Transcript
Page 1: Ani de gimnaziu - didactic

1

Page 2: Ani de gimnaziu - didactic

2

Istoria bradului de CrACIUNIstoria bradului de CrACIUNIstoria bradului de CrACIUNIstoria bradului de CrACIUN

MAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELOR

Page 3: Ani de gimnaziu - didactic

3

...idei ... cuvinte ... fraze ... şi gata

articolul! Mai trebuie să-l scrii frumos, să-l

corectezi, să-l paginezi, să-i ataşezi imagini

potrivite şi este terminată pagina de revistă. Verifici toate paginile, mai

adaugi sau mai tai din ele. Le aduni pe toate, le potriveşti marginile şi le

aşezi într-o anumită ordine. Printezi. Prinzi foile şi revista este gata.

Aceasta este pe scurt activitatea noastră, a colectivului de redacŃie.

În amănunt este greu de prezentat. Nu pot fi redate clipele de

satisfacŃie sau nemulŃumirile, momentele în care nu-Ńi găseşti cuvintele, cu

toate că ideile se învălmăşesc, faptul că s-a blocat imprimanta sau i s-au

terminat culorile...

Dar sentimentul lucrului împlinit şi bine făcut, a faptului că ai

reuşit să pui în pagini fragmente de talent şi creativitate, atunci când revista

este finalizată, te face să uiŃi de toate şi să o citeşti cu încântare.

Lectură plăcutăLectură plăcutăLectură plăcutăLectură plăcută şi...

La mulTi ani in anul 2007!

Colectivul de redacŃie

Page 4: Ani de gimnaziu - didactic

4

În Europa anului 1945, profund afectată de urmările celui de-al II-lea război mondial, un francez, Jean Monnet, şi-a dat seama că pentru a evita declanşarea unei alte conflagraŃii era necesar ca guvernele FranŃei şi Germaniei - şi chiar cel al altor Ńări europene – să gestioneze împreună industria cărbunelui şi a oŃelului.

La data de 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman anunŃa ideea lui Jean Monnet printr-un discurs, din care cităm: „Drumul spre Europa unită va

trebui să pornească de la realizări concrete care să creeze o solidaritate de fapt. Reunirea naŃiunilor europene cere eliminarea opoziŃiei seculare dintre FranŃa şi Germania”. Ca urmare a acestor eforturi în 1951 s-a creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi OŃelului (CECO) din care a făcut parte alături de FranŃa şi Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg.

Procesul de consolidare a unităŃii europene a continuat prin înfiinŃarea în anul 1957 a ComunităŃii Economice Europene (CEE) sau PiaŃa Comună şi Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică (EURATOM).

Tratatul de la Maanstricht, din 7 februarie 1992, a hotărât transformarea comunităŃilor europene (CECO, CEE şi EURATOM) în Uniunea Europeană (UE).

Uniunea Europeană (UE) este organizaŃia care include în prezent 27 de state, fiind înfiinŃată cu scopul de a menŃine şi întări legăturile economice, sociale şi politice dintre Ńările membre. ”Valurile” de aderare după 1957 au fost:

• 1 ianuarie 1973 - Marea Britanie, Danemarca, Irlanda

• 1 ianuarie 1981 - Grecia • 1 ianuarie 1986 - Spania, Portugalia • 1 ianuarie 1995 - Austria, Finlanda, Suedia • 1 mai 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria • 1 ianuarie 2007 - România şi Bulgaria.

InstituŃiile principale ale Uniunii Europene sunt : - Parlamentul European - Consiliul European (format din şefii de stat şi de guverne ai Ńărilor membre) - Comisia Europeană (principala instituŃie executivă, alcătuită din comisari) - Consiliul de Miniştri - Curtea de JustiŃie

Page 5: Ani de gimnaziu - didactic

5

Însemnele Uniunii Europene sunt :

- steagul european alcătuit din 12

stele aurii pe un fundal albastru. Numărul stelelor nu are legătură cu numărul statelor membre; ele formează un cerc şi sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas simbolizând plenitudinea şi perfecŃiunea;

- imnul european este „Odă bucuriei”, preludiul celei de-a patra părŃi a simfoniei a IX-a de Beethoven;

- moneda unică europeană este euro. Sigla monedei este inspirată de litera grecescă ε şi de prima literă a

cuvântului Europa, iar cele două linii paralele simbolizează stabilitatea; - din mai 2000 Uniunea Europeană are şi o deviză : „Unitate în

diversitate” – rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri, 80 000 de tineri între 10 şi 20 de ani.

UE în câteva ”ultrascurte” • 6% din populaŃia totală Terrei; • 2,6% din uscatul Terrei; • 40% din comerŃul mondial; • principala regiune turistică de pe glob; • cel mai important donator de ajutor umanitar şi pentru

dezvoltare din lume; • cea mai mare piaŃă din lume mai mare decât

piaŃa Japoniei sau a SUA; • cel mai mare exportator de produse; • cel mai mare importator de servicii; • principala piaŃă pentru 130 de state (70 % din

totalul statelor de pe glob); • dacă în 1957 cele şase Ńări membre ale PieŃei

Comune însumau o suprafaŃă de peste 1,2 milioane Km2 şi o populaŃie de peste 226 milioane de locuitori, astăzi, în 2007, odată cu aderarea României şi Bulgariei, Ńările Uniunii Europene au împreună o suprafaŃă de peste 4,2 milioane de Km2 şi o populaŃie de peste 480 milioane de locuitori.

Elevii clasei a VII-a B

Page 6: Ani de gimnaziu - didactic

6

Despre Marea Neagră se poate afirma că este un ”unicum hidrobiologicum”, ca urmare a limitării mişcărilor mareice, a lipsei curenŃilor verticali, a diminuării schimbului de ape dintr-un sens în altul, a blocării aproape totale a migrării faunei, a caracterului salmastru, a prezenŃei hidrogenului sulfurat şi a stratificării pe verticală a maselor de apă.

LISTA NEAGRĂ… Poluarea a condus în ultimile două decenii la reducerea populaŃiilor a numeroase specii de

peşti, nu numai răpitori, ci şi specii cu importanŃă economică: scrumbia, calcanul, hamsia, stavridul şi sturionii. ”LISTA NEAGRA”, întocmită de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”, cuprinde numele a peste o sută de specii din Marea Neagră, ameninŃate cu dispariŃia.

Conform datelor prezentate de institut, se pare că 6% dintre specii au dispărut cu totul, în special cele nevertebrate, procentul vieŃuitoarelor periclitate este de 9%, al celor vulnerabile, de 5%, iar al celor aproape ameninŃate, de 13%. Poluarea, pescuitul excesiv şi alte fenomene nocive ameninŃă cu dispariŃia aproape tuturor formelor de viaŃă din Marea Neagră: algele microfite, nevertebratele, sturionii, rechinii, mamiferele (trei specii de delfin şi vidra) şi peştii (25 de specii).

SĂRMANII DELFINI… Pentru a avea o imaginaŃie edificatoare

despre dispariŃia treptată a vieŃuitoarelor marine, este suficient să parcurgem datele statistice prezentate de organizaŃia “Marem Nostrum” din ConstanŃa, care atestă că “în urmă cu 60 de ani numărul delfinilor din Marea Neagră a fost estimat la 2 milioane - aproape cât populaŃia Bucureştiului. Din cauza pescuitului industrial al delfinilor, a capturilor accidentale în plasele pescarilor, a poluării apei mării şi reducerii cantităŃii de peşte ce constituie hrana preferată a acestora, au mai rămas doar 50.000 de delfini, număr comparabil cu populaŃia unui mic oraş al României.”

DispăruŃi, în decurs de 40 de ani, a unui număr atât de mare de delfini, indică în mod cert o problemă serioasă a apelor Mării Negre. Iar dacă cineva se mai îndoieşte de acest lucru, Eugen Micu, medic veterinar de peste 30 de ani la Delfinariu şi o somitate în domeniul mamiferelor marine, ne-a prezentat un raport medical ce cuprinde concluziile unei examinări efectuate pe doi delfini morŃi, în laboratorul din Brema, Ucraina.

Dat fiind faptul că 47 de delfini comuni eşuaseră pe plajele nordice ale Mării Negre, de

la jumătatea lui iulie până în septembrie 1994, mult mai mulŃi decât în anii precedenŃi, s-a luat hotararea ca două dintre exemplare să fie examinate în detaliu, pentru a încerca să se determine cauza ratei de eşuare.

Elevii clasei a V-a D

Eu m-am născut din Mare, Din Alge şi Coralii. În ochi mi-au pus albastrul, Cel fără de hotar. Prietenă mi-e scoica. Cadou imi face perle, Şiraguri nesfârşite, De valuri răcorite. Plete lungi de spumă Umerii-mi îmbracă. Marea îmi este casa Marea îmi este viaŃa. Budu Lavinia - clasa a VI-a C

Page 7: Ani de gimnaziu - didactic

7

Incaşii credeau despre curcubeu că era un dar de la Zeul Soare. Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapiţerie cerească ţesută de vântul ce bătea dinspre sud.

În Vechiul Testament, Dumnezeu îi arăta lui Noe un curcubeu ca semn de îndurare pentru omenire, după Potop.

O poveste malayeziană spune că un curcubeu marchează sfârşitul unei perioade cu ploi torenţiale sau una în care s-au petrecut mari nenorociri.

În mitologia africană se crede despre curcubeu că este un şarpe uriaş ce iese la păscut după ploaie, şi care îl va devora pe nefericitul pe care îl va întâlni în cale.

Pentru japonezi curcubeul este „podul plutitor al cerurilor”. Indienii Shoshoni cred că bolta cerească este o cupolă de gheaţă de care curcubeul, care este un şarpe gigantic, îşi freacă spinarea, iar particulele de gheaţă ce se desprind de pe cupolă în acest timp, vor reveni înapoi pe pământ, iarna sub formă de zăpadă, iar vara sub formă de ploaie.

Pentru finlandezi şi laponi curcubeul era secera sau arcul zeului Tunetului, un iscusit arcaş a cărui săgeată era fulgerul, iar pentru groenlandezi curcubeul este tivul hainei divinităţii.

În Asia Centrală şi de nord se spune despre curcubeu că este o cămilă care poartă pe spate trei oameni, primul bate la tobă, şi este tunetul, al doilea flutură o eşarfă, fulgerul iar cel de-al teilea trage căpăstrul făcând astfel ca apa (ploaia), să curgă din gura cămilei.

Indienii Picior Negru denumesc curcubeul pălăria ploii, undiţa bătrânului sau lasso-ul.

Există un mit germanic în care curcubeul este vopseaua din vasul pe care Divinitatea l-a folosit atunci când a colorat penajul păsărilor.

Unii budişti susţin că culorile reprezintă cele şapte planete sau cele şapte regiuni majore ale Terrei.

În tradiţia islamică curcubeul cuprinde doar patru culori – roşu, albastru, verde şi galben, reprezentând cele patru elemente.

Alte culturi afirmă că spectrul unui curcubeu numară sute sau chiar mii de culori. În Grecia Antică, unde toate fenomenele naturale erau personificate, întruchipând zei sau zeiţe, curcubeul era zeiţa Iris: nepoata lui Oceanus (oceanul), fiica lui Thaumas (Zeul minunii) şi a Oceanidei (Electra); soţia lui Zephyrus (Vîntul de apus). Caduceul pe care-l poartă indică faptul că zeiţa avea puteri tămăduitoare, schimbându-şi uneori identitatea cu cea a lui Hermes sau Mercur. „Era mesagera cerurilor, ce zbura cu viteza vântului de la un orizont la celălalt, şi chiar în străfundul mării. Prin curcubeul de pe cer, Iris arăta oamenilor calea pe care o străbătuse de la un capăt la altul al boltei cereşti, pentru a îi ajuta, aripile şi hainele ei colorate fiind impregnate de lumina soarelui.” Numele de Iris a supravieţuit astăzi ca nume de floare, precum şi numele acelui

cerc de culori din jurul punctului negru din mijlocul ochilor.

Culese de Budu Lavinia – calasa a VI-a C

Dar oare ce este curcubecul? Când se formează? Ce ştim noi despre el?

Aşteptăm mesajale voastre şi vă asigurăm că cel mai bun răspuns îl vom publica în numărul următor al revistei!

Page 8: Ani de gimnaziu - didactic

8

AveŃi grijă ce mâncaŃi! Aditivii alimentari sunt substanŃe chimice adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăŃi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera "E" simbolizează faptul că au fost testate minim 6 ani şi atestate la nivel european. Nu e rău să citiŃi acest material cu atenŃie, nu de alta dar ... s-ar putea ca de acum încolo să vă uitaŃi de mai multe ori la ambalaj înainte să mâncaŃi ceva!

