O t]n[r[ ;i-atatuat 56 destelu\e pe fa\[

O t]n[r[ din Belgia avrut s[-;i tatueze pe fa\[ 3stelu\e ;i a sf]r;it cu 56.Eroarea s-a produs deoareceartistul era rom]n ;i nu a`n\eles foarte bine ceea cefata i-a spus. Rom]nul nu`n\elegea nici engleza ;i nicifranceza, iar astfel fata s-aales cu un adev[rat cer tatuatpe fa\a ei.

T]n[ra l-a dat pe artist`n judecat[ doarece pentrua-;i scoate stelu\ele tatuateea are nevoie de 10.000 deeuro, bani de care nu dis-pune momentan.

Adev[rul este undeva lamijloc deoarece artisul adeclarat c[ fata era foartemul\umit[ de opera lui p]n[ce a ajuns acas[, iar tat[l ei acertat-o. T]n[ra neag[ toateaceste lucruri, spun]nd c[ eaa adormit `n timp ce eratatuat[ ;i nu ;i-a dat seamade ce se `nt]mpl[ dec]tatunci c]nd s-a trezit.

Cercet[toriivor inventapilulafidelit[\ii

~n cur]nd fidelitatea `ncuplu va fi la `ndem]naoricui. Cercet[torii lucreaz[la formula pentru pastila careva garantata loialitatea `ntr-o real\ie. Aceasta este o vestebun[ pentru to\i cei care ausemne de ̀ ntrebare legate defidelitatea partenerului.

Cotidianul "El Pais" scriec[ un prim pas deja a fostf[cut deoarece neurologii audescoperit c]teva substan\ecare au leg[tur[ cu fidelitatea`n cuplu. Mai mult dec]t at]t,cercet[torii sus\in c[ ̀ ntr-unviitor apropiat o simpl[analiz[ a s]ngelui va puteastabili dac[ real\ia dintredou[ persoane va fi sau nude lung[ durat[.

Nu se ;tie exact c]ndaceast[ inven\ie se va finaliza,dar cu siguran\[ va iscamulte p[reri pro ;i contra.

Interviu cu tobo;arul trupei4Ever ;i The Underskies

PAGINA 10

“Istoria Comunismuluidin România”, lansat[la Bookfest

“Istoria Comunismului din România", cudocumente din perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej,a fost lansată s[pt[m]na aceasta, în prima zi aBookfest, la standul grupului editorial Humanitas,în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu,a directorului instituţiei, Gabriel Liiceanu şi aautorilor volumului. Volumul, editat de istoriciiMihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu,cuprinde evenimentele din perioada 1945-1965,adică primii 20 de ani ai regimului comunist dinRomânia, în rapoarte, adrese, note, stenograme,autobiografii, statistici, emise de principalele instituţiiale statului, de la Ministerul de Interne, la MinisterulForţelor Armate, Justiţie (în special tribunalelemilitare) şi până la Comitetul Central al PartiduluiComunist Român, comitetele raionale şi regionaleale statului comunist.

Munca închisă în acest volum e adevărata formăa muncii patriotice. Apariţia lui a însemnat o muncăeroică din partea editorilor şi a celor implicaţi.

Coasta de Azur,o frumuse\e aproapeparadiziac[

Vara este lung[, iar mul\i dintre dumneavoastr[`;i doresc ;i anul acesta o destina\ie de vis pentruconcediu. De Coasta de Azur a\i tot auzit multe a;ac[ ne-am g]ndit s[ v[ prezent[m tainele Coastei deAzur, frumuse\ile pe care le scoate `n eviden\[.

Coasta de Azur se afl[ `n regiunea Provence-Alpes-Cote d'Azur, fiind dintotdeauna ̀ ntr-un cadrunatural de o frumuse\e spectaculoas[. Mun\ii Alpise pr[bu;esc practic ̀ n mare, cre]nd astfel o mul\imede golfule\e sau faleze de o frumuse\e aproapeparadiziac[. Riviera francez[ este considerat[ unmic Las Vegas european. Afla\i pe Coasta de Azur,agen\iile de turism, `n marea lor majoritate,recomand[ ora;ul Nice, unde pute\i face orice.

Descoperiri arheologicepe meleagurile T[;nadului

Puţini tăşnădeni stiu, poate şi mai puţini dintre turiştiicare frecventează ştrandul termal de la Tăşnad, ce se ascundesub gazonul pe care îşi întind păturile la soare şi se bucurăde binefacerile apei termale. Poate este timpul să le spunemdespre marile valori pe care le adăposteşte acest pământ şinu vorbim aici despre valori materiale, ci despre valoriistorice, despre bunuri ale patrimoniului arheologic.

Învăţământul românesc din Sătmar se pregăteşte să îmbrace straie de sărbătoare. ~n 2009se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea primei catedre de limba română la Satu Mare,înfăptuire a vrednicului de pomenire protopop şi cărturar Petru Bran. Această aniversarepoate reprezenta şi un moment al bilanţului pentru învăţământul sătmărean.

de

Duminic[ 21 iunie 2009

Anul VII Nr. 341 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Pink era s[ se accidenteze în timpul unui concert

:ase decenii de înv[\[mânt la „Unio”într-o reu;it[ prezentare monografic[

PAGINA 3 Impresii... mai pu\in r[scolitoare

Amintirile Eugeniei Sab[u,noul director al Casei de PensiiSe pare c[ pe c]nt[rea\a american[ Pink o urm[re;te ghinionul. Nu demult a divor\at de so\ul ei,

iar acum a fost la un pas de moarte, potrivit ziarelor americane. Ea a sus\inut un concert spectaculos`n Australia, unde a trecut prin clipe groaznice. Female First a informat c[ ̀ n timpul unei cascadorii`n aer, coarda elastic[ s-a rupt. C]nt[rea\a a reu;it totu;i `n ultima clip[ s[ se salveze, ag[\]nde-sede o perdea de m[tase, iar astfel s-a evitat o accidentare care putea avea urm[ri grave.

Pentru a-;i lini;ti fanii, Pink a postat un mesaj pe contul ei de Twitter unde a spus c[spectacolul a fost extraordinar, iar publicul minunat. A recunoscut c[ ̀ n momentul c]nd coardaelastic[ s-a rupt a avut anumite emo\ii crez]nd c[ lucrurile nu se vor termina cu bine. Totu;ia \inut s[ precizeze c[ ceea ce au scris ziarele a fost pu\in exagerat, iar show-ul a ie;it cum nuse poate mai bine, ̀ ndemn]ndu i pe fani s[ urm[reasc[ filmarea unde se vede clar tot ceea ces-a `nt]mplat.

Acum solista se afl[ `ntr-un turneu `n Austalia unde va sus\ine 58 de spectacole.

Mure;an Aurica este o persoan[ ;armant[ carepoveste;te cu `nfl[c[rate ;i umor cum este s[ tr[ie;tio via\[ al[turi de un mare artist. Despre femeia dinspatele interpretului de muzic[ popular[ NicolaeMure;an, c[ci despre el este vorba, care l-a sus\inut ;i`ncurajat de-a lungul carierei, despre cea care i-a fost

so\ie, prieten[ ;i sf[tuitoare, afl[m ̀ n cele ce urmeaz[. S-au cunoscut la dan\ la ;ur[, cum se f[cea pe vremea

aceea. Ea este din Solduba, iar Nicolae este de peste dealdin Bolda. Nu a crezut niciodat[ c[ se va m[rita `n altsat, dar ceea ce este dat s[ se ̀ nt]mple, se ̀ nt]mpl[, estede p[rere so\ia binecunoscutului interpret.

Personajul central al amintirilor din copil[riedin aceast[ s[pt[m]n[ este Eugenia Sab[u, proasp[tnumit[ director coordonator al Casei de Pensii,func\ie despre care spune c[ i se potrive;te foartebine, deoarece se pliaz[ pe profilul s[u depersonalitate.

Eugenia Sab[u este o persoan[ din cale afar[ desociabil[, vorb[rea\[ ;i vesel[ ;i spune c[ exact la fela fost ;i ̀ n copil[rie. Tot din pasiunea pentru oameni;i pentru a-i ajuta a intrat ;i `n politic[.

PAGINA 5

Aurica, femeiadin umbra interpretului

Nicolae Mure;an

Un moment de tandre\e `n c[minul conjugal

PAGINA 8

PAGINA 9

PAGINA 11

PAGINA 4

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

M

2 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Miercuri

Pre;edintele Traian Băsescu le-a spus mini;trilor că optimismulBăncii Na\ionale a Românieiprivind economia nu are acope-rire în evolu\iile viitoare, deoareceRomânia va înregistra o scădere aPIB ;i în trimestrul II ;i va intraîn recesiune, asigurând însă că varămâne un partener al Gu-vernului.

Pre;edintele Traian Băsescu a par-ticipat la ;edin\a de duminică aGuvernului. Băsescu s-a dus la Guvernpentru că a considerat că există câtevaprobleme pe care dore;te să le transferemini;trilor ;i despre care crede că artrebui rezolvate prioritar.

“Plecând de la premisa că suntemparteneri în momente de criză, să ;ti\i căîn mod ferm rămân partenerul Guver-nului până când trece criza, în speran\acă trece în timp util. Părerea mea este, de;inu am elemente definitive, că optimismulmanifestat de BNR în luna aprilie nu areacoperire în evolu\iile viitoare economice

;i vom avea scădere ;i în trimestrul doi,ceea ce înseamnă intrare în recesiunedupă toate normele”, a spus Băsescumini;trilor.

El a arătat că este dificil de prognozatcă România va avea o produc\ie agricolăegală cu cea din 2008, când a fost un anagricol foarte bun.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu,a declarat, în luna mai, că economiaromânească va traversa o recesiune în“V”, cu o scădere urmată de o reveniretreptată, considerând că punctul minimal acestei scăderi a fost atins în primultrimestru, iar în doilea trimestru s-arputea relua cre;terea economică, ;i aarătat că î;i men\ine speran\a căeconomia va înregistra un avans pozitivpână la sfâr;itul anului.

Pre;edintele Traian Băsescu a cerutmini;trilor să se încadreze în fondul desalarii, pentru a evita un “derapajeconomic ;i social”, ;i a apreciat căGuvernul ar urma să efectueze o nouărectificare bugetară negativă, în lunileaugust-septembrie. “Dragi domni mi-ni;tri, vreau să spun un lucru care trebuieprevenit< salariile. :tiu că a\i avut o

reducere a fondului de salarii fa\ă de anultrecut. În acela;i timp, privesc ;i laeconomie, care nu va exploda în perioadaurmătoare, dimpotrivă, vom intra înrecesiune, îndeplinim toate condi\iile săfim \ară în recesiune. Mă tem că va trebuisă mai face\i o rectificare negativă,undeva în luna august, septembrie, cândconsidera\i că trebuie făcută. Eu nu văspun să o face\i, vă spun ce intuiesc că seva întâmpla.

De aceea cred că cei care speră că«lasă că mergem ;i fiind alegeri pre-ziden\iale în noiembrie, în decembrie ;ispunem în octombrie de unde ave\i, deunde n-ave\i, da\i-ne bani de salarii», mătem că î;i asumă un risc major să nu deasalarii în septembrie ;i octombrie. Deaceea, rugămintea mea este să vorbi\i cuoamenii ;i să vă încadra\i în fondul desalarii, pentru că banii de care vorbim, deîmprumut de la FMI, nu se pot duce decâtîn investi\ii. Dacă împrumutăm bani sădăm salarii, pute\i să considera\i că nepregătim de intrare în derapaj economic;i social”, a spus Băsescu. El a arătat căaprecierea economiei ar putea avea locabia în trimestrul 3 sau 4 al anului.

Mar\i

Guvernul îşi va asuma răs-punderea pe cele două Coduri -penal şi civil - luni 22 iunie, EmilBoc fiind aşteptat în Parlamentîncepând cu ora 16.00, iar parla-mentarii pot depune amen-damente la cele două proiectepână joi 18 iunie, potrivit decizieiBirourilor permanente ale Ca-merei şi Senatului.

Camera Deputaţilor şi Senatul auprimit vineri scrisoarea din parteaGuvernului privind asumarea răs-punderii pe proiectele de Cod penal şiCod civil, documentul fiind dezbătut înşedinţa de luni a Birourilor Permanentereunite ale celor două Camere.

“Am decis ca Guvernul să-şi asumerăspunderea în faţa Parlamentuluiasupra celor două acte normative de caream menţionat (Coduri, n.r.). Aceste actenormative sunt importante din cel puţindouă motive. În primul rând, este vorbade o reformă profundă în domeniuljudiciar, şi când mă refer la domeniuljudiciar am în vedere Codul civil şi Codulpenal, adică aceste două codurimodernizează legislaţia românească, opun în acord cu cea europeană şi cu celemai importante evoluţii din lumea

juridică mondială. Ele răspund nevoiisocietăţii româneşti de a avea o justiţiemai rapidă, de a avea o justiţie la timp,de a avea o justiţie egală pentru toţi”, adeclarat Emil Boc la finalul şedinţei deGuvern din 10 iunie.

Ordonanţa de abrogare a legilorneintrate în vigoare permite Parla-mentului să anuleze Codul Penal adoptatîn mandatul fostului ministru al JustiţieiRodica Stănoiu, dar neintrat încă învigoare, şi evită aplicarea a două CoduriPenale după asumarea răspunderii,

afirmă premierul Emil Boc.

Avem două Coduri Penaletotal diferite

El a arătat, la postul public de radio,că ordonanţa creează cadrul legislativ încare Parlamentul, şi nu Guvernul, poateevita intrarea în vigoare atât a CoduluiPenal adoptat în mandatul ministruluiStănoiu, cât şi a Codului Penal pentrucare Executivul îşi va asuma răspundereaîn faţa Legislativului. “Astăzi există unCod Penal adoptat pe vremea lui RodicaStănoiu şi care nu a intrat în vigoare.Acum, avem un nou Cod Penal asupracăruia urmează să ne angajăm răs-punderea săptămâna viitoare. Deci avemdouă Coduri Penale total diferite. Dacănu făceam modificarea legislativă, ar fiintrat cel puţin pentru o zi în vigoareCodul lui Stănoiu, care prevedea curţilecu juraţi în România, iar o grămadă deinfractori din puşcărie ar fi fost înlibertate.

Pentru că actualul Cod nu prevede cespune Codul lui Stănoiu, crime şi delicte,foarte mulţi infractori nu ar mai fi pututfi condamnaţi şi ar fi ajuns în libertate.Cu alte cuvinte s-ar fi creat o bulversaretotală în sistemul judiciar românesc”, aspus Boc.

~n plenul Camerei Deputaţilor aînceput să se dezbată solicitarea Procu-rorului General de autorizare a urmăririipenale împotriva lui Adrian Năstase îndosarul Zambaccian 1. În document,Kovesi aminteşte că sesizarea Parchetuluiadresată anterior Parlamentului pe acelaşidosar a fost respinsă de Camera Depu-taţilor în şedinţa din 13 august 2008,“întrucât nu a fost întrunită majoritateavoturilor”. Secretarul Camerei Deputaţi-lor, Sever Voinescu (PDL), a spus că plenulva decide asupra procedurii referitoare lamodul în care se va vota în cazul dosaruluiZambaccian 1, membrii Biroului Per-manent căzând de acord doar asupratrimiterii dosarului în plenul Camerei.

