Download doc - Analiza Statistica a Veniturilor Populatiei Romaniei

UNIVERSITATEA DE PETROL - GAZE DIN PLOIEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENŢĂANALIZA STATISTICĂ A VENITURILOR

POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2001- 2009

Coordonator ştiinţific:

Lector univ. dr. LAZĂR MIRELA

Student

PLOIEŞTI

2011

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SE APROBĂŞEF CATEDRĂ,

TEMA

Proiectul de diplomă dat studentului TĂNASE DANIELA

1. Tema proiectului este - “ANALIZA STATISTICĂ A VENITURILOR POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2001 - 2009”

2. Termenul pentru predarea proiectului este: iunie 2011

3. Elementele iniţiale pentru proiect sunt: bibliografia recomandată

4. Conţinutul proiectului (cu enumerarea capitolelor): Introducere Capitolul I – ASPECTE TEORETICE PRIVIND INDICATORII DE VENITURI AI POPULAŢIEI Capitolul II – EVOLUŢIA VENITURILOR POPULAŢIEI ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2001 - 2009 Capitolul III – VENITURILE SALARIALE, PRINCIPALA COMPONENTĂ A VENITURILOR POPULAŢIEI Concluzii Bibliografie

5. Enumerarea materialului grafic (dacă este cazul): 14 tabele şi 10 grafice

6. Consultaţii pentru proiect (cu identificarea părţilor din proiect pentru care solicită consultarea): lunar

7. Data eliberării temei: iunie 2010

Tema a fost primită pentru îndeplinire, Data: iunie 2010

Semnătura studentului: CONDUCĂTOR, Lector univ. dr. LAZĂR MIRELA

2

DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul/a , absolvent al

FACULTĂŢII DE ŞTIINŢE ECONOMICE, din U.P.G. Ploieşti, promoţia 2011,

specializarea INFORMATICĂ ECONOMICĂ, în calitate de autor al

Proiectului de Diplomă cu titlul:

ANALIZA STATISTICĂ A VENITURILOR POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN PERIOADA

2001 - 2009

elaborat şi depus pentru susţinerea publică în sesiunea de licenţă iulie 2011, declar pe

proprie răspundere că această lucrare a fost elaborată de către mine, fără nici un ajutor

neautorizat şi că nici o parte a lucrării nu conţine aplicaţii sau studii de caz publicate de alţi

autori. Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărţi sau alte surse

folosite fără respectarea legii privind drepturile de autor.

DATA SEMNĂTURA

3

Cuprins

Introducere............................................................................................................................5

I Aspecte teoretice privind indicatorii de venituri ai populaţiei......................................6

1.1 Categorii de venituri................................................................................................6

1.2 Surse de informaţii privind veniturile populaţiei....................................................9

1.3 Indicatorii veniturilor populaţiei...........................................................................11

II Evoluţia veniturilor populaţiei în România, în perioada 2001 –

2009.......................17

2.1 Dinamica veniturilor populaţiei.............................................................................17

2.2 Modificări structurale ale veniturilor populaţiei pe surse de venit........................19

2.3 Modificări structurale ale veniturilor populaţiei pe categorii de gospodării.........22

III Veniturile salariale, principala componentă a veniturilor populaţiei......................27

3.1 Evoluţia veniturilor salariale în perioada 2001 – 2009.........................................27

3.2 Evoluţia veniturilor salariale pe activităţi ale economiei naţionale......................29

3.3 Disparităţi teritoriale privind veniturile salariale..................................................31

3.4 Evoluţia salariului real în România în perioada 2001 – 2009...............................33

3.5 Previziunea pe termen scurt a evoluţiei salariului real, pe baza funcţiilor de

tendinţă, prin utilizarea programului de calcul tabelar EXCEL............................35

4

Concluzii..............................................................................................................................40

Introducere

Am ales această lucrare deoarece tematica veniturilor populaţiei a fost

întotdeauna şi este şi în prezent, mai ales în contextul actual al crizei economice globale,

un subiect interesant, sensibil, ce reflectă în mod evident problemele existente în economia

unui stat.

Pe parcursul lucrării am apelat atât la metode statistice de prelucrare şi analiză a

informaţiilor cât şi la aplicaţii informatice pentru calculul şi prezentarea datelor.

Dacă pornim de la unul din sensurile cuvântului statistică, definit de Dicţionarul

Explicativ al Limbii Române – „evidenţă numerică, referitoare la diverse fenomene”,

observăm faptul că, în general, cunoaşterea empirică a oricărui domeniu de activitate

impune necesitatea de a apela la date numerice, care prin prelucrare, conduc la

desprinderea legităţilor specifice acelor domenii.

Prezenta lucrare este structurată în trei părţi. Prima parte, ”Aspectele teoretice

privind indicatorii de venituri ai populaţiei” conţine noţiuni teoretice privind categoriile de

venituri, sursele de informaţii privind veniturile populaţiei şi indicatorii veniturilor

populaţiei.

În a doua parte, am analizat „Evoluţia veniturilor populaţiei în România, în

perioada 2001 – 2009”, referindu-mă la dinamica veniturilor populaţiei, modificările

structurale ale veniturilor populaţiei pe surse de venit şi pe categorii de gospodării.

Partea a treia am consacrat-o analizei celei mai importante părţi ale veniturilor

populaţiei şi anume veniturile salariale, realizând o analiză atât pe total cât şi pe activităţi

ale economiei naţionale şi în profil teritorial. Deasemenea,în această ultimă parte, am

prezentat şi analizat evoluţia salariului real în România în perioada 2001 – 2009.

5

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind indicatorii de venituri ai populaţiei

1.1 Categorii de venituri

Veniturile populaţiei reprezintă resursele materiale de care aceasta dispune la un

moment dat sau pe o perioadă de timp. Din perspectivă macroeconomică ele sunt privite ca

un indicator agregat, luat în calcul ca atare în analiza proceselor economice. Politicile

sociale au un interes deosebit în observarea veniturilor populaţiei, a căror analiză

determină direcţiile de acţiune, iar pentru individ ele reprezintă o problemă fundamentală.

În mod curent, termenul de venituri face referire la resursele monetare, dar

într-o accepţiune mai largă se includ aici şi resursele non-monetare pe care acesta le poate

utiliza.1

Veniturile totale obţinute de populaţie provin din mai multe surse, au periodicităţi

şi mărimi foarte diferite, şi pot fi grupate astfel2:

A. Venituri din muncă şi din patrimoniu (veniturile primare), care cuprind:

Salariul din activitatea de bază (inclusiv sporuri, premii);

Venituri din activităţi desfăşurate pe cont propriu;

Venituri din activităţi suplimentare, ocazionale;

Venituri din vânzarea pe piaţă a produselor agro-alimentare;

Contravaloarea produselor consumate obţinute din producţie proprie

(autoconsum);

Venituri din patrimoniu: chirii, dividende, dobânzi.

B. Venituri din transferuri sociale (din redistribuire), care cuprind:

Pensii;

1 Biji E., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, pg. 56- 692 Metodologia de calcul a veniturilor, Anuarul Statistic al României, Ediţia 2010, INS Bucureşti, pg. 132-134

6

Ajutoare de şomaj şi alocaţii de sprijin;

Alocaţii pentru copii;

Burse şcolare;

Alte venituri din asistenţă socială.3

Veniturile primare sunt cele obţinute de membrii familiei prin participarea lor la

procesul producţiei şi distribuţiei bunurilor materiale şi a serviciilor, odată cu crearea

venitului naţional. La rândul lor, acestea se divid în venituri din muncă şi venituri din

proprietăţi şi capital.

Veniturile din muncă sunt cele obţinute prin participarea directă la procesul

productiv, şi constau în orice venit realizat în urma închirierii forţei de muncă de către

proprietarii acesteia. Acestea sunt salariul, veniturile ocazionale, reprezentând o plată a

muncii, veniturile din activitatea de zilier, venituri din activitatea de liber profesionist,

venituri din activitatea de agricultor, ca şi venituri pentru munca depusă care nu respectă

condiţiile legale (formale) de angajare.