Aditivii alimentari sunt împărŃiŃi în 24 de categorii dintre care le enumerăm pe cele mai răspândite: • edulcoranŃii - pentru îndulcit • coloranŃii - pentru a schimba sau a da culoare (E100 - E180) • acidifianŃii - dau un gust uşor acid • emulgatorii - asigură un amestec omogen între apă şi grăsimile alimentare (E400 - E500) • conservanŃii - întârzie sau împiedică alterarea alimentelor (E200 - E290) • corectorii de gust şi de miros – schimbă / îmbunătăŃesc mirosul şi gustul alimentelor • propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje • gaze de ambalaj - asemănătoare aerului • antioxidanŃi - limitează oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337)

E-uri periculoase • E123 ... E239 - sunt posibil cancerigeni • E 621 - glutamat de sodiu, se găseşte în supele instant concentrate, mezeluri şi unele condimente. Are

efecte neurotoxice şi poate provoca migrene şi crampe. • E320 - E321, E211 - acidul benzoic şi derivaŃii săi, cancerigeni • E120, E127, E141, E160 – alergici • E127 - eritrozina, colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente, provoacă mutaŃii genetice • E102 - tratrazina, colorant galben pentru băuturi, muştar şi gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm

bronşic. Vitamina C din foarte multe produse e de fapt acid ascorbic de sinteză şi nu este acelaşi lucru cu vitamina C naturală (mai bine luati o lămâie!).

Tabel cu E-uri de care trebuie să ne ferim: COD DENUMIRE RISC UNDE ÎL GĂSIM

E110 Sunset yellow- colorant galben Cancerigen Dulciuri, prăjituri, budinci sucuri E123 Amarant - colorant roşu Cancerigen, interzis în SUA şi Rusia Dulciuri, jeleuri, brânză topită E124 Ponceau 4R - colorant roşu Toxic interzis în SUA Mezeluri

E127 Eritrozina - colorant roşu Provoacă cancer al tiroidei la animale, posibil şi la om

Alcool, îngheŃată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare

E211 Acidul benzoic şi derivaŃii săi posibil cancerigen, interzis în SUA, dar permis la noi

Unele băuturi răcoritoare

E230 Bifenil - conservant Toxic, interzis în Australia, (permis la noi?)

Citrice, sucuri

E231 Ortofenilfenol - conservant Toxic, posibil cancerigen. Interzis în SUA şi Australia.

Citrice, sucuri

E233 Tiabendazol - conservanŃi Toxic. Interzis în Australia Citrice, sucuri

E249/E252 NitraŃi şi nitriti - conservanŃi Posibil cancerigen Mezeluri şi alimente conservate prin sărare, brânză

E320 Butil-hidroxi-anisol BHA-conservant

Posibil cancerigen Conservant, cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat

E425 Glucomanan - agent de textura Toxic respirator Jeleuri E621 Glutamat monosodic MSG Provoaca efecte neurotoxice Condimente, supe concentrate

E95 Acetsulfam K - îndulcitor Posibil cancerigen, interzis în SUA Guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare

E954 Zaharina - îndulcitor Posibil cancerigen Guma de mestecat, produse dulci, bauturi racoritoare

E-uri bune E306 - tucoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care ajută la regenerarea celulelor E407 - caragenanul, emulsifiant natural E322 - lecitina, un antioxidant natural întâlnit şi în ciocolată E421 - manitolul de cofetărie E300 - riboflavina sau Vitamina B2 E440 - acid ascorbic natural sau Vitamina C natural E140 - clorofila, colorant natural folosit în cofetării, colorarea pastelor de dinŃi şi cosmeticalelor.

Pagină propusă de profesor Cadâr Emilia

Page 9: Ani de gimnaziu - didactic

9

Sandwich-ul este preferatul copiilor şi de multe ori şi al adulŃilor pentru că este hrănitor şi consistent. Dar trebuie să recunoaştem că cel mai mare avantaj îl constituie rapiditatea şi uşurinŃa preparării lui.

ORIGINEA CUVÂNTULUI SANDWICH: Contele Earl of Sandwich (1718 - 1792), pasionat jucător de cărŃi, nu găsea

timpul necesar să mănânce, preferând să rămână la masa de joc. Spre a nu întrerupe jocul, solicita servanŃilor sa-i aducă câte două felii de pâine, între care era aşezată o bucată de carne.

PUTEłI ÎNCERCA SINGURI !

Sandwich

Timp de preparare: 5 minute (complexitate redusă); Ingrediente: Felii de pâine, margarină sau unt, caşcaval, kaizer sau pastramă; Mod de preparare: Se ung feliile de pâine cu margarină. Se aşează pe acestea felii potrivit

de groase de caşcaval şi deasupra lor felii subŃiri de kaizer sau pastramă. Se introduc în cuptor la microunde combinat cu grill aproximativ 2 minute.

Se servesc calde, cu sos de pizza sau ketchup deasupra. În loc de margarină şi caşcaval, feliile de pâine pot fi unse cu branză topită.

Sandwich-uri ''Pizza"

Timp de preparare: 5 minute (complexitate ridicată) Ingrediente: pâine, brânză topită, caşcaval, salam

Mod de preparare: Se unge pâinea cu brânza topită. Se adaugă caşcavalul şi salamul (ambele feliate). Se introduc 5 minute în cuptorul cu microunde pe optiunea "grill". Aceste sandwich-uri au gust pe pizza. Se pot servi seara, cu un pahar de lapte cald cu miere.

Sandwich-uri franŃuzeşti

Timp de preparare: 5 minute (complexitate redusă) Ingrediente: pâine feliată, unt de arahide, stafide, fulgi

de ciocolată Mod de preparare: Se unge o felie de pâine cu unt de

arahide, se presară deasupra stafide şi fulgi de ciocolată, se acoperă cu altă felie de pâine şi se lasă la microunde 2 minute la putere maximă.

POFTA BUNA !

Buhaschi Edit – clasa a VIII-a A

Page 10: Ani de gimnaziu - didactic

10

ack, epuizat, căzu cu faŃa în farfurie şi

adormi… Ouăle ochiuri, proaspăt scoase din tigaie, îl fripseră pe faŃă şi bărbatul tresări. Se uită în farfurie şi îşi văzu mâncarea ruinată… Făcu o grimasă şi se ridică de pe scaun… luă farfuria cu ouă şi le aruncă pe geam. AŃipi din nou şi scăpă şi farfuria pe geam… Deodată se auzi un pocnet puternic ce îl trezi din nou pe Jack. Se uită pe geam şi îşi văzu farfuria spartă. Îşi dădu o palmă peste faŃă şi se îndreptă spre frigider ca să-şi ia altceva de mâncat. Pe drum se împiedică de măsuŃa de cafea şi căzu cu faŃa pe parchet.

- Iaaau!!! răsună un strigăt în bloc.

*** Trecuse un sfert de oră de la accident şi Jack încă nu

reuşise să-şi pună plasturele pe obraz. - Ziua asta a început perfect, îşi spuse Jack în timp ce

se uita în oglindă. Ieşi din baie renunŃând la plasture. Intră în sufragerie şi primul lucru care îl văzu fu ceasul. Americanul căscă ochii mari şi deschise larg gura. łâşni din încăpere ca un fulger. În timp ce fugea îşi aruncă halatul de pe el. Intră în camera lui şi începu să se îmbrace.

- Iar am întârziat la servici! Ńipă Jack în timp ce topăia încercând să-şi tragă şoseta. În timp ce sărea de zor se împiedică de un dâmb făcut în covor. Căzu lângă dulap trăgându-şi capul să nu se lovească…

- Pfiu…răsuflă bărbatul lăsându-şi capul pe spate direct în dulap. Un urlet cutremură casa scării.

***

- Offf…cred că deja şeful se pregăteşte să înfigă acele în păpuşă voodoo, se gândi Jack. Îşi trase cămaşa; puse şosetele; înnodă cravata; înşfăcă sacoul, luă din frigider un sandwich vechi de trei zile, îl mâncă rapid, luă valiza şi ieşi din apartament. Încuie uşa şi răsuflă din greu. Începuse să coboare scările în fugă… Trăia la etajul trei… mai avea cinci trepte şi ajungea la etajul doi. La treapta a treia se împiedică şi căzu în nas. Îşi muşcă limba îngrozitor. łâşni în picioare şi începu să strige…

- AAA! Oh, mă scuzaŃi doamna Brown, dacă vreŃi să mă reclamaŃi mai încolo vă rog, se adresă Jack bătrânei

Brown ce trăia la etajul inferior, sub el. BăbuŃa era îmbrăcată ca şi când ar fi vrut să iasă la plimbare… Era ora nouă…ar fi trebuit să fi ieşit după medicamente. Bătrâna îi făcu cu ochiul lui Jack şi îi spuse:

- Hei sexy, ieşim în oraş? Jack făcu o grimasă şi se dădu un pas în spate. Se

uită către picioarele lui şi observă că îşi uitase

pantalonii acasă. De la burtă în jos nu avea decât boxerii cu inimioare şi ciorapii lungi şi negrii. Jack urcă din nou şi îşi luă pantalonii. Coborî din nou. Ajunse la parter. O doamnă ieşi din bloc şi se grăbi spre uşă ca să o prindă deschisă, dar prea târziu… Uşa se închise şi îl lovi pe bărbat în faŃă. Jack căzu pe spate. Se ridică din nou şi ieşi din bloc. Îşi mângâie nasul lovit cu mâna dreaptă în timp ce flutura braŃul stâng după un taxi. Maşina galbenă opri lângă Jack. Bărbatul urcă şi răsuflă obosit.

- Du-mă pe Fifth Avenue… REPEDE! ordonă Jack. - Cum să nu, moşule, spuse taximetristul în timp ce

îşi dădu pletele de pe ochi. Atunci Jack văzu că şoferul era dat cu fond de ten alb, ruj negru, rimel tot negru şi un fard de ploape ca smoala. Clientul se zgâi la

taximetrist în timp ce acesta

pornea vehiculul.

Rockerul se întoarse cu faŃa spre Jack care se holba şocat.

- E vreo problemă,

omule? întrebă acesta. Clientul nu spuse nimic. După puŃin timp Jack deschise gura.

- Eşti satanist,

cumva? Întrebă el închizând ochii şi pregătindu-se să deschidă uşa din mers. Rockerul se simŃi jignit. Întinse mâna şi deschise torpedoul de unde scoase un şerveŃel. Îşi suflă nasul şi spuse:

- Mă jigniŃi! Mă îmbrac aşa ca un rocker întunecat şi am un tatuaj cu două corniŃe dar dacă vă interesează eu sunt un iubitor de muzică clasică şi ador operele de teatru. Când voi strânge îndeajuns de mulŃi bani voi deschide o grădiniŃă pentru copii foarte dotaŃi. Acolo vor asculta Mozart o oră şi în rest vor repeta la actorie.

***

Jack coborî din taxi şi dădu mâna cu colegul său de servici.

- Ce faci, Sam? - Bine, tu? Unde îŃi este valiza? întrebă Sam scărpinându-şi mustaŃa. Jack se uită jurul său şi apoi îşi recuperă valiza de sub bancheta taximetrului. Îşi prinse cravata ce îl sugruma şi şi-o smulse de la gât. O aruncă pe jos şi o călcă.

Page 11: Ani de gimnaziu - didactic

11

- Zi împuŃită! Şopti cu năduf Jack. - Moşule, îmi dai azi banii? Voi întârzia la teatru, la

ScufiŃa Roşie! strigă rockerul din taxi. Jack băgă mâna în buzunar şi văzu că îşi uitase acasă portofelul.

- Las-o baltă, frate! spuse taximetristul pornind motorul. Jack pătrunse în clădire împreună cu Sam.

Jack intră în biroul lui cubic. Patru pereŃi de carton înguşti. Bărbatul se apucă de lucru. Terminase de copiat nişte fişiere ieri şi acum trebuia să le printeze şi apoi să le xeroxeze. La deschizătura dintre cei patru pereŃii ce se presupunea a fi uşa apăru un bărbat negru, înalt, bine făcut, cu buze groase, mustaŃă şi barbă rase pe jumătate. Avea câte un cercel masiv din argint în fiecare ureche, un lanŃ lung de aur în vârf cu un cerc argintiu pe care scria „Nu Ńi-am furat eu lanŃul” şi mai avea şi un dinte de aur care putea orbi o întreagă armată cu sclipirea lui.

- Ce faci, ratatule? Întrebă negrul. Jack tresări şi se întoarse spre negru. Răsuflă uşurat.

- Lance! łi-am zis să nu te mai strecori aşa! Ńipă Jack în timp ce întindea mâna stângă spre cana cu cafea fierbinte. Ia stai… De ce ai tu sacou?… Oooh… înŃeleg, continuă bărbatul.

- Mă duc la şefu’! răspunse Lance. Jack zâmbi în timp ce sorbi din cafea.

- Iar te-ai dat la una din cliente? Întrebă albul. Negrul îl împinse uşor pe Jack.

- De data asta mi-a şi ieşit, continuă Lance, din păcate venise la New York doar pentru câteva zile… A plecat. Jack aprobă înŃelegător în timp ce îşi musca indiferent buza de sus.

- Şi ce-i cu toate bijuteriile? De unde le ai? întrebă albul mai departe.

- Astea le-a furat vărul meu din Los Angeles. Mi le-a trimis mie. Sunt şpagă pentru şefu’… Jack îl bătu pe Lance pe umărul drept şi îl împinse uşor afară din biroul cubic.

