Download pdf - 55988767 Analiza de Marketing a Ceaiului

8/18/2019 55988767 Analiza de Marketing a Ceaiului

1/21

ANALIZA DE MARKETINGA PRODUSULUI CEAI

CUPRINS

I – PARTEA TEORETICA

1. Exemplificarea din punct de vedere teoretic al principalelor concepte

utilizate

2. Modalită i prezente în literatură de analiză a pie ei unui produsț ț

II – PARTEA PRACTICĂ

A. CARACTERISTICELE GENERALE ALE PIE EIȚ

A1. Scurt istoric

A2. Prezentarea generală a produsuluiA3. estina ii sau utilizări ale produsuluiț

B. ANALIZA OFERTEI

!1. Prezentarea pricipalilor "ucători de pe pia ă #producători$ importatori$ț

intermediari%

!2. &lasificarea concuren ilor în func ie de pozi ia de inută pe pia ăț ț ț ț ț

C. ANALIZA CERERII

&1. 'dentificarea unită ilor de consumț

&2. 'dentificarea varia(ilelor pentru sectoarele de segmentare a pie eiț

D. ANALIZA PRE URILOR Ț

E. ANALIZA PROMOVĂRII

F. CONCLUZII

G. BIBLIOGRAFII


2/21

I – PARTEA TEORETICĂ

1.Exemplii!"#e" $i% p&%!' $e (e$e#e 'e)#e'i! "l p#i%!ip"lel)#

!)%!ep'e &'ili*"'e)ără o g*ndire strategica corectă nicio întreprindere nu poate să supravie uias+ț

că mult timp într+o economie de pia ă. &unosc*nd elementele mixului de mar,etingț

#produs$ pre $ distri(u ie i promovare% i modul lor de interac iune$ at*t una cu alta$ț ț ș ș ț

c*t i fiecare parte cu mediul de mar,eting$ întreprinderea poate să proiecteze i săș ș

aplice cu succes strategii de pia ă care să+i asigure perpetuarea i dezvoltarea.ț ș

M. -al(ert o(servă că mar,etingul a împrumutat mult de la disciplinele legate

de sfera afacerilor #economie$ drept etc%$ de la tiin ele sociale i comportamentale iș ț ș ș

de la cele metodologice #matematică etc.%$ i că aceste împrumuturi includ date$ te+ș

nici i concepte. upă profesorul /oan Arndt$ unul dintre primii teoreticieni ai mar+ș

,etingului$ scopul mar,etingului este dezvoltarea în exact acelea i ditec ii ca i celalteș ț ș

discipline$ de la imperative simple$ de genul 0mul ume te+ i clien ii0$ la no iuni com+ț ș ț ț ț

plicate$ cum ar fi analiza comporatementului consumatorului$ i ciar la formulări maiș

complexe$ mai am(igui i$ uneori$ contradictorii. ntr+un articol din 14 el afirmă că$ș

de la al doilea răz(oi mondial încoace$ no iunea de mar,eting poate fi împăr ită în treiț ț

perioade principale 5 conceptul de mar,eting$ conceptul lărgit de mar,eting i noulș

concept institu ional.ț

upă cum demonstrează Arndt$ 0a a+numitul concept de mar,eting se concen+ș

trează asupra clien ilor i necesită ilor acestora$ pled*nd pentru o analiză integrată$ț ș ț

pentru planificarea i controlul tuturor elementelor mar,etingului$ popularizate su(ș

denumirea de cei 4P #Produs$ Pre $ Promovare i isti(u ie% de către Mc&art6ț ș ț

#178%. e aici$ principala cale către profituri trece prin dezvoltarea$ produc ia sițdistri(uirea produselor destinate satisfacerii nevoilor clientului0. &u toate acestea$

încep*nd cu a doua "umătate a anilor 178$ speciali tii au început să studiezeș

posi(ilitatea transferării ideilor i g*ndirii mar,etingului în alte contexte dec*tș

o(i nuitele scim(uri economice de pia ă$ iar în 17 Pilip 9otler i Sidne6 :ev6 auș ț ș

pu(licat un articol; :ărgirea conceptului de mar,eting$ în care au demonstrat că

tenicile de mar,eting


3/21

upa cum remarca Arndt$ =aceasta dezvoltare reprezinta mai putin o

scim(are$ decat pare la prima vedere. Asa cum a demonstrat Stidsen #in 1>%$

largirea conceptului de mar,eting reprezinta mai mult o extindere a aplicarii decat a

conceptelor acestuia$ transplantand teoria existenta #legata in principal de activitatile

promotionale% in modele noi> % drept

=paradigma unitatii>7$ in care afirma; =consumul reprezinta singurul tel si unica destinatie a

productiei...


4/21

profesor de la -!S 5 /ames &ullinton. Asemenea multor idei care au rezistat trecerii

timpului$ conceptul mixului de mar,eting este elegant in simplitatea lui si su(liniaza

in treacat ca directorii de mar,eting au la dispozitie un numar limitat de =ingrediente


5/21

+. M)$"li', i p#e*e%'"'e -% li'e#"'" $e "%"li*, " pie ei &%&iț ț

p#)$&

Politica de pre reprezintă ansam(lul ac iunilor de dezvoltare i implementareț ț ș

a o(iectului de activitate a unei întreprinderi în scopul atingerii o(iectivelor organiza+ionale propuse. Ea reprezintă nucleul activită ii unei întreprinderi în "urul căruiaț ț

gravitează toate celelalte activită i ale acesteia. Politica de produs tre(uie g*ndită caț

un proces economic menit a asigura existen a continuă a întreprinderii prin interme+ț

diul unor strategii i ac iuni concrete.ș ț

in perspectiva mar,etingului$ politica de produs reprezintă axul central în

"urul căruia se dezvoltă celelalte componente ale mixului$ fără de care acestea nici nu

ar exista.Produsul reprezintă acea valoare materială sau imaterială oferită de către un

producător sau un comerciant unui cumpărător$ in cadrul procesului de scim($ menit

a satisface nevoile acestuia.