Veniturile din proprietăţi şi capital sunt cele obţinute de pe urma posesiei

acestora. Capitalul poate aduce profit, venituri din activitatea asociaţiei familiale sau de

mic întreprinzător, dividende. Împrumutul proprietăţilor şi capitalului aduce renta, chiria şi

dobânda.

Veniturile din redistribuire se subdivid şi ele în transferuri din partea statului,

odată cu redistribuirea venitului naţional şi transferuri între familii. Primele (transferurile

sociale) urmăresc protecţia socială a indivizilor, fiind un obiectiv explicit al statelor

bunăstării. Din categoria acestora, în bugetul familiei pot intra venituri la formarea cărora

membrii acesteia au contribuit în timpul vieţii active direct şi/sau prin intermediul

angajatorului, cum sunt pensiile pentru limită de vârstă, cele de boală şi accidente, ajutorul

de şomaj, ca şi veniturile pe care statul le oferă familiei pentru a o ajuta să depăşească

situaţii de dificultate, cum sunt:

alocaţii pentru creşterea şi îngrijirea copiilor (alocaţii pentru copii, ajutoare

de maternitate şi pentru familii cu mulţi copii, ajutoare de şcolarizare, burse

şcolare);

ajutoare acordate familiei ca urmare a dispariţiei susţinătorului acesteia

(pensii de urmaş, ajutoare de deces, ajutoare acordate soţiilor de militari în

termen);

3 Capanu I., Secăreanu C., Wagner P., Statistică macroeconomică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997, pg.210

7

ajutoare acordate familiilor cu venituri mici (alocaţii de hrană, ajutoare de

încălzire, ajutoare sociale), ca şi

o serie de venituri-recompensă cum sunt pensiile de veteran (de deportat sau

deţinut politic).

Redistribuirea între familii este nereglementată, îmbrăcând forma transferului

părinţi – copii şi invers, ajutorul între rude, vecini, prieteni etc. Într-o perspectivă socială se

consideră că redistribuirea veniturilor poate fi verticală – de la cei bogaţi la cei săraci,

adesea prin intermediul statului şi sistemelor de asigurări, dar şi direct, prin acte de caritate

sau orizontală, prin transferuri în cadrul aceluiaşi strat social.

Veniturile în natură sunt, comparativ, mai puţin frecvente. Ele pot fi obţinute şi ca

urmare a participării la procesul productiv, venituri din muncă, dar şi în procesul

redistribuirii. Veniturile din muncă se pot obţine la schimb pentru munca depusă sau pot

reprezenta parte a salariului, prevăzute în contractul de muncă; produse sau servicii pentru

individ/ familia acestuia într-o anumită sumă, acolo unde specificul activităţii o permite

(produse alimentare/ non-alimentare sau servicii – telefonie, alimentarea locuinţei cu

energie electrică, termică etc.), asigurarea transportului la/ de la locul de muncă sau

asigurarea unei mese pe zi la locul de muncă, alte beneficii asociate.

Trebuie însă precizat că în acest caz particular ele s-au dezvoltat paralel cu

extinderea unor planuri de pensii categoriale, parte a pachetelor salariale. O precizare

suplimentară este încă necesară; motivaţia pentru astfel de pachete salariale este în directă

legătură cu sistemul de impozitare, de măsura în care acesta încurajează acest tip de

înţelegeri între angajat şi angajator. În condiţiile unui sistem de impozitare extrem de

sever, acest tip de plată a muncii poate fi convenabil de ambele părţi. Fără să fie tipic

pentru ele, proprietăţile pot aduce, de asemenea, venituri în natură. Redistribuirea pe

verticală, urmărind o cât mai precisă şi eficientă redirecţionare, poate îmbrăca forma unei

mese la cantina săracilor, rechizite şcolare sau îmbrăcăminte acordate familiilor cu venituri

insuficiente.

În privinţa redistribuţiei între familii, se poate spune că aceasta este preponderent

în natură sub forma produselor (alimentare/ non-alimentare) oferite drept sprijin sau în dar,

şi a serviciilor (supravegherea copiilor şi a persoanelor bolnave, servicii casnice şi baby-

sitting, transport, servicii de cosmetică etc.) făcute de indivizi unii altora. Aceste servicii se

dezvoltă pe structura reţelelor sociale şi în multe dintre cazuri fac obiectul economiei

informale, scăpând în mod obişnuit evidenţelor.

8

Alte venituri. Realitatea economică a surprins, în plus, o serie de venituri aparte.

Un astfel de venit sunt câştigurile bursiere care rezultă prin asocierea de capital şi

informaţie. Asigurările de viaţă sau de bunuri sunt o formă de economisire, dar şi de

redistribuire. Veniturile din jocurile de noroc sunt primordial datorate şansei şi doar în

foarte mică măsură capitalului. Aşa cum precizam la început, o fotografie de moment poate

să nu suprindă multe dintre aceste surse. Mai mult, cele în natură sunt uneori greu de

estimat şi sunt adesea pierdute din vedere, la o enumerare a veniturilor periodice ale

individului. Cele mai delicate probleme apar în legătură cu estimarea consumului din

resurse proprii, adică a produselor pe care indivizii le obţin prin muncă proprie în

gospodărie şi redistribuirea între familii. Omisiunea sau falsa declarare a oricărei surse de

venit afecteză nivelul de ansamblu a acestora. Veniturile neperiodice şi variabile în timp

sunt în mod special supuse subdeclarării. Este cu deosebire cazul economiilor de

subzistenţă, unde aceste venituri, dacă nu sunt singurele, sunt cel puţin veniturile de bază,

care asigură familiei supravieţuirea. O sursă de eroare este însăşi înregistrarea tuturor

produselor obţinute în propria gospodărie, ca şi a transferurilor inter-familiale.

Structura veniturilor populaţiei depinde de mediul de rezidenţă (urban, rural),

precum şi de statutul capului de familie. De exemplu, într-o familie de salariaţi veniturile

salariale reprezintă în medie 70% din totalul veniturilor, în timp ce într-o familie de ţărani

autoconsumul este predominant (49%).

Includerea unei gospodării într-o anumită categorie socio-economică s-a făcut pe

baza statutului ocupaţional principal al capului gospodăriei. În categoria ţărani s-au inclus

gospodăriile de locuitori pe cont propriu în agricultură şi membrii ai asociaţiei agricole. În

cadrul gospodăriilor de pensionari s-au inclus şi pensionarii agricoli.

1.2 Surse de informaţii privind veniturile populaţiei

Determinarea veniturilor populaţiei ridică o mulţime de probleme metodologice.

Dacă elementele de venituri ce ţin de economia formală (salarii, pensii, transferuri) au un

grad acceptabil de veridicitate, datele fiind obţinute din Anchetele Institutului Naţional de

Statistică şi din sursele administrative ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale, în cazul celorlalte categorii de venituri problemele sunt inevitabile. Singura sursă

de date pentru acestea din urmă o constituie bugetele de familie. Cum o serie de venituri

9

provin din economia subterană este foarte des întâlnit fenomenul de nedeclarare sau

declarare incompletă a veniturilor.4

Cercetări statistice ale Institutului Naţional de Statistică:5

Cercetarea statisticã privind costul forţei de muncã, în unităţile economico-

sociale;

Cercetarea statisticã lunarã asupra câştigurilor salariale (conform

Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 1165/ 1998 şi nr.

1158/ 2005 privind statisticile pe termen scurt );

Cercetarea statisticã anualã asupra costului forţei de muncã (conform

Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999 privind

statisticile structurii câştigurilor salariale şi costului forţei de muncã);

Cercetarea statisticã a salariilor pe ocupaţii, în unităţile economico-sociale;

Alte cercetări statistice asupra producţiei industriale şi agricole;

Ancheta bugetelor de familie (ABF);

Ancheta salariilor pe ocupaţii realizată în unităţile economico - sociale ;

Ancheta costului forţei de muncã şi legislaţia în vigoare la 1 ianuarie a

anului pentru care se calculează indicatorul;

Datele pentru perioada 2001- 2009 au fost estimate conform noii Clasificări a

Activităţilor din Economia Naţională ( CAEN Rev.2), armonizată cu clasificarea

europeană în domeniu ( NACE Rev.2). Metoda de estimare aplicată se bazează pe

matricea de conversie a activităţilor economice definite conform CAEN Rev.1, în

activităţile economice definite conform CAEN Rev.2. La baza construirii matricei de

conversie au stat datele colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin cercetarea

statistică lunară asupra câştigurilor salariale, în cursul anului 2009, respectiv prin

cercetarea statistică asupra costului forţei de muncă, pentru anul 2008.

