Download pdf - BACTERIILE INTESTINALE

Transcript

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 1/109

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 2/109

 

CARACTERISTICILE DE ANSAMBLU

y Nici un capitol al bacteriologiei speciale nu este astzi mai vast i, în acelai

timp, mai plin de insuficiente clarificri, decât cel privitor la bacteriile carepopuleaz intestinul; acestea se datoresc mai multor aspecte i anume:y numrul mare de indivizi bacterieni care se gsesc în partea inferioar a

 jejun-ileonului i în intestinul gros (un gram de materii fecale, la un individnormal, conine 1010 bacterii);

y  varietatea mare de specii, tulpini, serotipuri, biotipuri, lizotipuri, carecoexist în microbiocenoza intestinal;

y

relaiile genetice multiple care se stabilesc între aceste specii, tulpini i tipuri(mutaie i selecie adaptativ; recombinare genetic), asigur o continuacomodare la condiiile locale, cu schimbarea periodic a configuraieiantigenice a tulpinilor, dar cu pstrarea echilibrului ecologic;

y prezint o asemnare morfologic (bacili Gram negativi), ceea ce facedificil atestarea prin examen direct sau identificarea morfologic (existtotui, unele excepii);

y

se identific mai ales pe baza caracterelor metabolice sau antigenice(caractere de gen, specie sau variant - serotip, biotip);y determin o varietate mare de tablouri clinice cauzând afeciuni

intestinale i extraintestinale;y sunt reprezentate de tulpini saprofite, condiionat-patogene, sau

 patogene(Salmonella ,Shigella ,Yersinia ,Vibrio) .y unele enterobacterii, având putere patogen redus i cerine nutritive limitate,

au fost folosite într-o serie de cercetri de genetic molecular.

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 3/109

 

ÎNCADRARE TAXONOMIC y Majoritatea bacteriilor intestinale sunt încadrate în ordinul : E ubacteriales,

 familia: E nterobacteriaceae.Altele, cum ar fi Pseudomonas sau Vibrio, fac

parte din alte ordine sau familii.

În cadrul genurilor, sunt descrise specii, iar încadrul acestora din urm exist variante, ti puri sau tul  pini.

CLASIFICAREA BACTERIILOR INTESTINALE

ORDIN FAMILIE TRIB GENURI

Eurobacteriales Enterobacteriaceae

Escherichiaceae Escherichia

Shigella

Salmonelleae SalmonellaArizona

Citrobacter 

Proteeae Proteus

Providencia

Klebsielleae Klebsiella

Enterobacter 

SerratiaYersinieae Yersinia

Erwineae Erwinia

Pectobacterium

Edwardsielleae Edwardsiella

Pseudomonadales Pseudomonadaceae - Pseudomonas

Vibrionaceae - Vibrio

Tabel 1:Principalelebacteriiintestinale

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 4/109

 

CARACTERE MORFOLOGICE

y Bacteriile intestinale nu formeaz spori. Sunt bacili Gramnegativi (majoritatea) sau vibrioni Gram negativi(Vibrio cholerae). Majoritatea sunt mobili, datoritprezenei cililor peritrichi (Enterobacteriaceae,Pseudomonas, Proteus) sau a unui cil situat pol ar (Vibriocholerae). Excepie: Shigella, Klebsiella (imobile). Unelespecii prezint fimbrii cu rol important în realizareapunilor între doi indivizi bacterieni, în cursul procesului d e conjugar e (pili sexuali) i pentru ataar ea d e mucoasa intestinal (factori de aderen). Klebsiella pneumoniae iunele tulpini de Escherichia coli prezint capsul(important factor de virulen).

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 5/109

 

CARACTERE DE CULTUR 

y Bacteriile intestinale sunt, în general, germeni nepretenioi , crescând pemedii uzuale. Determin în general colonii S (tulpinile capsulate deKlebsiella i Escherichia coli determin colonii mucoide).

y Se urmrete izolarea anumitor specii din multitudinea de germeni, mai alesdin fecale (coprocultur). De obicei, flora banal inhib speciile patogene încultur i de aceea se utilizeaz mai multe categorii de medii:

y

medii de transport i conservare:C arry-Bl air ;y medii de îmbogire:

y - pentru Enterobacteriaceae: cu sel enit acid  d e sodiu; cu bulion tetr ationat  M ull er-K au ffmann;

y - pentru vibrionul holeric: a p peptonat al calin.y medii selective:y - medii cu bil, lactoz, sruri (Leifson, Istrate-Meitert, Salmonella-Shigella

pentru Enterobacteriaceae);y - mediul Levine (Escherichia coli);y - mediul cu sruri de bismut Wilson-Blair (Salmonella).y medii difereniale: geloz l actozat cu al bastru d e bromtimol; Drigal sk i (tot

lactozat).

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 6/109

 

CARACTERE METABOLICE

y Bagajul enzimatic bogat al bacteriilor intestinale este folosit în practicadiagnosticului de laborator. Exist caractere metabolice comune i caractere despecie sau biotip. În acest sens, de o mare utilitate sunt mediile politrope(TSI, MIU), care difereniaz bacteriile dup mai multe proprieti metaboliceconcomitent.

y Dintre caracterele enzimatice folosite curent pentru diagnosticul bacteriilorintestinale, menionm:

y f er mentar ea unor  zaharuri (cu meniune special pentru glucoz i lactoz), cusau fr producere de gaz;y  producer ea d e hidrogen sul  f ur at;y f olosir ea citr atului ca unic sur s d e car bon;y  producer ea d e indol ;y r eacia rou-metil ;y

 producer ea d e f enil al anin d ezaminaz;y aciunea car boxil azelor  asu pr a aminoacizilor  diaminai (ornitin, arginin,

lizin);y  producer ea d e acetil metil car binol (reacia Voges-Proskauer);y r educer ea nitr ailor  l a nitrii;y cultivar ea pe medii cu cianur d e potasiu.

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 7/109

y Uzual, astzi se folosesc mediile politrope:

y TSI (theree sugar iron), care testeaz:

y poriunea dreapt:  f er mentar ea  glucozei i producer ea d ehidrogen sul  f ur at;

y poriunea înclinat:  f er mentar ea l actozei i zaharozei;

y MIU: mobilitate; producer ea d e indol; producer ea d eur eaz;

y MILF: mobilitate; producer ea d e indol; producer ea d e:lizind ecar boxil az , f enil alnind ezaminaz.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 8/109

CARACTERE ANTIGENICE

y Bacteriile intestinale prezint numeroase antigene: O , H, de înveli (K, Vi):

y  ANTIGENUL O (SOMATIC)y Proprieti fizico-chimice. Este ter mostabil  , sensibil  l a tr atamentul cu  f or mol  

i r ezist l a tr atamentul cu al cool .y Structur. Este format din complexul glucido-lipido-polipeptidic (Boivin-

M

esrobeanu, 1934), cu greutate molecular de 100.

000- 900.

000 daltoni i careprezint trei componente (figura 1):y  polizaharidul specific  O - format din oligozaharide, respectiv manoz,

galactoz, ramnoz, fructoz, glucoz;y  polizaharidul comun de miez , format din: N-acetil-glucozamin, glucoz,

galactoz, heptoz (2 monomeri);y lipidul A: este o reea de uniti de heptoz i grupuri fosfat, alternative, legat

prin KDO (Keto-deoxi-octanat) de un lipid.

Lipidul este ataat la reeaua debaz de peptidoglican prin legturi glicosidice (alfa, beta, gamma).y Diferenele antigenice O între specii sau serotipuri se datoresc: celor  3-4 

oligozaharid e din polizaharidul speci f icO ; l e gturilor   glicosidice al  fa , beta , gamma din li pidul A; pr ezenei sau absenei  gru purilor substituite prin acetil . (Exemple: peste 164 serotipuri O la Escherichia coli; 64 serotipuri laSalmonella).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 9/109

y Proprieti antigenice. Antigenul somatic O este un imunogen puternic(prin polizaharidul specific O), foarte specific, determinând apariia deanticorpi aglutinai (uneori protectori i cu rol în diagnostic). Caractereleaglutinrii O sunt: f or mar ea d e com pl e xe mici , stabil e (nedisociabile laagitare).

y  A lte proprieti biologice: variaii de la S la R (prin subcultivri repetate);proprietatea de endotoxin (datorit lipidului A).

y  ANTIGENUL Hy

Proprieti fizico-chimice: este ter mostabil  , r ezistent l a tr atamentul cu  f or mol  i sensibil  l a tr atamentul cu al cool .y Structur: holo proteic.y Proprieti antigenice i alte proprieti biologice. Este prezent numai la

speciile i tulpinile mobile care prezint cili. Este un imunogen puternic,inducând anticorpi aglutinai, necorelabili întotdeauna cu rezistena, decineprotectori. Caracterele aglutinrii de tip H sunt: formarea de complexe

mari, flonconoase, instabile (disociabile la aglutinare).

y S-a descris fenomenul variaiei de faz (Salmonella) i anume: tul  pinil e proaspt izol ate se gsesc în faza specific, tul  pinil e î ntr einute î n l abor ator segsesc în faza nespecific. Baza genetic a acestui fenomen este urmtoarea:faza specific este codificat de gena H1; faza nespecific e codificat de genaH2. Prin întreinere in vitro, intr în activitate gena rh1 ce codific sinteza uneiproteine represor pentru exprimarea genei H1.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 10/109

y  ANTIGENE DE ÎN V ELIy  A ntigenele K: sunt prezente la nivelul capsulei (tulpini

capsulate de Klebsiella sau E. Coli) sau în peretele celular (polizaharizi) la exteriorul antigenului O, pe care îl pot masca. Sunt termostabile, legate de regul de patogenitate i anumede virulen; se descriu tipurile: A, B, K-de tip L, etc. Exemple:

y - antigenul K pentru anumite tipuri enterotoxigene la E.coli laadult;

y - antigenul K (cu determinani B) pentru serotipurile OB deE.coli implicate în diareea malign a noului nscut.

y

 A ntigenele  Vi: sunt prezente la tulpinile i speciile virulentede Salmonella. Sunt de natur proteic. Acoper antigenul O,pe care îl mascheaz. Sunt termolabile. Sunt imunogene,inducând anticorpi protectori.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 11/109

CARACTERE DE P ATOGENITATE

y 6.1. Virulenay Factorii corpusculari de virulen sunt reprezentai de:y

- A ntigenul K i antigenul  Vi (de înveli), care sunt corelai cu invazivitatea,determinând deci putere antifagocitar germenului (E.coli, Salmonella).y - Factori de colonizare, care sunt corelai cu prezena antigenului K , la

unele tulpini enteropatogene de E.coli. Se gsesc la suprafaa fimbriilor . Determin ataarea ferm a germenilor de celulele epiteliului intestinal (cu platoustriat). La om s-au descris factorii de colonizare I i II (determinaniplasmidici).

y 6.2. Toxinogenezay Exotoxinele. Exotoxinele de tipul enterotoxinelor au fost puse în eviden la E.coli

enterotoxigen i la Vibrio cholerae. Exist o înrudire antigenic a enterotoxinelorcelor doi germeni, iar mecanismele patogenice prin care acioneaz suntasemntoare (prin molecule ciclice). Enterotoxina E.coli este determinat

 plasmidic (plasmidele ent) iar cea a vibrionului holeric este determinat

cromozomial .

y Endotoxinele. Sunt echivalente antigenului somatic O (LPS) - mai aleslipidul A. Induc efecte complexe, difuze, i anume:  f ebr; l euco penie; hi potensiunearterial; hi poxie pasa ger î n organe i esuturi (acidoz); activar ea  f r aciunii C3 a com pl ementului; coa gul ar ea intr avascul ar diseminat;  f enomene d ehi per sensibilitate imediat ti p I sau ti p III ; e f ecte l etal e (î n doze mari ); e f ecte

 imunobiologice (lipopolizaharid-LPS): imunoadjuvant; mitogen policlonal; înanumite condiii, imunogen i pentru imunitate celular; inductor de imunitate

umoral (anticorpi aglutinai, protectori), cuplat cu polipeptidul de suport.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 12/109

REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC 

y Factori fizici i chimici. În general, bacteriile intestinale sunt foarterezistente la variaiile mediului extern. Rezervorul de germeni îl reprezintapele reziduale, alimentele (Salmonella, Shigella, Vibrion holeric). Sunt, deasemenea, prezente în aer, pe material moale, în praf (se pune problemainfeciilor interioare cu Proteus, Pseudomonas, E.coli enteropatogen). Suntsensibile la dezinfectantele uzuale.

y R ezistena la chimioterapice. Majoritatea speciilor prezint fenomenul de

 plurirezisten ( genoti pic-a proa pe toi; f enoti pic- P seudomonas).

y Bacteriofagi. Se descrie o relaie bacteriofag-bacterie de tip litic laSalmonella, putându-se efectua lizotipia i, de asemenea, o relaie de tipsimbiotic la E.coli (uneori se poate produce lizogenizarea E.coli prin fagul O-beta, tulpina devenind enterotoxigen).

y Variabilitate genetic. S-au descris numeroase variante sau tipuri (serotipuri,biotipuri, lizotipuri). Bacteriile intestinale prezint o variabilitate extrem  înintestin prin fenomenul de transfer genetic (transformare, transducie,conjugare cromozomial i plasmidic, transfecie). Consecinele acestuifenomen sunt schimbarea proprietilor de patogenitate i rezistena laantibiotice (prin transfer de factori R).

y Enterotoxinele E.coli sunt codificate plasmidic, iar enterotoxina vibrionuluiholeric e codificat de o gen cromozomial.

y Boala la om, diagnosticul de laborator, epidemiologia, profilaxia i tratamentulse vor discuta la fiecare germen mai important în parte.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 13/109

BACTERII INTESTINALE P ATOGENE

GENUL SALMONELLA 

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : E ubacteriales; familia: E nterobacteriaceae; trib:

E nterobacteriaceae; gen: Salmonelleae; speciil e: sunt foarte numeroase. Împrirea în cadrul genului i speciei se face pe baza structurii antigenice

(grup, serotip) i a proprietilor metabolice (biotip).

