Scoala Postliceala ”Vasile Alecsandri” Buzau
Domeniul: Sanatate si Asistenta Pedagogica
Specializarea: Asistent Medical Generalist
Forma de Invatamant : Zi
Proiect de certificare:
Ingrijirea pacientului cu afectiuni bronsice
Profesor coordonator:
ABSOLVENT:
2012
PLANUL LUCRARII
Motto
Motivatia alegerii temei
1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator
2. Bolile aparatului respirator
a. Generalitati si notiuni de semiologie
b. Bronsita
c. Definitie
- Clasificare
- Etiologie
- Simptomatologie
- Evolutie si tratament
- Educatia pentru sanatate
3. Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni bronsice
- Cazul 1
- Cazul 2
- Cazul 3
4. Evaluarea globala si concluzii
5. Tehnici aplicate
6. Tehnica recoltarii sputei si exudatului naso-faringian
Bibliografie
2
MOTTO :
,, Actul medical nu este altceva decit o intalnirea dintre o incredere si o
constiinta”
Gh. Scripcaru
3
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Ingrijirea sanatatii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu
imbogatita cu experienta generatiilor anterioare in acest domeniu, devenind o
preocupare prioritara a sistemului sanitar.
In acest context nursingul s-a dezvoltat si impus ca un nou concept de
abordare a pacientului si individului sanatos.
Individual, indiferent de starea de sanatate, este abordat holistic, luand in
considerare aspectele bio-fiziologice, psihologice, culturale, sociale si
spirituale. Aceasta abordare presupune studii multidisciplinare si o pregatire
continua a asistentilor.
In prezenta lucrare mi-am propus sa ofer principiile care stau la baza
procesului de ingrijire a pacientilor cu afectiuni bronsice si sa constientizez
rolul asistentei medicale, care nu se reduce doar la acela de „executant” al
recomandarilor medicului.
Rolul delegat al asistentei medicale este intr-adevar important si nu
trebuie sa se renunte la acesta, insa nu este unicul.
In timp ce diagnosticul medical si prescrierea tratamentului sunt
responsabilitatile medicului, in stabilirea diagnosticului de ingrijire, asistenta
medicala este specialistul, exercitandu-si in acest domeniu rolul independent,
autonom, rol care este tot atat de important ca si rolul delegat.
Modalitatile de abordare a practicii nursing sunt in continua diversificare.
Importanta practicii nursing este determinata in mare masura de nevoile
4
pacientului, de profesionalismul asistentei medicale si de standardele
organizatiei profesionale.
CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia aparatului respirator
Pentru intretinerea functiilor vitale si pentru desfasurarea diferitelor
activitati fizice sau intelectuale se cheltuieste energie.
Aceasta energie rezulta in urma oxidarii substantelor organice la nivelul
mitocondriilor din celule.
Este deci nevoie permanent de oxigen pentru a se asigura aceste oxidari.
Introducerea in organism a oxigenului si eliminarea dioxidului de carbon
rezultat ca produs secundar al acestor oxidari (arderi), se asigura prin organe
specializate numite organe de respiratie.
Totalitatea acestor organe formeaza sistemul respirator.
Sistemul respirator este format din doua componente principale:
- caile respiratorii;
- plamanii.
Caile respiratorii sunt reprezentate printr-un sistem de conducte prin care
aerul patrunde in plamani. Acest sistem este compus din: cavitatile nazale,
faringe, laringe, trahee, bronhii.
Cavitatile nazale sunt reprezentate prin doua canale orientate
anteroposterior, delimitate de oasele fetei si ale bazei craniului. Sunt asezate de
o parte si de alta a liniei mediane. Ele comunica:
- anterior, cu exteriorul prin nari (narine);
5
- posterior, cu rinofaringele prin orificii nazale numite coane.
Sunt despartite printr-un sept nazal, alcatuit dintr-o portiune osoasa
superior si o portiune cartilaginoasa anterior.
Superior, cavitatile nazale vin in raport cu lama ciuruita a osului etmoid,
prin orificiile careia ies fibrele nervului olfactiv.
Faringele este un organ musculomembranos, are forma de palnie cu
deschiderea mare in sus.
La nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva.
Laringele-segment al conductelor aeriene care are rolul de a conduce
aerul spre plamani.
La adult se proiecteaza in dreptul vertebrei C5-C6. Este relativ mobil.
Prezinta un schelet format din cartilagii. Imediat deasupra traheii se afla un
cartilaj inelar – cartilajul cricoid. Superior acestuia se afla cartilajul tiroid
vizibil mai ales la barbat si palpabil.
Traheea este un organ elastic, putandu-se alungi sau scurta ca un resort.
De asemenea poate fi mobilizat lateral datorita tesutului conjunctiv lax care o
inconjoara, astfel incat poate fi deplasata de tumorile dezvoltate in vecinatatea
ei.
Are o lungime de 12 cm. si un diametru de 2 cm. Este asezata in fata
esofagului si peretii sai sunt formati din suprapunerea a 15 – 20 inele
cartilaginoase, incomplete posterior, care o tin mereu deschisa.
Partea lipsa a inelelor cartilaginoase indreptata spre esofag este
completata de o membrana fibroelastica ce permite dilatarea esofagului la
trecerea bolului alimentar.
In interior este captusita cu o mucoasa care retine firele de praf ce ajung
pana aici odata cu aerul inspirat.
6
In partea inferioara traheea se ramifica in doua bronhii principale, cate
una pentru fiecare plaman.
Bronhiile principale patrund in plaman respectiv prin hilul acestuia.
Proiectate la peretele anterior al toracelui, bronhia principala dreapta
corespunde coastei a VI-a si spatiului intercostal VII iar bronhia stanga
corespunde spatiului intercostal VI.
Bronhia dreapta are un traiect mai vertical, este mai groasa si mai scurta -
2,5 cm iar cea stanga are un traiect mai orizontal, este mai subtire si mai lunga -
5 cm .
Structura bronhiilor principale este asemanatoare cu a traheii.
Prezinta fiecare cate 9 – 12 inele incomplete posterior, zona fiind
completata de o membrana.
Bronhiile principale reprezinta ultimele segmente ale cailor respiratorii
extrapulmonare.
Odata patrunse in plamani, ele se ramifica formand segmentul
intrapulmonar al arborelui bronsic. Primele ramificatii sunt bronhiile lobare (3
pentru plamanul drept si 2 pentru plamanul stang). La randul lor, acestea se
ramifica in branhii segmentare (10/plaman). Bronhiile segmentare se ramifica
in bronhii interlobulare. Ramificatiile bronhiilor interlobulare isi pierd scheletul
cartilaginos si se transforma in bronhiole: bronhiole terminale si apoi bronhiole
respiratorii care patrund in lobulul pulmonar (unitatea structurala si functionala
a plamanului la nivelul caruia se realizeaza schimbul de gaze).
Ramificatiile arborelui bronsic au forma cilindrica regulata.
Peretele lor este format dintr-o tunica:
- fibrocartilaginoasa, sub forma de inel incomplet;
- musculara (muschi netezi bronsici);
7
- mucoasa, formata dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat si numeroase
glande.
Pe masura ce bronhiile se ramifica, fibrele musculare netede devin din ce in
ce mai numeroase, astfel incat bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipsite
de inelul cartilaginos, dar prezinta un strat muscular foarte dezvoltat care
intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor si astfel in reglarea
circulatiei aerului in caile pulmonare.
Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci in
care se strang secretii, puroi, dand afectiuni numite bronsectazii.
Patrunse in lobul pulmonar, bronhiolele respiratorii formeaza canale
alveolare (4 – 5/bronhiola), ai caror pereti sunt reprezentati de alveolele
pulmonare.
O bronhiola respiratorie alcatuieste impreuna cu toate canalele alveolare
care deriva din ea si cu alveolele pulmonare care formeaza peretii acestor
canale, un acin pulmonar. Acesta apare ca un mic sac plin cu aer, suspendat de
bronhiola respiratorie.
Distrugerea peretilor alveolari determina emfizemul pulmonar.
8
9
Rolurile cailor aeriene
1. Conduc aerul din atmosfera pana in alveole si invers. Aceste cai sunt
deschise de scheletul viscerocraniului la nivelul foselor nazale si catre armatura
cartilaginoasa de la nivelul laringelui, traheii si bronhiilor mari.
Bronhiolele nu au pereti cartilaginosi, dar se mentin deschise prin faptul ca
plamanii elastici se gasesc intr-o oarecare stare de distensie in cutia toracica.
La nivelul peretelui bronhiolelor exista un strat muscular neted dispus
circular.
Gradul de contractie al acestuia poate modifica diametrul bronhiolelor si
este supus unui complex control nervos vegetativ si endocrin, din care
mentionez efectul bronhodilatator al stimularii simpatice si efectul
bronhoconstrictor al stimularii parasimpatice.
2. Purifica aerul de numeroasele particule de praf inhalate, de microbi.
Aceasta purificare se desfasoara in mai multe etape, pana cand aerul ajuns in
alveole este curatat de peste 99% din impuritati.
La nivelul foselor nazale curgerea aerului este turbulenta datorita reliefului
foarte accidentat al peretilor.
Astfel, particulele cele mai mari de praf sunt proiectate pe pereti, unde
adera la stratul mucos secretat de mucoasa nazala. Prin miscarea cililor
epiteliului respirator sau prin stranut, mucusul si impuritatile sunt eliminate la
exterior.
La nivelul traheii si a bronhiilor mari, epiteliul respirator este ciliat si
acoperit cu o pelicula de mucus. Particulele de praf aderate pe stratul de mucus
sunt deplasate spre exterior de miscarea cililor.
Acest sistem de purificare este foarte eficient si paralizarea miscarilor cililor
prin actiunea diversilor factori (frig, aer prea uscat, gaze iritante, virusuri) se
10
soldeaza cu ineficienta purificarii, favorizarea dezvoltarii microbilor
(traheobronsite).
Foarte putine particule mici ajunse totusi in alveole sunt fagocitate de
macrofagele de la acest nivel, asa numitele „celule cu praf”.
3. Incalzesc sau racesc aerul inspirat, aducandu-l la temperatura de 370 C
pana la alveole.
Corectia temperaturii aerului se realizeaza prin contactul acestuia cu
mucoasa nazala sub care se afla un bogat plex venos, cu sange la temperatura de
320 C si apoi cu mucoasa restului cailor aeriene. De aceea respiratia pe gura
rateaza mai ales incalzirea, cu favorizarea bronsitei.
4. Umidifica aerul inspirat, completand incarcarea cu vapori de apa a
aerului de la nivelul pe care il are in atmosfera, pana la 100%. Vaporii de apa
provin prin evaporarea de pe suprafata mucoasei respiratorii. In acest fel
organismul pierde o parte din apa sa, in conditii de respiratie de repaus cam 200
– 300 ml/zi, dar in hiperventilatia de efort sau din starile febrile pierderea de
apa poate creste foarte mult.
Corectia se face prin ingerarea unei cantitati mai mari de apa.
5. Trecerea aerului in faza expiratorie prin laringe poate pune in vibratie
corzile vocale, cu emiterea sunetelor. Impreuna cu restul aparatului fonator se
realizeaza vorbirea articulata, cantatul, fluieratul.
Plamanii reprezinta organele la nivelul carora se realizeaza schimbul de
gaze dintre sange si aerul atmosferic. Sunt adaptati structural si functional in
acest scop. Se afla in cavitatea toracica, de o parte si de alta a mediastinului.
Forma plamanilor este asemanatoare cu un trunchi de con cu baza spre
diafragma. Au aspect buretos iar culoarea variaza in raport cu varsta si cu
substantele inhalate.
11
In general la omul sanatos au culoare roz intens, la fumatori si la cei care
lucreaza in mediul cu pulberi au o culoare cenusie negricioasa.
La copii au culoarea roz.
Fiziologia respiratiei
Respiratia face parte dintre functiile vegetative de nutritie. Se compune
din 2 etape:
- procesul de respiratie externa sau pulmonara prin care se face schimbul de O2
si CO2 la nivel pulmonar;
- procesul de respiratie interna sau celulara, prin care se face schimbul de gaze
la nivel celular.
1. Ventilatia pulmonara
Acrul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie
pulmonara, prin care se mentine constanta compozitia acrului alveolar.
1.1. Mecanica respiratiei
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita
succesiunii ritmice a 2 procese:
- inspiratia
- expiratia
Inspiratia este un proces activ care se datoreaza contractiei muschilor
inspiratori, ducand la marirea tuturor diametrelor cutiei toracice.
Inspirul normal dureaza 1 secunda.
In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori
(sternocleidomastoidian, pectoralul mare, dintatul mare si trapezul).
12
Expiratia normala este un proces pasiv, care urmeaza fara pauza dupa
inspiratie. Dureaza aproximativ 2 secunde la adult. In timpul expiratiei, cutia
toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.
Ciclul respirator (=1 inspiratie + 1 expiratie) are o durata de 3 secunde
ceea ce revine la 20 de miscari respiratorii/minut (normal aprox. 12-20) =
frecventa respiratorie.
1.2. Volumele respiratorii
Volumele de gaz care se gasesc in plamani in timpul respiratiei sunt:
- Volumul respirator curent (VC) = cantitatea de aer care intra si iese din
plamani in timpul unei respiratii normale.
- Volumul inspirator de rezerva (VIR) = cantitatea de aer care mai poate
patrunde in plamani la sfarsitul unei inspiratii normale.
- Volumul expirator de rezerva (VER) = cantitatea de aer care poate fi expirata
fortat la sfarsitul unei expiratii normale.
- Volumul rezidual (VR) = cantitatea de aer care ramane in plaman dupa o
expiratie fortata.
2. Schimbul alveolar de gaze
Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatia pulmonara este condus
in alveole, unde are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange, la nivelul
membranei alveolo-capilare.
Schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare se face prin
difuziune, in functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii – oxigen si CO2
– de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare.
Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la
concentratii alveolare ale: - CO2 de 5 – 6%
13
- O2 de 14%
mentinute la o frecventa respiratorie normala, de repaus (12-20/min).
Schimbul de gaze intre aerul alveolar si sangele venos se face datorita
diferentei de presiune partiala a gazelor de o parte si de alta a membranei
alveolo-capilare.
Deci, datorita diferentei de presiune CO2 trece din sangele venos in aerul
alveolar, iar O2 trece din aerul alveolar in sangele venos.
Daca membrana alveolara este ingrosata (edem pulmonar, emfizem),
schimbul de gaze este alterat, mai ales in ce priveste O2 si se instaleaza
hipoxemia.
3. Reglarea respiratiei
Mecanismul de reglare al respiratiei este foarte prompt.
Centrul respirator este localizat la nivelul bulbului si este format dintr-un
centru inspirator si unul expirator. Sectionarea axului cerebrospinal dedesubtul
centrilor respiratori duce la oprirea respiratiei.
Centrul respirator bulbar permite reglarea automata a ventilatiei pulmonare.
Rolul principal in reglarea respiratiei revine concentratiei de CO2 din sange:
- pana la 0 C% = 9% CO2 in aerul inspirat, se intensifica progresiv activitatea
centrului respirator (hiperventilatie).
- mai mult de 9% CO2 in aerul inspirat, activitatea respiratorie se reduce.
- la 33% CO2 in aerul inspirat se produce narcoza.
- la 40% CO2 in aerul inspirat se produce moartea.
14
CAPITOLUL III
Bolile aparatului respirator
a) Generalitati si notiuni de semiologie
Bolile aparatului respirator, prin frecventa si gravitatea lor, ocupa un loc
important in patologia medicinii interne. Aceste boli afecteaza caile aeriene,
plamanii, pleura si se numesc in general bronhopneumopatii, pneumopatii,
pleuropatii.
