http://a1.ro/lifestyle/food/frigeeee-trebuie-sa-incerci-prajitura-sex-la-tava-o-reteta-obraznica-delicioasa-foarte-usor-de-facut-id373315.html

Criza economică mondială şi efectele ei asupra României

Masterand:

Maria Cristina Lică

CONSTANŢA 2010

CUPRINS

1. Cap. I.Ce este criza economică……………………………………..3

2. Cap.II.Începuturile crizei economice mondiale………………….....4

3. Cap.III. Criza economică în România……………………………….7

4. Cap.IV. Previziuni sumbre pentru România……………………….10

5. Cap.V. Efectele crizei economice…………………………………..13

6. Cap.VI.Criza economică mondială ameninţă drepturile omului…16

7. Cap.VII.Criza economică din anii 1929-1933……………………..18

8. Cap.VIII. Istoria se repetă…………………………………………...27

9. Cap.IX. Concluzii……………………………………………………..29

10.Cap.X. Bibliografie……………………………………………………32

I.Ce este criza economică?

2

Criza este definită ca o manifestare a unor dificultăţi (economice,

politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări

(adesea decisive) care se manifestă în societate, lipsă acută (de mărfuri,

de timp, de forţă de muncă)1. (DEX)

Conform Dicţionarului Juridic Rubinian, criza financiară reprezintă

“Situaţia în care cererea de bani este mai mare decât oferta (disponibilul)

de bani. Aceasta înseamnă că lichiditatea este rapid evaporată deoarece

banii disponibili sunt retraşi din bănci, fortând astfel băncile fie să vândă

propriile active şi investiţii, pentru a-şi acoperi necesităţile, sau să

colapseze. Criza financiară poate duce la o criză economică2.”

Acelaşi dicţionar defineşte criza economică astfel: “Situaţie în care

economia unei ţări trece brusc printr-o scădere a forţei sale, scădere

adusă de regulă de o criză financiară. O economie ce trece printr-o criză

economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern

Brut), o evaporare a lichidităţilor şi o creştere / scădere a preţurilor din

cauza unei inflaţii / deflaţii. Crizele economice pot lua forma unei

stagflaţii, unei recesiuni sau unei depresii economice, şi uneori poate

duce la colaps economic3.

II. Începuturile crizei economice mondiale

În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o

problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi

clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad

1 Alexandra Burnei, Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Universul Enciclopedic, 1998,Bucureşti, p. 1892 Sanda Ghimpu, Dicţionar juridic, Ed. Albatros, 1985, Bucureşti, p. 783 Ibidem, p.79

3

ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii

bancare specializate. În luna august a aceluiaşi an, bursele americane

încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi. 4

Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care

efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.

Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata

dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai

târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată

pentru a fi salvată de la faliment. 5

În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de

lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La

jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de

investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED6.

Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii

Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă

cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări

AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american,

care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital. Pe

17 septembrie, bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în

timp ce băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de

lichidităţi pe piaţă7.

4 “Evenimentul Zilei”, 12 decembrie 2008.5 Ibidem.6 Ibidem.7 Ibidem

4

Falimentul Lehman Brothers este de departe cel mai mare din istoria

SUA, instituţia deţinând active totale de peste şase ori mai mari decât

cele ale companiei de telecomunicaţii WorldCom, care a solicitat

protecţie faţă de creditori în 2002 şi ocupă locul al doilea în clasament.8

Lehman, a patra mare bancă de investiţii din SUA, deţinea, la 31 mai

2008, active de 639 de miliarde de dolari şi datorii de 613 miliarde de

dolari. Instituţia a anunţat luni că va solicita protecţie din partea

autorităţilor sub legea falimentului.9

Astfel, instituţia cu o vechime de 158 de ani intră în faliment în urma

crizei de pe piaţa creditelor din SUA, după ce a rezistat celor două

războaie mondiale şi prăbuşirii fondului de hedging Long Term Capital

Management.

Analistii si economistii sunt impartiti cand vine vorba de gasirea unei

singure explicatii cu privire la cea mai serioasa criza din ultimele decenii.

Teoriile variaza de la o cauza la alta, insa nici una nu pare sa acopere

intreaga serie de factori care au adus omenirea in plina criza.