Începu să tragă la imprimantă acele documente. Erau zece documente de douăzeci de pagini fiecare şi Jack trebuia să le imprime pe toate pe hârtie, pentru ca apoi să le copieze pe fiecare în zece exemplare.

Sam intră în fugă în biroul lui Jack. - Ce crezi că faci aici? se răsti Sam. Colegul lui sorbi

liniştit şi neinteresat din cafea. - Beau cafea… spuse Jack lăsând cana

jos. - Şefu’ vrea fişierele alea în fix trei

minute sau eşti concediat! continuă Sam uitându-se prin sala plină de birouri cubice. Jack căscă ochii şocat şi se repezi spre fişiere. Deabia ieşiseră jumătate din paginile primului document. Sam se

întoarse la Jack şi Ńipă: - Şefu’ vorbeşte pe hol cu Lance… vine încoace… îl mai

Ńin de vorbă un pic. Jack începu să tragă documentele la viteză maximă. Trecură cinci minute… documentele erau gata de a fi trase la xerox. Jack răsuflă uşurat. Luă cana de cafea şi… deodată, o vărsă peste fişiere. Imprimanta şi documentele erau terminate. Bărbatul îşi puse mâinile în cap şi începu să se tragă de păr.

- Fir-ar!!! Măcar mi-a mai rămas puŃină cafea. Sorbi un pic simŃind cum i se încălzeşte gâtul.

- McClark! se auzi vocea directorului din capătul holului. Jack făcu o grimasă şi îşi imagină o poză cu şeful său sugrumându-l.

- Ce mă fac? se gândi bărbatul. Luă cana de cafea şi se pregăti să iasă din birou spre a se scuza şefului. Cum ieşi dintre cei patru pereŃi se ciocni de director şi vărsă restul de cafea fierbinte pe cămaşa lui.

Nu îşi putea imagina aşa ceva. - AAAAA!!! zbieră domnul Johnson (şeful) în timp ce îl

apucă pe Jack de gât. Îl zgâlŃâia ca un comunist pe un nazist. Johnson se opri şi luă o poziŃie fermă. Îşi îndreptă degetul spre sternul lui Jack:

- McClark? - Da, domnule? Răspunde umil Jack. - EŞTI CONCEDIAT!!!!!! zbieră Johnson.

*** - Nu pot să cred că v-a concediat şi pe voi! spuse Jack

stresat în timp ce Sam şi Lance se uitau în pământ.

- Am zis că dacă Johnson nu te primeşte înapoi facem grevă aşa că ne-a concediat şi pe noi, continuă Sam.

- Măcar avem o vacanŃă nelimitată, spuse Lance. Jack ridică privirea spre geam. Văzu o vrăbiuŃă ce statea pe ramura unui copac.

- Cariera şi viaŃa mea e ca acea vrăbiuŃă… Nu ştim ce se poate întâmpla cu ea, spuse Jack misterios. Lance şi Sam

zâmbiră ironic şi se uitară unul spre altul. - Wow, ce poet eşti! Hai să vedem ce face vrabia aia!

spuse Sam batjocoritor. ToŃi îşi îndreptară privirea spre pasăre. În momentul

următor o pisică se năpusti de pe altă creangă şi înghiŃi vrăbiuŃa. Jack îşi îndoi colŃul gurii în timp ce ceilalŃi doi râdeau pe nesăturate.

- Cariera ta a fost mâncată de o pisică, spuse Lance abia potolindu-şi râsetele. După 20 de secunde de râs în continuu, cei doi se opriră. Continuară vreo 8 secunde de linişte totală.

- S-au calmat spiritele? întrebă Jack uitându-se spre lampă. - Da, omule! Scuze da’ a fost demenŃial! continuă Lance

ştergându-şi ultimul zâmbet de pe buze. În acel moment Sam se ridică în picioare, puse mâna dreaptă la inimă şi o îndreptă pe cea stângă spre cer.

- Soarta, cariera, mi-s ca o pasărică Ce stă liniştită pe o rămurică. Totul pâna când întunecata pisică Mi-a mâncat slujba mititică! spuse Sam poetic şi începu

din nou să râdă. Jack îşi dădu ochii peste cap. - Din cauza chestiei ăsteia singurul lucru care-l avem în

comun este că toŃi tinem cu Manchester United, spuse Jack dându-se cu capul de masă. - Fals, eu nu mă mai uit la fotbal, spuse Lance râzând.

***

Page 12: Ani de gimnaziu - didactic

12

Trecuseră trei zile şi încă nu-şi găsiră o slujbă. Până când… - Am găsit o slujbă! zbierară Lance şi Sam în cor, intrând în

apartamentul lui Jack. - Hai să vedem despre ce este vorba! Nu trebuie decât să

urmăm indicaŃiile din ziar, le răspunse Jack plin de speranŃă. ***

- Eşti sigur că aici trebuia să venim? spuse Lance speriat. - Aşa scrie, răspunse Sam uitându-se pe foaie. Cei trei

găsiră o persoană îmbrăcată într-un parpalac negru cu pălăria trasă pe faŃă.

- Cred că vă întrebaŃi de ce v-am chemat aici între blocuri, în această zonă rău famată, spuse anonimul.

- Nu ne-ai chemat am venit noi, corectă Jack.

- SunteŃi gata să deveniŃi traficanŃi de arme şi droguri? întrebă tipul. Cei trei se uitară unii la alŃii.

- Cine eşti? întrebă Lance oarecum panicat. Omul îşi dădu jos pălăria şi îşi dezvălui chipul în lumina felinarului ce pâlpâia leneş.

- DOAMNA BROWN! BăbuŃa de sub mine! exclamă Jack şocat. Femeia scoase un pistol din parpalac şi îl îndreptă spre grup.

- Acum că ştiŃi cine sunt trebuie să lucraŃi pentru mine şi dacă mă daŃi în gât… spuse Brown trecându-şi degetul arătător încet pe la gât…..

Va urma… Păiş George – clasa a VI-a B

- IertaŃi-mă Sir, dar am impresia că vă caută cineva la telefon. - Cum ai impresia, John? Sau mă caută cineva la telefon sau nu mă caută! - VedeŃi Sir, când am ridicat receptorul, vocea de la celălalt capăt a spus: "Tu eşti, caraghios bătrân, chel şi idiot?" - John?! - Yes Sir! - Lămâia are pene? - Nu Sir! - La naiba, iar am stors papagalul! Variantă: - John, lămâia cântă? - Nu, Sir. - La naiba, iar am sucit gâtul la canar. Variantă: - John, lămâia cântă? - Nu, Sir. - Atunci, iar am mâncat papagalul... Variantă: - John, există lămâi care zboară? - Nu, Sir!? - Oh John, atunci am stors din greşeală canarul în ceai... Sir se întoarce noaptea târziu de la club.... DimineaŃa îl întrebă pe valet: - John, la noi se aprinde becul când deschidem uşa la baie? - No, Sir. - John, înseamnă că iar am făcut în frigider.

John: Sir, avem un hoŃ în bibliotecă... Sir: Şi ce citeşte, John ? Sir stă în sufragerie. - John! - Da, my Lord... - Mi-e frig. Ce temperatură avem de

fapt aici

înăuntru? - 17 Grade, my Lord După câteva minute: - John! - Da, my Lord... - Dar afară? - 4 Grade, Sir! - John, deschide atunci fereastra şi lasă şi gradele alea înăuntru!. Sir şi John se pregătesc să plece în vacanŃă şi pe când să intre în maşină să plece... Sir: John aduceŃi-mi pianul vă rog... John: Hmmm... de ce, Sir ? - AduceŃi-mi pianul vă rog... - De ce, Sir? Pianul e mare şi greu... - Mi-am uitat bricheta pe el, John... Sir era în bibliotecă....Sir: - John!!! - Da, Sir.

- Adu-mi un pahar cu apă, John! John îi aduce paharul cu apă... - John!!! - Da, Sir. - Adu-mi un pahar cu apă, John! John îi aduce paharul cu apă... După vreo 10 pahare de apă... - Sir ???... De ce vreŃi atâtea pahare cu apă? - Pentru că a luat foc biblioteca!!!

- John, ce-a fost zgomotul acela puternic? - Sir, un automobilst a vrut să intre pe o stradă laterală. - Şi? - Şi, sir, strada nu se afla în locul unde a virat automobilistul.

Sir stătea la masa şi se chinuia să înŃepe cu o scobitoare nişte măsline. - John, strigă el, măslinele fug? - Nu, Sir! Dar de ce? - Înseamnă că iar am mâncat gândaci de bucătărie...

Doi olteni săpau o groapă Cât de lungă-atât de lată Şi-şi puneau o întrebare : „Ce facem cu pământul care Rezultă de la săpare?” „Săpăm o groapă mai mare Şi-ngropăm pământul care Rezultă de la săpare!”

Culese de Samoilă Diana – clasa a VII-a B

Page 13: Ani de gimnaziu - didactic

13

Ce este pur în lumea aceasta ? În ziua de azi, Ar trebui să învăŃăm Ce este cazul să admirăm! Ar trebui să căutăm Ce e pur, curat, Fără suflet întinat! Pur este un iepuraş MicuŃ, blând şi drăgălaş.

Pură este şi o floare, Colorată şi mirositoare! Pur este orice copil Cu suflet cald şi zâmbet senin. Pur este izvorul rece Prin care un peşte Zglobiu poate trece! Pur este şi Dumnezeu, Ce ne apară la greu!

Bonea Andrada – clasa a VI-a C

Copilărie dulce... Să lupŃi cu viaŃa nu-i uşor! În clipe grele Ńi se face dor, De trecutul dulce, îndepărtat, Atât de roz şi luminat! Vremea când aveai jucării, Şi te jucai cu copii, Atunci când bunica te alinta, Şi mama... te mai certa... Tata dulciuri îŃi aducea, Bunicul te ocrotea... Acum... totu-i complicat... Problemele te dau peste cap. Să zâmbeşti... nu mai ai timp... Chiar nu mai vrei să fii copil, Totul să fie iarăşi un vis lin? Totul să fie iar uşor, Sigur, nu îŃi este dor? Din păcate, Să fii copil nu se mai poate! Dar mai poŃi să te gândeşti, Şi cu drag să-Ńi aminteşti, De anii de zahăr şi miere, Să-Ńi aminteşti cu plăcere !

Bonea Andrada – clasa a VI-a C

Trăieşte fiecare clipă! Azi, să zâmbeşti este greu! Problemele te apasă mereu, E o lume rea, cu hoŃi, tâlhari, Când tot ce facem costă bani! Deşi e grea, viaŃa-i frumoasă, Nu sta închis în casă! Priveşte la o floricică… ViaŃa merită trăită! Lasă-te dezmierdat de soare, Ascultă a vântului cântare! Citeşte cartea, o comoară, A cărei magii n-o să moară! Fii blând şi cinstit, Să nu ai sufletul umbrit! Aceste lucruri nu au preŃ. Mai bine ascultă ce te-nvăŃ : Îndeplineşte-le ades, CurăŃă-Ńi sufletul şi, Arată-Ńi zâmbetul!

Bonea Andrada – clasa a VI-a C

Page 14: Ani de gimnaziu - didactic

14

Ca la multe alte popoare şi la români, bătrânii (moşii) s-au bucurat de multă stimă şi respect, mai ales în vechime. Respectul faŃă de aceştia s-a păstrat şi după moartea

lor, într-o asemenea măsură încât unii dintre ei au devenit un fel de semizei a căror amintire a rămas neştearsă în memoria colectivă. Un astfel de personaj bătrân şi celebru este şi Crăciun, pastorul mitic, a cărui legendă a fuzionat foarte frumos cu mitul Naşterii Domnului.

Legenda spune că, fără acordul soŃului, Crăciuneasa o primeşte în gazdă pe Fecioara Maria, oferindu-i adăpost în grajd. Aflând acest lucru, Craciun se înfurie şi îi taie mâinile, însă Maica Domnului i le lipeşte la loc. Minunea îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că nevasta lui a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din trunchiuri de brad în curtea lui şi joacă o horă cu toate slugile lui. După joc, Crăciun împarte sfintei familii daruri păstoresti: lapte, caş, urdă, smântână.

De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care aduce de ziua naşterii lui Isus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi în staul noului Mesia. Cântecele de bucurie adresate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colinde.

Felicitarea de Sărbători

Obiceiul trimiterii felicitărilor către cei dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă a fost iniŃiat în 1843 de către directorul unui muzeu din Londra, Sir Henry Cole. La momentul respectiv, fiind prea ocupat pentru a scrie scrisori tradiŃionale tuturor prietenilor şi partenerilor de afaceri, el i-a cerut pictorului John Calcott Horsley să elaboreze o ilustrată însoŃită de un mesaj de Crăciun.

