ANXIETATEA LA COPII SI ADOLESCENTI

CATEGORII DE DIAGNOSTIC:

1. Anxietatea de separare - frica excesiva atunci cand sunt separati de persoanele dragi- se ingrijoreaza in legatura cu faptul ca li s-ar putea intampla ceva rau celor

dragi ,in absenta lor- le place sa stea mereu in proximitatea figurii de atassament- acuze somatice: dureri de cap, greturi, varsaturi- tulburari de somn si cosmaruri implicand teme precum separarea, moartea si

pierderea2. Anxietatea generalizata - permanent ingrijorati- ingrijorarea trebuie sa fie prezenta mai multe zile

decat absenta, pentru o perioda mai mare de 6 luni.- Fac predictii negative- Cauta sa primeasca in mod constant asigurari si confot din partea celorlalti- Acest comportamnet de cautare a incurajarilor, intareste credintele negative

ale acestor copii- Prezinta comportament de evitare , dificultati de concentrare, iritabilitate,

neliniste, oboseala- Simptome somatice; tensiune musculara, dureri de cap si de stomac

3. Fobia sociala - frica de situatiile sociale cu evaluare a preformantei scolare, de evaluare

negativa din partea celorlalti- evita sa vorbeasca in public, sa cunoasca pesoane noi, sa manance in public,

sa participe la activitati sportive sau sa adreseze unei autoritati

4. Fobie specifica - frica marcanta de obiecte au de o situatie specifica- este fobie doar daca anxietatea si evitarea manifestata de copil ete excesiva ,

comparativ cu alti copii de aceeasi varsta si interfereaza semnificativ cu funstionarea zilnica

5. Tulburarea obsesiv-compulsiva - obsesiile = ganduri , imagini sau impulsuri care sunt intruzive si care

cauzeaza distres- compulsiile = comportamente repetitive, care sunt realizate ca raspuns la

obsesii si al caror scop este acela de a preveni evenimentele negative- exemple de obsesii intalnite frecvent la copil: vatamarea propriei persoane,

ganduri repetate cu privirela contaminare, superstitii- exemple de compulsii intalnite frecvent la copii: ritualuri repetitivve, spalat

pe maini, verificat, colectionatul

- este nevoie ca compulsiile sa durreze mai mult de o ora ntr-o zi , pentru a pune acest diagnostic

6. Panica - episoade neasteptate de frica intensa numite atacuri de panica- acompaniate de simptome somatice:transpiratie, tremur, senzatia de scurtre

respiratiei, ameteala si palpitatiile.- Cand survine un atac de panica, copilul manifesta dorinta de a scapa din

mediul in care se afla - Evita locurile aglomerate, mijloacele de transport in comun, , deplasarile de

acasa in general.

7. Stresul postraumatic - simptome caracteristice, care se dezvolta in urma expunerii la un eveniment

traumatic- amintiri recurente ale episodului traumatizant, vise, resimtirea unui distres

puternic in cazul expunerii la indici din mediu asociati cu trauma- La copii, se poate observa in jocul repetitiv, teme sau aspecte aociate cu

trauma- Diagnosticul se pune doar daca simptomele apar in decurs de o luna de la

trauma

8. Fobia scolara - refuz scolar, distres puternic atunci cand trebuie sa mearga la scoala la care

se adauga si simptome somatice: greata, dureri de cap, ameteala.