Economistul John Taylor, de la Universitatea Stanford, a aruncat in

aceasta dezbatere inca o teorie, noteaza Forbes. Sub titlul "Getting Off

Track", Taylor argumenteaza ca "actiunile guvernului si interventiile

acestuia, au cauzat, prelungit si inrautatit criza financiara".

Nu pietele au cedat, sustine Taylor (contrazicand teoria potrivit careia

criza este un esec al pietei libere si a capitalismului insa), ci guvernul a

gresit.10

In ultimii ani, explica analistul britanic, John Taylor, Statele Unite au

trecut printr-un boom al pietei imobiliare, apoi printr-un "bust" 8 “Gîndul”, 18 septembrie 2008.9 Ibidem.10 “Financial Times”, 25 aprilie 2009.

5

(dezintegrare) al pietei imobiliare. Aproape toate problemele noastre de

azi decurg din aceste procese. Ce a determinat boom-ul si bust-ul?

Politica guvernamentala defectuoasa. Mai precis, politica monetara

gresita.Pe Main Street, la bancile de credit, oamenii au inceput sa obtina

banii mai usor, in pofida unei "istorii de credit" defectuoase si au parut,

pentru o vreme, decisi sa-si plateasca ratele la case la timp si integral.

Creditorii au inceput sa dea credite din ce in ce mai riscante. Pe Wall

Street, bancile de investitii au raspuns la boom-ul financiar adunand la

un loc ipotecile imobiliare, folosind actiunile astfel obtinute pentru a

garanta instrumente financiare complicate.

Pe masura ce panica a inceput sa se instaleze in banci, Taylor sustine

ca guvernul a constatat situatia proasta si a luat masuri care nu au facut

altceva decat sa o inrautateasca. Congresul, spre exemplu, a folosit

institutiile de creditare Fannie Mae si Freddie Mac pentru a extinde piata

creditelor riscante. Fed nu a sesizat ca inghetarea creditului este o

problema a riscului impartit intre toti, si a tratat-o ca pe o problema de

lichiditate.11

III. Criza economică în România

Criza economică pe care România o traverseză este cu precădere şi o

criză internă, determinată de mixul greşit de politici macroeconomice

luate în ultimii ani. Creşterea economica se dovedeşte una de natură

nesănătoasă. Şi asta pentru ca am avut în aceşti ani o creştere bazată

pe consum, finanţat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu

11 Ibidem..

6

trebuie blamată populaţia: toate măsurile macroeconomice au fost pro-

ciclice, stimuland consumul; şi cea mai dăunatoare dintre toate, cota

unică, este încă aparată de iniţiatorii ei, care nu vor să admită că au

greşit. Cota unică a stimulat consumul, şi noi avem astazi prima criză de

Guvernul poate fi criticat pentru că a făcut o eroare strategică

monumentală: într-o perioadă de creştere economică, a consumat toată

această creştere şi s-a mai şi îndatorat suplimentar. Deficitul bugetar a

crescut de la 1,3% din PIB în 2004 la 2,6% anul trecut şi probabil peste

3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns să se împrumute de sute de

milioane de euro cu scadenţa la o săptămână, singura concluzie logica

este că nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele

bugetate deja pe anul în curs. 12

Criza financiară internaţională a fost doar declanşatorul crizei

economice interne, pentru că a afectat sursele de finanţare. Noi

consumăm pe datorie, şi acum ne împrumutam mult mai scump sau

deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila şi pentru guvern, şi pentru

firme, şi pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate,

cu numeroase reforme structurale amânate, au devenit acum evidente.

Se pierd locuri de muncă, şi acesta este doar începutul. În 2009

încasările la buget vor fi mai mici, pentru că vom avea o creştere

economică mai redusă, şi vor fi colectate mai greu din cauza lipsei de

lichidităţi. Nu va fi de ajuns ca BNR să stimuleze creditarea prin

reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii13.

Criza din România nu are aceleaşi cauze cu cea din SUA şi UE. Este în

primul rând o criză internă, o criză a unui model de dezvoltare. Primul

impuls nu trebuie să fie mai mulţi bani de la buget şi mai mult consum,

atunci când la buget nu mai sunt bani şi când s-a consumat până acum 12 “Ziua”, 15 martie 2009.13 „Financiarul”, 22 aprilie, 2009.

