zzz 1 Liberalii „au pierit“ PrimãriePrimãrie Primãrie pe ... · PDF filede procente împingându-i pe liberali sã mai ... un pariu ratat ... sãnãtate, fericire, iubire ºi

CMYK

2-3Amãnunteîn paginile

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 5777776 6 6 6 6 2 2 2 2 21 - 21 - 21 - 21 - 21 - 27 decembrie 207 decembrie 207 decembrie 207 decembrie 207 decembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Lia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa Vasilescu trasilescu trasilescu trasilescu trasilescu trebuie săebuie săebuie săebuie săebuie săaleagă întraleagă întraleagă întraleagă întraleagă între Cre Cre Cre Cre Craioaioaioaioaiovvvvva şi Bucura şi Bucura şi Bucura şi Bucura şi Bucureştieştieştieştieşti

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

Primãriesau

deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?deputãþie?9

Amãnunte

în pagina

Liberalii „au pierit“pe limba lor!

















21 - 27 decembrie 2016 www.indiscret.ro

2ANALIZÃ

Publ

icita

te

CRÃCIUN FERICITºi LA MULÞI ANI!

Din lumina sãrbãtoririiNaºterii Domnului ºidin speranþa ce însoþeºteNoul An, gânduri buneºi urãri de sãnãtate, împliniriºi bucurii tuturor!

Mãceºanu Dumitru,Primar comuna Castranova

PRIMÃRIA comunei Poiana Mareureazã cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori

ale Crãciunului ºi Anului Nou -tuturor salariaþilor, colaboratorilor,

locuitorilor comunei - multã sãnãtate,fericire, împliniri ºi belºug în case.Cãldura ºi frumuseþea Sãrbãtorilor

de iarnã sã vã deschidã în sufletbucuria, iar Noul An sã intre-n case

mai fericit!



locuitorilor comunei - multã sãnãtate,fericire, împliniri ºi belºug în case.Cãldura ºi frumuseþea Sãrbãtorilorde iarnã sã vã deschidã în suflet

bucuria, iar Noul An sã intre-n casemai fericit!









mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!





mai fericit!













mai fericit!

Degringolada liberalã la nivel central a luat prinsurprindere o bunã parte dintre analiºtii politici.Puþini au fost cei care s-au hazardat sã previ-zioneze o prãbuºire atât de abruptã a unuipartid ce-ºi propusese, dupã ce a dat preºedin-tele þãrii, sã intre la guvernare în 2016. Realita-tea s-a dovedit a fi mult mai cruntã decât celmai negru scenariu, cele puþin peste douãzecide procente împingându-i pe liberali sã mailustruiascã încã patru ani bãncile opoziþiei.Cauzele declinului accentuat al PNL-ului suntmultiple, însã patru factori au contribuit în moddecisiv la înfrângerea usturãtoare din 11 de-cembrie.

de Cosmin Pretorian

Marele PNL a pornitdin capul locului ladrum ca un soi de

compromis unanim acceptatatât de latura bãsistã a fostu-lui PDL, cât ºi de ultralibe-ralii nostalgici ai USL-ului.Pentru a împãca pe deplinaceste curente, s-a înfiinþatinstituþia co-preºedintelui ºis-a luat decizia, una funda-mental greºitã dupã cum sepoate observa acum, ca pro-cesul de unificare sã se în-tindã de-a lungul a doi ani.S-a dorit ca astfel sã se mini-malizeze pierderile la nivellocal, în organizaþiile judeþe-ne, municipale sau comuna-le. Calculul de la centru nus-a potrivit, însã, deloc curealitatea de pe teren, în faptdeterminând ºi întreþinând oserie întreagã de conflictemocnite la nivelul filialelorjudeþene. De aici ºi pânã lafiasco-ul din alegerile parla-mentare nu a mai fost decâtun pas, semi-înfrângerea dinalegerile locale din acest an.

Leadershipfalimentar

Impusã de preºedinteleKlaus Iohannis în frunteavechiului PNL, Alina Gor-ghiu nu s-a ridicat nici pedeparte la nivelul aºteptãri-lor maselor largi liberale.Lipsitã de experienþã în ceeace priveºte conducerea unuipartid mare precum cel nouliberal, actuala senatoare deTimiº s-a dovedit ezitantã ºilipsitã de viziune pe termenlung, în ciuda anvergurii salepolitice de netãgãduit ºi a

bunelor intenþii de care a datdovadã cu prisosinþã în întrea-ga sa carierã politicã. Din lideratotputernic, treptat, treptat,Gorghiu s-a transformat în pom-pierul de serviciu al partidului,persoana chematã sã stingãmultitudinea de scandaluri încare erau implicaþi foºtii liberali.Deºi intransigentã ºi consecven-tã în a impune anumite criteriide ordin moral, ea a pãcãtuitprin lipsa de viziune pe termenscurt ºi prin paºii mãrunþi ºi ezi-tanþi în ceea ce priveºte refor-marea din temelii a partidului.