În practica statisticii din ţara noastră, veniturile populaţiei se determină pe baza

Cercetării statistice a bugetelor de familie ce permit colectarea informaţiilor privind

componenţa gospodăriilor, veniturile, cheltuielile şi consumul acestora şi alte aspecte ale

nivelului de trai al populaţiei. Ancheta este organizatã ca o cercetare trimestrialã continuã

pe o perioadã de 3 luni consecutive, pe un eşantion de 9360 locuinţe permanente,

repartizate în subeşantioane lunare independente de câte 3120 locuinţe permanente.

4 Capanu I., Secăreanu C. Wagner P., Statistică macroeconomică, Ed. Economică, Bucureşti , 1997, pg. 21655 INS Bucureşti, Anuarul statistic al României, Ediţia 2010, pg. 5

10

Cercetarea s-a desfăşurat în 780 centre de cercetare repartizate în toate judeţele

ţãrii şi în sectoarele municipiului Bucureşti (427 în mediul urban şi 353 în mediul rural).

Includerea unei gospodãrii într-o anumitã categorie socio-economicã s-a realizat pe baza

statutului ocupaţional principal al capului gospodăriei. În categoria “Agricultori” s-au

inclus gospodãriile de lucrãtori pe cont propriu în agriculturã şi membrii asociaţiilor

agricole. În cadrul gospodăriilor de “Pensionari” s-au inclus şi pensionarii agricoli.

Cercetarea statisticã lunarã asupra câştigurilor salariale asigurã producerea

informaţiilor necesare pentru evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale

medii şi ale numãrului de salariaţi la nivel de activitãţi ale economiei naţionale. Cercetarea

se realizeazã cu periodicitate lunarã, fiind cercetate circa 24 000 întreprinderi şi unitãţi

locale. Unitãţile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie fãcând

unitãţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale

comunale se culeg pe baza de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ( cca. 700 de unitãţi).

Pentru sectorul economic au fost incluse în cercetare unitãţile cu 4 salariaţi şi peste, care

reprezintã 92,73% din numãrul total al salariaţilor din acest sector. Sunt excluse forţele

armate şi personalul asimilat( M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.,). Rezultatele acestei cercetãri

sunt utilizate pentru calculul indicilor trimestriali ai costului orar al forţei de muncã.6

1.3 Indicatorii veniturilor populatiei

Venitul naţional se repartizează celor care l-au produs. De aceea în primul rând

sunt compensaţi angajaţii prin salariile ce se plătesc. Proprietarilor le revine venitul din

activităţi indirect productive. Altor categorii de persoane le revin veniturile provenind din

rente, cum ar fi venitul din proprietatea asupra unor patente (drepturi de autor), venitul brut

provenit din rente ale persoanelor ce locuiesc în casele personale (echivalent cu valoarea

unei chirii corespunzătoare ce ar trebui platită dacă nu ar poseda locuinţa).

Printre indicatorii care exprimă veniturile populaţiei, cei mai utilizaţi sunt:

Salariul nominal:

- Brut;

- Net.

Salariul real;

Indicele salariului real;

Veniturile personale ale menajelor (VPM)6Institutul Naţional de Statistică,Anuarul Statistic al Romaniei 2010, cap.IV Precizări metodologice, pg. 132

11

Veniturile disponibile ale menajelor (VDM)

Veniturile reale ale populaţiei (VRP)

Veniturile băneşti ale populaţiei (Vb)

Salariul

De-a lungul timpului s-au dat mai multe explicaţii cu privire la semnificaţia

salariului. Unii autori îl consideră ca o plată pentru închirierea forţei de muncă sau pentru

muncă, alţii ca preţ pentru cumpărarea mărfii forţei de muncă, iar o a treia categorie de

autori susţine că este o sumă platită celui care îşi “închiriază serviciile ”.

Salariul reprezintă suma de bani, pe care o primeşte cel care depune o muncă

socială utilă, în calitatea sa de factor de producţie; ca formă de recompensare a

personalului salariat- reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru populaţie.

În prezent, pentru definirea veniturilor salariale, este utilizată noţiunea de câştig

salarial care cupride salariul şi sumele plătite din profitul net şi din alte surse. În

continuare din raţiuni de simplificare pentru câştigurile ( veniturile ) salariale vom utiliza

termenul de salarii.

Salariul este o mărime permanent supusă unor procese contradictorii de

diferenţiere de la o persoană la alta. Diferenţierea are la bază mai întâi calităţile,

aptitudinile foarte diferite de la individ la individ ale salariaţilor, la care se adaugă

caracterul muncii.

Evoluţia societăţii arată că atât mărimea salariului, cât şi diferenţele dintre salarii,

trebuie astfel stabilite încât să păstreze permanent vie incitaţia la muncă şi aspiraţia la

ridicarea pregătirii profesionale.

În funcţie de modul de abordare, salariul îmbracă două forme :

1. din punct de vedere al valorii, venitul salarial apare sub forma

salariului nominal

2. prin prisma utilităţii sale, se distinge salariul real.

La rândul său salariul nominal cunoaşte două forme:

1. salariul nominal brut

2. salariul nominal net

Salariul nominal brut (SB) reprezintă totalitatea sumelor şi avantajelor primite de

angajat ca recompense a muncii depuse şi cuprinde:

12

Sume băneşti în drepturi şi în natură ce revin salariaţilor pentru

munca efectiv prestată (salariul propriu- zis );

Sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau ca

sume fixe;

Sumele aferente timpului nelucrat (indemnizaţii pentru concediile de

odihnă şi studii, sumele aferente concediilor medicale );

Premii şi prime plătite salariaţilor din fondul de salarii, din profitul

net şi din alte surse.

Salariul nominal net ( ) reprezintă salariul nominal brut diminuat cu reţinerile

pentru impozitul pe salarii care variază în funcţie de nivelul salariului, contribuţia pentru

pensia suplimentară,contribuţia la fondul pentru protecţia socială a şomerilor şi contribuţia

la fondul pentru asigurări sociale de sănătate. Cantitatea de bunuri şi servicii de orice fel,

care poate fi cumpărată la un moment dat cu salariul nominal reprezintă salariul real.

Acesta diferă şi el de la o persoană la alta, de la o piaţa la alta.

în care:

SB – salariul brut

R - reţineri

Salariul real ( ) reprezintă expresia bănească a cantităţii de bunuri şi servicii pe

care populaţia salariată şi le poate cumpăra cu ajutorul salariului nominal net. Cu alte

cuvinte, salariul real exprimă puterea de cumpărare a salariului nominal, în raport cu o

perioadă de referinţă (0).

Mărimea salariului real depinde de 2 factori: mărimea salariului nominal net ( )

şi indicele preţurilor de consum în perioada curentă faţă de perioada de referinţă

Pentru perioada de referinţă (0)

Pentru perioada de referinţă (1)

13

în care:

SN1 – salariul nominal în perioada curentă

IPC 1/0 - indicele preţurilor de consum

Indicele salariului real care exprimă modificarea puterii de cumpărare a

salariului nominal se poate calcula în două moduri:

Când:

reprezintă o creştere a puterii de cumpărare

puterea de cumpărare va fi aceeaşi

va avea loc o diminuarea a puterii de cumpărare

La nivelul agentului economic sau la nivelul de ramură se calculează salariul

nominal mediu lunar ( ), salariul mediu trimestrial ( ) şi salariul mediu anual ( ):

,

unde:

14

unde:

În practica economică statistică, salariul mediu brut nominal şi real se calculează

lunar pe baza informaţiilor obţinute din anchete statistice realizate pe eşantioane stabilite în

mod ştiinţific conform unei metodologii unitare, bine fundamentate.