Deputatul PSD Adrian Năstase asusţinut că în şedinţa de plen nu esterespectată decizia Biroului Permanent deluni, reprezentanţi ai UDMR au spus căproiectul de hotărâre nu a fost discutat deconducerea Camerei, în timp ce RobertaAnastase a precizat că nu face decât săaplice decizia Biroului. “Am parcurs toatăstenograma, nu am reuşit să identific textulde hotărâre. E adevărat, unii dintre colegii

noştri au vorbit despre ce ar trebuieventual să conţină această Hotărâre, încontinuare acest proiect nu a fost trimisunei comisii, nu am găsit niciunde”, a spusliderul grupului UDMR, Marton Arpad,în plenul Camerei Deputaţilor, înainte dea părăsi sala de şedinţ[.

“Nu a existat, nu a fost distribuit, nicimăcar nu a fost citit acest proiect. Dinacest punct de vedere eu cred că nu sepoate vorbi despre votul din BiroulPermanent pentru că noi nu am văzutacest proiect de Hotărâre, nu l-am citit şinu l-am votat. Trebuie să plecăm de laacest fapt”, susţinuse anterior udemeristulKelemen Hunor.

La rândul lui, Adrian Năstase, careeste şi vicepreşedinte al Camerei, a acuzat-o pe Roberta Anastase, preşedinteleCamerei Deputaţilor, că nu respectă celediscutate în şedinţa de Birou Permanentde luni. “Zbaterea doamnei preşedintă estepentru a impune o soluţie pe care absolutnimeni nu o înţelege din această sală şicred că nici măcar colegii de la PDL. Nuse poate vota ̀ n niciun fel dac[ pre;edintaCamerei nu este de acord.”

Joi

Vineri

Aproape 200 de persoane au blocatieri carosabilul de pe şoseaua Kiseleff, dindreptul sediului PSD.

Reprezentanţii Blocului Naţional alRevoluţionarilor au avut anteriorprotestului lucrările conferinţei naţi-onale, desfăşurate la Muzeul ŢăranuluiRomân, de unde au plecat apoi pe josspre sediul central al social-democraţilor.

Revoluţionarii au povestit că auprimit informaţii că în locul lui EmilianCutean, eliberat din funcţie de premierulBoc de la Secretariatul pentru ProblemeleRevoluţionarilor, PSD ar urma să-lpropună pe Gelu Voican Voiculescu, pecare l-au caracterizat drept “un criminal”.

Ei au cerut ca numirile la acest Secretariatsă nu mai fie făcute politic şi să se ţinăcont şi de propunerile lor.

Protestatarii au afişat un banner pecare scria în engleză “Iliescu-the father ofburglars from Romania” (Iliescu-tatălhoţilor din România) şi “Iliescu-guiltyfor the death of 1200 people of theRomanian Revolution” (Iliescu-vinovatde moartea a 1200 persoane de laRevoluţie).

Bannerul conţinea şi un desen care îlînfăţişează pe fostul preşedinte înînchisoare. Protestatarii strigă “Iliesculasă-ne!”, “Să vină Geoană!”, “Păcat!Păcat de sângele vărsat” “Hoţii!”.

S]mb[t[

Delegaţia europarlamentarilorromâni în grupul PPE are douăcandidaturi pentru funcţiile deconducere ale grupului< Marian JeanMarinescu (PD-L) pentru funcţia devicepreşedinte, funcţie pe care a maiocupat-o, şi Iuliu Winkler (UDMR)pentru un post de membru în BiroulPolitic.

Europarlamentarul Cristian Predaa declarat vineri, pentru NewsIn, căMarian Jean Marinescu este susţinutde către PD-L pentru un postul devicepreşedinte al grupului PartiduluiPopular European, în timp ceeuroparlamentarii UDMR îl susţin pe

Iuliu Winkler pentru alegerea sa înBiroul Politic al grupului PPE.

"Mă aştept să aibă mari şansepentru funcţiile la care candidează, darsunt negocieri foarte complicate legatede ponderea fiecărei delegaţiinaţionale. De exemplu, cea care dăpreşedintele grupului pierde lanumărul de posturi de vicepreşedintesau de membru în Biroul Politic, aşa căeste foarte dificil să vedem cum vordecurge negocierile", a spus Preda.Termenul pentru depunereacandidaturilor expiră luni, urmând caeuroparlamentarii dreptei să-şi aleagăliderii în cursul zilei de marţi.

Dispute în Camera Deputa\ilor pe margineadezbaterii în cazul N[stase

Guvernul î;i asum[ r[spunderea pe codurile civil ;i penal

Revolu\ionarii au protestat furio;i în fa\a sediului PSD

Marinescu ;i Winkler, propu;ila conducerea grupului PPE

Preşedintele PSD, Mircea Geoană,i-a recomandat miercuri preşe-dintelui Băsescu mai multă reţinereîn apariţiile publice, spunând cădeclaraţiile lui reprezintă, “din punctde vedere psihologic şi politic, oadâncire a crizei”.

“Fiecare declaraţie pe care o facede fapt adânceşte criza, creează unsentiment de panică, creează unsentiment de instabilitate politică şieste clar că acum a început să serăzboiască cu oricine altcineva decâtcu criza”, a afirmat Geoană.

De asemenea, liderul PSD i-arecomandat preşedintelui Băsescu“mai multă reţinere în apariţiilepublice şi concentrarea remarcilorsale către soluţii constructive pentrudepăşirea acestei crize”. “Fiecaredeclaraţie şi apariţie publică arată totmai mult un anumit grad dedisperare politică şi încercarea de adeturna atenţia opiniei publice de laproblemele adevărate pe care le avem.De aceea, suita de declaraţii aledomniei sale reprezintă de fapt, din

punct de vedere psihologic şi politic,o adâncire a crizei şi nu o modalitatede depăşire a acesteia”, a mai spusGeoană.

De altfel, liderul PSD s-a arătat, înultimele zile, deranjat de participareapreşedintelui Traian Băsescu laşedinţa de Guvern de duminică şi dedeclaraţiile pe care şeful statului le-afăcut în legătură cu criza economică.

Întrebat dacă intenţionează săschimbe majoritatea guvernamentalăîn caz că devine preşedinte, MirceaGeoană a susţinut că “nu orice alegereprezidenţială înseamnă automatschimbarea unei majorităţi” şi că,după prezidenţialele din toamnă,“poţi să ai în vedere o recalibrare arespectivei majorităţi, poţi să ai învedere o nouă majoritate”. LiderulPSD a mai precizat că partidul său şi-a luat un angajament de a intra “într-o coaliţie extrem de complicată”, căintenţionează să asigure o guvernareeficientă, dar că testul acestei coaliţiieste loialitatea PDL.

Geoan[< B[sescu adânce;te criza,creeaz[ panic[ ;i instabilitate

B[sescu `;i anun\[ recesiunea

Ca şi textul lui Creangă, care-şi realizează efectul artistic prin limbaj, oralitate şi teatralitate, şi spectacolul luiAlexandru Dabija se susţine prin performarea spectaculară a aceloraşi dimensiuni. CULTUR~

21 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 3

Impresii... mai pu\inr[scolitoare (II)

Surprinzător prin recursul lapractica menţionată a fostspectacolul Teatrului Tineretuluidin Piatra Neamţ, cunoscut ca unteatru ce respectă întotdeaunacondiţia textului. Celebra poveste“Punguţa cu doi bani” a constituitbaza unui „Work-in-progress”,adică a unei dezvoltări scenice princontribuţia actorilor, pe măsuraelaborării spectacolului. E ca înliteratura modernă în care opera sescrie scriindu-se, se elaborează şi sedesăvârşeşte pe parcursul scrierii,dând naştere la atâtea opere câtevariante se scriu.

Echipa Teatrului nemţean este binecunoscută spectatorilor sătmăreni şirenumită prin respectarea şi augmentareateatralităţii intrinseci a textelor. De dataasta nu a apelat la un text gata prelucratdramatic, ci a prelucrat un textarhicunoscut, exploatându-i şi sporindu-i teatralitatea. Textul foarte cunoscut alpoveştii lui Creangă face posibilă abatereade la litera lui, nu însă şi de la spiritul şistilul auctorial. Spectacolul nu are marenevoie de ilustrare mimetică, doar atât câtsă menţină povestea în limitele convenţieirealiste. Se aplică şi aici, într-o oarecaremăsură, ideea lui Eugen Lovinescu călibertatea de a imagina în jurul unorsituaţii şi personalităţi este cu atât maimare, cu cât personalitatea este maicunoscută, deşi criticul se referea la teatrulistoric şi avea în vedere prefacereadiscursului istoric în discurs narativ,preluarea istoriei de către ficţiune, cumam spune astăzi.

„OO!” se poate citi ouă, element scenicsimbolic, dar şi o creaţie colectivă după IonCreangă, cum scrie programulspectacolului, în care fiecare contribuabileste un fel de ou care-şi generează rolul.Şi desigur se mai poate citi şi altfel, înlimbaj scenografic, prin proliferareaacestui element, fapt ce-i obligă pe actorila exigenţe sporite, adică să se poarte „cacu oul” cu stilul şi condiţia spectacolului. Viziunea acestei dezvoltări a poveştii, cumam putea-o numi din perspectivă esteticăse situează în prelungirea firească apoveştii lui Creangă, povestitorul carestăpâneşte pe deplin cultura populară.Fantasticul basmului este redus la oconvenţie ingenios exploatată spectacular,întâmplările reprezentând cea mai fireascărealitate. Aşa cum în “Capra cu trei iezi”vedem clar că este vorba despre ogospodină văduvă care-şi îngrijeşte copiii,dar care se pricepe să înfăptuiască şi un actjustiţiar, şi întâmplările din “Punguţa cudoi bani” au acelaşi caracter realist,alegoric, precum în fabulă.

Reflecţia se rosteşte în zicaleşi proverbe

Episoadele adăugate celor din basmse înscriu pe deplin în aceşti parametriestetici, realismul mergând uneori până laconcretizarea locală, aşa cum se întâmplăcu călugăriţele (de la Neamţ!) care nu sepot abţine de la „comentarea”întâmplărilor cotidiene. Găinile sunt şi elenişte gospodine, mai mult sau mai puţinfericite, care în cotcodăcitul lor îşi rostescnorocul şi-şi bocesc nenorocul. Şi vizitiuldevine un personaj al spaţiului nemţean,ca să nu mai vorbim de moş şi de babă. Însensul viziunii auctoriale personajeleevaluează permanent situaţia şi lumea,însoţindu-şi acţiunile de reflecţiipersonale, care nu depăşesc însă spiritulpopular. Reflecţia se rosteşte în zicale şiproverbe, formule şi clausule, în limbajparemiologic, care se menţine permanentîn limitele unei viziuni populare, pe carede altfel o şi codifică, după cum observă

Iuri Lotman. Preeminenţa reflecţiei asupraintrigii, a dianoieticului asupradiegeticului, a facilitat interpreţilorpartituri individualizate pregnant, chiardacă în plan caracterologic viziuneapopulară menţine o anumită stereotipie.Regia a conectat asemenea partituri într-o construcţie coerentă, pe baza unui firnarativ evident, cunoscut spectatorilor.Poate că ar fi trebuit acordată o atenţiesporită figurii povestitorului, numitinspirat „Ion Creangă (sic!)”, tocmai caacesta să dobândească un rol mai creativşi în planul situaţiei şi, mai cu seamă, allimbajului. Dar poate că regizorul se maigândeşte la rol, sau - de ce nu? - chiarinterpretul îl poate performa, dramatic şilingvistic. Ca şi textul lui Creangă, care-şirealizează efectul artistic prin limbaj,oralitate şi teatralitate, şi spectacolul luiAlexandru Dabija se susţine prinperformarea spectaculară a aceloraşidimensiuni. În spirit intertextual,postmodern, spectacolul supune limbajullicenţios, altfel deloc străin lui IonCreangă, unei subtile ironii. După cedebitează suficiente licenţiozităţi, la locullor în viziunea populară, carnavalescă alumii pe dos şi a „triumfului stratuluimaterial-corporal”, potrivit lui MihailBahtin, regizorul introduce, ca pe un songbrechtian, cunoscutul cântec< „Mult edulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, altălimbă-armonioasă ca ea nu găsim....”,invitându-ne să gustăm şi noi aceastălimbă, care „pe buze-aduce miere / cândo cuvântăm”, cu licenţiozităţile ei cu tot.Judecând şi după reacţiile şi comentariilespectatorilor, a fost cel mai distractivspectacol, de la care s-a plecat cu o bunădispoziţie deplină, cu echilibrul fiinţeirecuperat printr-un râs plenar, prin „celmai sănătos reflex al omului”.

Imaginea vieţii contemporanese coagulează într-un spaţiuscenic

În aceeaşi orientare cuprinzătoare seîncadrează şi Taxi Vinil, de Alina Nelega,la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş. De dataasta textul e de la început o modernizarea unei idei a lui Arthur Schnitzler, dupăcum precizează programul festivalului.Modernizarea a prefăcut unele aspectenaturaliste în aspecte postmoderne,hiperrealiste, a învăluit duritatea vieţii,exprimată totuşi prin mijloace cunoscuteîn teatrul cruzimii, în aparenţa de linişteşi echilibru existenţial, exprimată prinmuzică şi dans, lecţia lui Mrožek este bineasumată de dramaturgia şi teatrul actual,modern sau postmodern. Echipatârgmureşeană a fost bine condusă deLuisa Brandsdörfer, şi spectacolul s-aconstituit într-o imagine convingătoare avieţii contemporane, cu rănile dramelorsufleteşti şi cicatricile vizibile ale cruzimii.Imaginea vieţii contemporane secoagulează într-un spaţiu scenic cu virtuţi

teatrale intrinseci. Putem spune că „totulse petrece la un bar” precum spuneaodinioară Shakespeare< „Totul se petrecela un han”. Barul a devenit un toposechivalent hanului renascentist şi atâtautoarea piesei, cât şi regizoareaspectacolului au ştiut să-l foloseascăpentru a asigura coerenţa spectacolului.Piesa şi spectacolul relatează o poveste, nudin cartierul de vest, ci din lumea noastră,devenită ea însăşi un astfel de cartier.

Regret că n-am văzut nici “Stop theTempo”, a studioului Yorick din TârguMureş, cunoştinţă mai veche a publiculuisătmărean, mai cu seamă pentrudezbaterea gravă a condiţiei actuale atânărului.

Spectacole memorabile au realizatteatrele particulare, precum Teatru 74 dinTârgu Mureş cu spectacolul Eden deEugen O’Brien în regia lui Cristian Juncuşi Teatrul Maghiar din Cluj cu spectacolulîn limba maghiară “Pietre în buzunar” deMarie Jones în regia şi scenografia luiAttila Kerestes. Trebuie să subliniez apăsatcă aceste spectacole se bazează integral peresursele personale ale actorilor, nubeneficiază de sprijinul decorului, redus lao condiţie minimală, devenind adevăraterecitaluri teatrale. Atât târgmureşeniiSerenela Mureşan şi, cu deosebire, NicuMihoc, dar şi clujenii Biro Jozsef şi HathaziAndras au făcut adevărate demonstraţii deartă actoricească devenind expresivi şiconvingători prin rostire, mimică şi gesticăîn roluri care solicitau din plin prezenţaactoricească. Ei au realizat situaţiidramatice de o extremă diversitate printr-o minimală mişcare scenică, simpla rotirea unui scaun, în primul spectacol,coborârea şi urcarea pe o scenăminiaturală, doar pentru doi actori, înspectacolul clujean. Desigur, astfel despectacole, adevărate recitaluri şidemonstraţii de actorie au convenitcondiţiilor de criză ale festivalului din acestan, dar teatrul, deşi se bazează în primulrând pe talentul actorilor, nu se poatereduce numai la acest tip de spectacole.