Ele se manifesta prin simptome si semne specifice care caracterizeaza si
definesc boala.
Simptomele sunt subiective, furnizate de bolnav prin anamneza, iar semnele
sunt evidente , obiective si constatate de medic la examinarea bolnavului.
Simptomele principale, determinate de o afectiune a aparatului respirator
sunt: dispneea, tusea, expectoratia, durerea toracica vomica, hemoptizie.
Dispneea presupune o respiratie modificata, alterata.
Se defineste ca perceperea constienta a unei dificultati sau a unei jene in
respiratie si este descrisa de bolnav ca „respiratie grea”, „sete de aer”, „lipsa de
aer”, „naduf”. Dispneea nu trebuie confundata cu hiperpneea sau tahipneea.
Acestea din urma se manifesta prin accelerarea numarului de respiratii pe minut
ca si prin accentuarea profunzimii respiratiei, avand ca rezultat cresterea
volumului de aer ventilat.
Dispneea poate fi intalnita atat in bolile aparatului respirator cat si in cele ale
aparatului cardiovascular.
Se disting doua tipuri de dispnee:
15
- Dispnee cu polipnee
- Dispnee cu bradipnee care poate fi de tip inspirator sau expirator.
Dispneea cu polipnee
In mod normal un adult respira de 14 – 18 ori pe minut. Frecventa
respiratiilor la copilul nou nascut este de 30 – 40 de cicluri pe minut.
Accelerarea ritmului respiratiei peste 18 respiratii pe minut, cat este normal,
poarta numele de polipnee.
Dispneea cu polipnee se constata in cele mai multe boli acute ale
aparatului respirator – traumatisme toracice cu durere toracica intensa – precum
si in bolile cardio-vasculare decompensate.
Dispneea cu bradipnee
Dispneea cu bradipnee este frecventa respiratorie cu sub 14 respiratii pe
minut si poarta numele de ritm bradipneic.
Dispneea cu bradipnee inspiratorie este obstructiva. Dificultatea de a
respira se simte in inspiratie. In cazurile de obstructie a cailor respiratorii de
catre un obstacol care impiedica patrunderea aerului in plamani, ca de exemplu:
corp strain in laringe, trahee, bronhii principale sau compresiune din afara prin
adenopatii sau tumori mediastinale, inspiratia se face cu dificultate si uneori
este insotita de un zgomot particular, o suieratura zgomotoasa, denumita cornaj.
Dispneea cu bradipnee expiratorie este atunci cand expiratia se face cu
dificultate datorita imposibilitatii expulzarii aerului din plamani dintr-o cauza
oarecare: emfizem pulmonar, astma bronsic, bronsiolita capilara.
In aceste conditii expiratia este prelungita si uneori zgomotoasa, cu
caracter particular suierator, denumit WHEESING.
De cele mai multe ori, in cazul bolilor bronhopulmonare, dispneea este de
tip mixt, afectand ambii timpi ai respiratiei, fiind deci inspiratorie si expiratorie.
16
Tulburarile de ritm respirator si de amplitudine pot fi incadrate in dispnee
aritmica chiar daca nu sunt constiente.
Tusea este unul din cele mai frecvente si importante simptome (simptom
– semn) respiratorii, ce reprezinta o expiratie exploziva (dupa un inspir
profund) prin care se produce curatirea arborelui traheobronsic de secretii si
corpi straini.
Este un act reflex, destinat, pe de o parte, sa impiedice patrunderea
corpilor straini in caile aeriene, iar pe de alta parte sa provoace expulzarea
mucozitatii si secretiilor acumulate in bronhii.
Tusea este un act de aparare a organismului. Ea poate fi:
- Fiziologica;
- Patologica.
Tusea fiziologica este un act „util” care favorizeaza eliminarea corpilor
straini, a mucozitatilor, secretiilor acumulate in bronhii.
Tusea patologica poate fi si ea un act „util” cand favorizeaza expulzia
secretiilor patologice (mucopurulente, purulente etc.) din caile aeriene.
In majoritatea cazurilor este un act „daunator” mai ales la cardiaci, daca
este permanenta sau nocturna si obositoare. Aceasta trebuie combatuta.
Din punct de vedere semiologic se disting mai multe feluri de tuse:
- Uscata;
- Umeda (insotita de expectoratie);
- Chintoasa in tusea convulsiva (tuse magareasca);
- Tuse surda (stinsa) in laringita;
- Crup difteric, la bolnavii slabiti;
- Afona, in neoplasm laringian;
- Latratoare in tumori mediastinale;
- Bitonala (ragusita) in paralizia coardei vocale stangi;
17
- Cavernoasa in cavernele pulmonare, etc.
Expectoratia reprezinta actul de eliminare, dupa tuse, a produselor
patologice din arborele traheo-bronsic si parenchimul pulmonar. Produsele
patologice expectorate poarta numele de sputa.
Sputa se examineaza macroscopic, microscopic, chimic si bacteriologic.
Are valoare semiologica si diagnostica foarte mare. Cantitatea variaza de
la absenta, in bolile pleurale, la redusa in traheobronsitele acute incipiente, in
pneumopatiile acute, la inceputul lor, in astmul bronsic, pana la abundenta in
bronsitele cronice (forma bronhoreica), in bronsectazii, abces pulmonar,
tuberculoza pulmonara ulcero-cavitara etc.
Macroscopic, dupa aspect si continut, se disting 4 tipuri de sputa:
- Mucoasa;
- Seroasa;
- Purulenta;
- Sangvinolenta (hemoptoica sau striata cu sange).
Aceste tipuri se pot combina, rezultand:
- Sputa sero-mucoasa;
- Sputa sero-purulenta;
- Sputa sero-muco-purulenta;
- Sputa sero-sangvinolenta;
- Sputa sero-muco-sangvinolenta; etc.
Culoarea sputei, in functie de elementele constitutive, poate fi: albicioasa,
galbena sau galben – verzui, ruginie sau caramizie, negricioasa, etc.
Toate sputele, cu exceptia celei seroase din edemul pulmonar acut, sunt
un exudat, adica rezultatul unui proces inflamator.
18
Microscopic, in functie de boala, sputa contine mucus, celule epiteliale,
leucocite, fibrina, hematii, fibre elastice, cristale diferite si germeni patogeni
aerobi si /sau anaerobi.
Durerea toracica este unul din simptomele principale de suferinta a
organelor intratoracice, a coloanei dorsale, a nervilor sau maduvei toracale ori a
peretelui toracic.
Poate avea diferite caractere, de la o simpla jena toracica, la durere
violenta (junghi), avand drept cauza afectiuni pulmonare sau extrapulmonare
(fracturi costale, nevralgii intercostale, zona zoster etc.)
Durerea de origine pulmonara are unele caracteristici descrise ca: junghi,
toracalgie, pleurodimie si nevralgie intercostala sau frenica.
Vomica este evacuarea masiva si brusca a continutului unei activitati din
parenchimul pulmonar in bronhii si apoi in afara.
Cantitatea poate fi moderata = 100 – 400 ml. si masiva= 400 – 1000 ml.,
expulzata brusc prin nas si gura care blocheaza faringele si determina asfixie,
cianoza, senzatie de moarte iminenta.
Simptomatologia se amelioreaza dupa vomica.
Hemoptizia este eliminarea pe gura, prin tuse de sange din aparatul
respirator.
Sangerarea din aparatul respirator se produce prin ruptura vaselor sau
prin traversarea sangelui care ajunge in alveola.
Ea poate fi mica si se numeste sputa scurgvinolenta, mijlocie = 100 – 200
ml., mare = 200 – 500 ml., abundentp = peste 500 ml.
Cauzele sunt bolile respiratorii (T:B:C, ineumonie, bronsiectozie)
traumatisme toracice, boli cardiace (stenoza mitrala) insuficienta hepatica,
leucoze.
19
Hemoptizia este precedata de tuse, de gadilitura a laringelui, caldura
retrosternala si plenitudine toracica, se exprima prin tuse, are aspect aerat,
spumos, de culoare rosu prins si apare mai ales in afectiunile respiratorii.
Semnele sunt constatate de medic la examenul fizic al bolnavului prin
observare, palpare, percutie si ascultare. Apoi sunt analizate si interpretate
impreuna cu simptomele.
In afara anamnezei si a examenului obiectiv clinic, examenele paraclinice
joaca un rol deosebit in confirmarea si precizarea diagnosticului.
Cele mai importante examene sunt:
- Examenul radiologic (radioscopia, radiografia, tomografia – sectiuni la
anumite nivele, bronhografia) este esential in pneumopatii.
- Examenul citobacteriologic al sputei;
- Bronhoscopia (vizualizarea conductului traheobronsic cu ajutorul
bronhoscopului) cu biopsie bronsica.
- Punctia pleurala (toracocenteza)
- Probele respiratorii (spirometria si spirografia);
- Tomografia computerizata;
- Examenul ecografic.
b) Bronsita
Este o boala a cailor respiratorii care se datoreaza inflamatiei mucoasei
bronsice.
Imbraca doua forme:
1. Bronsita acuta;
2. Bronsita cronica.
20
Bronsita acuta se datoreaza inflamatiei acute a mucoasei bronsice.
Asocierea, de obicei, cu inflamatia traheii poarta numele de traheobronsita.
Etiologie – traheobronsita acuta are mai multe cauze:
- virala (cea mai frecventa) – virusurile gripale A si B, virusul respirator
sincitial, adenovirusurile, virusurile paragripale etc.
- bacteriana – pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, corynebacterii, putini
bacili Gram negativi etc.
Traheobronsita bacteriana urmeaza de regula dupa infectii acute virale ale
cailor respiratorii (sputa devine mucopurulenta).
- chimica – este provocata de expuneri accidentale sau profesionale la vapori de
acizi, amoniac, acetona (traheobronsitele iritative).
Un rol important revine factorilor favorizanti: frigul, umiditatea,
praful, tutunul, etc.
Anatomopatologic se constata congestia mucoasei bronsice ca prima
modificare, urmata de descuamare, edem, infiltrat leucocitar in submucoasa si
producerea exsudatului mucopurulent.
Simptomatologia. Bronsita acuta infectioasa este adesea precedata de
raceala, coriza, febra usoara, dureri musculare si de spate, dureri in gat.
Aparitia tusei este semnul bronsitei.
Tusea este initial uscata, neproductiva sau cu expectoratie mucoasa (in
bronsita virala). Mai tarziu sputa devine mai abundenta si mucoida,
mucopurulenta sau franc purulenta (in bronsitele bacteriene).
Febra de 380 – 390 C dureaza 3 – 5 zile iar tusea 2 – 3 saptamani.
Persistenta febrei peste aceasta limita sugereaza o complicatie, de exemplu
pneumonia.
In unele cazuri apare o stare subfebrila si durere retrosternala cu
caracter de arsuri, provocata de tuse si de miscarile respiratorii ample.
21
Dispneea si cianoza, secundare obstructiei cailor aeriene, sunt mai
rare.
Bronsiolita acuta este o forma clinica speciala, afecteaza caile aeriene
mici si este de obicei de origine virala.
Se intalneste in general la copii. Se caracterizeaza prin tuse uscata,
iritanta, febra mare, dispnee, insotita adesea de cianoza, stare de prostratie si
deces.
Evolutie si tratament. Traheobronsitele necomplicate au o evolutie
buna, dureaza circa 5 – 10 zile, cu prognostic bun. Uneori se pot complica cu
bronhopneumonie sau adenopatie hilara la bolnavii in varsta, tarati, cu
rezistenta scazuta la boli.
Tratamentul etiologic consta in terapia antivirala si antibacteriana
(penicilina, eritromicina, tetraciclina, biseptol).
Tratamentul general si simptomatic necesita administrarea de lichide
multe (ceai, compot, apa), umezirea aerului respirat, administrarea de
expectorante (trecid, sirop expectorant, brofimen), antipiretice si dezinfectante
nazo-faringiene.
Bronsita cronica este o inflamatie nespecifica a bronhiilor mari si
mici ce se manifesta ca un sindrom in care tusea persistenta si expectoratia sunt
prezente zilnic pentru cel putin trei luni, de-a lungul a 2 – 3 ani succesivi.
Elementul definitoriu al bolii este hipersecretia de mucus in bronhii.
Bronsita cronica poate decurge fara obstructie sau cu diferite grade de
obstructie a cailor aeriene; poate sa apara singura si poate fi destul de severa
pentru a cauza chiar moartea, dar cel mai adesea este combinata cu emfizem.
Etiologie – la producerea bolii contribuie urmatorii factori:
- fumatul (bronsita tabacica)
22
- inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici atmosferici, profesionali – praf
organic si anorganic din industria materialelor plastice si a bumbacului;
maturatorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria materialelor de
constructie fac mai frecvent bronsite cronice (bronsite profesionale)
- infectiile acute bronsice (descrise mai sus)
- factorii genetici
Din punct de vedere morfopatologic, la nivel microscopic se produc
modificari ale stratului glandular submucos, inflamatia cronica a mucoasei
cailor aeriene in mucoasa si submucoasa cu edem, prezenta unei cantitati
excesive de mucus in lumenul bronsiilor si obstructia lor permanenta si
progresiva.
Clinic, semnele importante sunt: tusea, expectoratia, dispneea.
Se pot deosebi mai multe forme clinice de boala:
- Bronsita cronica simpla (bolnavi in medie de 40 de ani) in care tusea este mai
frecventa, la inceput dimineata (bolnavul isi face toaleta bronsica), apoi este
prezenta in cursul zilei si seara. Expectoratia este mucoasa iar dispneea absenta.
Testele ventilatorii uzuale sunt normale.
- Bronsita cronica recurent purulenta in care expectoratia este mucopurulenta
sau purulenta, evolutia mai prelungita.
- Forme obstructive ca : bronsita cronica obstructiva , bronsita cronica
asmatiforma in care apare si predomina dispneea (dupa varste de 40 de ani), la
inceput de efort, dispnee progresiva, wheezing bilateral.
Scaderea VEMS – ului se produce cronic si progresiv.
Examenul radiologic, examenul citologic si bacteriologic al sputei,
explorarile functionale respiratorii furnizeaza date pretioase pentru diagnostic.
23
Prognosticul este variabil, in raport cu forma clinica, etapa evolutiva
si existenta complicatiilor. Dupa tratament se pot obtine ameliorari, dar boala
dureaza uneori toata viata, cu acutizari repetate.
Complicatiile – insuficienta respiratorie si cadrul pulmonar cronic –
sunt semne de pronostic grav.
Tratamentul este complex si de lunga durata. Vor fi reduse iritatiile
bronsice prin interzicerea fumatului, evitarea si eliminarea factorilor poluanti
din mediu (praf, insecticide, pulberi, sprayuri etc.) si se vor lua masuri de
profilaxie a infectiilor virale si bacteriene prin vaccinari.
Tratamentul antiinfectios se va face cu antibiotice, conform
antibiogramei, cu Ampicilina, Amoxicilina, Eritromicina, Tetraciclina,
Doxicilina, Biseptol.
Se va prescrie tratament bronhodilatator (cu derivati de teofilina si
anticolinergice) care se poate asocia cu expectorante (trecid solutie sau tablete)
fizioterapie, oxigenoterapie.
Se va obtine intensificarea eliminarii secretiilor bronsice prin hidratare
corecta, aerosoli, drenaj postural.
Se recomanda cure balneare la Govora, Slanic Prahova si Slanic
Moldova.
Atunci cand bronsita cronica obstructiva este asociata cu emfizemul
pulmonar, afectiunea poarta numele de bronhopneumopatie cronica obstructiva
(BPCO).
