată de biserica parohială, iar limitele sale spre est şi vest

sunt determinate de cele trei aşezăminte monahale organizate de

franciscani, dominicani şi hospitaliţi la sfârşitul secolului al XIII-lea. În

preajma acestor mănăstiri s-au format piaţete medievale dintre care,

cea din faţa vechii mănăstiri franciscane are vechiul statut încă.


12/19


13/19

Ludovic I, la 24 aprilie 1353, a facut din Marktplatz si centru

economic al orasului, aici desfasurandu-se targurile anuale.

In jurul bisericii parohiale, inconjurata de o incinta de zid se gaseacimitirul care a functionat pana in secolul al XVIII-lea, iar alipite de

incinta erau amplasate halele breslelor, care aveau inspre piata portice

sustinute pe pile de zidarie sau pe stalpi de lemn. Pe latura de sud era

situata hala macelarilor, langa canalul ce strabatea piata. Urmau spre

est, pe aceeasi latura a pietei halele tabacarilor si blanarilor. Pe latura

de est erau tarabele cizmarilor si tamplarilor. Pe latura de nord in

planul orasului de la 1750 figureaza o constructie ce tinea de biserica,

Casa preotilor. Pe latura de vest erau amplasate hala dogarilor si, in

dreptul primariei vechi, cladirea scolii. Aceasta din urma, amintita

documentar in 1388, a avut din 1565 un local nou, realizat probabil

cu aceeasi echipa de constructori care au refacut si biserica. In 1832

este inlocuita de o constructie noua cu doua etaje in care a functionat

gimnaziul evanghelic pana la constructia localului din Fleischerallee.Halele au fost inlaturate in anul 1852, iar cladirea scolii in anul 1936.

Imagini vechi cu orasul Bistrita


14/19


15/19


16/19


17/19


18/19


19/19