Din Slovacia a venit trupa maghiară aTeatrului Thalia din Kosice care aprezentat spectacolul “Podul” în regia luiHalasi Imre. Spectacolul a confirmatmaniera teatrelor minorităţilor, de la noişi de oriunde, apăsând mai pronunţat pedimensiunile etnice. A fost însă unspectacol reuşit, receptat cu plăcere depublic, pentru că a venit şi în întâmpinareadisponibilităţilor lui politice şi culturale.

Un spectacol agreabil au prezentatstudenţii Facultăţii de Teatru aUniversităţii „Spiru Haret” cu scenariuldupă piesa “Doisprezece oameni furioşi”,intitulat “A fi sau a nu fi semnat deReginald Rose”. Spectacolul desfăşurat laSala Studio a Teatrului de Nord a cuceritprin tensiunea argumentării discursului,fiecare interpret dovedind în primul rândo bună practică a rostirii scenice, condiţieobligatorie a artei teatrale, deseori ignorată

şi la teatre mai mari. Dar dezbaterea şiargumentarea au ţinut sala atentă printr-un crescendo al spectacolului, pe măsuraînmulţirii argumentelor demonstraţieidramaturgice, a relativizării, în spiritpirandellian, a unei aserţiuni ce păreaunanim acceptată.

Teatrul românesc a ieşitîn lume cu succese

Pentru a satisface diversitatea degusturi şi de nivele culturale în festival aufost cuprinse şi spectacole muzicale şicoregrafice, ultimele înmulţindu-se înultimul timp, probabil ca posibilitate de atrece mai uşor peste barierele limbii saudintr-o emulaţie a acestei arte, dusă înlumea întreagă şi la o expresie desăvârşităde Dan Puric şi care creează prozeliţi. Aşacum în ultimul timp demonstrează şicinematografia noastră, se poate ieşi înlume mai uşor cu spectacole care ocolescbarierele limbii. Dar să nu uităm că teatrulromânesc a ieşit în lume cu succeserăsunătoare şi prin Bădăranii la ComediaFranceză şi chiar la ei acasă, la Veneţia, înconfruntări artistice de inegalabil nivelinterpretativ. A dispus pentru asta de nişte„monştri sacri” care nu au apărut dinsenin, ci după ani îndelungaţi de trudă laarta scenei.

În anii totalitarismului multe teatreveneau în întâmpinarea disponibilităţilorpolitice ale spectatorilor, mai cu seamă alecelor ce reprezentau abateri semnificativede la ideologia oficială. A fost, cu siguranţă,un câştig al teatrului şi al societăţii noastre. A apărut în ultimii ani un adevărat gen despectacole care exploatează disponi-bilităţile subculturale ale unui public înmajoritate tânăr, dornic de divertisment,ce se orientează din ce în ce mai mult spremodelul american de comportament. Uniicritici pun asemenea practici pe seamademocratizării culturii şi artei. Nu cred cădemocratizarea în sine este de invocat înacest fenomen, mai cu seamă dacă măgândesc la receptarea culturii şi artei.Evident că actul creaţiei nu poate fi unuldemocratic, oricât ar porni autorul de lacondiţia auditoriului, a destinataruluioperei. El este prin excelenţă unulindividual, dar acesta nu înseamnăneapărat şi elitar. Rămân la convingereacă arta realizează o funcţie metanoietică,contribuie la prefacerea fiinţei, ladesăvârşirea sensibilităţii şi cugetării sale.Democratizarea mi se pare mai degrabă ostrategie de a antrena publicul într-unproces de prefacere spirituală, de elevaţiea personalităţii. Dacă spectacolele care auapelat la disponibilităţile subculturale alepublicului urmăresc o astfel de strategie,ea trebuie înscrisă în exigenţe progresivsporite, dar în niciun caz nu poate fifolosită abuziv. Altfel se ajunge lasubstituirea emoţiei estetice cu procesefiziologice. Am putut constata că unasemenea spectacol din festivalul recent aprodus asupra unor admiratoare alegenului impresii şi reacţii de-a dreptul„răscolitoare”, aşa că nu mă miră succesulla o anumită categorie de public.

Am constatat totodată că actorii autalent real, au deja o experienţă acto-ricească şi resurse extrem de diversificate.Costel din Bacău are talent cu carul şi epăcat să-l risipească menţinându-şi;tacheta exigenţelor numai la acest nivel.Poate că are şi el nevoie de bani... şi unspectacol în timp de criză poate fi la fel caun ospăţ în timp de ciumă! Sper însă caactorii şi regizorii acestui gen să aibă şiinteligenţa de a apela la asemeneadisponibilităţi în limitele unei strategii careporneşte de la a seduce publicul spre a-lorienta astfel către valori spirituale mairidicate şi spre trepte mai elevate aleexistenţei. Teatrul adevărat a îndeplinitîntotdeauna o asemenea misiune.

Alexandru Zotta

O carte premiat[la Satu Mare, donat[Institutului Cultural

Român din ParisÎnaintea ultimei călătorii la Paris, am

avut satisfacţia de a reuşi să-l determin peprietenul Carol Karacsonyi la un mic gestde nobleţe spirituală al cărui mesager amşi devenit. În urma acestui demersreputatul cercetător careian, deţinător alpremiului Academiei Române pentrubiologie, a făcut cadou biblioteciiInstitutului Cultural Român din Parislucrarea sa ştiinţifică „Atlas din floraexotic[ din cele ;ase continente”, SatuMare , Editura Profundis, 2007, redactorulvolumului prof. univ. dr. GavrilăArdeleanu. Cele 146 imagini foto color,format A3 împreună cu textele aparatuluiştiinţific însoţitor se constituie într-unvolum de 210 pagini, splendidă realizareeditorială de impecabilă calitate, care siguroricând ar străluci ca o adevărată bijuteriechiar şi în vitrinele celei mai prestigioaselibrării pariziene.

În prefaţă, prof. univ. Aurel Ardelean,Rector al Universităţii de Vest “VasileGoldiş” Arad, specifică< ,,Albumul de faţăeste prima încercare de a prezentaiubitorilor de natură şi de frumos dinRomânia - prin izbutite fotografii autenticerealizate de autor în cele mai neaşteptatecolţuri tainice ale globului… adevărateparadisuri de vegetaţie luxuliantă…Descrierea succintă a aventuriidescoperirii unor specii de plante de cătrediverşi biologi dă un colorit aparteprezentării lumii vegetale în acest volum”,iar autorul îşi prezintă cartea astfel<“Volumul de faţă încearcă să dezvolte unnou orizont în literatura botanicăromânească, anume prezentarea şipopularizarea plantelor exotice şi în speciala celor din regiunile tropicale… Dorinţade a ajunge în ţările exotice ale Pământuluia fost un vis ce m-a urmărit încă dincopilărie. El s-a înfiripat odată cu citireaunor cărţi ce m-au condus în pădurivirgine, printre indieni, precum şi în lumea

animalelor sălbatice africane. La aceasta s-a adăugat, cu timpul şi pasiunea pentrucercetarea lumii vegetale.”

Doamna Magda Cârneci, director alInstitutului Cultural Român din Paris, aprimit cu deosebită plăcere darulexprimându-şi satisfacerea prin urmă-toarele cuvinte< “Mulţumesc domnuluiCarol Karacsonyi pentru frumosul albumcu flora exotică a celor şase continente.Albumul va fi depus în BibliotecaInstitutului Cultural Român din Paris. Cualeasă consideraţie, Magda Cârneci.”

Ne facem o datorie de onoare prin arecomanda din nou această admirabilăapariţie editorială spre lectură celor maidiverşi cititori, începând chiar cu cei devârsta şcolarităţii mici şi încheind cu ceiai maturităţii depline sau a celor situaţi peo scală care se întinde de la cei maiîmpătimiţi iubitori ai frumosului până lacei mai exigenţi cercetători ştiinţifici -referenţii ştiinţifici ai volumului fiindacademician dr. Constantin Toma şi prof.univ. dr. Gheorghe Mohan.

Trebuie să menţionăm faptul călucrarea despre care este vorba a fostdistinsă în 2008 cu premiul I pentru carteştiinţifică acordat de către MinisterulCulturii şi Cultelor, Direcţiei Judeţeane deCultură, Culte şi Patrimoniu, Satu Mare.

Profesor, Gheorghe Fechete

Teatrul Tineretuluidin Piatra Neam\

Aşezarea neolitică din zona ştrandului termal este cea mai importantă aşezare de acest fel din judeţ, şi, poate, chiar dinNV României, oferind un bogat material arheologic - ceramică, piese litice (din piatră), statuete reprezentând figuri umanesau animale.LOCALE

4 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Descoperiri arheologicepe meleagurile T[;naduluiPuţini tăşnădeni, poate şi mai

puţini dintre turiştii carefrecventează ştrandul termal dela Tăşnad, ;tiu ce se ascunde subgazonul pe care îşi întind păturilela soare şi se bucură de bine-facerile apei termale. Poate estetimpul să le spunem despre marilevalori pe care le adăposteşte acestpământ, şi nu vorbim aici desprevalori materiale, ci despre valoriistorice, despre bunuri ale patri-moniului arheologic, care sunt denepreţuit pentru cunoaştereaistorică, dar care nu pot fiexprimate în bani.

Aşezarea neolitică din zonaştrandului termal este cea mai importantăaşezare de acest fel din judeţ, şi, poate,chiar din NV României, oferind un bogatmaterial arheologic - ceramică, piese litice(din piatră), statuete reprezentând figuriumane sau animale. Numărul mare depiese de obsidian (sticlă vulcanică)provenite din Ungaria, din zona Tokay,descoperite în această aşezare, ne indicăo comunitate puternică, prosperă, cuintense schimburi comerciale cucomunităţile din zonele învecinate. Deasemenea, numărul mare de greutăţi deplasă de pescuit ne indică o comunitatecare practica intens pescuitul, careconstituia o importantă sursă de hrană.

Cercetările arheologice în aceastăzonă au fost începute în anul 1987 deregretatul Neţa Iercoşan, fiind continuatede Janos Nemeti, Ciprian Asztalos şiVirag Cristian, acestea desfăşurându-se şiîn prezent. A fost descoperită oimpresionantă aşezare neolitică, de acumcca. 8.000 de ani (6.000 a. Chr.), epocabronzului, vestigii de factură romană, desec II-III p. Chr., aparţinând uneipopulaţii de civilizaţie romană, preluatăsub influenţa comunităţilor din DaciaRomană. Tot aici au fost descoperite şicele mai vechi morminte din judeţ, datateacum cca. 8.000 de ani (6.000 a. Chr.),aparţinând culturii Starcevo-Criş.

În 2008 s-a dorit organizarea unei

tabere arheologice în situl arheologicTăşnad-Sere, cu participarea elevilor dela prestigioase şcoli din oraş, coordonaţide prof. Octavian Onac. Avea să fie ceade-a treia campanie arheologică realizatăîn colaborare cu dl. profesor şi cuparticiparea directă a elevilor la săpături,după alte două campanii desfăşurate cusucces la Călineşti.

S-a urmărit aspectul ştiinţific

Se avea în vedere efectuarea desăpătură arheologică cu participareadirectă a elevilor, pentru ca aceştia săcunoască realităţile meseriei de arheolog,meserie ce implică salvarea patrimoniuluiarheologic, modul de organizare a unuişantier arheologic, etapele de desfăşurarea unei cercetări arheologice. Activitateaarheologică a fost dublată de prelegeriprivind istoria antică, fenomeneleculturale, percepţii şi realităţi ale vieţiicomunităţilor preistorice, elemente geo-

istorice. Totodată am urmărit aspectulştiinţific, amplasând suprafaţa decercetare arheologică într-o zonă sondatăartificial de către Neţa Iercoşan. Am doritsă vedem dacă se comfirmă presupunerilenoastre privind extinderea situluiarheologic de la Tăşnad pe ambele maluriale Cehalului.

S-a decopertat pe malul stâng alCehalului o suprafaţă de 5x5 m, întreagamuncă fiind realizată de către eleviicoordonaţi de prof. Onac.

Dincolo de fascinaţia inerentă asupraarheologiei, indusă de documentareleprezentate de către televiziuni, carepromovează o imagine romantică asupraarheologiei, elevii au avut surpriza săcunoască şi aspectele mai puţinromantice ale acestei meserii, respectivlopata şi hârleţul. După o perioadă deacomodare cu acestea, pentru unii dintreelevi fiind chiar un proces de învăţare arespectivei activităţi fizice, a venit şibucuria descoperirilor arheologice, amaterialelor ceramice şi a pieselor litice.

Nu am avut şansa descoperirii unorstructuri arhitecturale sau a unor alteaspecte importante, în definitivarheologia este o loterie, nu ştii cedescoperi până nu foloseşti hârleţul, dars-a confirmat ceea ce am dorit să ştim, şianume prezenţa vestigiilor arheologicepe ambele maluri ale Cehalului.

În realizarea acestui proiect ambeneficiat de sprijinul mai multorinstituţii. Mulţumim pe această cale,pentru implicarea şi suportul de care audat dovadă, Inspectoratului ŞcolarJudeţean Satu Mare, Primăriei Tăşnad,prin dl. primar A. Veron, dl. viceprimarI. Astalîş, dl. lt-col. A. Păun de la UM01653 Satu Mare, Unităţii de JandarmiTăşnad UM 0395.

Succesul acţiunii de anul trecut nedetermină să continuăm şi în acest antabăra arheologică şcolară de la Tăşnad,nutrind speranţa unui suport la fel deferm din partea instituţiilor în măsură săne sprijine.

Cristian Virag

Ana Vacarciuc, despre ultima carte a ziaristului Iosif |iprocUltima carte a lui Iosif |iproc, “Mihai

din Prilog”, a atras admira\ia cititorilorei, fie intelectuali, creatori literari, fieoameni simpli care iubesc lectura. AnaVacarciuc scrie despre acest volum.

