Transcript
  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    103

    Unitatea de nvare nr. 5

    REPREZENTAREA SI COTEREA ASAMBLARILOR Cuprins Pagina

    Obiectivele unitii de nvare nr. 5 104

    5.1

    5.1.1

    Asamblari demontabile

    Asamblari prin filet

    104

    104

    5.1.2 Asamblari prin pene 112

    5.1.3 Asamblari prin caneluri 116

    Bibliografie unitatea de nvare nr. 5 119

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    104

    OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 5

    Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 5 sunt:

    Reprezentarea si cotarea asamblarilor demontabile si a celor nedemontabile, acestea avand rolul imbinarii organelor de masini (pieselor) cu scopul de a realiza un produs finit

    5.1 Asamblari demontabile

    5.1.1. Asamblari prin filet Asamblrile filetate fac parte din grupa asamblrilor demontabile i sunt des utilizate n

    construcia de maini, construcii metalice etc.

    O asamblare filetat se realizeaz cu ajutorul a dou piese: o pies filetat exterior

    numit urub i o pies filetat interior numit piuli. Piesa intermediar, numit aib,

    realizeaz o suprafa de sprijin mai mare ntre piesa asamblat i piuli, iar pentru evitarea

    autodeurubrii se folosesc (aibe de siguran, plinturi etc.). n figura 5.1 sunt reprezentate

    elementele de mbinare: urubul 1, aiba 2, piulia 3 i plintul 4.

    Figura 5.1.

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    105

    urubul este o tij filetat prevzut ntr-o parte cu o poriune ngroat (de obicei

    prismatic), numit cap. Poriunea filetat a urubului se termin printr-o zon de form

    tronconic numit vrf, al crui diametru terminal trebuie s fie mai mic dect diametrul

    piuliei, pentru a se putea face uor nurubarea (figura 5.5.).

    Piulia este piesa care se nurubeaz mpreun cu urubul n vederea asamblrii

    pieselor; forma exterioar a piuliei trebuie astfel realizat nct s permit strngerea cu

    ajutorul unei chei.

    Reprezentarea, cotarea i notarea uruburilor

    uruburile se clasific dup forma capului, dup tipul filetului, dup precizia de

    execuie etc.

    Clasificarea uruburilor este cuprins n STAS 1450/1-89.

    Dup precizia de execuie uruburile cu cap hexagonal se clasific n urmtoarele grupe:

    - uruburi grosolane cu dimensiuni cuprinse n STAS 920-91 prevzute cu abateri mari de

    form a suprafeei, avnd prelucrat numai filetul;

    - uruburi precise cu dimensiuni cuprinse n STAS 4272-89, executate din bare cu profil

    hexagonale i prelucrate prin achiere.

    n figura 5.2, este reprezentat i cotat un urub cu cap hexagonal, iar n figura 5.3 sunt

    indicate dimensiunile respective, (STAS 4272-89).

    Figura 5.2

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    106

    n figura 5.3 dimensiunile R1, r, R2 sunt date exclusiv pentru construcia grafic n

    desen a captului urubului sau piuliei. Acestea nu se evideniaz n desenele de execuie.

    Dimensiunile principale ce caracterizeaz uruburile (fig. 5.2) sunt:

    d diametrul tijei n partea filetat (diametrul maxim al filetului);

    d1 diametrul tijei n partea nefiletat;

    b lungimea filetat;

    k nlimea capului;

    D diametrul cercului circumscris conturului poligonal al capului;

    S deschiderea de chei;

    da diametrul cercului de trecere ntre racordarea dintre tij i cap, i suprafaa de aezare

    a capului (fig. 5.2);

    l lungimea total a tijei.

    Exemplu de notare a unui tip de urub cu cap hexagonal ca cel din figura 5.3, cu filet

    M 10 i cu lungimea l = 50 mm: urub M10 x 50 STAS 4272-89

    n figura 5.3, este reprezentat o construcie general a capului hexagonului cu trei

    proiecii obinuite, arcele de hiperbol n aceast construcie se pot aproxima i nlocui prin

    arce de cerc (pentru construcia grafic n desen).