Clinic se manifesta prin sindrom bronsitic cronic si dispnee
progresiva; fiziopatologic se caracterizeaza printr-un sindrom obstructiv
evolutiv si putin reversibil al cailor respiratorii intrapulmonare; anatomic sunt
prezente leziuni de bronsita cronica, leziuni obstructive cronice ireversibile in
caile aeriene mici si emfizem pulmonar.
24
Etiologia este aceeasi cu a bronsitei cronice si a emfizemului
pulmonar.
Tabloul clinic devine caracteristic dupa varsta de 40 de ani.
Bolnavii se plang de tuse cu expectoratie mucoasa sau mucopurulenta
(agravate de infectii respiratorii, factori poluanti etc.) si dispnee progresiva,
evolutiva, la inceput minima sau numai la efort, pana la dispnee in repaus.
In functie de predominanta sindromului bronsitic sau a emfizemului
(dispneii) se descriu doua forme clinice de BPCO:
1. BPCO cu predominanta bronsitei; bolnavii „blue bloaters” (cianozati,
buhaiti).
2. BPCO cu predominanta emfizemului; bolnavi „pink puffers” (dispneici,
roz).
Dintre examenele paraclinice cele mai importante pentru diagnostic
sunt:
- Explorarile functionale respiratorii, in special al VEMS-ului;
- Examenul radiologic;
- Examenul citologic si bacteriologic al sputei;
- Modificarile electrocardiografice.
Complicatiile BPCO cele mai importante care apar dupa varsta de 55
– 60 de ani sunt insuficienta respiratorie si hipertensiunea pulmonara cronica.
Aceste complicatii constituie semne de pronostic sever.
Asocierea cordului pulmonar cronic duce in 5 ani la o mortalitate de
50% a bolnavilor cu repetate decompensari ale cordului drept.
Pentru un pronostic mai bun se impune control periodic, la 1 – 3 luni,
insotit de luarea masurilor corespunzatoare.
Tratamentul BPCO este asemanator cu cel al bronsitei cronice si al
emfizemului pulmonar. Se impune interzicerea fumatului, eliminarea factorilor
25
poluanti din mediu, terapia cu antibiotice conform antibiogramei (in cazul
infectiilor acute bronsice), administrarea de expectorante, bronhodilatatoare,
corticoterapie, oxigenoterapie.
Incadrat in categoria bolilor alergice, astmul bronsic este o afectiune
respiratorie care intereseaza bronhiile.
Tipul de hipersensibilitate generator de astm bronsic este anafilaxia.
Astfel, anticorpii pusi in evidenta in astma sunt reaginele IgE.
Totusi, se cunosc si astmuri bronsice declansate prin hipersensibilitate
imediata de tip III, complexe imune produse din extractele enzimatice de bacili
substilis care sunt incorporate in detergentii cu enzime.
Cele mai frecvente alergene provocatoare de astma bronsic sunt
polenurile de graminee si praful.
In criza de astm, bolnavul se manifesta cu dispnee bradipneica
expiratorie, pozitie ortopneica, facies anxios, respiratie cu un suierat in expir.
Cauza este contractia musculaturii netede bronsiolice, un edem al
mucoasei si o hipersecretie a glandelor mucoase care impiedica expirul.
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI
FUNCTIONALE
Explorarea functionala a aparatului respirator
Explorarea functionala a aparatului respirator urmareste:
- determinarea modului in care aparatul respirator satisface nevoile
organismului in stare de repaus sau in conditiile unei supraincarcari functionale;
- evidentierea cazurilor incipiente de boala;
- stabilirea capacitatii de munca a bolnavului.
26
Dintre mecanismele functiei respiratorii cea mai frecvent explorata
este ventilatia, care reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii superioare
si plamani.Ventilatia este apreciata prin numeroase teste ( volume si capacitati
pulmonare, debite ventilatorii, etc)
METODE CURENTE DE EXPLORARE
SPIROMETRIA
Spirometria se executa cu spirometrul; cu ajutorul ei se cerceteaza
numai C.V.
SPIROGRAFIA
Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii.
Tipuri de aparate:
- Eutest (spirograf uscat cu burduf) este un aparat cu circuit
deschis.
- Expirograful Godart este un aparat cu circuit inchis.
- Pneumoscreen ( computerizat ) : Un microprocesor electronic valorifica
manevrele respiratorii in asa fel ca datele obtinute sunt interpretabile imediat,
aparatul avand incadrat in memoria sa electronica valorile teoretice ale
individului, iar rezultatul real apare calculat pe ecran in procente.
Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Eutest
Materiale necesare: aparat, piese bucale, pensa pentru pansat nasul,
pensa de servit, recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite, scaun.
Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Godart
Avand datele necesare (nume, prenume, varsta, sexul, inaltimea,
greutatea bolnavului) se calculeaza parametrii. Se calculeaza cel putin 4
parametrii.
1. C.V (capacitatea vitala)
27
2. V.E.M.S (volumul expirator maxim pe secunda)
3. I.T (indicele Tieffeneau, un indice de permeabilitate bronsica, se afla prin
calcul:
I.T = V.E.M.S. real X 100
C.V reala
4. Ventilatia maxima indirecta = volumul de aer care poate fi ventilat pe
minut. Acesta se calculeaza teoretic prin V.E.M.S x 30
100
Valorile normale ale acestor parametrii apreciate in raport cu tabelele
C.E.C.O se inscriu intre 70-80% din valorile reale.
Valori scazute apar in:
- afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice ( anchiloza costo-
vertebrala, cifoscolioza, toracoplastii, traumatisme ale cutiei toracice, dureri
intercostale );
- in reducerea directa a parenchimului functional pulmona ( lobectomii,
tumori, pleurezii, pneumonii, astma, emfizem, etc );
- in cazurile cand permeabilitatea sau elasticitatea sunt alterate fie prin leziune
organica definitiva, fie prin modificare functionala (spasm).
Determinarea volumului rezidual (V.R.), a capacitatii reziduale
functionale (C.R.F.) si a capacitatii pulmonare totale (C.P.T.)
Daca din C.R.F se scade V.R.E obtinem V.R. = volumul rezidual.
(C.P.T = C.V + V.R)
SPIROERGOGRAFIA
Spiroergografie = test de efort, cu ajutorul caruia se analizeaza:
capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari suplimentare, limitele acestei
capacitati si se pun in evidenta modificari functionale neevidentiabile in repaus
(acest test este comun aparatului respirator si cardiovascular).
28
ALTE METODE DE EXPLORARE
1. Analiza gazelor. Continutul de oxigen si dioxid de carbon al
sangelui arterial, ca si presiunea partiala a acestor gaze in sange furnizeaza
relatii importante privind eficienta functiei globale pulmonare.
2. Probe farmacodinamice . Aceste probe urmaresc depistarea unor
tulburari in motricitatea peretilor arborelui bronsic. Sunt folosite, in special,
pentru diagnosticarea formelor latente de astma bronsic.
Testul bronhoconstrictor se efectueaza cu acetilcolina 1% si histamina
1%0 administrata sub forma de aerosoli.
Testul bronhodilatator se executa cu aleudrina 1% (sau cu Novodrin,
Alupent, Astmopent, Salbutamol, Berotec) administrata tot prin aerosoli.
In cazul testului bronhoconstrictor, testul este pozitiv daca VEMS-ul
scade cu mai mult de 10% - 15% fata de valoarea initiala (raspuns
farmacodinamic bun); bolnavii astmatici raspund pozitiv acestei probe; la
acestia VEMS-ul scade cu peste 20% (raspuns farmacodinamic foarte bun).
In cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv daca VEMS-ul
creste cu peste 10% ( raspuns farmacodinamic bun); la astmatici si bronsici
creste cu peste 20% (raspuns farmacodinamic foarte bun).
EDUCATIA PENTRU SANATATE
I. Profilaxia primara:
Educatia bolnavului privind masurile ce vizeaza:
- respiratia corecta pe nas
29
- postura corecta a toracelui
- camera cu umiditate corespunzatoare, temperatura optima a mediului ambiant
18-20°C, aerisire, liniste
- prevenirea poluarii atmosferei: ventilatoare, filtre, aspiratoare
- evitarea fumatului, activitatilor active sau pasive
- evitarea stresului sau efortului fizic intens
II. Profilaxia secundara:
- masuri specifice pentru persoanele care au predispozitie familiala pentru
astma bronsic
- dispensarizarea descendentilor
- evitarea aglomeratiilor, frigului, aerului poluat
- masuri specifice pentru cei cu risc in profesie, dispensarizare, control periodic
- masuri fata de raspandirea infectiei: folosirea obiectelor individuale,
microradiografii
III. Profilaxia tertiara:
- educatia bolnavilor cronici pentru a face gimnastica respiratorie, pentru a-si
asigura ventilatia pulmonara R=10-15/min
- intarirea rezistentei organismului fata de infectie prin alimentatie adecvata,
odihna suficienta, igiena
- microradiografii periodice
- prezenta la control, la termenele fixate de medic sau de cate ori apare un
simptom ce i-ar produce modificari in evolutie
30
CAZUL I
31
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
- Surse de informare: pacient
F.O.
Echipa de ingrijire
Familie
- Date variabile:
- Nume: P
- Prenume: D
- Varsta: 46 ani
- Sex: feminin
- Stare civila: casatorita
- Nationalitate: romana
- Religie: ortodoxa
- Ocupatie: inginer
- Alergii: nu prezinta
- Proteze: nu prezinta
- Domiciliu: judetul Buzau
- Conditii de locuit: apartament 3 camere
- Echipa de sustinere: familia, 2 copii + sot
- Data internarii: 12.03.2012
- Data externarii: 21.03.2012
ANAMNEZA
AHC – neaga boli infectocontagioase + DV
APF – menarha la 13 ani – ciclu regulat, flux moderat, durata 3 – 4 zile
APO – 2 nasteri la termen
32
APG – 1 avort
APP – neaga
Date antropometrice:
I = 1,68 cm
G = 59 kg
Grupa sanguina: A II, Rh +
EXAMEN CLINIC
- Stare generala alterata
- Febra 38,20 C
- Acuitate: auditiva – in limite fiziologice
: vizuala – VOD / VOS = T/5 = 1
: tactila – pastrata.
MOTIVELE INTERNARII
- febra de 38,20 C;
- tuse;
- expectoratie;
- dispnee.
ISTORICUL BOLII
Debut insidios cu febra de 38,20 C, tuse cu expectoratie, dispnee dupa
efort – se interneaza pentru tratament de specialitate si pentru investigatii.
Sistem osos – integru.
Tegumente + mucoase – usor palide.
Sistem ganglionar – nepalpabil.
Aparat respirator:
- raluri bronsice uscate
- torace normal conformat
- R = 14 respiratii pe minut
33
- Secretii bronsice
- Tuse
Aparat cardiovascular:
- Cord in limite normale
- Soc apexian in spatiul V intercostal stang
- TA = 100/60 mmHg
- AV = 80 b/min.
Aparat digestiv:
- Abdomen suplu nedureros
- Ficat/splina in limite normale
- Tranzit intestinal prezent
- Apetit diminuat
Aparat urogenital:
- Loje renale libere, nedureroase
- Mictiuni 5 – 6/zi
SNC:
- Echilibrata
- Orientata in timp / spatiu
- Anxietate moderata
DIAGNOSTIC MEDICAL: Bronsita cronica
Elemente de igiena:
- Alimentatie preferata: carne de pasare, peste, fructe
- Lichide preferate: sucuri de fructe, legume, ape minerale, 1/5 l/zi.
Eliminari:
- Scaun 1 la 2 zile – normal
- Diureza 1100 ml
- Culoare galben pai
34
- Mictiune 8/zi
- Transpiratii profuze
- Expectoratie abundenta mucoasa
- Varsaturi – nu prezinta
Igiena personala:
- Baie generala de doua ori /saptamana
- Dus in fiecare zi
- Tegumente curate
- Aspect ingrijit
Activitati + repaus:
- Lucreaza ca inginera pe un santier
- In timpul liber asculta si vizioneaza emisiuni radio – TV
- Citeste ziarele si revistele – stiri + sport
Obisnuinte de viata:
- Cafea 2 – 5/zi
- Tigari 30 – 40/zi
- Alcool – ocazional
Comportament: orientata – colaboreaza cu echipa de ingrijire, intelege
recomandarile medicale si le respecta.
Probleme actuale:
- Febra moderata 38,2°C
- Tuse
- Cefalee
- Expectoratie mucoasa
- Anxietate
- Insomnie
- Dispnee usoara
35
Probleme potentiale:
- Dispnee in repaus
- Insuficienta respiratorie
- BP
GRAD DE DEPENDENTA:
Nevoile afectate:
1. Nevoia de a respira Si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a bea si a manca
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a elimina
7. Nevoia de a fi curat ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
8. Nevoia de a se recreea
9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira
a) Respiratie deficitara cauzata de obstructia inflamatorie bronsiolara
manifestata prin dispnee.
b) Tusea cauzata de procesul inflamator manifestat prin agitatie,
expectoratie.
36
2. Nevoia de a-si mentine temperatura in limitele normale
Hipertermie cauzata de procesul infectios manifestata prin cresterea
temperaturii la 38,20 C.
3. Nevoia de a dormi
Dificultatea de a dormi cauzata de tuse manifestata prin treziri repetate,
expectoratie.
4. Nevoia de a se alimenta
Alimentatie inadecvata cauzata de prezenta secretiilor bronsice
manifestata prin inapetenta.
5. Nevoia de a evita pericolele
a) Anxietate moderata cauzata de necunoasterea prognosticului bolii
si manifestata prin: neliniste, teama, ingrijorare.
b) Vulnerabilitate fata de infectiile nasocorniale; cauza:
- rezistenta scazuta a organismului
- infectia bronsica
Manifestari: astenie, cefalee, mialgii, tuse
6. Nevoia de a elimina
a) Eliminare inadecvata cauzata de infectia bronsica si manifestata
prin: tuse cu expectoratie mucoasa, transpiratii.
b) Diaforeza cauzata de: febra, dispnee, anxietate.
Manifestari: transpiratii in cantitate abundenta.
37
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
Reducerea autonomiei in ingrijirile personale cauzata de dispnee, cefalee
si manifestata prin astenia fizica.
8. Nevoia de a se recreea
Dificultatea de a efectua activitati recreative din cauza starii generale
alterate si manifestata prin neparticiparea la activitati recreative.
9. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Dificit de cunostinte. Cauza: cunostinte insuficiente.
Manifestari: ingrijiri inadecvate.
38
Plan de ingrijire
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
1. Respiratie
deficitara cauzata
de obstructie
infectioasa
bronsiolara
manifestata prin
dispnee
Pacienta sa
respire liber
pe nas
- asezarea pacientei intr-un salon luminos, bine
aerisit, fara curenti de aer, incalzit la 20°- 22°C,
umidificat;
- improspatez aerul de mai multe ori pe zi prin
deschiderea ferestrelor timp in care invelesc
pacienta cu o patura;
ii explic pacientei ca voi aplica tot ce am invatat,
ca starea ei sa se amelioreze, daca va respecta
indicatiile medicale se va reface;
- masor zilnic, dimineata si seara si ori de cate ori
este nevoie R,P,TA si le notez in FO;
12.03.2012
Pacienta prezinta
dispnee in eforturi
fizice
R=14r/min
TA=100/60 mmHg.
AV=80b/min
13.03.2012
Dispneea a
diminuat in urma
administrarii
tratamentului si
oxigenului.