“Nenum[rate taine biografice fac omare procesiune `n cartea scriitorului ;iziaristului Iosif |iproc. Dumnealui esteacela care, cu o mare m[iestrie, ne red[prin puterea cuv]ntului marile binefaceripe care le-a f[cut c[lug[rul Mihai Neam\udin Prilog. El nu mai este printre noidec]t ̀ n v]rful re\etelor scrise de el, undeva r[m]ne viu c]t va s[l[jlui limbanoastr[ rom]neasc[. Scriitorul Iosif|iproc ni-l readuce `n memorie pe unm]ng]ietor, un vindec[tor prin credin\[;i prin leacurile naturale, plante l[sate deDumnezeu, precum ;i harul aceluivindec[tor care nu o dat[ ;i l-a justificat.Acel har a fost o tr[s[tur[ de credin\[educat[ ;i armonizat[ de o marepersonalitate, c[lug[rul GheorgheMarina, ieromonah basilian. PreotulMarina a fost un om cu suflet mare ;inobil, dar mai presus de toate avea spiritulrug[ciunii, pe care l-a transmis oamenilor;i `n mod cu totul ;i cu totul deosebit

c[lug[rului Mihai. Cartea lui Iosif |iproc ne ̀ nnobileaz[

sufletul. Nu ne sugereaz[ prin carte ovia\[ efemer[ sau incidental[, ci unaprofund[ ce parc[ ar curge precum unr]u lini;tit, o via\[ plin[ de credin\[. O`nalt[ umanitate pe care `ns[;i cartea sao v[de;te. Scriitorul ;i-a luat astfel asuprasa o sarcin[ extrem de grea, dar a purtat-o cu seme\ie. Faptul se datoreaz[`n\elepciunii omului, care a dovedit c[nu e un scriitor oarecare, ci un rapsod almul\imilor, una din acele frunze ;i floridintr-o uria;[ p[dure, frunze ;i flori carese schimb[ cu anotimpurile, dar care nupier niciodat[ `n totul.

Tonul scrisului s[u cuprindemodul[ri de balad[ sau str[vechi sunetede legend[, chiar dac[ subiectul e strictcontemporan, legat de faptele c[lug[ruluiMihai din Prilog. O fiin\[ l[sat[ deDumnezeu care a posedat calit[\iextraordinare. Mihai din Prilogdiagnostica via\a trupului citind `noglinda chipului, spune scriitorul, f[r[stetoscop ;i tensiometru sau razeRoentgen, ;i a pus via\a `n slujbaaproapelui, `n suferin\ele trupe;ti ;i

suflete;ti ale oamenilor. Iubirea cre;tin[fa\[ de oameni, o iubire necondi\ionat[.Unii teologi spun c[ omul are dou[r[spunderi< una fa\[ de Dumnezeu ;i altafa\[ de om. Iat[ c[ `n aceast[ carte estev[dit[ o ̀ ntreag[ literatur[ cu orizonturice se succed f[r[ a se `nchide vreodat[ ;icare ilustreaz[ printr-o crea\ie artistic[legea fundamental[ a vie\ii, o neostenit[produc\ie de valori. Dac[ p[trundem `n\es[tura scrierilor lui |iproc sim\imvuietul multor vie\i desprinse dinad]ncuri suflete;ti neb[nuite, care alearg[cu credin\[ ̀ n Dumnezeu c[tre un ales alDomnului, Mihai din Prilog, redat cumare sensibilitate ;i talent de c[trescriitor.

Cartea este o tr[ire individual[ ;iautentic[ a scriitorului care nu aprecupe\it timpul ;i a navigat de la unpacient la altul, din Baia Mare ̀ n Oradea,Cluj. C[lug[rul Mihai a fost omul trimisde Dumnezeu, spune p[rintele Drago;,m[ `ntreb oare scriitorului nostru deunde i-a venit nobilul g]nd de a face oc[l[torie prin scris `n via\a ;i activitateanobil[ ;i cre;tineasc[ a unui adev[rat om.De bun[ seam[ scriitorul a avut o

revela\ie, o for\[ plin[ de credin\[, ideilesale sunt adesea dublate de sentimentenobile, o subtil[ dialectic[ afectiv[, totule scris cu calde `nv[luiri de credin\[. ~nlungul s[u pelerinaj, cartea str[batenimburi scriitorice;ti, descoperind acumnoi `n ele scriitorul atent ;i receptiv`nsufle\it de umanism, o form[ de c[ut[ri;i `mpliniri ca personalitate uman[. Dintoat[ cartea reiese c[ Mihai din Prilog afost o barc[ a vie\ii care a salvat sute deoameni. Via\a lui a fost un tablou care acirculat `n `ntreaga \ar[ ;i chiar pestehotare, ecouri ce vor r[suna ;i peste timpc[ci c[lug[rul Mihai a fost un vindec[torat]t de trup, c]t ;i de suflet. Destinulacestei c[r\i o s[ fie cu b[taie lung[,pentru c[ are o mare bog[\ie de fapte.Diversitatea unghiurilor de vedere nearat[ c[ scriitorul s-a aflat `n fa\a unuimare efort biografic ;i de o mareimportan\[, o lupt[ dus[ cu succes.Cartea este o `mp[rt[;anie pre\ioas[, otr[ire autentic[ n[scut[ din \es[turainteligen\ei, talentului ;i a puteriicreatoare, toate atribute ale scriitoruluiIosif |iproc.

Ana Vacarciuc

Mihai Marcian a ocupatlocul I la concursul

“Cangurul”Mihai Marcian este elevul care va

duce faima jude\ului nostru la tab[rainterna\ional[ de la Poiana Pinului, ̀ nurma locului I ob\inut la concursul“Cangurul”. Men\ion[m c[ aceast[competi\ie este unul dintre cele maipopulare concursuri ;colare at]t `nRom]nia, c]t ;i la nivel mondial,desf[;ur]ndu-se anual `n 43 de \[ri.Concursul antreneaz[ cuno;tin\elematematice ale elevilor, intui\ia,imagina\ia, g]ndirea creativ[ ;iaplicativ[, capacitatea de a selecta ;ide a lua decizii.

Mihai a absolvit clasa a IV-a B la:coala cu clasele I-VIII “GrigoreMoisil”, sub `ndrumarea `nv[\[toareiIca Donca. A participat la concursul“Cangurul” datorit[ pasiunii sale maripentru matematic[, pasiune pe carene-a spus c[ ;i-a descoperit-o prin clasaa III-a. Locul I ob\inut la concursulCangurul nu este ̀ ns[ singurul premiucu care Mihai se poate l[uda, elob\in]nd pe parcursul anului ;colar ;idou[ medalii de aur la concursulna\ional “N[st[sescu”.

Laura M.

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

M

21 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 5

Amintirile Eugeniei Sab[u,noul director al Casei de Pensii

Personajul central al amin-tirilor din copil[rie din aceast[s[pt[m]n[ este Eugenia Sab[u,proasp[t numit[ director coor-donator al Casei de Pensii, func\iedespre care spune c[ i se po-trive;te foarte bine, deoarece sepliaz[ pe profilul s[u depersonalitate.

Eugenia Sab[u este o persoan[ dincale afar[ de sociabil[, vorb[rea\[ ;ivesel[ ;i spune c[ exact la fel a fost ;i `ncopil[rie. Tot din pasiunea pentruoameni ;i pentru a-i ajuta a intrat ;i `npolitic[, unde `ns[ nu a pierdut vremeadegeaba, iar `n momentul de fa\[ estepre;edinta organiza\iei jude\ene de femeia PSD, unde de asemenea realizeaz[numeroase activit[\i caritabile. Dar s[ne `ntoarcem `n copil[ria sa.

- Care este data ;i locul`n care v-a\i n[scut?

- Sunt n[scut[ `n 11 august 1956 `ncomuna Craidorol\, jude\ul Satu Mare.Dup[ inunda\iile din anii '70 ne-ammutat cu familia `n Satu Mare, deci `nCraidorol\ am stat p]n[ la v]rsta de 14ani.

- Ave\i fra\i sau surori?

- Am un frate, cu nou[ ani mai micdec]t mine. Fiind mai mic dec]t mine,am avut mare grij[ de el. Dar, copil fiind;i av]nd un frate mai mic, pe care trebuies[ `l `ngrije;ti te mai ;i enerveaz[ acestlucru. Pe mine m[ sup[ra pu\in c[ nuputeam s[ `nv[\ at]t de mult c]t `midoream. Dar ;i ̀ n ziua de azi mi-a r[masgrija fa\[ de el ;i ori de c]te ori `mi cereajutorul sunt al[turi de el.

- Ce amintiri v[ treze;tecuv]ntul copil[rie?

- Am avut o copil[rie foarte fericit[;i foarte frumoas[. Sigur c[ primii opt anide ;coal[ fiecare copil ;i-i aminte;te maicu drag. ~n comuna Craidorol\ ambeneficiat de toate condi\iile la ;coal[,am avut multe terenuri de sport ;i acolone distram foarte bine cu prietenii mei.Am ;i `nv[\at, bine`n\eles, deoarece amfost un elev silitor.

- Cum v-a\i descrie ca;i copil, `n c]teva cuvinte?

- Am fost un copil foarte vesel,sociabil, energic. ~mi pl[cea s[ m[ bat ;icu b[ie\ii. De fapt, cineva mi-a spusc]ndva c[ ̀ ntr-o via\[ anterioar[ am fostb[iat. Sunt ;i am fost ;i ̀ n copil[rie o firecomunicativ[, extrem de sufletist[ ;i oadev[rat[ lupt[toare.

- A\i urmat ;colile...

- Am ̀ nceput cursurile ;colii generale`n comuna natal[, dup[ care am urmatcursurile Liceului Nr. 2 din Satu Mare,profilul real. La absolvirea liceului m-am `ncadrat `n munc[, iar din 1978 amlucrat la Federalcoop p]n[ recent, maiprecis p]n[ ̀ n luna mai a acestui an c]ndam fost numit[ `n func\ia de director alCasei de Pensii. Ulterior am f[cut ;iFacultatea de :tiin\e Economice ;i suntlicen\iat[ ca economist.

- Care erau materiiledumneavoastr[ preferate?

- ~mi pl[cea limba rom]n[ ;ibine`n\eles desenul ;i muzica. Trebuie

s[ men\ionez `n lista materiilor melepreferate ;i educa\ia fizic[, mai alespentru c[ am f[cut sport de performan\[,;i anume volei, iar la liceu am jucat `nechipa liceului, echip[ cu care amparticipat la numeroase campionate ;icompeti\ii sportive at]t ̀ n jude\, c]t ;i ̀ n`ntreaga \ar[. Am mai jucat ;i handbal ;ioin[.

- Despre vechile pasiuni ce ne pute\i povesti?

- ~mi pl[cea s[ citesc ;i s[ fac sport,dar `mi pl[cea mult ;i s[ muncesc. M[refer aici la munca de la \ar[, laagricultur[, la mersul pe c]mp cu tot ceimplica acesta, culesul porumbului, algr]ului etc. Pentru noi, copiii, aceast[munc[ era o adev[rat[ distrac\ie, nu opovar[. Iar `n privin\a cititului, care `miocupa o bun[ parte a timpului liber, azi`mi pare extrem de r[u c[ nu mai amtimp suficient pentru aceast[ pasiune amea. M-am bucurat foarte tare c]ndCorina Cre\u ;i-a lansat cartea la SatuMare ;i chiar mi-am f[cut timp s[ `icitesc cartea. Cu mare pl[cere mairecitesc din c]nd `n c]nd ;i c[r\ile caremi-au marcat copil[ria.

- Povesti\i-ne o pozn[ pe

care a\i f[cut-o `n copil[rie.

- V[ spuneam anterior c[ am unfrate mai mic dec]t mine cu nou[ ani, decare mai trebuia s[ am grij[ din c]nd `nc]nd. ~mi amintesc c[ odat[ ne jucam cumai mul\i copii ̀ n ;ur[, iar din neaten\iesau poate am fost prea preocupat[ cujocul meu, am uitat de fratele meu, iarlui i-a c[zut o sticl[ `n cap ;i s-a lovitfoarte r[u, chiar i-a r[mas o urm[ ur]t[.Bine`n\eles c[ m-am speriat ̀ ngrozitor ;iam fugit c]t m-au \inut picioarele. Fratelemeu era micu\ pe atunci, avea doar treiani.

Aceast[ `nt]mplare nefericit[ mi-orepro;ez mie ;i ̀ mi pare r[u c[ nu am fostmai atent[ ;i am avut mai mare grij[ deel. Alte pozne nu prea am f[cut, am fostcuminte `n rest. Munceam mult,mergeam la c]mp cu bunicii ;i cu mamamea, a;a c[ nu aveam timp de pozne ;ioricum sunt un om foarte realist ;i m[g]ndesc bine `nainte s[ fac ceva.

- Cum v[ petrecea\i timpulliber `n perioada liceului?

- F[ceam mult sport, deci cea maimare parte a timpului eram laantrenamente, a;a c[ timp liber nu preaaveam. ~mi amintesc c[ echipa era atunci`n Divizia :colar[ ;i mergeam `n multedeplas[ri. Tinerii obi;nuiau s[ mearg[la discoteci, la c]te o pr[jitur[, era altprogram pe atunci, unul destul de strict.Pe de-asupra trebuia s[ organiz[m ;i totfelul de ac\iuni, activit[\i ;i evenimente.

- Dac[ ar trebui s[ face\io compara\ie `ntre copil[riade mai demult ;i copil[riade azi, care ar fi concluzia?

- Fiecare copil[rie are farmecul ei.Mi-ar fi greu s[ fac o astfel de compara\ie;i s[ spun c[ una ar fi mai bun[ sau maifericit[ dec]t alta. Copiii de azi auanumite preferin\e, pasiuni, iar noiaveam un alt stil de via\[ ;i o alt[mentalitate. Eu cred `ns[ c[ ;i copiii dinziua de azi ;tiu s[ se distreze ;i s[ sebucure de via\[, la fel cum am f[cut ;i noic]nd am fost mici. Noi ne-am apreciatpe atunci copil[ria ca fiind bun[ ;ifrumoas[. :i nici `n ziua de azi, eu celpu\in nu mi-am schimbat p[rerea. Amavut o copil[rie foarte frumoas[.

- C]nd a\i intrat`n politic[?

- Imediat dup[ 1990 am `nceput s[fiu interesat[ de acest domeniu ;i m-amimplicat activ ;i continuu s[ m[ implic;i `n ziua de azi. De la `nceput am intrat`n PSD, unde sunt pre;edintaorganiza\iei jude\ene de femei, membru`n Biroul Executiv Central al organiza\ieifemeilor, vicepre;edinte al Organiza\ieiJude\ene ;i membru `n ConsiliulNa\ional. Am intrat `n politic[ dindorin\a de a l[sa ceva ̀ n urma mea ;i dindorin\a de a veni ̀ n sprijinul cet[\enilor.~mi place s[ ajut oamenii, iar partidul ̀ ncare sunt m[ caracterizeaz[.

- Spune\i-ne c]tevacuvinte despre familiadumneavoastr[.

- Pe so\ul meu l-am cunoscut laserviciu, unde el era merceolog, iar euinspector de personal, `n anul 1978.Trebuie s[ spun c[ am un so\extraordinar, m[ ajut[ foarte mult. Amo fiic[ ;i un nepo\el `n v]rst[ de nou[ani;ori, care este m]ndria mea.

Laura Micovschi

Cineastul american Clint Eastwood a primit din partea American Film Institute (AFI) o diplomă onorifică de doctoratcu ocazia ceremoniei de absolvire a cursurilor anuale organizate de prestigioasa institu\ie americană, informează variety.com.Diploma i-a fost oferită în campusul AFI, Eastwood având astfel ocazia să glumească, referindu-se la durata intervaluluide timp de care a avut nevoie pentru a primi o diplomă.VEDETE

Mariah Carey `;i va lansaurm[torul album pe 25 august

CMYK

6 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Este a treia aniversare pe care Bushsenior alege să o sărbătorească la înăl\ime.:i speră, de ce nu, să facă acela;i lucru ;ila 90 de ani. În acroba\ia desf[;urată lapeste 3.000 de metri altitudine, a fost

înso\it de un para;utist militar. “Mă simtextraordinar. Le sunt foarte recunoscătorCavalerilor de Aur cu care am mai săritde câteva ori până acum. Este unsentiment grozav”, a declarat George

Bush. Fostul pre;edinte american a făcutprimul salt cu para;uta acum mai bine dejumătate de secol, în cel de-al DoileaRăzboi Mondial când avionul său a fostavariat.