    Elementele dimensionale necesare construciei sunt calculate n funcie de diametrul d

    al tijei urubului i sunt nscrise sub form de cote literale.

    n detaliile A i B, desenate la scar mrit, este indicat modul corect de trasare a

    colurilor capului hexagonal att pentru cazul reprezentrii pe trei fee (detaliul A) ct i

    pentru cazul reprezentrii pe dou fee (detaliul B).

    Figura 5.3

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    107

    Cota care caracterizeaz orice cap hexagonal este deschiderea cheii notat cu S, a

    crei valoare este 1,7 d i msoar distana dintre feele opuse ale prismei hexagonale.

    Aceast cot msoar distana dintre feele opuse ale prismei hexagonale.

    Figura 5.4 reprezint un cap hexagonal, la care teitura muchiilor feei superioare este mai

    pronunat; construcia capului hexagonal pentru acest caz este artat n figur.

    Reprezentarea, cotarea i notarea piuliei

    Exemplu de notare a unei piulie hexagonale, cu filet M12, execuie semiprecis: Piuli M12

    sp STAS 4071-89

    Figura 5.4

    Figura 5.5

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    108

    Exemplu de notare a unei piulie hexagonale cu filet M12, execuie precis: Piuli M12 p

    STAS 4071-89

    Ca i capul urubului, piulia are forma unei prisme hexagonale cu muchiile feei

    superioare sau ambelor fee teite, ca n figura 5.6.

    Construcia piuliei se poate face ca i construcia capului urubului, aa cum s-a

    artat n figura 5.2.

    Prin STAS 1450/4-89 se stabilete terminologia i se clasific piuliele, dup aceleai

    criterii ca i uruburile.

    Forma i dimensiunile piulielor hexagonale sunt reglementate prin STAS 922-76

    pentru piulie grosolane cu filet metric i prin STAS 4071-89 pentru piulie precise i

    semiprecise cu filet metric.

    n figura 5.6, este reprezentat o piuli hexagonal de forma A care poate fi o piuli

    de execuie precis, semiprecis sau grosolan i de forma B, care este o piuli de execuie

    grosolan, dimensiunile respective fiind cuprinse n STAS 922-76. De remarcat c aceast

    construcie se face n funcie de deschiderea S a cheii.

    Desenul de execuie a unei piulie este reprezentat n figura 5.6.

    Figura 5. 6

    Reprezentarea, cotarea i notarea aibelor i a organelor de siguran contra

    autodeurubrii

    aibele sunt piese metalice, care se monteaz ntre piuli i piesa de strns. Scopul

    aibelor n asamblrile cu urub i piuli este de a realiza o suprafa mai mare de

    repartizare a presiunilor pe piesa strns.

    n figura 5.7, este reprezentat un tip de aib des utilizat, aiba plat. n STAS 5200-91 sunt

    cuprinse dimensiunile pentru seria fin (A) i seria mijlocie (B).

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    109

    Exemplu de notare a unei aibe din seria fin, pentru urubul cu cap hexagonal, (cu

    deschidere de cheie normal), M10: aib A 10 STAS 5200-91

    Un alt tip de aib este aiba Grower, reprezentat n cele dou variante R i

    respectiv N, artate n figura 5.8.

    n STAS 7666-82 sunt date dimensiunile pentru aiba Grower.

    plintul (cuiul spintecat) se execut din srm semirotund din oel i se folosete la

    asigurarea asamblrii. plintul se reprezint i se coteaz ca n figura 5.9, dimensiunile

    respective fiind cuprinse n STAS 1991-89. Pe desenele de ansamblu, cuiul spintecat nu se

    deseneaz, dar se prevede n tabelul de componen.

    Exemplu de notare a unui plint cu diametrul nominal 10 i lungimea 80 mm:

    plint 10 x 80 STAS 1991-89

    Figura 5.7

    Figura 5.8

    Figura 5.9

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    110

    Reprezentarea i cotarea prezoanelor

    Prezoanele sunt uruburi fr cap formate din tije filetate la ambele capete. Unul din capete

    este nurubat ntr-una din piesele de asamblat, care este prevzut cu un alezaj filetat, iar la

    cellalt capt se nurubeaz o piuli. Reprezentarea i cotarea unui prezon se face ca n

    fig. 5.10, dimensiunile fiind cuprinse n STAS 4551-80.