FACTORI CAUZALI SI DE MENTINERE AI ANXIETATII

I. FACTORI GENETICI

Cum se comporta un copil cu vulnerabilitate genetica spre anxietate: Inhibati comportametal: retragere si teama cand se confrunta cu

evenimente noi Predispusi sa planga, se agata de mama lor, privex fix, vorbesc mai putin, Grad de explorare si interactiune cu straini redus, in comparatie cu cei de

varsta lor Comportamente dificile ca si sugari- multe frici in primii doi ani de viata

si avand dificultati in a se separa de mama

II. STILURI PARENTALE ASOCIATE CU DEZVOLTAREA PB. DE ANXIETATE LA COPIL:

1.Capcana criticilor

Comportament de critica : cicalirea, corectarea, moralizarea, reamintirea, blamarea, ridicularizare

Mai degraba decat sa identifice si sa recunoasca comportamente dezirabile, surprind copilul comportandu-se rau si raspund intr-unul dintre modurile de mai sus

Atitudini irationale ale parintilor: a. Copilul ar trebui intotdeauna sa aibe performante bune si sa se comporte corectsa fie blanzi, generosi, politicosi)

b. parintii au dreptate, sunt autoritate , asadar copii nu trebuie sa ii chestioneze sau sa fie in dezacord cu ei; c. Este oribi, teribil si groaznic cand copiii nu au rezultate bune, se comporta rau ; d. Comportametele gresite trebuie pedepsite deoarece pedeapsa, blamarea si vinovatia sunt modalitati eficiente de management ale copilului;d. Deoarece copilul ar trebui sa se comporte bine, lauda si recompensa nu sun necesare si rasfata copilul;e. Copilul si comportamentul lui ssunt unul ssi acelasi lucru , asadar copiii care se comporta rau sau gresesc sunt rai.

2. Capcana perfectionismului

atitudinea parintilor: foarte exigenti, copilul trebuie sa aiba performanta si sa reuseasca in majoritatea actiunilor pe care le realizeaza, si considera ca valoare copilului, la fel cu alor, este dependenta de performantele inalte

critica copilul si il resping pentru performantele slabe copiii invata sa se teama de dezaprobare si chiar de abandon, sa devina anxiosi

in fata sarcinilor de performanta(teme, teste) emotionsl sicomportamental, copiii anxiosi perfectionisti, fie incearca din

rasputeri sa aiba succes, fie tind sa se retraga sau se evite fobic riscurile

3. Capcana ‘iepurelui speriat’

convingeri irationale ale parintelui: sunt pericole peste tot si trebuie sa fii in alerta; daca ceva este dureros sau frustrant, trebuie evitat; lucrurile teribile care se intampla nu pot fi suportate; trebuie sa te superi cand lucrurile merg rau;trebuie sa ai garantia ca lucrurile vor merge bine sau altfel nu se poate supravietui.

Copilul va fi foarte temator, precau, timid si va cauta compulsiv siguranta

4. Capcana falsului pozitiv

Copii primesc laude si pt comportamentele inadecvate, parintii incercand sa indepareze orice frustrare din viata lor

Convingeri irationale: trebuie sa fiu intotdeaun iubit si aprobat de copilul meu, popria mea valoare este legata de cum ma descurc ca si parinte, asa ca ar fi mai bine sa nu mai fac greseli

Copil egocentric, rasfatat, cu o toleranta scazuta la frustrare Atunci cand paraseste lumea protectiva, intalneste aspunsuri neasteptate din

partea altora, deoarece el are putina experienta, incepnd sa catastrofeze cu privire la consecintele comportamentelor sale neporivite

5. Capcana inconsistentei Nu au o modalitate consistententa de a se comporta cu copilul, il

reccompenseazza si penalizeaza in mod haotic Nu exista regulii sau linii de ghidare Copilul nu are nici un fel de predictibilitate si siguranta Nu stie cum sa se comporte exact si care vor fi consecintele actiunilor lor

EVALUARE

I.INTERVIUL CU PARINTII.

CONSTRUIREA RELATIEI CU PARINTII. La inceput, parintii sunt in general, preocupati de ceea ce ar putea sa gandeasca terapeutul depre ei , daca se vor cauta anumite aspecte in personalitatea lor si ce anume vor trebui ei sa faca. Terapeutul trebuie sa preintampine aceste temeri si sa incerce sa le elimine :”ce fel de ingrijorari aveti in legatura cu terapia, ce credeti ca inseamna o terapie- asteptari , ce aume considerati ca as putea gandi despre dvs.” Terapeutul va informa familia ca membri ei nu vor fi judecati si ca ei sunt cei care detin controlul –depinde de ei despre ce anume doresc sa vb si cate detali doresc sa ofere. Li se va aminti de confidentialitate.

