Download ppt - 05 Slides Parodontologie

previous next 05/03/23

Universitatea de Medicină şi Farmacie

“Gr. T. Popa” IaşiFacultatea de Medicină

Dentară

Disciplina de PARODONTOLOGIE

prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS No. 1CURS No. 1

1. Re–evaluarea factorilor etiopatogenici1. Re–evaluarea factorilor etiopatogenici

2. Riscul global parodontal2. Riscul global parodontal

3. Elemente de patologie parodontală3. Elemente de patologie parodontală


ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE

1. 1. FACTORI ETIO-FACTORI ETIO-PATOGENICIPATOGENICI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE

PARODONTALĂVIRULENŢA FACTORILOR

PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

BOALABOALA PARODONTALĂPARODONTALĂ:: concept ce reuneşte forme de manifestare patologică la nivelul parodonţiului marginal

• etiologie plurifactorialăplurifactorială: factori determinanţi (PB) favorizanţi• evoluţie cronică (majoritatea cazurilor) cu perioade de activitateactivitate şi inactivitateinactivitate• tratament complex şi de lungă durată• în sens strict, boala parodontală cuprinde: gingivite parodontite manifestări parodontale ale unor afecţiuni sistemice

formeforme acuteacute formeforme cronicecroniceformeforme reversibilereversibile formeforme ireversibileireversibile fenomenefenomene fenomenefenomene degenerativedegenerative reparatoriireparatorii ( (distructivedistructive) )

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

Factori etio – patogenici Factori etio – patogenici ai bolii parodontale ai bolii parodontale


Factori etio – patogenici Factori etio – patogenici ai bolii parodontaleai bolii parodontale

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-1. FACTORI ETIO-PATOGENICIPATOGENICI


FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







FACTORII ETIOPATOGENICI AI BOLII FACTORII ETIOPATOGENICI AI BOLII PARODONTALEPARODONTALE

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







Aspect al colonizării iniţialeAspect al colonizării iniţiale

PLACA BACTERIANĂPLACA BACTERIANĂ

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI




Factori etio–patogenici localiFactori etio–patogenici localideterminanţideterminanţi



Aspect al colonizării secundareAspect al colonizării secundare

Depozite de placă bacterianăDepozite de placă bacteriană


ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI




Factori etio–patogenici localiFactori etio–patogenici locali favorizanţi



Factori de retenţie ai plăcii bacteriene: factori naturali: tartru, incongruenţe

dentare, perlă de smalţ

iatrogenii: obturaţii debordante, microproteze sau aparate gnatoprotetice neadaptate cervical, dispozitive ortodontice Alţi factori: impactare alimentară, respiraţie orală, edentaţii, obiceiuri vicioase, parafuncţii


FACTORI FACTORI MORFOLOGICIMORFOLOGICI

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI




Factori etio–patogenici Factori etio–patogenici localilocali

favorizanţifavorizanţi



FACTORI DE IRITAŢIEFACTORI DE IRITAŢIE

Perlă de smalţ Perlă de smalţ factor natural de retenţiefactor natural de retenţie

Şanţuri de dezvoltare: factor natural de retenţieŞanţuri de dezvoltare: factor natural de retenţie


Factori etio–patogenici Factori etio–patogenici generaligenerali

• reprezintă condiţii ce afectează starea generală a organismului în sensul modificării capacităţii sale de apărare

• manifestările parodontale sunt funcţie de: specificul bolii factorul teren factorii locali existenţi

• nu iniţiază procesul distructiv ci îi accelerează progresia şi rata de distrucţie tisulară

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI








ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







• HIPERCREŞTERI GINGIVALE modificarea metabolismului colagenului leziuni inflamatorii supra–adăugate răspuns inflamator exagerat

• exemple: NIFEDIPINNIFEDIPIN FENITOINFENITOIN CICLOSPORINĂ ACICLOSPORINĂ A

• susceptibilitate genetică faţă de capacitatea de tolerare a administrării pe termen lung


MEDICAŢIAMEDICAŢIA

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







• modalităţi de inducere complexe dezvoltarea unor obiceiuri traumatice efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic tisular

• factori emoţionali (stress, anxietate):stressSNC cortizoldepresia sistemului imunitarstress psiho–social SNV ADR.+ NOR–ADR. proteaze şi prostaglandine distrucţie tisulară• asocierea factorilor de risc: fumat, igienă orală


DISFUNCŢII PSIHO–SOMATICEDISFUNCŢII PSIHO–SOMATICE

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







Riscul global parodontalRiscul global parodontalRISCUL PARODONTALRISCUL PARODONTAL sumă de caractere/cauze DOBÂNDITEDOBÂNDITE prin:

stil de viaţă expunere la acţiunea mediului ambiant

şi / sau sumă de caractere MOŞTENITEMOŞTENITE filogeneticstudii epidemiologice care atestă ASOCIEREA la status-ul de boală parodontală

EVALUAREA RISCULUI PARODONTALPREDICŢIA DE RISCPREDICŢIA DE RISC

identificare - în termeni (parametri) de factorifactori de risc factori externifactori externi indicatoriindicatori de risc predictoripredictori de risc factori internifactori interni evitare, reducere sau control

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

2. RISCUL GLOBAL 2. RISCUL GLOBAL PARODONTALPARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI







Interacţia patogeni – gazdăInteracţia patogeni – gazdă

• reacţia de apărare a parodonţiului INFLAMAŢIAINFLAMAŢIA• EVOLUŢIE:EVOLUŢIE:

funcţie de agentul patogen reactivitatea tisulară

inflamaţie acută, subacută, cronică

• FENOMENE REACŢIONALE:: alterare celulară fenomene reacţionale (vasculare, tisulare)

• STADII evolutive:STADII evolutive: leziunea iniţială leziunea de debut leziunea stabilită leziunea avansată (parodontită)

GINGIVITAGINGIVITA nu evoluează nu evoluează întotdeauna spre parodontită dar întotdeauna spre parodontită dar PARODONTITAPARODONTITA este întotdeauna este întotdeauna precedată de o gingivită.precedată de o gingivită.

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PATOLOGIE

PARODONTALĂPARODONTALĂVIRULENŢA FACTORILOR

PATOGENI







GINGIVITA

• LEZIUNE INIŢIALĂ – modificări acute exsudative – nu are evidenţă clinică• LEZIUNE DE DEBUT – dominant limfocite T – evidentă clinic• LEZIUNE STABILIZATĂ – dominant plasmocite

• funcţie de barieră a epiteliului joncţional periclitată prin proces inflamator

• distrucţie ţesut conjunctiv via metaloproteinaze

• eliberare crescută de metaloproteinaze via citokine

ELEMENTE CHEIEELEMENTE CHEIE

Interacţia patogeni – gazdăInteracţia patogeni – gazdăETIOPATOGENIA

BOLII PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI








PARODONTITA

• extinderea inflamaţiei spre: osul alveolar ligamentul parodontal

• migrarea spre apical a epiteliului de joncţiune

• distrucţia ţesutului conjunctiv de ataşament degradarea colagen resorbţie osoasă formare de pungi


MEDIATORI LOCALI AIRESORBŢIEI OSOASE

1. Citokine: IL1, IL6, TNF2. Prostaglandine: PGL23. Factori de creştere: derivaţi dinosteoblaste ce controlează activitateaosteoclastelor

ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI








PATOGENIA BOLII PARODONTALE

• dezechilibrul relaţiei patogen – gazdă

• activarea răspunsului inflamator şi imunitar • sinteză crescută de mediatori (citokine) • episoade de degradare a

ţesutului conjunctiv ţesutului osos

• relaţie nouă de echilibru patogeni – gazdă


ETIOPATOGENIA BOLII

PARODONTALE



FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC



PATOGENI









Dentară


prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS 2CURS 2

1. Examenul clinic general1. Examenul clinic general

2. Foaia de observaţie2. Foaia de observaţie


DEZIDERATELE DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERALEXAMENULUI CLINIC GENERAL• eficienţă• complexitate• randament

ETAPE:ETAPE:• examen clinic SUBIECTIVSUBIECTIV

DATE PERSONALE ANAMNEZĂ

• examen clinic OBIECTIVOBIECTIV GENERAL LOCO–REGIONAL (intra– şi extra–oral) relaţii mandibulo–craniene igienă orală (indici clinico–biologici)

• examene COMPLEMENTARECOMPLEMENTARE

AlgoritmAlgoritm

EXAMEN EXAMEN CLINICCLINIC

EXAMEN EXAMEN PARACLINICPARACLINIC

EXAMENUL CLINIC GENERAL.FOAIA DE

OBSERVAŢIE

1. EXAMEN CLINIC 1. EXAMEN CLINIC GENERALGENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE


• majoritatea problemelor de sănătate parodontală: frecvent, nu constituie un motiv de solicitare a asistenţei de specialitate excepţie URGENŢELEURGENŢELE

gingivită ulcero–necrotică abces parodontal etc.