    Exemplu de notare a unui prezon pentru nurubat din oel de tip B, ca cele din figura

    V.10, cu filet metric normal dreapta, avnd diametrul d = 10 mm i lungimea l = 60 mm:

    Prezon B M 10 x 60 STAS 4551-80

    Reprezentarea i cotarea tifturilor filetate

    tifturile filetate sunt tije filetate de obicei i sunt prevzute cu o cresttur sau cu un loca

    hexagonal. n figura 5.11, este reprezentat un tift filetat cu cresttur, iar dimensiunile

    acestuia sunt conform STAS 4770-90. Scopul tiftului este de a mpiedica deplasarea

    reciproc a pieselor n care se monteaz.

    Exemplu de notare a unui tift filetat cu cresttur, cu vrf teit, ca cele din figura 5.11

    cu filet M 10 i lungimea de 25 mm: tift filetat M 10 x 25 STAS 4770-90

    Reprezentarea asamblrilor filetate

    Reprezentarea asamblrilor filetate este stabilit prin STAS 700-8.

    Figura 5.10

    Figura 5.11

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    111

    n seciune, urubul se reprezint complet pe poriunea nurubat, iar filetul piuliei se

    reprezint pe poriunea rmas nenurubat.

    n figura 5.12 sunt reprezentate dou piese filetate nainte de nurubare: piesa 1, care

    are rolul de urub i piesa 2, care are rolul de piuli, iar n figura 5.13, a, b, cele dou piese

    nurubate parial i total.

    Reprezentarea asamblrilor prin urub i piuli

    Prin STAS 187-80 se stabilesc regulile de reprezentare a asamblrilor cu urub, piuli

    i aib, respectnd urmtoarele:

    - urubul, piulia, contrapiulia i aiba se deseneaz n vedere, nesecionate;

    - piesele asamblate se deseneaz secionate i haurate n sensuri opuse conform STAS

    104-80.

    n figura 5.14, este reprezentat n tripl proiecie ortogonal o asamblare prin urub

    cu cap hexagonal, piuli hexagonal i aib prelucrat.

    - tija filetat a urubului trebuie s depeasc piulia (strns) cu aproximativ 0,2 d;

    Figura 5.12

    Figura 5.13

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    112

    - diametrul alezajului de trecere d1 este cu aproximativ 0,15 d mai mare dect diametrul

    urubului respectiv.

    n STAS 3336-81 sunt reprezentate dimensiunile gurilor de trecere pentru organe de

    asamblare filetate.

    Reprezentarea asamblrilor prin urub

    Asamblarea din figura 5.15 se realizeaz asamblnd urubul n partea filetat a uneia

    din piesele date. Cealalt pies este prevzut cu alezaj de trecere cu diametrul d1.

    Figura 5.14

    Figura 5. 15

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    113

    5.1.2. Asamblari prin pene

    Penele sunt organe de asamblare cu seciune constant (pan paralel), sau cu una

    din fee nclinate (pana nclinat). Pana este elementul de asamblare, iar arborele, roile,

    manivelele sunt elementele care se asambleaz.

    Dup poziia axei geometrice longitudinale a penei fa de axa longitudinal comun a

    pieselor care se asambleaz, se deosebesc dou mari categorii:

    a) Pene longitudinale, cu sau fr nclinare, care se monteaz paralel cu axa geometric a

    pieselor de asamblat (arbore-butuc) i transmit momente de torsiune (figurile 5.16, 5.17,

    5.18).

    b) Pene transversale, care se monteaz perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcia

    sarcinii; ele sunt prevzute totdeauna cu nclinare (fig. 5.19).

    Figura 5. 16

    Figura 5. 17

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    114

    c) Penele ngropate (STAS 1007-84) sunt de forma A cu capete rotunde (fig. 5.20), de forma

    B, cu ambele capete drepte (fig. 5.21, a), de forma C, cu capt rotund i unul drept (fig. 5.21,

    b) i cu nas sau clci (fig. 5.22), conform STAS 1007-84.