Din cauza creşterii numărului de agenţi economici s-a renunţat în 1991 la

înregistrările exhaustive, folosindu-se de un eşantion de agenţi economici care sunt

reprezentativi pe ramuri de activitate.

Veniturile personale ale menajelor ( ) sunt veniturile brute ( înaintea

impozitării) şi cuprind veniturile din muncă şi din patrimoniu ( ), precum şi veniturile

din transferuri sociale primite de populaţie ( ), adică:

Unde:

15

Veniturile disponibile ale menajelor ( ) se determină diminuând cu

transferurile curente plătite de populaţie ( ): impozite directe (pe salarii, venituri,

patrimoniu, etc.) şi cotizaţiile sociale (la pensia suplimentară, la fondul de şomaj, la fondul

de asigurări sociale de sănătate), rezultă veniturile disponibile ale menajelor (VDM).

Acestea sunt venituri nete (după impozitare) şi sunt destinate cumpărarii de bunuri şi

servicii de consum şi – eventual - pentru economisire/ investire.

unde:

Veniturile reale ale populaţiei ( ) se referă la toate veniturile pe care le obţine

populaţia, exprimate în bunuri materiale şi servicii necesare traiului. Veniturile reale se

calculează ca raport între veniturile disponibile şi indicele preţurilor de consum:

Pentru toţi cei 3 indicatori referitori la venituri (VPM, VDM şi VR) se calculează

şi venitul mediu pe o persoană (ex:venitul real pe un locuitor).

Veniturile băneşti medii pe o persoană ( ) reprezintă veniturile exprimate în

bani ( ) provenite din diferite surse de formare pentru care nu există obligaţia de

restituire (exclusiv sume retrase de la bănci, CEC, împrumuturi şi credite primite), realizate

într-o lună raportate la populaţia totală (P) 7, adică:

7 Lazăr C., Lazăr M., Statistică socio- demografică, Ed. Corint, București, 2005, pg.148

16

CAPITOLUL 2

Evoluţia veniturilor populaţiei României, în perioada 2001- 2009

2.1 Dinamica veniturilor populaţiei

Veniturile populaţiei sunt un factor determinant al consumului, acestea constituind

principala sursă a procurării bunurilor economice.

În perioada actuală, veniturile populaţiei au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, dar

contradictorie. Mişcările din acest domeniu au cuprins toţi parametrii cantitativi şi

structurali ai veniturilor, iar în aceste modificări au fost antrenate toate componentele

veniturilor populaţiei. Astfel, s-au modificat dimensiunile lor reale (exprimate prin puterea

de cumpărare), dimensiunile aparente (nominale) ale acestora, ponderea lor în veniturile

totale ale societăţii, structura veniturilor.

În anul 2009 veniturile populaţiei au fost de 2316,0 lei lunar/gospodărie,

comparativ cu anul 2001 când nivelul acestora era de 521,8 lei lunar/gospodărie.

Tabel nr.1Evoluţia veniturilor totale lunare

ale gospodăriilor populaţieilei, lunar pe o gospodărie

AniIndicator 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

17

Venituri totale

521,8

658,5

795,2

1085,8

1212,2

1386,3

1686,7

2131,7

2316,0

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României , ediţiile 2005 şi 2010, Institutul Naţional de Statistică.

Se constată o creştere continuă a veniturilor totale ale populaţiei, în termeni

nominali (preţurile fiecărui an) pe întrega perioadă analizată (tabel nr.2 ), nivelul acestora

crescând de 4,4 ori (+1794,20 lei lunar/gospodărie ). În anul 2004 se observă o creştere

economică în ritm susţinut faţă de anul 2003 de +36,6% (+290,6 lei lunar pe o gospodărie),

la fel şi în anul 2008 faţă de anul 2007 (+26,4% respectiv +445 lei lunar pe o gospodărie).

Pentru a putea urmări evoluţia atât din punct de vedere valoric cât şi structural a

diferitelor forme ale veniturilor populaţiei, trebuie să analizăm separat cele două categorii

de bază: veniturile nominale şi cele reale ale populaţiei.

Dinamica nominală pe perioada 2001-2009 a fost influenţată de o serie de factori

legaţi de tranziţia la economia de piaţă, de schimbarea politicilor economice, financiare,

fiscale şi monetare ale statului, care au avut ca rezultat creşterea rapidă şi accentuată a

câştigurilor nominale ale populaţiei.

Tabel nr.2Dinamica nominală a veniturilor totale lunare

ale gospodăriilor populaţiei-%-

AniIndicatori

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Dinamica nominală an 2001=100 100,0 126,2 152,4 208,1 232,3 265,7 323,3 408,5 443,9

Dinamica nominală an precedent=100 100,0 126,2 120,7 136,6 111,6 114,4 121,7 126,4 108,6Sursa datelor: calcule efectuate pe baza datelor Institutului Național de Statistică, Anuarul Statistic al României ediţiile 2005 şi 2010

Din datele prezentate în tabelul nr.2, rezultă aşa cum am precizat, o evoluţie

crescătoare continuă în perioada analizată; în interiorul perioadei constatăm însă ritmuri

diferite. Astfel, cea mai mare creştere a veniturilor lunare pe o gospodărie s-a înregistrat în

anul 2004 comparativ cu 2003 (+36,6%) şi în anul 2008 comparativ cu 2007 (+8,6%).

Ritmul mult mai mic din anul 2009 comparativ cu anii precedenţi este o rezultantă a crizei

economice.

În termeni reali însă (în preţuri comparabile), creşterea veniturilor totale ale

populaţiei este mult atenuată (tabelul nr.3).

Tabelul nr.3

18

Dinamica reală a veniturilor totale lunare ale gospodăriilor populaţiei

-% -

AniiIndicatori

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Dinamica reală an 2001=100 100,0 103,0 107,8 131,7 134,8 144,7 167,9 196,8 202,5Dinamica reală an precedent=100 100,0 103,0 104,7 122,1 102,4 107,3 116,1 117,2 102,9Sursa datelor: calcule efectuate pe baza datelor Institutului Național de Statistică, Anuarul Statistic al României ediţiile 2005 şi 2010 şi pe baza Indicelui Preţurilor de Consum – baza de date INS

Creşterea pe total perioadă în termeni reali a veniturilor totale lunare a

gospodăriilor populaţiei a fost de 2 ori, comparativ cu de 4 ori în termeni nominali. Practic,

evoluţia preţurilor a redus puterea de cumpărare la jumătate.

Grafic nr.1Dinamica nominală şi reală

a veniturilor totale lunare ale gospodăriilor populaţiei în perioada 2001-2009 (2001=100)

Sursa: calcule efectuate în baza datelor Institutului Național de Statistică, Anuarul statistic al României, ediţiile 2005 şi 2010

19

Graficul pune în evidenţă şi mai clar evoluţia ascendentă a veniturilor populaţiei în perioada analizată precum şi diferenţa pe care o generează creşterea preţurilor între dinamica reală, mult atenuată şi cea nominală.

2.2 Modificări structurale ale veniturilor populaţiei pe surse de venit

Din punct de vedere a structurii lor, veniturile populaţiei cuprind:

- veniturile băneşti din diverse surse (salarii, alte drepturi salariale, venituri din activităţi

pe cont propriu, venituri din vânzări, ajutoare de şomaj, pensii, alocaţii pentru copii,

burse şi alte prestaţii de protecţie socială, venituri din proprietăţi etc.);

- contravaloarea prestaţiilor (mărfuri şi servicii) gratuite sau cu reducere de preţ;

- contravaloarea consumului de produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii.