MOTIVELEMOTIVELE PREZENTĂRIIPREZENTĂRIIExamen clinic subiectivExamen clinic subiectiv


OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM




ANAMNEZAANAMNEZA

MOTIVE asociate bolii parodontaleMOTIVE asociate bolii parodontale sângerare gingivală, halitozăsângerare gingivală, halitoză tulburări funcţionale masticatoriitulburări funcţionale masticatorii(mobilitate dentară, migrări)(mobilitate dentară, migrări) tulburări funcţionale estetice (recesiuni)tulburări funcţionale estetice (recesiuni)


Gingivită ulcero–necroticăGingivită ulcero–necrotică

Examen clinicExamen clinicEXAMENUL CLINIC GENERAL.FOAIA DE

OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM




MOTIVELEMOTIVELE PREZENTĂRIIPREZENTĂRII ANAMNEZAANAMNEZA

DUREREDURERESÂNGERARESÂNGERARE

HALITOZĂ HALITOZĂ SUPURATIESUPURATIE

Abces parodontalAbces parodontal

SÂNGERARESÂNGERARE

Gingivită simplăGingivită simplă

Recesiune generalizatăRecesiune generalizată

TULBURĂRI TULBURĂRI ESTETICEESTETICE

Mobilitate dentarMobilitate dentar

TULBURĂRI TULBURĂRI MASTICATORIIMASTICATORII


• PREZENTARE CRONOLOGICĂ a suferinţei – modalitate de apariţie şi evoluţie de la debut până în momentul prezentării

• necesitatea REDACTĂRII SECVENŢIALE pe elemente ale sistemului stomatognat funcţie de motivele prezentării ca importanţă şi gravitate

• identificarea SIMPTOMATOLOGIEI DOMINANTE şi a celei ASOCIATE

Examen clinic subiectivExamen clinic subiectivEXAMENUL CLINIC

GENERAL.FOAIA DE

OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM




ISTORICUL BOLIIISTORICUL BOLII ANAMNEZAANAMNEZA

•MOMENTUL şi MODUL de debut (brusc, insidios)

• EVOLUŢIE: staţionară, rapidă lentă (spre agravare sau remitere) etc.• FACTORI de agravare sau ameliorare

• COMPLICAŢII asociate locale, regionale, generale

• TRATAMENTE urmate, respectate sau nu(cauze, complianţă faţă de tratament)


• simetrie facială, dimensiunea verticală

• aspectul tegumentelor

• tip de respiraţie (competenţă labială)

• sensibilităţi cutanate particulare

• inserţii musculare, contururi şi suprafeţe osoase

• grupe ganglionare (adenopatii)

• tumefacţii

Examen clinic obiectivExamen clinic obiectivEXAMEN CLINIC EXTRA–ORALEXAMEN CLINIC EXTRA–ORAL

INSPECŢIEINSPECŢIE

PALPAREPALPARE


OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM





Examen clinic obiectivExamen clinic obiectivEXAMEN CLINIC INTRA–ORALEXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

INDICELE DE PLACĂ (PI):INDICELE DE PLACĂ (PI): frecvent, ca frecvent, ca exprimare procentuală a suprafeţelor dentare acoperite de placă bacteriană

00 = absenţa plăcii11 = film subţire la proximitatea marginii gingivale evidenţiat cu ajutorul sondei22 = depozite moderate de–a lungul margii gingivale, vizibile cu ochiul liber33 = depozite mari care ocupă ambrazura cervicală

nr. suprafeţe cu placăPI = x 100 nr. suprafeţe fără placă


OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM





Examen clinic obiectivExamen clinic obiectivEXAMEN CLINIC INTRA–ORALEXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

INDICELE DE TARTRU (CI):INDICELE DE TARTRU (CI):

00 = tartru absenttartru absent11 = tartru supragingival până la 1/3 din tartru supragingival până la 1/3 din suprafaţa dentarăsuprafaţa dentară22 = tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi prezenţa concomitentă a tartrului subgingivalprezenţa concomitentă a tartrului subgingival33 = tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa dintelui sau bandă continuă subgingivaldintelui sau bandă continuă subgingival

suma notelor acordateCI = 6


OBSERVAŢIE


ASPECTE GENERALE

ALGORITM





ELEMENTE URMĂRITEELEMENTE URMĂRITE

dinţidinţi: rapoarte radiculare, raport de volum coroană / rădăcină, dimensiunile camerei pulpare, tratamente efectuate parodonţiuparodonţiu: os alveolar (nivel osos restant), spaţiu desmodontal (normal, lărgit) în raport mezio–distal, sept inter–radicular trabeculaţia osului spongiostrabeculaţia osului spongios – sept inter– dentar, zone de furcaţie – densitate conturul corticalei osoaseconturul corticalei osoase: bine definit, şters poziţia crestei septale lamina duralamina dura: continuă, discontinuă, absentă zone de furcaţiezone de furcaţie structuri apicalestructuri apicale leziuni endo–parodontale

Interpretarea anatomiei Interpretarea anatomiei radiograficeradiografice

EXAMENE COMPLEMENTARE

1. EXAMENUL 1. EXAMENUL RADIOGRAFICRADIOGRAFIC

BILANŢUL RADIOGRAFIC

Teste de diagnostic

Aspecte generale

3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE

4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

2. EXAMENE BACTERIOLOGICE


Evaluarea radiograficăEvaluarea radiograficăRAPORT COROANĂ–RĂDĂCINĂRAPORT COROANĂ–RĂDĂCINĂ

EXAMENE COMPLEMENTARE

1. EXAMENUL 1. EXAMENUL RADIOGRAFICRADIOGRAFIC

BILANŢUL RADIOGRAFIC

EVALUAREA RADIOGRAFIC

Ă OSOASĂ

TESTE DE DIAGNOSTIC

ASPECTE GENERALE

3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE

4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

2. EXAMENE BACTERIOLOGIC


Foaia de observaţieFoaia de observaţie• variabilitate în prezentare chiar pentru un anumit tip de foaie de observaţie – fişă parodontală de tip:

ORAORA (OOral RRisk AAssessment) PSR (PPeriodontal SScreening & RRecording)

• alegerea unei forme anume depinde de:• obiective (clinice, epidemiologice etc.)• opţiunea medicului

• pentru practica clinică curentă: modalitate simplă de prezentare uşor de completat şi de analizat să conţină informaţia relevantă cazului


OBSERVAŢIE

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM



2. FOAIA DE 2. FOAIA DE OBSERVAŢIEOBSERVAŢIE




Dentară


prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS 3CURS 3

Forme clinice de gingiviteForme clinice de gingivite


IntroducereIntroducereFORME CLINICE DE

GINGIVITE

1. INTRODUCERE1. INTRODUCERE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

2. ASPECTE CLINICE

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

• condiţie inflamatorie a ţesuturilor moi peridentare• răspuns imun direct la existenţa plăcii bacteriene• modificată de o sumă de factori:

fumat, terapie medicamentoasă modificări hormonale (disfuncţii, condiţii)