Strategia de mar,eting pentru noul produs define te principalele noi direc ii înș ț

care î i poate mo(iliza întreprinderea ansam(lul resurselor propii i împrumutate înș ș

scopul realizării indicatorilor economico+financiari sta(ili i.ț

I%)("#e" i !#e"#e" p#)$&&l&i %)&

Activitatea de inovare din cadrul unei întreprinderi vizează identificarea iș

analizarea oportunită ilor de crearea de noi produse astfel înc*t aceasta să devină maiț

capa(ilă de a răspunde eficient la solicitările pie ei i la presiunile mediului.ț ș

Prin crearea unui produs nou se poate în elege; realizarea unui (un original$ț

îm(unătă irea isau modificarea unuia existent$ precum i dezvoltarea unei noi mărciț ș ș

de produs.

Procesul de creare a produsului nou este foarte complex i comportă 7 etape;ș

1. Selectarea strategiei de produs nou.

2. enerarea ideilor.

3. Selectarea ideilor.

4. &rearea i testarea conceptului.ș

F. &rearea propriu+zisă a produsului.

7. @estul de pia ă.ț

F


6/21

L"%"#e" i !)me#!i"li*"#e" %)&l&i p#)$&ș

:ansarea i comercializarea noului produs presupune realizarea programuluiș

de implementare a strategiei de mar,eting$ din momentul începerii ciclului de

fa(rica ie i a reglării capacită ilor de produc ie p*nă în momentul în care produsul seț ș ț ț

află la dispozi ia clientului.ț

&a urmare$ specialistul de mar,eting tre(uie să rezolve următoarele categorii

de pro(leme ce in de lansarea noului produs;ț

+ M)me%'&l l"%,#ii %)&l&i p#)$& pe pia ăț .

+ L)!&l i "#i" l"%,#iiș se va alege în func ie de pozi ia pe care întreprindereaț ț

dore te să o ocupe prin intermediul acelui produs i în func ie de resusrele de care eaș ș ț

dispune.

+ Pi" " / i%',ț ț reprezintă segmentul de consumatori vizat de către întreprindere

datorită faptului că îndepline te criteriile de receptivitate i solva(ilitate necesareș ș

asigurării renta(ilită ii lansării produsului.ț

+ S'#"'e0i" $e pi" ,ț care se referă la planul de ac iune conceput pentru lansare$ț

în care scop se utilizează un set de strategii direc ionate pe componentele mixului deț

mar,eting$ fiecare (eneficiind de un (uget de celtuieli distinct în func ie de rolul careț

i se acordă.

P#)!e&l $e "$)p'"#e " p#)$&el)# %)i

Acest proces este o descriere a modului în care consumatorii interac ioneazăț

fizic i mental cu produsul i a modului cum ei reac ionează în consecin ă.ș ș ț ț

Procesul de adoptare a produselor noi cuprinde cinci etape;

+ cunoa terea produsuluiș 5 etapa în care cumpărătorul află despre existen aț

produsului isau intră în contact cu acesta.ș

+ informarea 5 c*nd cumpărătorii poten iali caută informa ii despre produs pentru aț ț

ti dacă au sau nu nevoie de el.ș

+ evaluarea + c*nd poten ialul cumpărător c*ntăre te (eneficiile i inconvenienteleț ș ș

produsului nou.

+ încercarea 5 procesul de acizi ie temporară sau în cantitate redusă a produsului$ț

înainte de a lua decizia de cumpărare constantă sau ocazională.

+ adoptarea 5 luarea otăr*rii de a utiliaza produsul ori de c*te ori are nevoie.

7


7/21

II – PARTEA PRACTICA

A. CARACTERISTICELE GENERALE ALE PIE EIȚ

A1. S!' i')#i!

Le0e%$e

Povestea ceaiului a început în &ina$ conform unei legende care datează de

mai (ine de F888 de ani. &ea mai vece legendă e legată de împăratul cinez Sen

Cung #2>3>+27> î.&. % 0mparatul Sen Cung$ ca o precauGie igienica$ (ea numai apă

fiartă fire(inte. !ucătarii tre(uiau să fiar(ă permanent apa$ 24 ore din 24. :egenda

spune că$ într+o (ună zi$ împaratul intră în (ucătărie să (ea apa Hi în acel moment un

v*nt puternic aduse în încapere frunze si crenguGe din grădina. Cu se tie dacă erauș

frunzele Hi crengile de pe lemnele de foc stivuite su( geamurile (ucătăriei$ sau erau

frunze Hi crenguGe din tufiHurile de ceai săl(atic ce creHteau în zonă. ?ricum acestea

căzura în vasul cu apa clocotită. n faGa (ucătarilor stupefiaGi$ împaratul se apropie de

vasul în care apa începu să+ i scim(e culoarea Hi în acelaHi timp emana o aromăș

necunoscută. mparatul a pus (ucătarii să guste$ Hi vaz*nd că aceHtia au supravieGuit$ a

gustat el însuHi licoarea.0 Ii astfel + spune legenda + era ceaiului începu. Era anul 2>88