Tabelul nr.4Evoluţia structurii veniturilor lunare

ale gospodăriilor populaţiei pe surse de venit-%-

AniiIndicatori

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Venituri totale 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Venituri băneşti din care: 74,4 76,2 74,9 75,8 79,6 80,7 81,1 83,1 83,7Salarii brute şi alte drepturi salariale 44,9 46,4 44,8 44,6 47,3 49,3 51,3 52,1 50,9Venituri din agricultură 4,2 4,1 4,2 4,1 3,9 3,6 2,8 2,5 2,5Venituri din activităţi neagricole independente 2,4 2,5 2,6 3,1 3,3 3,1 2,8 2,9 2,8Venituri din prestaţii sociale 19,5 19,6 19,2 19,3 20,4 19,9 19,8 21,6 24,2Venituri din proprietate 0,3 0,3 0,3 0,6 0,4 0,4 0,2 0,3 0,2Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale 0,9 1,1 1,7 2,4 3,1 3,3 3,1 3,1 2,6Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 24,7 22,7 23,4 21,8 17,3 16,0 15,8 13,8 13,7Sursa datelor: Anuarul Statistic al României , ediţiile 2005 şi 2010, Institutul Naţional de Statistică.

Din tabelul prezentat mai sus constatăm că sursa principală a veniturilor populaţiei

o reprezintă veniturile băneşti (peste 74%). Acestea au înregistrat o creştere continuă (ca

pondere în total venituri), pe toată perioada analizată, ceva mai accelerată în anul 2005

20

comparativ cu anul 2004 (+3,8 %), excepţie făcând în anul 2003 faţă de anul 2002, când

veniturile băneşti au scăzut cu 1,3 % .

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de

venituri băneşti, în anul 2008 înregistrând cea mai mare pondere (52,1%) comparativ cu

anul 2001 (44,9%). O scădere cu 1,2 % s-a produs în 2009 comparativ cu 2008, scădere

cauzată de restructurările personalului salariat.

La formarea veniturilor băneşti ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea:

veniturile din prestaţii sociale, care în 2009 au adus o contribuţie veniturilor băneşti de

24,2%, faţă de anul 2001 când aportul lor era de 19,5%; veniturile din agricultură, care pe

parcursul perioadei analizate au avut o scădere continuă ca pondere (2,5% 2009,

comparativ cu 4,2% în 2001); veniturile din activităţi neagricole independente care pe

perioada 2001-2005 au cunoscut o creştere modestă, în 2005 ajungând la 3,3 lei lunar pe o

gospodărie, faţă de 2001 când s-a înregistrat 2,4 lei lunar pe o gospodărie. În anul 2009,

veniturile din activităţi neagricole independente au avut o scădere cu 0,5 lei lunar pe o

gospodărie, faţă de anul 2005; veniturile din proprietate au înregistrat cea mai mare valoare

în anul 2004 (0,6 lei lunar pe o gospodărie), comparativ cu toată perioada analizată,

perioadă în care valoarea veniturilor s-a menţinut în jurul a 0,3 lei lunar pe o gospodărie.

Graficul nr.2

Structura veniturilor lunare ale gospodăriilor populaţiei pe surse de venit, în anii 2001 şi 2009

2001 2009

21

Venituri băneşti

Contravaloarea veniturilor în natură

obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii


Prin compararea celor două diagrame se observă că s-a înregistrat o creştere a

contravalorii veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale cu

1,5%. O creştere semnificativă au avut-o veniturile băneşti ( +9,3%), creştere realizată în

urma majorării veniturilor din salarii brute şi alte drepturi salariale şi veniturilor din

prestaţii sociale.

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii a scăzut cu

11%, ceea ce ne indică faptul că populaţia şi-a redus consumul din resursele proprii.

Această scădere are ca rezultat încurajarea importului de produse agricole, nestimulând

populaţia, din mediul urban în special, să lucreze pământul pentru a-şi asigura hrana

zilnică.

2.3 Modificări structurale ale veniturilor populaţiei pe categorii de gospodării

Veniturile lunare totale ale populaţiei pe categorii de gospodãrii, după statutul

ocupaţional al membrilor gospodăriei, se prezintă astfel:

Tabelul nr.5Veniturile lunare totale ale populaţiei pe categorii de gospodãrii

lei, lunar pe o gospodărie

AniiIndicatori

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Salariaţi 729,3 922,8 1117,9 1478,8 1681,8 1916,1 2347,2 2853,0 3105,1Agricultori 433,1 558,4 696,1 988,0 1010,7 1077,8 1281,9 1594,5 1823,0Şomeri 385,0 456,2 587,4 759,0 828,0 1053,7 1136,0 1300,6 1609,2Pensionari 418,7 518,5 615,4 843,4 921,8 1044,8 1274,1 1704,4 1871,7


Conform datelor din tabelul nr.5, observăm o evoluţie în continuă creştere pe toată

perioada analizată a veniturilor gospodăriilor în care capul de familie este salariat. Astel, în

anul 2009, venitul lunar pe o gospodărie de salariaţi a crescut de 4,25 ori, faţă de anul

2001, cele mai semnificative creşteri fiind în anul 2004 comparativ cu 2003 (+ 360,9 lei

22

lunar pe o gospodărie) şi în anul 2008 comparativ cu 2007 (+ 505,8 lei lunar pe o

gospodărie).

În schimb, veniturile gospodăriilor de şomeri au înregistrat pe toată perioada

analizată, valori de 2 ori mai mici decât cele obţinute de gospodăriile de salariaţi. În anul

2009 venitul lunar total pe o gospodărie de şomeri a fost de 1609,2 lei, comparativ cu anul

2001 când venitul lunar a fost de 385,0 lei.

O diferenţiere minoră a veniturilor se constată în cadrul gospodăriilor în care capul

de familie este fie agricultor, fie pensionar, aşadar, în 2009 ambele categorii de gospodării

au avut venitul lunar cu puţin peste 1800 lei, comparativ cu anul 2001 când acesta nu

depăşea 440 lei lunar pe o gospodărie. Pentru ţărani, activitatea agricolă realizată

individual sau în asociaţie, din cultivarea pământului sau creşterea animalelor în

gospodărie, a devenit sursa principală de venituri.

Aprecierea evoluţiei veniturilor totale lunare pe categorii de gospodării, pe toată

perioada analizată, este redată în graficul nr.3:

Graficul nr.3Evoluţia veniturilor totale lunare pe categorii de gospodării

lei, lunar pe o gospodărie

23


Graficul prezentat mai sus evidenţiază afirmaţiile prezentate anterior, referitoare la

creşterile mai accelerate din anul 2004 comparativ cu anul 2003 şi din anul 2008

comparativ cu anul 2007, în cadrul tuturor categoriilor de gospodării precum şi diferenţe de

nivel ale veniturilor diverselor categorii de gospodării. Pe toată perioada analizată s-a

înregistrat o continuă creştere a veniturilor totale lunare obţinute de fiecare gospodărie în

parte.

Structura veniturilor populaţiei pe categorii de gospodării în perioada analizată a

fost următoarea:

Tabelul nr.6Evoluţia structurii veniturilor lunare ale gospodăriior populaţiei

pe categorii de gospodării-%-

Indicatori

Categorii de gospodăriiSalariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

2001 2009 2001 2009 2001 2009 2001 2009

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

24

Venituri băneşti 86,3 90,1 42,3 56,6 68,9 82,2 67,2 79,8

Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale

1,0 2,7 0,2 1,2 0,7 3,1 0,8 2,8

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

12,7 7,2 57,5 42,2 29,5 14,7 32,0 17,4


În categoria gospodăriilor de salariaţi, cea mai mare contribuţie la veniturile totale

au înregistrat-o veniturile băneşti, crescând cu 3,8% în anul 2009 (90,1%) faţă de anul

2001 (86,3%). Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de

prestaţii sociale a avut o creştere cu 1,7% în anul 2009 comparativ cu anul 2001. O

scădere destul de îngrijorătoare (5,5%) a contravalorii consumului de produse agricole din

resurse proprii s-a înregistrat în anul 2009 (7,2%) comparativ cu 2001 (12,7%). Această

scădere este fie rezultatul faptului că tot mai puţine gospodării în care capul de familie este

salariat, practică agricultura pentru consumul propriu, fie o consecinţă a reducerii

disponibilităţii timpului din cauza programului de muncă supraalocat.