14.03.2012
ROL DELEGAT
- pregatirea materialor necesare punctionarii unei
vene cu ajutorul unui caracter pentru
administrarea, la indicatia medicului, Miofilin
1f/IV/zi in PEV 250 ml SG 5%, ritm lent;
- administrez O2 pe sonda;
- asez pacienta in pozitie semisezand;
interzic pacientei sa mai fumeze;
pregatesc materialele necesare recoltarii de sange
pentru analize de laborator: Ht, Hb, VSH,
leucocite;
- pregatesc pacienta pentru examene radiologice si
o insotesc.
R=16r/min
TA=110/60 mm
HG
AV=76b/min
15.03.2012
TA=120/70 mmHG
R= 17r/min
AV=72 b/min
16 -21.03.2012
Pacienta respira
mai usor pe nas
R=17r/min –
18r/min
TA= 120/70 mm
Hg 130/75 mm
AV= 72b/min-76
b/min.
40
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
2. Tusea cauzata de
procesul infectios,
manifestata prin
agitatie si
expectoratie.
Pacienta sa
nu mai
expectoreze
in decurs de 4
zile.
- asez pacienta in pozitie semisezand, ii ofer tavita
semirenala ori de cate ori are nevoie de aceasta;
- curat gura pacientei cu degetul infasurat in tifon cu
glicerina boraxata 20%.
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise de medic:
Prednison 2 tb/zi, HSH 50 mg la 6 ore.
12.03.2012
Tuse iritativa
obositoare
13.03.2012
Tusea a
diminuat
14.03.2012
Pacienta
tuseste foarte
rar
15.03.2012
Pacienta nu
mai tuseste
41
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
3. Dificultatea de a
dormi cauzata de
tuse, manifestata
prin treziri
repetate si
expectoratie
Pacienta sa
aiba un somn
linistit de 6
ore pe noapte.
- facilitez conditiile de microclimat;
- ii ofer o cana de lapte caldut si ceai de tei seara;
- o sfatuiesc sa citeasca reviste, carti inainte de culcare;
- asigur semiobscuritate si o sfatuiesc sa adopte o
pozitie confortabila.
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise de medic.
12.03.2012
Pacienta are
un somn agitat
si insuficient
13.03.2012
Somn
medicamentos
14.03.2012
Pacienta
doarme 6 – 7
ore pe noapte
42
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
4. Alimentatie
inadecvata
cauzata de
prezenta
secretiilor
bronsice,
manifestata prin
inapetenta
Sa aiba o
alimentatie
echilibrata, sa
fie echilibrata
hidroelectrolitic
- ii aduc o alimentatie hidrica in perioada febrila
constituita din ceaiuri, sucuri, supe strecurate;
ROL DELEGAT
- la indicatia medicului adaug in PEV glucoza 5%,
administrez vitaminele B1, B2, B6 C500- II f.
12.03.2012
Pacienta
inapetenta
13-14.03.2012
Pacienta se
alimenteaza
corespunzator
15-21.03.2012
Pacienta si-a
recapatat pofta
de mincare.
43
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
5. Hipertermie
cauzata de
procesul infectios,
manifestata prin
febra 38,2°C
Pacienta sa
aiba o T° in
limite
normale in
decurs de 4
zile
- asigur conditiile de microclimat + lenjerie curata pe
care o schimb ori de cate ori este nevoie;
- invat pacienta sa se schimbe ori de cate ori transpira
si sa se stearga de transpiratie;
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise:
Augmentin 1,5g/6 ore, Gentamicina 80 mg/8 ore,
algocalmin 1 fiola
12.03.2012
Febra moderata
= 38,2°C
13.03.2012
Subfebrilitate –
37,6°C
14.03.2012
Pacienta
subfebrila
37,2°C
15.03.2012
Pacienta
afebrila –
36,7°C
44
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
6. Anxietate
moderata
Cauza:
necunoasterea
prognosticului
bolii
Manifestari:
neliniste, teama,
inrgijorare
Pacienta sa
fie echilibrata
psihic, sa
cunoasca
regimul de
viata impus
pe care
trebuie sa-l
respecte
- favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc;
- creez un mediu optim ca pacienta sa-si poata
exprima nevoile;
- furnizez bolnavei informatiile necesare cu privire la
boala, tratament, evolutie, mod de autoingrijire;
- o pun in legatura cu persoanele dorite;
- incurajez pacienta sa-si exprime sentimentele de
emotie, tristete, bucurie;
- incurajez pacienta sa puna intrebari cu privire la
problemele care o ingrijoreaza, ii raspund cu calm si
blindete.
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului: Meprobamat 1
tb, Algocalmin 1 f.
12-15.03.2012
Pacienta este
mai linistita in
urma discutiilor
purtate si
intelege
importanta
relaxarii fizice
si psihice a
organismului in
procesul de
ameliorare a
bolii
16.03.2012
Pacienta este
mai echilibrata
45
psihic, cunoaste
regimul impus
17-21.03.2012
Pacienta
participa activ la
propria ingrijire
46
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
7. Vulnerabilitate
fata de infectiile
nosocomiale
Cauza: Rezistenta
scazuta a
organismului
Manifestari:
astenie, cefalee si
tuse
Pacienta sa
nu devina
sursa de
infectie
nosocomiala
si nici sa nu
contacteze
alte boli
- educ pacienta pentru a folosi batista individuala, de
unica folosinta;
- educ pacienta cum sa procedeze pentru a nu imprastia
secretiile nazale;
- asez pacienta in salon luminos, aerisit, cu pacientele
care au aceeasi afectiune si cu evolutie buna;
Pacienta a
inteles
recomandarile
facute si nu a
prezentat
complicatii
47
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
8. Eliminare
inadecvata
Cauza: infectia
bronsica
Manifestari:
expectoratie
mucoasa,
transpiratii,
oligurie
Pacienta sa
fie
Hidratata
corespunzator
-asigur alimentatie lichida si semilichida in
perioadele febrile;
- administrez ceaiuri, supe, fructe;
- fac bilantul ingesto/excreto pentru a evita
deshidratarea pacientei;
- cantaresc zilnic pacienta
12.03.2012
Pacienta ingera
suficiente lichide
Diureza 1000
ml/24 h
Expectoratie reduca
13.03.2012
Diureza 1100
ml/24 h
Expectoratie putina
14.03.2012
Diureza 1300
ml/24 h
Nu mai
expectoreaza
48
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
9. Diaforeza
Cauza: dispnee,
anxietate, febra
Manifestari:
transpiratii in
cantitate
abundenta
Pacienta sa
prezinte
transpiratii in
cantitate
minima
- fac psihologia bolnavei, explicandu-i ca odata cu
scaderea dispneei si a tusei si diminuarea anxietatii ea
nu va mai transpira atat de mult;
schimb lenjeria de corp si de pat ori de cite ori aceasta
a transpirat;
- hidratez corespunzator pacienta pentru ca prin aceste
pierderi de lichide sa nu se deshidrateze;
- observ si iau masuri pentru mentinerea
12-14.03.2012
Odata cu
scaderea febrei
si cu
diminuarea
anxietatii
bolnava nu a
mai transpirat
asa de mult.
49
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
10. Reducerea
autonomiei in
ingrijirile
personale
Cauza: dispnee,
cefalee, astenie
fizica
Manifestari:
diminuarea
posibilitatile de a-
si efectua igiena
personala
Pacienta sa
fie ajutata in
satisfacerea
acestei nevoi
- asigur conditii cu microclimat corespunzatoare, fara
curenti de aer;
- pregatesc materialele necesare pentru toaleta de
regiuni si ajut pacienta in satisfacerea acestei nevoi;
- protejez patul cu paravan si am convins pacienta, cu
tact, sa accepte toaleta;
- identific impreuna cu pacienta cauzele si motivatia
pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice;
- se schimba lenjeria de corp si de pat ori de cite ori
este nevoia;
- explic pacientei necesitatea ca sa-si mentina
tegumentele si mucoasele curate si integre.
12-13.03.2012
Pacienta
prezinta
tegumente si
mucoase
curate
14.21.03.2012
Pacienta este
capabila sda-si
acorde ingrijiri
igienice.
50
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
11. Dificultatea de a
efectua activitati
recreative
Cauza: starea
generala alterata
Manifestari:
neparticiparea la
activitati
recreative
Pacienta sa
poata
participa la
activitatile
recreative
- explorez gustul si interesul pacientei pentru
activitatile recreative.
- planific activitatile recreative impreuna cu
pacienta si asigur conditiile necesare;
- aleg activitati care sa n-o oboseasca si sa-i creeze o
stare de buna dispozitie, ajut pacienta sa-si recapete
increderea in fortele proprii.
12-14.03.2012
La internare
datorita starii
alterate pacienta
nu participa la
activitatile
recreative pe
parcursul
spitalizarii
15-21.03.2012
Pacienta se simte
mai bine si
participa la
activitatile
recreative.
51
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
12. Deficit de
cunostinte
Cauza: cunostinte
insuficiente
Manifestate:
ingrijiri
inadecvate
Pacienta sa
acumuleze
cunostinte,
atitudini si
deprinderi noi
despre boala
sa pe parcurul
spitalizarii
- explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala
sa;
- stimulez dorinta de cunoastere si motivez importanta
acumularii de noi cunostinte;
- organizez activitati educative constientizand bolnava
asupra propriei responsabilitati privind boala, modul de
autoingrijire;
- educ pacienta pentru mentinerea unei pozitii adecvate a
corpului;
- fac educatia pentru sanatatea privind rolul regimului
alimentar in evitarea aparitiei altor episoade de bronsita;
- educ pacienta pentru profilaxia secundara a bolii:
evitarea stresului, a alimentelor iritante pentru stomac,
renuntarea la obiceiurile daunatoare (alcool, fumat,
condimente).
Pacienta
detine acum
informatii cu
privire la
boala sa,
modul de
manifestare,
masuri
curative.
Obiectiv
realizat
52
Tabel cu analize de laborator
Data Examen de laborator Mod de recoltare Valori obtinute Valori normale
12.03.2012 HEMOLEUCOGRAMA
HEMATOCRIT
EOZINOFILE
- prin punctie venoasa, a
jeun, se recolteaza 2 ml.
sange pe E.D.T.A sau
sticlute cu heporina
- leucocite = 8800/mm
- hemoglobina = 10,2
gr%
- hematocrit = 38%
- eozinofile = 4%
4200-8000/mm³
15+/-2 mg%
45+/-5%
0-3%
V.S.H - Se recolteaza prin punctie
venoasa fara stoza 1,6 ml
sange pe 0,4 ml citrat de
sodiu steril
- 20% mm/1 h 5-10 mm/2 h
3-5 mm/1 h
UREE SANGVINA - fara anticuagulant
- se recolteaza 5 – 10 ml
sange prin punctie venoasa
0,30 g%o 0,20 – 0,40 g%o
CREATININA - fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml
sange prin punctie venoasa
1,9 mg% 0,6 – 1,20 mg%
53
GLICEMIE - se recolteaza 5-8 ml
sange prin punctie venoasa
0,96 g% 0,80 – 1,20 g%
URINA - re recolteaza 100 – 150
ml din urina primara in
sticluta curata si uscata
- albumina si glucoza
absente;
- rare leucocite
- rare epitelii plate
- albumina si
glucoza absente;
- leucocite absente
- rare epitelii plate
Examenul bacteriologic
al sputei
Se recolteaza dimineata pe
nemancate dupa ce
bolnavul a facut gargara cu
ser fiziologic. Bolnavul
este rugat sa tuseasca apoi
sa expectoreze intr-o cutie
Petri sterila.
Absenta germenilor
patogeni
Absenta germenilor
patogeni
54
Examene paraclinice
Data Examen cerut Pregatirea pacientului Rezultat
12.03.2012 M.R.F. Pregatirea psihica a pacientei:
- anunt pacienta si ii explic conditiile in care se va face examenul
(camera in semiobscuritate)
- conduc pacienta la serviciul de radiologie
- explic pacientei cum trebuie sa se comporte in timpul
examinarii (sa faca cateva miscari respiratorii, dupa care sa
urmeze o perioada de oprire, timp in care se face radiografia,
dupa care se urmeaza o respiratie profunda.
Pregatirea fizica a pacientei:
- dezbrac regiunea toracica a pacientei si ii indepartez obiectele
radioopace;
- asez pacienta in pozitie ortostatica cu mainile solduri si coatele
aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului ; cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul;
- dupa examen ajut pacienta sa se imbrace si o conduc la pat
Hilurile
bronsice usor
accentuate
N.P.E
55
12.03.2012 E.K.G. - pregatirea fizica si psihica a pacientei;
- se conduce pacienta la cabinetul de explorari functionale;
- indepartarea factorilor emotionali si explicarea inofensivitatii
tehnicii;
- pacienta va fi rugata sa se relaxeze;
- se monteaza electrozii dupa ce in prealabil zonele in care
acestia vor fi plasati au fost sterse cu o solutie de electrolit
formata din apa si sare (o lingura de sare la un pahar de apa);
Montarea electrozilor pe membre:
- rosu – mana dreapta;
- galben – mana stanga;
- verde – piciorul stang;
- negru – piciorul drept.
Montarea electrozilor precordiali:
- V1- spatiul IV intercostal, pa marginea dreapta a sternului;
- V2 - spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;
- V3 – intre V2 si V4;
- V4 – spatiul V intercostal stang, pe linia mmmedioclaviculara;
Cord in limitele
varstei
56
- V5 – la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara
anterioara stanga;
- V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stanga;
- se va conecta aparatul si se vor inregistra deviatiile unipolare si
precordiale;
- se vor mentiona datele personale pe rezultat.
57
Tabel cu medicatia
Denumirea
medicamentului
Forma de
prezentare
Cale de
administrare
Doza unica Doza
totala
Actiune
MIOFILIN F=10ml I.V. 1 f. 1 f. Bronhodilatator
AUGUMENTIN Cp.-1g Per oral 1,5 cp. la 6 ore 6 cp. Antibiotic, derivat de
penicilina
GENTAMICINA F=80mg I.M. 1 f la 8 ore 3 f. Antibiotic
ALGOCALMIN F=2ml I.M. 1 f . 1 f. Analgezic, antipiretic
VITAMINA B1,
B2, B6, C500
Fiole In perfuzie 1 fl. 1 fl. Factor vitaminic
SER GLUCOZAT
5%
Fl=500ml Perfuzie 1 fl 1 fl. Hidrateaza organismul,
reface volemia
MEPROBAMAT Cp.=400mg Per oral 1 cp. 1 cp. Tranchilizant
H.S.H. F=25mg I.V. 2 f. la 8 ore 6 f. Antiinflamator,
decongestiv, corticoid,
antialergic
PREDNISON Cp.=5mg Per oral 1 cp. 2 cp. Derivat cortizonic,
58
antiinflamator
CODENAL Cp.-15mg Per oral 1 cp. 3 cp. Antitusiv
BROFIMEN Cp.-80mg Per oral 1 cp. 3 cp. Expectorant mucolitic
PARACETAMOL Cp.-500mg Per oral 1 cp. 3 cp. Antipiretic
HOSTAMINE Flacon solutie Instilatii nazale 2 picaturi 3 x 2
picaturi
Vasoconstrictor,
antihistaminic
59
Interventii constante Evaluare
- Am asigurat conditii de igiena si protectia in salon: aerisire, temperatura optima 18-
20°C, prin respectarea normelor de protectie si igiena, am evitat posibilitatea aparitiei
infectiilor nosocomiale;
- Am aplicat regulamentul pivind circuitele functionale in unitatea spitaliceasca si am
respectat masurile de asepsie si antisepsie;
- Am asigurat conditii de igiena bolnavilor internati in scopul mentinerii odihnei si
confortului;
- Am pregatit patul bolnavei si accesoriile lui;
- Am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o cu musama si aleza;
- Am urmarit salonul pentru examenul clinic si vizita medicala;
- Am recoltat produse biologice si am efectuat punctie venoasa pentru examene
hematologice si biochimice;
- Am recoltat urina pentru examenul sumar de urina;
- Am administrat medicamentele prescrise de medic;
- Am asigurat circuitele medicamentelor si administrarea pe cale orala, perenterala,
intramusculara.