î.&.$ aceasta fiind data în care s+a preparat primul ceai. ? altă legendă spune că !odiarma$ unul dintre călugării care au întemeiat

cultul zen$ medita de cinci ani ca să atingă 0trezirea interioară0 c*nd$ slă(ind vigilenGa$

a adormit. Pentru a se pedepsi Hi pentru a răm*ne mereu cu ocii desciHi îHi tăie

ploapele. n locul unde acestea căzura ieHi în scurt timp o tulpina care se transformă în

planta ceaiului.

? altă legendă spune că în dinastia Song #78+12>%$ în satul :ong"ing trăia o

(ătr*nă singură. Jnica sursă de venit pentru ea era cultivarea celor 1 ar(uHti de ceai.

ntr+un an$ ceaiul a ieHit de calitate sla(ă Hi nu s+a v*ndut. !ătr*na nu mai Htia cum să

se descurce. ntr+o zi$ a intrat un moH în curtea casei sale. S+a uitat cu atenGie la piua

de piatră dintr+un colG. A între(at+o pe (a(a dacă vinde piua pe F arginGi. Era o sumă

mare. !a(a a acceptat cererea. MoHul i+a spus că va veni puGin mai t*rziu cu c*Giva

inHi să ia piua aceea$ care era destul de grea. !ucuroasă că a o(Ginut un preG (un pe

piuă$ (a(a a curăGat+o frumos de praf Hi de frunzele putrezite de pe ea. Jnde să pună

frunzele putreziteK :e+a îngropat l*ngă ar(uHtii de ceai. :a întoarcere$ moHul a

între(at+o pe (ătr*nă unde a pus gunoiul din piuă Hi (a(a i+a răspuns cinstit. Supărat$

>


8/21

moHul$ i+a spus că+i nedumerit. upă c*teva zile$ minuneL in ar(uHtii de ceai

răsăriseră muguri verzi$ de o prospeGime rară.

Ce"i&l i% E)p"

E)p" "l" $ep#e !e"i

n timp ce în /aponia i &ina culturile de ceai erau la un nivel înalt deș

dezvoltare$ informa iile depre noua (autură misterioasă au inceput sa pătrundă i înț ș

Europa. &onducătorii de caravane men ionau c*te ceva despre ceai$ însa nu se tia maiț ș

nimic despre modul de consum i despre înfă i area acestuia. Primul european care aș ț ș

avut un contact cu ceaiul i a scris despre acesta era Parintele portugez /asper deș

&ruz în 1F78. Portugalia$ cu flota sa avansată din punct de vedere tenologic$ a

că tigat primul drept de comer cu &ina. Părintele de &ruz testase ceaiul în primaș ț

misiune comercială în &ina.

Portugezii au dezvoltat o rută comercială prin care trimiteau ceaiul la

:isa(ona i apoi vasele olandeze le transportau în )ran a$ ?landa i în ările !altice.ș ț ș ț

Ce"i&l p"'#&%$e i% E)p"

atorita succesului flotei olandeze în Pacific$ ceaiul a devenit o modă în

capitala olandeză$ -aga. Acest lucru se datora în special costului ridicat al ceaiului

care a intrat în apana"ul celor (oga i. @reptat$ cantitatea de ceai importat a crescut iț ș

pre urile au început să scadă. isponi(il ini ial în farmacii împreună cu condimenteleț ț

rare precum gim(irul si zaărul$ în 17>F se putea de"a găsi în magazinele alimentare

din ?landa.

&um consumul de ceai a crescut rapid în societatea olandeză$ doctorii iș

autorită ile universitare au început să dez(ată despre efectele pozitive i negative aleț ș

ceaiului. &unoscu i ca =ereticii ceaiului. e+a lungul acestei perioade$ )ran a si ?landa au îndreptat Europaț

spre consumul de ceai.

&um fascina ia pentru lucrurile orientale a pus stăp*nire pe Europa$ ceaiul aț

devenit parte din stilul de via ă. &riticul social Marie de Da(utin+&antal. Marcizaț

de Seven face prima men iune în 178 despre adaugarea laptelui la ceai. n aceea iț ș

perioadă$ anurile olandeze încep să servească ceai. Proprietarii de taverne vor oferi

clien ilor un set complet de preparare a ceaiului cu o unitate de încălzire. &eaiul aț

rămas popular în )ran a doar pentru aproximativ F8 de ani$ fiind înlocuit deț preferin ele mai puternice pentru vin$ ciocolată i cafele exotice.ț ș


9/21


10/21

Euromonitor. Principalii "ucători din categoria ceaiului$ &elmar$ Jnilever #:ipton%$

Covaplus #!elin% si :a(oratoarele )ares !io$ împreuna cu celelalte companii ce

activează în piaGă$ au înregistrat anul trecut v*nzari în volum de 137$4 mii ,ilograme$

iar în valoare de 18.234$31 mii lei. Principalii competitori pe piaGa ice tea sunt

companiile &oca+&ola care promovează marca Cestea Hi Pepsi&o 'nternaGional care

deGine marca :ipton 'cea @ea în "oint+venture cu Jnilever$ cei doi "ucători cumul*nd

8O din piaGa de profil.