 M

enionm mai josspeciile mai frecvente în ara noastr:y grup A: Salmonella paratyphi A;y grup B: Salmonella paratyphi B; Salmonella typhimurium; Salmonella

heidelberg;y grup C: Salmonella paratyphi C; Salmonella cholerae suis; Salmonella blocklei;y grup D: Salmonella typhi; Salmonella enteriditis; Salmonella panama;y grup E: Salmonella anatum.

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Bacili Gram negativi, cu capetele rotunjite, mobili (cili petrichi) (figura 4),

necapsulai, nesporulai.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 14/109

y 3. CARACTERE DE CULTUR 

y Salmonellele cultiv pe medii uzuale. Pentru diagnostic, se utilizeaz medii de îmbogire (mediul cu selenit, mediul cu bulion tetraionat Muller-Kauffmann), medii selective (mediile cu bil, lactoz i indicator, de tipLeifson, McConkey, Istrate-Meitert; mediul Wilson-Blair cu sruri de bismut)

precum i medii difereniale (geloz lactozat, plus indicator), ca ,deexemplu, mediul cu geloz lactozat cu albastru-brom timol. La acestea seadaug mediile politrope (TSI, MIU) care testeaz mai multe proprietibiochimice pe acelai tub.

y Pemediil e sel ective cu bil , l actoz i indicator (albastru de brom timol),salmonellele determin colonii mici, lactozo-negative (nu vireaz culoareamediului), semitransparente, cu uoar tent verzuie-albstruie. 

y

Pemediu sel ectiv cu bismut (W il son-Bl air  ), coloniile de salmonelle sunt mici,aderente, de culoare brun sau neagr, cu luciu metalic.y Pemediil e di f er enial e cu l actoz i indicator , salmonellele se disting prin

colonii mici, lactozo-negative, semitransparente.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 15/109

Figura 1: Frotiu colorat Gram din cultur - Salmonella

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 16/109

Figura 3: Colonii de Salmonella typhipe mediul Wilson-Blair. 

Figura 2: Colonii de Salmonella typhipe mediul Leifson. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 17/109

y 4. CARACTERE METABOLICE

y Salmonellele prezint caractere biochimice de gen, precum i caracterebiochimice de difereniere între diferitele specii i variante (biotipuri).

y Caractere biochimice de gen:y fermentarea glucozei, cu gaz (excepie: Salmonella typhi, fr gaz);

fermenteaz manita, sorbitolul, maltoza;y lipsa fermentrii lactozei, ca i a altor zaharuri (zaharoz, adonit, inozit);y lipsa producerii de indol;y reacia rou metil negativ;y producerea de lizin-decarboxilaz;y lipsa producerii de fenil-alanin-dezaminaz;y folosirea citratului ca unic surs de carbon (cresc pe mediul Simmons cu

citrat);y

lipsa producerii de acetilmetilcarbinol din glucoz (reacia Voges-Proskauernegativ);y pe mediul TSI: fermenteaz glucoza, cu gaz sau fr gaz (Salmonella typhi);

produc hidrogen sulfurat i nu fermenteaz lactoza i zaharoza;y pe mediul MIU: sunt mobile, nu produc indol, nu produc ureaz.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 18/109

y Caractere biochimice de difereniere între diferitele specii:

y Unele proprieti metabolice sunt particulare anumitor specii de Salmonelle,permiând utilizarea unei scheme biochimice de identificare. În tabelul 2,redm caracterele biochimice ale principalelor specii de Salmonella,

importante pentru ara noastr:

SPECIA FERMENTARE ZAHARURI x) Producere

H2SGlucoz Dulcit Trehaloz Ramnoz Xiloz Arabinoz

S. tiphy + V + - V V +

S. paratiphy A +g + + +V - + -

S. paratiphy B +g + + + + + +

S. paratiphy C +g + + + + + +

S. typhimurim +g V V V + + +

S. enteriditis +g + + + + + +

S. cholerae suis +g V - + + - -

x) Fermentare zaharuri: + = pozitiv; V = variabil; (+ sau în funcie de tulpin);xx) Fermentare glucoz: + = fermentare fr producere de gaz; +g= fermentare cuproducere de gaz.

Tabelul 2: Caractere biochimice la reprezentanii genului Salmonella

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 19/109

y Cele mai importante teste de difereniere între specii sunt urmtoarele

:y  fermentarea celor ase zaharuri (arabinoz, dulcit, inozit,ramanoz, trehaloz, xiloz);

y  fermentarea glicerolului (reacia Stern);y lichefierea gelatinei;y aciunea asupra unor acizi organici: D-tartrat, L-tartrat, citrat de

Na.

y Deoarece majoritatea speciilor de Salmonella sunt lactozo i zaharozo-negative, productoare de hidrogen sulfurat i glucoz pozitive, pemediul politropTSI vor produce virarea în galben a indicatorului înprofunzimea stratului de geloz (glucoz +), înnegrirea masei de geloz(H2S+) i vor lsa nevirat culoarea suprafeei înclinate (lactozo- izaharozo-negative).

y Caractere difereniale în cadrul speciei (biotipuri)y Sunt reprezentate de diverse caractere metabolice de difereniere intra-

specie. Exemplu: biotipuri în cadrul speciei Salmonella enteriditis: varianta danysh; varianta chaco; varianta essen.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 20/109

Mediucontrol

Salmonellafr producerede H2S

Salmonella cuproducere de H2S

Figura 4: Mediul TSI

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 21/109

Mediu

control

Ureaz pozitiv Proteus

Ureaz negativ 

Salmonella

Figura 5: Producerea de ureaz

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 22/109

Martor

Citrat pozitiv Salmonella

Citrat negativ Salmonella typhi

Figura 6: Virajul culorii pe mediul cu citrat Simmons

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 23/109

y 5. CARACTERE ANTIGENICE

y Salmonellele prezint un adevrat mozaic antigenic. Antigenele salmonellozice pot fi

grupate în antigene somatice (O); antigene flagelare (H); antigene de suprafa (Vi).

y  A ntigenele somatice (O)y Sunt legate de peretele celular al germenului, fiind, din punct de vedere chimic,

complexe glucido-lipido-polipeptidice (Boivin i Mesrobeanu, 1934). Suntter mostabil e, sensibil e l a  f or mol .

y  Antigenul somatic O determin specificitatea de grup; astfel c au fost descrise grupenotate cu literele mari ale alfabetului (A-Z), iar majoritatea speciilor sunt incluse îngrupele A, B, C, D, E. În cadrul grupului, fiecare specie are mai muli determinaniantigenici O, notai cu cifre arabe.

y  A fost descris o variaie calitativ profund în cursul trecerii de la S-R, prinschimbarea polizaharidelor din complex cu lipide, ceea ce se coreleaz cu pierderea patogenitii tulpinii prin endotoxin .

y Rolul patogenic al antigenului O este identic cu al endotoxinei.y Identificabile cu endotoxinele Salmonellelor, antigenele somatice contribuie la

 patogenitatea tulpinilor bacteriene prin toxinogenez.

Sunt puternic imunogene,anticorpii anti-O indui în organism în cazul unor salmonelloze, având o semnificiediagnostic cert, dac creterea în dinamic este prezent.

y Decelarea antigenelor somatice se face prin reacia de aglutinare în prezenaserurilor standard anti-O de grup. Aglutinarea de tip somatic (O) apare în grunji  f ini , stabili l a a gitar e.

y Pe baza antigenelor somatice, salmonellele au fost împrite în mai multe grupeantigenice, notate convenional, cu literele mari ale alfabetului.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 24/109

y  A ntigenele flagelare (H)y

Fac parte din structura cililor de la suprafaa celulei bacteriene, De natur proteic, sunt termostabile, dar rezistente la tratamentul cu formol; determinspecificitatea de tip. Nu exist o corelaie între prezena i tipul antigenelorH, pe de o parte i patogenitatea tulpinii bacteriene, pe de alt parte. 

y  Anticorpii anti-H nu dau indicaii fidele despre infeciilesalmonellozice generalizate, titrul lor fiind chiar înalt, putând fi reflectarearspunsului imun fa de o vaccinare recent i nu un argument cert în sprijinulinfeciei prin boal.

y  Antigenele H ale salmonellelor prezint fenomenul variaiei de faz : otulpin de Salmonella, proaspt izolat, are antigenele H în faz specific, iartulpinile întreinute prin subcultivri in vitro în faz nespecific (reacioneaz în reacia de aglutinare atât cu serul specific de tip, cât i cu seruri standard cuspecificitate mai redus). Simbolurile pentru faza specific, sunt litere micilatine: Z cu exponent numeric:IV; pentru faza nespecific, sunt cifre arabe: e,n sau x.

y Decelarea antigenelor H se efectueaz tot prin reacia de aglutinare în prezena serurilor standard anti-H .Aglutinarea de tip f lagelar areaspectul de f locoane mari , uor  disociabil e l a a gitar e.

y În cadrul grupelor antigenice O, salmonellele prezint serotipuri diferite, pebaza antigenelor H. Antigenul H nu intervine esenial în patogenitateatulpini.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 25/109

y  A ntigenele de suprafa ( Vi)y Unele specii de Salmonella conin la suprafaa peretelui celular bacterian, înafara antigenelor somatice O, un antigen de suprafa, numit Vi (Vi =

 virulen), termolabil, de natur proteic.y Prezena antigenului Vi confer germenului capacitate mare de invazie, deci

este direct legat de virulen. Aa se explica de ce speciile de Salmonele caredau infecii de tipul febrei enterice, deci cu capacitate de a determinabacteriemie i chiar leziuni la distan de intestin, conin antigen Vi de

suprafa.y În cazul metodologiei de diagnostic prin identificare serologic a salmonellelor,

este important de reinut c antigenul Vi poate masca antigenul somatic O. De aceea, în cazul lipsei aglutinrii de tip somatic cu serul standard anti-O,trebuie procedat la fierberea suspensiei microbiene (pentru distrugereaantigenului Vi), dup care se va repeta aglutinarea somatic.

y  Antigenul Vi  poate suferi o variaie cantitatuv, corelat cu pierderea

 virulenei.

Este imunogen, inducând anticorpi aglutinani, de regul protectori.y Speciile mai frecvente în ara noastr sunt: S. enteriditis (Gartner), S. 

heidelberg, S. tyhimurim, S. agona, S. blockley, S. anatum. Mai rar se întâlnescspeciile : S. typhi, S. bovis morbificans, S. derby, S. bredeney, S. newport.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 26/109

 Aglutinarede tip O

 Aglutinarede tip H

Figura 7: Reacii de aglutinare în tuburi. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 27/109

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATE

y 6.1. Virulenay Speciile (serotipurile) de salmonelle care conin antigen de

suprafa Vi (de ex: S. typhi), determin infecii salmonellozice încare, dei localizarea predominant a germenilor rmâne ceaintestinal, exist diseminri bacteriene i chiar localizri

secundare în alte teritorii ale organismului. Corelaia între prezenaantigenului Vi i caracterul invaziv al infeciei induse se explic prinprotecia conferit de acest antigen împotriva fagocitozei i altormijloace de aprare ale organismului.

y 6.2. Toxinogenezay

Practic, toate speciile de Salmonelle acioneaz local, la nivelul mucoasei intestinale, ca i la distan (tulburri hemodinamice,tulburri ale glicemiei, etc), datorit endotoxinelor, identificate cuantigenul somatic O.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 28/109

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC y 7.1. R ezistena la factorii fizici i chimiciy Salmonellele sunt destul de rezistente în mediul extern (pmânt, ap poluat, obiecte,

alimente, etc). Sunt sensibile la dezinfectantele obinuite (clorur de var). Prezintrezisten mai mare decât E.coli la aciunea unor colorani (verde briliant, fuxin),

proprietate folosit la mediile de îmbogire i selective pentru izolarea salmonellelor.

y 7.2. Sensibilitate la chimioterapicey Iniial sensibile la cloramfenicol, tetraciclin, streptomicin, astzi se noteaz tot mai

multe tulpini rezistente prin transfer de factor R i prin selecie de mutanterezistente. Un rezultat bun îl d tratamentul cu gentamicin i septrin, dar i în acestcaz apare, cu timpul, rezisten.

y 7. 3. Sensibilitatea la bacteriofagiy Prezint o sensibilitate diferit la aciunea fagilor litici, ceea ce are o importan

practic în stabilirea filiaiei cazurilor în epidemii (lizotipia).

y 7.4. Variabilitatea geneticy În afar de r ezistena  genoti pic l a chimioter a pice (selecie mutante; transfer de

factorR), salmonellele prezint i alte aspecte de variabilitate genetic, dintre caremenionm:

y - f enomenul  variaiei d e faz a antigenelor H ;y - f enomenul schimbrii periodice a seroti purilor  i bioti purilor de Salmonella care circul

 în mediul extern i, respectiv, se izoleaz de la bolnavi, într-o anumit zon geografic i într-o anumit perioad de timp (înlocuirea unor populaii bacteriene cu altele -mutante selectate - prin concuren);

y - variaia calitativ a antigenului O i cantitativ a antigenului V .