- Am monitorizat zilnic functiile vitale si vegetative: puls, tensiunea arteriala,
Interventiile propuse au
fost realizate astfel incat,
la externare, pacienta isi
satisface singura cele
paisprezece nevoi
fundamentale fara grade
de dependenta.
60
respiratie, temperatura, diureza, scaun, aspectul faciesului, starea de constienta,
reactivitatea generala si le-am notat in F.O.;
- Am observat pozitia bolnavei si am evitat aparitia complicatiilor produse de
pozitionarea prelungita intr-un singur mod;
- Am respectat regimul alimentar hiposodat;
- Am ameliorat confortul prin crearea unui climat corespunzator si o stare de bine fizic
si psihic;
- Am explicat tehnicile pe intelesul pacientei.
61
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacienta, medicul a hotarat externarea acesteia in
data de 21.03.2012
Am pregatit documentele necesare medicului.
Am pregatit pacienta si am anuntat familia asupra datei externarii.
Starea pacientei la externare: ameliorata clinic.
Gradul de autonomie: pacienta isi poate indeplini singura nevoile
fundamentale, dar nu are voie sa depuna efort fizic intens.
Pacientei i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:
Obiective:
1. Pacienta sa cunoasca si sa respecte regulile de igiena, sa aiba un
regim de viata echilibrat.
2. Pacienta sa beneficieze de o educasie sanitara adecvata.
3. Familia pacientei sa fie informata asupra noului regim igienico-
dietetic si de viata.
- alimentatie echilibrata;
- sa evite sedentarismul, stresul, situatiile conflictuale din familie
si de la locul de munca;
- sa evite alcoolul si cafeaua;
- efort fizic dozat si adaptat posibilitatilor.
4. Sa respecte tratamentul recomandat de medic si sa nu recurga la
automedicatii.
Se recomanda tratament in ambulatoriu sub stricta supraveghere a
medicului de familie.
5. Sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala.
Sa se prezinte periodic la centrul cardiologic.
63
CAZUL II
64
PLAN DE INGRIJIRE
Culegere de date:
Surse: -pacient;
-foaia de observatie;
-familia;
-locul de munca;
-echipa de sustinere.
Date fixe:
Nume si prenume: I. M.
Sex: F
Varsta: 45 ani
Religia: ortodoxa
Nationalitate: romana
Limba vorbita: romana
Deficiente/proteze: nu prezinta
Alergii: la: canepa, bumbac, iuta, praf de casa, faina de cereale.
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Conditii de locuit: locuinta salubra, compusa din doua camere unde locuieste
impreuna cu sotul ei.
Ocupatia: tesatoare la Tesatoria Buzau
Aspectul gurii: buze usor cianotice, limba fara depozite, dentitie incompleta.
Aspectul faciesului: usoara paliditate.
Acuitate vizuala: normala
Acuitate auditiva: normala
Acuitate olfactiva: normala
65
Semne particulare: nu prezinta
Sistem osteo-articular: integru
Mobilizare: normala
R.O.T. : prezenta
Data internarii: 10.03.2012
Data externarii: 18.03.2012
Date antropometrice: G = 60 kg
: I = 1,68 m
: Grupa sanguina 0 Rh (+)
MOTIVELE INTERNARII
- tuse frecventa cu expectoratie „perlata”
- dispnee cu bradipnee paroxistica
- wheesing
- stranuturi in salve
- rinoree
Simptomatologia apare cu precadere in timpul serviciului, prin expunerea
la fibrele de in si canepa.
ISTORICUL BOLII
Bolnava in varsta de 45 de ani, ce lucreaza de 23 de ani in tesatorie,
avand o sora cu astm bronsic, se prezinta la medic pentru tuse frecventa,
dispnee cu bradipnee paroxista, wheezing, rinoree, stranuturi in salve.
Este diagnosticata initial cu astm bronsic cu factori profesionali
contribuitori apoi este trimisa pentru explorari suplimentare si stabilirea
diagnosticului de profesionalitate certa la Clinica de Boli Profesionale
Bucuresti.
66
Aici, in urma explorarilor suplimentare, se stabileste diagnosticul de:
„Astm bronsic profesional”.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase: normale
Sistem osteo - articular: integru
Sistem musculo - adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: cai aeriene superioare cu mucozitati
: murmur vezicular inasprit
: raluri bronsice diseminate
: respiratie 10/minut
: dispnee cu bradipnee paroxistica
Aparat cardio – vascular: cord in limite normale
: zgomote cardiace ritmice
: puls 80/minut
: TA 125/70 mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
: ficat, splina in limite normale
: tranzit intestinal normal, scaun normal
Aparat uro – genital: loji renale libere, mictiuni fiziologice
S.N.C.: orientat temporo – spatial
DIAGNOSTIC MEDICAL: Astma bronsic profesional
67
Elemente de igiena:
- Alimentatie perfecta: carne de pasare, peste, fructe;
- Lichide perfecte: sucuri de fructe, legume, ape minerale
Eliminari:
- Scaun 1 la 2 zile – normal
- Diureza 1100 ml
- Culoare galpen pal
- Mictiune 8/zi
- Transpiratii profunde
- Expectoratie abundenta mucoasa
Igiena personala:
- Baie generala de 2 ori pe saptamana
- Dus 1 pe zi
- Tegumente curate
- Aspect ingrijit
Activitati + repaus:
- Lucreaza ca tesatoare la Tesatoria Buzau
- In timpul liber asculta si vizioneaza emisiuni radio-TV
- Citeste ziare si reviste
Obisnuinte de viata:
- Cafea 2 – 5/zi
- Tigari 30/zi
- Alcool – ocazional
Comportament: orientata colaboreaza cu echipa de ingrijire, intelege
recomandarile medicale si le respecta.
68
PROBLEME ACTUALE
Tuse frecventa cu expectoratie „perlata”, dispnee cu bradipnee
paroxistica, wheesing, rinoree, stranuturi in salve.
- insomnie
- astenie
- anxietate
PROBLEME POTENTIALE
Accentuarea dispneii, cu aparitia probabila a infectiei bronsice sau chiar a
emfizemului pulmonar cronic, pana la cordul pulmonar acut sau cronic.
Pneumomotorax spontan.
Contractarea unor infectii nosocomiale.
GRAD DE DEPENDENTA
Din culegerea datelor, rezulta ca bolnava prezinta probleme in
satisfacerea urmatoarelor nevoi:
1. nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie
2. nevoia de a evita pericolele
3. nevoia de a dormi si a se odihni
4. nevoia de a comunica
5. nevoia de a avea o buna postura si de a se misca
6. nevoia de a elimina
7. nevoia de a invata si a se instrui
69
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Alterarea respiratiei din cauza spasmului si stenozei functionale a bronhiilor.
Manifestari: - dispnee cu bradipnee, senzatii de sufocare
- dificultatea de a respira
2. Nevoia de a evita pericolele.
a) Vulnerabilitatea fata de infectii din cauza afectiunii bronsice, manifestata
prin astenie fizica, cefalee, stare generala alterata;
b) Anxietate cauzata de afectiunea sa, spitalizare, dispnee manifestata prin
neliniste, teama.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie cauzata de dispnee cu bradipnee manifestata prin ore insuficiente
de somn si odihna, treziri frecvente noaptea.
4. Nevoia de a comunica.
Comunicare inadecvata la nivel afectiv cauzata de starea generala alterata si
afectiunea bronsica, manifestata prin anxietate, izolare.
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Pozitie inadecvata din cauza dificultati de a se misca si a setei de aer
manifestata prin dispnee cu bradipnee
6. Nevoia de a elimina. Eliminare inadecvata cauzata de procesul exudativ
pulmonar manifestat prin tuse cu expectoratie perlata.
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
Cunostinte insuficiente cauzate de lipsa de informare manifestate prin
intrebari suplimentare despre boala sa
70
Plan de ingrijire
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
1. - alterarea
respiratiei ,
Cauza: spasmul
si stenoza
functionala a
bronhiilor
Manifestata: -
prin dispnee cu
bradipnee
- respiratie
ingreunata
- senzatie de
sufocare
- dificultatea de
a respira
- ca pacienta
sa respire pe
nas in 2 zile
- ca pacienta
sa prezinte
mucoase
respiratorii
umede si
integre in 5
zile
- urmaresc aerul din incapere;
- indepartez secretiile nazale aplicand
comprese umede;
- masor si notez in F.O respiratia;
- asigur un aport suficient de lichide pe 24 h;
- invat pacienta sa faca gimnastica
respiratorie;
- asigur pozitie sezand sau semisezand;
asigur un aer umed in incapere;
- ii recomand repaus vocal absolut;
- stabilesc cu pacienta posibilitatea unei
colaborari nonverbale.
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului miofilin
i.v, 1 f/zi sau 2 f in perfuzie cu ser gluconat
10.03.2012
Pacienta prezinta dispnee cu
bradipnee expirolonee R=10
r/min.
TA= 125/70 mm
11.03.2012
pacienta prezinta stare
stationara clinica
TA= 125/70 mmHg
P= 80 p/min
R= 11 r/min
T° = 37,1°C
12.03.2012
crize de dispnee reduse
13.03.2012
5% solutie butanolica;
- H.S.H 2 f/zi i.v apoi la indicatia medicului 1
f/4 h, timp de 24 h
- administrez oxigen, antibiotice, tetraciclina
2g/zi, chimioterapice (biseptol 1 tb de 2
ori/zi, antialergice, Ketotefen 1 cp), diuretice:
furosemid 2f/zi.
- respiratia pe nas revine la
normal
14.03.2012
- pacienta prezinta mucoase
respiratorii umede si integre
- pacienta este protejata sa
nu devina sursa de infectie
15.03.2003=120/80 mmhg
P=84p/min.
R=12 r/min
T°= 36,8°C
17 - 18.03.2003
TA=130/80 mmHg
P=76p/min.
R= 17r/min
T°= 36,5°C
Respiratii normale pe nas
72
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
2. Vulnerabilitate
fata de infectii
Cauza:
afectiunea
pulmonara
Manifestari:
astenie fizica,
cefalee
- ca pacienta sa
nu devina sursa
de infectie in
24h
- ca pacienta sa
fie echilibrata
psihic in 2 zile
- izolez pacienta;
- educ pacienta pentru a evita imprastierea
secretiilor nazale;
- educ pacienta pentru a folosi batista individuala
de unica folosinta;
- asigur pacientei pozitie antalgica;
-invat pacienta sa utilizeze tehnici de relaxare;
-pregatesc psihic pacienta in vederea oricarei
tehnici la care va fi supusa (punctii, examene
radiologice, endoscopice)
-pacienta nu a facut complicatii si nu a constituit o
sursa de infectie nasocomiala
Obiectiv realizat
73
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
3. Anxietate
Cauza:
spitalizarea,
dispneea
Manifestari:
neliniste,
teama
- ca pacienta sa fie
echilibrata psihic
in 24h
- favorizez adaptarea persoanei la noul mediu;
- creez un mediu optim pentru ca pacienta sa-si
poata exprima emitiile, nevoile, sentimentele;
- ajut pacienta sa-si recunoasca anxietatea;
- furnizez mijloace de comunicare adecvate starii
pacientei;
- furnizez explicatii clare si deschise asupra
ingrijirilor programate;
- fac masaj al spatelui, mainilor si picioarelor;
- incurajez pacienta pentru a inlatura starea de
anxietate;
- asigur legatura cu familia
ROL DELEGAT
Administrez la indicatia medicului extraveral 1 cp.
10.03.2012
Pacienta prezinta
neliniste
11.03.2012
Anxietatea s-a
diminuat mult
12-18.03.2012
Pacienta este
echilibrata psihic
si emotional, asi
exprima liber
sentimentele
Nr. Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
74
Crt. nursing Autonome Delegate
4. - expectoratie
din cauza
procesului
exsudativ
manifestat prin
tuse si
alimentare de
sputa cu aspect
perlat
- ca pacienta sa
nu devina sursa
de infectii
nasocomiale in
24h
- obiectiv pe
termen scurt
- educ pacienta cum sa expectoreze;
- invat pacienta sa tuseasca cu gura inchisa, sa nu
stropeasca in jur;
- o invat sa nu inghita sputa si sa o colecteze in
recipiente corespunzatoare;
- curat mucoasa bucala si dintii cu tampoane;
- asez pacienta in pozitie adecvata;
- recoltez sputa pentru examene bacteriologice;
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului:
- antiametice (metoclopromid 1f/zi
- antitusive (biseptol 2tb/zi, codenal 3 cp/zi,
mucosolvan 3 cp/zi)
10.03.2012
Tuse cu
expectoratie
perlata
- pacienta a
inteles tehnicile
pe care am
invatat-o;
11.03.2012
- pacienta
recolteaza sputa
in recipiente
curate;
12.03.2012
-pacienta tusesete
folosind batista
de unica
75
folointa
13.03.2012
pacienta se spala
pe dinti in fiecare
dimineata, tuse
14-18.03.2012
- in urma
tratamentului
administrat,
pacienta nu mai
prezinta
expectoratie
76
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
5. Insomnie
Cauza:
dispneea cu
bradipnee
Manifestari: -
ore insuficiente
de somn din
punct de
vedere calitativ
si cantitativ;
- treziri
frecvente;
- somn agitat
Pacienta sa
beneficieze de
un somn
fiziologic de 7 –
8h pe noapte in
termen de 3 zile
- apreciez gradul de adaptare al bolnavei la mediul
spitalicesc;
- supraveghez somnul pacientei pentru depistarea
cauzelor nesatisfacerii corespunzatoare a acestuia
si indepartarea lor;
- reduc zgomotul pe perioada spitalizarii pacientei;
- asigur confortul prin:
a) o buna igiena corporala;
b) temperatura adecvata in salon;
c) sfatuiesc pacienta sa-si goleasca vezica urinara
inainte de culcare;
d) favorizez ritualul adormirii prin aerisirea
salonului, citit
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului
10/13.03.2012
In primele 3 zile
de la internare
pacienta are un
somn
medicamentos.
14 – 18.03.2012
Pacienta prezinta
un somn
fiziologic
odihnitor de 7-8
ore pe noapte,
fara treziri.
77
Meprobamat 1 tb seara;
- observ efectul medicatiei;
- mentin interventiile si in zilele urmatoare
78
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
6. Comunicare
inadecvata la
nivel afectiv
Cauza: -
afectiune
bronsica, stare
generala
alterata
Manifestari:
anxietate,
solitudine,
izolare
Pacienta sa fie
comunicativa
- fac psihoterapia pacientei ;
- ii facilitez vizita membrilor familiei si a
prietenilor, dar fara sa o oboseasca;
- ii raspund calm la intrebari;
- o incurajez in ceea ce priveste evolutia bolii si o
antrenez in mici discutii neobositoare.
Pacienta este mai
comunicativa pe
masura ce starea
generala se
amelioreaza.
Obiectiv realizat.
79
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
7. Pozitie
inadecvata
Cauza: sete de
aer, dificultatea
de a se misca,
astenie
Manifestare:
dispnee cu
bradipnee
Pacienta sa poata
respira usor, sa
se deplaseze cu
usurinta;
Pacienta sa aiba
o pozitie a
corpului
normala.
- asez pacienta intr-un pat langa fereastra, ca sa se
poata duce la aer mai usor cand prezinta crize
anginoase;
- asez cateva perne la spatele pacientei pentru a-i
usura respiratia
ROL DELEGAT
- Administrez la indicatia medicului: miofilin 1f
i.v, H.S.H 1f i.v, si oxigen 6-8 l/min.