7

excesiv. Nici soluţia de a consuma bunuri româneşti nu este în întregime

viabilă14.

Recesiunea este o formă severă de criză economică. Altfel spus, un

declin semnificativ al nivelului activităţii economice în întreaga societate,

vizibil prin înregistrarea unei rate negative de creştere a produsului intern

brut (PIB), în două sau mai multe trimestre succesive. În termeni

comparabili, în toate domeniile de activitate se consemnează rate

trimestriale negative de creştere în raport cu perioadele corespondente

din anul precedent. Se înregistrează o scădere a producţiei industriale, a

volumului de producţie în construcţii şi a vânzărilor de mărfuri şi servicii.

În plan social, recesiunea se manifestă prin creşterea ratei inflaţiei şi a

şomajului şi scăderea veniturilor reale ale populaţiei. O recesiune mai

îndelungată duce la depresiune economică. Depresiunea economică

este considerată o formă extremă de recesiune, fiind caracterizată, în

principal, de o restrângere majoră a producţiei industriale, a investiţiilor şi

schimburilor comerciale, o creştere neobişnuită a ratei şomajului şi a

preţurilor mărfurilor şi a tarifelor serviciilor (hiperinflaţie) şi, în consecinţă,

înregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut

(PIB) timp de cel puţin doua trimestre15.

IV. Previziuni sumbre pentru România

În noiembrie, Moody's anunţă că România ar putea intra în recesiune în

2009. Tot acum, intră în vigoare decizia BNR de a reduce rezervele

14 Ibidem15 Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Aspectele crizei româneşti în cadrul crizei mondiale, Ed. Polirom, 2008, Iaşi, p.67

8

minime obligatorii pentru lei la 18%. ArcelorMittal avertizează că ar putea

concedia 16% dintre angajaţi, începând cu ianuarie 2009.16

Tot pe plan intern, BERD anunţă că economia României va creşte cu 3%

în 2009, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori în decembrie.

Azomureş decide să oprească total producţia din 2 decembrie iar

companiile româneşti anunţă disponibilizări masive.17

România începe să resimtă tot mai mult criza economică, la care mari

economişti nu îi găsesc antidotul, acestă recesiune economică va fi

resimţită cel mai mult de companiile din România. Companiile care au

contracte credite pentru dezvoltare sau alte credite pentru alte nevoi se

vor găsi în imposibilitatea de a mai plăti acele credite. Pe de altă parte,

întrucat bursele mondiale se prăbuşesc, iar Bursa de Valori Bucureşti a

pierdut în doar câteva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai

pot miza pe acestea ca şi surse de finanţare, astfel încât o altă variantă

de acoperire a nevoilor financiare este total blocată18.

Evoluţia cursului de schimb, scumpirea creditelor, întârzierea dezvoltării

infrastructurii, mai ales în ceea ce priveşte autostrăzile, şi incapacitatea

de accesare a fondurilor structurale de la UE. Autorităţile locale nu au

suficientă autonomie şi nu sunt pregătite cu proiecte eligibile. Cum pe

fondul crizei economice este de aşteptat ca firmele să nu mai apeleze la

contracte de creditare adresate băncilor se conturează astfel tabloul unei

crize financiare care va arunca în faliment, extrem de multe companii din

România. Efectul este unul de recul, creditorii care în condiţii normale ar

fi fost de acord să acorde mai multe termene de graţie partenerilor de

16 “Capital”, 30 martie 2009.17 Ibidem.18 Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Op. Cit., p.70

9

afaceri de la care încasează bani fiind în situaţie de criză sunt obligaţi să

pună presiune pe debitori pentru a putea să îşi achite datoriile. Reacţia

va fi una în lanţ întrucat extrem de multe companii nu vor găsi resursele

necesare să îşi achite datoriile scadente, luând astfel calea falimentului.