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 29/109

y 8. BOALA LA OMy 8.1. Habitataty Salmonellele reprezint flor patogen intestinal la om i la animal. Se mai gsesc în: ap

 poluat cu reziduuri umane sau animale, alimente (ou de ra, fric, creme de cofetrie). O deosebit importan în circulaia salmonellelor o au purttorii umani aparent sntoi .

y 8.2. Patogeniey Prin îmbinarea factorilor de virulen (antigen de suprafa Vi) cu cei de toxinogenez

(endotoxine, respectiv antigene somatice O), se realizeaz un complex fiziopatologic alsalmonellozellor care poate îmbrca trei forme: febra enteric, septicemia, gastroenterita.

y Febra enteric se caracterizeaz prin localizarea primar a salmonellelor la nivelul intestinului, cu predominan în formaiunile limfoide din submucoas, unde se producmodi f icri d e gener ative pân l a necroz. De aici, germenii ptrund prin circulaia portal înficat, apoi în splin, cile biliare, rinichi, putând fi eliminai, deci, prin urin, fecale, secreiebiliar. Invazia germenilor depinde de antigenul Vi. Bacteriemia coincide cu descrcareabacteriilor în circulaie. În acest context fiziopatologic, apar semnele clinice caracteristice. Îndeterminarea acestora, endotoxina ar avea un rol principal în primele faze ale infecieigeneralizate, pentru ca, ulterior, s se instaleze o stare de toleran relativ a organismului,chiar la doze mari de endotoxin.

y Septicemia, dei tot cu punct de plecare intestinal, reprezint o infecie generalizat grav, în care, consecutiv bacteriemiei, survin localizri septice secundare, cu evoluie sever, în

diferite organe i esuturi. În conturarea tabloului clinic intervin atât factori de patogenitate aitulpinii bacteriene infectante, cât i starea de rezisten sczut a organismului.Apare o stareseptic datorit resorbiei toxinelor.

y Gastroenterita reprezint o infecie intestinal strict localizat, fr diseminare sanguinsau cu bacteriemie pasager. Manifestrile clinice digestive se datoresc prezenei germenilor iefectelor localizate ale endotoxinelor bacteriene. Se produce o inflamaie puternic a mucoaseiintestinale.Uneori pot rmâne purttori de germeni.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 30/109

y 8. 3. Imunitatey Imunitate umoral. S-a demonstrat prezena salmonellelor în cadrul

infeciilor generalizate în monocite i alte celule ale sistemului reticulo-histiocitar, ceea ce ar putea reflecta direct prezena fagocitozei limitate, ca fazde prelucrare a antigenului, premergtoare recunoaterii de ctre limfocitele B a antigenelor salmonellozice.

y

Imunitatea umoral sistemic este prezent prin apariia anticorpilor aglutinai anti-O i anti-H . Anticorpii anti-O cresc în dinamic în cursulbolii, având probabil un rol protector. Anticorpii anti-H pot avea titruri mari,fr relaie cu infecia recent, fiind corelai i cu o vaccinare recent. 

y Imunitatea umoral este stabil dup febrele enterice, un rol protectoravând anticorpii anti-O i anti-Vi. De asemenea, în ultimii ani se acord oatenie deosebit anticorpilor locali intestinali (IgA secretorii), careintervin prioritar în limitarea infeciei salmonellozice la teritoriul mucoaseiintestinale, în cazul gastroenteritelor.

y Imunitateacelular este în studiu. Se pare c ar avea un rol protector major .

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 31/109

y 8.4. A specte clinicey Exist trei forme clinice principale de infecie salmonellozic la om i anume: febra enteric,

septicemia i gastroenterita.y a. Febra enteric. Vom lua pentru descriere tabloul clinic al febrei tifoide, cea mai de temut

dintre infeciile cu Salmonella din aceast categorie.Dup contaminare, urmeaz o incubaiede 7-14 zile. Debutul este insidios, cu stare general alterat, anorexie, cefalee, astenie. Seadaug: f ebr cu car acter continuu , spl enome galie i uneori o eru pie discr et (pete roz ). Înperioada de stare febra se menine, adugându-se semne digestive discr ete (constipaie,meteorism abdominal), bradicardie. La examenul hematologic, se noteaz frecventleucopenie, cu limfocitoz relativ i neutropenie. Dup 2-3 sptmâni, dac evoluia estenormal, febra scade treptat (în lysis) i urmeaz o perioad de convalescen, cu durat

 variabil.Uneori apar complicaii constituite din hemoragii digestive (melen,hematemez) i perforaii intestinale , cu abdomen acut, datorat necrozei masive a plcilorPeyer în cursul procesului toxic al infeciei. Astzi, aceast form clasic de boal se întâlnete mai rar în urma instituirii precoce a tratamentului chimioterapic adecvat.

y b. Septicemia (exemplu: infecia cu Salmonella cholerae suis). Debutul este insidios saubrusc, cu febr înalt, remitent, cu bacteriemie instalat rapid, cu semne digestive estompatesau absente.Apar focare secundare supurative în: cil e biliar e, f icat , meninge, rinichi , cord  ,

 plmân , articul aii. Evoluia este foarte grav, de multe ori letal, chiar în condiiile actuale de

aplicare a chimioterapiei.

y c. Gastroenterita (exemplu: toxiinfeciile alimentare cu S. heidelberg, S. agona, S. typhimurim, S. enteriditis). Infecia, localizat intestinal , apare în urma consumului dealimente contaminate. Incubaia este scurt (8-48 ore), apoi apar semne mani f este digestive(colici abdominale, scaune frecvente, moi) însoite de alter ar ea strii  gener al e, gr euri ,vr sturi , uneori  f ebr. Evoluia este benign, mai ales dac se aplic tratamentul cuchimioterapice.Gastroenterita este forma clinic cea mai des întâlnit astzi în salmonelloze,inclusiv în ara noastr. Uneori, rmâne starea de portaj (puttori aparent sntoi).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 32/109

y 9. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

y 10. EPIDEMOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy 10.1. Epidemiologiey Salmonellozele, foarte rspândite în trecut, mai ales febrele enterice (febra

tifoid, febra paratifoid), prezint astzi o morbiditate în scdere, datoritaplicrii unor msuri profilactice foarte eficace, ca i creterii nivelului decivilizaie i de cultur. Cu toate acestea, în rile subdezvoltate, precum i înrile cu un nivel ridicat al condiiilor de igien, se mai întâlnesc cazuri izolate

i chiar focare epidemice (de contact sau hidrice), pe primul plan, ca formeclinice, situându-se gastroenteritele (toxiinfeciile alimentare). Situaiilelimit (calamiti naturale, inundaii, cutremure, rzboaie) favorizeazcondiiile epidemiologice ale rspândirii salmonellozelor.

y  Astzi asistm la izolarea de serotipuri noi în toxiinfeciile alimentare,datorit înlocuirii prin concuren a unor serotipuri cu altele, în cursulpasajelor interumane. Astfel, pentru ara noastr, unde, pân acum câiva ani,

scena izolrilor de salmonelle era dominat de Salmonella typhimurim iSalmonella enteriditis Gartner, a început s creasc incidena de izolare a altorserotipuri (Salmonella panama, Salmonella anatum).

y Speciile mai frecvent întâlnite în România în perioada 1981-1996 sunturmtoarele: S. heidelberg, S. enteriditis, S. typhimurim, S. agona. Mai rar seizoleaz: S. blockley, S. anatum, S. bovis morbificans, S. Derby, S. Bredeney, S. Newport.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 33/109

y Condiiile favorizante ale rspândirii infeciiloer salmonellozice sunt:y Prepararea în condiii neigienice a alimentelor , ca i intervenia

altor factori de vehiculare pe alimente (mute, stropireazarzavaturilor cu ap poluat cu fecale, etc). În acest sens, cele maipericuloase alimente cu potenial de rspândire al salmonellelor rmânoule de ra (a cror folosire este interzis prin lege), cremele cu ou,

frica, preparatele din carne (conservele, mezelurile), brânzeturilefermentate.y Instalaiile de alimentare cu ap necorespunztoare, mai ales în

mediul rural, cu posibilitate de poluare a apei potabile cu rezidii umanesau animale care conin salmonelle, reprezint sursa apariiei unorcazuri izolate sau focare epidemice de infecii salmonelloze hidrice.

y E  xistena purttorilor aparent sntoi (majoritatea lor fiind fotibolnavi, insuficient sterilizai bacteriologic) pot rspândi salmonellozela contactai sau la cei care se alimenteaz cu ap de la o surscontaminat cu rezidiile lor.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 34/109

y 10.2. Profilaxiay Profilaxia nespecificy Const în:y Depistar ea bolnavilor  i a purttorilor  a par ent sntoi (coprocultur), izol ar ea i tr atar ea lor

corect pân la completa vindecare bacteriologic (trei coproculturi negative, consecutive).

y C onstruir ea d e instal aii sanitar e cor espunztoar e. În mediul rural, sursa de ap trebuiesituat pe un plan mai înalt decât WC-ul. În mediul urban, reeaua de alimentare cu appotabil trebuie izolat etan, fr posibilitatea comunicrii cu reeaua de vehiculare arezidiilor. Controlul bacteriologic al apei potabile i industriale este, de asemenea, stabilit prinlegislaia sanitar.

y Pr epar ar ea ad ecvat a alimentelor , pasteurizarea laptelui, respectarea msurilor de igiencolectiv i individual în timpul manipulrii alimentelor, interzicerea consumului unorproduse virtual contaminate cu salmonelle.

y Profilaxia specificy  Astzi, se aplic pe scar larg, inclusiv în ara noastr, vaccinrile antitifo-paratific

(TAB ) împotriva febrei tifoide i febrelor paratifoide. Se folosete un vaccin inactivatcorpuscular, administrat parenteral. În vaccinare intr colectivitile de tineri (cazrmi,internate), angajaii din sectorul alimentar i sanitar.Vaccinul este destul de greu de tolerat,dând reacii secundare locale i uneori, generale, suprtoare.De aceea, astzi, se studiaz

 vaccinuri antitifoidice cu tulpini de salmonelle atenuate (streptomicin-dependente),pe cale oral. În afara toleranei mai bune, aceste vaccinuri au i marele avantaj de a fifiziologice, de a proteja poarta natural de intrare a salmonellelor (mucoasa intestinal). Studii experimentale i pe voluntari umani au demonstrat creterea rezistenei locale aintestinului la reinfecia cu tulpini patogene de Salmonella, dup aplicarea vaccinuluiantitifoidic viu atenuat pe cale oral, fenomen legat în primul rând de a pariia l a nivelul  mucoasei intestinal e a imunoglobulinelor I  g A secretorii specifice, eficiente.Un alt avantaj al vaccinrii cu vaccinuri vii, atenuate antitifoidice este dur abilitatea î n tim p a imunizrii,superioar celei conferite de vaccinurile inactivate. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 35/109

y 10. 3. Tratamenty Pân cu câiva ani în urm, cloramfenicolul reprezenta antibioticul de

elecie pentru terapia salmonellozelor, eficient, mai ales, îngastroenterite i septicemii. Astzi se izoleaz tot mai multe tulpini de

salmonelle rezistente la cloramfenicol; de altfel, cloramfenicolul are inumeroase contraindicaii. Tratamentul cu gentamicin i septrin,chimioterapicele mai recent introduse în tratamentul infeciilorintestinale bacteriene, d, deocamdat, rezultate bune. Mai intr îndiscuie neomicina i nitrofurantoinul . 

yTratamentul corect al salmonellozei se face numai pe baza antibiogramei, în doze eficiente, cu control bacteriologic al scaunului,pân la vindecarea complet.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 36/109

GENUL SHIGELLA 

y

1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : E ubacteriales; familia: E nterobacteriaceae; genul : Shigella.y Exist mai multe specii, grupate pe baza caracterelor metabolice i,

respectiv, pe baza caracterelor antigenice, în patru subgrupe, notate A, B,C, D. În cadrul fiecrui subgrup, se gsesc tipuri, variante.

y Dintre speciile frecvent întâlnite în ara noastr, menionm: Shigella flexneri,Shigella sonnei, Shigella boydii. Mai rar, se poate izola Shigella schmitzi sau

Shigella large-sachs. Shigella shigae, responsabil de epidemiile grave din trecutde dizenterie bacilar, nu se mai izoleaz de câteva decenii.

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Sunt bacili Gram negativi, cu capetele rotunjite, nesporulai,

necapsulai, imobili.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y Pe medii selective comune pentru shigelle i salmonelle, coninând geloz,

produi cu bil, lactoz i indicator, shigellele dau colonii transparente,strlucitoare, de culoarea mediului (lactozo-negative).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 37/109

Figura 8: Frotiu colorat Gram din cultur - Shigella

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 38/109

y 4. CARACTERE METABOLICE

y Sunt lacozo-negative, cu excepia Shigellei sonnei (care poate fermenta,tardiv, acest glucid). Fermenteaz numeroase zaharuri, fr producere de gaz,caracter care difereniaz Shigella de Salmonella.

y F ermentarea manitei permite stabilirea de deosebiri între speciile de Shigella,astfel:

y Shigella dysenteriae (shigeae): manit -y Shigella schmitzi: manit -y Shigella flexneri: manit +y Shigella boydii: manit +y Shigella sonnei: manit +y  Alte proprieti metabolice pot fi utile diagnosticului de laborator, astfel:y indol : subgrup A i D (-); subgrup B (+); subgrup C variabil;y reduc nitraii la nitrii;y nu produc hidrogen sulfurat;y nu produc ureaz;y nu folosesc citratul ca surs unic de carbon.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 39/109

Martor

Indol negativ 

subgrup A i D (-)

Indol pozitiv subgrup B (+)

Figura 9: Producere de indol

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 40/109

Martorcontrol

Manitpozitiv: Sh. flexneri,boydii, sonnei

Manitnegativ:Sh. dysenteriae(shigeae),schmitzi

Figura 10: Fermentarea manitei

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 41/109

Citrat

negativ Shigella

Citratpozitiv Salmonella

Figura 11: Utilizarea citratului ca unic surs de carbon

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 42/109

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Shigellele, fiind imobile, nu conin antigene flagelare, ci doar un antigen somatic O,

glucidolipidopolipeptidic, termostabil, identic cu endotoxina enterotrop a germenului. y Pe baza antigenului somatic, s-au descris tipuri, subtipuri i variante serologice. Bacilii din

subgrupurile A i C sunt omogeni antigenic, cei din subgrupul B sunt heterogeni.y Unele tulpini de Shigella mai conin i un antigen de înveli K .