Imaginea aparută pe prima felicitare de Crăciun îi reprezenta pe membrii unei familii care sărbătoreau, mâncau şi beau vin şi care se aflau în jurul unei mese. Această carte poştală ilustrată a fost criticată de unele persoane la momentul respectiv, pe motiv că promova băuturile alcoolice. Cole a comandat 1.000 de astfel de felicitări, punându-le în vânzare ulterior pe cele de care nu a mai avut nevoie. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare populară în 1849. De la început temele şi imaginile erau variate la fel ca şi obiceiurile de Crăciun din lumea întreagă.

Catrangiu Maria Beatrice – clasa a V-a B

Page 15: Ani de gimnaziu - didactic

15

ISTORIA BRADULUI DE CRACIUNISTORIA BRADULUI DE CRACIUNISTORIA BRADULUI DE CRACIUNISTORIA BRADULUI DE CRACIUN De ce decorăm bradul de Crăciun? Obiceiul provine probabil de la egipteni. Ei îşi puneau în

case frunze verzi de palmier la sfârşitul lunii decembrie ca simbol al creşterii. Obiceiul a fost preluat de romani, care au folosit, în locul palmierului, bradul. Romanii tundeau un pom formând imaginea zeului soare pentru a celebra Saturnalia. Druizii atârnau mere aurii şi aprindeau lumânări în stejari pentru a celebra solstiŃiul de iarnă.

Dar povestea începe cu adevarat prin secolul al VII-lea, când un călugăr din Devonshire a venit în Germania pentru a răspândi cuvântul Domnului. Legenda spune că s-a folosit de forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza sfânta treime. În Europa secolului al XII-lea, cu ocazia Crăciunului, bradul era atârnat de tavan cu vârful în jos!

Se pare că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga în 1510. La începutul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru a le sugera copiilor săi sclipirea stelelor de pe cer.

La mijlocul secolului al XVI-lea, apar în Germania primele târguri specializate în vânzarea de cadouri, de obicei mâncare sau obiecte de folosinŃă practică.

Figurile modelate de brutari din pâine, care apoi erau agăŃate în brad ca ornamente, aveau mare trecere. Se păstrează în acest sens mărturia unui vizitator al oraşului Strasbourg în 1601. El descrie brazi decoraŃi cu astfel de figurine, cu acadele şi ornamente din hârtie colorată.

Încărcătura bibilică atribuia bradului astfel împodobit simbolul omului, paradisului, al belşugului, al cunoaşterii şi al inocenŃei.

Beteala a fost inventată în Germania pe la 1610. În acea vreme era chiar din argint! Au fost inventate maşini pentru obŃinerea unor folii subŃiri. Argintul era durabil însă oxida repede, astfel că au fost încercate diverse aliaje de plumb şi cositor, dar produsul era atât de greu, încât se rupea sub propria greutate. Astfel argintul a fost folosit până la mijlocul secolului al XX-lea.

În Marea Britanie, obiceiul bradului de Crăciun a pătruns prin intermediul negustorilor germani stabiliŃi în Anglia, care obişnuiau să-şi decoreze casele de sărbători. Interesant, nu? DecoraŃia bradului constă în beteala din argint, lumânări şi mărgele, toate produse în acel secol XVII în Germania şi Europa de Est. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat să aibă câte un mic brad aşezat pe masă în dreptul lui, cu cadourile alături.

În 1846, Regina Victoria şi Printul Albert (de origine germană), apar în "Illustrated London News", împreună cu copiii, în jurul bradului de Crăciun. Popularitatea familiei regale a făcut ca obiceiul să se răspândească repede printre supuşi. Bradul a devenit "la modă" nu numai în insulele britanice, ci şi pe coasta de est a Americii.

DecoraŃiile erau de o mare varietate, fiind confecŃionate "în casă". Tinerele doamne petreceau ore decupând fulgi de zăpadă şi steluŃe, împăturind pliculeŃe pentru cadouri şi coşuleŃe de hârtie pentru dulciuri. Ansamblul era completat cu mărgele şi beteală din argint produse în Germania, împreună cu îngerii ce urmau să stea în vârful bradului. Lumânările erau adesea aşezate în inele de lemn.

łările din spaŃiul mediteranean nu s-au arătat prea interesate de brad, preferând scenele biblice aşezate pe platforme triunghiulare (ceppo), bogat ornamentate.

În America, bradul de Crăciun apare pe la 1747, în comunităŃile germane din Pennsylvania, dar se răspândeşte abia o dată cu dezvoltarea comunicaŃiilor, în secolul al XIX-lea.

În 1882 este patentat becul electric, iar în 1892 el este adaptat pentru pomul de Crăciun. Tot în această a doua jumatate a secolului al XIX-lea, obiceiul împodobirii bradului la sfarşit de an pătrunde dinspre nord şi pe teritoriul actual al României. Obiceiul s-a suprapus peste cel al butucului de Crăciun. Ritual azi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat (jertfit) şi ars pe vatra în noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliză moartea şi renaşterea divinităŃii, a zeului autohton Crăciun.

Până recent, brazii de Crăciun proveneau din păduri. Acum, există plantaŃii speciale. Sunt necesari 7 până la 10 ani pentru a produce un brad de Crăciun.

Arghir Evelin – clasa a V-a C

Page 16: Ani de gimnaziu - didactic

16

AjutaŃi-l pe Moş Crăciun să ajungă la brăduleŃ!!!

Pe la colŃuri unii spun, Cã existã Moş Crăciun

Un bătrânel cu chipul drag Va sosi la voi în prag.

De i-ai scris el o sã vinã , Sã vã aducă-n pumni luminã , Lângã brad şi lângã foc S-aveŃi în viaŃă noroc.

łine gazdã masa – ntinsã , Şi lumina-n geam aprinsã , Împodobit brad în casã , Cozonac dulce pe masã , Că musafir tu vei avea

Pe Moş Crăciun în casa ta !

Stamate Alexandra – clasa a VI-a A

Chiar în seara de ajun,Chiar în seara de ajun,Chiar în seara de ajun,Chiar în seara de ajun,

Moş Crăciun este pe drum.Moş Crăciun este pe drum.Moş Crăciun este pe drum.Moş Crăciun este pe drum. El aduce daruri multe,El aduce daruri multe,El aduce daruri multe,El aduce daruri multe, În sacul lui cât un munte.În sacul lui cât un munte.În sacul lui cât un munte.În sacul lui cât un munte.

Voi copii să fiŃi cuminŃiVoi copii să fiŃi cuminŃiVoi copii să fiŃi cuminŃiVoi copii să fiŃi cuminŃi CCCCăci atunci o să primiŃiăci atunci o să primiŃiăci atunci o să primiŃiăci atunci o să primiŃi

Tot ceTot ceTot ceTot ce----aŃi aşteptat tot anulaŃi aşteptat tot anulaŃi aşteptat tot anulaŃi aşteptat tot anul FiecareFiecareFiecareFiecare----şi are darul.şi are darul.şi are darul.şi are darul.

Năstase Bianca - clasa a-VI-a A

Page 17: Ani de gimnaziu - didactic

17

What is your Japanese name? Take each letter of your name and substitute it with the Japanese sound to the right of the

letter. Names might be rather long.

AAAA – ka; BBBB – tu; CCCC – mj; DDDD – te; EEEE – ku;

GGGG – ji; HHHH – ri; IIII – ki; JJJJ – zu; KKKK – me;

MMMM – rin; NNNN – to; OOOO – mo; PPPP – no; QQQQ – ke;

RRRR – shi; SSSS – ari; TTTT – chi; UUUU – do; VVVV – ru;

WWWW – mei; XXXX – na; YYYY – fu; ZZZZ – zi

Our communication - Wireless Our dress - Topless Our telephone - Cordless Our cooking - Fireless Our youth - Jobless Our food - Fatless Our labour - Effortless Our conduct - Worthless Our relation - Loveless Our attitude - Careless Our feelings - Heartless Our politics - Shameless

Our education - Valueless Our follies - Countless Our arguments - Baseless Our boss - Brainless Our Job - Thankless Our Salary - Very Very less Ceva amar dar adevarat despre secolul 21. Our communication - Wireless Our dress - Topless Our telephone - Cordless Our cooking - Fireless Our youth - Jobless Our food - Fatless Our labour - Effortless

Our conduct - Worthless Our relation - Loveless Our attitude - Careless Our feelings - Heartless Our politics - Shameless Our education - Valueless Our follies - Countless Our arguments - Baseless Our boss - Brainless Our Job - Thankless Our Salary - Very Very less Pagină propusă de prof.esor Carmen Petrescu

Page 18: Ani de gimnaziu - didactic

18

MAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELOR

3 x 37 = 111 si 1 + 1 + 1 = 3 6 x 37 = 222 si 2 + 2 + 2 = 6 9 x 37 = 333 si 3 + 3 + 3 = 9 12 x 37 = 444 si 4 + 4 + 4 = 12 15 x 37 = 555 si 5 + 5 + 5 = 15 18 x 37 = 666 si 6 + 6 + 6 = 18 21 x 37 = 777 si 7 + 7 + 7 = 21 24 x 37 = 888 si 8 + 8 + 8 = 24 27 x 37 = 999 si 9 + 9 + 9 = 27

3 x 37 = 111 si 1 + 1 + 1 = 3 6 x 37 = 222 si 2 + 2 + 2 = 6 9 x 37 = 333 si 3 + 3 + 3 = 9

12 x 37 = 444 si 4 + 4 + 4 = 12 15 x 37 = 555 si 5 + 5 + 5 = 15 18 x 37 = 666 si 6 + 6 + 6 = 18 21 x 37 = 777 si 7 + 7 + 7 = 21 24 x 37 = 888 si 8 + 8 + 8 = 24 27 x 37 = 999 si 9 + 9 + 9 = 27

1 x 1 = 1

11 x 11 = 121 111 x 111 = 12321

1111 x 1111 = 1234321 11111 x 11111 = 123454321

111111 x 111111 = 12345654321 1111111 x 1111111 = 1234567654321

11111111 x 11111111 = 123456787654321

111111111 x 111111111 = 12345678987654321

1 x 9 + 2 = 11

12 x 9 + 3 = 111 123 x 9 + 4 = 1111

1234 x 9 + 5 = 11111 12345 x 9 + 6 = 111111

123456 x 9 + 7 = 1111111 1234567 x 9 + 8 = 11111111

12345678 x 9 + 9 = 111111111 123456789 x 9 +10 = 1111111111

9 x 9 + 7 = 88 98 x 9 + 6 = 888 987 x 9 + 5 = 8888 9876 x 9 + 4 = 88888

98765 x 9 + 3 = 888888 987654 x 9 + 2 = 8888888

9876543 x 9 + 1 = 88888888 98765432 x 9 + 0 = 888888888

1 x 8 + 1 = 9

12 x 8 + 2 = 98 123 x 8 + 3 = 987

1234 x 8 + 4 = 9876 12345 x 8 + 5 = 98765

123456 x 8 + 6 = 987654 1234567 x 8 + 7 = 9876543 12345678 x 8 + 8 = 98765432

123456789 x 8 + 9 = 987654321

7 x 7 = 49 67 x 67 = 4489

667 x 667 = 444889 6667 x 6667 = 44448889

66667 x 66667 = 4444488889 666667 x 666667 = 444444888889

6666667 x 6666667 = 44444448888889 etc

4 x 4 = 16 34 x 34 = 1156

334 x 334 = 111556 3334 x 3334 = 11115556

33334 x 33334 = 1111155556 etc

Page 19: Ani de gimnaziu - didactic

19

DE ASEMNENEA : DE ASEMNENEA : DE ASEMNENEA : DE ASEMNENEA :

1 x 9 + 2 = 11

21 x 9 + 33 = 222 321 x 9 + 444 = 3 333

4 321 x 9 + 5 555 = 44 444 54 321 x 9 + 66 666 = 555 555

654 321 x 9 + 777 777 = 6 666 666 7 654 321 x 9 + 8 888 888 = 77 777 777 87 654 321 x 9 + 99 999 999 = 888 888

888

9 x 9 = 81 99 x 99 = 9 801

999 x 999 = 998 001 9 999 x 9 999 = 99 980 001

99 999 x 99 999 = 9 999 800 001

CUBURICUBURICUBURICUBURI CURIOASE :CURIOASE :CURIOASE :CURIOASE : IDENTIT�TIIDENTIT�TIIDENTIT�TIIDENTIT�TI CURIOASE :CURIOASE :CURIOASE :CURIOASE :

1 0013 = 1 003 003 001 2 0023 = 8 024 024 008 3 0033 = 27 081 081 027 4 0043 = 64 192 192 064 5 0053 = 125 375 375 125 6 0063 = 216 648 648 216 7 0073 = 344 030 029 343 8 0083 = 513 537 536 512 9 0093 = 731 189 187 729

32 + 192 + 222 = 62 + 172 + 232 34 + 194 + 224 = 64 + 174 + 234 36 + 196 + 226 = 106 + 156 + 236

92 + 6252 + 1 4442 = 492 + 4002 + 1 5212

91/2 + 6251/2 + 1 4441/2 = 491/2 + 4001/2 + 1 5211/2

51 + 12 + 66 = 35 + 74 + 20 512 + 122 + 662 = 352 + 742 + 202

DE ASEMNENEA PUTEM DE ASEMNENEA PUTEM DE ASEMNENEA PUTEM DE ASEMNENEA PUTEM

SCRIE: SCRIE: SCRIE: SCRIE: APOI :APOI :APOI :APOI :

1 + 2 + 3 + ..... + 10 = 55 1 + 2 + 3 + ..... + 100 = 5 050

1 + 2 + 3 + ..... + 1000 = 500 500 ................................

