“Nu doar admiratori, ci discipoli”Zi de reculegereZi de reculegere

Gherăeşti – 6 decembrie 2008

Structura prezentăriiI. IntroducereII V ţi l i lăII. Vocaţia laicalăIII. Carisma ACIV. Istorie AC şi prezenţa ei înlumeV AC di Di d I i (AC IASI)V. AC din Dieceza de Iaşi (AC IASI)a. Istoricb. Structură şi organizareVI. AC din România (ACRO)

I. INTRODUCERE

• Într-o societate ca cea în care trăim este nevoie de Acţiunea Catolică?

• Astăzi Acţiunea Catolică are oare nevoie de a fiAstăzi Acţiunea Catolică are oare nevoie de a fi redescoperită?

• Acţiunea Catolică trebuie să se îndrepte spre viitor şiAcţiunea Catolică trebuie să se îndrepte spre viitor şi să-şi trăiască tradiţia – aşa cum spune Papa Paul al VI lea ca o forţă: istoria voastră e ca un motor ceVI-lea – ca o forţă: „istoria voastră e ca un motor ce vă pune în mişcare!”

De ce această provocare?

• pentru că suntem un popor de „chemaţi”;• în Biserică fiecare are vocaţia şi misiunea sa,

Dumnezeu având un plan de iubire cu fiecareDumnezeu având un plan de iubire cu fiecare persoană;

• Modalităţi de a răspunde planului lui Dumnezeu:Modalităţi de a răspunde planului lui Dumnezeu: preoţia, viaţa consacrată, apostolatul laic, apostolatul misionar Lumen Gentiummisionar. - Lumen Gentium

II VOCAŢIA LAICALĂII. VOCAŢIA LAICALĂCine sunt laicii?

Lumen Gentium 31

• toţi credincioşii, în afară de membrii ordinului sacru şi ai stării călugăreşti recunoscute de Biserică;şi ai stării călugăreşti recunoscute de Biserică;

• credincioşii care, încorporaţi lui Cristos prin Botez, constituie Popor al lui Dumnezeu.

Care este misiunea laicilor?Lumen Gentium 31

• să caute Împărăţia lui Dumnezeu ocupându- se desă caute Împărăţia lui Dumnezeu ocupându se de cele vremelnice şi orânduindu-le după voinţa lui Dumnezeu;Dumnezeu;

• îndeplinindu-şi menirea proprie, călăuziţi de spiritul Evangheliei, să contribuie dinlăuntru, ca o plămadă, la sfinţirea lumii şi să-L arate astfel celorlalţi pe f ţ ş ţ pCristos, mai ales prin mărturia vieţii lor, prin iradierea credinţei speranţei şi iubirii lor;iradierea credinţei, speranţei şi iubirii lor;

Ce este apostolatul laicilor?Lumen Gentium 33

• o participare la însăşi misiunea mântuitoare a• o participare la însăşi misiunea mântuitoare a Bisericii;

• Sursa de energie: sacramente şi mai ales prin sfânta Euharistie

• laicii sunt chemaţi în mod deosebit să facă prezentă şi activă Biserica în acele locuri şi împrejurări înşi activă Biserica în acele locuri şi împrejurări în care ea nu poate deveni sarea pământului decât prin iei;

Mai concret...

Ad Gentes 15.9• Pentru implantarea Bisericii şi pentru creşterea

comunităţii creştine sunt necesare diferite slujiricomunităţii creştine sunt necesare diferite slujiri care, trezite de chemarea divină în însăşi comunitatea credincioşilor trebuie favorizate şicomunitatea credincioşilor, trebuie favorizate şi cultivate de toţi cu grijă: între acestea se numără f ţi d t d di d t h t i A ţifuncţia de preot, de diacon, de catehet şi Acţiunea catolică.

Ce este Acţiunea Catolică?Ce este Acţiunea Catolică?

Apostolica Actuositatem 20.2

a. Scopul imediat al organizaţiilor de acest fel este scopul apostolic al Bisericii, adică evanghelizarea şi sfinţirea oamenilor şi formarea

tii ţ l ti tf l î ât l ă ăt dă d i it lconştiinţelor creştine, astfel încât ele să pătrundă de spiritul Evangheliei diferitele comunităţi şi diferitele medii.

b. Laicii, cooperând cu ierarhia după modul lor propriu, îşi oferă experienţa şi îşi asumă responsabilitatea în conducerea unor astfel de organizaţii în cântărirea condiţiilor în care trebuie desfăşuratăorganizaţii, în cântărirea condiţiilor în care trebuie desfăşurată acţiunea pastorală a Bisericii, şi în elaborarea şi executarea programului lor de acţiune.