La rândul sãu, al doilea co-preºedinte al PNL, Vasile Bla-ga, a fost privit cu multã încre-dere de colegii pedeliºti atuncicând a reuºit sã rupã legãturilepartidului cu Traian Bãsescu.Era generalul de încredere alpartidului, liderul care condu-sese partidul în nenumãrate bã-tãlii electorale cu rezultate, pealocuri, remarcabile. Dar cu-rând a devenit clar pentru oricepersoanã avizatã cã nimeni ºi

nimic nu-l poate transforma peacest Murat portocaliu într-unNapoleon galben-albastru. Din-colo de spiritul sãu organizato-ric ºi respectul filial cu frica decare se bucura, Blaga s-a dove-dit a fi un executant genial, darun strateg politic infantil, lipsitde viziune ºi curaj. Uºor, uºor,a ajuns sã fie acuzat de foºtii sãitovarãºi de partid de noncom-bat în relaþia cu proaspeþii co-legi liberali. Nu puþini au fostacei vechi pedeliºti care l-auacuzat cã a vândut partidul pre-ºedintelui Iohannis, dupã ce cugreu fusese smuls din ghearelelui Bãsescu.

Cioloº, un pariu ratatTransformat peste noapte

într-un Mesia electoral, premie-rul tehnocrat Dacian Cioloº aatârnat ca o piatrã de moarã degâtul liberalilor. Deºi cu o mul-þime de realizãri în plan admi-nistrativo-economic în anul pe-trecut în Palatul Victoria, pre-

mierul tehnocrat a pãcãtuit gravîn ceea ce priveºte politicile decomunicare cu cetãþenii ale cã-ror destine vremelnic le pãsto-rea. ªi tocmai acest lucru s-aîntors ca un bumerang în capulliberalilor al cãror candidat lafuncþia de premier era Cioloº.

Un alt reproº pe deplin înte-meiat care i s-a adresat fostuluicomisar european a fost acela

al non-combatului de care a datdovadã în primele trei sãptã-mâni de campanie electoralã.Chiar dacã îi purtau pozele înbraþe precum niºte sfinte moaº-te, liberalii au fost ignoraþi cudesãvârºire de premier. Maimult, atunci când totuºi alegeasã deschidã gura, Cioloº peiorala nesfârºit cu programul sãu îno sutã de puncte ºi condiþionaAlina Gorghiu

Dacian Cioloº

21 - 27 decembrie 2016www.indiscret.ro

3ANALIZÃ

Publ

icita

te

Primar, ªerban Florian

Sfânta Sãrbãtoare a NaºteriiDomnului ºi Noul An sã vã

fie prilej de bucurie ºi sãrbã-toare, sã vã aducã multãsãnãtate, fericire, iubireºi tot ce vã doriþi. Pentru

toþi locuitorii comuneiPREDEªTI – SÃRBÃTORI

FERICITE ªI LA MULÞI ANI!

































































Sfintele sãrbãtori ale Crãciunuluiºi Anului Nou sã reverse asupra

dumneavoastrã rod de liniºteºi de speranþe, bucuriile vieþii

ºi împlinirea gândurilor de folosfiecãruia dintre cei care

vã sunt dragi.Lumina Naºterii Mântuitoruluisã vã cãlãuzeascã paºii spre

un an spornic, cu multeºi frumoase împliniri.

La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!






La mulþi ani!

Primãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu GheorghePrimãria comunei Ciupercenii NoiPrimar, Mungiu Gheorghe

DrDrDrDrDramă liberamă liberamă liberamă liberamă liberală în patrală în patrală în patrală în patrală în patru „actu „actu „actu „actu „acte“e“e“e“e“

Un altfelde preºedinte,nu neapãrat mai bunpentru liberali

Nici preºedintele Klaus Io-hannis nu a fost vreun vector deimagine pentru peneliºti. Aflatîntr-o continuã scãdere în topulcredibilitãþii de la învestirea sa,preºedintele a refuzat cu obsti-naþie sã mai joace vreun rol încomedia electoralã, lãsându-ºi„supuºii“ sã agonizeze la porþi-le Cotrocenilor. Ca sã-i „îngroa-pe“ ºi mai mult, pe la mijloculcampaniei electorale, Iohanniss-a apucat sã le critice ºi strate-gia, reproºându-le direct lipsade comunicare cu electoratul.Ciudat, nu de acelaºi trataments-au bucurat ºi pesediºtii. Pur ºisimplu au fost ignoraþi de Co-troceni, chiar dacã ar fi fost locde o mulþime de critici demobi-lizatoare. Or, toate aceste sem-nale i-au debusolat definitiv pesimpatizanþii liberali, demorali-zând activul de partid chiar înmijlocul campaniei electorale.