1 + 2 + 3 + ..... + 10k = 500...500...0

12 + 22 + 32 + ..... + 102 = 385

12 + 22 + 32 + ..... + 1002 = 338 350 12 + 222 + 32 + ..... + 10002 = 333 833

500 ................................

12 + 22 + 32 + ..... + (10k)2 = 33...3833...3500...0

PUTERI CONSECUTIVE FORMATE DIN ACELEASI CIFRE :PUTERI CONSECUTIVE FORMATE DIN ACELEASI CIFRE :PUTERI CONSECUTIVE FORMATE DIN ACELEASI CIFRE :PUTERI CONSECUTIVE FORMATE DIN ACELEASI CIFRE : 29 700 1572 = 882 099 325 824 649 29 700 158 2 = 882 099 385 224 964

autor: Radu Vranceanu

Culese şi propuse de profesor Diana Sîrbu

Page 20: Ani de gimnaziu - didactic

20

Mai sunt 4 lupi în spate Câte figuri găsiŃi ?

Vezi 13 figuri ?

Câte săgeŃi vezi?

Propuse de Sigheti Paula – clasa a VIII-a C

Page 21: Ani de gimnaziu - didactic

21

Deşi se poartă culori închise, trendul vine şi cu pete de culoare, accesorii strălucitoare care să lumineze Ńinutele masculine. Vedeta acestui sezon e roşul, de preferinŃă aprins.

• Designerii încearcă diverse combinaŃii cu volumele: rochii conice cu talii subŃiri, pulovere cu mâneci conice, pantaloni sau fuste. Este un trend care avantajează multă lume: “întinzând” silueta. În jocul cu volumele, trebuie să stabileşti un echilibru: dacă fusta e voluminoasă, topul să fie strâmt şi mic. • E clasic şi mereu e

vedetă. Dacă negrul e

masculin, accesoriile

folosite trebuie să fie

feminine: poşetuŃe,

pantofi/cizme cu toc

cui, manuşi elegante.

Realizat de Bujduveanu Kira (cls.a VII-a D)

Page 22: Ani de gimnaziu - didactic

22

Curentul care zguduie lumea de mai bine de 25 de ani a pătruns imediat după 1990 şi în România. Efectul a fost la fel de devastator ca şi în America anilor ’70. Pentru cei care se grăbesc să lanseze afirmaŃii gratuite despre Hip-Hop, ne-am gândit să facem o incursiune în istoria muzicală şi să căutăm ceva rădăcini. Totul a pornit de la Gospel - muzica sclavilor de culoare, care îşi înecau tristeŃea în cântec. Odată cu instaurarea sistemului sâmbetei libere, negrii se strângeau în biserici şi cântau despre libertate şi origini. Aşa s-au născut corurile Gospel. După abolirea sclaviei, situaŃia negrilor nu s-a schimbat deloc, ei continuând să fie omorâŃi şi persecutaŃi. Muzica a suferit câteva modificări, pe lângă corurile existente apărând cântăreŃi care foloseau un singur instrument pentru a se exprima. Astfel, a apărut un nou curent numit Blues. Negrii însă nu şi-au uitat rădăcinile africane şi prin combinarea muzicii tradiŃionale africane cu instrumente europene au dat naştere unui nou gen: Jazz. Jazzul era o muzică mult mai antrenantă şi mai variată ca spectru muzical decât Gospelul sau Bluesul. La începutul anilor ’50 apare un nou curent, R&B, care avea câte puŃin din fiecare gen. Lois Jordan a fost unul dintre promotorii acestui gen care era necunoscut albilor, însă cuprindea câteva influenŃe din această direcŃie. Pe de altă parte, apare influenŃa muzicii jamaicane, prin stilul Ska, transformat apoi în Rock Steady şi în final în Reggae. Astfel, se formează un sistem muzical nou pe care Kool Herc îl aduce în Boogie Down Bronx şi îl numeşte: “Hercoloid”. În Jamaica, Yellowman începe să suprapună rime pe beat, dând naştere unui stil pe care îl numeşte DJ. În acelaşi timp, în America, dj-ul de radio Clement Dodd începe să copieze beat-uri şi bucăŃi din diferite piese şi să le mixeze. O amprentă puternică asupra soundului Hip-Hop o pune James Brown, care devine foarte repede exponentul genului funk. Primele poeme ritmice sunt introduse de artişti ca: The Last Poets, Gill Scott Heron sau Watts Prophets, care combina sound-ul lui James Brown cu

influenŃele afro-jamaicane de până atunci. În 1971, lansează albumul intitulat: “Rappin’ Black in a White World”.

În acest timp, Dj-ii de radio intră în joc şi încep să suprapună poezii peste beat-uri în direct. Primele versuri, spuse de Dj Hep Cat, sunau cam aşa: “If you want to hip the tip and bop the top/ You got some mad threads that just won’t stop”. Acest nou val îi cuprinde pe majoritatea Dj-ilor de radio şi, împreună cu stilul lui Kool Herc, se transformă în Hip-Hop. Afrika Bambaataa, membru al găştii Black Spades, este omul care influenŃează decisiv evoluŃia ulterioară a curentului. El formează o mişcare puternică, Zulu Nation, care va reuşi să transforme găştile anilor ’70 în trupele de Hip-Hop ale anilor ’80. Bambaataa se afirmă ca organizator de concursuri de break-dance şi concerte pentru MC promovând o politică de pace şi de toleranŃă rasială. El aduce o nouă influenŃă curentului, introducând elemente de electro-boogie şi sample-uri din trupe gen Kraftwerk. În 1977 încep să se organizeze petreceri stradale care se dovedesc a fi o adevarată rampă de lansare pentru MC. Anul 1979 aduce “Rapper’s Delight”, semnat Sugar Hill Gang, care este primul single de gen ajuns într-un top 40. Anii ’80 aduc la rampă artişti ca: Whodini, Kurtis Blow, The Treacherous Three, Grand Master Jay, Grand Master Flash/ Melle Mell and The Furious Five. Ei sunt consideraŃi părinŃii old-school rap-ului. Urmează o dezvoltare rapidă a curentului, concerte, turnee, apar case de discuri specializate pe Hip-Hop, artişti care semnează contracte cu mari case de discuri. O caracteristică esenŃială a Hip-Hop-ului sunt cele 4 elemente: B-Boy-ii (dansatorii de break- dance), MC-ii (cei care debitează pe beat), Dj-ii (posesorii celebrelor turn-tables) şi Graffer-ii (cei care transformă orice suprafaŃă în artă prin folosirea spray-urilor cu vopsea).

Nirlu Eliza – clasa a VIII-a C

Page 23: Ani de gimnaziu - didactic

23

• În 1903, primul ursuleŃ de pluş a fost prezentat în America. Acesta a

fost creat de Morris şi Rose Michtom, imigranŃi din Rusia şi proprietari ai unui magazin de jucării inovatoare, din Brooklyn, New York. În Statele Unite, se consideră că denumirea ursuletului de plus (teddy bear) este în stransă legatură cu numele preşedintelui Theodore Roosevelt (a cărui poreclă era “Teddy”). În timp ce vâna urşi în Mississipi în anul 1902, Roosevelt a decis să cruŃe viaŃa unui pui de urs, care a rămas orfan în timpul vânătorii. Evenimentul a devenit subiectul unei caricaturi în ziarul Washington Post, caricatura care a fost văzută de familia Michtom. Inspirată de caricatură, doamna Michtom a creat

un ursuleŃ de jucărie şi datorită faptului că era expus în fereastra magazinului cu denumirea de “Teddy´s Bear” (ursul lui Teddy), ursuleŃul s-a dovedit că avea un succes deosebit la public.

• În 1959, păpuşa Barbie originală îşi face debutul în magazinele americane. Barbie este cea mai bine vândută păpuşă din lume, fiind comercializată pentru prima oară pe data de 9 martie 1959. Cel mai bine vândut tip de Barbie a fost lansat în 1992, Totally Hair Barbie, având părul lung până la pământ, care putea fi şi coafat. Ruth Handler a remarcat că fiica sa Barbara prefera să se joace mai degrabă cu păpuşi din carton care semanau cu adulŃii, decât cu cele care semănau cu copii. În Europa, a observat o păpuşă numită Lilli şi i-a cumpărat-o fiicei sale. Lilli era un personaj

materialist dintr-o bandă desenată creată de Reinhard Beuthin pentru Bild Zeitung, păpuşa cu acelaşi nume începând să fie vândută în 1955. Păpuşa era destinată adulŃilor, nu copiilor. Ruth Handler şi Elliott Handler, co-fondatorii companiei Mattel, au achiziŃionat drepturile de comercializare a păpuşii Lilli: schimbându-i culoarea părului de la blondă la brunetă şi modificându-i numele în Barbie (după cel al fiicei lui Ruth, Barbara). Păpuşa a început să fie comercializată în Statele Unite în 1959, la Târgul anual de jucării din New York. Prima păpuşă Barbie avea un costum de baie cu dungi albe şi negre iar părul ii era împletit în coadă. În următorii ani, Charlotte Johnson, creatoarea de modă a companiei Mattel, a creat vestimentaŃia păpuşii Barbie pe baza modei pariziene.

Reproiectată de Jack Ryan şi produsă de Mattel, această păpuşă reprezintă o industrie care aduce 1.9 miliarde de dolari pe an, cumpărându-se două păpuşi Barbie în fiecare secundă.

• Culorile au în general anumite implicaŃii sociale. Cercetătorii consideră că următoarele culori au semnificaŃii şi înŃelesuri oarecum precise:

Negru: Autoritate sau putere şi, uneori, răutate. Alb: Puritate sau inocenŃă. Roşu: Furie, avertizare, conflict şi dragoste. Culoarea roşie poate chiar să provoace un puls ridicat şi o respiraŃie accelerată. Folosit în anumite contexte, poate avea un efect negativ, pe când în altele poate avea un efect benefic.

Albastru: Calm, pace, nobilitate, loialitate dar uneori este rece şi deprimantă. Costumele pentru afaceri sunt de multe ori bleu-marin pentru că aceasta implică loialitate; în acelasi timp, sălile de clasa sunt deseori zugrăvite în albastru deschis, datorită efectului calmant al albastrului. În limbaj muzical, se vorbeşte deseori de “blues” (în engleză, blue = albastru), deoarece atât acest stil muzical cât şi culoarea pot avea un efect deprimant.

Verde: NaturaleŃe, prospeŃime şi fertilitate. Legătura clară cu verdele este natura, dar folosirea acestei culori în spitale este similară cu efectul albastrului, verdele fiind şi el o culoare care calmează.

Galben: Fericire, optimism şi concentrare. Galbenul îmbunătăŃeşte capacitatea de concentrare. Poate contrasta cu aproape toate culorile.

Violet: Regalitate, lux şi romantism. De-a lungul istoriei, familiile regale au fost asociate cu violetul datorită faptului că se întâlneşte rareori în natură şi trebuiau cheltuite sume mari pentru a putea crea vopsea pentru această culoare.

Maro: solid, de încredere şi terestru. . Pagină propusă de Geacu Diana – clasa a VI-a B

Page 24: Ani de gimnaziu - didactic

24

Oamenii au acoperit din totdeauna pereŃii cu picturi şi desene. În preistorie, reprezentările grafice de pe pereŃii peşterilor întruchipau animale, de obicei mamuŃi sau tauri. În prezent, acestea sunt considerate lucrări de artă valoroase. În zilele noastre, însă, dacă oamenii desenează pe pereŃi, munca lor nu este considerată artă. Este numită “graffiti” şi, de obicei, este rapid îndepărtată din locurile publice, persistând, însă, în suburbii. Totuşi, pentru mulŃi tineri, arta cu ajutorul spray-ului este la fel de importantă ca cea practicată cu mult timp în urmă de strămoşii lor. Graffiti este întâlnită sub mai multe forme: poate fi doar o simplă semnătură a autorului, sau ceva mult mai mare, ca o pictură murală. Fiecare artist are “însemnele”sale, fiecare piesă de artă fiindu-i, astfel, uşor de recunoscut originea. Pentru unii artişti, graffiti este o reacŃie la circumstanŃele vieŃii lor, pe când pentru alŃii este o expresie artistică analizată cu atenŃie. De asemenea, arta graffiti este caracteristică tinerilor care o creează, fiind o modalitate de exprimare a sentimentelor lor. MotivaŃia din spatele unei astfel de opere de artă poate fi bucurie sau tristeŃe, dezamăgire sau speranŃă. Din acest motiv, această formă de artă este foarte aproape de inimile adolescenŃilor. Graffiti, ca şi cultură, a apărut în America, dar a devenit populară în multe alte Ńări. InfluenŃa sa vine de la cultura pop, în special muzică şi desene animate. Câteva dintre aceste realizări artistice sunt atât de reuşite, încât galeriile de artă au început deja să le cumpere pentru a le expune. În viitor, graffiti va rămâne un fenomen interesat de urmărit.