10-13.03.2012
Pacienta adopta o
pozitie care-i
imbunatateste
repiratia.
14-18.03.2012
Pacienta se
deplaseaza mai
usor, dispneea si
astenia au
diminuat
80
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
8. Cunostinte
insuficiente
Cauza: lipsa de
cunostinte cu
caracter
medical
Manifestari:
intrebari
suplimentare
despre boala sa
Pacienta sa
acumuleze
suficiente
cunostinte
despre boala sa
si influenta
mediului cu
alergeni
profesionali
- educ pacienta sa foloseasca batista
monoutilizabila, sa nu imprastie eventualele
secretii, sa foloseasca scuipatoarea sau cutia Petri.
- o sfatuiesc sa-si schimbe locul de munca, care
prezinta substante alergice: fire de lana sau
sintetice, vopseluri, substante de degresare a
firelor, etc.
- I-am oferit pliante, carti si brosuri cu informatii
despre astmul alergic profesional.
- am raspuns cu multa amabilitate la toate
intrebarile pe care mi le-a adresat.
In urma
discutiilor purtate
si a materialelor
documentare pe
care i le-am
procurat, pacienta
a inteles cum
trebuie sa se
fereasca de toti
alergenii cosmici
si profesionali.
81
Tabel cu analize de laborator
Data Examen de laborator Mod de recoltare Valori obtinute Valori normale
10.03.2012 HEMOLEUCOGRAMA
HEMATOCRIT
EOZINOFILE
- prin punctie venoasa, a
jeun, se recolteaza 2 ml.
sange pe E.D.T.A sau
sticlute heporinizate
- prin punctie venoasa se
recolteaza 2 ml sange pe
E.D.T.A sau sticlute cu
heporina
- leucocite = 5600/mm3
- hemoglobina = 13,2 gr%
- hematocrit = 39,6%
- eozinofile = 8%
4200-8000/mm³
15+/-2 mg%
45+/-5%
0-3%
UREE SANGVINA - se recolteaza 2 ml
sange fara substanta
anticoagulanta
46 mg% 20 - 40mg%
CREATININA - se recolteaza 2 ml
sange fara substanta
anticoagulanta
0,52 mg% 0,6 – 1,3 mg%
PROTEINEMIE - se recolteaza 5 – 10 ml.
sange prin punctie
Pr. Totale = 5,36 mg% Pr. Totale =
82
venoasa 7,5+/- 10%
V.S.H - se recolteaza 1,6 ml
sange pe 0,4 ml citrat de
sodiu prin punctie
venoasa
28 mm/1h 3 – 5 mm/1h
5 – 10 mm/2h
GLICEMIE - se recolteaza 2 ml
sange pe florura de sodiu
sau fara anticoagulant
1,02 g% 0,80 – 1,20 g%
Examenul bacteriologic
al sputei
Se recolteaza sputa de
dimineata intr-o cutie
Petri sterila dupa un
efort de tuse facut de
pacient.
Bacilul Koch = absent Bacilul Koch =
absent
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute
83
Bilirubinemie Se recolteaza 5 – 8 ml sange prin
punctie venoasa fara substante
anticoagulante, dimineata pe
nemancate
BT: 0,4 – 1 mg%
BD: 0 – 0,2 mg%
BI: o,2 – 0,3 mg%
BT = 0,9 mg%
BD = 0,1 mg%
BI = 0,8 mg%
TGP
TGO
Se recolteaza 5 – 8 ml sange prin
punctie venoasa fara substante
anticoagulante, dimineata pe
nemancate
4 – 13 u.i
5 – 17 u.i
11 u.i
12 u.i
Examen sumar
de urina
Se face toaleta organelor genitale
externe apoi se recolteaza 100 – 150 ml
urina din jetul mijlociu intr-o sticla
perfect curata.Aceasta se eticheteaza si
se trimite la laborator.
Albumina, glucoza, picmenti
biliari, corpi cetonici,
urobilinogen – absent
Sediment urinar: epitelii
foarte rare, leucocite rare,
hematii, cilindrii granulosi,
mucus, saruri- absente
Albumina, glucoza,
picmenti biliari, corpi
cetonici, urobilinogen
– absent
Sediment urinar: rare
leucocite, hematii
atipice, rare epitelii
Examenul Cerut Pregatirea fizica si psihica a pacientului Observatii
84
1. Probe ventilatorii - Pregatirea fizica – inainte cu o zi, pacienta este informata ca
examenul se face dimineata pe nemancate sau la 3 – 4 ore
dupa o masa;
- nu va folosi medicamente excitante sau depresive a centrilor
respiratori cu cel putin 24 h inainte;
- in ziua examenului asistenta asigura repaus fizic + psihic 30
min inainte de probe;
- o insoteste la efectuarea examenului
-Pregatirea psihica – asistenta informeaza pacienta in vederea
tehnicii;
- ii explica necesitatea tehnicii;
- incurajeaza pacienta inainte de efectuarea tehnicii;
- o roaga sa aiba incredere in ea;
- ii explica faptul ca tehnica nu este dureroasa.
- scade VEMS – ul cu
disfunctie ventilatorie;
- indicele Tieffeneau
este mai mic de 70% =
69%
2. Examenul radiologic Pregatirea fizica – asistenta o insoteste pe pacienta la
radiologie dimineata pe nemancate;
- asaza pacienta in pozitie orizontala (decubit orizontal), cu
picioarele lipite si capul drept;
O infectie virala
intercurenta a
bronhiilor
Desen bronhovascular
85
Pregatirea psihica – o informeaza in vederea examenului;
- ii explica tehnica si ca ea nu este dureroasa;
- incurajeaza pacienta
mai accentuat si
luminozitate pulmonara
crescuta
86
Examenul
cerut
Pregatirea pacientului pentru investigatie Rezultat
E.K.G. - pregatirea fizica si psihica a pacientei;
- se conduce pacienta la cabinetul de explorari functionale;
- indepartarea factorilor emotionali si explicarea inofensivitatii tehnicii;
- pacienta va fi rugata sa se relaxeze;
- se monteaza electrozii dupa ce in prealabil zonele in care acestia vor fi plasati au fost
sterse cu o solutie de electrolit formata din apa si sare (o lingura de sare la un pahar de
apa);
Montarea electrozilor pe membre:
- rosu – mana dreapta;
- galben – mana stanga;
- verde – piciorul stang;
- negru – piciorul drept.
Montarea electrozilor precordiali:
- V1 – spatiul IV intercostal, pa marginea dreapta a sternului;
- V2 – spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;
Cord usor
marit de
volum, cu
tulburari de
ritm sinusal.
87
- V3 – intre V2 si V4;
- V4 – spatiul V intercostal stang, pe linia mmmedioclaviculara;
- V5 – la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara
stanga;
- V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie
stanga;
- se va conecta aparatul si se vor inregistra deviatiile unipolare si precordiale;
- se vor mentiona datele personale pe rezultat.
88
Tabel cu medicamtatia
Medicament Mod de prezentare Cale de
administrare
Doza
unica
Doza
totala
Efect
BISEPTOL Comprimate continand
Trimetroprim 80 mg si
Sulfametazol 400mg
Per oral 2 cp 4 cp Chimioterapic,
bactericid
SALBUTAMOL Comprimate Continand
Salbutamol Sulfat 2 si 4 mg
Per oral 1 cp 4 cp Bronhodilatator
MIOFILIN Comprimate sau solutie apoasa
injectabila continand
Aminofilina 240 mg
I.V. sau per
oral
1 fiola 2
fiole/zi
Bronhodilatator,
vasodilatator
H.S.H Fiole a 5 ml, solutie
hemisuccinat de hidrocortizon
25 mg si fiole dizolvant 1 ml.
I.V. 25 – 50
mg
200 mg Bronhodilatator,
antiinflamator,
decongestiv
KETOTIFEN Capsula sau comprimat a 1 mg Per oral 1 cp 1 – 2
cp/zi
Antiastmatic cu
efect antianafilactic
si antihistaminic
CLARITINE Comprimat a 10 mg Per oral 1 cp/zi 1 cp/zi Antialergic,
89
antihistaminic
MUCOSOLVAN Tablete sau solutie continand
100 ml Ambroxol
Per oral 1 cp 3 cp/zi Mucolitic
EXTRAVERAL Comprimate Per oral 1 cp 1 cp Sedativ
METOCLOPRAMID f = 2 ml I.M. 1 f. 1 f. Antiemetic
TETRACICLINA Cp = 250 mg Per oral 2 cp la 6
ore
8 cp Antibiotic
FUROSEMID F = 2 ml I.M. 1 f. 1 f. Diuretic
SER GLUCOZAT
5%
Flacon = 500 ml Perfuzie 1 fl. 1 fl. Hidrateaza
VITAMINA B6,
C500
Fiole In perfuzie 1 f. 1 f. Factor vitaminic
CODENAL CP.= 15 mg. Per oral 1 cp. 3 cp. Antitusiv
90
INTERVENTII CONSTANTE
-Am asigurat conditii de igiena si microclimat corespunzator;
- Am aplicat regulamentul privind circuitele functionale evitand astfel aparitia
infectiilor nasocomiale;
- Am respectat masurile de asepsie si antisepsie;
- Am pregatit bolnavele si saloanele pentru vizita medicala;
- Am recoltat produse biologice si patologice pentru examene de laborator;
- Am administrat medicamentele prescrise de medic si am urmarit efectul lor
asupra pacientelor;
- Am monitorizat zilnic functiile vitale si vegetative ale pacientelor si le-am
notat in foaia de observatie si foaia de temperatura;
- Am observat pozitiile pacientelor si am evitat aparitia complicatiilor;
- Am respectat regimul igieno-dietetic;
- Am insotit pacientele la examene paraclinice;
- Am explicat tehnicile de nursing pe intelesul pacientelor.
EVALUAREA FINALA
Pacienta I. M., in varsta de 45 de ani, este internata in sectia Medicala .II
cu urmatoarea simptomatologie:
- dispnee expiratorie;
- tahicardie;
- hipertensiune;
- insomnie;
- anxietate;
- tuse seaca;
- expectoratie mucoasa
- inapetenta
Pe baza acestor simptome, a examenului de specialitate si a examenelor
paraclinice se pune diagnosticul de astm bronsic.
La indicatia medicului i se instituie tratamentul de urgenta cu:
1. miofilin 1 fiola/zi
2. H.S.H 1 fiola/zi de 25 mg.
3. tetraciclina 2 gr.zi (2 g/zi)
4. biseptol 4 cp/zi
5. Ketotifen 1 cp./zi
In urma tratamentului si a ingrijirilor primite, boala evolueaza spre
ameliorare.
92
Obiective la externare:
- pacienta sa respecte regimul igieno-dietetic
- sa urmeze tratamentul prescris de medic
- sa se prezinte la control la data fixata de medic
- familia sa ajute bolnava in satisfacerea nevoilor personale dupa
tehnicile deprinse in spital.
pacienta sa se fereasca de factorii declansatori ai astmului.
93
CAZUL III
94
PLAN DE INGRIJIRE
Culegere de date:
Surse: -pacient;
-foaia de observatie;
-familia;
-locul de munca;
-echipa de sustinere.
Date fixe:
Nume si prenume: B. R.
Sex: F
Varsta: 43 ani
Religia: ortodoxa
Nationalitate: romana
Limba vorbita: romana
Deficiente/proteze: nu prezinta
Alergii: nu prezinta.
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Conditii de locuit: locuinta salubra, compusa din doua camere.
Ocupatia: inginer
Aspectul gurii: buze, limba uscate.
Aspectul faciesului: palid, suferind.
Acuitate vizuala: normala
Acuitate auditiva: normala
Acuitate olfactiva: normala
Sistem osteo-articular: integru
95
Acuitate dureroasa: jena la deglutitie
: durere retrosternala
R.O.T. : prezenta
Data internarii: 02.12.2011
Data externarii: 16.12.2011
Date antropometrice: G = 66 kg
: I = 1,67 m
: Grupa sanguina B III, Rh (+)
AHC – neaga boli infectocontagioase + DV
APF – menarha la 12 ani – ciclu regulat, flux moderat, durata 4 – 5 zile
MOTIVELE INTERNARII
- Durere vie retrosternala cu caracter de arsura
- Infundarea nasului
- Tuse uscata
- Febra: 39,20 C
- Insomnie
- Anxietate
ISTORICUL BOLII
Pacienta afirma ca dupa gripa care a durat aproximativ 2 saptamani, s-a
instalat o durere vie retrosternala, infundarea nasului, febra: 38,50C - 39,20C,
tuse uscata si apoi cu expectoratie mucoasa, cu jena la deglutitie. Medicul de
garda decide internarea in vederea investigarii si tratamentului.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Pacient febril: 39,20C.
Aparat respirator: torace normal conturat
: raluri diferentiate: tuse + expectoratie
: R = 21/minut
96
Aparat cardiovascular:
- Cord in limite normale
- Soc apexian in spatiul V intercostal stang
- TA = 100/60 mmHg
- AV = 80 b/min.
- Durere vie retrosternala
Aparat digestiv:
- Abdomen suplu nedureros
- Jena la deglutitie
- Tranzit intestinal prezent
- Apetit diminuat
Aparat urogenital:
- Loje renale libere
- Mictiuni nedureroase
SNC:
- Echilibrata
Orientata in timp / spatiu
Igiena personala:
- Baie generala de doua ori /saptamana
- Dus in fiecare zi
- Tegumente curate
- Aspect ingrijit
Obisnuinte de viata:
- Cafea 1/zi
- Tigari ocazional
- Alcool – ocazional
- Serveste 1 – 2 mese pe zi, cea mai consistenta fiind cea de seara
97
Alimente preferate: peste, carne, legume
Lichide preferate: sucuri fructe, ceaiuri
Eliminari: diureza 1200 – 1300 ml
Activitati de recreare: prefera emisiunile TV
DIAGNOSTIC MEDICAL: bronsita acuta
Probleme actuale:
- Febra ridicata 39,2°C
- Tuse initial uscata apoi cu expectoratie
- Cefalee
- Durere vie retrosternala
- Insomnie
- Anxietate
- Transpiratii
- Jena la deglutitie
- Astenie fizica
Probleme potentiale:
- BPOC
- Insuficienta respiratorie
GRAD DE DEPENDENTA
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a respira
4. nevoia de a avea o temperatura in limitele normale
5. nevoia de a dormi
6. nevoia de a se alimenta
98
7. nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasa
8. nevoia de a se recrea
9. nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica
religia
10.nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. a) Vulnerabilitate fata de pericole cauzata de durere vie retrosternal,
manifestata prin agitatie.
b) Riscul raspandirii infectiei cauzata proces infectios, manifestata prin
tuse cu expectoratie
c) Anxietate cauzata de necunoasterea evolutiei bolii manifestata prin
neliniste.
2. a) Eliminare inadecvata cauzata de hiperaemia mucoasei manifestata prin
tuse uscata si expectoratie.
b) Diaforeza cauzata de febra ridicata, manifestata prin transpiratii
abundente
3. Respiratie ineficienta si dificila cauzata de durerea retrosternala
manifestata prin dispnee.
4. Hipertermie cauzata de procesul infectios, manifestata prin temperatura
peste limitele normale.
5. Alterarea somnului cauzata de tuse si expectoratie, manifestata prin somn
insuficient, calitativ si cantitativ.
6. Alimentatie inadecvata cauzata de hiperaermia mucoasei, manifestata
prin jena la deglutitie.
99
7. Dificultate de a-si acorda ingrijirile de igiena corespunzatoare
manifestata prin igiena deficitara a tegumentelor si mucoaselor.