J. K. Rowling,dat[ în judecat[pentru plagiat

Scriitoarea J. K. Rowling, autoareaseriei “Harry Potter”, a fost acuzată deplagiat ;i dată în judecată pentru suma de590 de milioane de euro, pentru că ar ficopiat pasaje dintr-o carte pentru copii cea fost publicată înainte de romanele sale,relatează dailymail.co.uk.

Romanul “Willy The Wizard” deAdrian Jacobs, ce relatează povestea unuibăiat care descoperă că este înzestrat cuputeri magice, a fost publicat în 1987, cu10 ani înainte de apari\ia primului volumdin seria “Harry Potter” ;i cu trei aniînainte ca J. K. Rowling să aibă ideea de ascrie aceste căr\i.

Regretatul scriitor Adrian Jacobs i-atrimis manuscrisul lui Christopher Little,agentul literar al Bloomsbury Publishing,care a devenit ulterior editura care apublicat romanele scriitoarei J. K. Rowling,dar romanul său a fost refuzat. În schimb,cartea a fost publicată de o editură maimică, sub titlul “The Adventures of WillyThe Wizard No 1< Livid Land”.

Adrian Jacobs, care ;i-a pierdut to\ibanii în urma prăbu;irii unui fond deinvesti\ii, în 1991, a murit în 1997, înainteca romanele din seria “Harry Potter” sădevină un adevărat fenomen mondial. ~ns[familia lui, reprezentată de fiul ;i denepotul său, sus\ine în prezent că în alpatrulea roman din seria scrisă de J. K.Rowling, “ Harry Potter ;i Pocalul de Foc”,există pasaje copiate din romanul scris deAdrian Jacobs. În ambele căr\i, băiatulvrăjitor participă la un concurs de magie.

În acuza\iile formulate de familia luiJacobs se precizează faptul că în ambeleromane eroii principali încearcă să salvezecâ\iva ostatici dintr-o sală de baie, \inu\iprizonieri de o creatură pe jumătateumană. Referirile la un tren magic ;i la oînchisoare pentru vrăjitori apar în ambeleromane ;i au fost men\ionate în dosar.Familia Jacobs încearcă să ob\ină pe calelegală interzicerea comercializării pe viitora romanului “Harry Potter ;i Pocalul deFoc”, dar ;i ob\inerea unor daune sau aunei cote din profiturile generate de acestvolum.

Scriitoarea J. K. Rowling, care a vândutpeste 375 de milioane de căr\i, de\inecontrolul la nivel creativ ;i în ceea ceprive;te adaptările cinematografice aleromanelor, negociind ;i o parte dinprofituri. Totodată, aceasta prime;te ;i oparte din veniturile ob\inute dincomercializarea jucăriilor sub brandul“Harry Potter”.

“Memoirs of an Imperfect Angel”este titlul celui de-al 12-lea album destudio. “Obsessed”, single-ul de debut,este deja difuzat de posturile de radioamericane, iar regizorul Brett Ratnerurmează să realizeze un videoclippentru această piesă.

Mariah Carey a anun\at titlulnoului ei album încă din luna mai, prinintermediul unui mesaj postat online,pe Twitter> “Pentru că vă iubesc, vreausă fi\i primii care află titlul următoruluimeu album< «Memoirs of an ImperfectAngel». Este un material cu uncon\inut foarte personal, pe care vi-ldedic”. A urmat un nou mesaj postatpe 9 iunie, acesta referindu-se la noulei single< “Serios, acesta este unuldintre cântecele mele preferate. Iubescîntregul album. Abia a;tept să îlasculta\i ;i voi”.

Încă de la intrarea în studiourilede înregistrare, la începutul anului,Mariah Carey postează cu regularitateinforma\ii despre acest album,destinate celor peste 600.000 de fanicare urmăresc ;tirile despre ea pe acestserviciu de microblogging.

Carey a cunoscut succesul în anii‘90, prin lansarea unui album care îipoartă numele. Conform revisteiBillboard, Mariah a fost cea mai desucces cântărea\ă în Statele Unite înanii ‘90. Popularitatea sa a intrat îndeclin după 2000, când s-a despăr\it destudioul ei de înregistrări. Divaconsiderată una dintre cele mai bunevoci ale tuturor timpurilor, s-a reîntorspe scena muzicii pop în 2005, cualbumul “The Emancipation of Mimi”,care a avut un imens succes.

Albumul ei “E=MC2”, lansat înaprilie 2008, s-a vândut în peste 1,3milioane de copii doar în Statele Unite;i i-a oferit artistei ;ansa de a avea celde-al 18-lea single num[rul 1 în

clasamentul Billboard Hot 100, gra\iepiesei “Touch My Body”. Cu aceastăpiesă, Mariah l-a dep[;it pe ElvisPresley ;i a urcat pe a doua pozi\ie înclasamentul arti;tilor cu cele mai multe

piese devenite No.1, în ultimeledecade. Prima pozi\ie a acestuiclasament este de\inută de trupa TheBeatles, care a avut 20 de piese devenitenumber one.

Usher divor\eaz[,dup[ o c[s[torie

de doi ani

Cântăre\ul american a decis să punăcapăt mariajului său de doi ani cu TamekaFoster ;i a depus actele de divor\ latribunalul din Atlanta, informeazănme.com. Cei doi s-au căsătorit în 2007 ;iau doi copii - Usher Raymond V, în vârstăde 18 luni, ;i Naviyd, în vârstă de ;ase luni.Potrivit revistei „In Touch Weekly”, Usher;i so\ia lui locuiau separat de aproape unan. Tameka Foster, în vârstă de 37 de ani,a suferit un infarct după anestezia ce aprecedat opera\ia de liposuc\ie pe care afăcut-o în luna februarie, în Brazilia.Artistul ;i-a anulat prezen\a la premiileGrammy pentru a fi alături de so\ia lui,care a fost readusă la via\ă prin masajcardiac, ce a fost efectuat de medici, la maipu\in de un minut după declan;areainfarctului.

George Bush senior ;i-a s[rb[toritcea de-a 85-a aniversare la `n[l\ime

Chevrolet DragRacing a adus sătmărenilor un eveniment peste standardele europene. Programula fost nu doar complex, ci și variat. Vizitatorii aeroportului au avut parte de tot ce își puteau dori... COMPETI}II

CMYK

21 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 7

Primul concurs de accelerare din România legalizat pe pist[ închis[

s-a organizat la Satu MareDuminic[, 14 iuniue, între

orele 9 ;i 20 a avut loc cel maimare eveniment automobilistic alanului din România. Organizatla Satu Mare, Chevrolet DragRacing s-a bucurat de un succesextraordinar, publicul venind dintoate părțile țării, dar ;i dinAustria, Slovacia și nu în ultimulrând Ungaria.

De la începutul lunii mai, orga-nizatorii au ținut cititorii la curent cutoate noutățile privind manifestarea ces-a promis a fi cel mai mare evenimentautomobilistic din acest an. Promisiunileau prins viață și duminica sătmărenii, șinu numai, au avut parte de senzațiivizuale cum nu s-a mai văzut la noi.

Echipa Informația Zilei a fost de fa\[de la primele ore până la închidere și văprezintă acum cele mai interesantemomente, interviuri exclusive șiinformații date despre tot ce a mișcat peaeroport.

Monstrul de 2040 CP a “`ncins” asfaltul de 402,33 m

Atracția numărul unu a zilei de 14iunie a fost campionul european King ofEurope, Erdös Csaba din Budapesta.Cascadorul deține dragsterul monstrudin 2006 și împreună cu acesta aparticipat la 31 de concursuri dinîntreaga Europ[, obținând locul I latoate. De meserie, Erdös este cascador,iar concursurile de accelerare suntpasiunea lui de ani de zile. Pe cât de marevedetă, pe atât de comunicativ cu presa.Noi l-am întrebat despre această pasiunepericuloasă, antrenamente și premiicâștigate, iar el ne-a povestit.

“De meserie sunt cascador, dar suntun mare fan al concursurilor deaccelerare, iar cum între cascadorie șiaccelerare e doar un singur pas, amdevenit devoratorul concursurilor șidemonstrațiilor auto-moto. Fărăcertitudine este un hobby foartepericulos, dar îmi asum acest lucru. Cândîncep o nouă cursă mă gândesc că arputea fi și ultima, dar gândindu-mă maibine, îmi dau seama că merită din plin.Antrenamente nu fac, deoarece cu unastfel de autoturism e fizic imposibil. Totce putem face sunt maximele verificăritehnice, reconstrucția mașinii șiverificările de siguranță. În rest, totul seîntâmplă live la evenimentul dat. De treiani dețin dragsterul de 2.040 CP și suntmândru de rezultatele obținute. Este celmai rapid și performant din centrulEuropei, iar în categoria lui este pe loculI în întreaga Europa. Cred că facem oechipă foarte bună”, ne-a povestit Erdos.

Peste 150 de concurențiîn 13 categorii de amatoriși profesioniști

Spectatorii estima\i de pres[ ;i dejandarmi a fi `n num[r de peste 7.500 `ndecursul `ntregii zile s-au arătat foarteinteresați de fiecare moment al zilei.Programele variate au ținut oameniilângă pistă întreaga zi, fără ca aceștia sămai ia `n seam[ soarele puternic.

Concurenții s-au întrecut în 13categorii< 5 amatori și 8 profesioniști,obținând zeci de premii.

Premianții din categoria street (S) aufost următorii<

S1< locul 1 Vezendan Mihai cu unHonda CRX, membru AutoSportClub,Satu Mare> S1< locul 2 Wagner Giany cuun Honda CRX din Timi;oara> S1< locul3 Dabi Milad cu Honda Civic,RoadRunners din Timi;oara.

S2< locul 1 Bacos Bogdan cu HondaS2000, RoadRunners din Timi;oara> S2<locul 2 Trandafir Bogdan cu MitsubishiColt CZT, Anonymous din Bucure;ti>S2< locul 3 Mezei Sergiu cu Honda CivicType R din Oradea.

S3< locul 1 Bunea Bogdan cu BMWM3, RoadRunners, Timi;oara> S3< locul2 Florescu Augustin cu Opel GT,Anonymous din Bucure;ti> S3< locul 3Chirodea Bogdan cu Mercedes SLK, dinOradea.

S4< locul 1 Tarnatchi Evald cu DodgeViper, GrupWest din Arad> S4< locul 2Puiu Alin BMW M6, Timi;oara> S5< locul2 Domokos Csaba cu Mitsubishi Evo8,DCS Tuning din Ungaria> S5< locul 3Lep[datu Ricardo cu Porsche 997 dinBucure;ti.

S6< locul 1 Maro;an Liviu cu Audi A5din Baia Mare> S6< locul 2 VattamanyArpad cu Seat Ibiza TDI din Ungaria> S6<locul 3 Sava Daniel.

Categoria Test< T0< locul 1 PesteanVasile Opel Calibra 4x4, turbo, nitro, dinBaia Mare> T0< locul 2 Demeter LorantBMW M5, WSR din Oradea> T0< locul 3Ni\u R[zvan.

Printre colegii de presă i-am întâlnitși pe cei de la presa centrală specializată

peauto&moto.Băieții au fostuimiți de puterea evenimentului asuprapublicului. Aceștia au declarat că de anide zile, de când umblă pe la evenimentede acest gen, nu au mai văzut un astfelde profesionalism în organizare și interesdin partea publicului.

“Acum o săptămână am fost la BaiaMare la un tuning show, dar nici nuputem compara cele două evenimente.Cu o zi înainte de Chevrolet DragRacingam fost la Nyiregyhaza la DragRacingunde publicul nu a fost așa de numeros,fiind prezenți aproximativ 1.500 deoameni, însă evenimentul a fost ase-mănător, excluzând mici mari detalii”,ne-au declarat colegii de la București.

Cel mai complex programdin toate timpurile

Chevrolet DragRacing a adussătmărenilor un eveniment pestestandardele europene. Programul a fostnu doar complex, ci și variat. Vizitatoriiaeroportului au avut parte de tot ce îșiputeau dori< concurs de accelerarelegalizată pe pista închisă, drift show-

duel cu Ke-renyi Adamși Papp Peter

și cele douăvipere special aduse la acest eveniment,dragbike pe motocicletă și bicicletă, pistăpentru karting, drive test cu noulChevrolet Cruze, tuning expo șiOldtimer Expo, babysitting gratuitpentru întreaga zi, expo și vânzarearticole de îmbrăcăminte pentru toat[familia și nu în ultimul rând bunătăți demâncăruri și băuturi.

Organizatorii susțin că au făcut totposibilul ca Chevrolet DragRacing săofere tuturor spectatorilor o experiențăde zile mari, fără regrete de participareși în primul rând onoarea de a găzduiacest eveniment însă Gergely Butka,președintele Auto Sport Club Satu Mare,a declarat de asemenea că ChevroletDragRacing și-a dorit să pună în primplan concursul de accelerare șievenimentul automobilistic, toatecelelalte programe (pentru femei, copiiși programele mai puțin legate de atuo)să vină în completarea acestuia, pentruca toată familia să poată s[ g[seasc[ cevade admirat.

Gabriela Pușcașiu, Mihai G.

Marius Urzic[ s-aînscris la concursul:tafeta Genera\iilorŞase sportivi de performanţă din

judeţul Covasna, plus cunoscutulgimnast Marius Urzică, şi-au anunţat,miercuri, înscrierea la concursul de înotŞtafeta Generaţiilor, organizat în Sfântu-Gheorghe la începutul lunii septembrieşi care ar putea fi înscris în CarteaRecordurilor. “Mi-a plăcut foarte multideea şi voi participa. Este binevenită,mai ales că se încearcă să fie şi un recordşi obligă toţi oamenii să facă mişcare, dela o vârstă fragedă până la cei maiînaintaţi în vârstă”, a declarat, în cadrulunei conferinţe de presă la Sf.Gheorghe,gimnastul Marius Urzică, subliniind căatât oamenii de rând, cât şi personalităţidin diferite domenii ar trebui săparticipe. Ca vârstă, el se va încadra încategoria de 34 de ani.

Ceilalţi sportivi care au anunţat căvor participa la competiţia ŞtatefaGeneraţiilor sunt Estera Dobre (22 deani), dublă vicecampioană europeană,participantă la Jocurile Olimpice de anultrecut, la lupte, atletul Marcel Ionaşcu(25 de ani), vicecampion european,campion naţional, balcanic, MihaelaMunteanu (19 ani), dublă campioanănaţională, pe primele locuri la europene,la lupte libere, Mihaela Loghin (22 deani), atletă, multiplă campioanănaţională şi participantă la Campionateleeuropene, George Halapciuc (24 de ani),atlet, multiplu campion naţional şiparticipant la balcaniade şi Rigo Ferencz(31 de ani), multiplu campion naţionalşi balcanic, locul II la Cupa Europei laatletism. Ei sunt legitimaţi la ClubulSportiv Municipal Sf. Gheorghe.