„Buldogul“cu botniþã

Cel de-al patrulea factor carea determinat dezastrul electoraldin 11 decembrie îl reprezintãlipsa lui Vasile Blaga din frun-tea echipei de campanie. Chiardacã nu este un mare strategpolitic, în rolul de „vãtaf“ elec-

toral lui Blaga îi stã foarte bine.Se pricepe sã mobilizeze, ºtie sãdea cu biciul, în general are toa-te calitãþile unui general politicde linia întâi. Dosarul penal des-chis de DNA ºi normele de in-tegritate ale partidului l-au de-terminat pe „Buldog“ sã facã unpas în spate, lãsându-l „la bu-toane“ pe arãdeanul GheorgheFalcã. „Nu numai cã am rãmasfãrã general în campanie, darfilialele noastre din Ardeal, toa-te fidele lui Blaga, au resimþitdin plin ºocul ºi, poate pentruprima datã în istorie, am pier-dut în mai multe judeþe transil-vane. Nimeni nu exclude ºi oretragere deliberatã cauzatã detragerea lui Vasile pe linie moar-tã, dar dovezi concludente înacest sens evident cã nu exis-tã“, povestea, deunãzi, unul din-

tre liderii centrali ai PNL-ului.

Dincolo de eºecul usturã-tor din 11 decembrie, libera-lii pot trage învãþãminte va-loroase din aceastã înfrânge-re dacã vor avea înþelepciu-nea de a identifica rapid ca-uzele. ªi vor ajunge din noula putere peste patru ani sauchiar mai repede dacã în par-tid nu se va mai vorbi de-spre foºtii pedeliºti sau ve-chii liberali. În caz contrar,la anul vom asista cu toþii lao nouã sciziune pe parteadreaptã a eºichierului politicromânesc, moment în care,cu siguranþã, pentru primadatã dupã „era Iliescu“, pe-sediºtii vor avea o ºansãimensã sã impunã un om laCotroceni.

colaborarea cu liberalii de apli-carea strictã a acestuia. Aºa s-aajuns ca, practic, electoratul dedreapta, tradiþional liberal, sãcreadã cã PNL-ul nu are un pro-

gram propriu de guvernare încazul în care vor câºtiga alege-rile, fapt ce i-a costat pe supuºiidoamnei Gorghiu câteva pro-cente bune.

Klaus Iohannis

Vasile Blaga

Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!Liberalii „au pierit“pe limba lor!


Fie ca Sãrbãtorile deIarnã sã vã aducã liniºteºi pace în suflete ºibucurie alãturi de ceidragi.

Sãrbãtori fericiteºi La mulþi ani!

ªtefan Stoica,Prim-vicepreºedinteal PNL Dolj

Acesta este ºi scopul me-nionatei expoziþii: de aprezenta importanþa is-

toricã, ºtiinþificã ºi documenta-rã a colecþiilor biologice prove-nite din donaþii, achiziþii ºi co-lectãri în teren, care constituie

4ACTUALITATE

material de comparaþie în acti-vitatea de cercetare efectuatã despecialiºtii secþiei.

Expoziþia temporarã are uncaracter sistematic ºi ecologic,fiind expuse piese inedite dincolecþiile de ºtiinþele naturii:moluºte (gasteropode, bivalve,

cefalopode) ºi alte nevertebrate(celenterate, crustacee, echino-derme), peºti, amfibieni, reptile,pãsãri ºi mamifere, existente înpatrimoniul muzeului. Colecþii-le s-au constituit pe parcursuldeceniilor ºi cuprind un numãrde 114.314 piese muzeale.

Fãrã îndoialã, expoziþia seconstituie într-o acþiune cultu-ral- educativã pentru toate ca-tegoriile de vizitatori, dar înde-osebi pentru tineri, cãrora încer-cãm sã le trezim interesul pen-tru cunoaºterea patrimoniuluimuzeal.

Expoziþia, realizatã de mu-zeografii dr. Olivia Cioboiu, dr.Claudia Goga ºi dr. Mirela Ri-diche, va fi vernisatã miercuri,21 decembrie 2016, ora 11,00la sediul Secþiei de ªtiinþele na-turii din str. Popa ªapcã nr. 8.

Cunoaºterea colecþiilor unor reprezentanþi de seamã ai cer-cetãrii româneºti în domeniul ºtiinþelor naturii (Nyarady, Pãun,Al. V. Grossu, I. P. Licherdopol, Virginia Marinescu, Firu, Stã-noiu, Mircea Popescu, Dionisie Linþia, Constantina Sorescuetc.) constituie o modalitate de valorificare a tezaurului natu-ral existent în Patrimoniul Cultural Naþional al României.

Publ

icita

te

Expoziþia „Ineditul dincolecþiile de ªtiinþeleNaturii“, la Muzeul Olteniei


















5ACTUALITATE

Cu ocazia Sãrbãtorilor de iarnã, vã dorescmultã sãnãtate, împliniri pe toate planurile,

zile senine, prosperitate, pace ºi numaigânduri bune. Sã vinã Crãciunul ºi toþi

clopoþeii din brad sã cânte colindul magiccare sã poarte cu el încrederea, puterea,

speranþa de care aveþi nevoie.La mulþi ani!

Marian-Jean MarinescuVicepreºedinte PNL Dolj,europarlamentar

Din lumina sãrbãtorii naºterii Domnului ºidin speranþa ce însoþeºte Noul An, vã trans-mit gânduri bune ºi urãri de sãnãtate.