    Figura 5.18

    Figura 5.19

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    115

    Figura 5.20

    Figura 5.21

    Figura 5.22

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    116

    Pentru uurina montrii, penele nclinate au muchiile teite la 45o.

    Exemplu de notare a unei pene nclinate de forma A cu limea b = 25, nlimea h = 14 i

    lungimea l = 100 mm: Pan nclinat A 25 x 14 x 100 STAS 1007-84

    5.1.3. Asamblari prin caneluri

    Asamblarile prin caneluri inlocuiesc asamblarile prin pene longitudinale in cazul

    transmiterii unor momente de torsiune mari, sau deplasari axiale repetate a pieselor montate

    pe arbori.

    Profilul canelurilor poate fi: dreptunghiular (cel mai des utilizat), in evolventa sau triunghiular.

    Reprezentarea si cotarea arborilor si butucilor canelati

    Arborii canelati sectionati longitudinal se reprezinta atat cu varful ct si cu fundul

    canelurii trasate cu linie continua groasa. Inceputul si sfarsitul iesirii canelurii se reprezinta cu

    linii intrerupte subtiri. In sectiune transversala se reprezinta numai doua caneluri invecinate,

    restul canelurilor reprezentandu-se prin cercuri trasate cu linie continua groasa (pentru varful

    canelurilor) si cu linie continua subtire (pentru fundul canelurilor), fig. 5.23.

    Figura 5.23

    La butucii canelati, atat varfurile cat si fundurile canelurilor se reprezinta cu linie

    continua groasa (fig. 5.24). In vedere laterala sau sectiune transversala se reprezinta, ca si la

    arbori, numai doua caneluir invecinate, cercul de varf cu linie continua groasa iar cercul de

    fund cu linie continua subtire (fig. 5.24 ,a butuc cu caneluri cu profil dreptunghiular: b - butuc

    cu caneluri cu profil evolventic)

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    117

    Figura 5.24

    Figura 5.24

    Asamblarile prin caneluri se reprezinta considerand, in mod conventional, ca arborele

    canelat are prioritate, adica pe portiunea comuna asamblarii, canelurile arborelui acopera pe

    cele ale butucului (fig. 5.25: a asambalare prin caneluri dreptunghiulare; b - asambalare

    prin caneluri in evolventa).

    a

    b

    a

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    118

    Figura 5.25

    De reinut! Asamblrile filetate fac parte din grupa asamblrilor demontabile i sunt des utilizate n construcia de maini, construcii metalice etc. O asamblare filetat se realizeaz cu ajutorul a dou piese: o pies filetat exterior numit urub i o pies filetat interior numit piuli. Penele sunt organe de asamblare cu seciune constant (pan

    paralel), sau cu una din fee nclinate (pana nclinat). Pana este

    elementul de asamblare, iar arborele, roile, manivelele sunt elementele

    care se asambleaz.

    Asamblarile prin caneluri inlocuiesc asamblarile prin pene

    longitudinale in cazul transmiterii unor momente de torsiune mari, sau

    deplasari axiale repetate a pieselor montate pe arbori.

    Profilul canelurilor poate fi: dreptunghiular (cel mai des utilizat), in

    evolventa sau triunghiular

    b

  • Reprezentarea si cotarea asamblarilor

    119

    Recapitulare Unitatile de invatare 1,2,3,4

    Concluzii In aceasta unitate de invatare am dobandit cunostinte legate de reprezentarea si cotarea asamblarilor

    Bibliografie 1. Barhalescu, M., Zidaru, N.: Geometrie Descriptiva si Desen Tehnic, vol I, Editura Printech, 2004, ISBN 973-718-089-5 2. Vasilescu, E, s.a.: Desen Tehnic Industrial Elemente de Proiectare, Editura Tehnic, Bucureti, 1995, ISBN 973-31-0679-8 3. I.R.S. : Colectie de standarde. Desene Tehnice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994,ISBN 973-31-0928-2