UNIVERSITATEA TEHNICTEHNICĂ DE CONTRUCŢII BUCUREŞTI
ACOPERIŞURI VERZI
(GREEN ROOFS)
MASTER ING. CLĂDIRILOR
Ce sunt acoperiCe sunt acoperişşurile verzi?urile verzi?
Prin definiţie, acoperişurile verzi sunt spaţii verzi amenajate din structuri artificiale, dar mai
complicate decât o simplă grădină plasată pe acoperiş.
Grădinile suspendate ale Babilonului, construite în jurul anului 500 î.Hr. construite de regele
Nabucodonosor al II-lea.
Primul proiect de acest fel se consideră a fi “Augustenborg Botanical Roof Garden” din
Malmo, Suedia ce este amplasat pe “Scandinavian Green Roof Institute” .
Acoperişurile verzi se împart în trei categorii, în funcţie de stratul vegetal ales pentru acoperire:
extensiv semi-extensiv intensiv
Acoperişul de tip extensiv
presupune un strat foarte subţire de sol pe care cresc plante extrem de tolerante ce nu implică o ingrijire specială sau nu necesită aproape deloc îngrijire. vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi, suculente şi muşchi.
Exemplu de acoperis extensiv
Acoperişul de tip semi-extensiv
Vegetaţia este formată în principal din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe. Plantarea nu presupune măsuri speciale pentru întreţinerea plantelor.Grosimea substratului este minimum 10cm.
Acoperişul de tip intensiv
Vegetaţia este formată în principal din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe şi chiar plante lemnoase. Gama de posibilităţi de expresie este foarte mare, mergând până la respectarea aceloraşi principii ca în cazul plantării pe sol. Grosimea substraturilor creşte considerabil.
Exemplu de acoperis intensiv (Manhattan)
Straturile de bază ale unui acoperiş verde
1.Stratul vegetal
conceput pentru a reţine o mare parte din apă pe acoperiş rezultată în urma precipitaţiilor.
colectează, de asemenea, praful, oxigenează, umidifică prin depozitarea apei la nivelul ţesuturilor şi răceste aerul prin evaporare. Criterii in selectionarea vegetatiei pentru acoperis verde:-rezistenţa la secetă;-auto-susţinere, fără a fi nevoie de îngrăşăminte, pesticide sau erbicide.-să reziste la căldură, frig şi vânturi puternice.-uşor de întreţinut;-rezistenţa la foc.
Se recomanda plante din categoria sedum:
2.Mediul de creştere (substratul – solul)- este un element critic de stocare şi detenţie a apei pluviale pe un acoperiş verde;Prinicipalele cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească „solurile”:reţinere eficientă de umiditate. excesul de apă să fie uşor de drenat. bine aerate – granulat cu 60-70% spaţiu aer. capabile să absoarbă şi să furnizeze substanţe nutritive. să-şi păstreze volumul în timp. ancorare adecvată pentru plante. slab în substanţe organice 75-90% anorganic.
Componentele pot fi: minerale naturale,nisip( procent scazut ),
pietris.Minerale artificiale: vermiculita, granule
argila expandata, sisturi expandate. Materiale reciclate sau deseuri: caramida,
argila sau dale macinate, beton spart, sol nefertil.
3.Stratul filtrant
previne trecerea particulelor substratului, în adâncimea structurii, ce ar putea distruge hidroizolaţia. Materialul din care este făcut acest filtru va permite totuşi penetrarea de către rădăcini (geotextil de ex.).
4.Stratul de drenaj
Trebuie să ofere un echilibru în reţinerea apei şi aerarea rădăcinilor fiind o componentă critică a întregului sistem de retenţie a apei pluviale.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească:-compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea)-compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător-rezistenţa la îngheţ-permeabilitatea la apă-capacitatea de retenţie a apei-valoarea pH-continuţul de săruri-structura stratului drenant şi stabilitatea lui
5.Bariera contra radacini
PVC–ul s-a dovedit a fi toxic in unele cazuri si ar trebui evitat in cazul in care alte variante sunt disponibile. Se va evita folosirea erbicidelor pentru ca acestea pot penetra hidroizolatia. In cazul acoperisurilor intensive este nevoie de o bariera contra radacinilor, mai robusta, capabila sa reziste la radacinile mai mari. De obicei se realizeaza din plastic dur ori chiar metal (cupru de obicei) pentru radacini foarte puternice.
AVANTAJELE UNUI ACOPERIŞ VERDE:
Îmbunătăţirea eficienţei termice.
Reducerea scurgerilor apelor pluviale şi îmbunătăţirea calităţii apelor pluviale.
Reducerea nivelului de zgomot interior
Prelungeşte viaţa acoperişului , protejează membrana acoperişului.
Beneficii indirecte ale unui acoperiş verde -pot ajuta la reducerea temperaturii “globale” a unui cartier (reducerea efectului de seră). -pot oferi habitaturi naturale pentru animale, insecte şi plante şi pot contribui la creşterea biodiversităţii dintr-o zonă urbană.-pot ajuta la reducerea prafului şi nivelului de poluare al aerului.
Beneficii pentru ocupanţii clădirii şi/sau a vecinilor -în ideea că un acoperiş verde este vizibil, poate fi un potenţial estetic şi visual atât pentru ocupanţii clădirii cât şi pentru vecini. -un acoperiş verde pe un acoperiş tip terasă are potenţialul de a crea noi spaţii ce pot fi utilizate de locatari , sau să genereze spaţii urbane deschise către vecinătăţi.- potenţial educaţional, fie direct, cum ar fi o şcoală sau un centru comunitar, sau indirect, prin educare conştientizată a publicului.- potenţialul agricol, urmărit din ce în ce mai mult, având şi aspect economic.
DEZAVANTAJE
Acoperişurile verzi au costuri ceva mai ridicate.
THE SOLAIRE, NEW YORK,UNITED STATES - Rafael Pelli, Balmori Diana
EXEMPLE DE ACOPERISURI VERZI:
NINE HOUSES, DIETIKON,SWITZERLAND - Peter Vetsch
NINE HOUSES, DIETIKON,SWITZERLAND
Fukuoka Prefectural International Hall, Japan - Emilio Ambasz
Historial de la Vendée in Les-Lucs-sur-Boulogne, France
Primaria Chicago,United States
California Academy of Sciences, United States
Şcoala de Arte şi Design, Singapore
Primăria din Seattle
Biblioteca publică din Vancouver
Art and Exhibition Hall in Bonn, Germany
Denmark’s National Bank Building
Cladire in Milano
Biserica in Saurbær, Islanda