GINGIVITAGINGIVITA

• modificare patologică PRIMARĂ şi SINGULARĂ• modificare patologică SECUNDARĂ asociată unui fond sistemicfond sistemic• factor responsabil de PRECIPITARE al modificărilor clinice în condiţii sistemicecondiţii sistemice care nu produc afectare gingivală decelabilă clinic

INFLAMAŢIA GINGIVALĂINFLAMAŢIA GINGIVALĂ


FORME CLINICE DE GINGIVITE

1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE2. ASPECTE CLINICE






• GINGIVITĂ ACUTĂGINGIVITĂ ACUTĂ condiţie dureroasă debut spontan evoluţie de scurtă durată

• GINGIVITĂ SUBACUTĂGINGIVITĂ SUBACUTĂ: faza mai puţin severă a condiţiei acute• GINGIVITĂ RECURENTĂGINGIVITĂ RECURENTĂ: reapare după ce a fost eliminată prin tratament sau dispare spontan şi reapare• GINGIVITĂ CRONICĂGINGIVITĂ CRONICĂ

debut insidios, evoluţie de lungă durată, fluctuantă, cu exacerbări acute / subacute cea mai frecventă formă

EVOLUŢIE ŞI DURATĂEVOLUŢIE ŞI DURATĂ

Aspecte cliniceAspecte clinice



1. INTRODUCERE








• GINGIVITĂ LOCALIZATĂ: GINGIVITĂ LOCALIZATĂ: limitată la gingia în relaţie cu un dinte sau un grup de dinţi• GINGIVITĂ GENERALIZATĂ:GINGIVITĂ GENERALIZATĂ: afectează întreg paro– donţiul de înveliş al unei arcade

• GINGIVITĂ MARGINALĂ:GINGIVITĂ MARGINALĂ: interesează gingia margi– nală dar poate interesa prin contiguitate o parte din gingia ataşată• GINGIVITĂ PAPILARĂ:GINGIVITĂ PAPILARĂ: interesează papila inter– dentară şi se extinde adesea la gingia marginală, loc de debut a primelor semne de gingivită• GINGIVITĂ DIFUZĂ:GINGIVITĂ DIFUZĂ: interesează întreg parodonţiul de înveliş

DISTRIBUŢIEDISTRIBUŢIE



Gingivită Gingivită localizatălocalizată


1. INTRODUCERE









Gingivită Gingivită generalizatăgeneralizată

Gingivită Gingivită marginalămarginală Gingivită Gingivită papilarăpapilară

Gingivită Gingivită difuzădifuză


Gingivită cronicăGingivită cronică


1. INTRODUCERE








Modificări de culoare Modificări de culoare GINGIVITA CRONICĂGINGIVITA CRONICĂ

Aspect degenerativ (inflamator).Aspect degenerativ (inflamator).

Aspect regenerativ (fibrotic).Aspect regenerativ (fibrotic).

Proces hiperkeratozic (leucoplazieProces hiperkeratozic (leucoplazie



1. INTRODUCERE








Modificări de culoareModificări de culoare

• diferă ca natură şi distribuţie de cele din gingivita cronică

• MODIFICĂRI CULOARE – pot fi: marginale gingivita ulcero–necrotică difuze gingivostomatita herpetică tip peteşii iritaţii chimice

• culoarea variază funcţie de intensitatea inflamaţiei şi a modificărilor patologice tisulare

gri lucios (inflamaţie acută severă)

roşu – viu gri închis (necroză tisulară)

MODIFICĂRI DE CULOARE ÎN MODIFICĂRI DE CULOARE ÎN GINGIVITA ACUTĂGINGIVITA ACUTĂ



1. INTRODUCERE








Modificări de consistenţăModificări de consistenţă

• edem difuz – semnul godeului• friabilitate(infiltrat inflamator, degenerare ţesut conjunctiv şi epitelial)• consistenţă fermă (fibroză, proliferare epitelială)

• edem inflamator – inflamaţie acută• suprafeţe erodate, debriuri – necroză pseudomembrane• aspecte veziculare – edem inter- şi intra-celular

PROCES PROCES DESTRUCTIVDESTRUCTIV

GINGIVITĂ CRONICĂGINGIVITĂ CRONICĂ

PROCES PROCES REPARATORREPARATOR

GINGIVITĂ ACUTĂGINGIVITĂ ACUTĂ

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

MODIFICĂRI DE CONTUR



1. INTRODUCERE






Modificări de poziţieModificări de poziţie

• modificarea poziţiei marginii gingivale libere în raport cu joncţiunea amelo–cementară

spre coronarcoronar: HIPERCREŞTERE GINGIVALĂHIPERCREŞTERE GINGIVALĂ spre apicalapical: RECESIUNERECESIUNE

• POZIŢIA APARENTĂPOZIŢIA APARENTĂ: nivelul marginii gingivale libere

• POZIŢIA REALĂPOZIŢIA REALĂ: nivelul ataşamentului epitelial

dictează severitatea recesiunii





RECESIUNE VIZIBILĂRECESIUNE VIZIBILĂ

RECESIUNE INVIZIBILĂRECESIUNE INVIZIBILĂ



1. INTRODUCERE






Modificări de dimensiune Modificări de dimensiune (hipercreşteri)(hipercreşteri)





I. Hipercreştere inflamatorieI. Hipercreştere inflamatorie (hipertrofie) cronică acută

II. Hipercreştere fibroticăII. Hipercreştere fibrotică (hiperplazie) indusă medicamentos idiopatică

III. Hipercreştere combinatăIII. Hipercreştere combinată

IV. Hipercreşteri asociateIV. Hipercreşteri asociate unor condiţii/afecţiuni sistemice condiţii: pubertate, sarcină etc. afecţiuni: leucemie, boli granulomatoase etc.

V. Hipercreşteri neoplaziceV. Hipercreşteri neoplazice benigne maligne

VI. False hipercreşteriVI. False hipercreşteri



1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE




Forme clinice acuteForme clinice acute


3. FORME CLINICE DE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITEGINGIVITE



FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

• condiţie inflamatorie destructivă a gingiei cu semne şi simptome caracteristice, gravitate variabilă• frecvent – acută; uneori – subacută, recurentă• localizată sau generalizată• ETIOLOGIEETIOLOGIE

placă bacteriană specifică gingivită pre–existentă FACTORI LOCALIFACTORI LOCALI

igienă orală deficitară zone de retenţie, fumat

FACTORI SISTEMICIFACTORI SISTEMICI stress, vârstă, aspecte sezoniere fumat (nicotină)

GINGIVITA ULCERO–NECROTICĂGINGIVITA ULCERO–NECROTICĂ


GINGIVITA CRONICĂ SIMPLĂGINGIVITA CRONICĂ SIMPLĂ


1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE




Forme clinice croniceForme clinice cronice





FORME CLINICE ACUTE


ETIOLOGIEETIOLOGIE• expunerea la acţiunea plăcii bacteriene• factori de retenţie naturali şi iatrogenici ai plăciiDISTRIBUŢIE DISTRIBUŢIE localizată / generalizată

CLINICCLINIC• cea mai frecventă formă• debut insidios, evoluţie îndelungată• asiptomatică cu excepţia exacerbării acute• alternanţa fenomenelor inflamatorii şi reparatorii• DEBUT papilar / marginal, evoluând treptat; poate interesa gingia ataşată• uneori aspect de masă sesilă / pediculată


GINGIVITE CONDIŢIONATEGINGIVITE CONDIŢIONATE


1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE









FORME CLINICE ACUTE


• interesează ambele sexe în zona cu iritaţie locală• răspuns inflamator exagerat la iritanţi locali care în mod normal ar fi determinat o gingivită medie• hipercreştere gingivală accentuată