Ionuþ Stroe,Deputat, preºedinte PNL Dolj

La mulþi ani cu împliniriºi bunãstare!

















Producãtorul deenergie electricã ºitermicã CET Govora atrecut pe profit înce-pând cu luna septem-brie ºi a ajuns la uncâºtig de 3,6 milioanede lei în noiembrie,dupã intrarea în insol-venþã a companiei înluna mai, se aratã într-un comunicat al EuroInsol, administratoruljudiciar al companiei,remis la începutulacestei sãptãmâni.

SocieSocieSocieSocieSocietttttatatatatatea a achitea a achitea a achitea a achitea a achitat pestat pestat pestat pestat peste 1e 1e 1e 1e 180 milioane lei dat80 milioane lei dat80 milioane lei dat80 milioane lei dat80 milioane lei datorii comerorii comerorii comerorii comerorii comerciale ºi fciale ºi fciale ºi fciale ºi fciale ºi fiscaleiscaleiscaleiscaleiscale

„La doar 4 luni de la prelua-rea mandatului de administra-tor judiciar, Euro Insol a reuºitsã profitabilizeze ComplexulEnergetic Govora din RâmnicuVâlcea. La 9 mai 2016, Tribu-nalul Vâlcea a deschis procedu-ra insolvenþei CET Govora caurmare a deprecierii indicatori-lor financiari-contabili: pierderide 335 milioane lei, datorii de438 milioane lei, capitaluri pro-prii negative de 96 milioane lei,disponibil bancar de doar170.000 lei, câtã vreme doarfondul lunar de salarii depãºea10 milioane lei“, se aratã în co-municatul de presã citat deAgerpres.

Potrivit lui Remus Borza, co-ordonatorul Euro Insol, ca efectal mãsurilor implementate deadministratorul judiciar, con-stând în principal în denunþareaºi renegocierea a peste 100 con-tracte care au generat veniturisuplimentare de peste 38 mili-oane lei, în special din creºte-rea preþurilor utilitãþilor energe-tice furnizate cãtre Oltchim ºiUzinele Sodice Govora; redu-ceri de peste 13 milioane lei dinrenegocierea preþurilor de achi-ziþie la materiale, echipamente,furnituri, servicii; reducerea cu12 milioane lei a fondului desalarii (consecinþa disponibili-zãrii a 282 angajaþi); redefini-

rea ºi optimizarea fluxurilor ºiproceselor de producþie, CETGovora a reuºit, dupã 5 ani, sãreintre pe profit. „Astfel, de la2 milioane lei profit înregistratpe septembrie, urcã la 3,4 mili-oane lei în octombrie ºi 3,6 mi-lioane lei în noiembrie. ªi dis-ponibilul bancar a crescut de la170.000 lei la 9 mai, la 43 mili-oane lei la 30 noiembrie 2016.De la deschiderea insolvenþei ºipânã în prezent, s-au achitatpeste 180 milioane lei datoriicomerciale ºi fiscale curente,creând, astfel, premise favora-bile pentru implementarea cusucces a unui plan de reorgani-zare“, a adãugat Borza.

Dintre cele ºapte termocen-trale pe cãrbune funcþionale aziîn România, doar CET Govoraînregistreazã profit. În schimb,pierderile cumulate ale Comple-xului Energetic Hunedoara ºiComplexului Energetic Olteniadepãºesc 2 miliarde lei.

Publ

icita

te

CET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþãCET Govora a trecut pe profit, la4 luni de la intrarea în insolvenþã

de Virgil Dumitrescu

ce þidulã electoralã. Prin cãmi-ne de bãtrâni ºi spitale, se în-clinã paturile jupuite cu între-þinuþi ºi canceroºi care auajuns cu fundurile de podea:”Pe el îl vrem”! Se umblã cubãgare de seamã pânã la tur-nãtoriile de fontã, pânã în celmai ascuns cotlon, ca primusinter pares sã nu se fi umplutde ”necuvenite”, cum s-ar um-ple de bube. Judeþe întregi s-au haºurat sângeriu datoritã/din cauza curierilor de profe-sie scoºi în faþã pe seama con-servatorilor de tradiþie. Maiapar câteva plete dalbe rânjindpe dupã umãr cu bossul de laSC Sãniuþa, dar batalioanelereiau la unison ”Moºul e gol!”Dupã care piaþa se hlizeºtepânã o coteºte. Dã colþul ier-bii, râurile de ºampanie se re-varsã în manualul de geogra-fie alternativ. Zefirul se încru-ciºeazã cu vânticelul de stepã,aerul schimbãrii trezeºte la lu-cru ultimul copac adormit.Nostalgicii care nu ºi-au vãzutrudele ºi nepoþii de dincolocolindã între ei la o bere. ”Peel îl vrem!” tresare târziu câteunul cu factura neachitatã, câteuna cu poalele-n cap, cãci urnanu selecteazã. Platforma Stân-ga Decembristã fuzioneazã cuPlatforma Stângii Dintotdeau-na ºi nu s-ar zice cã le stãamândurora-n gât. MareleGreier îºi plimbã privirile penoua lege ºi butoneazã-n ex-ces. Fagurele Suprem îi bine-cuvânteazã cu o grabnicã ºibine-venitã fulguialã pe Crã-ciuneii proaspãt coborâþi dinOccident Expres.