În gospodăriile de agricultori, veniturile băneşti au adus în totalul veniturilor un

aport de 56,6% în anul 2009, comparativ cu 42,3% în anul 2001. Cu 15,3% a scăzut şi

contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii în anul 2009 faţă de

anul 2001, diminuare cauzată de cultivarea produselor agricole pentru vânzare în vederea

obţinerii de profit. Această diminuare reprezintă o ameninţare pentru gospodăriile de

agricultori, deoarece dacă nu se reduce procentul de scădere, în aproximativ 25 de ani

agicultorii vor consuma produse agricole numai din import, contravaloarea consumului de

produse agricole din resurse proprii ajungând la 0% în totalul veniturilor.

Graficul nr.4

Structura veniturilor lunare ale gospodăriior populaţiei, pe categorii de gospodării,în anii 2001 şi 2009

25


Prin compararea celor două grafice, se observă că pe ansambu, toate categoriile de

gospodării au înregistrat creşteri din toate sursele de venituri, excepţie făcând

26

contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii, care a înregistrat

scăderi.

Cea mai mare pondere în totalul veniturilor o au veniturile băneşti. Contravaloarea

veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale a înregistrat o

creştere continuă, dar lentă, astfel: cea mai mare creştere a fost de 2,4% în gospodăriile de

şomeri, pe când gospodăriile de agricultori au crescut cu doar 1,0%.

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii, înregistrează o

scădere aproape la jumătate, în anul 2009 faţă de anul 2001, la toate categoriile de

gospodării, cu excepţia celor de agricultori, unde scăderea este evident, mai mică.

CAPITOLUL 3

27

Veniturile salariale, principala componentă a veniturilor populaţiei

Deoarece veniturile băneşti reprezintă aşa cum am văzut în capitolele anterioare,

principala sursă de venit a populaţiei şi în cadru acestora ponderea cea mai mare o au

salariile, în cele ce urmează voi prezenta o dinamică a acestora în perioada 2001 – 2009, pe

total şi pe câteva caracteristici mai importante.

3.1 Evoluţia veniturilor salariale în perioada 2001 – 2009

Principala premisă a unei calităţi corespunzătoare a vieţii o constituie existenţa şi

mărimea venitului. Dinamica în timp, precum şi modificarea valorii reale a veniturilor au

un impact hotărâtor asupra nivelului de trai al populaţiei.

Câştigul salarial reprezintă sumele cuvenite şi plătite salariatului de angajator, pentru

munca prestată.

Tabelul nr. 7

Evoluţia câştigurilor salariale totale lunare ale gospodăriilor populaţieilei, lunar/ salariat

AniIndicator 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Câştig salarial nominal brut

422 532 663 818 968 1146 1396 1761 1845

Câştig salarial nominal net

302 379 484 599 746 866 1042 1309 1361


Câştigul mediu salarial brut în anul 2009 a fost de 1845 lei, în creştere faţă de anul

2001, când nivelul acestuia era de 422 lei. Câştigul mediu salarial net în anul 2009 faţă de

anul 2001 a crescut de la 1361 lei faţă de 302 lei.

Se constată că tendinţa generală a fost de creştere pe toată perioada analizată, în

cazul ambelor tipuri de salarii. Din datele oficiale putem observa că în anul 2008, an de

creştere economică, atât câştigul salarial mediu net cât şi câştigul mediu salarial brut au

înregistrat cea mai mare creştere (+ 267 lei, respectiv +365 lei), comparativ cu anul 2007.

Tabelul nr. 8

28

Dinamica nominală a câştigurilor salariale medii lunare %-

Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Câştig salarial nominal brut

An 2001=100100,

0126,

1157,

1193,

8229,

4271,

6330,

8417,

3437,

2

An precedent=100

100,0

126,1

124,6

123,4

118,3

118,4

121,8

126,1

104,8

Câştig salarial nominal net

An 2001=100100,

0125,

5160,

3198,

3247,

0286,

8345,

0433,

4450,

7An precedent=100

100,0

125,5

127,7

123,8

124,5

116,1

120,3

125,6

104,0

Sursa datelor: calcule efectuate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României ediţiile 2005 şi 2010

Din tabelul nr. 8, rezultă că atât câştigul salarial mediu lunar brut cât şi net au

înregistrat o creştere de peste 4 ori în perioada analizată, şi deasemenea dinamica mult mai

redusă din anul 2009 comparativ cu ceilalţi ani, generată de criza economică.

Grafic nr. 5

Evoluţia câştigului salarial nominal mediu lunar brut şi net - lei-


Graficul nr. 5 pune şi mai tare în evidenţă cele afirmate anterior. Se observă

creşterea continuă pe toată perioada analizată, ceva mai accentuată în anul 2008 faţă de

2007 şi o încetinire de ritm în anul 2009 comparativ cu 2008.

3.2 Evoluţia veniturilor salariale pe activităţi ale economiei naţionale

29

Mărimea şi dinamica câştigurilor salariale totale, este influenţată de distribuţia

salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale, deoarece nivelul salariilor este diferit de la

o activitate la activitate.

Tabelul nr. 9

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionalelei/salariat

AniActivităţi 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total salariaţi 302 379 484 599 746 866 1042 1309 1361Agricultură 228 286 378 483 531 622 748 914 1007Industrie 312 384 487 600 735 825 975 1189 1300Construcţii 262 326 424 526 628 710 881 1162 1069Comerţ 222 271 364 439 575 651 823 1042 1047Transport şi depozitare 409 535 673 792 957 1063 1244 1454 1518Intermedieri financiare şi asigurări

742 995 1246 1562 2065 2260 2617 3205 3109

Administraţia publică şi apărare

419 512 692 845 1163 1575 1997 2411 2159

Învăţământ 288 380 477 648 829 1067 1175 1538 1596Sănătate şi asistenţă socială

262 319 413 521 676 823 948 1266 1342


Pe total economie, câştigul salarial mediu lunar net a crescut în anul 2009

comparativ cu anul 2001 cu 1059 lei/ salariat.

Cel mai mare câştig salarial mediu net în anul 2009 s-a înregistrat în activitatea de

intermedieri financiare şi asigurări (3109 lei/salariat), majorare rezultată în urma

dezvoltării accentuate a acestui domeniu după 1990 şi în special în ultimul deceniu.

Cel mai mic câştig salarial mediu net al aceluiaşi an s-a înregistrat în activitatea de

agricultură (1007lei/ salariat), diminuare cauzată de situaţia dezastroasă a agriculurii

româneşti.

În interiorul perioadei constatăm că există discontinuităţi, în sensul că nu în toate

activităţile s-a înregistrat o creştere continuă, de exemplu în activităţile de construcţii,

intermedieri financiare şi asigurări, şi în administraţie publică şi apărare, salariul creşte

până în anul 2008, după care se înregistrează o scădere.

Graficul nr. 6

30

Evoluţia câştigului salarial nominal mediu net lunar,pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Sursa: calcule efectuate în baza datelor Institutului Naţional de Statistică, Anuarul statistic al României, ediţiile 2005 şi 2010

Graficul pune clar în evidenţă nivelul diferit de salarizare din activităţile economiei

naţionale precum şi dinamica diferită a acestuia.

În ceea ce priveşte dinamica câştigului salarial nominal mediu net lunar pe activităţi

ale economiei naţionale, în anul 2009 comparativ cu anul 2001, aceasta a fost următoarea:

Tabelul nr. 10

31

Evoluţia câştigului salarial nominal mediu net

ActivităţiDinamică 2009/2001

% Diferenţe± ( lei)Total salariaţi 450,7 1059

Agricultură 441,7 779

Industrie 416,7 988

Construcţii 408,0 807

Comerţ 471,6 825

Transport şi depozitare 371,1 1109

Intermedieri financiare şi asigurări 419,0 2367

Administraţia publică şi apărare; asigurări

sociale din sistemul public515,3 1740

Învăţământ 554,2 1308

Sănătate şi asistenţă socială 512,2 1080

Sursa datelor: calcule efectuate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României ediţiile 2005 şi 2010

În anul 2009 comparativ cu anul 2001, cele mai mari creşteri procentuale s-au

înregistrat în activităţile din învăţământ, aproximativ de 5,5 ori, iar cele mai mici în

activităţile de transport şi depozitare (de 3,7 ori).