Luana Andreea Boşoteanu – clasa a V-a C

Aceasta este o întâmplare adevarată petrecută la Word Perfect Help Line. Angajatul companiei care a participat la discuŃia de mai jos a fost concediat. Ulterior, el a dat în judecată compania pentru "concediere fără motiv". Ceea ce urmează este un pasaj din discuŃia care a dus la concediere. "Word Perfect Technical Desk, vă pot ajuta cu ceva?" "Da, am o problemă cu Word Perfect" "Ce problemă?" "Păi, scriam şi dintr-o dată toate cuvintele au disparut." "Au dispărut?" "Da, au dispărut." "Hmm. Şi ce afişează ecranul tău acum?" "Nimic." "Nimic?" "E negru; şi nu acceptă nimic din ceea ce scriu." "Eşti încă în Word Perfect, sau ai ieşit?" "De unde vrei să-mi dau seama?" "Vezi un prompter C: pe ecran?" "Ce-i ăla un prompter C:?" "Nu contează. PoŃi mişca cursorul

pe ecran?" "Nu e nici un cursor; Ńi-am spus că nu acceptă nimic din ceea ce tipăresc!" "Monitorul tău are un indicator de funcŃionare?" "Ce e ăla un monitor?" "Este chestia aia cu ecran şi care arată ca un TV. Are o luminiŃă care să-Ńi arate dacă e deschis sau nu?" "Nu ştiu." "Atunci uită-te în spatele monitorului şi vezi unde duce cablul electric. PoŃi să vezi asta?" "Da, cred că da." "Minunat. Urmează cablul electric, şi spune-mi dacă este băgat în priză." "...Da, este." "Când te-ai uitat în spatele monitorului, ai observat că sunt două cabluri şi nu doar unul băgat în monitor?" "Nu." "Ei bine, sunt două. Mai uită-te o dată şi găseşte şi celălalt cablu." "Ok, l-am găsit." "Urmăreşte-l şi spune-mi dacă este băgat bine în spatele computerului tău." "Nu pot sa fac asta." "Huh. Dar măcar poŃi vedea dacă este?" "Nu." "Nici dacă îŃi pui genunchiul pe ceva sau

te întinzi pe ceva?" "O, nu e din cauza că nu am unghiul bun, ci din cauză că e întuneric." "Întuneric?!" "Da, lumina din birou este stinsă! Singura lumină care vine este de afară." "Păi, aprinde lumina în birou." "Nu pot." "Nu? De ce?" "Pentru că e o pană de curent." "Aaa...o pană de curent? Aha, ok. Cred că am rezolvat problema. Mai ai cutiile şi manualele şi chestiile de împachetare cu care a venit computerul tău?" "Da, le Ńin în dulap." "Bine. Du-te şi adu-le, şi bagă sistemul în cutii exact aşa cum l-ai primit. Şi apoi du-l înapoi de la magazinul de la care l-ai luat." "Adevărat? Este chiar atât de grav?" "Da, mă tem că da." "Atunci asta e, îl duc înapoi. Şi ce să le spun?" "Spune-le că eşti prea prost ca să ai un computer

Burghiu Cristian – clasa a VIII-a C

Page 25: Ani de gimnaziu - didactic

25

Copiii de astăzi cresc practic cu un calculator în casă. În ultimii ani, computerul a devenit un obiect tot mai des întâlnit în toate domeniile de activitate. Posibilitatea şi dorinŃa de a transmite şi primi informaŃii cu uşurinŃă pune în inferioritate grija facturii de telefon, tot mai încărcată. Ştiri, vreme, sport, informaŃii medicale, jocuri prin internet au devenit tot mai accesibile şi tot mai multe persoane le preferă.

Toate aceste oportunităŃi sunt extinse şi transmise copiilor fără voie. Aceştia văd cât de convenabil este un calculator şi se omite uneori să fie îndrumaŃi, să treacă prin procesul de învăŃare clasic (exemplu: aranjarea cuburilor sau construcŃiile LEGO, beŃişoare de numărat, cărŃi de colorat şi desenat, scrierea de mână, lecturarea unei cărŃi de beletristică etc.).

Unii copii învaŃă să scrie şi să citească cu jocuri de calculator mai degrabă, în loc să folosească mai întâi creianele şi cărŃile cu imagini şi cuvinte corespunzătoare fiecărei vârste. Aceşti copii îşi citesc poveştile înainte de culcare on-line, în loc să o facă împreună cu părinŃii, în pat.

Încet, tradiŃiile se rup şi calculatorul devine unul din elementele principale în procesul de învăŃare pentru un copil. MulŃi părinŃi preferă să cumpere jocuri educative pentru calculator în loc să opteze pentru jocuri tradiŃionale şi cărŃi de colorat sau cu imagini în relief. PărinŃii lasă procesul de învăŃare în seama calculatorului şi petrec tot mai puŃin timp de calitate cu proprii copii.

Cea mai importantă treaptă în procesul de învăŃare şi educaŃie a copiilor este însă să interacŃioneze cu cei din jur. În cazul în care copiii îşi petrec toată ziua în faŃa unui monitor, ei nu vor învăŃa să-şi împartă lucrurile, să-şi aştepte rândul, şi uneori nu vor cunoaşte lucruri de bază, simple, precum bunele maniere. Copiii au nevoie să interacŃioneze cu alŃi copii, adulŃi şi animale. Ei au nevoie să experimenteze lucrurile mai întâi cu mâna şi nu în faŃa unui monitor.

Calculatorul are şi un beneficiu – copiii care-l folosesc sunt mai inteligenŃi sau cel puŃin aşa spun statisticile din ultimii ani. Cei care ştiu să folosească foarte bine un calculator au avantajul de

a-şi găsi un serviciu în domeniu mult mai uşor şi se adaptează repede schimbărilor tehnologice.

Copiii pot să-şi completeze temele on-line. În unele părŃi ale lumii, dacă un copil pierde o

zi de şcoală, el poate găsi lecŃiile şi temele din ziua respectivă publicate pe internet. Acest lucru este binevenit când copilul este bolnav, dar oare este normal ca acesta să-şi închipuie că este normal să lipsească de la şcoală, atâta timp cât va găsi informaŃiile necesare pe internet?

Şi să nu uităm însă de un mare dezavantaj al calculatorului – când copiii se autentifică on-line, inocenŃa lor este uşor de depistat. Copiii devin astfel Ńinte uşoare. ObsedaŃii sexuali de multe ori ajung să discute on-line cu copiii, să le sustragă uşor informaŃii despre ei şi despre familiile lor şi chiar să le propună întâlniri in realitate. Copiii sunt inocenŃi şi cinstea pe internet poate crea probleme grave. De multe ori copiii nu înŃeleg sau nu ştiu acest lucru şi finalul discuŃiilor on-line poate deveni uneori nefericit.

Ca o concluzie – copiii se pot bucura de calculator dacă acesta este folosit cu cap. Calculatorul face parte din valul viitorului, dar tehnicile vechi de învăŃare şi educaŃie nu trebuie uitate sau date deoparte. Un copil trebuie să interacŃioneze fizic cu alŃi oameni şi nu trebuie să înveŃe absolut totul la calculator. Ce limite ar trebui impuse în folosirea calculatorului şi a jocurilor video? Ar fi un lucru bun ca în jurul tehnologiei să existe reguli impuse de părinŃi, dar nu există nici un număr magic al minutelor alocate jocului.

PărinŃii trebuie să-şi evalueze proprii copii şi comportamentul lor înainte de a stabili reguli. Dacă un joc pe calculator sau video duce la un comportament agitat, violent atunci trebuie stabilită o limită de timp sau o regulă care să restricŃioneze utilizarea acestuia înainte de culcare. Odată stabilite limite atât de timp cât şi asupra tipului de joc pe calculator sau video, ar fi bine să vă asiguraŃi că toŃi adulŃii prezenŃi în viaŃa copilului, inclusiv bunicii sau bonele, cunosc aceste reguli şi le acceptă. Copiii ar trebui să conştietizeze necesitatea unor astfel de reguli şi să le respecte.

Propus de Filip Nicolae şi Samoilescu

Alexandru – clasa a V-a D

Page 26: Ani de gimnaziu - didactic

26

Jocul propus: WWE

SMACKDOWN

Vă propunem unul dintre cele mai antrenante jocuri: WWE SMACKDOWN. Are o grafică

remarcabilă şi s-a lucrat mult pe sistemul de prize oferind fiecăruia dintre numeroşii luptători incluşi aproape 20 de mişcări posibile, ceea ce îi face aproape reali. ÎŃi poŃi face un jucător, sau mai mulŃi, pe care îi poŃi aranja cum vrei: cum arată, cu ce este îmbrăcat, cît de puternic să fie etc. Acum poŃi începe! Există, desigur, o curbă de învăŃare până te familiarizezi cu jocul, cu diversele noi tipuri de meciuri care

îşi fac apariŃia. Jocul este excepŃional de plăcut, indiferent dacă jucaŃi singur sau cu câŃiva prieteni. Personajele cele mai bune şi mai importante ale acestui joc sunt: Triple H., Edge, Undertaker, Kane, Lita, Jeff Hardy, Matt Hardy, Big Show, Ivory. PoŃi câştiga multe centuri: centura intercontinentală, centura de greutate, dar cea mai valoroasă este centura

WWE. John Cena (foto) este actualul campion, cel care deŃine în realitate centura WWE. Vă urăm SUCCES! Zevri Taner şi Mache Ioan Cătălin - clasa a VII-a A

Este foarte la modă în ziua de azi. Te afli în tren, într-un local, în mijlocul unei discuŃii, pe stradă sau pur şi simplu încerci să ai puŃină linişte, te deranjează un Ńârâit foarte enervant care vine de la un aparat foarte mic. Este CELULARUL!!! Hai să punem puŃină benzină pe foc cu următoarele reguli pentru folosirea corectă a celularului: * Dacă nu ai încă un celular, poŃi câştiga în importanŃă cumpărându-Ńi unul. Numărul succeselor în viaŃă ta va creşte fără îndoială. * Dacă te aşezi la o masă într-un loc public, nu uita celularul în geantă sau în buzunar! Pune-l întotdeauna pe masă la vedere! Aşa poŃi să-Ńi câştigi mai mult respect. * Vorbeşte la celular întotdeauna clar, tare şi răspicat! Cei dimprejur au şi ei dreptul să audă ceea ce se discută. * Dacă modelul celularului îŃi permite, alege pentru soneria acestuia un ton care sună cât mai colorat. Astfel te poŃi face mai bine şi mai repede remarcat. * Dacă auzi un Ńârâit în apropiere nu te lăsa intimidat de faptul că ar putea să fie celularul altuia! Pune mâna imediat pe celularul tău să vezi dacă tu eşti persoana sunată! ArăŃi astfel că şi tu ai celular. * Dacă celularul sună în timp ce eşti singur poŃi liniştit să-l ignori. Ar fi pierdere de timp să răspunzi. Atâta timp cât nu te vede nimeni nu poŃi arăta cât eşti de important.

* Ia măsuri să foloseşti întotdeauna încăperi adecvate pentru ca partenerul de discuŃii să aibe o audiŃie foarte bună! De exemplu: muzee, biserici, biblioteci, săli de aşteptare, săli de spital... * Dacă din întâmplare te afli în avion nu băga de seamă stewardesele care îŃi recomandă să nu foloseşti celularul! Aceste femei sunt doar invidioase pentru că nu îşi pot permite şi ele un celular. * Poartă celularul de preferinŃă la cingătoare! Husa e indicat să aibe culori vii care sar în ochi. * Dacă te deplasezi şi ai într-o mână o geantă poŃi contrabalansa greutatea acesteia purtând celularul, ca o brăŃară, la încheietura mâinii celelalte. * Înainte de a răspunde la telefoane spune cu voce tare: "La dracu! nici aici nu pot să am linişte!" sau pentru puŃină schimbare: "Incapabilii! Mereu au nevoie de MINE" * Nu te lăsa intimidat de faptul că cei din jur află multe lucruri despre viaŃa ta intimă în timp ce vorbeşti la celular. Asta e la modă. Un bun exemplu în acest sens sunt cifrele mari de telespectatori la talkshow-uri. * Dacă ai o întâlnire importantă sau eşti la şcoală vorbeşte cu cineva să te sune în acest timp la celular sau programează aparatul să sune la ora respectivă. Întâlnirea va avea astfel succesul scontat. * Când eşti singur poŃi să îŃi dezactivezi celularul. Telefoanele pe care le-ai primit în acest timp poŃi să le asculŃi în timp ce te aflii în societate.