Conducerea Direcţiei Judeţene deTineret Covasna organizează, laînceputul lunii septembrie, concursul deînot „Ştafeta Generaţiilor“, care constăîntr-o probă de ştafetă la înot la care suntaşteptaţi reprezentanţi din fiecarecategorie de vârstă, de la copii de sub unan până la persoane de 100 de ani.

Înscrierile au loc între 1 iunie şi 15august, iar organizatorii doresc cainiţiativa să fie marcată şi în CarteaRecordurilor, motiv pentru care vorsolicita prezenţa specialiştilor în acestsens.

Prima sal[ de cinemaIMAX din România va fideschis[ în octombrie

Prima sală de cinema IMAX dinRomânia, în care vor fi proiectate filme 3Dpe un ecran uriaş de 432 de metri pătraţi,va fi deschisă în octombrie, în incintacomplexului AFI Palace Cotroceni dinsectorul 6 al Capitalei, au anunţatreprezentanţii Cinema City International.

Ecranul sălii va fi, practic, de patruori mai mare decât cele existente la aceastăoră în cinematografele din ţară. Potrivitreprezentanţilor Cinema City, ecranuleste conceput să cuprindă vedereaperiferică, astfel încât, şi cu ajutorulochelarilor polarizaţi primiţi de spectatorila intrare, creează senzaţia de tridi-mensionalitate.

În plus, sunetul digital surround vaajunge în sală pe canale multiple şi va oferipublicului, datorită sistemului de boxe,aceeaşi experienţă audio indiferent delocul ocupat în sală.

Biletul de intrare la proiecţiile IMAXva fi mai scump decât cele practicate, laaceastă oră, în România. ReprezentanţiiCinema City nu au oferit însă cifreconcrete, rezumându-se să precizeze că,în Marea Britanie, intarea la IMAX costăîn jur de 25 de euro.

Investiţia în tehnologia sălii IMAX seridică la 1,7 milioane de euro. Sala IMAXva fi parte a celui mai mare cinematografdeschis de Cinema City din România.Până în prezent, compania a inauguratcinematografe în Iaşi, Bacău, Timişoara şiCluj-Napoca.

Nu pot s[ uit ce surprins[ ;i `nc]ntat[ am fost c]nd am auzit crainicul anun\]nd numele so\ului meu. Eraprima lui `nregistrare la radio ;i era o mare realizare pentru noi. Vocea lui s-a rev[rsat umpl]nd v[zduhul cuacordurile muzicii din Codru.INTERVIU

M

8 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Aurica Mure;an, femeiadin spatele interpretului de muzic[

popular[ Nicolae Mure;anMure;an Aurica este o

persoan[ ;armant[ care poveste;tecu ̀ nfl[c[rare ;i umor cum este s[tr[ie;ti o via\[ al[turi de un mareartist.

Despre femeia din spateleinterpretului de muzic[ popular[ NicolaeMure;an, c[ci despre el este vorba, carel-a sus\inut ;i `ncurajat de-a lungulcarierei, despre cea care i-a fost so\ie,prieten[ ;i sf[tuitoare, afl[m `n cele ceurmeaz[.

- Unde ;i cum v-a\i cunoscut cu Nicolae Mure;an?

- Ne-am cunoscut la dan\ la ;ur[, cumse f[cea pe vremea aceea. Eu sunt dinSolduba, iar Nicolae este de peste dealdin Bolda. Nu am crezut niciodat[ c[ m[voi m[rita `n alt sat. Dar ceea ce este dats[ se `nt]mple, se `nt]mpl[. Nu a trecutmult timp ;i ne-am c[s[torit. Pentru c[eram singur[ la p[rin\i, ei mi-au f[cut onunt[ mare la care a venit tot satul. :ti\icum se spune, ca `n poveste.

- C]nd se `nt]mpla asta?- Ne-am c[s[torit `n 15 august 1981.

Iat[ c[ au trecut 28 de ani. Nu to\i ace;tiani au fost u;ori, dar dac[ m[ uit ̀ n urm[,`mi place s[ spun c[ ̀ mi amintesc numailucruri frumoase ;i clipe fericite. Am`nceput ;i noi ca cei mai mul\i copii pleca\ide la sat. Dar ast[zi pot spune c[ destinula fost bun cu noi. Am locuit la `nceput`ntr-o garsonier[ pe care am primit-o dela Mondiala, unde lucra Nicu. ~n anulurm[tor am adus pe lume primul copil,Florin.

- Cum a reac\ionat so\uldumneavoast[ la vedereaprimului b[iat al s[u?

- Ca to\i arti;tii, oameni cu sufletulcurat ;i sensibil, so\ul meu a le;inat. Euveneam cu copilul `n bra\e spre u;a dinspital unde aveau voie vizitatorii, iar elc]nd ne-a z[rit, de bucurie ;i de ̀ nc]ntarenu a mai rezistat. Vreau s[ v[ spun c[ eun tat[ model ;i un cap de familieimpecabil.

- C]nd a `nceput s[ c]nte?- ~nc[ de c]nd ne-am cunoscut Nicu

`mi tot spunea c[ ar vrea s[ c]nte. El ac]ntat mereu, iar c]nd s-a sim\it preg[titmi-a spus ̀ ntr-o zi c[ ar vrea s[ se ̀ nscriela concursul “Floarea din Gr[din[“.Costumul cu care s-a prezentat la acestconcurs este al tat[lui meu. Am plecatacas[ la Solduba, l-am luat din lad[ ;i cuel a c];tigat Trofeul Floarea din Gr[din[pe care l-a adus pentru prima oar[ la SatuMare.

- Se spune despre NicolaeMure;an c[ e primul care a reprezentat ;i a c]ntatfolclor din zona Codrului.

- A;a este. Nu numai c[ a fost primul,p]n[ la el aceast[ zon[ nu a fost cunoscut[ca zon[ folcloric[. Ne opreau oamenii pestrad[ ;i ne spuneau c]t de bucuro;i suntc[ cineva le interpreteaz[ c]ntecele latelevizor. Vreau s[ v[ spun c[ la ultimaetap[ a Concursului “Floarea dinGr[din[“ trebuia s[ prezinte un dans dinzona folcloric[. Am str]ns 30 de persoanedin Solduba printre care eram ;i eu ;i amplecat la Bucure;ti. Le-a pl[cut multdan\ul nostru, tuturor. ~n juriu erauprestigio;i folclori;ti ;i etnologi care ne-au `ntrebat de unde venim. Erauimpresiona\i de autenticitatea costumelor;i a dansului codrenesc.

- V[ aminti\i o alt[`nt]mplare deosebit[ din perioada acea de debut?

- De parc[ s-ar fi `nt]mplat ieri.St[team `n garsonier[, eram acas[ cuFlorin care era mic. Din blocul vecin seauzea la radio emisiunea foarte ̀ ndr[git[“Tineri interpre\i de muzic[ popular[“.Nu pot s[ uit ce surprins[ ;i ̀ nc]ntat[ amfost c]nd am auzit crainicul anun\]ndnumele so\ului meu. Era prima lui`nregistrare la radio ;i era o mare realizarepentru noi. Vocea lui s-a rev[rsatumpl]nd v[zduhul cu acordurile muziciidin Codru.

Apoi `n 1983, anul urm[tor a ;i`nregistrat primul c]ntec la Electrecord peun disc cu mai mul\i interpre\i. A venitapoi `nregistrarea primului LP “Dins[tucul meu Solduba” `n 1985. ~n anul2006 s-a produs marea surpiz[ fiindselec\ionat pentru “Discul Anului” lamuzic[ polular[ cu “Sara peste sat se las[“.

- Care a fost momentul`n care a\i spus c[ succesuleste de partea voastr[?

- ~n urma mai multor apari\ii lateleviziune ;i radio, lumea `ncepea s[-l

recunoasc[ pe strad[ s[ ̀ i cear[ autografe.Era tot mai des invitat `n emisiunitelevizate cu diferite ocazii. Chiar zileletrecute ne-am amintit de prima dat[ c]nda adus banii c];tiga\i acas[. Era `n anul1983 ;i `ntorc]ndu-se de la un concertmi-a `ntins un plic. Nu mic[ a fostsurpriza c]nd am g[sit `n el 5.000 de lei.Trebuie s[ spun c[ so\ul meu este unfamilist convins care mereu s-a g]ndit lafamilie, la copii, la binele lor. Cei doi b[ie\iai mei au primit o educa\ie care le-apermis ca azi s[ fie fiecare pe drumul s[u.Am]ndoi termin[ anul acesta facultatea,Florin Dreptul ;i Nicu Academia de:tiin\e Economice la Cluj.

- Ce tabieturi are ;i care sunt lucrurile care `i plac interpretului?

- So\ului meu `i place mult s[ seplimbe `n natur[. Alt hobby al lui esteacela c[ `i place s[ colinde p[durile `nc[utare de ciuperci. Cred c[ are o rela\iespecial[ cu p[durea, cu codrul. Avem unobicei ca `n s]mbetele sau duminicile `ncare suntem acas[ s[ ne bem cafeaua`mpreun[, `n lini;te ;i s[ dep[n[mamintiri.

~i place s[ fie casa plin[ de musafiri,prieteni, colegi arti;ti, invita\i. ~i placeteribil s[ avem prieteni ̀ n jurul mesei plinede bun[t[\i, iar `n mod special pentruaceste ocazii Nicu aranjeaz[ masa frumos;tiind `n acela;i timp s[ fac[ pe toat[lumea s[ se simt[ bine. El are mul\iprieteni printre arti;ti. A; putea s[-inumesc pe Leontina Dorca ;i CarmenSas, Irina Loghin, Dumitru F[rca;, FloricaUngur, Florica Zaha, Viorica Flinta;u,Fuego sau Raul dar ;i mul\i, mul\i al\ii.

- Dac[ ar fi s[ `l caracteriza\i pe b[rbatulcu care a\i petrecut al[turi o via\[ de om la bine ;i la greu, ce cuvinte a\i alege?

- Aceasta este o ̀ ntrebare grea pentruc[ `n fiecare zi mai descoperim ceva lapersoana iubit[. ~ns[ pot s[ spun cucertitudine c[ este un om bun, cu un suflet;i o sensibilitate caracteristice arti;tilor,c[ e un so\ ;i un tat[ minunat. Profesionalvorbind sigur c[ el a demonstrat deja de-a lungul at]tor ani c[ este un profesionistadev[rat care respect[ tradi\iile ;i valorileneamului s[u.

Viorica ShibataEX

CL

US

IV

Pe 19 iunie 1899 s-a n[scut George C[linescu, personalitate enciclopedic[ a culturii ;i literaturii rom]ne, critic ;iistoric literar, membru al Academiei Rom]ne. ISTORIE

21 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 9

:ase decenii de înv[\[mântla “Unio” într-o reu;it[prezentare monografic[

Învăţământul românesc dinSătmar se pregăteşte să îmbracestraie de sărbătoare. ~n 2009 seîmplinesc 150 de ani de la înfi-inţarea primei catedre de limbaromână la Satu Mare, înfăptuirea vrednicului de pomenireprotopop şi cărturar Petru Bran.Această aniversare poate re-prezenta şi un moment albilanţului pentru învăţământulsătmărean.

După opinia noastră, cel mainimerit şi fericit prilej în acest sens esterealizarea monografiilor şcolare.Instituţiile maghiare de învăţământdin judeţ nu au de ce s[ se plâng[. Încădin secolul XIX au avut astfel de lucrărimonografice ale şcolilor de vază.Prilejul oferit de anul 1896, cusemnificaţii majore pentru poporulmaghiar, este ilustrativ, şi prindimensiunile date sărbătorii, dar maiales prin lucrările destinate reme-morării istoriilor instituţiilor deînvăţământ maghiare.

Pentru Carol C. Koka, şefulcatedrei de istorie de la Grupul ŞcolarIndustrial Construcţii de Maşini“Unio” Satu Mare exemplara dăruireîntru slova şi conştiinţa românească alui Petru Bran a fost un permanentmodel. “De cumva şcoalele românedin Satu Mare vor avea cândva istorialor, precum ar fi de dorit să aibă fiecareşcoală, acestea vor fi destinate acuprinde câteva pagini a ei, ca sădevenim legitimaţi.. . în faţaposterităţii”. Nu întâmplător acestecuvinte din 1866 ale lui Petru Bran asocotit de cuviinţă autorul monografieiinstituţiei şcolare de pe lângă societatea“Unio” a le aşeza ca un motto pentrudemersul său istoriografic, acum dupăce acest aşezământ a împlinit şasedecenii de existenţă.

Înainte de a începe să vorbimdespre carte mărturisim că profesorulKoka reprezintă pentru noi unpilduitor exemplu de conştiinciozitateşi modestie, peste vremi şi deasupravremurilor, politice şi istorice.Afirmăm acestea în cunoştinţă decauză, căci dânsul a fost cel care ne-aîndrumat, îndreptat ;i călăuzit primiipaşi către studierea istoriei. O fericităcoincidenţă face ca atât instituţia, câtşi autorul monografiei să fi împlinitaceeaşi frumoasă vârstă.

Anul 1971/1972 a însemnatun an de cotitură

Monografia Grup Şcolar IndustrialConstrucţii de Maşini „Unio” SatuMare 1948-2008 apărută de curând subgeneroasele auspicii ale editurii“Citadela” vine să acopere o pată albădin istoria învăţământului românescdin Satu Mare.

După o prezentare generală aistoriei învăţământului sătmărean,autorul punctează aspectele principaleprivitoare la înfiinţarea în 1948 a ŞcoliiProfesionale Metalurgice Unio.Perioada aceasta de căutare, urmatăde cea începută în anul şcolar1954/1955, când instituţia primeştedenumirea de Şcoala Profesională deUcenici “Unio”, a fost din multe punc-te de vedere o adevărată “echilibristicăpe sârmă”, mai ales în cazul dascălilorcare predau “materii sensibile”. Dinanul şcolar 1959/1960 instituţia se vanumi, conform măsurii dispuse de

către Ministerul Industriei Construc-toare de Maşini, Grup Şcolar al Uzinei“Unio”. Este o perioadă în carelegăturile cu uzina care patrona şcoalase strâng. Mulţi ingineri care predau înşcoală aveau funcţii de conducere încadrul întreprinderii.

Anul 1971/1972 a însemnat un ande cotitură. În baza adresei aceluiaşiMinister al Industriei Constructoarede Maşini, a avut loc fuziuneaGrupului Şcolar al Uzinei “Unio” cuLiceul pentru Construcţii de Maşinidin Satu Mare, înfiinţat în 1966, carefuncţiona în vecinătatea primeiinstituţii. După fuziunea de bun augur,rezultatele din multe domeniidovedind acest lucru, şcoala se va numiGrupul Şcolar “Unio”. Cu aceastădenumire va fiinţa până în anul 1987,când va prelua titulatura de LiceulIndustrial „Unio”. Schimbările politicedin decembrie 1989 fac ca din 19ianuarie 1990 instituţia să-şi schimbenumele în Grup Şcolar IndustrialConstrucţii de Maşini “Unio”,titulatură sub care funcţionează şi înziua de azi.