Produsele Covaplus acoperă F2O din segmentul ceaiurilor de fructe$ cu

mărcile !elin Hi 9.:eman$ 31O din segmentul ceaiurilor de plante #gama uzuală;

mentă$ muHeGel$ sunătoare$ tei$ găl(enele% cu (randul !elin #su(gamele de cutii cu 28

sau 8 de pliculeGe de 1$ grame% Hi 14O din pieGele ceaiului verde Hi respectiv a

ceaiului negru$ cu mărcile !elin Hi 9.:eman #ceai negru$ negru indian Hi negru

aromatizat%.

BELIN

Pentru firma !elin$ ceia succesului a fost găsirea niHei de piaGă potrivite;

ceaiuri negre îm(ogăGite cu uleiuri aromatice. ntr+o perioadă relativ scurtă$ a a"uns

unul dintre liderii pieGei de ceaiuri negre aromate din Polonia. ?(serv*nd cererea

crescută pentru ceaiurile de fructe Hi plante de pe piaGă$ firma Hi+a îm(ogăGit oferta$

producGia cresc*nd de la 38.888 cutii în perioada de la început$ la 4.888.888 cutii

astăzi. n Dom*nia$ marca de ceaiuri !elin este prezentă graGie importatorului S&

Covaplus SD:$ ceaiurile !elin 5 în 78 de sortimente special create$ deGin*nd în

momentul de faGă o cotă importantă din piaGa de profil din Dom*nia. Marca !elin

oferă ceaiuri de fructe gama Standard$ ceaiuri de fructe gama Premium$ ceaiuri din

(ucăGi de fructe uscate$ ceaiuri de plante$ ceai verde$ ceai negru.

FARES

e la începutul carierei$ farmacistul Andrei )arago a fost preocupat de

prelucrarea Hi între(uinGarea plantelor medicinale în sistem organizat$ pe (aze

HtiinGifice$ c*stig*ndu+Hi o (inemeritată reputaGie de om de HtiinGă dar Hi de practician.

&a o continuare firească a acestor preocupari a venit apoi fondarea în 12 a

=''@A:'S 5 Prima &ooperativă Dom*nă pentru &ultivarea Plantelor Medicinale

?răHtieF de ani de la

18


11/21

fondare$ )ares este astăzi o companie privată$ cu capital integral rom*nesc$ lider pe

piaGa ceaiurilor din plante #medicinale Hi aromatice% din Dom*nia.

:a(oratoarele )ADES !io Nital produc o gamă diversificată de ceaiuri după

cum urmează;

&eaiuri aromate fără arome + Sunt realizate exclusiv din plante aromatice selecGionate.

Cu conGin adaosuri de arome Hi coloranGi sintetici. Sunt 188O naturale.

AfecGiunile omului modern / răspund nevoii omului modern de a+Hi îngri"i în mod

natural unele pro(leme de sănătate apărute din cauza ritmului trepidant al vieGii

cotidiene$ precum; stresul$ insomnia$ digestia dificilă$ senzaGia de 0picioare grele0$

sensi(ilitatea crescută faGă de viroze$ excesul de greutate corporală.

Medicinale com(inaGii + )ormulele acestor ceaiuri au fost dezvoltate în la(oratoarele

de cercetare$ fiind optim dozate pentru a o(Gine eficienGă terapeutică maximă.

Medicinale simple

Nerde Hi negru

)ructe + tonice$ vitaminizante$ energizante Hi foarte plăcute la gust. &eaiurile de fructe

)ares sunt creaGii originale ale ecipei de cercetare. Ele nu conGin adaosuri de

coloranGi sintetici. &uloarea ceaiului se datorează în exclusivitate ingredientelor

acestuia$ Hi în special fructelor de măceH Hi florilor roHii de i(iscus. apne + o gamă nouă de ceaiuri Hi infuzii dedicate special întreGinerii frumuseGii

femeii apel*nd la natură.

Mama Hi copilul

&eaiuri medicinale 5 DeGete originale + sunt cintesenGa experienGei de practician de

peste 48 de ani a farmacistului Andrei )arago.

CELMAR &elmar SD: este de mulGi ani prezentă în Dom*nia pe piaGa ceaiurilor de cea

mai (ună calitate. ama largă de produse precum Hi noutăGile permanente satisfac

gusturile celor mai exigenGi iu(itori de ceai. ncep*nd din 288F$ &elmar SD: face

parte din structura celui mai mare concern polonez.

&elmar comercializează ceaiuri negre #Earl gre6$ Doii(os$ Cegru cu aromă de

lăm*ie$ Cegru cu aromă de multifructe$ Cegru cu aromă de fructe de pădure%$ ceaiuri

din plante #Ecinacea$ )runze de ing,o (ilo(a$ Mentă$ Sunătoare$ MuHeGel$ @ei%$

ceaiuri de fructe #)ragi$ meură$ )ructe de pădure$ )ructe exotice%$ ceaiuri pentru

11


12/21

slă(it #Perfect )igura%$ ceaiuri Preminum #Activia$ Pleasure$ Defresment$ Sport% Hi

ceai verde #Nerde$ Nerde cu lăm*ie$ Nerde frunze$ Nerde frunze cu lăm*ie%.