CLINICCLINIC• papile (vestibulare) proeminente• suprafaţă cu aspect eritematos, lucioasă• caracteristicile clinice ale gingivitei cronice

•diferenţiere hipercreştere excesivă la iritanţi locali recurenţă la iritaţie localărezoluţie spontană după pubertate şi după eliminarea iritanţilor locali

GINGIVITA DE GINGIVITA DE PUBERTATEPUBERTATE




1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE









FORME CLINICE ACUTE


GINGIVITA DE GINGIVITA DE SARCINĂSARCINĂ

DISTRIBUŢIE MARGINALĂ generalizatăDISTRIBUŢIE MARGINALĂ generalizată

• agravarea inflamaţiei pre–existente (accentuarea răspunsului inflamator) – incidenţă 10–70 %• condiţia nu apare în absenţa iritantului local

CLINICCLINIC

• modificări generalizate, proeminente interproximal• LEZIUNELEZIUNE – culoare roşie intensă, suprafaţă netedă, lucioasă, de aspect friabil• sângerare spontană sau la simple atingeri




1. INTRODUCERE


2. ASPECTE CLINICE









FORME CLINICE ACUTE


MANIFESTĂRI MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN BOLI GINGIVALE ÎN BOLI

SISTEMICESISTEMICEGINGIVITA DIN LEUCEMIIGINGIVITA DIN LEUCEMII

• hipercreştere gingivală difuză sau marginală localizată sau generalizată

• poate apare ca hipercreştere difuză a mucoasei gigivale supradimensionare a gingiei marginale masă pseudo–tumorală discretă interproximală

• aspect roşu–albăstrui, suprafaţă netedă, lucioasă, consistenţă moderat–fermă spre friabil• sângerare spontană




Dentară


prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS 4CURS 4

Forme clinice de parodontiteForme clinice de parodontite


PARODONTITAPARODONTITA întotdeauna precedată de gingivită răspuns unic al gazdei la acţiunea plăcii bacteriene parodontogene afectează un anumit segment al populaţiei predilecţie / specificitate de subiect şi de situs odontal

PROGRESIEPROGRESIE caracter de ireversibilitate continuă cu perioade de exacerbare influenţată de individualitatea răspunsului imunitar şi inflamator

Aspecte generaleAspecte generaleFORME CLINICE DE

PARODONTITE MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE1. ASPECTE GENERALE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

2. SEMNE CLINICE

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

SEMNE OBLIGATORIISEMNE OBLIGATORII inflamaţia gingivalăinflamaţia gingivală punga parodontalăpunga parodontală resorbţia osoasăresorbţia osoasă


1. PARODONTITA CRONICA LENT PROGRESIVĂPARODONTITA CRONICA LENT PROGRESIVĂ

2. PARODONTITA AGRESIVA RAPID PROGRESIVĂcu debut la vârsta adultă

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂPARODONTITA RAPID PROGRESIVĂcu debut precoce

PARODONTITA JUVENILĂPARODONTITA JUVENILĂPARODONTITA PRE–PUBERTARĂPARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

3. PARODONTITA ULCERO – NECROTICĂPARODONTITA ULCERO – NECROTICĂ

4. PARODONTITA DIN BOLILE SISTEMICEPARODONTITA DIN BOLILE SISTEMICE

5. TRAUMA DIN OCLUZIE5. TRAUMA DIN OCLUZIE

Aspecte generaleAspecte generaleFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

3. FORME CLINICE







CLASIFICAREA PARODONTITELOR MARGINALECLASIFICAREA PARODONTITELOR MARGINALE


RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ



FORME CLINICE DE PARODONTITE

MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE


2. SEMNE CLINICE2. SEMNE CLINICE

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








SEMNE CLINICE ALE SEMNE CLINICE ALE PARODONTITELOR PARODONTITELOR

MARGINALEMARGINALE

SEMNE OBLIGATORIISEMNE OBLIGATORII inflamaţia gingivalăinflamaţia gingivală punga parodontalăpunga parodontală resorbţia osoasăresorbţia osoasă

ALTE SEMNEALTE SEMNE mobilitatea dentaramobilitatea dentara migrarea dentaramigrarea dentara recesiunea parodontalarecesiunea parodontala halena halena


Punga parodontalăPunga parodontalăFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








PUNGA PARODONTALĂPUNGA PARODONTALĂ CLASIFICARECLASIFICARE

• MODUL DE APARIŢIEMODUL DE APARIŢIE deplasarea coronară a marginii gingivalePUNGA GINGIVALĂ / FALSĂPUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ deplasarea apicală a epiteliului de joncţiunePUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂPUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ

• relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolarrelaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar PUNGĂ SUPRAOSOASĂPUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este situată coronar de creasta osoasă) PUNGĂ INFRAOSOASĂPUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este situată apical de nivelul osului alveolar)

• numărul de suprafeţe dentare interesatenumărul de suprafeţe dentare interesate PUNGI SIMPLEPUNGI SIMPLE PUNGI COMPUSEPUNGI COMPUSE PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)


Resorbţia osoasăResorbţia osoasăFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








RESORBŢIA OSOASĂRESORBŢIA OSOASĂ PROCES INFLAMATORPROCES INFLAMATOR

• extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere odontală este influenţată de

potenţialul patogen al plăcii (invazie) rezistenţa gazdei

• modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică, ea influenţând tiparul de distrucţie osoasă• caracterizează pierderea orizontală de os• tiparul distrucţiei osoase este influenţat de

căile de evoluţie a procesului inflamator raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm) morfologia osoasă perioadele de distrucţie osoasă procesele de neoformaţie osoasă




1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








RESORBŢIA OSOASĂRESORBŢIA OSOASĂ TIPARE DE DISTRUCŢIE TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂOSOASĂ

1. LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ1. LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ

• cel mai comun tipar de resorbţie osoasă• os redus în înălţime dar în ansamblu marginea osoasă este perpendiculară pe suprafaţa dentară• pentru un situs odontal dat resorbţia nu este în proporţie egală ci variazăvariază pentru

septurile interdentare corticalele osoase vestibulare şi orale

• este asociată pungii parodontale supraosoase




1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ









2. DEFECTE OSOASE. 2. DEFECTE OSOASE. DEFECTE ANGULAREDEFECTE ANGULARE

• sunt caracterizate prin liză osoasă verticală• baza defectului situată apical de osul adiacent• frecvent asociate pungii parodontale infraosoase• CLASIFICARECLASIFICARE funcţie de numărul de pereţi osoşi

1 perete1 perete / HEMISEPTURIHEMISEPTURI 2 pereţi2 pereţi / CRATERE DENTARECRATERE DENTARE 3 pereţi3 pereţi / DEFECTEDEFECTE

• funcţie de localizare pot fi sau nu decelabile prin examen radiografic




1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








3. LEZIUNI DE FURCAŢIE3. LEZIUNI DE FURCAŢIE

• se referă la afectarea bi– sau tri–furcaţiilor dinţilor pluri–radiculari• cel mai frecvent sunt descrise la nivelul molarilor mandibulari• denudarea zonei de furcaţie poate fi vizibilă clinic sau poate fi mascată de ţesutul gingival• CLASIFICARE în funcţie de liza osoasă în plan orizontal şi în plan vertical

defect orizontal (clasele I, IIa şi IIIa) defect vertical (subclasele A, B şi C)



Mobilitatea dentarăMobilitatea dentarăFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








• reprezintă gradul de mobilitate ce depăşeşte valorile fiziologice normale

• FACTORI ce contribuie la creşterea mobilităţii dentare:

pierderea ţesuturilor de suport odontal trauma din ocluzie “fenomen de adaptare” proces inflamator parodontal modificări hormonale (sarcină) procese patologice osoase, radiculare după intervenţii chirurgicale