8. Incapacitatea de a efectua activitati recreative cauzata de spitalizare si
afectiunea pacientei.
Manifestari: neparticiparea la activitati recreative preferate.
9. Dificultatea de a participa dupa credinte si valori de a practica religia din
cauza anxietatii spitalizarii, manifestata prin neparticiparea la activitati
religioase.
10. Cunostinte insuficiente cauzate de lipsa de informatii ,manifestata prin
intrebari cu privire la boala sa
100
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
1. Vulnerabilitate
fata de
pericole
cauzata de
durere vie
retrosternala,
manifestata
prin agitatie
Pacienta sa
fie ferita de
pericolele din
mediul extern
si intern
-asigur conditiile de microclimat: salon luminos, bine
aerisit, fara curenti de aer, incalzit la 200 – 220 C,
umidificat;
-asigur lenjeria de pat + corp pe care o schimb ori de
cate ori este nevoie;
-asez pacienta in pozitie confortabila, semisezand;
-ii explic necesitatea repausului la pat si ca daca va
urma intocmai tratamentul prescris si instructiunile
primite, se va vindeca si isi va relua activitatile
anterioare;
-masor zilnic, dimineata si seara si ori de cate ori este
nevoie R, P, TA, TO si le notez in FO;
ROL DELEGAT
-administrez la indicatiile medicului Acid acetilsalicilic
2 tb/zi; algocalmin, H.S.H, dicarbocalm, miofilin;
-pregatirea materialelor necesare punctionarii unei vene
2 –3 .12. 2011
-prezinta durere
retrosternala
4 .12.2011
- acuza durerea
retrosternala mult
dimineata
6 .12. 2011
-nu se plange de
durere
cu ajutorul unui cateter pentru administrarea, la
indicatia medicului, Miofilin 1f/IV/zi in PEV 500 ml
SG 5% + vitamine, ritm lent;
-administrez O2 pe sonda;
102
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
2. Riscul
raspandirii
infectiei
Cauza:
proces
infectios
Manifestare:
tuse cu
expectoratie
Pacienta sa
nu devina
sursa de
infectie
pentru alte
persoane
- pacienta sa expectoreze in scuipatoare
- respecta masurile de prevenire a infectiilor
nosocomiale;
- sa foloseasca servetele de unica folosinta;
- sa fie educata sa mentina o igiena bucala in
permanenta.
Nu se inregistreaza
raspandirea
procesului infectios.
103
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
3. Eliminare
inadecvata
cauzata de
hiperaemia
mucoasei
manifestata
prin tuse
uscata si
expectoratie.
Pacienta sa
nu mai
prezinte tuse
si
expectoratie
in decurs de 5
zile
-invat pacienta sa expectoreze in tavita renala si sa
foloseasca servetele de unica folosinta;
-ofer un ceai cald (infuzie de tei);
ROL DELEGAT
La indicatiile medicului:
-administrez Codenal 3 tb/zi – 8 – 14 – 20, solutii
gargarine, aulin 2 cp/zi, biseptol 2 cp, nastamin
pentru instilatii nazale
2-3-4 – 5 .12. 2011
-tuse uscata la
inceput apoi cu
expectoratii mucoasa
7 – 8. 12 .2011
-tuse uscata
11 – 12. 12 .2011
-nu prezinta tuse
104
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
4. Diaforeza
Cauze:
febra
ridicata
Manifestari:
transpiratii
abundente
Pacienta sa
prezinte o
stare de bine,
de confort
fizic
- ajut pacienta sa-si mentina tegumentele curate si uscate;
- invat pacienta sa-si spele tegumentele ori de cate ori
este necesar;
.- schimb lenjeria de cap si de corp;
- invat pacienta sa poate sosete din bumbac si sa le
schime frecvent, sa mentina igiena riguroasa a plicilor si
a spatiilor interdigitale;
- asigura imbracaminte usoara si comoda;
- cu tact si blindete solicit pacientei sa se spele;
- o incurajez sa-si exprime sentimentele in legatura cu
problema de dependenta;
- recomand pacientei sa ingere o cantitate de lichide
suficiente zilnic;
- notez aspectul pielii si al tegumentelor si cantitatea de
transpiratie.
2.12.2011
In urma masurilor
luate, pacienta nu mai
prezinta transpiratii
abundente
Diureza 1100 ml/24h
3.12.2011
Transpiratiile sunt
reduse
Diureza 1200 ml/24h
4 – 5.12.2011
Diureza 1300 ml/24h
Pacienta transpira in
cantitate mica.
105
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
5. Respiratie
ineficienta
si dificila
cauzata de
durerea
retrosternala
manifestata
prin dispnee
Pacienta sa
respire liber
pe nas in
decurs de 3
zile.
-asigur o pozitie confortabila (semisezanda),
ii ofer doua perne;
-administrez O2 pe sonda intermitent (o
invat sa-l foloseasca ori de cate ori este
nevoie);
ROL DELEGAT
-administrez Miofilin 2,5ml la 6 ore, HSH
50mg la 6 ore in primele 4 zile dupa care
continui cu 2 tablete /zi de Aerius, Brofimen
3 cp..
2.12.2011
TA= 100/60 mm, R= 21r/min
AV= 80/min
3 – 4 – 5. 12 .2011
-respiratie grea, dificila
R= 20r/min, TA= 110/60 mm Hg
AV=76/min,
6 .12. 2011
R=20 r/min, TA=120/70 mmHg
P=72/min
7.12.2011
-respira mai bine R = 19/min
TA= 125/70 mmHg, P=76/min
8 XII 2003, R = 18/min
TA=130/70 mmHg, AV=70
106
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
6. Hipertermie
cauzata de
procesul
infectios,
manifestata
prin
temperatura
peste limitele
normale.
Pacienta sa
aiba o
temperatura
in limite
normale
-asigur lenjeria de pat pe care o schimb ori de cate ori
este nevoie, o sfatuiesc sa se schimbe ori de cate ori
transpira;
ROL DELEGAT
-administrez 1f Algocalmin IM, Penicilina G:
1.200.000/6 ore IM
2 - 3 – 4 12 2011
-febra 39,20C- 38,60C
5. 12. 2011
-febra moderata:
37,90 – 38,20C
6.12.2011
Subfebrilitate
7. 12. 2011
T = 37,50C
9. 12. 2011
T0 = 36,80C
Pacienta afebrila
107
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
7. Alterarea somnului
cauzata de tuse si
expectoratie,
manifestata prin
somn insuficient,
calitativ si
cantitativ.
Pacienta sa
prezinte somn
calitativ si
cantitativ.
-asigur conditiile unui somn linistitor
(semiobscuritate);
-aerisesc salonul, nu inainte de a o inveli;
-administrez Fenobarbital 17 IM;
-ii ofer un ceai caldut de tei.
2 – 3 – 4. 12. 2011
-somn agitat, 2 ore/noapte
5 – 6 – 7 .12. 2011
-somn medicamentos
8 – 9. 12. 2011
-doarme 4 – 5 ore/noapte
108
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
8. Alimentatie
inadecvata
cauzata de
hiperaermia
mucoasei,
manifestata
prin jena la
deglutitie.
Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic
-PEV cu glucoza 10% in primele 3 zile + ceai
cald de tei;
-ofer un regim specific: lapte, branza proaspata,
piure de fructe, legume, carnne fiarta, oua fierte
moi;
-servesc masa igienic si estetic pentru a mari
apetitul
2 – 3 – 4 .12. 2011
-prezinta jena la
deglutitie.
Refuza alimentele
5 – 6 .12. 2011
-starea sa se
amelioreaza.
109
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
9. Anxietate
moderata
Cauza:
necunoasterea
evolutiei bolii
Pacienta sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii in
2-3 zile
- identificarea motivului anxietatii si modificarea
conceptiei eronate despre boala
- expunerea evolutiei bolii pana la vindecare
Pacicienta revine la
un psihic bun
110
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
10. Dificultate de a-si
acorda ingrijirile de
igiena
corespunzatoare
din cauza durerilor
din regiunea
retrosternala
manifestata prin
igiena deficitara a
tegumentelor si
mucoaselor
Pacienta sa
fie capabila
sa-si satisfaca
nevoile de
autoingrijire
in 2-3 zile
- evaluez cu pacienta ce masuri de igiena si le
poate acorda singura si in ce caz are nevoie de
ajutor;
- pregatesc camera de baie, asigur o temperatura
optima a camerei si a apei;
- pregatesc materialele pentru baie;
- explic pacientei importanta mentinerii curate a
tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea
infectiilor;
- mentin interventiile anterioare si in zilele
urmatoare.
2 – 3.12.2011
Pacienta are nevoie
de ajutor in
efectuarea
ingrijirilor de igiena
personala
111
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
11. Dificultatea de a
actiona dupa
credinte si valori,
de a proteja religia
Cauza: anxietate
severa, spitalizarea
Manifestari:
dificultatea de a
participa la
activitati religioase.
Pacienta sa
indeplineasca
actiuni
religioase la
alegere, pe
perioada
spitalizarii.
- determin pacienta sa-si exprime propriile
convingeri si valori;
- ofer pacientei documente religioase pentru a
le putea citi
- citesc pacientei din Biblie sau alte documente
religioase la solicitarea acesteia;
- la dorinta pacientei permit familiei sa aduca
un preot pentru a o spovedi si impartasi, acte
religioase care-i vor determina anxietatea
severa.
Pacienta manifesta
mult interes pentru
documentele
religioase;
Se observa o liniste
sufleteasca pentru 1-
2 ore, in urma citirii
acestora.
112
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
12. Incapacitatea de a
efectua activitati
recreative
Cauze: spitalizare,
afectiunea pacientei
Manifestari:
neparticiparea la
activitati recreative
preferate
Pacienta sa
beneficieze
de activitati
recreative si
pe perioada
spitalizarii
-evaluez gusturile si interesul pacientei in ceea ce
priveste activitatea recreativa si petrecerea
timpului liber;
- facilitez accesul pacientei la biblioteca spitalului;
- asigur conditiile necesare organizarii de activitati
recreative individuale sau in grup in functie de
preferinta pacientei;
- analizez si stabilesc daca activitatile recreative
sunt in concordanta cu starea fizica si psihica a
pacientei;
- mentin aceste interventii pe perioada spitalizarii.
In urma
interventiilor
propuse pacienta a
beneficiat de
activitati recreative
si pe timpul
spitalizarii, ele au
avut un rol pozitiv
in evolutia bolii
sale.
113
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
13. Cunostinte
insuficiente
Cauza:lipsa
de informatii
Manifestata :
prin intrebari
cu privire la
boala sa
Pacienta sa
fie informata
despre
necesitatea
unui
tratament
bine aplicat si
a spitalizarii
- identific nevoile educationale ale pacientei;
- pe baza informatiilor culese apreciez ce stie pacienta
referitor la starea de sanatate actuala;
- aleg momentul potrivit cand discut cu pacienta
despre necesitatea investigatiilor paraclinice, de
asemenea informez membrii familiei despre
necesitatea spitalizarii si a tratamentului prescris de
medic.
Obiectiv realizat.
114
Analize de laborator
Nr.
Crt.
Denumire Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute
1. HEMOGLOBINA -fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
12 – 15 g/100 ml 12 g/100 ml
2. HEMATOCRIT -fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
40-45% 39%
3. LEUCOCITE
Neutrofile
nesegmentate si
segmentate
-fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
4200-8000/m³
0-5%
42-70%
10000/m³
8%
80%
4. EOZINOFILE -fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
1-3% 6%
5. RETICULOCITE -fara anticoagulant 10-15%O 12%O
115
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
6. CALCEMIE -fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
venoasa
9-12 mg% 13 mg%
7. GLICEMIE - in seringa de 5 ml
- se recolteaza 2 ml sange prin punctie
venoasa pe 4 mg florura de Na
0,80 – 1,20 g% 1,10 g%
8. EXAMEN DE
URINA
- se recolteaza 20-30 ml urina din jetul
mijlociu
- glucoza – absent
- urobilinogen 0-4
mg%
- uree urinara 25
– 35 g%
- glucoza – absent
- urobilinigen 3mg%
- uree urinara 30 g%
- hematii - absent
- albumina - absent
9. V.S.H - se recolteaza prin punctie venoasa 0,4
ml solutie de citrat de sodiu 3,8%+1,6 ml
sange venos recoltat fara staza, dimineata
pe nemancate
3,5 mm/h
5-10 mm/2h
14 mm/h
116
Explorari functionale
Data Examinarea ceruta Pregatirea bolnavului Interpretare
ELECTRO-
CARDIOGRAMA
Se pregateste bolnava din punct de vedere psihic pentru a
inlatura factorii emotionali.
Se transporta bolnava in sala de inregistrare, de preferinta
cu scaunul rulant, cu 10-15 min. inainte de inregistrare.
Se aclimatizeaza bolnava cu sala de inregistrare.
Bolnava va fi culcata comod pe patul de consultatie si va fi
rugata sa-si relaxeze musculatura. Se monteaza pe partile
moi ale extremiatilor placile de metal ale electrozilor.
Dupa inregistrarea bolnava va fi condusa la pat cu scaunul
rulant.
Se noteaza explorarea in foaia de observatie
electrocardiogramei, bolnava va fi condusa la pat cu
scaunul rulant.
Se noteaza explorarea in foaia de observatie
Cord in limite
fiziologice.
117
EXAMEN
RADIOLOGIC
PULMONAR
Pacienta este pregatitapsihic si este condusa la serviciul de
radiologie. I se asigura semiobscuritate in camera.
Se dezbraca pacienta numai in regiunea toracica si este
condusa sub ecran.
Se ajuta pacienta sa se imbrace si este condusa la salon.
Se noteaza examenul in foaia de observatie- Pregatirea
fizica – inainte cu o zi, pacienta este informata ca
examenul se face dimineata pe nemancate sau la 3 – 4 ore
dupa o masa;
- nu va folosi medicamente excitante sau depresive a
centrilor respiratori cu cel putin 24 h inainte;
- in ziua examenului asistenta asigura repaus fizic + psihic
30 min inainte de probe;
- o insoteste la efectuarea examenului
-Pregatirea psihica – asistenta informeaza pacienta in
vederea tehnicii;
- ii explica necesitatea tehnicii;
- incurajeaza pacienta inainte de efectuarea tehnicii;
118
- o roaga sa aiba incredere in ea;
- ii explica faptul ca tehnica nu este dureroasa
119
Tabel cu medicamentatia
Medicament Forma de
prezentare
Cale de
administrare
Doza totala Doza unica Efect
Acid
acetisalicilic T.