LIPTON

:ipton a investit foarte mult în (ăuturi read6 to drin, pe (ază de ceai Hi a

dezvoltat un program inovativ$ unic în industria ceaiului. &ei peste 188 de ani de

inovaGie i+au permis companiei :ipton să înc*nte prin ceaiul său. :ipton pune în

lumină (eneficiile ceaiului negru Hi verde$ cu calităGile protectoare ale antioxidanGilor.

'nstitutul de &eai :ipton are drept misiune îm(ogăGirea cunoHtinGelor despre ceai$ de la

plantă la ceaHcă 5 preparare$ impact de mediu Hi (eneficii pentru sănătate. erulează

numeroase programe de cercetare Hi dezvoltare$ iar informaGiile do(*ndite sunt puse la

dispoziGia profesioniHtilor din domeniul sănătăGii Hi presei.

:ipton oferă at*t sortimente de ceai rece #'ce @ea :emon$ 'ce @ea Peac$ 'ce

@ea Das(err6%$ c*t Hi de ceai natural$ la pliculeGe 5 verde #reen @ea &itrus$ reen @ea

?rient$ reen @ea Mint%$ negru #:ipton Sun @ea+com(inaGii de ceai negru si plante sau

fructe+ cu )orest )ruit$ &itrus$ Stra(err6$ Peac$ :emon$ Ded )ruits$

DoseipQDas(err6R :ipton !lac, @ea cu ello :a(el$ Earl re6 @ea% 5 sau vărsat$

gama :ipton &eai Nărsat de &olecGie #Earl re6$ M6stic Cepal$ Peac$ &itrus

&arnival%.

Pentru a contri(ui la conservarea aromei ceaiului$ a lansat de cur*nd pliculeGe

piramidă$ pentru a oferi ingredientelor 5 frunze lungi de ceai Hi plante$ (ucăGi mari de

fructe Hi mirodenii 5 mai mult spaGiu de infuzie.

B+. Cl"ii!"#e" !)%!e% il)# -% &%! ie $e p)*i i" $e i%&', pe pi" ,ț ț ț ț ț

Anul 288 nu a fost foarte favora(il vanzarilor volumice de ceai natural$ care

au scazut cu >O in intervalul decem(rie 288 + noiem(rie 288$ versus decem(rie

288>+ noiem(rie 288$ potrivit agentiei de cercetare Cielsen. in cauza conditiilor

economice defavora(ile$ in Domania$ se pune in continuare accent pe gamele

economice de ceai$ desi populatia este pregatita$ cel putin din punct de vedere mental$

pentru zona premium. Potrivit producatorilor$ cele mai consumate sortimente de ceai

sunt cele de fructe$ in special de fructe de padure + zmeura$ fragi etc. + si de plante$

care s+au ridicat$ conform Euromonitor$ citat de compania !old 'mpex$ in 288$ la

28 de tone$ iar in 2818 la 2$> tone si va continua sa creasca pana in 2812.

12


13/21

'n ceea ce priveste am(ala"ele$ cele mai cautate sunt pliculetele$ in special

datorita faptului ca sunt mai usor de preparat si de manipulat. =Anul trecut$ datorita

cresterii numarului de consumatori informati si a dorintei de a consuma cat mai

natural$ s+a sesizat si o crestere a consumului de com(inatii de plante$ fructe si ceai in

forma de am(alare vrac ce necesita instrumente speciale de preparare a infuziilor


14/21

fitocimicalele din frunzele de ceai oferă numeroase (eneficii stării de sănătate.

&eaiul conGine flavonoizi$ amino acizi$ teina$ polizaaride Hi vitamine #&$ E$ 9%.

PotenGiale (eneficii;

T Sistemul cardiovascular; consumul de ceai îm(unătăGeHte elasticitatea vaselor

de s*nge Hi previne apariGia (olilor cardiovasculare prin scăderea nivelului de

colesterol ::$ atenuarea proceselor inflamatorii asociate aterosclerozei$ susGinerea

funcGiilor endoteliale normale$ reducerea trom(ozei.

T Sistemul nervos.

T &ancer; potrivit studiilor$ ceaiul verde a"ută sistemul imunitar împotriva

toxinelor ce cresc riscul (olilor canceroase$ scade capacitatea invadatoare a celulelor

tumorale în cazul cancerului de s*n$ contracareaza efectele fumatului$ reduc*nd

riscurile cancerului la plăm*ni. Alte studii de la(orator indică o eventuală protecGie

împotriva cancerului de colon.

T Sistemul osos; există unele dovezi care indică o îm(unătăGire a stării

articulaGiilor în cazul pacienGilor cu artrită reumatoidaR împreuna cu o alimentaGie

(ogată în calciu Hi vitamina $ consumul de ceai poate contri(ui la menGinerea unei

densităGi osoase normale la femeile în v*rstă$ reduc*nd riscul fracturilor.

T Meta(olism; s+a constat$ în urma unui studiu$ proprietatea ceaiului de a creHte

meta(olismul Hi de a arde grăsimile datorită capacităGii termogenice a ceaiului. &eaiul

verde este eficient în com(aterea o(ezităGii.

T ia(et; în urma studiilor efectuate pe Ho(olani$ s+a constatat că su(stanGele

conGinute în ceai scad nivelul zaarurilor din s*nge Hi previn cataracta la indivizii

dia(etici.