MOBILITATEA DENTARĂMOBILITATEA DENTARĂ MOBILITATE MOBILITATE PATOLOGICĂPATOLOGICĂ


Migrarea dentarăMigrarea dentarăFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








• MIGRAREA PATOLOGICĂMIGRAREA PATOLOGICĂ – deplasarea dinţilor ca o consecinţă a perturbării prin boală parodontală a echilibrului de factorifactori ce menţin poziţia fiziologică a dintelui• FACTORIFACTORI majori

status–ul parodontal forţe de solicitare odontală

• MECANISMUL şi DIRECŢIAMECANISMUL şi DIRECŢIA migrării depind de: gradul de distrucţie parodontală prezenţa / absenţa punctului de contact natura forţei de solicitare odontală (amplitudine, direcţie, frecvenţă) tendinţa de mezializare

MIGRAREA MIGRAREA PATOLOGICĂPATOLOGICĂ


RecesiuneaRecesiuneaFORME CLINICE DE


1. ASPECTE GENERALE



RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ








• consecinţă a afectării inflamatorii parodontale

• simptom constant în boala parodontală cu GRADEGRADE diferite de interesare parodontală

RECESIUNEA VIZIBILĂRECESIUNEA VIZIBILĂmarginea gingivală liberă joncţiunea amelo–cementară

RECESIUNEA INVIZIBILĂRECESIUNEA INVIZIBILĂbaza pungii marginea gingivală liberă

PIERDEREA TOTALĂ DE ATAŞAMENTPIERDEREA TOTALĂ DE ATAŞAMENTrecesiunea invizibilă + recesiunea vizibilă

RECESIUNEARECESIUNEA RECESIUNEA RECESIUNEA INFLAMATORIEINFLAMATORIE


ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE

• sinonim: parodontita cronică (a adultului)• cea mai frecventă formă (după a 3–a decadă)• creşte în prevalenţă şi severitate cu vârsta• interesează subiecţie de ambe sexe• rata progresiei şi starea de activitate cunoaşte o specificitate de situs odontal• progresia bolii cunoaşte alternanţa perioadelor de activitate (destructive) şi de inactivitate (reparatorii)

Parodontita lent Parodontita lent progresivăprogresivă


MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

3. FORME CLINICE3. FORME CLINICE








RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ


ETIOLOGIEETIOLOGIE• asociată prezenţei plăcii bacteriene, deficienţei în igiena orală• nu se descrie asocierea cu deficite sistemice sau imunologice• afecţiunile sistemice

influenţează răspunsul gazdei accelerează progresia bolii exacerbează severitatea şi întinderea distrucţiei tisulare


Parodontita rapid Parodontita rapid progresivăprogresivă


MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE








ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE• interesează subiecţi cu vârste 21– 35 ani• cel mai probabil subiecţi nediagnosticaţi, netrataţi de parodontită juvenilă• interesează subiecţi de ambe sexe• interesează frecvent membri ai aceleeaşi familii• progresie episodică cu perioade de activitate şi de repaos


RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ ETIOLOGIEETIOLOGIE• populaţie bacteriană particulară• alterare funcţională a răspunsului chemotactic al neutrofilelor• posibil rol al autoimunităţii

ASPECTE CLINICEASPECTE CLINICE• similare parodontitei lent progresive dar mai pregnante, mai agresive în perioadele de repaus şi de distrucţie • SEVERITATE: edentaţii şi/sau defecte osoase

zonele de retenţie• distribuţia generalizată a leziunilor, fără un tipar caracteristic (tipare lezionale asociate LJP şi SPP)• DEFECTUL OSOS

uni/bilateral (arc cerc) molari primi, incisivi generalizat


Parodontita juvenilăParodontita juvenilăFORME CLINICE DE PARODONTITE

MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE








ASPECTE CLINICEASPECTE CLINICE• în mod caracteristic

absenţa clinică a inflamaţiei prezenţa pungilor profunde absenţa relativă a plăcii şi tartrului

• simptome comune INIŢIALE obilitatea şi migrarea patologică molari primi şi incisivi-diastematiparul ocluzal, pulsiunea linguală pot modifica gradul de migrare

ULTERIOR hiperestezie (prin denudarea radiculară) durere surdă (prin mobilitate, impactare)


RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ


FORMA LOCALIZATĂFORMA LOCALIZATĂ• liză osoasă rapidă (molari primi, incisivi centrali)• DIAGNOSTIC

de obicei între 10 – 15 anicel puţin 2 situs–uri cu pierdere ataşament > 3 mm (molari primi şi / sau incisivi

• prin progresia bolii liza osoasă devine bilaterală• tipar radiologic de liză osoasă în “arc de cerc”FORMA GENERALIZATĂFORMA GENERALIZATĂ• sunt interesaţi molarii primi şi incisivii precum şi alţi dinţi• tipar de resorbţie de obicei mai orizontal


Parodontita pre–pubertarăParodontita pre–pubertarăFORME CLINICE DE PARODONTITE

MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE








ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE• interesează dentiţia primară sau mixtă• formă rară de afectare cu debut precoce• debut 1 – 3…10 – 12 ani

frecvent 5 – 10 ani (diagnostic) nivel minim de placă bacteriană, tartru• incidenţă carioasă scăzută


RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂETIOLOGIEETIOLOGIE• condiţia asociată cu afecţiuni sistemice

sindrom Papillon–Lefèvre, sindrom Down hipofosfatazie, leucemie acută / subacutăLADLAD (LLeucocyte AAdhesion DDeficiency)

floră bacteriană insuficient investigată• alterare funcţională a neutrofilelorFORMA LOCALIZATĂFORMA LOCALIZATĂ

• inflamaţie gingivală minoră / absentă clinic• distrucţie osoasă lentă• tipar mai sever de liză osoasă în formele avansate cu interesarea zonei de furcaţieFORMA GENERALIZATĂFORMA GENERALIZATĂ• stadii variate de gingivită proliferativă acută

• distrucţie osoasă rapidă, importantă• frecvent asociată anomaliilor genetice


Parodontita ulcero–Parodontita ulcero–necroticănecrotică


MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE








ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE• urmează episoadelor repetate, pe termen lung, de gingivită ulcero–necrotică• mecanism de trecere de la gingivita la parodontita ulcero–necrotică NEINVESTIGAT• interesează subiecţi malnutriţi sau ci deficienţe imune (context HIV–SIDA)• netratată, evoluează spre stomatită ulcero– necrotică / nomă (expunerea, necroza şi sechestrarea osului alveolar)


RECESIUNEA

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ


ETIOLOGIEETIOLOGIE

• insuficient studiată• factori etiologici similari celor ai GUN• similitudinea nu este stabilită ci doar presupusă

spirochetespirochete




Dentară


prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS 5CURS 5

1. Evoluţia şi complicaţiile bolii 1. Evoluţia şi complicaţiile bolii parodontaleparodontale

2. Prognosticul bolii parodontale2. Prognosticul bolii parodontale


• continuă, cu alternanţa episoadelor de activitate şi de inactivitate• rata distrucţiei tisulare caracterizează un anumit tipar lezional• netratată, conduce la expulzia unităţii odontale afectate de pe arcadă• terapia corectă stabilizează o situaţie prezentă care permite o integrare funcţională• în absenţa tratamentului survin modificări la nivel:

parodontal: ABCES PARODONTAL odontal: HIPERSENSIBILITATE CARII DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂ LEZIUNI CUNEIFORME sindrom endo–parodontal

Evoluţia bolii parodontaleEvoluţia bolii parodontaleEVOLUŢIE ŞI

COMPLICAŢII.PROGNOSTIC

1. EVOLUŢIE ŞI 1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII

PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE


• complicaţie frecventă a bolii parodontale (URGENŢĂ)• reprezintă o perioadă de distrucţie osoasă activă (exacerbare)