Numeroşi absolvenţide la “Unio” au pătrunsşi în alte domenii

Un capitol aparte este destinat încuprinsul lucrării personalităţilor careonorează palmaresul de şase deceniial instituţiei. Remarcăm aici oamenicare au făcut cinste locurilor şifuncţiilor unde răstimpul vieţii dedupă finalizarea studiilor la “Unio” i-a adus. Demn de subliniat este faptulcă, pe lângă cei care şi-au desăvârşitcarierele în domeniul tehnic, o pleiadăîntreagă de specialişti, numeroşiabsolvenţi de la “Unio” au pătruns şiîn alte domenii, enciclopedice amîndrăzni să spunem, căci regăsim aiciparlamentari, primari, preoţi, scriitori,

poliţişti şi numeroase alte categorii.Şcoala se poate mândri cu toţi aceştia,dar şi ei mărturisesc recunoştinţă,scrisă cei cu care autorul a putut lualegătura, şcolii lor dragi.

Istoricul instituţiei nu secantonează doar în trecut, ci aduce înfaţa cititorilor şi pe cei care astăzi ducmai departe tradiţia de la “Unio”. Suntprezentate scurte portrete aledascălilor care au predat în recentîncheiatul an şcolar, de asemenea fiindprezentă lista completă a ultimeigeneraţii de absolvenţi. Nu este ascunsnici faptul că sunt atâtea probleme cuclădirea Şcolii “Unio”. După mo-mentul de derută din 1999, când a fostemisă ordonanţa privitoare laretrocedarea clădirii, a venit şi raza desperanţă, vestea că urmează a fi edificatun campus şcolar în care săfuncţioneze şi Şcoala “Unio”.

Demersul profesorului Carol C.Koka, aşezat lângă alte salutare apariţiiprecum cea dedicată Grupului Şcolarde Industrializarea Lemnului (azi“Constantin Brâncuşi”), scrisă deprofesorul Radu David, ori, la aceeaşieditură sătmăreană “Citadela”, “Şcoaladin Culciu Mare la 240 de ani deexistenţă”, scrisă tot în 2009 de cătredoi inimoşi, pricepuţi şi mai alesdăruiţi profesori de la acea instituţie,Alin Pop şi Anca Prunilă, vin sădemonstreze că nu au fost zadarnicecuvintele lui Petru Bran din motto-ulprezentat şi în această pagină.Considerat a fi un învins de soartă, iatăcă după ani şi ani de la vrednicul deplâns sfârşit, prin împlinireaprofeticelor sale cuvinte, Petru Branse dovedeşte a fi un învingător. Dorimfiecărei şcoli sătmărene să-şi găseascăomul dăruit care să fie în stare să sededice unei înfăptuiri de dimensiunilecelei a domnului profesor Carol C.Koka.

Viorel Câmpean

Cardinalul Bakócz Tamásva avea o statuie la Ardud

Cu ocazia celebr[rilor hramuluidiecezan al Preasfintei Inimi a lui Isus,duminic[, 21 iunie, ora 15.30, la Ardud vaavea loc dezvelirea statuii marelui cardinalBakócz Tamás. Bustul va fi amplasat `ncurtea bisericii romano-catolice din ora;ulArdud, localitatea natal[ a cardinalului,care a venit pe lume `n anul 1442, `ntr-ofamilie s[rac[, ca fiu al lui Bakocz Ferencz,iobag al familiei localnice Dragffy.

Bakócz Tamás (1442-1521), preotdominican, arhiepiscop de Eger, apoi deEsztergom, dup[ care a fost numit cardinalal Ungariei, iar mai t]rziu patriarh latin alConstantinopolului, decenii de-a r]ndula fost considerat cea mai influent[oficialitate a Ungariei. Era unicul preotmaghiar care a avut vreodat[ ;anse realede a deveni pap[, o personalitate de seam[a vremurilor `n care a tr[it, un talentremarcabil, care, f[c]nd uz de cuno;tin\ele;i experien\ele sale militare, juridice, dediploma\ie ;i politice specifice epocii,putea activa concomitent at]t `n slujbaRegatului Maghiar, c]t ;i `n intereselebisericii.

Fiul de iobag, devenit apoi cardinal, ;i-a `nceput studiile la dominicanii din SatuMare, le-a continuat la Wroclaw ;i Padova,iar doctoratul l-a ob\inut din filozofie laCracovia, `n 1464. ~n jurul anului 1470 s-a `ntors acas[ ;i a intrat `n slujba cur\iiregelui Matei Corvin. ~n anul 1486 adevenit episcop de Gyor ;i a primit rangulde consilier regal, iar ̀ n anul 1497 a devenitepiscop de Eger ;i arhiepiscop deEsztergom. Cu sprijin vene\ian, `n anul1500, Bakócz Tamás devine cardinal, iarpeste 10 ani patriarh al Constantinopo-lului.

S-a stins din via\[ ̀ n anul 1519, trupuls[u fiind depus pentru odihn[ ve;nic[ la

capela care `i poart[ numele, construit[de el ̀ nsu;i la basilica din Esztergom. El adevenit, poate, personajul cel mai `nalt alcatolicismului maghiar, av]nd admiratori`n toate p[r\ile lumii.

Sculptorul bustului s[u, ZoltánGergely, artistul plastic care a realizat ;istatuia Sfintei Elisabeta din Satu Mare,afirm[ c[ prin opera sa a `ncercat s[prezinte o personalitate important[ aepocii sale, care a realizat o carier[str[lucitoare `n acele vremuri, faptele ;icaracterul s[u fiind str]ns legate de eracultural[ `n care a tr[it.

G]ndindu-ne la curtea regal[ a luiMatei Corvin, sau la palatele Medici, nuputem s[ nu observ[m stilul curat alRena;terii, echilibrul fin al formelor ;ipropor\iilor. Acest stil este specific ;icapelei Bakocz din Esztergom ;i `n acestspirit a fost realizat ;i bustul mareluicardinal. ~n[l\imea total[ a statuii este de350 cm, din care 125 cm reprezint[`n[l\imea total[ a bustului propriu zis.

La festivitatea de dezvelire to\i ceiinteresa\i sunt a;tepta\i cu mult drag.

Eva Laczko

~n 1862 `n StateleUnite ale Americii afost abolit[ sclaviaFiecare zi din an are o semnifica\ie

istoric[. Indiferent c[ este vorba despre;tiin\[, muzic[, literatur[, an de an neamintim de acele evenimente care aud[inuit de-a lungul timpului.

15 iunie 1889 este ziua `n care a`ncetat din via\[ poetul MihaiEminescu. A debutat la v]rsta de 16 anicu poezia “De-a; avea” `n revista“Familia” ;i a fost unul dintre poe\iiactivi ai societ[\ii literare Junimea.

~n aceea;i zi, la 1977, la Paris, a fostinaugurat “Atelierul lui Br]ncu;i”reconstituit pe esplanada Beaubourg,`ntr-o construc\ie separat[ de cl[direaMuzeului de Art[ Modern[.

17 iunie

Pe data de 17 iunie 1885 a sosit laNew York, la bordul Fregatei francezeIsère, Statuia Libert[\ii, simbol al SUA.Monumentul este un cadou al Fran\eif[cut Statelor Unite cu ocaziaanivers[rii a 100 de ani de la declarareaindependen\ei Americii de Nord.

1871 - S-a n[scut istoricul NicolaeIorga (“Studii ;i documente cu privirela istoria rom]nilor”, “Istoriaimperiului otoman”, “Istoriarom]nilor”). A fost co-fondator alPartidului Na\ional Democrat, `n anii1931-1932 prim-ministru şi ministrual Educa\iei Na\ionale. Moare `nnoiembrie 1940.

19 iunie

Pe 19 iunie 1899 s-a n[scut GeorgeC[linescu, personalitate enciclopedic[a culturii ;i literaturii rom]ne, critic ;iistoric literar, membru al AcademieiRom]ne. Este considerat unul dintrecei mai importan\i critici literarirom]ni din toate timpurile. A realizatmonumentala “Istorie a literaturiirom]ne de la origini p]n[ `n prezent”;i studii de referin\[ despre scriitorirom]ni precum Mihai Eminescu ;i IonCreang[. Se stinge din via\[ la 12martie 1965.

~n 1862 `n Statele Unite aleAmericii a fost abolit[ sclavia.

Eu sus\in cu t[rie c[ muzica este un lucru esen\ial `n via\[. A;a cum inima `i d[ via\[ corpului ;i pulsul corpului, a;ae ;i cu muzica, d[ esen\a ;i ritmul vie\ii.PASIUNI

10 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Fisar Csaba nu `;i poateimagina via\a f[r[ muzic[

Fisar Csaba s-a născut la datade 12 august 1978 în Satu Mare.Este absolvent al ColegiuluiPostliceal Sanitar din Satu Mare,iar de meserie este asistentmedical laborant. Bate la tobe de15 ani, iar prima trupă în care acântat a fost Metropolis. Înprezent cântă în 4Ever ;i TheUnderskies. De;i o practică doarpe post de hobby, declară că nu ̀ ;ipoate imagina via\a fără muzică.

Are un caracter interesant ;i oviziune ciudat[ despre lume. Cei care`l cunosc spun c[ e un om bun, caremerit[ ar[tat societ[\ii. Am stat cu elde vorb[ pu\in despre muzic[, carier[;i viziuni asupra lumii ;i am ajuns laconcluzia c[ are ceva important despus.

- Cum ajunge un asistentmedical dependentde muzic[?

- Dintotdeauna am fost dependentde muzic[. Tot ce `nseamn[ instru-mente, note muzicale mi-a atrasaten\ia. ~n ceea ce prive;te meseria meade baz[, cea din care tr[iesc `nmomentul de fa\[, este o alt[ pasiunede-a mea. ~mi place s[ ajut oamenii, s[le fiu de folos cumva. S[ fii asistentmedical e un lucru bun, un fel de a terevan;a fa\[ de societate, s[ le faci unbine oamenilor. Simt c[ ambelemeserii sunt f[cute pentru mine.Tr[iesc din ele ;i pentru ele.

- Cum ai ajuns tobo;ar?

- Cum spuneam, dintotdeauna amavut o pasiune pentru muzic[. Am`nceput s[ bat la tobe de mic,`nv[\]ndu-m[ singur cotele ;i sunetele.E de ;tiut c[ eram un mare fan al luiCserey Csaba, tobo;ar de excep\ie pela noi. De mic ̀ mi doream s[-l cunosc,iar `ntr-o zi, st]nd la r]nd dup[kurtoskalacs, a ajuns imediat ̀ n spatelemeu la r]nd. De fapt, povestea ehaioas[. St[team noi la r]nd ;i odat[am sim\it c[ trebuie s[ m[ ̀ ntorc. C]ndam aruncat o privire ̀ n spate l-am z[rit.Era c]t pe ce s[-mi dea lacrimile. ~nsf]r;it eram la un bra\ de idolul meude pe-atunci. ~i sclipeau ochii ;i-mi`ntinse m]na. Reac\ia mea, deloccomun[, a fost un z]mbet ;i cu vocetare am zis< “Era ;i timpul...”. Din aceazi am `nceput s[ comunic[m ;i s[ ne`nt]lnim tot mai mult. Azi, c]nd autrecut 13 ani de prietenie ;i colaborare,avem la comun nenum[rate concerte;i experien\e care mai de care maifrumoase ;i interesante.

- De c]nd c]n\i la nivelprofesionist, pentru public?

- De 13 ani batem cu Csabcsi tobape la repeti\ii ;i concerte, `ns[ pentrupublic, `n concert cu trupe, c]nt deaproximativ 7 ani.

- Prin ce trupe ai b[tuttoba mare?

- Am `nceput prin 2002 cu trupaMetropolis, unde c]ntam un fel derock progresiv. Febra rockului nu adurat mult. ~n 2003 am intrat ̀ n trupaRebels unde adoptam un stil metal-rock, ̀ ns[ nici aici nu eram eu ̀ nsumi.

Astfel am ajuns `n 2004 s[ punembazele trupei reggae-ska TheUnderskies, `mpreun[ cu TommieTrance, vocalistul trupei ;i ̀ n prezent.Din 2004 ;i p]n[ `n prezent membriitrupei au tot plecat ;i venit prin rota\ie,stabili r[m]n]nd doar eu ;i Tommie.De;i m[ sim\eam bine `n TheUnderskies, am sim\it nevoia uneischimb[ri. A;adar, nu am p[r[sittrupa, `ns[ mi-am propus s[ `ncercceva `n paralel. Am intrat `n trupaLegion, unde am stat timp de 5 luni.Forma\ia exist[ ;i `n ziua de azi. Mi-apl[cut mult, `ns[ sim\eam c[ stiluldeath-metal nu e pentru mine. Amcontinuat cu The Underskies, al[turide care am realizat tot mai multe. ~n2007, exact acum doi ani, m-aucontactat cei de la 4Ever pentru a faceo `ncercare de colaborare cu ei. De

atunci tot bat toba `n cele dou[forma\ii.

- Ce are diferit TheUnderskies fa\[ de 4Ever?

- Sunt dou[ stiluri total diferite.The Underskies adopt[ stilulnonconformist de reggae-ska, stil camrar la noi `n \ar[, cu 4Ever c]nt[mmuzic[ combinat[< de la rock la muzic[pentru petrecere, ̀ ns[ nu m[ refer aicila manele ori alte stiluri asem[n[toare.

- :i acum unde `\i placemai mult? Unde te sim\i mai`n largul t[u?

- P]n[ nu demult spuneam cucertitudine c[ The Underskies e totulpentru mine, fiind ;i unul din

fondatorii trupei. Acum ̀ ns[, de c]tevaluni `ncoace, chiar de anul trecut dintoamn[, cu 4Ever am ̀ nceput lucrul lapiese noi, proprii ;i preluate. Aceast[re`mprosp[tare m-a f[cut s[ m[ simtmai integrat ;i mai de-al casei. Acumambele trupe sunt totul pentru mine,importante din toate punctele devedere. Nu sunt sigur dac[ a; putea s[-mi imaginez via\a f[r[ b[ie\ii din trup[;i muzica ce o facem.

- Care sunt evenimentelemai `nsemnate la care aiparticipat cu trupele tale?

- Sunt foarte multe. Din 2004 ;ip]n[ acum am fost 3 ani consecutiv laFestivalul Peninsula, unde ;i acumsuntem invita\i cu The Underskies. Amfost la diferite festivaluri studen\e;ti,concursuri de muzic[, unde amob\inut locuri frumoase. De exemplu`n 2006 la Mediabefuto am luat loculI `n categoria “Cea mai bun[ trup[”.Evenimentele sunt multe, acumimportant e ce va fi pe viitor, ceea cesper s[ fie numai bine.

- Asistent de meserie ;idependent de muzic[, astea le`mpar\i cumva. Dar cumr[m]ne cu familia? Din c]te;tiu e;ti c[s[torit.