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATEy 6.1. Virulenay

Spre deosebire de unele salmonelle, Shigellele nu au capacitate invaziv, ele rmânândcantonate în intestin. Foarte rar i numai în condiii de rezisten sczut a organismului s-aunotat bacteriemii trectoare cu shigelle.

y 6.2. Toxinogenezay Toate shigellele acioneaz la nivelul inestinului printr-o endotoxin, echivalent 

antigenului somatic O. Efectele endotoxinelor shigellozice sunt asemntoare celor aleendotoxinelor în general, dar mai slabe. Endotoxinele sunt responsabile în mare msur de

 fenomenele locale din dizenteria bacilar (ulceraiile intestinale).y Specia Shigella dysenteriae (Shigae) secret i o exotoxin, de natur proteic, termolabil cu

greutatea molecular de 75.000 Da. Endotoxina bacilului Shiga este foarte puternic,determinând efecte neurotoxice: injectat intraperitoneal la iepure, oarece sau cobai, ducela apariia de paralizii ale membrelor, diaree i moarte. În mod curent i de mare însemntate în diagnosticul shigellelor se folosete un test de patogenitate in vivo (testulSerenny): inocularea suspensiei în sacul conjunctival la iepure sau cobai produce o kerato-conjunctivit puternic.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 43/109

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC 

y

7.1. R ezisten la factorii fizici i chimiciy Ca i salmonellele, shigellele sunt destul de rezistente în mediul extern(pmânt, ap poluat, alimente, mâini murdare). Prezint rezisten la verdebriliant ca i salmonellele. Sensibilitatea la dezinfectantele uzuale estemare, mai ales la varul cloros. Fenolul 1% le omoar în 30 minute, sublimatul0,5% în câteva secunde. La 60rC mor în 10 minute.

y 7.2. Sensibilitate la chimioterapicey

În ultimii ani a crescut procentul de tulpini rezistente la cloramfenicol,tetraciclin i alte antibiotice. Rezistena este genotipic, prin sel ecie d emutante i prin tr ans f er pl asmidic d e factor R.

y 7. 3. Sensibilitate la bacteriofagiy  A fost remarcat fenomenul de conversie lizogen la shigelle , dei nu s-a

putut stabili o corelaie cert între prezena fagului temperat în celulabacterian, pe de o parte i modificarea patogenitii tulpinii, pe de alt parte. 

Dei este posibil stabilirea spectrului de sensibilitate la bacteriofagi, lizotipiashigellelor nu a intrat în practica uzual de diagnostic.y 7.4. Variabilitatea geneticy Pot aprea variante metabolice. Ca i în cazul salmonellelor, se produce

 fenomenul seleciei unor noi serotipuri prin pasaj interuman, ceea ce setraduce din izolarea cu predominan a unor serotipuri sau subtipuri într-oanumit perioad i într-un anumit teritoriu. În cultur este posibil trecereaS-R, cu pierderea patogenitii.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 44/109

y 8. BOALA LA OMy 8.1. Habitaty

Shigellele se gsesc în mediul extern (pmânt, ap poluat, zarzavaturi i fructe, mâinimurdare, suprafaa corpurilor unor vectori, mute), ca i în intestinul unor purttoriaparent sntoi sau cu dizenterie cronic.

y 8.2. Patogeniey Shigellele se localizeaz în intestinul uman i anume ileonul terminal i colon,

rmânând cantonate, deci cu putere minim de invazie în condiiile obinuite . Endotoxina determin leziunea local din dizenterie bacilar, reprezentat de ulceraiisuperficiale i extinse ale mucoasei intestinale. Evoluia leziunii este de la nivelul 

epiteliului mucoasei ctre profunzime, spre deosebire de leziunea din dizenteriaamoebian (abcesul amoebian), care începe în profunzimea peretelui, ulceraiaepiteliului fiind secundar. La suprafaa ulceraiei se gsesc pseudomembrane,compuse din: gr anulocite neutro f il e, r esturi d e celul e epitelial e, bacterii incluse î n  f ibrin. Dup remisiune, apare un esut conjunctiv de reperaie (esut de granulaie), lanivelul fostelor ulceraii. Rar rmân sechele.

y Boala experimental a fost reprodus numai la cobai i oareci i numai dup ce, înprealabil infeciei experimentale cu tulpini patogene de Shigella, animalelor li seadministreaz chimioterapice cu spectru larg (cloramfenicol, tetraciclin), pentrudistrugerea florei intestinale aparinând microbiocenozei normale. O infecieexperimental dizenteriform a fost posibil i prin administrarea oral de cultur deShigelle la animale germ free (lipsite de f lor bacterian înc de la natere, fiindcomplet izolate i nutrite cu hran steril). Toate acestea demonstreaz cu pregnanrolul concurent al f lorei intestinale umane, în sensul inhibrii shigellelor (antagonismbacterian). 

y În formele grave de dizenterie, cu scaune frecvente i moi, se poate produce deshidratareai pierderea de ioni minerali prin scaun, cu apariia consecutiv a azotemiei extrarenale.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 45/109

y 8. 3. Imunitate

y Infeciile cu Shigelle determin o imunitate umoral sistemic solid: în regiunile undecircul un anumit serotip de Shigella, populaia este rezistent la infecia omolog (posibil,datorit unor infecii inaparente, imunizate natural). 

y Studiile experimentale i pe voluntari umani au adus date preioase i privitoare laimunitatea local prin anticorpi secretori IgA, deosebit de eficieni atât în aprareamucoasei împotriva germenului (în fazele iniiale ale infeciei dizenterice), cât i în cazuldeclanrii procesului patologic local. În grbirea vindecrii leziunilor ulcerative intestinaleimunitatea local explic parial cantonarea germenilor i nu invazia (motivaie pentruutilizarea vaccinului viu per os).

y 8.4. A specte clinicey Tabloul clinic al dizenteriei bacilare la om poate evolua acut sau cronic.y Dizenteria acut. Dup o incubaie de 2-8 zile, debutul este brusc i se caracterizeaz

prin: scaune numeroase, moi i muco-sanghinolente, însoite de crampe abdominalei dureri atroce la defecare (tenesme). Uneori se adaug semne de alterare a strii generale i chiar tulburri hemodinamice (lipotimie, colaps). În formele grave de boal,datorit pierderii de ap i electrolii, poate aprea o stare de intoxicaie endogen, prinacumularea de produi azotai neproteici (azotemie extrarenal).Astzi, formele acute pot îmbrca i aspectul unei enterite severe necaracteristice.

y Dizenteria cronic. Se instaleaz fie în urma unei dizenterii acute insuficient tratate, fiedatorit infeciei cu o tulpin de Shigella rezistent la chimioterapice sau, în cazuri specialede dezechilibru al f lorei intestinale. Clinic, dizenteria cronic poate evolua ca o infecieinaparent (diagnosticat numai prin coprocultur pozitiv pentru Shigella) sau cusemne discrete, necaracteristice, de enterocolit (perioade de alternan întreconstipaie, diaree, meteorism abdominal).

y Clinic, în vechile infecii cu Shigella dysenteriae, se adugau fenomene nervoase caparalizia de neuron motor periferic, alte tulburri neurologice, circulatorii i respiratorii.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 46/109

y

9. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

y 10. EPIDEMIOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy 10.1. Epidemiologiey Dizenteria bacilar este o infecie bacterian digestiv, care apare fie sub

form de cazuri sporadice, fie în focare epidemice. Sursa de infecie esteomul bolnav de dizenterie acut sau cronic, precum i purttorii

aparent sntoi, care elimin prin scaune shigellele. Acestea contamineazapa, alimentele, obiectele, etc. Un element particular în rspândirea shigellelor îl reprezint mutele. De asemenea, un rol mai însemnat decât în cazulsalmonellelor, îl are vehicularea shigellelor prin intermediul mâinilor(dizenteria = boala mâinilor murdare). Apariia cazurilor este favorizat demarile aglomerri, mai ales în sezonul cald, ca i în caz de calamitate natural(inundaii, cutremur).

y

Exist i factori favorizani pentru apariia dizenteriei bacilare i anume:scd er ea r ezistenei organismului , alte boli digestive.y La noi în ar se izoleaz cu precdere Shigella flexnei, Shigella sonnei, i, mai

rar, Shigella boydii, respectiv Shigella schmitzi.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 47/109

y 10.2. Profilaxiay Profilaxia general (nespecific). Se refer la msuri de igien colectiv i

individual, la stârpirea vectorilor (mute), prepararea corect a alimentelor,controlul bacteriologic al surselor de ap potabil, depistarea bolnavilor, ca i apurttorilor aparent sntoi, cu tratarea lor corect pân la obinerea vindecrii bacterilogice .

y Profilaxia specific. Vaccinarea antidizenteric pe cale oral cu tulpini de

Shigella vii, atenuate, d rezultate bune. Acest vaccin prezint avantajulinducerii locale, la nivelul intestinului, a imunitii umorale, eficiente prin IgA secretorii specifice.

y 10. 3. Tratamenty Similar cu situaia din salmonelloze, se noteaz astzi fenomenul rezistenei

shigellelor la tratamentul cu cloramfenicol i tetraciclin. Se aplictratamentul dup efectuarea antibiogramei. Se obin rezultate bune cuneomicin , gentamicin sau nitro f ur antion. Tratamentul se efectueaz pân lasterilizarea bacteriologic.

 

VIBRIO CHOLERAE (VIBRIONUL HOLERIC)

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 48/109

 V IBRIO CHOLERAE ( V IBRIONUL HOLERIC)

y  Vibrionul holeric, agentul cauzal al holerei, determina în trecut infecii cu caracterpandemic sau epidemic.

y  Astzi, infecia evolueaz endemic sau în focare epidemice în unele ri asiatice (India, Iran, Japonia). În rile europene, cazurile sunt excepionale. La noi în ar, s-au semnalat cazuri de

holer în ultimii ani (focare epidemice). Se duce o lupt activ, de ordin epidemiologic, clinic imicrobiologic pentru prevenirea apariiei unor infecii de import.

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : Pseudomonadales; familia: Spirillaceae; genul : Vibrio; Specii: Vibrio cholerae 

( V . comma) sau vibrionul holeric clasic; Vibrio El Tor: saprofit sau condiionat-patogen; Vibrio non-aglutinabil (NAG): nepatogen.

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Germenii în form de virgul (încurbai), Gram negativi, mobili (prevzui cu câte un cil

unic, polar). În produsul patologic recent recoltat, apare morfologia caracteristic: dupsubcultivri repetate, se întâlnesc i forme de bacili (curbura virgulei mai puin accentuat) punânduneori probleme de diagnostic diferenial cu E.coli, Salmonella.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y  Vibrionul holeric cultiv repede i uor pe medii relativ srace, în condiii de pH cu

 valori ridicate (9-9,6): ap paptonat alcalin. Cultivarea pe asemenea medii reprezint i ometod de selecie (alte bacterii intestinale nu rezist la asemenea valori de pH). y În schimb, vibrionii holerici sunt foarte sensibili la condiiile mediilor care conin

 glucide, cci, în cazul asocierii de flor bacterian fermentativ, scderea pH-ului în urmaacidifierii mediului prin fermentarea glucidelor, duce la inactivarea vibrionilor. 

y Pemedii lichid e, vibrionii tulbur uniform, cu vl la suprafaa coloanei de mediu, apoi vlul cade i se formeaz altul . 

y Pemedii solid e vibrionii determin colonii caracteristice, hipertransparente (ca

 picturile mari de rou). S-a notat, în anumite condiii i apariia de colonii R.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 49/109

Figura 12: Aspect microscopic V . cholerae - coloraia cu fuxinfenicat Ziehl (cultur proaspt în ap peptonat)

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 50/109

Figura 13: Aspect microscopic V . cholerae - coloraia Gram (cultur pemediu solid)

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 51/109

Figura 14: Cultura de V . cholerae în mediu lichid

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 52/109

Figura 15: Diferite aspecte ale coloniilor de V . cholerae pe mediineselective

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 53/109

y 4. CARACTERE METABOLICEy  produce hidrogen sul  f ur at , indol ;y

nitr aii sunt r edui l a nitrii i la adugarea de acid sulfuric, la cultura obinut în ap peptonat, nitratat, apare culoarea roie (reacia cholera-red);y f er menteaz , f r  gaz , glucoza , f ructoza , zaharoza , gal actoza , maltoza i 

manita;y f er menteaz tardiv l actoza;y secr et unel e proteaze: colagenaza, lecitinaza, elastinaza, mucinaza.

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Prezint antigen somatic O i flagelar H . y Pe baza antigenului O s-au notat fraciuni antigenice, notate cu A-M:

 fraciuni majore A, B , C, D, E i fraciuni minore: F  , G, H, I, J, K, L, M . Pebaza combinaiilor fraciunilor majore A, B, C s-au descris 4 serotipuri: O gawa:fraciunile A i B; I naba: fraciunile A i C; H ik olima: fraciunile A, B i C;S eroti p 4: fraciunea A .

y  Vibrionul condiionat-patogen (El Tor) sau saprofiii pot avea antigenecomune cu vibrionul holeric. 

y  Vibrionul NAG (saprofit) nu aglutineaz cu serurile de tipcorespunztoare celor 4 serotipuri de vibrion holeric. Vibrionul holeric poateavea înrudire antigenic cu unele salmonelle (S. Enteriditis) sau brucelle.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 54/109

Figura 16: Identificarea unei tulpini de V . cholerae cu galeria API 20 E

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 55/109

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATEy 6.1. Virulenay  Vibrionii holerici nu sunt invazivi (virulen minim sau absent). 