1. informatii despre copil, problema lui(frecventa, intensitatea: usor suparat----inghetat de frica si durata) si perceptia parintilor asupra problemei – cate ore , in decursul unei zile ;comparare cu cel al unui copil de aceeasi varsta

- cate domenii ale vietii copilului sunt afectate, , natura si masura in care este afectat fiecare domeniu in parte

- perceptia parintilor asupra problemei- cum au reusit ei faca fata problemei pana in acest moment

2. colectare de informatii privind rolul parintilor in generarea si/sau mentinerea problemei

- o explicatie a situatiilor spcifice in care comportamentul problematic apare - expectantele sau regulile (‘ar trebui’) pe care parintii le au in relatie cu

comportamentul copilului

3. de a decoperi distorsiuni perceeptive, atitudini irationale si comportamente dezadaptative ale subiectului

- o identificare a consecintelor imediate ce urmeaza comportamentului copilului , incluzand specific ce gandesc parintii, ce simt sau ce fac atunci cand copilull lor se comporta in acel mod

- evidentierea atituinilor si comportamentele ce pot servi la promovarea comportamentelor inadecvate ale copilului si la inhibarea celor adecvate

4. incepe educare parintilor pentru o definire a problemei si a eventualei ei ameliorari

- definirea obiectivelor pentru copil

II. INTERVIUL CU COPILUL .1. Explicatie legata de rolul psihologului 2. o detaliere a perceptiei copiluui asupra problemei : de ce crede el ca a fost adus la terapie

- se ia fiecre preocupare a parintilor la rand si se afla perspecctiva copilului asupra ei3. o explicatie a situatiilor specifice in care apare problema - intrebat copilul care crede el ca sunt cauzele ce determina aparitia comportamenului problematicCl : (raspuns la ? de mai sus) Tatal meu nu ma place T: Ce face el astfel incat sa te determine sa crezi acest lucru?4.care sunt consecintele situationale percepute de copil pentru comportamentele sale - ce fac mai exact parintii cand se comporta gresit?- cum crede el ca se simt parintii cand el reactioneaza astfel/- care sunt atitudinile lor?5.o analiza a gandurilor si a proceselor logice parcurse de copil- care sunt gandurile lui?-catastrofeaza atunci cand parintii il critica/- carer sunt opiniile ssale despre sine?-exista sloganuri de coping in situatii stresante sau acestea sunt absete?- cum actioneaza, comporta in situatia activatoare si cand primeste consecintele parentale?

6. Prezentare scenariu: “imagineaza-ti ca mergi spre un grup de copii de la tine de la scoala. In timp ce tu te apropii de ei, acestia incep dintr-o data sa rada. De ce crezi ca rad?”- copii anxiosi vor raspunde “ rad de mine pt ca arat ciudat’.” In timp ce copii non-axiosi vor da o interpretare neutra “cineva a spus o gluma”. Intrebat cum reactioneaza in aceasta situatie, copilul anxios indica un comportament de evitare.

III PSIHODIAGNOSTIC SI STABILIREA OBIECTIVELOR- descrierea rolului pe care fiecare membru il joaca in dilema situationala

familiala

- scopul ete de a il ajuta pe fiecare membru al familiei sa vada complexitatea problemei, , sa accepte responsabilitatea pentru actiunile sale si sa vada ce poate face el pentru a contribui la stare de bine individuala sau a familiei.