- Da, `ntr-adev[r. Am o so\ieminunat[ care la r]ndul ei a `nduratmulte. M[ refer aici la ie;irile mele ;ifelul meu de-a fi. Fiind om cu at]teapasiuni ;i hobby-uri, nu am acordataten\ia de care avea nevoie so\ia mea.~n schimb, ea a fost mai mult dec]tr[bd[toare cu mine. Pentru acest lucru;i nu numai, `i datorez multemul\umiri ;i iubire mult[. Pe aceast[cale, nu doar so\iei mele, Erika, `idatorez mul\umiri, ci ;i mamei melecare a fost ;i va fi mereu al[turi demine, tat[lui meu care din p[cate numai este printre noi, ̀ ns[ a fost un tat[bun, ;i bine`n\eles prietenilor ;icolegilor de serviciu ;i de trup[, f[r[ decare munca ;i muzica nu ar fi aceea;i.Acestor oameni ;i celor care ne ascult[muzica ̀ n concertele noastre le datorezmul\umiri pentru ceea ce sunt acum.

- La final, spune-lecititorilor ce p[rere aidespre oameni, muzic[ ;iimportan\a ei`n societate.

- Ei bine, eu sus\in cu t[rie c[muzica este un lucru esen\ial `n via\[.A;a cum inima `i d[ via\[ corpului ;ipulsul corpului, a;a e ;i cu muzica, d[esen\a ;i ritmul vie\ii. Mesajul meupentru oameni e s[ asculte muzic[bun[, selectiv[ ;i s[ `nve\e s[ fac[diferen\a `ntre bine ;i r[u. Eu v[d `nlume c[ oamenii fug dup[ bani, s[c];tige tot mai mult. Recunosc, eimportant s[ ai o situa\ie financiar[c]t mai bun[, `ns[ mai mult cred `nfaptul c[ exist[ un scop pentru carene-am n[scut. Eu, de exemplu, deja;tiu c[ sunt n[scut s[ fac muzic[ ;i s[las ceva `n urma mea. De aceea eimportant s[ dau tot ce e mai bun dinmine. Recomand tuturor oamenilors[-;i caute scopul `n aceast[ lume ;is[-;i `ndeplineasc[ sarcina.

Gabriela Pu;ca;iuIN

TE

RV

IU

În acest an, românii se vor orienta spre oferte şi pachete turistice cu preţuri mai mici. Peste cinci milioane deturişti vor alege destinaţii din ţară pentru vacanţa din acest an. Aceştia vor aduce aproape două miliarde de euroturismului intern. VACAN}E

M

21 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 11

Coasta de Azur, o frumuse\eaproape paradiziac[

Vara este lung[, iar mul\idintre dumneavoastr[ ̀ ;i doresc ;ianul acesta o destina\ie de vispentru concediu. De Coasta deAzur a\i tot auzit multe a;a c[ ne-am g]ndit s[ v[ prezent[m taineleCoastei de Azur, frumuse\ile pecare le scoate `n eviden\[.

Coasta de Azur se afl[ `n regiuneaProvence-Alpes-Cote d'Azur, fiinddintotdeauna ̀ ntr-un cadru natural deo frumuse\e spectaculoas[. Mun\ii Alpise pr[bu;esc practic `n mare, cre]ndastfel o mul\ime de golfule\e sau falezede o frumuse\e aproape paradiziac[.Riviera francez[ este considerat[ unmic Las Vegas european. Afla\i peCoasta de Azur, agen\iile de turism, `nmarea lor majoritate, recomand[ ora;ulNice, unde pute\i face orice, de la plaj[la sporturi de ap[ sau de teren, de lacump[r[turi p]n[ la vizitarea demuzee, case memoriale, expozi\ii,monumente, castele ;i teatre. Ora;uleste totu;i destul de scump, dar ̀ n ciudaacestui aspect este o sta\iune extrem depopular[ ;i mereu aglomerat[.

Juan les Pins este o sta\iunecelebr[ pentru festivalulanual de jazz

Alte zone de pe Riviera Francez[,zone de mare interes ;i care atrag turi;tidin `ntreaga lume sunt Saint - Tropez,lini;tit[ ;i primitoare, cu pie\e mici ;iterase pl[cute. ~n Juan les Pins, careeste o sta\iune celebr[ pentru festivalulanual de jazz din iulie, dar ;i pentruiubitorii de cazinouri, cluburi denoapte, plaje cu nisip granulat fin.Menton, care `n ultimile decenii s-aextins spre vest `ntre gurile Rhonului;i grani\a cu Spania, se m]ndre;te custa\iuni superbe precum La GrandeMotte, Port - Camargue, Cap d'Agdeori Port Leucate.

Ioana Pop Vladimirescu

Complexul turistic Arsenal Parka fost inaugurat la Or[;tie

Singurul complex turistic devacan\[ cu specific militar din Europa,Arsenal Park, a fost inaugurat laOr[;tie, `n urma unei investi\ii `nvaloare de 20 milioane de eurorealizat[ de compania Bega GrupTimi;oara `ntr-o fost[ fabric[ demuni\ie din localitate.

Bunc[rele ;i depozitele de muni\ieabandonate ale fostei fabrici Rompiroau fost transformate `n vile ;iapartamente de lux, complexul fiindcotat la patru stele.

Investi\ia a `nceput `n 2003,compania inten\ion]nd s[ dezvolteproiectul pentru ̀ nc[ patru ani, sumelealocate fiind de 40 milioane euro, p]nala finalizarea lucr[rilor.

Aceast[ unitate militar[ de vacan\[se adreseaz[ tuturor turi;tilor care

doresc s[-;i petreac[ vacan\a `ntr-ozon[ care a fost un obiectiv militar.Complexul de vacan\[ include 150 delocuri de cazare ;i se `ntinde pe osuprafa\[ de 80 de hectare, fiind situat`n mijlocul unei p[duri de foioase dela marginea municipiului Or[;tie.Aleile complexului turistic suntstr[juite de 70 de tunuri, TAB-uri ;icamioane militare, inclusiv un avion.

Turi;tii excentrici pot dormi pepaturi amplasate pe afeturi de tun, `nTAB-uri sau chiar sub p[m]nt, `ntuneluri preluate de la armat[ ;itransformate `n camere luxoase dehotel. Oaspe\ii au la dispozi\ie terenuride minigolf, echita\ie, saun[, jacuzzi,bazin de `not, locuri de joac[, traseepentru ATV-uri.

V. S .

Iaht de peste 2 milioanede euro, expusîn portul Tomis

Cea de-a doua ediţie a RomanianBoat Show, la care pot fi admirate uneledintre cele mai scumpe bărci dinRomânia, s-a deschis miercuri, în PortulTomis din Constanţa, la expoziţieparticipând peste 30 de expozanţi.

Este pentru prima dată când un astfelde eveniment are loc pe apă. La expoziţiadin cheul portului Tomis participă peste30 de expozanţi, care au adus aproape 60de modele de bărci. “Într-un an de criză,în care banii se mişcă greu, expozanţii aufăcut un efort şi au venit la mare”, aprecizat Ionuţ Barbu, reprezentantulPower Marine, unul dintre organizatori.

Bogdan Craiciu, reprezentantul SetMarine, o altă firmă organizatoare aevenimentului, a declarat că cel maiscump model expus este un Azimuth68S, un model al cărui preţ este de2.170.000 de euro, fără taxe. Cele maiieftine bărci pot fi cumpărate cu sumecuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro.

La eveniment sunt prezente şi o firmăde asigurări şi una care comercializeazăbenzină. Vizitatorii pot participa la otombolă la care pot câştiga 2.500 de litride combustibil.

Anul acesta criza`i \ine pe turi;ti `n \ar[

Criza financiară va creşte cu 15procente numărul turiştilor care îşi vorpetrece vacanţa în staţiunile din ţară.Conform ministerului Turismului,creşterea se datorează, în special,introducerii tichetelor de vacanţă. Peste4,5 milioane de turişti au cheltuit 1,8miliarde de euro, pentru vacan\e înRomânia, în 2008. Tot din cauza crizei,numărul românilor care vor merge învacanţă peste hotare va r[m]ne la 1,5milioane, ca şi anul trecut.

În acest an, românii se vor orientaspre oferte şi pachete turistice cu preţurimai mici. Peste cinci milioane de turiştivor alege destinaţii din ţară pentruvacanţa din acest an. Aceştia vor aduceaproape două miliarde de euroturismului intern.

Cei care vor petrece, în luna iulie,cinci nopţi la un hotel de trei stele dinstaţiunea Jupiter, vor scoate din buzunarîntre 200 şi 500 de euro de persoană.Iubitorii muntelui, în schimb, vor plătidoar 150 de euro de persoană, pentrucondiţii asemănătoare, la Predeal. Ceicare preferă staţiunile balneo-climaterice pot alege Băile Herculane.Acolo li se vor cere 200 de lei depersoană pe noapte, la un hotel de treistele, cu toate mesele incluse.

Mult mai ieftine sunt sejururile lapensiuni şi hoteluri de două stele dinMaramureş. În Borşa, o noapte decazare costă 55 de lei de persoană, scriujurnaliştii de la Gândul.

Dintre destinaţiile externe, Greciaeste cea mai căutată de români. Peste250.000 de români au cheltuit, doarpentru cazare şi transport, 125 demilioane de euro în vechea Eladă.Pentru un sejur de lux, de o săptămână,turiştii vor plăti 680 de euro, la un hotelde cinci stele. Cei cu un buget mai reduspot opta pentru hoteluri de două stele,unde preţurile ajung şi la 30 de euro pecameră. La vecinii din sud, în Bulgaria,un sejur all-inclusive la un hotel de treistele, cu transport cu tot, ajunge la 400de euro de persoană. Pentru două stele,preţul scade aproape la jumătate.

A treia opţiune turistică, pentruromâni, este Turcia. Aici, preţurile suntchiar mai mari decât în Grecia, pentruun hotel de cinci stele, însă scad până la11 euro pe noapte, la cele de două stele.

Turiştii cu dare de mână, pot alegeInsulele Tenerife, din Spania. Luxoaselehoteluri de cinci stele au tarife de 1.300-1.500 euro pe sejur/persoană.

Sursa www.antena3.ro

12 Informa\ia de Duminic[/21 iunie 2009

Topul Forbes al celor mai binepl[ti\i actori în 2008

Miss California a r[mas f[r[ titlu,dup[ o serie de scandaluri

Carrie Prejean ;i-a pierdut titlul,după ce a avut o “domnie” contro-versată, marcată de declara\ii împotrivac[s[toriilor `ntre homosexuali ;i de

publicarea unor fotografii îndrăzne\e.Organizatorii acestei competi\ii, al

cărei format apar\ine magnatuluiDonald Trump, au declarat că au ruptcontractul cu Prejean, din cauza“refuzului ei de a participa la anumiteevenimente, în numele organiza\iei careacordă titlul de Miss California”.

Regina acestui concurs de fru-muse\e, în vârstă de 21 de ani, deveniseunul dintre cei mai înver;una\i purtătoride cuvânt ai grupurilor ce se împotrivesccăsătoriilor gay, după ce a declarat, înfinala concursului Miss Statele Unite,că sus\ine doar uniunile heterosexuale.La pu\in timp după declan;area

polemicii apărute în jurul acesteideclara\ii, o serie de fotografii extremde îndrăzne\e ale tinerei au fost postatepe internet.

În ciuda numeroaselor voci carecereau în presa americană retragereatitlului acordat lui Carrie Prejean,magnatul Donald Trump a declarat,luna trecută, că acele fotografii nuconstituie o încălcare a contractului.Keith Lewis, directorul acestui concursde frumuse\e, a declarat că tânăra ;i-apierdut coroana doar pentru că aceasta“nu mai era dispusă să ̀ ;i îndeplineascăobliga\iile”, ;i nu din cauza diverselorpolemici pe care le-ar fi generat.

Harrison Ford este actorul cu celemai mari încasări la Hollywood pe anul2008, gra\ie rolului din “Indiana Jones;i Regatul Craniului de Cristal”, care i-a adus un onorariu de peste 65 demilioane de dolari, potrivit revistei„Forbes”. Actorul ̀ n vârstă de 66 de ani,părea să se concentreze în ultimii animai mult pe via\a de familie, alături delogodnica sa, actri\a Calista Flockhart,decât pe continuarea carierei încinematografie. Însă el a fost convins deregizorul Steven Spielberg să revină pemarile ecrane în 2008, odată cu cel mairecent proiect din seria “Indiana Jones”.

~ncasările de peste 65 de milioane dedolari, l-au plasat pe prima poziţie înclasamentul celor mai bine plăti\i actori.Ford a negociat ;i a ob\inut din parteaproducătorilor filmului ;i un anumitprocent din încăsările acestui proiect,în care au mai apărut Cate Blanchett ;iShia LaBeouf. Filmul “Indiana Jones ;iRegatul Craniului de Cristal” a ob\inutîncasări totale de peste 820 de milioanede dolari pe plan mondial, ocupând a23-a pozi\ie în clasamentul celor maiprofitabile filme din toate timpurile. Din2000 ;i până în 2008, Harrison Ford maijucase doar în patru filme, dar niciunuldintre acestea nu a avut succes.

Pe pozi\ia a doua în topul realizat depublica\ia american[ s-a situat actorulde comedie Adam Sandler, care aob\inut încasări de 55 de milioane dedolari, pentru rolurile din filmele “Nute pune cu Zohan” ;i “Pove;ti deadormit copiii”. Will Smith, care a fostdeclarat la începutul anului cel maipopular actor de la Hollywood, a ocupata treia pozi\ie, cu încasări de 45 demilioane de dolari în 2008. Două dintrepeliculele în care a jucat, „:apte suflete”;i “Hancock”, au fost desfiin\ate decritica de specialitate, dar au reu;it săob\ină împreună peste 800 de milioanede dolari din vânzările de bilete.

În ciuda unei serii întregi de e;ecuridin ultimii ani, precum filmul “|i-lprezint pe Dave”, actorul de comedie

Eddie Murphy a ocupat locul al patrulea,cu venituri de 40 milioane de dolariprimi\i în 2008. Nicolas Cage, consideratunul dintre cei mai prolifici actori de laHollywood, s-a clasat pe locul al cincilea,cu venituri de 40 milioane de dolari.

De;i a primit onorarii mai mici decâtcele ale colegilor săi din bran;ă, Cage are;anse reale de a se men\ine în acestclasament ;i în 2010, deoarece ;asedintre filmele sale vor fi lansate înurmătorii doi ani.

Tom Hanks a ocupat pozi\ia a ;asea,cu venituri anuale de 35 milioane dedolari, fiind urmat de Tom Cruise, cuîncasări de 30 milioane de dolari,generate de succesul thrillerului despreAl Doilea Război Mondial, “Ope-

ra\iunea Valkyrie”.Topul 10 al acestui clasament este

completat de actorii Jim Carrey (28 demilioane de dolari), Brad Pitt (28 demilioane de dolari) ;i Johnny Depp (27de milioane de dolari).

Victoria Beckham ;i-a f[cuta treia opera\ie la sâni

Ea ;i-a modificat sânii pentru atreia oară, de data aceasta pentru a-imic;ora de la cupa D la o rezonabilăcupă B. Posh nu se mai simţeaconfortabil în pielea ei ;i considera căsânii mari nu se potrivescu cuimaginea ei de designer ;i mamă.

“Victoria a vrut să scape deimplanturi pentru un timp. Sim\ea căfăceau parte din imaginea ei veche<sâni mari, bronz fals, părul vâlvoi. Deatunci, ea s-a schimbat”, a declarat osursă din apropierea divei. Victoria ;i-a făcut prima mărire de sâni în 1999,de la 34 B la 34D. O nouă opera\ie aavut loc în 2001 pentru a ajunge la cupa34DD.