Ca şi modificare a sporului mediu, activitatea de intermedieri financiare şi asigurări

a avut cea mai mare creştere (+ 2367 lei/ salariat), pe când agricultura a înregistrat cea mai

mică creştere (+ 779 lei/ salariat).

3.3 Disparităţi teritoriale privind veniturile salariale

Nivelul veniturilor salariale diferă în funcție de mai multe caracteristici: sursele de

venit ale populației, categoriile de gospodării, activitățile economiei naționale, disparități

teritoriale. În funcție de disparitățile teritoariale, județele țării sunt grupate pe regiuni de

dezvoltare, astfel:

Tabelul nr. 11

32

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, în profil teritorial

lei/salariat

Regiunea de dezvoltare

Câștig salarial mediu net Dinamica 2009/ 20012001 2009 % ±Δ lei

Total 301.9 1361 450,8 1059,1Nord- Vest 267,4 1161 434,2 893,6Centru 273,2 1223 447,7 949,8Nord- Est 263,5 1207 458,1 943,5Sud- Est 302,6 1255 414,7 952,4Sud- Muntenia 296,2 1294 436,9 997,8Bucureşti- Ilfov 389,4 1817 466,6 1427,6Sud- Vest Oltenia

317,0 1308 412,6 991

Vest 295,2 1270 430,2 974,8Sursa datelor: calcule efectuate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al

României ediţiile 2005 şi 2010

Referitor la câştigurile salariale medii nominale nete, în anul 2009 pe regiuni de

dezvoltare, se observă faptul că cel mai mare câştig salarial se obţine în Regiunea

Bucureşti- Ilfov (1817 lei/salariat), urmată de Regiunea Sud- Vest Oltenia cu 1308 lei/

salariat.

Graficul nr.7Dinamica sporului mediu pe regiuni de dezvoltare

lei/ salariat


33

Din grafic reiese că principala regiune care o înregistrat cea mai mare creştere în

2009 comparativ cu 2001 este regiunea Bucureşti-Ilfov, celelalte şapte regiuni

neprezentând între ele diferenţe foarte mari la nivelul câştigului salarial.

3.4 Evoluţia salariului real în România în perioada 2001 – 2009

Câştigul salariul real reprezintă puterea de cumpărare, exprimând utilitatea câştigul

salarial nominal net. Valoarea reală sau comparabilă a câştigului salarial se determină prin

eliminarea influenţei preţurilor din valoarea câştigului salariul nominal net.

Nivelul şi evoluţia salariului real depind de doi factori esenţiali:

a. Mărimea şi evoluţia salariului nominal;

b. Nivelul şi evoluţia preţurilor şi tarifelor la bunurile- marfă şi servicii

Evoluţia salariului real în raport cu cel nominal se determină ca raport între salariul

nominal (SN) şi indicele preţurilor de consum (IPC).

Atunci când salariul nominal net creşte mai repede decât indicele preţurilor de

consum salariul real creşte, dar nu în aceeaşi proporţie cu salariul nominal. În cazul

creşterii mai accentuate a preţurilor de consum în raport cu salariul nominal, salariul real se

reduce.

Tabelul nr. 12 Indicele câştigului salarial real

%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Indicele câştigului salarial real Anul 2001 =100

100,0 102,4 113,4 125,5 143,4 156,2 179,3 208,9 205,6

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României ediţia 2010, INS Bucureşti

Salariul real a crescut pe toată perioada analizată, nivelul anului 2009 fiind aproape

de două ori mai mare faţă de anul 2001, altfel spus puterea de cumparare în aceasrtă

perioadă s-a dublat.

34

Salariul real este direct proporțional cu salariul nominal, și invers proporțional cu

nivelul prețurilor. Salariul real este de o importanță deosebită pentru comportamentul

salariatului în muncă.

Graficul nr. 8

Evoluția indicelui câștigului salarial real


Graficul prezentat mai sus pune în evidenţă perioada de creştere a câștigului salarial

real (din 2001 până în 2008), astfel: în anul 2002 comparativ cu anul 2001, indicele

câştigului salarial a crescut cu doar 2,4%, pe când în anul 2008 faţă de anul 2007 s-a

înregistrat cea mai mare creştere (+29,6%). Din anul 2008, au început să se simtă efectele

negative ale crizei economice, anul 2009 aducând o reducere a câştigului salarial real de

1,6%.

Comparând evoluția celor două tipuri de câștiguri salariale pe toată perioada

analizată, se constată că ambele au avut o tendință de creștere, însă ritmul a fost diferit,

ajungând uneori ca salariul real să fie pe jumătatea celui nominal. Cu toate că în anul 2009

față de anul 2008 salariul real a scăzut cu 3,3%, salariul nominal a crescut cu 17,3%.

35

3.5 Previziunea pe termen scurt a evoluţiei salariului real, pe baza funcţiilor de tendinţă, prin utilizarea programului de calcul tabelar EXCEL

Extrapolarea8 pe baza funcţiilor de tendinţă (trend) este o metodă frecvent utilizată

în activitatea previzională. Ea se bazează pe ajustarea seriilor dinamice cu ajutorul unor

funcţii matematice, analitice, potrivite, corespunzător formei de evoluţie. Metodele

analitice de ajustare sunt mai exacte decât cele mecanice deoarece ţin cont de toţi termenii

seriei. Problema principală în aplicarea acestor metode constă în alegerea tipului potrivit de

funcţie ft care estimează tendinţa centrală a seriei.

După identificarea tipului de funcţie care aproximează cel mai bine evoluţia datelor

reale, se procedează la estimarea parametrilor acesteia, operaţie care se realizează – în cele

mai multe cazuri – prin metoda celor mai mici pătrate. Funcţia de ajustare astfel obţinută

explică tendinţa de evoluţie a fenomenului în perioada precedentă dar stă şi la baza

previzionării valorii termenilor seriei dinamice.

Funcţiile mai des utilizate pentru ajustarea şi previzionarea pe baza seriilor

dinamice sunt: liniară, parabolică, exponenţială, logaritmică, logistică.

Funcţia de tendinţă liniară

Aşa cum îi spune şi denumirea, funcţia de tendinţă liniară se utilizează în cazul

evoluţiilor de tip liniar, la fel ca şi metoda sporului mediu.

Funcţia de tendinţă liniară are următoarea formă:

Se presupune că procesul , care urmează a fi previzionat este de forma:

unde:

t - este variabila timp

b - este panta dreptei de tendinţă (aproximează sporul mediu de creştere);

- este o variabilă aleatoare normal distribuită (eroarea de previziune).

Dacă ultima perioadă pentru care există date este n (t = n) previziunea pentru

perioada n + p va fi:

8 Lazăr C., Lazăr M., Metode şi tehnici de previziune economică, Editura CORINT, Bucureşti, 2009, pg. 50

36

Funcţia parabolei de gradul doi

Ajustarea şi previziunea după modelul parabolic de grad 2 se recomandă atunci

când modificările absolute cu bază în lanţ alcătuiesc aproximativ o linie dreaptă şi

diferenţele absolute de ordinul 2 sunt aproximativ constante.

Forma funcţiei este:

Funcţia exponenţială

Această funcţie se recomandă în ajustarea şi previziunea seriilor dinamice atunci

când termenii acesteia alcătuiesc aproximativ o serie geometrică (la fel ca în cazul

extrapolării prin metoda ritmului mediu de dinamică).

În acest caz, funcţia de trend este:

Funcţia logistică

Această funcţie se utilizează în cazul seriilor dinamice ai căror termeni

înregistrează următoarea evoluţie: în prima perioadă de timp are loc o evoluţie lentă, care

apoi se accelerează exponenţial, până când se atinge un punct, după care ritmul încetineşte,

tinzând către un nivel limită (prag de saturaţie).

Funcţia logistică este de forma:

Funcţia logaritmică

Se utilizează atunci când fenomenul analizat creşte cu un spor aflat în scădere fără

să existe însă o limită superioară (prag de saturaţie).