 Neuraminidaza, dei enzim bacterian, acioneaz nu invaziv, ci prin potenar ea toxinelor .

y 6.2. Toxinogenezay Exotoxinay

Enterotoxina sau coleragen este foarte asemntoare cu LT

de laE.coli enterotoxigen ca înrudire antigenic i mecanism de aciune.y Proprieti fizico-chimice: protein termolabil, format din proteina

 A (greutate molecular total = 29.000 daltoni) i poriunea B (5 copii delanuri polipeptidice, fiecare cu greutatea molecular de 11.500 daltoni).

y Proprieti biologicey Mecanismul de aciune:y

 Ataar ea toxinei pe r eceptorul   gangliosidic GM1, d e l a su pr afaa celul ei epitelial ea mucoasei intestinal e; celelalte ganglioside de pe suprafaa epiteliului suntconvertite la GM1 la nivelul acidului neuraminic (sialic), datorit intervenieineuraminidazei, produse de Vibrionul holeric.

y C livar ea por iunii A, prin reducerea punii S-S, în A1 i A2.y  A1 intr în celul i acioneaz asu pr a NAD (nicotinamid-adenin-dinucleotid),

descompunându-l în ADP-riboz i nicotinamid.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 56/109

y  ADP-riboza e tr ans f er at cu ajutorul unei proteine reglatoare (RP- regulatory protein) pe proteina d e l e gar e GT P (guanozin trifosfat).

y GT P cliveaz ad enil cicl aza, care conduce la cr eter ea concentr aiei d e AM P c.y  A MPc în exces duce la tul bur ar ea pom pei el ectrolitice d e absor bie intestinal 

(eliminarea în exces prin scaun a ionilor Cl-, K+, HCO3; inhibiia reabsorbieiionului de Na+).

y Enterotoxina vibrionului holeric e codificat de o gen cromozomial, nude o plasmid.

y Testarea enterotoxinei holerice: in vitro (în culturi celul ar e, datoritenterotoxinei, crete concentraia A MPc, ceea ce se traduce prin tulburricitotoxice) i in situ (tehnica ansei intestinal e izol ate: se cufund o poriune aansei în lichid fiziologic; se inoculeaz diluii de enterotoxin holeric; titruleste dat de diluia maxim unde are loc acumularea de lichid în interiorulansei).

y b. Endotoxina prezint efectele endotoxinelor celorlalte bacterii intestinale.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 57/109

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC 

y 7.1. Factorii fizici i chimiciy Rezist mult în apele poluate, iar în alimente rezist relativ 

bine. Prezint o sensibilitate mare la radiaiile ultraviolete, iartemperatura de 500C distruge germenul în câteva minute. Este sensibilla antisepticele uzuale (sublimatul diluat 1:100.000 îl distruge în câteva

minute).y 7.2. Sensibilitatea la chimioterapicey Multe tulpini sunt sensibile la tetraciclin, altele la cloramfenicol

i nitrofurantoin.y 7. 3. Sensibilitatea la bacteriofagiy Fagii litici acioneaz în apele poluate, efectuând o limitare

natural a înmulirii vibrionilor.Unele tulpini sunt lizogene.y 7.4. Variabilitate geneticy Exist fenomene numeroase de transfer genetic, mai ales prin

transducie (fagi temperai) variante neaglutinabile, hemolitice.

 

y 8. BOALA LA OM

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 58/109

y 8.1. Habitaty  Vibrionii pot fi eliminai de ctre bolnavi sau purttori aparent sntoi, prin

scaun. Rezist relativ mult în apele reziduale, pe alimente, pentru un timp (lapte,fructe, zarzavaturi), în apele stttoare sau lente din zonele calde ale globului .

y 8.2. Patogeniey În mod natural, holera clasic se întâlnete numai la om. S-au obinut cu

greu infecii experimentale la iepure, cobai i oarece. Au mai fost încercate infecii delaborator la iepuri sau cobai nou-nscui, tratai cu streptomicin i carbonat de calciu icrora li se administreaz apoi oral vibrioni holerici streptomicinorezisteni.

y Boala la om se produce datorit ingestiei vibrionilor, care se localizeaz la nivelul 

intestinului (jejun-ileon).

Prin neuraminidaz, enzim cu efect de liz amucoproteinelor membranei celulare, vibrionii se ataeaz pe celulele epiteliuluimucoasei, apoi secret endotoxina i exotoxina, ale cror efecte se traduc printr-oinflamaie a mucoasei.

y Procesul de absorbie intestinal este alterat, apar scaune frecvente iapoase. S-a remarcat c lichidul eliminat prin scaun este foarte srac în proteine ifoarte bogat în ioni minerali. Concentraia lichidului în ioni de clor i sodiu este similarcu cea din plasm. Aceast constatare, coroborat cu alte studii asupra toxinogenezei

 vibrionului holeric explic tulburarea la nivelul pompei de sodiu-potasiu. Paraliziafuncional a acestei pompe de ctre exotoxina vibrionului are drept consecineliminarea masiv prin scaun a apei i iuonilor , cu deshidratare secundarmasiv i apariia azotemiei extrarenale.

y Cu alte cuvinte, dei inflamaia local intestinal este relativ discret i vibrioniirmân localizai la nivelul porii de intrare digestive, holera este o boal grav, datorit

 fenomenelor toxice endogene secundare , aprute în urma pierd erii masive d e a p i 

el ectrolii i hi per concentr aiei d e produi azotai neproteici î n umori.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 59/109

y 8. 3. Imunitatey Holera apare cu evoluie sever mai ales la indivizii cu rezisten sczut

(subnutriie). Dup infecie, apare rspunsul imun umoral, atât sistemic,cât i local . 

y Imunitatea umoral în holer este tr ectoar e (dureaz maximum 6luni), ceea ce are însemntate în ritmul vaccinrilor i revaccinrilorantiholerice. 

y Cercetri recente au scos în eviden efectul toxinei holerice de a stimulalimfociteleT, ceea ce sugereaz contribuia imunitii mediate celular  înaprarea specific local.

y 8.4. A specte clinicey Evoluia clasic a holerei se caracterizeaz prin: incubaie 2-5 zile, debut

brusc, cu gr euri , vr sturi , diar ee i dur eri abdominal e atroce (cr am pe), urmatde perioada de stare (scaune f oarte f r ecvente, a poase, cu aspect d e a p d eor ez - scaune rizi f or me : mici granule albe care conin celule epitelialedescuamate, mucus i numeroi vibrioni). Pierderea de lichide prin scaun(pân la 10-12 litri zilnic) duce la d eshidr atar e, cr eter ea azotemiei e xtr ar enal e,

 f enomene toxice endogene, cu tul burri cardio-r espir atorii, care oglindescafectarea centrilor neurovegetativi din trunchiul cerebral.y  Astzi se întâlnesc numeroase alte forme clinice de holer, cu evoluie

mai puin dramatic (enterit sever), ceea ce are o mare importanepidemiologic.

y 9. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 60/109

y 10. EPIDEMIOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy 10.1. Epidemiologiey Pân la începutul secolului XX, holera evolua în pandemii i epidemii,cuprinzând mase mari din populaia uman, atât în zonele tropicale, cât i în

cele temperate. Astzi, boala este endemic, în focare epidemice periodice înunele ri cu clim cald din Asia, cât i în unele ri africane.

y Infecia se produce mai ales prin ingerarea apei contaminate,alimente.Un rol important în rspândirea bolii îl au purttorii aparentsntoi i bolnavii cu forme clinice uoare.

y În zonele temperate se noteaz numai cazuri sporadice, de import.y 10.2. Profilaxiey Profilaxia nespecific se refer la: cunoaterea tuturor cazurilor de bolnavi

sau purttori, cu depistarea lor prin control activ; tratamentul adecvat alcazurilor; carantinarea i izolarea contacilor; reducerea cilor de contaminare,prin msuri de igien adecvate.

y Profilaxia specific se face prin vaccinare. Vaccinul antiholeric este o

suspensie d e vibrioni hol erici inactivat prin cldur i  f enol at. Vaccinareaconst în dou administrri subcutanate, revaccinarea într-o singuradministrare. Durata eficienei vaccinrii este de maximum 6 luni. La noi înar se recomand vaccinarea la cetenii români care cltoresc în ricontaminate de holer. În eventualitatea apariiei unor cazuri de holer, vaccinarea se poate aplica i în mase mai mari de populaie, începând de la vârsta de 13 luni.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 61/109

y 10. 3. Tratamenty  Vibrionul holeric este sensibil la antibioticele cu spectru larg

(tetraciclin), ca i la unele sulfamide.y Exist i ali vibrioni, în afara celui holeric, cu interes pentru

diagnosticul diferenial, i anume:y - VibrioniiEl Tor: saprofii, socotii o variant nepatogen a

 vibrionului holeric. Se deosebesc de acetia prin hemoliz prezent pe mediile cu sânge, sensibilitate direct la bacteriofagi. Dinpunct de vedere antigenic se încadreaz în cele 4 serotipuri aleantigenului somatic O ale vibrionului holeric.

y - Vibrionii neaglutinabili sau NAG: sunt vibrioni nepatogeni, carese gsesc frecvent în ape. Se pot izola accidental la om în intestin, fr a

da boal. Se deosebesc de vibrionul holeric prin faptul c nu suntaglutinai în prezena serului polivalent i, respectiv, a serurilor specifice standard de tip antiholerice.

 

 Y ERSINIA ENTEROCOLITICA 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 62/109

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordin E urobacteriales, familia E nterobacteriaceae, trib Yersinieae, gen

Yersinia.Cuprinde 11 specii, dintre care 3 au fost izolate la om: Yersinia pestis, Yersinia pseudotuberculosis i Yersinia enterocolitica.

y

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Sunt bacili Gram negativi, cu capete rotunjite, cu tendina la coloraie

bipolar.y 3. CARACTERE DE CULTUR y Cresc pe medii obinuite, la temperatura de  29-30rC (bulion, geloz nutritiv)

 în 18-24 de ore. y Pe medii lichide Y . pestis formeaz pelicul i depozit abundent, Y . 

pseudotuberculosis formeaz depozit, iar Y . enterocolitica tulbur uniform mediul.y Pe geloz simpl: colonii mici 0,1-0,2 mm, rotunde cu marginile franjurate,

 gri cu centrul glbui i bombat (plrie chinezeasc).

y 4. CARACTERE METABOLICEy Genul Yersinia este caracterizat prin urmtoarele caractere biochimice:y glucoz pozitivi , maltoz pozitivi , manit pozitivi;y r educer ea nitr ailor  l a nitrii; y ur eaz- pozitivi;y nu produc H  2S ;y l actozo-ne gativi;y oxid az-ne gativi.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 63/109

Figura 17. Yersinia enterocolitica

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 64/109

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Reprezentanii genului Yersinia prezint un antigen de înveli -

lipopolizaharid (antigenul O ) cu specificitate de specie i un antigen H 

 flagelar .

y 6. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC y Mor la 55rC în 5 minute i la 100rC într-un minut. Sunt sensibili la fenol. y Sunt sensibili la betalactamine, aminoglicozide, sulfamide, antibiotice

cu spectrul larg (tetracicline, cloramfenicol).y

Sunt sensibili la unii bacteriofagi.y  Y . pestis produce dou bacteriocine (pesticina I i II) cu efect

antimicrobian fa de Y . pestis i Y . pseudotuberculosis. 

y 7. BOALA LA OMy Y . pestis. Rezervorul de infecie uman îl constituie roztoarele

slbatice. Boala se transmite de regul prin intermediul purecelui de

obolan prin îneptur sau pe cale aerian.y La locul înepturii poate apare o pustul. Germenii ptrund prin

limfaticele pielii i ajung în ganglionii limfatici regionali formând bubonul pestos (ciuma bubonic), de unde poate disemina spre viscere, dând formasepticemic cu leziuni parenchimatoase hemoragice, în ficat, splin, pulmon. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 65/109

y Prin transmitere aerian determin forma pulmonar care evolueaz ca opneumonie cu evoluie sever spre septicemie. 

y Y . pseudotuberculosis determin infecii intestinale, pseudoapendiculare.

y Y . enterocolitica determin enterite acute, septicemii, eritemnodos, sindromul Reiter . Enterocolita evolueaz cu febr, diaree, dureriabdominale, chiar colici. Uneori, prin inflamaia ganglionilor mezentericipoate mima clinic o apendicit. Complicaiile sunt reprezentate de: artrit sauchiar septicemie. Mecanismul artritei este probabil imunologic. Enterita este

datorat producerii unei enterotoxine, similar sau chiar identic cu ST de la E. coli enterotoxigen.

y 8. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

y 9. EPIDEMIOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy

Profilaxia nespecific const în stârpirea roztoarelor (msuri dederatizare), ca i din izolarea i tratarea omului bolnav i contacilor.y Profilaxia specific. Protecia personalului din spitale i laboratoare este

asigurat prin vaccin cu germeni omorâi, 2 doze la interval de o lun, ce asigurimunitatea timp de 6 luni pân la 12 luni. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 66/109

BACTERII INTESTINALE CONDIIONATP ATOGENE

y Din acest grup, vom descrie speciile cu inciden major îninfeciile umane i anume: Escherichia coli (bacilul coli),Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Citrobacter, Serratia,Providencia, Morganella.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 67/109

ESCHERICHIA COLI (BACILUL COLI)

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : E ubacteriales; familia: E nterobacteriaceae; tribul : E scherichieae;

 genul : E scherichia; specia: E scherichia coli. 