T Sistem imunitar; există indicii că această (ăutură poate a"uta organismul să

lupte împotriva infecGiilor.

e regulă$ consumatorii ceaiurilor de plante sunt$ în special$ copii Hi persoaneîn v*rstă$ datorită caracterului medical al acestora$ iar consumatorii ceaiului verde sau

de fructe$ persoanele cu v*rsta între 2F Hi 48 de ani. Av*nd în vedere că ceaiul este un

produs de larg consum$ cu sortimente variate$ destinate fiecărei categorii de venituri

#mici$ medii$ mari%$ unitatea de consum se identifică de cele mai multe ori cu unitatea

de decizie Hi cu cea de cumpărare.

Jn studiu realizat în cursul anului trecut de către compania edalus a adus în

prim plan c*teva aspecte remarca(ileR datele statistice indică faptul că$ într+o lună$ peste >8O din persoanele adulte din mediul ur(an consumă cel puGin un tip de ceai.

14


15/21

intre aceHtia$ ponderea cea mai mare este a persoanelor de peste 48 de ani.

)emeile consumă într+o proporGie mult mai mare astfel de produse + >8O$ faGă

de (ăr(aGi care consumă în proporGie de F8O ceaiuri cu efect nutriGionist. e

asemenea$ tre(uie menGionat faptul că persoanele cu venituri mici #7O% Hi pensionarii

#>FO% sunt categoriile cele mai înclinate să consume ceaiuri din plante medicinale. Pe

de altă parte$ sănătatea$ în general$ Hi tratarea pro(lemelor de sănătate sunt motivele

principale pentru care consumatorii utilizează ceaiurile cu efect nutriGionist sau

tămăduitor.

&onform aceluiaHi studiu$ ceaiul din plante medicinale este de departe cel mai

utilizat tip de ceai. Peste 78O dintre persoanele adulte din mediul ur(an au declarat că

l+au consumat în ultima lună. &onsumul de ceaiuri din plante medicinale creHte cu

v*rsta; de la 43$7O pentru persoanele cu v*rsta între 1 Hi 24 de ani$ p*nă la >3$3O

pentru persoanele cu v*rsta cuprinsă între FF Hi 7F de ani.

Populatia mediului urban preferă ceaiul din fructe şi plante, iar o nouă

categorie de consumatori se î ndreaptă către ceaiul clasic produs din frunzele arborelui

de ceai. Această ultimă categorie se consolidează odata cu formarea şi dezvoltarea

unui segment de consumatori educaţi, cu venituri medii şi ridicate, care şi-au schimbat

preferinţele de consum î n favoarea băuturilor nonalcoolice naturale, cu efecte benefice

pentru sănătate. Printre consumatorii fideli ai ceaiului clasic, î n speţă ceaiul verde şi

negru, se află persoanele care î ncearcă să reducă consumul cotidian de cofeină. În

cazul ceaiului verde putem vorbi despre consumatori interesaţi de aspectele curative

ale produsului, aceştia fiind persoane cu venituri medii de orice vârstă. Ceaiul negru

este preferat de persoanele cosmopolite care, fie au călătorit î n străinătate şi au

î ncercat acolo ceaiul prima dată, fie au citit sau au aflat din cercul de prieteni despre

această băutură. Acestea au vârsta medie şi venituri mari, dar şi obiceiuri atipice, î n

sensul că doresc să î ncerce produse noi.

Principalii factori care dictează decizia de cumpărare a consumatorului î n

privinţa unei anumite mărci sau categorii de ceai este, cel puţin pentru cazul de faţă,

gradul de informare cu privire la beneficiile produsului. După acesta urmează

formatul, preţul şi marca.

Se poate menţiona o anumită tendinţă î n consumul de ceai î n funcţie de sezon.

Astfel, î n perioada caldă a anului, preferinţele consumatorilor se î ndreaptă către icetea sau ceaiurile fructate, î n timp ce î n sezonul rece, aceştia îşi procură ceaiuri

1F


16/21

medicinale, cu efecte curative asupra afecţiunilor specifice anotimpului, pe care le

prepară şi le servesc la o temperatură ridicată.

n ceea ce priveHte mediul rural$ consumatorii prefera ceaiul pregatit in casa,

din plante culese din gradină, fiind vorba de autoconsum.eoarece venitul Hi educaGia nu influenGează aproape deloc cantitatea de ceai

consumată$ orice persoană cu v*rsta între 1 Hi 7F de ani tre(uie privită ca un posi(il

consumator.

PiaGa ceaiului din Dom*nia are capacitate de dezvoltare at*t pe cale extensivă$

c*t Hi pe cale intensivă datorită proprietăGilor (enefice ale acestuia Hi a garanGiei

efectelor scontate precum Hi a unor produse naturale.

Sporirea numărului de consumatori se realizează printr+o informare eficientă

asupra avata"elor consumării unui astfel de produs. e asemenea$ este semnificativ

aportul adus at*t de producătorii internaGionali$ c*t Hi cei autotoni$ care se întrec în

sortimente din ce în ce mai sofisticate. AceHtia au introdus produse inovatoare ca gust

Hi aromă$ menite să atragă către un consum cotidian. Este cazul celor de la :ipton care

la începutul anului 288$ au lansat noua formă revoluGionară a pliculeGului de ceai;

piramidă$ special creat pentru a oferi ingredientelor mai mult spaGiu de infuzie.