DEFINIŢIEDEFINIŢIE

• leziune - distrucţia ţesuturilor parodontale• debut rapid cu simptomatologie caracteristică• leziune circumscrisă, purulentă, localizată în peretele moale al pungii parodontale

Complicaţiile bolii Complicaţiile bolii parodontaleparodontale

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.PROGNOSTIC


ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




ABCESUL PARODONTALABCESUL PARODONTAL


ETIOLOGIEETIOLOGIE

• asociat direct bolii parodontale exacerbare acută a bolii netratate exacerbare în cursul terapiei parodontale exacerbare în parodontita refractară exacerbare în perioada de menţinere

• asociat situs–urilor fără pungă parodontală pre– existentă

impactarea corpilor străini perforare laterală (tratament endodontic) chist lateral infectat factori morfologici locali de retenţie




ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




ABCESUL PARODONTALABCESUL PARODONTAL


SUBIECTIVSUBIECTIV

• tumefacţie circumscrisă în dreptul unei rădăcini• durere pulsatilă, iradiată• sensibilitate la atingere, mobilitate dentară

OBIECTIVOBIECTIV PARODONTALPARODONTAL

• tumefacţie gingivală circumscrisă, fistulizată sau nu• gingie edemţiată, eritematoasă, suprafaţă netedă, lucioasă, dureroasă la palpare, consistenţă variabilă• exprimare puroi la presiune• pungă redusă ce comunică cu abcesul




ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




ABCESUL PARODONTALABCESUL PARODONTAL ABCESUL ABCESUL PARODONTAL ACUTPARODONTAL ACUT


Complicaţiile bolii parodontaleComplicaţiile bolii parodontaleEVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.PROGNOSTIC


ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




ABCESUL PARODONTALABCESUL PARODONTAL ABCESUL ABCESUL PARODONTAL ACUTPARODONTAL ACUT

Abces parodontal acutAbces parodontal acut

Abces parodontal acut pe cale de fistulizareAbces parodontal acut pe cale de fistulizare

Abces parodontal acut: Abces parodontal acut: exprimare de puroi la presiuneexprimare de puroi la presiune


CLINICCLINIC• asimptomatic - excepţia episoadelor de exacerbare• antecedente

istoric de activitate la nivelul pungii episoade de durere surdă, senzaţie de egresiune

• fistulă pe mucoasa gingivală în lungul unei rădăcini acoperită sau nu cu ţesut de granulaţie continuitate cu marginea gingivală

RADIOGRAFICRADIOGRAFIC• uneori – aspect normal sau neconcludent• zonă de radiotransparenţă de–a lungul unei supra-feţe radiculare




ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




ABCESUL PARODONTALABCESUL PARODONTAL ABCESUL ABCESUL PARODONTAL CRONICPARODONTAL CRONIC





ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL


• agent etiologic dominant: A. viscosus• interesează suprafeţele radiculare denudate• evoluţie lentă, în suprafaţă, cu traiect serpiginos• complicaţii

fractura coroanei dentare sensibilitate dureroasă patologie pulpară

Complicaţiile bolii parodontaleComplicaţiile bolii parodontaleEVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.PROGNOSTIC


ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




CARIILE DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂCARIILE DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂ

Invazia tubulilor dentinari deschişiInvazia tubulilor dentinari deschişi


• pierderi de substanţă dentară pe altă suprafaţă coronară decât cea expusă forţelor ocluzale• etiologie plurifactorială

factori generali (tulburări digestive) factori locali (tipar ocluzal, parafuncţii)

• mecanisme multiple, unul fiind dominant• iniţial – localizate în 1/3 cervicală a feţei vestibulare(joncţiunea amelo–cementară)• ulterior – cuprinde zona de recesiune vizibilă• suprafaţa lezională

netedă, lucioasă sau acoperită de placă bacetriană, detritus–uri(miloliză “murdară”)




ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




LEZIUNI CUNEIFORMELEZIUNI CUNEIFORME


• suprafeţe radiculare expuse prin recesiune şi lipsite de protecţie cementară

• sensibilitate dureroasă la contactul suprafeţei cu agenţi mecanici, termici, chimici

• poate apare spontan (recesiune) după terapie parodontală

• dispare prin terapie adecvată




ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




HIPERSENSIBILITATEA RADICULARĂHIPERSENSIBILITATEA RADICULARĂ





ASPECTE GENERALE



PARODONTALE




INTER–RELAŢIA ENDODONŢIU – PARODONŢIUINTER–RELAŢIA ENDODONŢIU – PARODONŢIU

Pulpă integră

Parodonţiusănătos

Parodonţiuinfectat

Pulpă infectată,necrotică

foramen apical,fractură verticală

radiculară

foramen apical,canale laterale

tubuli dentinarifractură verticală


tubuli dentinariperforaţii radiculare

fractură verticală


perforaţii radicularefractură verticală


PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALEPROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

• determinarea prognosticului pacientului cu boală parodontală presupune evaluarea:

PROGNOSTICULUI GLOBALPROGNOSTICULUI GLOBAL tip de boală parodontală tip de boală parodontală malocluzii malocluzii vârstă vârstă variavaria afecţiuni sistemiceafecţiuni sistemice

PROGNOSTICULUI ODONTALPROGNOSTICULUI ODONTAL mobilitate mobilitate morfologia odontală morfologia odontală punga parodontală punga parodontală alţi factori alţi factori probleme muco–gingivaleprobleme muco–gingivale afectarea furcaţieiafectarea furcaţiei

Prognosticul bolii Prognosticul bolii parodontaleparodontale


1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE


2. PROGNOSTICUL 2. PROGNOSTICUL BOLII BOLII

PARODONTALEPARODONTALE





• nu există pierdere osoasănu există pierdere osoasă• condiţie gingivală excelentăcondiţie gingivală excelentă• complianţă terapeuticăcomplianţă terapeutică

Prognosticul bolii Prognosticul bolii parodontaleparodontaleAPLICAŢII CLINICEAPLICAŢII CLINICE

PROGNOSTIC PROGNOSTIC EXCELENTEXCELENT



ASPECTE GENERALE







• suport osos restant adecvatsuport osos restant adecvat• control adecvat al factorilor etiologicicontrol adecvat al factorilor etiologici• complianţă terapeuticăcomplianţă terapeutică

PROGNOSTIC PROGNOSTIC BUNBUN

• suport osos restant relativ adecvatsuport osos restant relativ adecvat• mobilitate dentară redusămobilitate dentară redusă• leziuni inter–radiculare grad Ileziuni inter–radiculare grad I• posibilităţi adecvate de menţinereposibilităţi adecvate de menţinere• posibilităţi de complianţă terapeuticăposibilităţi de complianţă terapeutică

PRONOSTICPRONOSTIC ACCEPTABILACCEPTABIL


• suport osos redussuport osos redus• mobilitate dentară crescutămobilitate dentară crescută• leziuni inter–radiculare grad I şi IIleziuni inter–radiculare grad I şi II• zone greu accesibilezone greu accesibile• complianţă terapeutică redusăcomplianţă terapeutică redusă

Prognosticul bolii Prognosticul bolii parodontaleparodontale

PROGNOSTIC PROGNOSTIC SLABSLAB



ASPECTE GENERALE







APLICAŢII CLINICEAPLICAŢII CLINICE

•pierdere avansată de suport osospierdere avansată de suport osos• mobilitate dentară avansatămobilitate dentară avansată• leziuni inter–radiculare grad II şi IIIleziuni inter–radiculare grad II şi III• zone inaccesibilezone inaccesibile

PROGNOSTIC PROGNOSTIC REZERVATREZERVAT

•pierdere accentuată de suport osospierdere accentuată de suport osos• mobilitate dentară foarte maremobilitate dentară foarte mare• leziuni inter–radiculare grad II şi IIIleziuni inter–radiculare grad II şi III• zone inaccesibile, indicaţii de extracţiezone inaccesibile, indicaţii de extracţie