P latforma Stânga De-cembristã ºi-a fixat þin-tele pentru guvernarea

de iarnã. Era ºi imposibil sã nuîntruneascã procentul cel maiconsistent ºi cel mai puþin cos-tisitor de la urne. Oricât arduce-o cineva cu ajutoare so-ciale ºi pachete de la Supre-mul Fagure, tot se loveºte, dinneatenþie, de câte o fleicã. Iarcontainerele de la oraºe ºi satedau pe-afarã cu îmbrãcãmintesecond hand ºi cu de-ale guri-lor stomatologizate. Iarna nu-i ca vara, iar indestructibileiPlatforme Stânga Decembris-tã i s-a ºopotit preventiv cãanotimpurile, în lumea de azi,se succed cu oareºce repezi-ciune. Acuºi bate în verzuliuTraista-ciobanului (stai jos,Gigi!). Mai tineri ºi mai vârst-nici, deopotrivã de apþi, facparte din lista de propuneripentru premierul capabil sãînduplece Palatul. Ultima opi-nie Dezavangard se învârte înjurul bossului de la SC Sãniu-þa (stai jos, Nicule!), pe a cã-rui probitate ºi tãrie (de carac-ter) se bizuie divele naftalinei.Divergent, opozant, colþos,rãzbate din stradã vox populi,altul mai gras. Platforma Stân-ga Decembristã pândeºte þâ-râitul Marelui Greier, dupãcare, atent pe recepþie, o ia lapas prin aleºii sãi spre Palat,cu jambonul ºi rãzuiala. Darnu din cea de toval ca la restulformaþiunilor intrate deja înParlament. ”Pe el îl vrem!” lesar de gât cei mai versaþi din-tre bugetarii viitorului, visândla colinde cumularde ca-n ori-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ACTUALITATE

Pe el îl vrem premier Foarte mulþi dintre noi dã-ruim de Sãrbãtori bunurila cei mai puþin norocoºi.

Este un gest creºtinesc ºi ome-nesc. Dar toate acestea au doarvaloare materialã! Într-adevãr,alintã multe suflete, dar sunt ºisuflete care au nevoie ºi de alttip de dãruire!

Sunt oameni care în acestezile de Sãrbãtoare sunt pe patulde spital. Sunt oameni care seroagã pentru încã o zi, pentru opicãturã de sânge! Tu poþi sal-va un suflet, sângele pe care tuîl poþi dona poate salva ºi alintao viaþã.

Sunt copii care îºi doresc dela Moº Crãciun sânge! Dãrui-rea nu constã numai în bucuriimateriale, ci ºi în speranþa laviaþã pentru copiii care acumtrãiesc alãturi de familiile lor cusufletul în aºteptare.

Un leu din 1.000 de lei îi pu-tem dãrui cei mai mulþi dintrenoi, dar a dãrui din sângele tãu

FlorFlorFlorFlorFlorentin Gust, prentin Gust, prentin Gust, prentin Gust, prentin Gust, preºedinteºedinteºedinteºedinteºedinte Cre Cre Cre Cre CruceauceauceauceauceaRRRRRoºie Doloºie Doloºie Doloºie Doloºie Dolj:j:j:j:j:

pentru ca un suflet de copil saude adult sã fie salvat este cuadevãrat un gest creºtinesc ºi desuflet.

Gândeºte-te cã faptele bune,de suflet, nu înseamnã doar ca-douri materiale!

Crucea Roºie Dolj, împreunãcu Centrul Regional de Trans-fuzie Sanguinã Dolj ºi PalatulCopiilor, vã aºteaptã marþi - 27decembrie, între orele 08.00 ºi13.00, la Palatul Copiilor, pen-tru a da viaþã prin sânge!

„Îi felicit pe cei caredoneazã bunuri, darmã plec în faþa celorcare doneazã viaþã“


7ACTUALITATE

Frumuseþea iernii, cu dulceleecou al colindelor ºi cuimaginea celor dragi în suflet,sã vã aducã împlinire, iubireºi fericire.Sãrbãtori fericite!

Florentin Gust,preºedinteCrucea Roºie Dolj

de Mihaela Bobaru

Bani, cazareºi transport,secretarã ºi ºofer

V-aþi întrebat vreodatã câtcâºtigã un parlamentar?Deputaþii ºi senatorii nu

primesc doar indemnizaþii, ci unpachet întreg de beneficii, lacare se adaugã ºi pensia specia-lã. Un parlamentar primeºte pelunã o indemnizaþie de 5.400 delei, iar în cazul în care parla-mentarul are funcþii în comisii-le de specialitate sau în condu-cerea Camerei din care face par-te, odatã cu responsabilitãþilecreºte ºi salariul, ajungând pânãla 15.825 de lei în cazul preºe-dintelui Camerei Deputaþilor ºial Senatului.