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy

Bacili Gram negativi, majoritatea mobili (cili peristrichi) (figurile 1 i 2),nesporulai.Unele tulpini au capsul ( tulpini mucoide , care suntenteroinvazive).

y 3. CARACTERE DE CULTUR y Sunt germeni nepretenioi. Pe bulion tulbur uniform mediul . Pe geloz,

dau colonii mari, lucioase, bombate (S). În condiii de trecere repetat pe

medii solide, pot aprea colonii rugoase (R). Pe medii lactozate, produc fermentarea lactozei (colonii lactozopozitive), cu virarea indicatorului ctreacid. Pe mediul Levine (cu eozin- albastru de metilen) determin coloniimari, închise la culoare, cu luciu metalic.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 68/109

Figura 19: Colonii de E. coli pe gelozsimpl

Figura 18: Frotiu colorat Gram din cultur- E. coli

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 69/109

y 4. CARACTERE METABOLICE

y fermenteaz cu gaz: glucoza, lactoza, zaharoza, manoza;y nu produc hidrogen sulfurat;y indol: pozitiv;y reacia la rou metil: pozitiv;y ureaz: negativ;y

lizindecarboxilaz: variabil;y nu folosesc citratul ca unic surs de carbon.

y Pe mediul politrop TSI , prezint urmtoarele caractere:y fermenteaz glucoza, lactoza i zaharoza cu producere de gaz;y nu produc hidrogen sulfurat.y Pe mediul politrop MIU :y mobilitate: pozitiv;y indol: pozitiv;y ureaz: negativ .

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 70/109

Figura 20: Galeria API 20 E - caractere biochimice pentru E. coli

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 71/109

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Conin antigene somatice (O), antigene flagelare (H), precum iantigene de suprafa (antigene K). Pe baza antigenelor O, au fost

identificate peste 145 tipuri, iar pe baza antigenelor H circa 50 tipuri . Dintreantigenele K, importani sunt determinanii antigenici A, B de tip L.

y  Au fost descrise diferite serotipuri:y  în infeciile enterice ale noului-nscut, serotipurile OB: O55B5, O111B4,

O22B8, O55B5, O86B7, O128B12, O119B14, O125B15, O126B16.

y  în enteritele adultului (tulpini enterotoxigene) - serotipurile OH : O78H12,O78H11, O6H16, O139H28, O159H-variabil. La aceste fenotipuri OH, se adauguneori determinani K (A sau de tip L), de exemplu K99 (la tulpinileenterotoxigene sau enteroinvazive cu factori de colonizare);

y  în infeciile urinare ale adultului - peste 145 serotipuri O (cele mai frecventela noi O1-O75).

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATEy Escherichia coli face parte din f lora intestinal normal. Gene cromozomiale,

dar mai ales reasortarea a variai factori de patogenitate prin transfer plasmidici conversie lizogenic, determin la aceast bacterie condiionat patogenconstituirea numeroaselor sale patotipuri diareigene i uropatogene.

 

6 Vi l

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 72/109

y 6.1. Virulenay Pentru colonizare, tulpinile de E.coli prezint adezine i fimbrii. Tulpinile

dotate cu aceste structuri de suprafa(de tip capsular, antigene de tip K) au orezisten special fa de fagocitoz, precum i capacitate de invazivitate(E.colienteroinvaziv - EIEC). Tulpinile care prezint antigenul de suprafa B(E.coli

enteropatogen - EPEC) sunt implicate în apariia diareei maligne a nou-nscutului(sindromul toxico+septic).y Factorii corpusculari de virulen sunt:y antigenul de înveli K (cu determinani B pentru enterite al e noului-nscut;

determinani A sau de tip L pentru enteritel e adultului);y capsular , cu rol antifagocitar (la unele tulpini capsulate);y

 factorii de colonizare sunt determinani plasmidici, producând ad e

r ar ea

  ger menului l a su pr afaa celul elor epitelial e cu pl atou striat ale intestinului subire,cu ajutorul f imbriilor (ca argument, putem arta c tratarea cu anticorpi anti-fimbriali, împiedic fenomenul de aderare). Se gsesc la tulpinile enteroinvazive,dar i la unele tulpini enterotoxigene.

y 6.2. Toxinogenezay Enterotoxinele(exotoxinele) Escherichiei coli enteropatogene au determinare

 plasmidic (sau se produce depresia unei gene dup lizogenizare cu un fagtemperat O-beta). Sunt descrise dou enterotoxine: termolabil LT (heat-labile-toxin) i termostabil ST (heat-stabile-toxin) .

y Exotoxinele sintetizate în cursul metabolismului bacterian(LT, ST, shiga like)caracterizeaz anumite tulpini, i anume: ETEC, EHEC/V TEC/STEC. 

y Endotoxinay Prezint proprietile generale ale endotoxinelor bacteriilor intestinale (LPS).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 73/109

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC y 7.1.R ezistena la factorii fizici i chimiciy Destul de rezisteni la aciunea agenilor fizici i chimici, persist în

mediul extern (aer, praf), ceea ce are importan în infeciile intraspitaliceti. Prezint sensibilitate marcat fa de concentraiile crescute de citraidin mediu. Pe aceast proprietate se bazeaz utilizarea în diagnosticulenterobacteriaceaelor a mediilor selective (Leifson, Istrate-Meitert), care, princoninutul mare de citrai, inhib parial Escherichia coli, permiânddezvoltarea, cu precdere, a Salmonellelor i Shigellelor. Au sensibilitate variabil la dezinfectantele uzuale.

y 7.2. R ezistena la chimioterapicey Escherichia coli prezint sensibilitate la sulfamide i antibiotice cu

spectrul larg (streptomicin, cloramfenicol, kanamicin, neomicin). S-anotat, totui, fenomenul rezistenei la chimioterapice (prin transfer defactor R sau prin selecie de mutante rezistente). Selecia duce, de asemenea,la apariia de tulpini condiionat patogene (în anumite circumstane dedezechilibru ecologic) în cadrul microbiocenozelor normale, cu declanareaulterioar de infecii intestinale i urinare grave. 

y 7. 3. Sensibilitatea la bacteriofagiy Uneori poate avea loc lizogenizarea tulpinilor de E scherichia coli (fag O-

beta), acestea devenind productoare de enterotoxin.y Bacteriocine - produc colicine, ceea ce are importan în colicinotipie.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 74/109

y 8. BOALA LA OMy 8.1. Habitat

y Escherichia coli se gsete ca saprofit în intestinul uman i animal (colon înspecial), precum i în flora faringelui. Selecia de tulpini condiionat-patogene din aceste populaii saprofite duce la actualizarea clinic a unorinfecii diareice sau cisto-pielitice. 

y Datorit rezistenei mari la variaiile mediului, se gsesc foarte rspândite înaer, sol, ape poluate, suprafee, material moale, instrumentar . 

y De asemenea, exist purttori de E schirichia coli (intestin, faringe, ci

genitale, ci urinare).

y 8.2. Patogeniey Selecia tulpinilor condiionat-patogene (cu diveri determinani antigenici), în

anumite împrejurri, determin apariia de enterite, infecii urinare,meningite, mai ales la organismele umane cu rezisten sczut (noi-nscui, boli cronice degenerative etc). S-a demonstrat c tulpinile aparinând

serotipurilor OB enteropatogene sunt rezistente la fagocitoz. i la aduli se întâlnesc gastroenterite severe cu Escherichia coli, izolându-se îns alteserotipuri decât cele izolate în caz de diaree malign a noului-nscut (exemple:serotipurile O124H30 i O148H28). 

y Pe de alt parte, menionm i lucrri recente care atest legtura întrelizogenizarea tulpinii de Escherichia coli (cu fag temperat O-beta) i secreia deenterotoxin.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 75/109

y a. Enteritele. Patotipurile diareigene de E.coli recunoscute sunt în numr de6: enterotoxigen(ETEC), enterohemoragic(EHEC), enteroinvaziv(EIEC),

enteroagregativ(EAggEC), enteropatogen(EPEC) i anteroaderentdifuz(DAEC). Exceptân EIEC, care are un mecanism de invazie identic cuShigella, celelalte patotipuri de E.coli au o faz iniial de adeziune la epiteliulintestinal, urmat sau nu de colonizarea intestinului. 

y a.1. Escherichia coli enterotoxigen(ETEC). Este agentul etiologic al unuisindrom diareic holeriform, întâlnit la copii în rile subdezvoltate i al diareeicltorilor la aduli din rile dezvoltate economic, care cltoresc în ariile

endemice ale acestui patotip.

Cele dou tipuri de enterotoxine produse deETEC termolabil LT I(imunogen) i termostabil Sta(neimunogen), suntcapabile s induc o secreie activ de lichid n lumenul intestinal, fr caenterocitul s sufere alterri morfologice vizibile. Evidenierea toxinelor se facerin metode radiometrice, imunoenyimatice, latex-aglutinare, coaglutinare.

y a.2. Escherichia coli enterohemoragic(EHEC). Produce toxinele SLT I siSLT II prin conversie lizogenic, toxine asemntoare structural toxineiShiga(Shiga like toxins=SLT).Dup activitatea lor patogen asupra celulelor VERO, mai sunt numite i verotoxine(V T). Identificarea EHEC se face prin încadrarea în serogrupul O157(H7 pozitiv sau negativ) i uneori O26 sauO111(reacii de aglutinare) i prin urmtoarele teste: citoliza asupra celulelor VERO, determinarea genelor care codific SLT I si SLT II, determinarea geneieae A, care codific intimina(protein responsabil de adeziunea celular).

 

y a. 3. Escherichia coli enteroinvaziv (EIEC). Determin un sindrom diareic dizenteriform, întâlnit în special la adulti. Procesul invaziei are patru faze:

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 76/109

p py - penetrarea EIEC în celuleleM din mucoasa colonuluiy - captarea de ctre macrofage i eliberarea pe suprafaa bazo-lateral a celulei intestinaley - multiplicarea activ a bacteriilor intra- si intercelular în submucoas, prin intermediul fagocitelor

 în care supravieuiescy

- moartea celulelor intestinale prin blocarea sintezei proteice i a leziunilor citoplasmaticeireversibiley Identificarea EIEC se face in vitro, prin încadrarea într-una din grupele serologice cu ajutorul

serurilor imune specifice(latex-aglutinare) sau prin deteminarea genei plasmidice ipa H, cu ajutorulPCR . 

y a.4. Escherichia coli enteroagregativ (EA ggEC). Prezint particularitatea de a se lega agregativ de enterocite.Determin diaree apoas cu vrsaturi, la toate vârstele. În culturi de celule, s-ademonstrat capacitatea tulpinilor EAggEC de a invada esuturile(HeLa). La EAggEC a mai fost

identificat o enterotoxin termolabil(EALT

) antigenic înrudit cu hemolizina E.

coli, dar fractivitate hemolitic.y a.5. Escherichia coli enteropatogen(EPEC). A fost incriminat în etiologic unor pusee

epidemice de diaree maligna la copii cu vârst sub un an. Pân în prezent, la acest patotil nu a fostevideniat o toxin, leziunile caracteristice asupra celulelor epiteliale intestinale sunt de tip:aderen tergere, respectiv aderarea ferm, în unele arii la suprafaa celulelor, colonizareaintestinal i tergerea microvililor. Identificarea acestui patotip se face prin reacie de identificareantigenic, cu serurile EPEC i prin detectarea prezenei genei eae A prin PCR, care tinde s înlocuiasc reaciie serologice .

y a.6. Escherichia coli difuz aderent(DAEC). Are rol diareigen controversat, întrucât singurulfactor de virulen la acest patotip este aderearea difuz de celulele HeLa i de celulele epiteliale înculturi. Din punct de vedere clinic prezint diaree apoas i vrsturi, la toate vârstele.Adezineleidentificate la DAEC sunt factorul F1845 i adezina Afa D, care promoveaz internalizarea bacteriilor în celule, fiind supranumit invazin. Prezena grupului de gene Afa prin PCR reprezint metoda deidentificare a DAEC. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 77/109

y b. Infeciile urinare. E.coli este de departe cel mai frecvent agentetiologic(peste 80%) al infeciilor tractusului urinar, condiia gazdei fiindprimordial în instalarea ITU(diabet, imunodeficiene, malformaii urinare,uropatii obstructive, reflux vezico-urinar). 

y

Factorii de uropatogenitate, recunoscui la E.coli uropatogen sunt:y - adezineley - hemolizina, prevalent la tulpinile izolate din ITU superiory - aerobactina, un chelator de fier, care permite multiplicarea E.coli în

condiiile feriprive ale tractului urinary - factorul citotoxic necrozant I (CNF I) este o toxin proteic, ce determin

formarea de celule multinucleate în unele linii celulare i care prin efectul su

citopatogen poate facilita rspândirea bilateral a tupinilor uropatogene dintractul urinar spre i din torentul sanguin. y - antigenele O în mod particular 8 serogrupuri se întâlnesc frecvent printre

tulpinile uropatogene: O1, O2, O4, O6, O7, O16, O18 i O75. Antigenele Ocresc presistena bacteriilor în tractul urinar

y - antigenele capsulare. Studiile epidemiologice au relevat prevalena unuinumr restrâns de antigene K în infeciile urinare i anume K1, K2, K5, K13 si

K51. Tulpinile nefritogene produc mai mult antigen K, fapt ce imprim infecieio severitate mai mare.y c. Infeciile cutanate. Se poate produce mai ales su pr ain f ecia plgilor  

 posto per atorii, evoluia fiind trenant (are loc reabsorbia toxinelor).y d. Meningita neonatal i septicemia. Sunt produse de tulpinile de E.coli

dotate cu structuri de suprafa care permit rezistena fa de fagocitoz irespectiv invazivitatea. 