PROGNOSTIC PROGNOSTIC GRAVGRAV




Dentară


prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

CURS 6 CURS 6

TERAPII COMPLEXE IN BOALA TERAPII COMPLEXE IN BOALA PARODONTALAPARODONTALA


ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN

BOALA PARODONTALĂ

1. BOALA PARODONTALĂ

ASPECTE GENERALE

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

3. ASPECTE 3. ASPECTE TERAPEUTICETERAPEUTICE

STAREA DE ACTIVITATE

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

STADIUL DE EVOLUŢIE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

•1. măsuri de control şi autocontrol al plăciimăsuri de control şi autocontrol al plăcii

substanţe pentru evidenţiere mijloace principale, auxiliare, profesionale substanţe adjuvante de control

• 22. terapia medicamentoasă. terapia medicamentoasă sistemicătopică sisteme de eliberare controlată

•3. 3. re-echilibrare ocluzalare-echilibrare ocluzala•4. 4. terapie ortodonticaterapie ortodontica• 5. 5. imobilizare provizorieimobilizare provizorie• 6. 6. terapie chirurgicala – terapie chirurgicala – chiuretajul parodontalchiuretajul parodontal

I. I. ETAPA ETIOLOGICĂ DE TRATAMENTETAPA ETIOLOGICĂ DE TRATAMENT

ETAPETAPE E DE TRATAMENTDE TRATAMENT in patologia parodontalain patologia parodontala



BOALA PARODONTALĂ


ASPECTE GENERALE









AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

II. II. ETAPA ETAPA CURATIVA - CURATIVA - CORECTIVĂ DE TRATAMENTCORECTIVĂ DE TRATAMENT

•1. terapie endodontică – terapie endodontică – sindromul endo-parodontalsindromul endo-parodontal

•2. restaurări definitive odontalerestaurări definitive odontale

•3. reevaluarea si re- echilibrarea ocluzieiechilibrarea ocluziei

• 4. terapie ortodontica – etapa de mentinere4. terapie ortodontica – etapa de mentinere

• 5. 5. chirurgie muco-gingivală si osoasa chirurgie muco-gingivală si osoasa

• 6. protezarea fixa şi/sau amovibile6. protezarea fixa şi/sau amovibile




BOALA PARODONTALĂ


ASPECTE GENERALE









AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

• 1. tratamentul pungilor parodontaletratamentul pungilor parodontale

gingivectomie & gingivoplastie ENAP intervenţii cu lambou (Widman)

•2. tratamentul leziunilor osoasetratamentul leziunilor osoase substracţie adiţie regenerare ghidată tehnici combinate

• 3. chirurgie muco-gingivalăchirurgie muco-gingivală

II. II. ETAPA CORECTIVĂ DE TRATAMENTETAPA CORECTIVĂ DE TRATAMENT ChirurgicalaChirurgicala




BOALA PARODONTALĂ


ASPECTE GENERALE









AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

• menţinerea status–ului parodontal obţinut prin tratament

• prevenirea recurenţei bolii

• re–examinări periodice şi verificări ale plăcii bacteriene, tartrului condiţiei parodontale ocluziei, mobilităţii dentare altor modificări patologice

III. III. ETAPA DE MENŢINEREETAPA DE MENŢINERE




BOALA PARODONTALĂ


ASPECTE GENERALE









AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

Controlul chimic al plăciiControlul chimic al plăciiAntisepticeAntisepticeCLORHEXIDINACLORHEXIDINA

• produs sinteză, grupa antisepticelor biguanidice• dication, afinitate pentru peretele bacterian• puternic caracter bazic (pH > 3.5)• forme de prezentare:

digluconat şi acetat CHX (hidrosolubile) clorhidrat CHX (practic insolubilă)

• acţiune funcţie de concentraţie bacteriostatică, bactericidă efect de lungă durată (legături ionice cu GP salivare, smalţ)

• eficienţă funcţie de concentraţie, pH, temperatură, timp de contact•forme de condiţionare

soluţii Corsodyl 0.2 % (clătiri orale) Peridex 0.12 % (irigaţii subgingivale) geluri suport biodegradabil Perio–Chips pulberi

• pulberile sunt introduse în amestec cu oxid zinc şi acizi graşi în vederea realizării pansamentelor de protecţie parodontală• efecte adverse (utilizare > 14 zile)

pigmentaţii dentare, mucosale leziuni descuamative modificări gustative


Terapia antibacterianăTerapia antibacterianăControlul chimicControlul chimic

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN

REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE

2. MIJLOACE PROFILACTICE


ASPECTE TERAPEUTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA 3. TERAPIA CONSERVATOARECONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA



BOALA PARODONTALĂ


ASPECTE GENERALE









AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

Controlul chimic al plăciiControlul chimic al plăciiAntibioticeAntibioticeADMINISTRARE SISTEMICĂADMINISTRARE SISTEMICĂ

• AMOXICILINĂAMOXICILINĂ• GUN, PUN, parodontită juvenilă, parodontită refractară

250 – 500 mg la 6 ore, 7 – 10 zile AUGMENTIN ,AUGMENTIN , (amoxicilină 250 mg + clavulanat K 125 mg)

parodontită refractară, parodontită juvenilă insucces antibioterapie anterioară 1 comprimat la 8 ore, 7 – 10 zile

•TETRACICLINĂTETRACICLINĂ terapie parodontală activă 250 mg la 6 ore, 14 – 21 zile

• MINOCICLINĂMINOCICLINĂ parodontită adultului100 mg la 12 ore, 7 zile

SPIRAMICINĂSPIRAMICINĂ (Rovamicină, Rodogyl) forme avansate de boală parodontală 500.000 – 1.500.000 UI, 2– 3 ori / zi

•METRONIDAZOLMETRONIDAZOLgingivite şi parodontite ulcero–necrotice în asociere forme rapid progresive şi forme refractare 250 mg la 6 ore, 7 zile


Terapia ocluzalăTerapia ocluzalăASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE• reducerea selectivă ireversibilă şi permanentă a zonelor ocluzale cu modificarea schemei ocluzaleOBIECTIVEOBIECTIVE• eliminarea interferenţelor din funcţie şi parafuncţie• eliminarea contactelor premature• obţinerea contactelor stabile cuspid – fosetă• obţinerea stopurilor ocluzale multiple şi uniform distribuite• obţinerea stimulării funcţionale necesare prezervării sănătăţii parodontale


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

Interferenţă protruzivăInterferenţă protruzivă

Interferenţă laterotruzivăInterferenţă laterotruzivăTraumă ocluzalăTraumă ocluzală


Terapia ortodonticăTerapia ortodonticăTERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN

REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

CONSIDERAŢII TERAPEUTICECONSIDERAŢII TERAPEUTICE• severitatea afectării parodontale • posibilitatea ameliorării condiţiei prin tratament • nivelul osului remanentOBIECTIVE TERAPEUTICEOBIECTIVE TERAPEUTICE• reducerea zonelor de retenţie a plăcii• ameliorarea conturului gingival şi osos• facilitarea restaurărilor protetice• ameliorarea esteticii dento–somato–faciale

Indicaţii ale terapiei ortodontice. Indicaţii ale terapiei ortodontice. Limite şi riscuri ale terapiei ortodontice. Limite şi riscuri ale terapiei ortodontice.


Imobilizarea dintilor Imobilizarea dintilor parodontotici parodontotici


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

Atelă continuăAtelă continuă..


TERAPIA CHIRURGICALĂ ŞI DE REGENERARE

PARODONTALĂ1. TRATAMENTUL 1. TRATAMENTUL

PUNGILOR PUNGILOR PARODONTALEPARODONTALE

CHIRURGIE SUBSTRACTIVĂ

2. CHIRURGIA OSOASĂ

3. CHIRURGIA MUCO–GINGIVALĂ

CHIRURGIE ADITIVA

CHIRURGIE REGENERATIVĂ

TEHNICI COMBINATE

CHIURETAJUL PARODONTAL

TEHNICA E.N.A.P.