Decontarea telefonului mo-bil ºi tableta sunt nimic pe lân-gã celelalte beneficii. Ca sãajungã la Bucureºti, unde auactivitate circa 3 zile pe sãptã-mânã, deputaþii ºi senatorii deOlt fie aleg transportul gratuitcu trenul, fie, dacã preferã ma-ºina proprie, primesc 1.400 delei pe lunã pentru benzinã. Ceicare nu au unde locui în Capi-talã pot sta cu chirie sau la ho-tel, primind de la stat pentrucazare 4.000 de lei pe lunã. Maimult, prezenþa la ºedinþele înplen este plãtitã cu 100 de leipentru fiecare ºedinþã, la fel ºifiecare zi pe care o petrec laBucureºti, pentru care primesccâte o diurnã de 100 de lei.

Fiecare ales trebuie sã aibã încircumscripþia sa electoralã celpuþin un birou parlamentar, deunde sã þinã legãtura cu cetãþe-nii, sã le asculte pãsurile. Pen-tru aceasta, primeºte circa10.000 de lei lunar, sumã dincare sã acopere cheltuielile le-gate de chirie, utilitãþi, consu-mabile ºi salariile angajaþilor.

Florin Iordache,experienþaºi-a spus cuvântul

Cei mai bine plãtiþi parlamen-tari de Olt au fost: social-demo-cratul Florin Iordache, preºe-dintele Camerei Deputaþilor, celmai vechi parlamentar al nos-tru (el a obþinut recent cel de-alcincilea mandat). Fiind românulcare a ocupat a treia funcþie înstat, el a beneficiat în plus ºi deo atenþie specialã din parteaSPP, având permanent dupã el,ca o umbrã, doi angajaþi ai Ser-viciului de Protecþie ºi Pazã.Florin Iordache a deþinut în ul-timul mandat mai multe funcþiiîn diverse comisii precum celepentru regulament, funcþionareaîn comun a celor douã Camere,

Privilegii de aleşi. Cei mai bine plătiţi deputPrivilegii de aleşi. Cei mai bine plătiţi deputPrivilegii de aleşi. Cei mai bine plătiţi deputPrivilegii de aleşi. Cei mai bine plătiţi deputPrivilegii de aleşi. Cei mai bine plătiţi deputaţi şi senataţi şi senataţi şi senataţi şi senataţi şi senatori de pe la noiori de pe la noiori de pe la noiori de pe la noiori de pe la noi

pentru Constituþie etc. El este ºicel mai activ ales oltean în ulti-mul mandat. Potrivit site-uluioficial al Camerei Deputaþilor,acesta a luat cuvântul de 2.373de ori în cele 156 de ºedinþe lacare a participat ºi de 1.190 deori în ºedinþele de Birou Perma-nent, a fãcut 20 de declaraþiipolitice, a semnat 131 de pro-puneri legislative din care 36 audevenit legi, a depus sau adre-sat 14 întrebãri ºi interpelãri peadresa membrilor Guvernului ºia semnat douã moþiuni.

Gigel de la Slatina,ºef în Parlament

Pe poziþia urmãtoare se aflãliberalul Gigel ªtirbu, datoritãfuncþiei de preºedinte al Comi-siei pentru culturã, arte, mijloa-ce de informare în masã dinCamera Deputaþilor. Deºi dife-renþa salarialã este de doar 20%,comparativ cu Florin Iordache,activitatea sa parlamentarã estemult inferioarã. Conform ace-leiaºi surse, Gigel Sorinel ªtir-bu a participat la doar 74 deºedinþe în cadrul cãrora a luatcuvântul de 103 ori, iar în Bi-

roul Permanent a vorbit doar osingurã datã. La capitolul pro-puneri legislative, alesul liberalºi-a trecut în cont doar 76, dincare doar 15 au devenit legi.ªtirbu a mai muncit ceva atuncicând s-a gândit la formulareacelor 20 de întrebãri ºi interpe-lãri adresate Guvernului, dar ºicând a semnat cele 20 de moþi-

uni. Preºedintele veºnic interi-mar al PNL Olt, care tocmai aobþinut recent al treilea mandat,a mai asudat când a fãcut cele41 de declaraþii politice.

Unii au urcatîn funcþii,alþii au coborât

Cei doi sunt urmaþi de social-democratul Alexandru Stãnes-cu, care, deºi aflat la primulmandat, a deþinut, în ultima se-siune parlamentarã, funcþia devicepreºedinte al Comisiei pen-tru agriculturã, silviculturã, in-dustrie alimentarã ºi serviciispecifice. Deºi nu prea vorbã-reþ, alesul social-democrat asemnat 46 de propuneri ºi ini-þiative legislative din care 14 aufost promulgate, devenind legi.“Menþiune” la capitolul venituridin activitatea parlamentarã aobþinut Dumitru Niculescu, de-putatul de Caracal, ales sub si-gla PP-DD, devenit ulteriormembru UNPR. Acesta a fostîn prima sesiune din mandat li-