 

8 I i

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 78/109

y 8. 3. Imunitatey  Nu apare o imunitate stabil (discordana între titrul de anticorpi i

rezistena efectiv antiinfecioas) în colibaciloze. Apar totui anticorpisistemici i locali anti-enterotoxin LT, neutralizani (protectori?). În cazurilecu evoluie cronic (infecii urinare), este posibil intervenia imunitiimediate celular .

y

y 8.4. A specte clinicey Enterita noului-nscut (diareea malign). Apare la nou-nscui sau sugari

(materniti, servicii de pediatrie) cu transmitere de la purttorii aparentsntoi. Evoluia este, de regul, grav, cu mortalitate extrem de dezvoltat

(tulpinile sunt rezistente la chimioterapice, se produce bacteriemie,deshidratare, oc endotoxic, colaps vascular periferic). Sunt implicateserotipurile O55B5, O111B4, etc.

y Meningita. Dup descrcri bacteriemice, în cadrul sindromului diareeimaligne a noului-nscut, se pot produce diseminri secundare la nivelul meningelui, cu evoluie fatal la 100% din cazuri.

y Infecii urinare ascendente. În condiii de rezisten sczut aorganismului, Escherichia coli patogen poate determina cistite, cistopielite,rezistente la tratamentul cu chimioterpice, cu evoluie trenant (subacut saucronic). Dac infecia cuprinde corticala renal, poate aprea un abces carecuprinde parenchimul ( pionefroz), cu compromiterea funcional total aorganului.

y Enterite. La aduli determin enterite, cu alte serotipuri decât la copii ianume OHK, de obicei prin disbacterie (tratament abuziv cu antibiotice per  os). Formele grave se întâlnesc mai ales la indivizii cu reactivitate sczut

sau subnutrii (gazde compromise).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 79/109

y Infecii cutanate. Sunt, mai ales, intraspitaliceti, în seciile dechirurgie, producând suprainfecia plgilor postoperatorii(evoluie lung, uneori cu semne generale de toxemie).

y În anumite condiii, Escherichia coli mai poate determina infecii ale cilor biliare (colecistopatii, colangiopatii), peritonit, apendicitetc.

y Diareea cltorilor.Anual, mai mult de un sfert de miliard depersoane cltoresc dintr-o ar în alta. Din pcate, un numrsemnificativ de cltori prezint o rapid stare de deshidratare, numitdiareea cltorilor.Aceasta este determinat de Escherichia colienterotoxigen în cele mai multe cazuri, dei pot fi implicate i speciide Salmonella i Shigella.

y 9. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 80/109

y 10. EPIDEMIOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy Epidemiologie. Astzi, atât enterita noului-nscut, cât i infeciile urinare

cu Escherichia coli patogen, reprezint infecii intraspitaliceti, cu punct depornire de la purttori a par ent sntoi din personalul de îngrijire (materniti,servicii de pediatrie), ca i de la obiecte sau instrumentar  insu f icient sterilizate(mai ales sondele, în servicii de urologie).

y Profilaxia const în d epistar ea purttorilor  a par ent sntoi i tr atar ea lor  cor ect , msuri  gener al e d e igien î n staionar  , limitar ea l a minimum a 

cir cul aiei per sonalului din afara spitalului în saloane etc. În cazul declanriiepidemiei de enterit a noului-nscut într-o maternitate sau serviciu depediatrie, secia din spital va fi închis i se va proceda la dezinfecia general .

y Tratamentul se aplic numai dup rezultatul de la antibiogram. În infeciileurinare, potrivit cu acest rezultat, se poate încerca tratament cu nitrofurantoin,acid nolixidic, colimicin etc.

y În infeciile urinare se poate face autovaccin cu rezultate bune. Tratamentul

cu bacteriofagi anti-coli a dat rezultate inconstante.Dac infecia a invadatrinichiul, supuraia este rebel (antibioticul ptrunde greu, chiar dac

germenul este sensibil la tratarea in vitro). De aceea, în aceste cazuri, estepreferat tratamentul chirurgical .

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 81/109

KLEBSIELLA 

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y

Ordinul : E ubacteriales; familia: E nterobacteriaceae; tribul : Klebsielleae; genul :Klebsiella; specia: Klebsiella pneumoniae.

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Sunt bacili Gram negativi, groi, capsulai.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y

Pe medii selective cu lactoz determin colonii mucoide, f ilante, lactozo-pozitive.

y 4. CARACTERE METABOLICEy F er menteaz cu producer e d e gaz: glucoza , l actoza , zaharoza. Nu fermenteaz inulina. 

Uneori, aciditatea produs prin fermentare este tranziorie ( fenomenul decameleonaj).

y  N u produc indol ; nu produc hidrogen sul  f ur at; f olosesc citr atul ca unic sur s d e car bon;r educ nitr aii l a nitrii; r eacia rou-metil este ne gativ, r eacia V oges-Prosk auer pozitiv;

 produc ur eaz.

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Prezin un antigen somatic O i un antigen capsular K (ambele termostabile). Pe

baza antigenului O s-au descris cinci grupe antigenice, iar pe baza antigenului capsular Ks-au descris 72 fraciuni antigenice.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 82/109

Figura 21: Frotiu din produs patologic colorat Gram - Klebsiella

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 83/109

Figura 22: Colonii de Klebsiella pegeloz sânge

Figura 23: Colonii lactoz pozitive deKlebsiella pe mediulMacConkey 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 84/109

Figura 24: Galeria API 20 E - caractere biochimice pentru Klebsiella

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 85/109

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATEy Este un germen condiionat-patogen . y

Virulenadepinde de capsul (antigenul K de înveli), ce îi confer protecieantifagocitar. y Toxinogeneza se manifest prin endotoxin (antigen somaic O).

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC y Sunt germeni relativ rezisteni în mediul extern. În ultimul timp s-au

selectat tulpini rezistente la antibiotice (mai ales în infeciile urinare).

y 8. BOALA LA OMy a. Infecii pulmonare purulente, ca flor de invadare secundar, în

broniectazie, cu evoluie cronic.y b. Pneumonie, asemntoare clinic cu pneumonia pneumococic (evoluie

acut sau subacut; e x pector aii cu sput ruginie, gel atinoas). Deseori,pneumonia cu Klebsiella se complic, dând abces pulmonar cu localizarepredilect în zonele de parenchim cu edem, ceea ce s-a demonstrat a ficonsecina împiedicrii fagocitozei locale datorit prezenei capsuleimicrobiene.

y c. Infecii urinare. Alturi de Escherchia coli, Pseudomonas aeroginosa iProteus, Klebsiella pneumoniae poate fi agentul cauzal al unor infecii urinare.

y d. Infecii septicemice i meningit  (mai ales la copii mici, cu rezistensczut).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 86/109

y 9. EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE. TRATAMENT

y Sunt valabile problemele infeciilor interioare. Tratamentul serealizeaz dup indicaiile antibiogramei.

y În patologia uman, mai pot interveni i alte specii ale genuluiKlebsiella i anume:y Klebsiella ozenae, agentul etiologic al bolii numit ozen (rinit 

atro f ic , f etid);y Klebsiella rhinoscleromatis, agentul rinoscleromului (inflamaie

cronic, cu formare de granulom distructiv la nivelul cavitii nazale i

faringelui).

 

GENULPROTEUS

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 87/109

GENULPROTEUS

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : E ubacteriales; familia: E nterobacteriaceae; genul : Proteus. Exist mai multe

specii, din care menionm mai frecvente pentru ara noastr Proteus vulgaris, Proteusmir abilis, Proteus morgani. Mai rar se întâlnete Proteus r ettgeri.

y 2. CARACTERE MOTFOLOGICEy Bacili Gram negativi, cu capete rotunjite, extrem de mobili (cili petrichi), necapsulai,

nesporulai.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y Germenii din grupul Proteus sunt nepretenioi. Ei cultiv bine pe medii simple (bulion,

geloz, etc). Datorit extremei mobiliti, pe mediul cu geloz înclinat prezint fenomenul de crare i, respectiv, de invazie . Cultura de Proteus evolueaz r a pid î n  pânz , acoperind întreaga suprafa a gelozei.Acest fenomen poate împiedica dezvoltarea pemediu a altor specii bacteriene, creând dificulti în diagnosticul bacteriologic al unor infecii, în special intestinale.

y Un alt fenomen este cel de demarcaie - anta gonism bacterian in vitro între germeniiaparinând aceluiai gen: dac pe aceeai plac Petri cu geloz se cultiv concomitent dou

specii de Proteus, cultura ambelor specii va avea tendina invadrii mediului; la un momentdat, la locul de întâlnire între cele dou pânze de cultur, apare o linie de inhibiie reciproca creterii.

y Pe medii selectice pentru Enterobacteriaceae, care conin lactoz i citrat de fier, datoritfaptului c Proteus este lactozo-negativ i hidrogen sulfurat pozitiv, coloniile de Proteusprezint un aspect caracteristic în ochi de pisic, colonii verzui, cu marginea uor alburie (lactozo-negativi) i cu centru negru; prezint fenomenul de cameleonaj (întimp, pot deveni lactozo-pozitivi).

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 88/109

Figura 25: Fenomenul de invazie -Proteus

Figura 26: Fenomenul de demarcaie. 

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 89/109

y 4. CARACTERE METABOLICEy

Germenii grupului Proteus sunt nepretenioi.

  N u  f er menteaz l actoza , produc hidrogen sul  f ur at. Cele mai importante reacii metabolice pentrudiagnostic, sunt: producerea de ureaz i, respectiv, producerea de

 fenilalanin-dezaminaz. În ceea ce privete formarea de indol din triptofan,reacia este variabil, în funcie de specie i de tulpin.

y - TSI: glucoz pozitiv, lactoz negativ, H2S pozitiv (seamn cu Salmonella).y - MIU: mobilitate pozitiv, indol-variabil, ureaz pozitiv (difereniere

fa de Salmonella).

y 5. CARACTERE ANTIGENICEy Conin un antigen somatic O i un antigen flagelar H . Pe baza antigenului

somatic O au fost descrise 49 grupe sau, dup o alt clasificare, 12 tipuriantigenice, notate cu X 2, X 19, XL, XK i A-H.

y 6. CARACTERE DE P ATOGENITATEy În general, Proteus constituie un exemplu de germen saprofit, care populeaz

flora normal a microbiocenozei umane, mai ales intestinale. În anumitecondiii, se pot selecta tulpini condiionat-patogene, care determin infeciiaparente clinic (enterite, infecii urinare). În aceste cazuri, patogenitatea seexprim atât prin virulen, cât i prin toxinogenoz.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 90/109

y 7. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC y

Germenii Proteus rezist relativ bine la aciunea factorilor fizici ichimici ai mediului aparent. y În ceea ce privete sensibilitatea la chimioterapice, trebuie menionat c, în

cazul germenilor din genul Proteus, fenomenul de selectare de mutante ide tulpini antibiotico-rezistente, în urma tratamentului abuziv cuchimioterapice cu spectru larg, reprezint una din cauzele importante aleapariiei infeciilor urinare sau intestinale intraspitaliceti, rebele la tratament.

y 8. BOALA LA OMy Exacerbarea patogenitii germenului la gazde compromise determin

apariia infeciilor de tip oportunistic . y Speciile saprofite nu determin îmbolnviri. y Selecia de tulpini condiionat-patogene în urma tratamentului oral cu

antibiotice cu spectru larg, a dus la apariia unei patologii particulare cu

Proteus: infecii urinare intraspitaliceti (cistopielite, cistite, chiar pionefroze)la aduli; enterite acute grave, la copii; infecii purulente ale pielii (plgipostoperatorii) cu miros putrid. Aceste afeciuni sunt greu de stpânit, datoritrezistenei înalte a germenilor infectani la chimioterapicele uzuale.

y 9. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 91/109

y 10. EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE. TRATAMENT

y Germenii condiionat patogeni din genul Proteus domin astzipatologia infeciilor urinare bacteriene, rezistente la antibiotice. Contaminarea este intraspitaliceasc, în servicile de urologie. Conduita

corect este detectarea infeciilor intraspitaliceti, aplicareatratamentului numai pe baza indicaiilor antibiogramei, sterilizareacorect a instrumentarului i materialului de efectuare apansamentelor, dezinfecie periodic a serviciului spitalicesc, etc.

y Tulpinile de Proteus izolate de la cazuri cu infecii urinare sauintestinale sunt rezistente la cloramfenicol, tetracicline. Se aplic cusucces tratamentul cu gentamicin, septrin, neomicin,

nitrofurantoin, acid nalidixic, etc.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 92/109

GENUL CITROBACTER 

y Sunt înrudite antigenic cu salmonellele. Prezint anumite diferene biochimice fa desalmonelle (unele tulpini fermenteaz lent lactoza, testul la malonat poate fi pozitiv, etc).y Rezervorul de germeni este reprezentat de animale (mamifere domestice, psri de curte,

etc). Sunt geremeni condiionat-patogeni, determinând boal manifest clinic la gazde compromise (gastroenterit, osteomielit, supuraii ale plgilor postoperatorii,infecii urinare, meningite neonatale) sau stare septic (infecie generalizat, grav).

y Dintre speciile frecvent întâlnite în patologia uman citm Citrobacterfreundii(determin septicemii accidentale posttransfuzionale) reprezint un patogen

intestinal, C.diversus, semnalat în septicemii, meningite neonatale, C.farmerii,C.amalonaticus. y Este un bacil Gram negativ mobil, pe mediile de cultur slab selective determin colonii

mari, lactozo-negative, asemntoare cu cele de Proteus. Biochimic fermenteaz glucozai nu fermenteaz lactoza si zaharoza, produc hidrogen sulfurat, nu produc lizin-decarboxilaz i nici fenilalanin-dezaminaz. 