GINGIVECTOMIA

INTERVENŢII CU LAMBOU

Chiuretajul parodontalChiuretajul parodontal

4. ASPECTE TERAPEUTICE

CHIURETAJUL PARODONTALCHIURETAJUL PARODONTAL

• CONDIŢIICONDIŢII pungi parodontale inactive respectarea ataşamentului parodontal

• INDICAŢIIINDICAŢII leziuni localizate (dinte / grup de dinţi)

• OBIECTIVEOBIECTIVE – SCOP CURATIVSCOP CURATIV pungi supra-osoase < 4–5 mm pungi parodontale înguste pro–operator pentru pungi > 5 mm

• OBIECTIVEOBIECTIVE – SCOP PALEATIV – SCOP PALEATIV recidivă în terapia de menţinere compromis la pacienţi contraindicaţi inter-venţiilor cu lambou


I. I. Tratamentul urgentelor parodontale Tratamentul urgentelor parodontale

Gingivita ulcero-necroticăGingivita ulcero-necrotică


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE



3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

OBIECTIVEOBIECTIVE

• amendarea simptomatologiei acute• tratamentul bolii cronice• amendarea simptomelor toxico–septice• corectarea stării generale

STABILIREA DIAGNOSTICULUISTABILIREA DIAGNOSTICULUI

STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT:STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT: - tratament in clinica chirurgicala - tratament in clinica chirurgicala - - tratament ambulatortratament ambulator


I. Tratamentul urgentelor parodontale I. Tratamentul urgentelor parodontale

Parodontita ulcero-necroticăParodontita ulcero-necroticăTERAPIA

CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN

REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

• categorie aparte de pacienţi• necesitatea consultului interdisciplinar pentru identificarea factorului sistemic predispozant• tratament local şi sistemic• terapie antimicrobiană pe seama antibiogramei

Parodontită ulcero–necroticăParodontită ulcero–necrotică

Aspect clinic după 6 luni de tratamentAspect clinic după 6 luni de tratament


I. Tratamentul urgentelor parodontale I. Tratamentul urgentelor parodontale

Abces parodontal acutAbces parodontal acut


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

OBIECTIVEOBIECTIVE• amendarea durerii• controlul răspândirii infecţiei• restabilirea drenajului

DRENAJ PRIN PUNGĂDRENAJ PRIN PUNGĂ• anestezie topică• se deschide sau se lărgeşte intrarea în pungă• se stabileşte drenajul

chiuretă mică detartror fin

Abcesul gingival• anestezie topică• incizarea zonei fluctuente sau largirea • incizie uşor lărgită pentru a permite drenajul• spălarea plăgii şi protejarea cu o compresă• reprogramare şi indicaţia spălării la 2 ore cu apă călduţă• dacă leziunea reziduală este prea mare poate fi îndepărtată chirurgical

Pericoronarita•Tratament antinflamator local si sistemic daca este cazul •Chirurgical- incizia si drenajul cu mesa iodoformata•Ulterior excizia capusonului mucos sau extractia dintelui ( Rx)


II. Protocoale terapeutice in gingiviteII. Protocoale terapeutice in gingivite

1. Gingivită simplă bacteriană1. Gingivită simplă bacteriană


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

ŞEDINŢA IŞEDINŢA I• examen clinic şi diagnostic – identificarea surselor de iritaţie locală• chestionar asupra obiceiurilor de igienă orodentară•evidentierea factorilor de risc• conştientizarea pacientului• recomandarea tehnicilor de autocontrol al plăcii

ŞEDINŢA IIŞEDINŢA II• demonstrarea şi corectarea tehnicilor de igienă• controlul profesional al plăcii si tartrului (detratraj si periaj profesional)• lustruirea suprafeţelor• îndepărtarea altor surse de iritaţie locală

ŞEDINŢA IIIŞEDINŢA III• identificarea zonelor cu inflamaţie persistentă• recomandarea modalităţilor chimice de control• indicarea modalităţilor auxiliare de control mecanic

IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞECIDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC• particule de tartru remanente• lustruire incompletă• persistenţa altor surse de iritaţie locală• instruire insuficientă şi control incorect al plăcii

Aspect clinic la 2 luniAspect clinic la 2 lunide tratamentde tratament


II PROTOCOALE TERAPEUTICE IN II PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE PARODONTITE

Parodontita cronicaParodontita cronica


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

Parodontită formă medieParodontită formă medie

Aspect clinic la 2 luni de tratamentAspect clinic la 2 luni de tratament

Terapie etiologica , curativa Terapie etiologica , curativa si de mentineresi de mentinere•Debridare gingivala , detartraj, Debridare gingivala , detartraj, •Tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivitaTratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita• Tratament chirurgical ,Bioterapie de reactivareTratament chirurgical ,Bioterapie de reactivare

Parodontită medie.Parodontită medie.Migrări patologiceMigrări patologice

Aspect clinic la 6 ani.Aspect clinic la 6 ani.Diastema a dispărut după 6 luni de tratamentDiastema a dispărut după 6 luni de tratament

Parodontită avansatăParodontită avansată

Aspect clinic dupăAspect clinic după3 luni de tratament3 luni de tratament


II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE PARODONTITE

2.2. Parodontite agresiveParodontite agresive


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

a.PARODONTITĂ PREPUBERTARĂa.PARODONTITĂ PREPUBERTARĂ• identificarea şi corectarea condiţiei sistemice• terapie locală convenţională• antibioterapie ţintită

b. PARODONTITĂ JUVENILĂb. PARODONTITĂ JUVENILĂ• prognostic funcţie de extinderea bolii• prognosticul dictează eficienţa terapiei standard• tetraciclină 250 mg la 6 ore• doxiciclină 100 mg / zi cel puţin 7 zile• în formele refractare amoxicilină + metronidazol

c. PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂc. PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ• tratament similar parodontitei refractare• programare frecventă• colaborare interdisciplinară• monitorizarea stării generale• terapie locală de eliminare a factorilor iritativi locali• pot fi necesare manopere de detartraj şi surfasaj în câmp deschis• terapie antibiotică sistemică

• diagnostic microbian, teste diagnostic microbian, teste de susceptibilitatede susceptibilitate• terapie convenţională terapie convenţională locală asociată cu o terapie locală asociată cu o terapie antibiotică sistemică antibiotică sistemică (antibiograma)(antibiograma)• AUGMENTINAUGMENTIN 375 mg la 8 375 mg la 8 ore , 14 zileore , 14 zile• CLINDAMICINCLINDAMICIN 150 mg la 6 150 mg la 6 ore, 7 zileore, 7 zile• asociere antiotică în asociere antiotică în cazurile cu floră asociatăcazurile cu floră asociată


II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE PARODONTITE

3.Complicatii3.Complicatii


REABILITAREA ORALĂ

1. ASPECTE GENERALE



ASPECTE TERAPEUTICE




ASPECTE GENERALE


TERAPIA OCLUZALĂ


IMOBILIZAREA

1. HIPERESTEZIA DENTINARĂ1. HIPERESTEZIA DENTINARĂ• utilizarea agenţilor de desensibilizare

aplicaţi de pacient aplicaţi în mod profesional

• paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel• soluţii: Elmexgel, Nafestezine• modalităţi profesionale

varnish-uri agenţi anti-inflamatori

2. CARIILE DE SUPRAFATA RADICULARA2. CARIILE DE SUPRAFATA RADICULARA• Obturatii definitive cu materiale compozite2.

LEZIUNI ENDO–PARODONTALELEZIUNI ENDO–PARODONTALE• LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal

terapie endodontică eventual terapie parodontală

• LEZIUNI PARODONTALE complicate endodontal tratament parodontal tratament endodontic

• LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – tratament endodontic şi parodontal