Ce este Acţiunea Catolică?

c Laicii acţionează uniţi într un corp organic exprimândc. Laicii acţionează uniţi într-un corp organic, exprimând astfel mai grăitor comunitatea Bisericii şi făcând mai rodnic apostolatul. p

d. Laicii, fie oferindu-se din proprie iniţiativă, fie invitaţi la , p p ţ , ţacţiune şi colaborare directă cu apostolatul ierarhic, acţionează sub îndrumarea superioară a autorităţii ierarhice înseşi care poate autentifica această cooperare printr unînseşi, care poate autentifica această cooperare printr-un mandat explicit.

Caracteristicile Acţiunii Catolice:

• eclezialitate;l i i• laicitate;

• organicitate;• organicitate;• colaborarea cu ierarhia;

III. CARISMA ACŢIUNII ŢCATOLICE

A ţi C t li ăAcţiunea Catolică:

• Este o vocaţie particulară • Este o chemare la sfinţenie• Este o chemare la sfinţenie • Are rădăcinile în promisiunile Iniţierii Creştine.• Se întăreşte în ascultarea Cuvântului, liturgia

euharistică exerciţiul iubirii şi iertăriieuharistică, exerciţiul iubirii şi iertării.

Acţiunea Catolică:

• Este o vocaţie laicală cu o carismă particularăS i it i i• Spirit misionar.

• Caracter Diecezan.Caracter Diecezan.• Serviciul Unităţii.• Identitate Laicală (AA 20).

Acţiunea Catolică o vocaţieAcţiunea Catolică – o vocaţie laicală:

• trăită într-o comunitate ce recunoaşte existenţa unei chemări comune la care fiecare aderent răspunde în mod liber şi stabilrăspunde în mod liber şi stabil.

• ce cultivă şi întăreşte comuniunea cu E i l i ii l l l i ii iEpiscopul şi preoţii, cu celelalte asociaţii şi mişcări ecleziale. ş

Acţiunea Catolică o vocaţieAcţiunea Catolică – o vocaţie laicală:

• care cere fidelitate şi activitate stăruitoare în i i lserviciul:

- Creşterii întregii comunităţi creştine;Creşterii întregii comunităţi creştine; - Planurilor pastorale; - Animării evanghelice tuturor

mediilor vieţii (CFL 31)mediilor vieţii (CFL 31).

Acţiunea Catolică chemare laAcţiunea Catolică – chemare la sfinţenia cotidiană:f ţ

• Trăind radicaltatea Evangheliei în normalitatea fi ă i ilfiecărei zile.

• Ţesând cu răbdare şi tenacitate o punte deŢesând cu răbdare şi tenacitate o punte de înfrăţire care îi îmbrăţişează pe toţi, în special

i i ă ipe cei mai săraci...

Acţiunea Catolică chemare laAcţiunea Catolică – chemare la sfinţenia cotidiană:f ţ

• care ajută parohiile şi comunităţile să redescopere pasiunea pentru vestirea Evangheliei şi grija pastoralăEvangheliei şi grija pastorală.

• care priveşte lumea cu ochii lui Dumnezeu, d î l ipentru a vedea în aceasta semnele prezenţei

Spiritului.p

Acţiunea Catolică o şcoală aAcţiunea Catolică – o şcoală a sfinţeniei:f ţ

• Sfinţi, membri AC: Antonia Messina, Manuel Morales, Salvador Lara Puente, Ivan Merz, Pierina Morosini, Marcel Callo, Pier Giorgio Frassati, , , g ,Martirii mexicani, Gianna Berettta Molla, Alberto Marvelli Pina Suriano Pére Tarrés i Claret şi alţiiMarvelli, Pina Suriano, Pére Tarrés i Claret şi alţii.

• vocaţii sacerdotale şi religioase s-au născut în Acţiunea Catolică;Acţiunea Catolică;

Acţiunea Catolică este:

• un dar al Duhului Sfânt pentru Biserică;• şcoală a vieţii;• şcoală de formare creştină;• înrădăcinată în Evanghelie;• înrădăcinată în Evanghelie;• o carismă pentru a trăi în Biserică;p ;• una şi diversă;

IV. ISTORIE AC ŞI PREZENŢA EI ÎN V. S O C Ş NŢ NLUME

Când şi unde a apărut AC ?Când şi unde a apărut AC ?• în Italia: “Societatea Tineretului Catolic Italian”

f d tă î 1867 d M i F i i Gi ifondată în 1867 de Mario Fani şi Giovanni Aquadermi

• Misiunea: rugăciune, acţiune, sacrificiu• Patru datorii principale:Patru datorii principale:

- devotament faţă de Sf. Scaundi li i i- studierea religiei

- viaţa creştinăţ ş- acţiuni de caritate

În lume:

• Acţiunea Catolică este prezentă în: Spania -1929, Malta-1930 A i 1931 M i El i Alb i1930, Argentina -1931, Mexic, Elveţia, Albania, Luxemburg, Venezuela, Columbia, Peru, Paraguay, E d Bi i M B di R d CEcuador, Birmania Myanmar, Burundi, Rwanda, Congo, Kenia, Uganda, Tanzania, Camerun, Bosnia-Herţegovina, B ili B l i C b G l Li i P liBrazilia, Bulgaria, Cuba, Guatemala, Lituania, Portugalia, Ţara Sfântă, Ucraina, Franţa, Nigeria, Slovacia, USA

• Forumul Internaţional al Acţiunii Catolice (FIAC) este un organism care reuneşte la nivel internaţional asociaţii forme de actiune catolică din diverse ţări.

V. AC DIN DIECEZA DE IAŞI (AC IASI)

I t iIstoric- a luat fiinţă pe 8 decembrie1992, cu binecuvântarea

PS Petru Gherghel, în urma unui schimb de experienţă cu tinerii Verona;p ţ ;

- la început AC era prezentă în doar nouă parohii ale diecezei;diecezei;

- primul preşedinte diecezan a fost Carina Şleghel, iar primul asistent spiritual pr. Cornel Cadar.

• La început Acţiunea Catolică era formată doar din• La început, Acţiunea Catolică era formată doar din tineri.

Istoric AC IASI

• Prima adunare generală a AC diecezane: Săbăoani, la 19 aprilie 1993;

• Totodată s-a ales şi o nouă preşedintăTotodată, s a ales şi o nouă preşedintă diecezană a AC: Genoveva Robu (1993-1995).

Istoric AC IASI

• Adunarea diecezană din 29 octombrie 1995, desfăşurată la Iaşi, a ales un nou preşedinte diecezan, Mihaela Noea (căsătorită Ciobanu, în anul , ( ,1999);

• În 1994 (la 22 mai la Bacău) s a înfiinţat Acţiunea• În 1994 (la 22 mai, la Bacău) s-a înfiinţat Acţiunea Catolică a Copiilor (ACC), iar în anul 1997 a luat fiinţă şi Acţiunea Catolică a Adulţilor (ACA).

Istoric AC IASI

• A urmat o perioadă în care structurile AC „s-au aşezat” iar numărul celor care doreau să activeze înaşezat , iar numărul celor care doreau să activeze în cadrul asociaţiei era din ce în ce mai mare;

• În anul 2002, la Gioseni (Mănăstirea surorilorÎn anul 2002, la Gioseni (Mănăstirea surorilor boromite), jubileul „10 ani împreună ... Sare şi lumină!”;lumină! ;

Istoric AC IASI

• În cadrul Adunării Generale de la Traian, din noiembrie 2003 f l di di A L i2003, a fost ales un nou preşedinte diecezan: Anca Lucaci, iar de la 1 iulie 2005, este numit un nou asistent spiritual

l F li Rgeneral: pr. Felix Roca.

• Între anii 2001-2004, Acţiunea Catolică s-a implicat în mod activ, în desfăşurarea Sinodului Diecezan. În urma lucrărilor , şSinodului diecezan, Acţiunea Catolică devine membru al Consiliului pastoral diecezan, pentru o perioadă de cinci ani. p , p p

AC IASI Structură şi organizareAC IASI- Structură şi organizare diecezanăz

• 3 sectoare de activitate: copii, tineri, adulţi;• 3 zone de activitate: Bacău, Iaşi, Roman;

Este coordonată de un consiliu diecezan format din:C it t Di t ( di t i di t• Comitet Director (preşedinte, vicepreşedinte, secretar, administrator, responsabil ACC,

bil ACT bil ACA)responsabil ACT, responsabil ACA);• Structuri zonale - sectoriale: responsabil de sector + p

secretar;

AC IASI Structură şi organizareAC IASI- Structură şi organizare zonalăz

• Cele trei zone de activitate (Bacău, Iaşi, Roman) sunt organizate la nivelul sectoarelor:

t ACC bil + t- pentru ACC: responsabil + secretar;- pentru ACT: responsabil + secretar;pentru ACT: responsabil + secretar;- pentru ACA: responsabil + secretar;

AC IASI Structură şi organizareAC IASI- Structură şi organizare parohialăp

• Consiliul parohial alcătuit din:- Comitetul Director parohial

( di t i di t t(preşedinte, vicepreşedinte, secretar, administrator, responsabil ACC, responsabil , p , pACT, responsabil ACA);

R bilii l 4 l i- Responsabilii celor 4 laturispecifice AC: formativă, liturgică, caritativă, p , g , ,cultural-recreativă;

VI. AC DIN ROMÂNIA (AC RO)

• În Biserica Catolică din România, Acţiunea Catolică este prezentă, sub diverse denumiri (AGRU, ASTRU, A.C.), încă din 1928. Această tradiţie a , ), ţfost întreruptă de anii comunismului, iar din anul 1990 activitatea asociaţiilor în diverse centre a fost1990 activitatea asociaţiilor în diverse centre a fost reluată.