Av*nd în vedere că ceaiul poate fi considerat un produs farmaceutic$ se poate genera o

creHtere a cantităGii consumate prin recomandarea unor tratamente pe (ază de plante

medicinale$ cum este$ spre exemplu$ gama AfecGiunile omului modern de la )ares$ care

include Silueta perfectă$ Somn liniHtit$ igestie uHoară. @ot pe cale intensivă se poate realiza

dezvoltarea pieGei$ lu*nd în considerare exigenGa consumatorilor care se accentuează din ce în

ce mai mult Hi care se face simGită prin înclinaGia acestora spre produse naturale$ lipsite de

aditivi.

D. ANALIZA PRE URILOR Ț

1. Pe m,#!i

a. n cazul firmei !elin se înregistrează preGuri de aproximativ 3lei în cazul

sortimentelor cu 28 doze$ iar cutiile cu 188 doze se găsesc la un preG de aproximativ F

lei.

Nume produs Producator Recomandari Cantitate Pret

Ceai de Capsuni si Fragi - Belin Belin 20 pliculete 2.70 lei

Ceai de Fructe de padure - Belin Belin 80 grame 3.80 leiCeai de Lamaie si multe alte fructe - Belin 20 pliculete X 2g 2.20 lei

17

http://www.naturaplant.ro/produse/496/Ceai_de_Capsuni_si_Fragi_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/496/Ceai_de_Capsuni_si_Fragi_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/1916/Ceai_de_Fructe_de_padure_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/499/Ceai_de_Lamaie_si_multe_alte_fructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/496/Ceai_de_Capsuni_si_Fragi_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/1916/Ceai_de_Fructe_de_padure_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/499/Ceai_de_Lamaie_si_multe_alte_fructe_-_Belin


17/21

Belin

Ceai de Zmeura - Belin Belin 20 pliculete 2.70 lei

Ceai Multifructe - Belin Belin 20 pliculete 2.90 lei

Sursa; .naturaplant.ro

(. PreGul pentru ceaiurile &elmar din plante #28 doze% este de aproximativ 2 lei$ în

comparaGie cu ceaiurile negre$ verzi Hi de fructe$ în aceeaHi cantitate$ care au un preG

de 3 lei. &eaiurile E,oland au cunoscut o reducere a preGului$ a"ung*nd la 2$7 lei

#388g%.

Nume produsProducat

orRecomandari

Cantitate

Pret

Ceai de soc cu lamaie - Floriuscate Celmar

Ceai pentru adulti sanatosi, cuefecte diuretice, sudorice si usor

laxative.

20 plicuriX 2 g

2.0 lei

Ceai de visine Celmar !cest ceai este o sursa naturalade vitamina C.

20 plicuriX 2g

2.20 lei

Hibiscus - fructe uscate natural Celmar!cest ceai este o sursa naturala

de vitamina C.20 plicuri

X 2 g2.0 lei

Perfect Figura Celmar

"epre#inta un element ecient inprocesul de sla$ire, %oaca un rol

important in reali#area unei silueteperfecte.

20 plicuriX 2 g

2.80 lei

Perfect Figura Celmar

"epre#inta un element ecient inprocesul de sla$ire, %oaca un rol

important in reali#area unei silueteperfecte.

20 plicuriX 2 g

3.&0 lei

Perfect Figura 3 - pirulina !"erde Celmar

' com$inatie sinergica intre

calitatile recunoscute ale ceaiuluiverde (antioxidant, depurativ sidiuretic) si ale spirulinei care a%uta

la controlul greutatii si ladetoxierea organismului.

20 plicuriX 2 g

3.&0 lei

"erde - ceai verde original Celmar

*run#ele de ceai verde au calitati$enece. +rin continutul lor deelemente vitale si antioxidanti

actionea#a po#itiv asupraorganismului uman.

-00grame

.&0

Sursa; .naturaplant.ro

c. &eaiurile )ares variază ca preG în funcGie de categoriile oferite. Astfel;

&eaiuri aromate fără arome#28 plicuri cu Hnur% 5 F$43lei

AfecGiunile omului modern 5 3$2lei

Medicinale com(inaGii 5 3lei

Medicinale simple 5 de la 1$74lei la Flei #28 plicuri% Hi de la 2$8>lei la F$4>lei

#pungă a F8g%

Nerde Hi negru 5 1$>lei sau 2$2lei #28 plicuri%

)ructe 5 de la 1$21lei la 4lei #28 plicuri%$ Flei #8plicuri% Hi >$3Flei #188plicuri%