Interventii A.FACILITAREA INSIGHT-ULUI de catre parinti pentru a face posibila schimbarea:

a) constintizarea ca actiunile lo au consecinte negative pentru adaptarea copilului in general si pentru problemele sale de anxietate in particular

b) propriile lor atitudini, idei si convingeri, nu comportamentele copilului, sunt in mare parte responsabile pentru comportamanetle lor cu copilul

c) unele atitudini particulare pe care le au despre sine si/sau despre copil(trebuie, catastrofare) ii determina sa se comporte cu copilul in maniera in care o fac

d) adoptarea unor atitudini ci comportamente rationale din partea lor va avea efecte pozitive aupra performantei si adaptarii copilului

e) ei pot renunta la atitudinile defensive si pot adopta unele mai constructive , daca sunt dispusi sa aloce timp si energie pentru asta

B. FACILITAREA INSIGHT-ULUI DE CATRE COPIL- constientizarea faptului ca sunt modalitati alternative de raspuns comportamental si emotional pentru problemele lor tipice; proprrile ganduri sunt personaje negative care cauzeaza anxietatea.- costientizarea faptului ca pot exista raspunsuri diferite si ca acestea pot fi invatate, ei sunt pregatiti sa exploreze consecintele negative ale emotiilor si comportamentelor problematice si consecintele pozitive pe care raspunsurile alternative le-ar putea oferi- desenarea unui grafic ‘emotie/comportament’ sau termometru, in care diferentele nivelurilor emotiilor sunt marcate prin cateva puncte- ex. Termomterul furiei : rece (0), cald (25), fierbinte(50), foarte fierbinte (75) in fierbere(100); apoi prin exemple, auto-dezvaluiri sau joc de rol , copilului i se poate cere sa isi imagineze, sau sa isi manifeste diferite raspunsuri de-a lungul continuum-ului.- ex. Minilectura, secondata de exemple-ex. ‘ganduri tensionate’ vs. ‘ganduri calme’ plecand de la osituatie data.

INTERVENTIE TERAPEUTICA

I. CONSTRUIREA RELATIEI TERAPEUTICEA) (vezi document- tehnici pentru crearea aliantei terapetice)B) Motivarea pentru terapieC) Transparenta din partea terapeutului- explicarea naturii

problemei, scopurile interventiei si ce se asteapta de la ei D) Atat cu parintii cat si cu copii trebuiesc atinse urmatoarele

puncte:

Terapeutul nu are misiunea de a face ca fricile copilului sa dispara pur si simplu In schimb , il voi ajuta pe copil sa invete tehnici si strategii prin care sa isi poate controla aceste frici La finalul procesului de terapie, problema copilului va fi doar partial imbunatatita; invatarea unor noi abilitati si deprinderi necesita timp si o ameliorare semnificativ se va face simtita pe parcursul urmatorilor ani, dupa finalul terapiei In final, scopul principal nu este acela de a il face pe copil sa nu mai simta vreodata anxietate ci de a il ajuta sa isi stapaneasca anxietatea astfel incat aceasta sa nu mai interfereze cu viata lui E) Psihoeducatie cu parintii privind anxietatea:

O descriere a simptomelor si a caracteristicilor anxietatii O descriere a diferitelor manifestari si forme ale anxietatii O discutie despre anxietatea normala si rolul ei adaptativ in evolutie O discutie despre factorii genetici implicati si depsre dificultatile

intampinate in realizarea unei schimbari totale O discutie depsre factorii care mentin anxietatea O discutie despre modull in care programul de interventie va aborda fiecare

dintre acesti factori de mentinere

II. CLARIFICAREA NATURII SI DIFERENTELOR INTRE EMOTII, GANDURI SI SIMPTOME

A) EMOTII –Aprofundarea diferentelor intre diferitele stari emotionale:

O serie de imagini reprezentand diverse expresii faciale si le cerem sa sa identifice ficare emotie in parte (<9ani)

Mima emotiilor (<9ani) Joc cu emotii: scrieti pe bucati de hartie dierite emotii si cereti copilului sa

selecteze dintr-o cutie acele bucati de hartie care se potrivesc cu expresia emotionala(<9ani)- recompense pentru incecari reusite

Activitate de tip brainstorming pt a genera cuvinte care descriu emotii: “Spune-mi cat mai multe cuvinte care sa descrie cum te-ai simti daca ti s-

ar ura portmoneul/ daca ai fi fugarit de un caine/ daca ai lua nota mica la examen” (>10 ani)

Determinarea nivelului de inensitate al anxietatii: Scala de la 0 la 10 “ cat de teama ti-ar fi daca ai vedea un paianjen mare?”