• Din anul 1998, au loc schimburi de experienţe întreDin anul 1998, au loc schimburi de experienţe între AC IASI si ASTRU Oradea;

ACRO

• ianuarie 2005, la Cluj-Napoca, s-au discutat aspecte i t iorganizatorice.

• La Blaj, în 9 aprile 2005, s-a semnat un protocol de asociere şi de înfiinţare a Federaţiei Române aasociere şi de înfiinţare a Federaţiei Române a Acţiunii Catolice de către Acţiunea Catolică „Sf. Iosif” din Dieceza de Iaşi Asociaţia TineretuluiIosif din Dieceza de Iaşi, Asociaţia Tineretului Român-Unit – ASTRU Blaj, ASTRU Cluj, ASTRU Oradea şi Asociaţia Generală a Românilor Uniţi –Oradea şi Asociaţia Generală a Românilor Uniţi AGRU la nivel de mitropolie.

ACRO

• Consiliile Naţionale ale Federaţiei, din mai 2006 de la Şumuleu-Ciuc şi din decembrie 2006 de la Păltiniş, au definitivat structura federaţiei, statutul şi ş, ţ , şplanul trienal de activităţi.

Scop ACRO: reunirea formelor asociative de acţiune catolică, în vederea realizării apostolatului laic al Bisericii Catolice de ambele rituri din România.Bisericii Catolice de ambele rituri din România.

ACRO

• Obiective ACRO:- să promoveze comunicarea şi colaborarea între

asociaţiile membre;asociaţiile membre; - să colaboreze cu alte forme asociative cu obiective

ibilcompatibile; - să fie reprezentată la nivel naţional şi internaţionalsă fie reprezentată la nivel naţional şi internaţional

precum şi în relaţiile cu ierarhia Bisericii Catolice din România;din România;

Structura ACRO

• Comitet Director:- Preşedinte naţional + asistent general;

Vicepreşedinte sector copii + asistent spiritual sector- Vicepreşedinte sector copii + asistent spiritual sector copii;

- Vicepreşedinte sector tineri + asistent spiritual sector tineri;tineri;

- Vicepreşedinte sector copii + asistent spiritual sector ti itineri;

Ioan Paul al II-lea• „Dragii mei, vă invit să reînnoiţi da-ul vostru şi

vă încredinţez trei însemne: primul este contemplaţia - angajaţi-vă să mergeţi pe drumul sfinţeniei cu privirea fixată spre Cristos, unicul învăţător şi salvator al tuturor!

Ioan Paul al II-lea• Al doilea este comuniunea - căutaţi să promovaţi

spiritualitatea unităţii cu păstorii Bisericii cu toţispiritualitatea unităţii cu păstorii Bisericii, cu toţi fraţii de credinţă şi cu alte asociaţii bisericeşti! Rămâneţi deschişi dialogului cu toţi oamenii deRămâneţi deschişi dialogului cu toţi oamenii de bună voinţă!

Ioan Paul al II-lea• Al treilea este misiunea - purtaţi fermentul p ţ f

evangheliei în case şi şcoli, la locurile voastre de muncă şi în timpul vostru liber! Evanghelia este ş p gcuvântul speranţei şi al salvării pentru lumea întreagă.”g

Ioan Pa l al II lea Loreto 2004Ioan Paul al II-lea, Loreto 2004

• „Dragii mei, vă invit să reînnoiţi da-ul vostru şi vă încredinţez trei însemne: primul este contemplaţiaîncredinţez trei însemne: primul este contemplaţia -angajaţi-vă să mergeţi pe drumul sfinţeniei cu privirea fixată spre Cristos unicul învăţător şi salvator al tuturor!fixată spre Cristos, unicul învăţător şi salvator al tuturor! Al doilea este comuniunea - căutaţi să promovaţi spiritualitatea unităţii cu păstorii Bisericii, cu toţi fraţii de p ţ p , ţ f ţcredinţă şi cu alte asociaţii bisericeşti! Rămâneţi deschişi dialogului cu toţi oamenii de bună voinţă! Al treilea este misiunea - purtaţi fermentul evangheliei în case şi şcoli, la locurile voastre de muncă şi în timpul vostru liber! E h li t â t l ţ i i l l ă ii tEvanghelia este cuvântul speranţei şi al salvării pentru lumea întreagă.” www.pastoratie.ro