La începutul anului 2009 numărul de debitori care provin din zona

companiilor şi care au intrat ca dosare de colectare debite în portofoliul

agenţiilor de colectare debite a crescut cu 77% faţă de perioada anului

2008. Tot mai mulţi creditori au termenele de plată depăşite faţă de

partenerii lor de afaceri şi ceea ce este mai grav ca nici o prelungire sau

o eşalonare a soldurilor nu este o soluţie pentru că nu au de unde plăti19.

Falimentele care se prevăd pe piaţa economică românească vor lăsa tot

mai mulţi oameni fără locuri de muncă, astfel dacă la sfârşitul anului

2007 piaţa nu avea suficientă forţă de muncă la finalul anului 2008

locurile de muncă sunt prea puţine datorită creşterii semnificative a

şomajului. Economia românească s-a specializat, de câteva luni, în veşti

proaste. Bancheri, oameni de afaceri şi analişti financiari cred că efectele

derapajelor actuale vor fi resimţite de piaţă multă vreme de acum înainte,

iar prelungirea crizei internaţionale ar putea adăuga sare pe rană20

V. Efectele crizei economice

Europa Occidentala a intrat in ceea ce pare a fi cea mai adanca si lunga

recesiune de dupa cel de-al doilea razboi mondial. In zona euro,

recesiunea s-a accentuat puternic in trimestrul IV, cand PIB s-a

comprimat cu 1,5% (in termeni anuali). In acest an, sunt asteptate

19 “Financiarul”, 17 februarie 2009.20 Ibidem

10

scaderi trimestriale mai mari de 1%, urmand ca economia sa reintre intr-

o faza de crestere, abia de la mijlocul lui 2010. In anumite tari, cum este

Spania, criza va fi chiar mai indelungata, cresterea economica fiind

amanata pana in 2011. Sectorul cel mai afectat de criza financiara a fost

industria, care a scazut cu 6% in trimestrul IV din 2008. Din acest motiv,

tarile unde acest sector are o contributie majora in economie (cum este

cazul Germaniei) au fost lovite din plin. Si tarile din Europa Centrala si de

Est – precum Romania - au resimtit efectele, deoarece s-au confruntat

cu o cerere scazuta pentru exporturi. Fiind economii cu un grad mare de

deschidere (exporturile si importurile ocupa o pondere majora in PIB),

contractia aparuta pe principala lor piata de desfacere (zona euro) nu

putea sa nu aiba consecinte negative. Incertitudinea asupra locurilor de

munca determina populatia sa-si amane consumul, diminuand astfel

cererea agregata. Iar, singurul factor care poate scoate economia zonei

euro din amorteala sunt cheltuielile publice. Scenariul care se deruleaza

in zona euro este acelasi cu cel care se manifesta si la noi. Singura

diferenta este ca in cazul Romaniei nu asistam la o recesiune, ci la o

incetinire abrupta a cresterii economice, dar cu aceleasi efecte: scade

productia, creste somajul, se reduce consumul si economia incetineste.

Programul cu FMI are menirea sa scoata economia din impas, prin

impulsionarea investitiilor publice, dupa modelul adoptat de tarile vest-

europene.21

VI. Criza economică mondială ameninţă drepturile

omului

21 “Capital”, 30 martie 2009.

11

Specialiştii spun că actuala criză economică a existat înaintea căderii

băncii americane Lehman Brothers din 15 septembrie 2008. Ea a

început din ultimul trimestru al anului 2007 şi a fost marcata întâi de o

criză alimentară şi energetică22.

Banca Mondială (BM) estimează că actuala criză ar putea arunca în

sărăcie 53 de milioane de persoane, exacerbând tensiunile sociale şi

etnice. S-a şi întâmplat, de altfel, în Africa de Sud, unde mişcările

împotriva refugiaţilor din Zimbabwe s-au soldat cu 60 de morţi şi 600 de

răniţi, şi în “răscoalele foamei” din Camerun, unde au murit o sută de

oameni23.

Singura modalitate de a depăşi pragul critic este să nu ne mulţumim cu

tratarea economică a crizei, punând pe linia de plutire băncile în

dificultate şi elaborând mai multe planuri de relansare. Există riscul ca

sănătatea şi educaţia să cadă victime ale acestei politici, ca obiectivele

de dezvoltare ale mileniului, stabilite de ONU, să fie abandonate.