Tănase Maria şi Abduraim Sheila – clasa a VI-a B

Page 27: Ani de gimnaziu - didactic

27

Regulament:

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuŃe, subdivizat în tot atâtea pătrate identice, numite regiuni (vedeŃi figura). Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conŃină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu trebuie să conŃină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

Cifrele nu sunt folosite decât prin convenŃie, relaŃiile aritmetice între ele nefiind de nici un folos. Orice ansamblu de simboluri distincte: litere, forme, culori, pot fi folosite fără a se modifica regulile jocului. Dell Magazine, primul care a publicat grile, a folosit cifre în publicaŃiile sale. Dimpotrivă, Scramblets, de la Penny Press, şi Sudoku Word, de Knight Features Syndicate, folosesc amândouă litere.

Interesul jocului constă în simplicitatea regulilor sale şi în complexitatea soluŃiilor sale. Grilele publicate au de obicei un nivel de dificultate indicativ. Editorul poate să şi indice un

timp probabil de rezolvare. În general, grilele conŃinând mai multe cifre preumplute sunt mai uşoare. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne totuşi în greutatea de a găsi suita exactă a cifrelor rămase. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa în grilă şi folosirea lui jucăuşă îl aduc mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, ca şi careurile şi problemele de şah.

Profesorii recomandă practica la Sudoku ca un antrenament la gândirea logică. Nivelul de dificultate poate în acest caz să fie adaptat publicului.

Nae Mihail Vlad – clasa a VI-a A

Aburi - Apa care plouă în sus AdoraŃie - Iubire supra-alimentată Apă - Articol pentru înot Balet - Arta călcată în picioare Cuvânt - IndiscreŃia gândului Perucă - Proteză la cap Porc - Mezeluri îmbracate civil Sifon - Apă cu nervi VacanŃă - Zilele de vârf ale şcolarilor Entuziasm - Nu poŃi să te abŃii de la prostii Expert - Cel care ştie din ce în ce mai multe despre din ce în ce mai puŃine lucruri Fricos - Om ce gândeşte cu picioarele în caz de pericol Glorie - A fi cunoscut de cei pe care nu vrei să-i cunoşti Oglindă - E bine s-o consultăm fiind capabilă să reflecte Zi - ConjuncŃie între ieri şi mâine

3 8 7 9 4 7 2 2 6 1 7

4 2 7 7 2 5 8 3 6 8 6 5 8 9

6 8 3 4

8 1 9

FiŃuică - Te uiŃi şi câştigi Elevul chiulangiu - Tânăr şi neliniştit ŞedinŃa cu părinŃi - Întalnire de gradul III După şedinŃă - Spitalul de urgenŃă Caiet de teză - Verdict: Crimă Sfârşitul orelor - Am întâlnit şi români fericiŃi Cancelaria - Cafeneaua groazei Sala de clasă - Zona crepusculară Orele de fizică - La limita imposibilului Diriginta - Xena prinŃesa războinică Dirigintele - Superman Catalogul - Adevărul gol-goluŃ Încheierea mediilor - Memorialul durerii Chiulul de la ore - Sport la minut Lucrarea de control - Albă ca zăpada Directorul şcolii - Inamicul public numărul 1 Şeful clasei - Asasinul din umbră Perioada tezei - Spionaj şi contraspionaj

Culese de Zica Cosmin – clasa a –V-a A

Page 28: Ani de gimnaziu - didactic

28

Rafinamentul cu care se prezintă desenele animate japoneze, nu numai că au o calitate extraordinară dar, aduc şi un beneficiu culturii generale în ceea ce priveşte interesul copilului de a învăŃa limba japoneză! Pe mine desenele m-au fermecat pur şi simplu şi vi le recomand şi vouă, cititorii mei! Aceste

desene au o limită de vârstă deşi nu toate! Există şi desene japoneze fară limită de vârstă dar se întâlnesc mai rar! Recomandate pentru copii sunt acelea care au indicaŃia “12 ani”. PărinŃii sunt strict rugaŃi să-şi supravegheze copiii şi să fie atenŃi la aceste limite.

Desenele acestea se numesc anime-uri şi se găsesc pe canalul A+ care îl înlocuieşte pe Minimax după ora 20, seara! Programul durează până la ora 1:50 noaptea. Există şi reluări în cazul în care un copil nu s-a uitat la ele dintr-un anume motiv, bănuiesc eu că principala problemă este ora foarte târzie. Pentru download-uri vă recomand site-ul www.bestanime.com ConŃine peste 1000 de anime-uri , informaŃii despre ele şi download-uri!

Bura Francesca – Clasa a VI-a A

- Era o poveste cu Roşu Împărat, una cu Verde Împărat şi dacă mai era una şi cu Galben Împărat, vă spuneam o poveste cu SEMAFOR... - Femeia nu-i superioară bărbatului, inferioară nu-i, dar de egalitate nici nu poate fi vorba! - Numai în limba română cuvântul HOł are şi sens de dezmierdare sau de laudă. - Un cap ridicat la putere … devine pătrat! - De la Cernobâl îŃi cad dinŃii ? - Da, dacă nu-Ńi Ńii gura închisă. - La cozonac unii mănâncă stafidele, alŃii doar rahatul! - La restaurant: -Doamnă ChelneriŃă, aveŃi picioare de broască? – Nu, domnule, aşa merg eu mai săltăreŃ! - Doamnă, în acest restaurant serviŃi şi mormoloci? - Servim pe oricine! - Pe mulŃi moartea îi lasă … reci. - Unul a căzut de la etajul 10. După un timp a căzut şi un smoc de păr. Folosea o loŃiune pentru căderea întârziată a părului. - Dragostea a fost inventată de evrei, pentru a nu plăti. - Universul şi prostia nu au limite, noi le-am atins!!! - Doi canibali: - ÎŃi place sor’ mea? – Da! – Bine, atunci mai ia o bucată.

Page 29: Ani de gimnaziu - didactic

29

Discoteca din ghiozaDiscoteca din ghiozaDiscoteca din ghiozaDiscoteca din ghiozadanul meudanul meudanul meudanul meu

Abia aşteptam dimineaŃa aceasta. După o oră cu dirigu mergem împreună cu toŃi colegii de clasă la un spectacol. Îmi las ghiozdanul la şcoală cu tot ce este în el: cu penar, cărŃi, caiete, stilouri şi multe altele. Plecăm.

În liniştea din clasă se aud voci din ghiodan. Stiloul anunŃă: - Hei! Gata! Au plecat! Acum ne putem distra! Multe glasuri răspund fericite: - Da! Hai să ne apucăm de pregătiri şi să petrecem! Liderul, cel mai mândru dintre toŃi, stiloul, ia comanda: - Gumă! Tu vei fi DJ-ul! Riglă, tu vei fi cea care va regla boxele! AscuŃitoare,

tu vei face invitaŃii pentru toată lumea. Carte, tu vei fi amfitrioana, iar voi creioanelor veŃi pregăti bucatele în timp ce voi ceilalŃi veŃi amenaja sala!

Timp de câteva ore rechizitele pregătesc totul pentru distracŃie. Salonul de dans este aranjat cu lumini strălucitoare şi spoturi de toate culorile.

Încep să sosească invitaŃii. Uşa s-a deschis şi păşesc pragul mândra doamnă Stilou Roz cu domnul Stilou Blue. După ei îşi fac apariŃia doamna Carte de Română împreună cu Cartea de Matematică, amândouă surori. Mai trec câteva clipe şi pătrund în sală Stiloul Directorului mîndu şi elegant, urmat de Regele Stilourilor Aurite din şcoala noastră însoŃit de tânăra lui soŃie Rigla Roz, Regina Cariocilor, Regele Creioanelor, Regina Radierelor, Compasul şi mulŃi alŃii. Locul devine neîncăpător.

Muzica este pe placul tuturor. Se cântă Pencildolls, 50 CărŃi mâzgălite, ScârŃâita, Şifonatele caiete şi câte şi mai câte. Cernelurile oferă băutură din belşug pentru toată lumea. Petrecerea se dezlănŃuie. Dansul este îndrăcit. Muzica este la maxim, dar rechizitelor nu le pasă.

Foarte târziu aud tropăiala paşilor şi glasurile zglobii ale copiilor ce se întorc fericiŃi din excursie. Se petrece o învălmăşală groaznică. Rechizitele, îngrozite de a nu fi surprinse, se înghesuie către locurile lor. CărŃile, caietele, creioanele, stilorile, guma... toate intră în ghiozdan. Cerneala, care îşi uită dopul pe bancă, se împiedică şi tot lichidul se împrăştie...

Deschid uşa, merg direct la banca mea şi văd dezastrul... - O! Nu! Nu pot să cred că am putut fi atât de neglijentă! Acum nu mai am ce face. Trebuie să-mi

cumpăr alte rechizite! Şinicu Florena – clasa a VI-a B

O faptă bună în prag de SărbătoriO faptă bună în prag de SărbătoriO faptă bună în prag de SărbătoriO faptă bună în prag de Sărbători

După cum bine ştiţi, pe data de După cum bine ştiţi, pe data de După cum bine ştiţi, pe data de După cum bine ştiţi, pe data de 19 decembrie câte19 decembrie câte19 decembrie câte19 decembrie câte un reprezentant sau doi un reprezentant sau doi un reprezentant sau doi un reprezentant sau doi

din fiecdin fiecdin fiecdin fiecare clasare clasare clasare clasăăăă au mers la orfelinatul "Delfinul" pentru a împărţi cadouri de au mers la orfelinatul "Delfinul" pentru a împărţi cadouri de au mers la orfelinatul "Delfinul" pentru a împărţi cadouri de au mers la orfelinatul "Delfinul" pentru a împărţi cadouri de

Crăciun copiilor. Ţin neapărat să vă spun că noi am rămas cu o impresie foarte Crăciun copiilor. Ţin neapărat să vă spun că noi am rămas cu o impresie foarte Crăciun copiilor. Ţin neapărat să vă spun că noi am rămas cu o impresie foarte Crăciun copiilor. Ţin neapărat să vă spun că noi am rămas cu o impresie foarte

plăcută şi cu o amintire deosebită. Elevii din şcoala nplăcută şi cu o amintire deosebită. Elevii din şcoala nplăcută şi cu o amintire deosebită. Elevii din şcoala nplăcută şi cu o amintire deosebită. Elevii din şcoala noastră au pus mult suflet şi au oastră au pus mult suflet şi au oastră au pus mult suflet şi au oastră au pus mult suflet şi au

strâns jucării în scopul de a oferi clipe de bucurie unor copii de vârsta strâns jucării în scopul de a oferi clipe de bucurie unor copii de vârsta strâns jucării în scopul de a oferi clipe de bucurie unor copii de vârsta strâns jucării în scopul de a oferi clipe de bucurie unor copii de vârsta noastrănoastrănoastrănoastră....

Acei copii ne Acei copii ne Acei copii ne Acei copii ne----au primit cu braţele deschise şi sau primit cu braţele deschise şi sau primit cu braţele deschise şi sau primit cu braţele deschise şi s----au bucurat sincer şi de au bucurat sincer şi de au bucurat sincer şi de au bucurat sincer şi de

cadouri şi de Moş Crăciun. Cu această ocazie mulţumim tuturor celorcadouri şi de Moş Crăciun. Cu această ocazie mulţumim tuturor celorcadouri şi de Moş Crăciun. Cu această ocazie mulţumim tuturor celorcadouri şi de Moş Crăciun. Cu această ocazie mulţumim tuturor celor care s care s care s care s----au au au au

implicat şi sper ca următoarele activităţi de acest gen să fie la fel de reuşite! implicat şi sper ca următoarele activităţi de acest gen să fie la fel de reuşite! implicat şi sper ca următoarele activităţi de acest gen să fie la fel de reuşite! implicat şi sper ca următoarele activităţi de acest gen să fie la fel de reuşite!

E foarte plăcut să faci pe Moş Crăciun pentru nişte copilaşi nevinovaţi, care E foarte plăcut să faci pe Moş Crăciun pentru nişte copilaşi nevinovaţi, care E foarte plăcut să faci pe Moş Crăciun pentru nişte copilaşi nevinovaţi, care E foarte plăcut să faci pe Moş Crăciun pentru nişte copilaşi nevinovaţi, care

chiar merită să fie vizitaţi de Moşul!chiar merită să fie vizitaţi de Moşul!chiar merită să fie vizitaţi de Moşul!chiar merită să fie vizitaţi de Moşul!

Bonea Andrada Bonea Andrada Bonea Andrada Bonea Andrada –––– clasa a VI clasa a VI clasa a VI clasa a VI----a Ca Ca Ca C

Page 30: Ani de gimnaziu - didactic

30

� Sunt Abibula Atila, elev în clasa a V-a A la Şcoala cu clasele I – VIII “Gheorghe łiŃeica” şi am început să înot de la vârsta de nouă ani la Palatul Copiilor, îndrumat fiind de domnul profesor Nicolae CoteŃ. Am fost încurajat tot timpul de cei din jurul meu: de antrenor, de familie, de prieteni, de cadrele didactice şi de colegi aşa că încet, încet am avut tot mai multă încredere în mine. M-am antrenat tot timpul şi am ajuns să particip la concursuri.