Funcţia logaritmică este de forma:

Pachetul de programe OFFICE oferă prin intermediul programului de calcul tabelar

EXCEL posibilitatea efectuării de calcule statistice din domeniul statisticii descriptive dar

şi previzionale.

Microsoft Excel este la ora actuală cel mai răspândit program de calcul tabelar.

Excel este un program care, printre altele, poate ţine evidenţa foarte multor informaţii

(numere, text etc.), poate realiza o multitudine de operaţii matematice cu aceste informaţii

37

şi oferă toate facilităţile necesare pentru prezentarea acestora într-o formă profesională.

Folosind Excel utilizatorul beneficiază de mai multe avantaje printre care:

lucrul mai eficient prin personalizarea mediul programului

automatizarea diverselor sarcini, utilizarea de macrocomenzi, şabloane şi formule.

Pentru previzionarea evoluţiei pe termen scurt a dinamicii câştigului salarial real

am utilizat opţiunea Add trendline din reprezentarea grafică, selectând afişarea în grafic şi

a ecuaţiei şi a coeficientului de determinaţie, ce relevă valabilitatea modelului de

previziune ales.

Graficul nr. 9

Evoluţia indicilor câştigului salarial real în perioada 2001 – 2009 şi previziunea (funcţie liniară) pentru perioada 2010 – 2013

(%)

y = 15,073x + 72,933

R2 = 0,9613

0

50

100

150

200

250

300

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

serie reala Linear (Serie previzionata)

Sursa datelor : date reale şi date previzionate de autor, pe baza informaţilor privind indicele câştigului salarial real, din Anuarul Statistic al României, ediţia 2010

Evoluţia indicilor câştigului salarial real în perioada 2001 – 2009 indică o tendinţă

liniară de creştere, fapt pentru care am selectat pentru previziune, varianta funcţiei liniare

deoarece valoarea coeficientului de determinaţie explică această evoluţie în proporţie de

96,1%. În urma acestei previziuni, pe baza funcţiei liniare de tendinţă, valorile previzionate

ale indicilor câştigului salarial real pentru următorii patru ani sunt următoarele:

Tabel nr. 13

Valorile previzionate ale indicelui câştigului salarial real,

38

pentru perioada 2010 – 2013 (funcţie liniară)%

2010 2011 2012 2013Indicele câştigului salarial real anul 2001 =100

208,6 223,7 238,7 253,8

Sursa datelor : date previzionate de autor, pe baza informaţilor privind indicele câştigului salarial real, din Anuarul Statistic al României, ediţia 2010

Ca rezultat al aplicării funcției liniare se preconizează că pe perioada 2010- 2013,

indicele câștigului salarial real va fi într-o continuă creștere, ajungând în anul 2013 la

253,8% comparativ cu anul 2001.

Previziunea poate fi realizată de asemenea şi folosind o funcţie polinomială de

gradul 2, valoarea coeficientului de determinaţie fiind şi mai favorabilă (97,5%).

Graficul nr. 10

Evoluţia indicilor câştigului salarial real în perioada 2001 – 2009 şi previziune (funcţie polinomială de gradul 2) pentru perioada 2010 – 2013

(%)

y = 0,7981x2 + 7,0928x + 87,564

R2 = 0,9752

0

50

100

150

200

250

300

350

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

serie reala Poly. (serie reala)


Valorile indicelui de dinamică a câştigului salarial real sunt însă mult prea mari iar

condiţiile economice actuale ale României nu cred că vor permite o dinamică atât de

optimistă.

39

Tabel nr. 14

Valorile previzionate ale indicelui câştigului salarial real, pentru perioada 2010 – 2013 (funcţie polinomială de gradul 2)

%2010 2011 2012 2013

Indicele câştigului salarial real anul 2001 =100

215,3 237,4 261,1 286,3


Ca urmare a aplicării funcţiei polinomiale de gradul 2, indicele câştigului salarial

real se estimează a fi, pentru perioada 2010- 2013 într-o continuă creştere, în anul 2013

ajungând la 286,3% comparativ cu anul 2001 şi cu 71,0% mai mare faţă de anul 2010.

Concluzii

40

În România, nivelul veniturilor băneşti ale unei gospodării, dar şi ponderea acestora

în totalul veniturilor gospodăriei sunt, în medie, mai scăzute decât în ţările dezvoltate. O

parte importantă a veniturilor este acoperită de contravaloarea consumului de produse

agroalimentare din resurse proprii, situaţie caracteristică ţărilor cu un standard de viaţă al

populaţiei de nivel scăzut.

Principalele aspecte legate de veniturile populației în România între 2001- 2009:

nivelul mediu al veniturilor în anul 2009 a crescut la 2316,0 lei

lunar/gospodărie, comparativ cu 521,8 lei lunar/ gospodărie în anul 2001;

componenta de bază a veniturilor o reprezintă veniturile bănești, ajungând

în anul 2009 să reprezinte peste 83% din veniturile totale ale populației;

gospodăriile care au înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor pe toată

perioada analizată sunt gospodăriile de salariați (+ 2375,8 lei

lunar/gospodărie), urmate de gospodăriile de pensionari (+ 1453,0 lei lunar/

gospodărie) ;

în anul 2009, câștigul salarial nominal brut a fost de 1845 lei lunar/ salariat,

iar câștigul salarial nominal net a fost de 1361 lei lunar/salariat ;

atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, câștigul salarial a crescut pe

toată perioada analizată, însă în ritm diferit, ajungând în anul 2009 ca

salariul real să fie pe jumătatea celui nominal ;

dintre sursele de venit, cea care a adus o contribuție majoră veniturilor

totale ale populației, o reprezintă salariile brute și alte drepturi salariale,

astfel în 2009 a ajuns să reprezinte 50,9% din veniturile totale, comparativ

cu anul 2001 când reprezentau 44,9% din veniturile totale.

cea mai dezvoltată regiune pe toată perioada analizată este regiunea

București- Ilfov;

cele mai mari salarii în anul 2009 s-au înregistrat în activitățile de

intermedieri financiare și asigurări, urmate de activitățile din învâțământ și

administrație publică.

Până în anul 2008 s-a observat o creștere economică în ritm susținut, ce a permis

sporirea veniturilor salariaților, precum și ale pensionarilor.

După 2008, odată cu adâncirea crizei economice s-a constatat o micşorare a

ritmului de creştere a veniturilor populaţie, având în vedere că a întrerupt tendinţa de

41

creştere accelerată a veniturilor din anii care au precedat criza şi a determinat pierderi de

venituri pentru un număr din ce în ce mai mare de şomeri, ca şi pentru multe persoane

ocupate (salariaţi sau lucrători independenţi).

Deşi nivelul protecţiei sociale este relativ scăzut, redistribuirea veniturilor are o

contribuţie importantă la atenuarea inegalităţii, în special prin intermediul transferurilor

sociale.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache C., Capanu I., Statistică macroeconomică, Editura Economică, Bucureşti, 2004

42

2. Anghelache C., Capanu I., Wagner P., Bazele statisticii teoretice şi economice, Editura Economică, Bucureşti, 2005 (Partea a II-a)

3. Biji E., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991

4. Capanu I., Secăreanu C., Wagner P., Statistică macroeconomică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997

5. Franz L., Bernard E., ECDL – MODULUL 4. EXCEL, Ed. ALL, 2004

6. Lazăr C., Statistică economică, Editura Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2003

7. Lazăr C., Lazăr M., Statistică socio- demografică, Ed. Corint, Bucuresti, 2005

8. Lazăr C., Lazăr M. – Metode şi tehnici de previziune economică, Editura Corint, Bucureşti, 2009

9. Lazăr Mirela, Analiză Statistico-Economică, note de curs, 2010

10. Negoescu Ghe., Ciobanu R., Bontaş C.A., Bazele statisticii pentru afaceri, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999

11. Spătaru L., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004

12. *** Anuarul Statistic al României, Ediţia 2005, INS Bucureşti

13. *** Anuarul Statistic al României, Ediţia 2010, INS Bucureşti

14. ***www.insse.ro

43