Oltenii i-au ales, pe 11 decembrie, din peste 140de candidaþi, pe cei 6 deputaþi ºi 3 senatoricare-i vor reprezenta în Parlament, în perioada2016-2020. Cei mai mulþi reprezintã PSD (2senatori - Paul Stãnescu ºi Renicã Diaconescu,4 deputaþi - Florin Iordache, Dan Ciocan, Ale-xandru Stãnescu ºi Marius Iancu), partid care areuºit sã obþinã aproape jumãtate din votulromânilor prezeni la urne, 2 sunt liberali (Simi-nica Mirea - la Senat ºi Gigel ªtirbu - în CameraDeputaþilor), iar ALDE l-a trimis în CameraDeputaþilor pe Mihai Niþã. Unii nu se aflã laprimul mandat, alþii nu se aflã la prima încerca-re de a ajunge în Parlamentul României. Cu toþiiau promis cã vor munci pentru “norodul ol-tean”. Evident, nu o vor face pe gratis. Ca aleºiai neamului, au o serie de beneficii pe perioadamandatului, dar ºi dupã.

der de grup la partidul care l-atrimis în Parlament. Niculescus-a aflat la primul mandat. Deºia candidat la scrutinul din 11decembrie pentru un nou man-dat, pe lista PMP, el nu a reuºitsã obþinã un nou mandat. În ace-eaºi situaþie s-a aflat ºi Lumini-þa Paghel-Adam, aleasã în Co-legiul VI Corabia, pe lista PP-DD. Ea a avut funcþia de viceli-der.

Foºtii parlamentari,pensionari de lux

Cele mai râvnite ºi contestatebeneficii sunt însã pensiile spe-ciale. Acestea pornesc de la1.550 de lei, pentru cei care aureprezentat comunitatea lor petimpul unui mandat, ºi ajung la4.600 de lei pe lunã pentru ceicu trei sau mai multe mandate.Excepþie fac doar acei aleºi con-damnaþi definitiv pentru faptede corupþie sãvârºite în exerci-þiul funcþiei lor. Pânã acum, toþifoºtii parlamentari de Olt careau îndeplinit vârsta de pensio-nare au solicitat pensia specia-lã. Printre aceºtia se numãrãRodica Stãnoiu, Florin Geor-gescu, Marin Bobeº, MirceaArgeºeanu, Teiu Pãunescu(pensia îi va fi recalculatã pen-tru douã mandate) etc.

Beneficii:Indemnizaþie: 5.401-15.825

de leiTransport: 1.400 de lei pe

lunãCazare: 4.000 de leiSuma forfetarã cabinet:

aproximativ 10.000 de leiPensiile speciale:un mandat: 1.550 de leidouã mandate: 3.100 de leitrei mandate: 4.600 de lei

Oltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtitOltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtit

Publ

icita

te

Oltenii i-au ales,statul i-a rãsplãtit


8PAM-FLIT

de Nicuºor Fota

Peste 250.000 de voturivalabil exprimate s-auînregistrat în Dolj la

alegerile parlamentare din 11decembrie, judeþul fiind de alt-fel unul dintre cele cu prezenþãmai numeroasã la vot. În cla-samentul numãrului de voturi,Doljul ocupã locul 3 la nivelnaþional, dupã Bucureºti ºi Pra-hova. Din total, aproape jumã-tate, 123.229 mai precis, suntvoturile orãºenilor din Dolj.Cum mediul urban era consi-derat în general un apanaj aldreptei, chiar ºi într-un judeþporeclit constant „roºu” în me-dia naþionalã, aici era aºteptatun meci strâns între principaliicombatanþi electorali – PSD ºiPNL. Meciul n-a avut însã nici-un istoric, ca sã-i citãm pe co-mentatorii sportivi, liberaliipierzând cu brio alegerile întoate cele trei municipii ºi pa-tru oraºe din judeþ, inclusiv încele douã în care au primari înfuncþie.

Oraºele, în premierã,pesediste pe linie

Iatã cum stã situaþia pe oraºe.La Craiova, PSD a obþinut 51,8la sutã din voturi la Senat ºi 53,3la sutã la Camera Deputaþilor,iar PNL a bifat 17,1 la sutã laSenat ºi 16,6 la Camera Depu-taþilor. Clasamentul e acelaºi încelelalte oraºe din judeþ, diferãdoar procentele: Calafat 62, 7/69,5 – PSD ºi 12,6/10,9 – PNL;Filiaºi 70/70 PSD ºi PNL 9,9/9,7; Segarcea 76/75,9 PSD ºiPNL 6,2/5,3; Bechet 79/ 78,3

PPPPPesediştii dolesediştii dolesediştii dolesediştii dolesediştii doljeni au câştigat dejeni au câştigat dejeni au câştigat dejeni au câştigat dejeni au câştigat detttttaşat alegerile,aşat alegerile,aşat alegerile,aşat alegerile,aşat alegerile,chiar şi în fchiar şi în fchiar şi în fchiar şi în fchiar şi în fiefurile PNLiefurile PNLiefurile PNLiefurile PNLiefurile PNL