B) SIMPTOMELE Constientizarea tipurilor de senzatii fizice relationate cu anxietate Pt copiii mici, sa le cerem sa se gandeasca ce se intampla cu animalel

atunci cand acestea sunt speriate, ce putem observa de ex. la o pisica speriata

Dupa ce discuta despe animale, li se va cere sa se gandeasca la modificarile care apar in propriul lor corp, atunci cand se simt ingrijorati sau agitati

Oferirea unei schite a corpului uman(poate sa se intinda si sa trasam conturul propriului corp pe o bucata mare de carton) unde sa marcheze diferite zone unde apar schimbari aunci cand sunt anxiosi

C) GANDURILE Ilustarea legaturii dintre situatii ,gandri si emotii- precursor pentru

restructurarea cogitiva Oferirea de exemplde situatii concete si indicaea posibilelor ganduri si

emotii “ Imagineaza-ti ca dai un test la scoala i ca observi cum colegul tau de banca se uita in lucrarea ta. La ce crezi ca te-ai gandi? Cum crezi ca teai simti?”;

Folosirea acestor exemple pentru a arata cum diferie ganduri sunt asociate cu diferite emotii

Trebuie aratat , cum ca in anumite situati nu apare un singu gand sau o singura emotie –uneori situatie este complexa si modul in care te vei simti depinde de modul in care gandesti. : “Imagineaza-ti ca vine un copil spre tine in curtea scolii si iti spune ca te cheama directorul scolii la el. La ce ai putea sa te ganesti in aceasta situatie? Cum te-ai simti? Acum incearc sa imi spui al gand care ti-ar trece prin minte. Cum te-ai simti in acest caz?

Tipul de ganduri pe care le avem inr-o anumita situatie poate sa varieze iar ceea cegandim poate sa ne modifice emotiile.

Pt copiii mai mici- fise cu personaje din desene animate in diverse situatii, si sa le cerem sa ghiceasca la ce s-ar putea gandi personajele respective. (prezenta unor norisori in care ei sa treaca gandurile)

III. AUTOMONITORIZARE Exercitii de realizat intre sedinte – oricand se simte anxios, cel putin o data

pe zi

CE S-A INTAMPLAT ?................................................................................LA CE MA GANDEAM ATUNCI? ............................................................CE EMOTII SIMTEAM ATUNCI? .............................................................SCALA DE INGRIJORARE 1 ....2....3....4....5...6...7....8....9....10

IV. RESTRUCTURAEA COGNITIVA

Motivarea pt. utilizarea restructurarii cognitive: Ilustrarea principiului conform caruia emotiile nu sunt produse intotdeauna direct

de cicumstante externe “Imaginati-va ca sotul dvs. intarzie sa ajunga acasa de la serviciu. Care este

reactia emotionala imediata? Acum imaginati-va ca va amintiti brusc ca partenerul v-a spus ca va avea o intalnire si ca va intarzia –cum v-ati simti atunci?”

Gandurile, credintele, atitudinile noastre mediaza modul in care reactionam emotional la un eveniment

Faptul ca emotiile extreme anxietatea excesiva sunt mediate de obicei de credinte extreme si nerealiste, daca aceste credinte pot fi reduse si facute usor mai realiste si emotia, anxietatea la randul ei va fi redusa

Copiilor li se va aduce aminte ca diferite moduri de a gandi genereaza diferite emotii :”este intuneric si se aude un zgomot afara, ce crezi ca ar putea sa fie?”