Cp=500 mg. oral 2 tb/zi 1 tb dimineata
1 tb seara
Antipiretic
Antiinflamator
Codenal Cp=15 mg. oral 3 tb 1 -8
1 – 14
1 - 20
Antitusiv
Tantrum verde Flacon
solutie
Gargara 2 ori/zi Dimineata
Seara
Calmant al
mucoasei
Miofilin F = 10 mg. IV 1 f/zi 2,5 ml la 6 ore Bronhodilatator
H.S.H F=25 mg IV 200 mg 50 mg la 6 ore Antialergic
Antiinflamator
Decongestiv
Penicilina G Fl =1000000 IV 5.800.000 1.200.000 la 6
ore
Antibiotic
Fenobarbital F=2 ml IM 17/zi 1 F ora 22,00 Sedativ
120
Ser glocozat 5% Flacon
500 ml
Perfuzie 1 flacon 1 flacon Reface volemia
Hidrateaza organismul
Vitamina B1,
B6, C500
Fiole Perfuzie 1 fiola 1 fiola Factor vitaminic
Aerius Cp=5 mg Per oral 2 cp 1 cp Aantialergic
Algocalmin F=2 ml I.M 1 f 1 f Analgezic
Antipiretic
Aulin Cp=100 mg Per oral 2 cp 1 cp Antiinflamator
Nesteroid
Nostamine Flacon
solutie
Instalazii
nazale
2 picaturi in
fiecare nara
de 3 ori pe zi
2 picaturi in
fiecare nara
Vasoconstrictor
Antihistaminic
Dicarbocalm Cp=500 mg Per oral 3 cp 1 cp Antiacid gastric de tip
neutralizant
Biseptol Cp=480 mg Per oral 2 cp 1 cp Chimioterapic
bactericid
Brofimen Cp=8 mg Per oral 3 cp 1 cp Expectorant mucolitic
121
INTERVENTII CONSTANTE
-Am asigurat conditii de igiena si microclimat corespunzator;
- Am aplicat regulamentul privind circuitele functionale evitand astfel aparitia
infectiilor nasocomiale;
- Am respectat masurile de asepsie si antisepsie;
- Am pregatit bolnavele si saloanele pentru vizita medicala;
- Am recoltat produse biologice si patologice pentru examene de laborator;
- Am administrat medicamentele prescrise de medic si am urmarit efectul lor
asupra pacientelor;
- Am monitorizat zilnic functiile vitale si vegetative ale pacientelor si le-am
notat in foaia de observatie si foaia de temperatura;
- Am observat pozitiile pacientelor si am evitat aparitia complicatiilor;
- Am respectat regimul igieno-dietetic;
- Am insotit pacientele la examene paraclinice;
- Am explicat tehnicile de nursing pe intelesul pacientelor.
EVALUARE FINALA
Pacienta in varsta de 42 de ani, se prezinta la camera de garda cu durere
vie retrosternala, nas infundat, dispnee, tuse uscata, febra 39,2°C. Se interneaza
pentru investigatii si tratament. In urma examenului clinic si a celui de laborator
si radiologic, se pune diagnosticul de bronsita acuta. Se administreaza tratament
cu solutii hidroelectrolitice, antibiotice, expectorante, antipiretice, analgezice.
De comun acord cu pacienta, in data de 16 decembrie 2011 se decide externarea
in stare ameliorata cu recomandarile:
- evitarea tutunului, prafului, umiditatii excesive, a efortului
vocal si a frigului;
- control de rutina peste 14 zile;
- sa continue tratamentul cu Ospen 1000/1 tb la 8 ore si Aerins 2
tb/zi;
- pacienta sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata.
123
EVALUARE GLOBALA
CAZUL I CAZUL II CAZUL III
NUME SI PRENUME NUME SI PRENUME NUME SI PRENUME
P.D. - 46 ani feminin
DIAGNOSTIC MEDICAL
BRONSITA CRONICA
PROBLEME ACTUALE
- febra moderata 38,2°C
- tuse cu expectoratie mucoasa
- cefalee
- astenie
- anxietate
- insomnie
. dispnee usoara
I. M. – 45 ani feminin
DIAGNOSTIC MEDICAL
ASTM BRONSIC PROFESIONAL
PROBLEME ACTUALE
- tuse frecventa cu expectoratie de
aspect „perlat”
- dispnee cu brodipnee paraxistica
- wheesind
- rinoree
- stranuturi in solve
- insomnie
B.R 43 ani feminin
DIAGNOSTIC MEDICAL
BRONSITA ACUTA
PROBLEME ACTUALE
- febra ridicata 39,2°C
- tuse uscata la inceput, apoi cu
expectoratie mucoasa
- durere vie retrosternala
- cefalee
- inapetenta
- transpiratii
ANALIZE DE LABORATOR
HLG – Hb – 10,2 g%
L – 8800/mm³
Ht- 38%
Eozinofile=4%
VSH – 20 mm/1h
Uree sangvina 0,30 g%0
Creatinina – 1,9 mg %0
Glicemie – 0,96 g%
Ex.urina – albumina, glucoza –
absent
Rare leucocite
EXAMENE PARACLINICE
- MRF
EKO
- astenie – anxietate
ANALIZE DE LABORATOR
HLG – Hb – 13,2 g%
L – 5600/mm³
Ht- 39%
Eozinofile=8%
VSH – 28 mm/1h
Uree - 46 mg%
Creatinina – 0,52 mg %
Glicemie – 1,02 g%
Ex.urina – Rare epitelii plate
Rare leucocite
EXAMENE PARACLINICE
- Probe ventilatorii
- Ex. radiologic pulmonar
- jena la deglutitie
- insomnie
- astenie, anxietate
ANALIZE DE LABORATOR
HLG – Hb – 12 g%
L – 10000/mm³
Ht- 39%
Eozinofile=6%
VSH – 14 mm/1h
Glicemie – 1,10 g%
Ex.urina – glucoza absent
- hematii absente
EXAMENE PARACLINICE
- EKG
- Radioscopie pulmonara
125
Examen sputa
TRATAMENT
Miofilin
Augmentin
Gentamicina
Algocalmin
HSH
Prednison
Vitamine
Meprobamat
Brofimen
Codenal
Nastamine
Paracetamol
- EKG
Examenul bacteriologic al sputei
TRATAMENT
Biseptol
Solbutamol
Miofilin
HSH
Ketotifen
Claritine
Mucosolvan
Extraveral
Metoclopromid
Tetraciclina
Furosemid
Codenal
Algocalmin
Vitamina B6, C500
- Probe ventilatorii
TRATAMENT
Penicilina G
Codenal
Miofilin
HSH
Acid acetisalicilic T
Fenobarbital
Dicarbocalm
Biseptol
Brofimen
Nastamin
Aulin
Algocalmin
Vitamina B1, B6, C500
126
STAREA DE EXTERNARE
Ameliorata clinic
STAREA LA EXTERNARE
Ameliorata clinic
STAREA LA EXTERNARE
Ameliorata clinic
127
CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnave au vizat:
- evolutia manifestarilor de dependenta si prevenirea aparitiei complicatiilor.
Prima etapa a constat in diagnosticarea corecta clinic si biologic prin efectuarea
examenelor de specialitate din sange si urina urmarind simptomele
caracteristice bolii, inainte de administrarea unui tratament.
AFECTIUNILE BRONSICE constituie boli de actualitate impunandu-se
punerea unui diagnostic corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat sa
obtinem o vindecare, fara aparitia complicatiilor.
In urma aplicarii tratamentului medicamentos, a respectarii regimului igieno-
dietetic corespunzator, independenta in satisfacerea tuturor nevoilor
fundamentale s-a materializat in fiecare caz prin disparitia simptomelor.
Cele 3 cazuri au afectiuni bronsice respectiv:
- caz I – Bronsita cronica
- caz II – Astm bronsic
- caz III – Bronsita acuta
au beneficiat de ingrijiri de nursing corespunzatoare si s-au externat ameliorat
clinic.
Se recomanda:
- evitarea frigului, umezelii, aglomeratiilor;
- o alimentatie echilibrata si diversificata pentru a creste
rezistenta organismului la infectii;
- evitarea sedentarismului, fumatului, alcoolului;
- miscari in aer liber si gimnastica respiratorie
TEHNICI APLICATE
1. Asigur conditii de igiena: protectie sanitara
Scop: prin respectarea normelor de protectie in unitatile sanitare posibilitatea
aparitiei accidentelor de munca si imbolnavirea profesionala, precum si
injectiile si infestarile cu microorganisme provenite de la bolnavi, transmiterea
lor de la un bolnav la altul, creste rezistenta si capacitatea de munca.
1.1.- Aplicarea regulamentului privind circuitele functionale in unitatile
sanitare, respectarea asepniei si antisepsiei.
2. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati
Scop: confortul, odihna si ingrijirea bolnavilor, mentinerea tegumentelor in
stare perfect curata pentru prevenirea infectiilor cu poarta de intrare cutanata,
pastrarea igienei personale a bolnavilor.
2.1.- Pregatirea patului si accesoriilor lor.
2.2.- Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului si protejarea acestuia cu aleze si
musama.
2.3.- Urmarirea modului de satisfacere a igienei personale si vestimentare a
pacientului.
2.4.- Dezbracarea si imbracarea bolnavilor.
3. Planificarea la examenul medical
Scop: crearea unui climat favorabil intre bolnavi si echipa medicala pentru
obtinerea cooperarii lui active; stabilirea medicatiei dupa diagnosticul inaintea
examinarii.
3.1.- Pregatirea salonului pentru examenele clinice si vizita medicala.
3.2.- Pregatirea bolnavului in vederea vizitei medicale.
129
3.3.- Participarea la examenul clinic general si notarea in FO a indicatiilor
medicului.
4. Reoltarea produselor biologice
Scop: cercetarea in laborator a unor constante biologice ale organismului aflat
in stare patologica.
4.1.- Efectuarea punctiilor capilare, venoase.
4.2.- Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice.
4.3.- Recoltarea urinei pentru examenului sumar de urina.
5. Administrarea medicamentelor
Scop: Evolutia starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala.
5.1.- Observarea modului cum bolnavul respecta prescriptiile medicale.
5.2.- Asigurarea circuitului medicamentelor.
5.3.- Administrarea medicamentelor pe cale orala parentala prin injectii
intravenoase.
5.4.- Efectuarea injectiei intramusculare.
6. Aplicarea agentilor fizici
Scop: Accentuarea prcesului de rersorbtie (comprese reci)
6.1.- Aplicarea compreselor umede
7. Hidratarea organismului
Scop: Asigurarea aparatului caloric si energetic-calitativ si cantitativ necesar
intretinerii organismului si inlesnirea procesului de vindecare.
8.1.- Observarea apetitului bolnavului.
8.2.- Calcularea ratiei alimentare
8.3.- Intocmirea functiei de alimentare zilnica.
8.4.- Alimentarea activa a volnavului.
130
9. Sterilizarea instrumentelor si materialelor folosite in activitatea medico-
sanitara
Scop: Realizarea procesului de asepsie prin care se previne patrunderea
germenilor patogeni in organism prin solutie de continuitate.
9.1.- Pregatirea instrumentarului chirurgical in vederea sterilizarii.
9.2.- Pregatirea sondelor de cauciuc si material plastic.
9.3.- Pregatirea materialului textil (halate, campuri, aleze) pentru sterilizare.
10. Supravegherea bolnavului
Scop: Stabilirea disgnosticului si evolutiei bolii si implicit starii bolnavului.
10.1.- Observarea faciesului, starii psihice, a starii de constienta a bolnavului si
reactivitatii generale.
10.2.- Masurarea si notarea tensiunii arteriale , puls, respiratie, temperatura,
diureza, inaltime si greutate corporala.
10.3.- Observarea pozitiei bolnavului si evitarea complicatiilor produse de
pozitionarea prelungita intr-un singur loc – escare.
11. Prevenirea complicatiilor
11.1- Schimbarea pozitiei bolnavului
11.2.- Mobilizarea bolnavului
11.3.- Asigurarea igienei personale.
11.4.- Ingrijiri igienice.
11.5. – Respectarea medicatiei si regimului alimentar.
12. Efectuarea transportului bolnavului
Scop: Deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigatii, diagnostic si
tratament.
131
TEHNICA RECOLTARII SPUTEI
Definitie SPUTA este produsul ce reprezinta totalitatea secretiilor ce
se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Scopul este explorator pentru examinari macroscopice, citologice,
bacteriologice si patologice, in vederea stabilirii diagnostiului .
MATERIALE NECESARE: cutii Petri, pahar conic si scuipatoare
speciala.
In cazul unor afectiuni ale aparatului respirator, elementele patologice
care apar sunt eliminate prin sputa.
Sputa este recoltata dimineata pentru a se obtine secretiile acumulate in
cursul noptii.
Pacientul este instruit sa nu manance in dimineata respectiva, sa nu
colecteze si saliva si sa expectoreze dupa un efort de tuse.
Dupa o gargara cu ser fiziologic steril, bolnavul este invitat sa tuseasca si
sa expectoreze intr-o placa Petri sau alt recipient curat, preferabil sterilizat prin
caldura.
In cazuri speciale, secretia bronsica se va recolta prin aspirare in cursul
brohoscopiei iar la copiii mici, care nu expectoreaza, sputa se va recolta prin
spalatura gastrica. Se acopera vaul in care s-a recoltat, se eticheteaza , se scrie
in FO, se completeaza buletinul de recoltare si se trimite la laboratorul de
analize.
132
Sputa recoltata trebuie introdusa in lucru intr-un interval de timp cat mai
scurt – maxim 2 ore. In caz contrar va fi pastrata la frigider (+ 40C).
In tuberculoza pulmonara, se examineaza sputa recoltata in decurs de 24
de ore.
TEHNICA RECOLTARII EXSUDATULUI
NAZOFARINGIAN SI AMIGDALIAN
Cavitatile nazala si bucofaringiana sunt populate in mod normal de
numeroase specii bacteriene saprofite.
In cazuri patologice, insa, aici se cantoneaza si se dezvolta unele bacterii
sau virusuri care pot produce imbolnaviri grave.
Recoltarea exsudatelor se face cu ajutorul unor tampoane de vata
nehidrofila sterilizate si protejate prin mentinerea lor in eprubete de sticla
sterile.
Recoltarea se face dimineata, pe nemancate sau la cel putin 3 – 4 ore
dupa masa.
De regula se utilizeaza cel putin doua tampoane:
- unul pentru exsudatul amigdalo – faringian;
- unul pentru exsudatul nazal.
Bolnavul este asezat pe un scaun cu fata spre o sursa de lumina. Se foloseste
un apasator de limba steril (la nevoie sterilizat prin flambare) care, dupa
utilizare, este introdus intr-o solutie de sublimat 10/00 sau hipermanganat de
potasiu 20/00.
Dupa evidentierea peretelui posterior al faringelui, a amigdalelor si
pilierilor, se sterg cu un tampon secretiile, falsele membrane si punctele albe de
pe amigdale.
133
Se recomanda ca persoana care executa recoltarea sa nu stea direct in fata
bolnavului, ci lateral, pentru a evita sa fie contaminat cu picaturile declansate de
tuse sau stranut.
Recoltarea exsudatului nazal se va face cu ajutorul unui tampon de vata
sterila cu tija subtire, cu aceleasi precautii mentionate mai sus.
In unele situatii, cand se presupune o infectie virala, prelevarea secretiei
nazo – faringiene sa face sub forma de spalatura nazo – faringiana. Aceasta se
executa cu ajutorul unei seringi de 10 ml la care se adapteaza un tub de cauciuc,
ambele sterile, prin care se introduce in una din fosele nazale ale bolnavului cca
10 ml solutie salina fiziologica (Na Cl 8,50/00). Ulterior aceasta este recoltata din
gura intr-o placa Petri sterila si transvazata intr-un tub steril in care se adauga
cate 1 ml din solutia de penicilina (2000 UI/ml) si Streptomicina (200μg/ml)
pentru protejarea virusurilor.
134
BIBLIOGRAFIE
1. Crangulescu N. – „Medicina interna” – Editura Stiinta si Tehnica,
Bucuresti, 1998.
2. Coldea Luminita si colaboratori – „Nursing – principii fundamentale”,
Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003.
3. Dimache Gheorghe – „Microbiologie”, Editura Uranus, Bucuresti, 1994.
4. Enescu Longinus – „Anatomia si fiziologia omului”, Editura Dimitrie
Cantemir, Iasi, 2002.
5. Enescu Longinus – „Farmacologie”, Editura Dimitrie Cantemir,
Iasi,1998.
6. Titirca Lucretia – „Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali”, Bucuresti, 1998.
7. Teodorescu Gheorghe – „Ghid de terapie in medicina interna”, Bucuresti,
1997.
135
Recommended