GENUL ENTEROBACTER 

y Reprezint un grup de enterobacterii mobile. Sunt ocazional patogene, putând fi întâlnite în sput, urin, exudate purulente. Sunt bacili Gram negativi mobili, cresc pemedii simple, dând colonii mari de 2-3 milimetri de tip S, rotunde, lactozo-pozitive,fermenteaz glucoza cu formare de gaz, nu produc hidrogen sulfurat, nu fermenteazlactoza i zaharoza, indol negative.

y Speciile cu interes medical sunt reprezentate de Enterobacter aerogenes i E.cloacae.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 93/109

GENUL HAFNIA y Constituit dintr-o singur specie H.alvei, reprezint o grupare de

enterobacterii mobile, izolat la om din materiile fecale. Patogenitatea ei estediscutat, posibila implicare fiind în traheobronite postintubaie, ori îninfecii de tract urinar.

y Crete pe medii uzuale, determinând colonii S mari, lactozo-negative. Sunt

bacterii mobile, Gram negative, care fermeteaz glucoza fr gaz, nu produchidrogen sulfurat, lizindecarboxilaz pozitiv, indol negativ, fenilalanin-dezaminaz i indol negativ .

y Genurile Providencia i Morganella, recent reconsiderate ca gen aparte, facparte din enterobacteriile mobile, ureaz pozitiv, fenilalanin-dezaminazpozitiv i indol pozitiv . Cresc uor pe mediile de cultur slab i moderat

selective, dând colonii de tip S, lactozo negative.

Spre deosebire de Proteus, nuproduc invazie pe mediile de cultur. Sunt cunoscute ca ageni etiologici aiunor infecii urinare postoperatorii.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 94/109

SERRATIA 

y Reprezint un grup de enterobacteriacee mobile, care a fost consideratmult vreme ca organism saprofit, cu rspândire ubicuitar în ap, alimente,sol. S-au semnalat în ultima vreme numeroase îmbolnviri accidentale iinfecii spitaliceti, cu caracter epidemic, afectând de obicei organismelehandicapate. În mediu spitalicesc a fost izolat din sistemele de administrare aoxigenului i aerosolilor, din aparate pentru respiraie controlat, din loiuniledezinfectante.

y  A fost de asemenea izolat din prelevatele conjunctivale de la persoanelepurttoare de lentile de contact.y Dintre speciile implicate în patologia uman, speciile cel mai frecvent

 întâlnite au fost Serratia marcescens, S.rubidaea. y Sunt bacili Gram negativi cu cili, deci mobili, toate speciile cresc pe

medii nutritive simple, pe mediile gelozate bogate în peptone i aminoaciziS.marcescens i S.rubidaea dezvolt un pigment rou, care este mai evident

dup 3-5 zile, la 25-30 de grade Celsius. Pe mediile slab i moderat selective,S.marcescens determin colonii lactozo-negative mari, bombate, de tip S. y Din punct de vedere biochimic, fermenteaz glucoza far gaz, nu

fermenteaz lactoza, nu produc hidrogen sulfurat, indol negativ, fenilalanin-dezaminaz negativ .

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 95/109

HELIOBACTER P Y LORI

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Evideniat în 1982 prin examen microscopic i cultur din biopsii ale mucoaseigastrice de ctre Warren i Marshall (Australia). Iniial a fost inclus în genul

Campylobacter (Campylobacter pylori), apoi studiile de taxonomie l-au încadrat într-un gen nou Helicobacter . Normal mucoasa gastric nu este colonizat cu bacterii, datoritpH-ului foarte acid al secreiei gastrice (1-4), f lora bacterian introdus odat cualimentele fiind distrus. 

y La condiiile ostile oferite de stomac, H. pylori este bine adaptat, capabil scolonizeze cronic mucoasa gastric, îndeosebi cea antral. Trei factori fac posibil

aceast colonizare:y  producerea de ureaz în cantitate mare, care hidrolizeaz ureea cu eliberare de

amoniac care tamponeaz pH-ul acid;y  forma spiralar i prezena flagelilor unipolari care îi permit traversarea stratului de

mucus pentru a ajunge la nivelul celulelor mucoasei gastrice unde pH-ul este aproape deneutralitate;

y  prezena de adezine pe suprafa celulei bacteriene, ce realizeaz fixarea specific,exclusiv la nivelul receptorilor celulelor epiteliului gastric.

y Odat stabilit în stomac, H. pylori produce o proteaz ce modific mucusulgastric i reduce capacitatea acidului de a difuza prin mucus. El poate persista toat viaachiar, dispariia sa spontan fiind condiionat de instalarea gastritei atrofice cumetaplazie intestinal ce determin dispariia receptorilor celulari.Aceast persisteneste posibil prin faptul c bacteria este capabil s reziste la fagocitz i la aprareaumoral local. Prezena H. pylori pe suprafaa mucoasei gastrice se însoete întotdeauna de un infiltrat inflamator (limfocite, plasmocite, PMN), cu apariia gastriteitip B.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 96/109

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy

Bacili sub form de virgul, Gram negativi prezeni la nivelul mucoaseigastrice. Sunt mobili i puternic productori de ureaz.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y Se cultiv pe medii selective, la 37rC în atmosfer de 5% O2 i 10% CO2 i

atmosfer umed, cu examinarea culturilor 3-7 zile. Cultura poate fi limitat deterapia instituit deja, de contaminarea cu alte bacterii sau ali factori . Determin

colonii mici, transparente, crescând la un pH de 6-7. 

y 4. DIAGNOSTIC DE LABORATOR y Metode invazive ce permit evidenierea H. pylori la nivelul biopsiilor de mucoas

gastric:y examen microscopic: bacili spir al ai Gr am ne gativi la nivelul mucoasei gastrice;y

testul ureazei: decelarea prezenei ureazei produse de H.

pylori din fragmentulbiopsic, prin plasarea lui într-un mediu cu uree 2% i rou fenol ca indicator de pH(testul comercial CLO-test);

y cultura pe medii specifice cu evidenierea dup 3-7 zile a coloniilor specifice.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 97/109

Figura 27. Biopsie din mucoasa gastric, coloraie Gram H. pylori. Microscopie optica

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 98/109

Figura 28. Colonizarea mucoasei gastrice de ctre H. Pylori. Microscopie electronica.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 99/109

y Metode neinvazivey Sunt tehnici indirecte, care nu necesit endoscopie, constând în

decelarea în ser a anticorpilor anti H . pylori de tip IgG care însoescinfecia. Se practic: tehnica ELI S  A sau teste r a pid e cromatogr af ice sau d e l ate x a glutinar e, inând cont c bolnavii infectai cu Heliobacter pylori dezvoltanticorpi de tip IgM, dar i anticorpi IgG i IgA locali la nivelul mucoaseigastrice, acetia meninându-se la titruri ridicate în infecii cronice.

y 5. EPIDEMIOLOGIEy Infecia cu H. pylori este cea mai frecvent i persistent infecie din

lume, care afecteaz ½ din populaia globului. Este prezent la nivelul mucoaseigastrice la mai puin de 20% din persoanele sub 30 de ani, dar prezena crete la40-60% pentru persoanele de peste 60 de ani.

y Sursa de infecie este reprezentat de om, calea de transmitere este fecal-

oral i oral-oral prin contact strâns intrafamilial, bacteria având o rezistensczut în mediul extern.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 100/109

PSEUDOMONAS AERUGINOSA 

y 1. ÎNCADRARE TAXONOMIC y Ordinul : Pseudomonadales; familia: Pseudomonadaceae; genul :

Pseudomonas; specia: Pseudomonas aeruginosa. Specia este cunoscut isub numele de Bacillus pyocyaneus ( bacilul piocianic).

y 2. CARACTERE MORFOLOGICEy Bacili Gram negativi, mobili, cu cili dispui polar.

y 3. CARACTERE DE CULTUR y Bacilul piocianic cultiv uor pe medii uzuale. Caracteristic în cultur

este producerea de pigmeni: colorarea în verde a bulionului sau colorarea înalbastru-verde a coloniilor pe medii solide, colorarea în verde strlucitor acoloniilor pe unele medii solide. Pe medii solide, coloniile de bacil piocianic,pigmentate, mai prezint i un alt caracter: aderena lor marcat la suprafaamediului. Pe mediile solide cu sânge, se produce hemoliz în jurul coloniilor.

y  Atât pe mediile lichide, cât i pe cele solide, cultura de Pseudomonasaeruginosa exal un miros caracteristic plcut, aromat de flori de tei . 

y Reacia citocromoxidazei este pozitiv.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 101/109

Figura 29: Cili polari lofotrichi la Pseudomonas

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 102/109

Figura 30:Morfologia Ps. aeruginosa în coloraia Gram: stânga-frotiu dincultur pur; dreapta-frotiu din produs patologic

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 103/109

Figura 31: Tipuri de colonii de Pseudomonas aeruginosa

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 104/109

Figura 32: Colonii lactozo-negativede Ps. aeruginosa pe mediul Istrate-Meitert

Figura 33: Aspectul coloniilor de Ps. aeruginosa pe geloz simpl

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 105/109

Figura 34: Alcalinizarea mediului TSI de catre Pseudomonas. (stânga- mediu neinoculat; dreapta - cultura de Pseudomonas)

 

y 4. CARACTERE ANTIGENICEB il l i i i i il l i i i l i P d

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 106/109

y Bacilul piocianic, ca i ceilali reprezentani ai genului Pseudomonas,prezint un antigen comun, antigenul somatic O.

y

5. CARACTERE DE P ATOGENITATEy Bacilul piocianic poate exista în mediul extern (sol, ap, dejecte, aer) ca i înintestinul uman, ca saprofit. În unele condiii, devine patogen, datorittratamentelor abuzive cu antibiotice. Patogenitatea se realizeaz atât printoxinogenez, cât i prin virulen.

y 6. REZISTEN. SENSIBILITATE. V  ARIABILITATE GENETIC 

y Prezint o rezisten remarcabil la aciunea factorilor fizici aimediului extern (uscciune, variaie de temperatur), ceea ce îi asigur rezistenape obiecte, instrumentar, în aerul saloanelor de spital, etc. Bacilul piocianic este unexemplu de rezisten fenotipic la chimioterapice. Tratamentele abuzive cuchimioterapice au favorizat, prin diminuarea florei bacteriene de asociaie,sensibil, apariia infeciilor cu Pseudomonas aeruginosa, mai ales în mediulspitalicesc.

y 7. BOALA LA OMy  Altdat considerat un saprofit banal, astzi, bacilul piocuianic reprezint o

problem, determinând infecii rebele la tratament, ca de exemplu: infeciiurinare, trenante; infecii purulente (puroi de culoare verde-albstrui, cu mirosaromat); rareori meningite, cu evoluie grav; în condiii de rezisten sczut aorganismului, pot aprea infecii generalizate (septicemii) cu bacil piocianic. Majoritatea acestor forme au un pronunat caracter intraspitalicesc.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 107/109

y 8. DIAGNOSTIC DE LABORATOR : vezi Îndrumar lucrri practice

y 9. EPIDEMIOLOGIE.PROFILAXIE. TRATAMENTy  Astzi, infeciile intraspitaliceti cu Pseudomonas aeruginosa

reprezint o problem important, epidemiologic i clinic. Infeciileurinare, cele purulente, meningitele etc, ocup un loc important în patologiade spital, atât datorit tratamentelor masive cu chimioterapice i

multirezistenei speciei Pseudomonas aeruginosa, cât i rezistenei marcate agermenului la condiiile mediului, ceea ce implic unii factori de rspândire:dezinfecie insuficient a încperilor de spital; nerespectarea circuitelor dedeplasare a persoanelor în serviciile de chirurgie general, urologie i pediatrie;sterilizarea incorect a instrumentelor etc.

y Profilaxia se refer la msuri de igien generale, tratament raional cuchimioterapice i limitarea rspândirii infeciilor, regulile profilaxiei pentru

infeciile de spital fiind valabile i pentru bacilul piocianic. Vaccinareaantipiocianic se poate folosi profilactic în seciile clinice de ari.y Polimixina este singurul chimiterapic la care e sensibil acest bacil, dar

are o mare toxicitate pentru om.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 108/109

 ACINETOBACTER 

y Face parte din ordinul Pseudomonadalaes i reprezint flora saprofit depe piele i mucoasele tractelor respirator, gastro-intestinal i genito-urinar aloamenilor. Determin imbolnviri la om când -aprarea gazdei estecompromis. În ultima vreme s-a constatat o cretere alarmant a infeciilordeterminate de microorganisme oportuniste, mai ales cu caracter de focar i înspecial infecii nosocomiale. 

y Genul Acinetobacter cuprinde bacili sau cocobacili Gram negativi, adesea

grupai în diplo.

Capt forme cocoide în faza staionar de cretere i pe mediisrace, dar se pot întalni pe acelai frotiu i forme filamentoase.y Este stric aerob, imobile, catalaz pozitiv, oxidaz negativ, glucoz

negativ, lizin-decarboxilaz negativ, fenilalanin-dezaminaz negativ, indol ihidrogen sulfurat negativ . 

y Se dezvolt de medii de cultur uzuale, determinând colonii cu diametrude 2-3 milimetri, de culoare alb-gri. Se dezvolta pe mediul MacConkey i se

difereniaz de celelalte enterobacterii deoarece nu fermenteaz glucoza i estrict aerob. y Speciile frecvent intâlinite în patologie sunt Acinetobacter baumanii,

 A .lwofii i A . johnsonii.

 

5/12/2018 BACTERIILE INTESTINALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriile-intestinale 109/109

Figura 35. Frotiu colorat Gram Acinetobacter