Sănătatea şi educaţia sunt drepturi sociale şi culturale şi fac parte din

drepturile omului. De asemenea, creşterea puterii, în contextul crizei, a

G20, care reuneşte principalele ţări industrializate şi emergente. “Liderii

lor trebuie să dea exemplu de respect al regulilor, mai ales în ceea ce

priveşte drepturile omului.24.

România va fi afectată din ce în ce mai mult de criza mondială nu

neaparat prin bănci, ci prin şomaj, în condiţiile în care multe companii,

cum sunt Renault sau MittalSteel, îşi vor reduce activitatea. De

asemenea, politica guvernamentală, dacă nu respectă regulile de criză şi

22 Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Op. Cit., p.7123 Ibidem, p.76.24 „Financiarul”, 17 februarie 2009.

12

va cheltui nesăbuit, atunci se va ajunge la o problemă a cetăţenilor

români din care autorităţile vor ieşi cu greu. Acest lucru a fost preconizat

de specialişti la sfârşitul anului trecut, când criza economică era la

început iar efectele nu se simţeau atât de puternic, însă după câteva

luni, economia română resimte din plin acest lucru. 25.

VII. Criza economică din anii 1929-1933

Perioada 1929-1933 reprezinta, în esenta, esecul dezastruos al

tentativei si al efortului de a restabili componentele esentiale ale doctrinei

liberale în economie. Concludent este faptul ca unele din manifestarile

crizei au continuat si dupa încheierea perioadei, fenomen ilustrat de

faptul ca în vreme ce societatile industrializate au iesit mai repede din

impas, marile dificultati în agricultura nu au încetat sa afecteze în special

statele slab dezvoltate din vasta regiune cuprinsa între Marea Baltica si

Marea Neagra. 26

25 Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Op. Cit. P.8126 Economia mondială şi crizele actuale ale dezvoltării sale, Editura All, Bucureşti, 2008, p.42.

13

De asemenea, nu este exagerata afirmatia ca urmarile politice ale crizei

economice mondiale au fost mai puternice si mai nefaste pentru omenire

decât consecintele ei economice;.

Temerile politice au împiedicat cooperarea economica, esentiala în

redresarea si restaurarea încrederii. Preocuparile pentru îndepartarea

dificultatilor materiale si financiare au distras atentia oamenilor de stat de

la pericolele politice iminente si au izolat natiunile, prejudiciind speranta

de securitate. Marea Depresiune, puternica criza economica dintre anii

1929-1933,a fost un fenomen mondial ce a cunoscut aspecte si grade de

intensitatediferite de la tara la tara. În aceasta perioada s-au manifestat

concomitant criza financiara, criza productiei si a schimburilor

comerciale, criza sociala. Crahul bursier din octombrie 1929 s-a

transformat într-o lunga depresiune economica, faptul care a întunecat

întreaga perioada a anilor ’30 si s-a reflectat initial în prabusirea

productiei, a investitiilor, a preturilor si veniturilor, ca si a comertului

international, dar si prin înmultirea falimentelor si cresterea vertiginoasa

a somajului. Catastrofa bursiera din 1929 a fost consecinta logica a

boom-ului speculativ început în 1926: atrasi de perspectiva unor câstiguri

rapide si cu atât mai facil de obtinut cu cât se puteau cumpara actiuni pe

credit (4/5 dintre acestea fiind cumparate pe

credit în 1929), speculatorii s-au înmultit, ajungând sa reprezinte

aproape 6% din totalul populatiei americane.

Fonduri de toate provenientele (întreprinderi, banci, particulari) mai mult

sau mai putin bine canalizate de societatile specializate – investments

trust – si de brokeri au împins valorile bursiere la o crestere exagerata.

Reteaua bancara a SUA, eterogena si dezechilibrata, în conditiile în

care 1% din banci detineau peste 50% din sumele depozitate, s-a

dovedit absolut incapabila sa stapâneasca aceasta situatie anormala.

Între 1926 si 1929, volumul împrumuturilor destinate speculatiilor a

14

crescut de la 2,5 miliarde dolari la 6 miliarde, indicele valorilor bursiere

crescând în aceeasi perioada de la 100 la 2161. 27

Criza s-a declansat în SUA, de unde s-a raspândit ulterior – din 1931 –

pe plan mondial prin intermediul schimburilor comerciale si financiare.