Prima mea medalie, cu LOCUL I, am primit-o când aveam 10 ani pe 25 iunie 2005, la Campionatul NaŃional pentru Copii, la Arad.

La Campionatul NaŃional pentru Copii – 10 ani, de la Piteşti am obŃinut două diplome cu LOCUL I la probele 4 x 50 m mixt şi 4 x 50 m liber în decembrie 2005. În anul următor, adică în 2006, tot la Piteşti, a fost organizat Campionatul NaŃional de Poliatlon – Copii şi am ocupat de două ori LOCUL I la aceleaşi probe. În iulie 2006, la Campionatul NaŃional pentru Copii 11 – 13 ani, ce s-a desfăşurat la Brăila, am primit medalia de argint la proba 4 x 50 m liber masculin.

Ultima medalie, de bronz, am obŃinut-o în proba 100 m bras, cu rezultatul 1.38.82, la concursul de nataŃie “CUPA C.S.M. BRAŞOV” desfăşurat în perioada 4 – 5 noiembrie 2006.

Abibula Atila – clasa a V-a A

� Mă numesc Alexandru Păun şi am 11 ani. Sunt

elev al Şcolii cu clasele I - VIII ,,GheorgełiŃeica’’ din ConstanŃa în clasa a V-a A.

În timpul liber practic karate ca sport de performanŃă. Am început de la vârsta de 6 ani, din dorinŃa de a mă

apăra şi a avea un corp sănătos şi prin multă muncă astăzi sunt dublu campion şi vicecampion. Îmi place acest sport şi nu voi renunŃa să-l practic.

Am obŃinut primul titlu de campion la prima mea competiŃie, în anul 2005, pe 17 decembrie la Bucureşti, stilul kumite kyokushin categoria 9-10 ani şi +36 kg.

A doua medalie a mea a fost de argint, la Bucureşti pe data de 25.03.2006 la categoria de vârstă 9-11 ani şi +40 kg.

Al treilea şi ultimul rezultat al meu este locul întâi la Cupa InternaŃională a Romaniei, Sei budokai la categoria +40 kg şi la categoria de vârsta 9-11 ani, care s-a desfăşurat la ConstanŃa pe data de 05.08.2006.

Îmi place sportul dar nu uit că sunt elev şi mă număr printre cei mai buni din clasă, ceea ce o dovedeşte chiar rezultatele mele. Am obŃinut rezultate bune şi la concursuri de matematică: ,,Gheorghe Titeica’’ – premiul al III-lea şi la ,,Memorial Henny’’ care a avut loc la Mangalia – premiul al III-lea.

Vreau ca părinŃii şi profesorii mei să fie mândri de mine! Păun Alexandru – clasa a V-a A

Page 31: Ani de gimnaziu - didactic

31

ŞAHUL, pasiuAHUL, pasiuAHUL, pasiuAHUL, pasiunea meanea meanea meanea mea Am început să învăŃ

şahul de la cinci ani şi jumătate. Eram în vacanŃă la bunica atunci când am văzut prima oară un şah şi l-am rugat pe tata să-mi arate principalele mutări. După trei săptămâni am început să-l bat pe primul meu instructor. Tata a decis să mă ducă la un profesor şi aşa am ajuns la domnul Iordache Claudiu, la Palatul Copiilor.

La primul meu concurs am făcut două puncte, am câştigat două partide, la vârsta de 6 ani.

La vârsta de 8 ani, am avansat la categoria a II-a, iar la 10 ani am participat la primul meu concurs naŃional şi am luat LOCUL al III-lea (medalie de bronz).

Am participat la Campionatul European de Şah în anul 2005 şi am locul

al şaselea la şah rapid, la grupa de 10 ani şi am intrat în Super Cupă, alături de cei care aveau între 10 şi 18 ani.

Şi în anul 2006 am participat la Campionatul European de Şah unde am ocupat locul al 12-lea, de data aceasta jucând la grupa 12 ani, şi iar m-am calificat la Super Cupă.

Teancul de diplome pe care deŃin reprezintă un adevărat palmares pentru mine. Sunt hotărât să continui „lupta cu şahul” pentru că asta este pasiunea mea.

Nu este greu! PuteŃi încerca şi voi!

Mălureanu George – clasa a V-a B

Perle ale elevilorPerle ale elevilorPerle ale elevilorPerle ale elevilor extrase din comentariile poeziei „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu

• Mircea cel Bătrân, voievodul, a fost cel mai bun chiar şi decât Mihai Eminescu. • Mircea a fost voievodul łării Româneşti al Europei. El a fost cel mai bun domn după

pământ. • Mircea cel Bătrân a purtat hainele de împărat şi a purtat şi ostăşimea după el. • Mircea cel Bătrân a fost cel mai bun. Mihai Eminescu a stat pe scaunul lui de împărat şi

ordona. • Mircea cel Bătrân a fost cel mai bun din teritoriul său, din acestă împărăŃie bogată în belşug. • El a fost cel mai important domnitor din lume pentru că a înfăptuit tot ceea ce i s-a cuvenit. • Mircea a fost cel mai bogat, avea tot ce voia el şi a fost în lupte în multe Ńări. • Mircea avea o împărăŃie bogată şi mare, de aceea el este împăratul łării Româneşti.

Culese de prof. Virgil Nicolau

Page 32: Ani de gimnaziu - didactic

32

Salut! Numele meu este Vlad Andra, am

14 ani şi sunt elevă la Şcoala Generală cu clasele I - VIII „Gheorghe łiŃeica” din ConstanŃa.

Am început dansul în urmă cu 5 ani. Înainte să ajung să practic dansul sportiv am făcut o grămadă de activităŃi cum ar fi: tenis,

gimnastică, pian, informatică, balet. Povestea mea este cea a copilăriei trăite între joc şi dans. Este o poveste despre inventitate, îndrăzneală, perseverenŃă, loialitate, independenŃă, compromis şi realizări. Acestea sunt firele care unesc părŃile poveştii şi îi dau sens pentru generaŃia care se lansează an de an în dansul sportiv românesc. Odată cu trecerea anilor, am trecut de la joc la lucruri serioase şi dansul s-a transformat în pasiune şi asta pentru că eu cred cu adevărat că dacă vreau să realizez ceva în dans trebuie să pun mult suflet şi să depun mult efort. Mai cred că pasiunea pentru dans merită toate eforturile şi atunci când intru în ring nu mă mai gândesc dacât la faptul că trebuie să dau pentru mine însămi şi pentru cei din jurul meu, tot ce pot şi tot ce am mai bun. Când copilul vine acasă cu o cupă câştigată la un concurs de dans sportiv, părinŃii o arată fericiŃi vecinilor, rudelor... Peste vreme, prin praful amintirilor, cupa de pe bibliotecă mai spune câte unui musafir istoria ei. Eu v-o spun aşa cum o aud, în fiecare an, în prag de vară la ConstanŃa. Cupa iese în sfârşit din cutia ei, după o lungă călătorie. Strălucitoare şi zveltă, stă printre suratele pe masă, la loc de onoare, printre medalii. MicuŃii dansatori o sorb din priviri. Mamele glumesc: „I-a spune, care este a ta?” În seara dinaintea concursului, patinuarul trebuie să arate perfect... Oamenii montează ringul, din plăci de lemn lucios adus

tocmai de la Reghin. Mâine va străluci sub reflectoare. În sfârşit ajung la înscriere şi sportivii sosiŃi din toate colŃurile Ńării. Târziu după miezul nopŃii, se sting luminile. Cupa visează... Zumzetul sălii este în continuă creştere. Are şi de ce. Cu excepŃie a două – trei persoane, toată elita FederaŃiei Române de Dans Sportiv este în sală. Sportivii se crispează: să dansezi în faŃa lor e mai rău decât la un examen... Zâmbete, lacrimi, atacuri de panică, bretele rebele şi parchet alunecos... Dans... Spectatori vrăjiŃi, părinŃi mai speriaŃi decât concurenŃii... note... lacrimi... note... lacrimi... cupe! Şi iar lacrimi... de toate felurile. După două zile, cupa a învăŃat tot... despre cele 30 de cluburi reprezentate pe ring, prin 200 de perechi de dansatori... Apar şi premiile surpriză acordate participanŃilor. Vicepreşedintele FederaŃiei dă concursului notă maximă: „ De mult nu am mai văzut aşa ceva!!!”, explică ceva unor sportivi... Unul dintre organizatori duce o listă de premii prezentatorului. În sfârşit!!!

Cupa aruncă sclipiri aurii din braŃele

unui dansator de un metru şi-un pic, care se smiorcăie într-un buchet de flori. Partenera lui toată un zâmbet şi cristale Swarawski clipeşte des încercând să coboare de pe podium – grea afacere: podiumul are jumătate din înălŃimea ei. Dansul semnifică totul pentru mine. Iubesc sentimentul şi plăcerea pe care mi le asigură... dar, de asemenea, strălucirea şi faima pe care mi le aduce.

Vlad Andra – clasa a VIII-a A

Page 33: Ani de gimnaziu - didactic

33

1. Cum vorbiŃi când timpul vă presează ? a) mai repede b) fără formule de politeŃe c) mai încet d) normal. 2. Ce ton are vocea dumneavoastră? a) mai puternic decât al celorlalŃi b) nu puteŃi aprecia c) mai însufleŃit d) uneori mai înalt. 3. Cum este vocea dumneavoastră, într-o societate zgomotoasă? a) mai calmă ca a altora b) sonoră c) ca întotdeauna d) liniştită. 4. Vă subliniaŃi cuvintele cu gesturi? a) niciodată b) întotdeauna c) doar atunci când aveŃi ceva important de spus d) când vreŃi ca ceilalŃi să reŃină ceea ce spuneŃi. 5. AstupaŃi-vă o ureche şi rostiŃi câteva cuvinte. Cum vi se pare vocea dumneavoastră? a) cam tare b) neplacută c) ca întotdeauna d) străină. 6. În copilărie cum aŃi vorbit? a) cu o voce delicată b) puternic c) prietenos d) vesel 7. Se înŃelege ceea ce spuneŃi când vorbiŃi în şoaptă? a) în majoritatea cazurilor b) aproape întotdeauna c) întotdeauna d) uneori. 8. Când aveŃi vocea răguşită? a) când sunteŃi stresat b)când sunteŃi răcit c) noaptea târziu d) când sunteŃi trist Majoritatea răspunsurilor a): SunteŃi un om vioi, politicos, dar puteŃi fi şi altfel când vă enervează ceva. Majoritatea răspunsurilor b): AveŃi vocea unui om puternic, dominată de sentimente. Potrivit vocii dumneavoastră se poate uşor constata care este dispoziŃia dumneavoastră la un moment dat. Majoritatea răspunsurilor c): Vocea indică omul care ştie ce vrea. Este optimist şi vesel. CeilalŃi vă apreciază sinceritatea şi conideră că se poate baza pe dumneavoastră. Majoritatea răspunsurilor d): Vocea dumneavoastra semnalizează un om prietenos, constant, care găseşte timp să gândească înainte de a spune ceva. Propus de Popa Diana – clasa a VIII-a C

Page 34: Ani de gimnaziu - didactic

34

1 6 5 3 8 7 4 9 2 9 4 7 1 2 6 3 5 8

2 8 3 5 9 4 6 1 7

8 1 6 4 5 2 9 7 3

4 7 2 9 3 1 5 8 6

5 3 9 6 7 8 2 4 1

6 5 8 7 4 3 1 2 9

7 9 1 2 6 5 8 3 4

3 2 4 8 1 9 7 6 5

Iluzii optice

• Sunt doar săgeŃile negre. Cele albe sunt induse de... iluzia optică!

1

2

3

4 7

8

6

9

11 13

12

5

10 1 2 3

5

6 7 8

9 10 11

4

12 13

1

4 2

3

Page 35: Ani de gimnaziu - didactic

35

COLECTIVUL DE REDACłIE

COORDONATORI:

Profesor Elena Cojocaru Profesor Cici Corina Vlad

Profesor Emilia Mihaela Cadâr Profesor Agneta Dragnea Profesor Carmen Petrescu

REDACTORI :

Profesor Emilia Mihaela Cadâr

şi elevii: Zica Cosmin – Clasa a V-a A Catrangiu Beatrice – Clasa a V-a B Arghir Evelin – Clasa a V-a C Boşoteanu Luana – Clasa a V-a C Filip Nicolae – Clasa a V-a D Samoilescu Alexandru – Clasa a V-a D

Stamate Alexandra – Clasa a VI-a A Mutalîp Şezlan – Clasa a VI-a B Păiş George – Clasa a VI-a B Bonea Andrada – Clasa a VI-a C Nirlu Eliza – Clasa a VIII-a C Buhaschi Edit – Clasa a VIII-a A Bujduveanu Mitică – Clasa a VIII-a C

COLABORATORI:

Profesor Gabur Melania Profesor Sîrbu Diana

Profesor Iorga Aurelian Profesor Nicolau Virgil

MulŃumim celor care au mai colaborat cu noi pentru realizarea acestei

reviste!

Page 36: Ani de gimnaziu - didactic

36

I.S.S.N. 1842 – 127x


Recommended