apne 5 Flei

1>

http://www.naturaplant.ro/produse/499/Ceai_de_Lamaie_si_multe_alte_fructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/498/Ceai_de_Zmeura_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/497/Ceai_Multifructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/497/Ceai_Multifructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/2675/Ceai_de_soc_cu_lamaie_-_Flori_uscatehttp://www.naturaplant.ro/produse/2675/Ceai_de_soc_cu_lamaie_-_Flori_uscatehttp://www.naturaplant.ro/produse/2675/Ceai_de_soc_cu_lamaie_-_Flori_uscatehttp://www.naturaplant.ro/produse/1926/Ceai_de_visinehttp://www.naturaplant.ro/produse/2674/Hibiscus_-_fructe_uscate_naturalhttp://www.naturaplant.ro/produse/2676/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2676/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2678/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2678/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2677/Perfect_Figura_3_-_Spirulina_&_Verdehttp://www.naturaplant.ro/produse/2677/Perfect_Figura_3_-_Spirulina_&_Verdehttp://www.naturaplant.ro/produse/2677/Perfect_Figura_3_-_Spirulina_&_Verdehttp://www.naturaplant.ro/produse/1925/Verde_-_ceai_verde_originalhttp://www.naturaplant.ro/produse/1925/Verde_-_ceai_verde_originalhttp://www.naturaplant.ro/produse/499/Ceai_de_Lamaie_si_multe_alte_fructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/498/Ceai_de_Zmeura_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/497/Ceai_Multifructe_-_Belinhttp://www.naturaplant.ro/produse/2675/Ceai_de_soc_cu_lamaie_-_Flori_uscatehttp://www.naturaplant.ro/produse/2675/Ceai_de_soc_cu_lamaie_-_Flori_uscatehttp://www.naturaplant.ro/produse/1926/Ceai_de_visinehttp://www.naturaplant.ro/produse/2674/Hibiscus_-_fructe_uscate_naturalhttp://www.naturaplant.ro/produse/2676/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2678/Perfect_Figurahttp://www.naturaplant.ro/produse/2677/Perfect_Figura_3_-_Spirulina_&_Verdehttp://www.naturaplant.ro/produse/2677/Perfect_Figura_3_-_Spirulina_&_Verdehttp://www.naturaplant.ro/produse/1925/Verde_-_ceai_verde_originalhttp://www.naturaplant.ro/produse/1925/Verde_-_ceai_verde_original


18/21

Mama Hi copilul 5 de la 1$7lei la 2$7>lei

&eaiuri medicinale 5 Flei sau 12$>1lei #în vrac%

d. &eaiurile :ipton prezintă preGuri relativ mari datorate introducerii pliculeGelor piramidale care determină creHterea nivelului calitativ al produselorR

&eai negru 5 7.3 lei )ructe 5 .8 lei &eai verde 5 . lei Aroma portocale$ capsuni$ mandarine 5 .8 lei28 plic.$ 12.14 lei48plic.

+. Pe )#'ime%'e

&eai ro u 3.4F+>. leiș

&eai negru 3.F8+7.3 lei&eai de fructe 3.88+ .8 lei

&eai de plante 2.81+ 11.8 lei

&eai verde 2.11 5 . lei

&eai de slă(it 2.78 5 3.32 lei

&eai ellness 2.38 5 2.FF lei

. Pe 'ipi $e m"0"*i%e

)armacii # fără Plafar%

Magazine alimentare

-ipermar,eturi

1


19/21

E. ANALIZA PROMOVĂRII

Promovarea ceaiului comportă aspecte diferite faţă de celelalte produse

destinate consumatorului. Acţiunile sunt axate pe materiale de comunicare la punctul

de vânzare, cu rolul de a-l informa pe consumator asupra beneficiilor consumului de

ceai precum şi asupra modului î n care se prepară şi se păstrează acesta.

&onsumatorul este tot mai exigent faGă de (eneficiile pentru sănătate aHteptate

de la un produs$ pe de o parte$ iar pe de alta pentru calitatea am(alării$ de la grafica

produsului Hi p*nă la modul de împacetare al ceaiului + Hnur$ supraplic$ celofan.

intre principalii "ucători pe piaGa ceaiurilor$ marca Lipton se remarcă prin

intensa activitate pu(licitară. Campania de promovare include apariţii tv, presă,

internet, panotaj exterior şi materiale de comunicare la punctul de vânzare. Prin

spoturile pu(licitare :ipton contri(uie la conHtientizarea de către consumatori a

efectelor (enefice pe care ceaiul negru Hi cel verde le au asupra sănătăGii$ datorită

conGinutului de antioxidanGi din aceste varietăGi de ceai. e altfel$ actualul slogan al:ipton$ 0@ea can do tat0$ sintetizează dorinGa :ipton de a le arăta consumatorilor săi

tot ceea ce poate face ceaiul pentru sănătatea Hi starea lor de (ine. :ipton se adresează

unor consumatori cu spiritul t*năr$ care Htiu să se (ucure de viaGa dar$ în acelaHi timp$

sunt conHtienGi de faptul că m*ncarea Hi (ăutura pe care le consumă au consecinGe

asupra sănătăGii lor Hi a stării de (ine a organismului lor. :ipton le oferă at*t ceea ce le

face plăcere$ c*t Hi ceea ce este (enefic pentru starea lor de (ine.

Compania Fares apelează în special la pu(licitate prin presa de specialitate Hinu numai. ? altă formă de promovare este realizată prin intermediul site+ului în care

este constituit un gid terapeutic. Astfel că posi(ilii consumatori se pot informa asupra

sortimentelor de ceaiuri potrivite afecGiunii lor. @ot în scopul unei (une informări

:a(oratoarele )ares !io Nital au investit în propria revistă intitulată =Devista de

fitoterapie< prezentă în format electronic.

Marca Celmar îHi promovează produsele at*t prin pu(licitate online$ c*t Hi

prin apariGii tv. Sloganul adoptat este =Catura în viaGa ta< prin intermediul căreia sedesfăHoară o campanie de informare a consumatorilor asupra efectelor (enefice ale

1


20/21

ceaiurilor de plante medicinale Hi pun*nd accent pe importanGa produselor naturale pe

care le comercializează.

Belin promovează tipurile de produse prin intermediul internetului #propriul

site de prezentare sau magazine online% su( sloganul =!elin.&eaiul cu fructe din plin


21/21