Criza economica loveste toate categoriile sociale. Semnul cel mai

vizibil al crizei sociale: 1,5 milioane de someri in 1929 si 12 milioane in

1932, adica un sfert din populatia activa. Agricultorii sunt cel mai greu

loviti. Ei sunt constransi sa-si vanda pamanturile la preturi foarte mici

pentru a-si achita datoriile. Multi dintre ei migreaza in vest, mai ales spre

California, in cautare de lucru. Saracirea afecteaza si functionarii,

membrii profesiunilor liberale, capitalistii ruinati. Pauperizarea se extinde

in intreaga tara, care descopera foamea, grija zilei de maine si incepe sa

se indoiasca de valorile in care America crezuse pana atunci: progresul,

reusita, confortul, increderea in viitor. Din cauza importantei economice

mondiale a Statelor Unite, criza se propaga rapid . Bancile si oamenii de

afaceri americani nu mai investesc in afara tarii si isi repatriaza

capi¬talurile plasate in strainatate, in special in Germania. Exportul crizei

americane se manifesta deci printr-un reflux al plasamentelor

capi¬talurilor americane in strainatate. in lipsa capitalurilor, tarile

europene sunt obligate sa-si reduca importurile si activitatea

eco¬nomica. Comertul international se restrange treptat. In 1929-1933,

volumul comertului mondial se reduce cu 25%, iar valoarea acestu ia cu

60%, din cauza scaderii preturilor pe plan mondial.

Raspandirea crizei este grabita de dezorganizarea sis¬temului monetar

mondial: Regatul Unit devalorizeaza lira sterlina in septembrie 1931.

Intreaga lume este afectata in grade diferite, dar reculul global este

impresionant: in iulie 1932, productia industriala mondiala a scazut cu

38% comparativ cu iunie 1929.28

27 Gheorghe Taşcă, Studii de istorie economică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997, p.115.28 Ibidem.

15

Anul 1929 a fost un an de debut al impasului in Austria, Finlanda

(punctul culminant in 1932), in Germania, unde criza s-a dovedit

deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentand in 1932

doar 45% din nivelul atins in 1913, impletita cu o puternica criza agricola,

in Marea Britanie, unde furia crizei a coborat productia industriala pana

la nivelul inceputului de secol, in Polonia, care i-a suportat cu greu

efectele.29

In 1930, criza a fost declansata: in Cehoslovacia, atingand apogeul in

1933; in Belgia, in chiar timpul cand isi sarbatorea centenarul

independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare

economica; in Iugoslavia, unde, in consecinta, ruina economiei a

determinat un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; in

Norvegia cu criza prelungita pana in 1935, cu volumul productiei coborat

pana la 38% in 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 40 de

banci inchise; in Olanda, cu o productie coborata catastrofal in anii 1932-

1933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si

procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii, cu violente izbituri

asupra agriculturii; in Suedia, cu punctul culminant la inceputul lui 1932,

odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri “Kreuger” si cu o

revennire rapida la dezvoltare in anul 1933.30

La sfarsitul aceluiasi an, 1930, criza a cuprins si Franta, cu o evolutie mai

lenta decat in alte state, prelungita insa in 1936, dar si cu cuprinderea

imperiului colonial, ceea ce a avut ca urmare intensificarea miscarii

nationale din Indochina (Vietnam, Cambogia, Laos), Maroc si Algeria. In

1931, criza a cuprins Spania, unde productia industriala s-a redus

29 Ibidem, p.59.30 Ibidem.

16

substantial, agricultura s-a ruinat, iar somajul a crescut puternic. La

sfarsitul anului 1931 criza a atins si Danemarca.31

VIII. Istoria se repetă

Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim

acum, multe elemente specifice celor doua evenimente continand

similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt

entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED).

Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. America

este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri

implicat in evenimente premergatoare celui de-Al doilea Razboi Mondial. 32

Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern

financiar acuzat de finantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern,

31 Ibidem, p.60.32 “Gardianul”, 15 mai 2009

17

cel mai mare operator bancar elvetian, este, in prezent, unul dintre cele

mai afectate de criza economica.

Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe

pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea

unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii

bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza

economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in

depasirea crizei. In anii ‘30, statul american a concentrat uriase fonduri in

imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat

anumite activitati economice. 33

Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce

pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial

preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si

ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe

aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment

(Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este

in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialism pentru bogati.

Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a

spus congresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea

sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii,

dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank

(Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea

Britanie). 34

33 Ibidem.34 Ibidem.

18

Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in

cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau le

infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari".

In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus

din banci private, controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai

urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra,

Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din Italia,

Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase

Manhatan Bank, Goldman Sachs Bank. Unele dintre aceste organisme

au fost implicate in Marea Criza din anii ’30, ba chiar au contribuit la

finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel

al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation, una dintre

bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada

interbelica, Preston Bush, bunicul actualului presedinte al SUA, George

W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York

functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, apartinand

omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa

a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea

Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.35

35 Ibidem.

19

IX. Concluzii

Desi la inceput de an oamenii tind sa fie mai optimisti, fiecare zi ne

aduce noi stiri ingrijoratoare despre economie, rata somajului, cursul de

schimb. Ce s-a intamplat in 2008 si la ce sa ne asteptam anul care vine?

Fiind 'animale sociale' si imitandu-se reciproc, oamenii iau decizii

economice care nu sint mereu in propriile interese pe termen lung.

'Vecinul si-a luat apartament pe credit, eu de ce n-as face la fel? Doar se

stie ca preturile la imobiliare cresc mereu!' Foarte frumos, atata timp cat

ai un loc de munca iar dobanda la credit si cursul valutar sint stabile –

dar daca acestea se schimba?

Si nu doar indivizii gandesc in grup, ci si firmele/managerii: bancile

americane si-au asumat riscuri exagerat de mari (avand acces la bani

20

ieftini), managerii concurand pentru un bonus mai mare si preocupandu-

se mai putin de riscurile macro-economice. Acest lucru a dus la un val de

falimente/nationalizari ale unora dintre cele mai mari institutii financiare

din lume.

Pietele globale sint inter-dependente: desi la prima vedere n-ar trebui sa

ne afecteze conduita managerilor americani sau masurile luate de

guvernul chinez, nevoia globala de lichiditati si fluxurile internationale de

capital isi pun amprenta asupra ratei somajului si cursului valurar din

Romania.

Aceasta criza va scoate in evidenta companiile, sectoarele si tarile cu

politici ne-sustenabile sau cu capacitati prea mari comparativ cu cererea

din piata, accelerand schimbarile in structura economiei. Cum spunea

Warren Buffet, cand valul coboara se vede cine inoata dezbracat.

Unele profesii vor deveni mai putin populare, unii angajati ar putea

considera alternativa propriei afaceri, sau chiar vor reflecta la

posibilitatea de a deveni bugetari (la stat criza e perpetua, nu ai parte de

suprize). Sa nu ne pierdem speranta, totusi: in a doua jumatate a anului

se estimeaza ca motoarele economiei isi vor relua turatiile.

21

X. Bibliografie

Burnei, Alexandra, Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Universul Enciclopedic, 1998,Bucureşti.

Ghimpu,Sanda, Dicţionar juridic, Ed. Albatros, 1985, Bucureşti.

Kiriţescu, Costin, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, Ed. Academiei Republicii Populare Române, 1964, Bucureşti.

Kornai, Janos, Drumul nepietruit al transformării, Editura Kriterion, Bucureşti, 2000.

Taşcă, Gheorghe, Studii de istorie economică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997.

Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Aspectele crizei româneşti în cadrul crizei mondiale, Ed. Polirom, 2008, Iaşi.

22

Economia mondială şi crizele actuale ale dezvoltării sale, Editura All, Bucureşti, 2008, p.42.

“Capital”, 30 martie 2009.

“Evenimentul Zilei”, 12 decembrie 2008.

“Financial Times”, 25 aprilie 2009.

“Financiarul”, 17 februarie, 2009.

„Financiarul”, 22 aprilie, 2009.

“Gardianul”, 15 mai 2009

“Gîndul”, 18 septembrie 2008.

“Ziua”, 15 martie 2009.

23