Cand ne confruntam cu o anumits situatie, putem sa avem ganduri de diferite tipuri , unele dintre accestea facandu-ne sa ne simtim mai ingrijorati decat altele

Cand devenim anxiosi, acest lucru se intampla deoarece ne asteptam sa se intample lucruri rele

Tipul de ganduri pe care il avem atunci cand suntem anxiosi reprezinta ganduri ingrijorate vs. ganduri calme

Daca vom reusi sa transformam gandirea ingrijorata in gandire calma , ne vom simti mult mai putin ingrijorati

1. Identificarea gandului din spatele emotiei

“Ce ma face sa ma simt speriat?” “Ce lucru rau ma astept sa se intample in aceasta situatie? Sa le descrie in mod contant sub eticheta de “ganduri ingrijorate” Gandul trebuie formulat sub forma unei afirmatii “Toata lumea va rade de mine” Evitarea formularii de asteptari negative despre continuturi emotionale “Voi avea

emotii” T: “De ce vei avea emotii?”

2. Cautarea dovezilor

Analogia cu munca unui detectiv sau a unui super erou preferat care sa il ajute in a cauta dovezi pt gandul lui ingrijorat

a) Experientele trecute: Cl: “Mi-e teama ca mama a avut un accident grav:”

T: A maiavut mama ta un accident grav?(daca da, se va discuta problema frecventei de aparitie a accidentelor) Ce s-a intamplat in trecut intr-o astfel de situatie?”

Daca sunt persoane care raporteaza in mod sistematic experiente negative, acestea trebuiesc descrise in detaliu ex. Un copil care tine minte cum s-a facut de ras in timpul unei serbari, tb. Intrebat despre detaliile situatiei – si-a uitat

toate replicile, jumatate din ele, un sfert sau poate daor una sau doua; cand ne uitam de aproape va deveni evident ca situatia nu a fost nici pe departe asa de rea cum parea si ca ideea ca “s-a facut de tot rasul” este de fapt o interpretare.

3. Alternativele Luarea in considerare a posibilitatilor alternative Cl” Mama intarzie pt ca a avut un accident grav”

T: “ Ce altceva s-ar mai fi putut intampla?” ; “Care sunt alte posibilitati in situatia asta?”

4. Cunostinte generale Cautare de date, cifre si informatii relevante despre predicitia negative Cl: “Mama mea intarzie, a avut un accident grav”T: “Cati dintre prietenii tai au fost implicati in accidente de masina pana acum si cati dintre acestia au suferit rani serioase?’....” Atunci este oare foarte probabil ca mama ta sa fi suferit azi un accident?” Observarea in vivo , chiar in timpul derularii situatiei producatoare de

anxietate ex. Un copilcredea ca pe strada ceilalti se uita la el si gandesc lucruri rele despre el ; ca tema a fost rugat sa se uie la persoanele de pe strada si sa observe daca chiar se uita la el;

De exemplu, un copil care se teme de faptul ca r putea fi jefuit, este rugat sa caute pe internet informatii despre rata jafurilor in acea zona sii apoi sa afle cate case exista in zona respectiva, calculand astfel care sunt sansele reale de a deveni o victima.

5. Adoptarea unei alte perspective Sa priveasca situatiile din perspectiva unei alte persoane de ex. In cazul

copilului care se temea ca cei depe strada gandesc lucruri negative despre el, a fost util sa isi imagineze ca el era cel care statea pe strada si se uita la un alt baiat care trecea pe langa el si sa isi dea seama daca ar gandi lucruri negative despre acel baiat

Astfel , a realizat ca cel mai probabil nici ceilalti oameni u gandesc lucruri rele despre el cand il vad pe strada

“Cum ar vedea detectivul sau supereroul tau prefera situatia asta?”