PSD ºi 6,2/7,1 PNL; Bãileºti62,3/62,5 PSD ºi 17,9/18 PNL;Dãbuleni 57,1/57,1 PSD ºi PNL32,2/32,1. De menþionat cã înultimele douã localitãþi enume-rate primarii aparþin PNL. Unalt partid de dreapta, PMP, aavut o prezenþã relativ discretãîn mediul urban, la Craiova pla-sându-se în jurul pragului elec-toral. ALDE a înregistrat înmunicipiul reºedinþã de judeþ6,4 la sutã la Camera Deputaþi-lor ºi 7,6 la Senat, în timp cescorul record pe urban l-a înre-gistrat la Calafat, unde a bifat8,2 la sutã la Senat. La Craiovas-au remarcat ºi debutanþii de laUSR, care au înregistrat peste10.000 de voturi ºi un procentde 11 la sutã, de vreo cinci orimai mult decât scorul obþinut deexemplu în Poiana Mare, loca-litatea din care provine singu-rul deputat obþinut de partidullui Nicuºor Dan în judeþul Dolj.

Plutonulînvingãtorilordin PNL

Liberalii n-au stat mai binenici la þarã, unde culoarea poli-ticã a primarilor liberali proas-pãt aleºi sau realeºi la scrutinuldin iunie nu s-a concretizat învictorii pe mãsurã pentru par-tid la alegerile parlamentare.Asta în ciuda faptului cã, în to-iul campaniei electorale, libera-lii i-au fãcut vedete pe edili,postându-i pe pliantele electo-rale mai dihai decât pe Cioloº,în detrimentul candidaþilor pro-priu-ziºi. Aºa se face cã, deºinumãrã în statisticile de partid30 de primari liberali în Dolj,

PNL nu a câºtigat alegerile par-lamentare decât în 9 localitãþi:Apele Vii, Castranova, Catane,Desa, Drãnic, Gogoºu, Predeºti,Radovan ºi Rojiºte. Doar în pa-tru localitãþi doljene, liberalii aureuºit sã se impunã în faþa PSD,cu un scor categoric, de peste5o la sutã din sufragii: Castra-nova 53,3 la 33,9; Catane 55,3la 32,6, Gogoºu 53,2 la 36,1 ºi,recordul absolut, Rojiºte cu58,5 la 31,2 cât au obþinut can-didaþii PSD, cu menþiunea cãcifrele prezentate mai sus repre-zintã scorurile electorale obþi-nute de cele douã mari partidela Senat. De cealaltã parte, PSDa obþinut scoruri de peste 80 lasutã în 18 localitãþi, recordul fi-ind înregistrat la Pleºoi, undesocial democraþii au adunat 93,4la sutã din voturile valabil ex-primate.

PMP a ratatmandatulde deputatla 371 de voturi

Lucrurile nu au stat roz înmediul rural nici pentru PMP,formaþiune care a obþinut prinfuziunea cu UNPR un numãrde cinci primari în Dolj. Filia-la condusã de Gheorghe Bicãa reuºit sã se impunã pe primulloc în numai douã localitãþi:Piscu Vechi, unde a obþinut44,3 la sutã ºi Secu, unde a bi-fat 37,9 la sutã. PMP Dolj aobþinut scoruri de peste 10 lasutã în 15 dintre localitãþile ju-deþului. ALDE a obþinut celmai bun procent la alegerileparlamentare la Bucovãþ, loca-litate condusã de unicul primardoljean al partidului – 29,5 lasutã ºi la Secu – comuna în carela locale a ratat la mustaþãpostul de primar – 28,8 la sutã.Ca sã vã faceþi o idee cât destrânsã a fost lupta pentru ulti-mul post de deputat de Dolj,trebuie spus cã diferenþa au fã-cut-o câteva sute de voturi, 371mai precis. Atât a fost avansulînregistrat în Dolj de USR laCamera Deputaþilor faþã dePMP (13.194 faþã de 12.823 devoturi).

Mitul electoratului urban de dreapta ºi mitulprimarilor aducãtori de voturi s-au fãcut praf înDolj, la alegerile parlamentare din 11 decem-brie. PSD a câºtigat categoric la oraºe, în toatecele ºapte localitãþi urbane din judeþ, inclusiv înurbele cârmuite de edili liberali. Trendul s-apropagat exponenþial în mediul rural, localitãþileadjudecate fãrã drept de apel de rivalii de laPNL, partid care a obþinut aproape o treime dinfuncþiile de primari la alegerile locale de acumcâteva luni, putând fi numãrate pe degete. Pedegetele de la o singurã mânã.

Oprea, lider pestesenatorii liberali

Conform unor surse bineinformate ale Indiscret în Ol-tenia, liberalii doljeni se potmândri cu un parlamentar detop în actuala legislaturã. Se-natorul Mario Ovidiu Opreaa fost propus de conducereacentralã a partidului sã preiafrâiele grupului parlamentardin Senat al PNL. Miercuri,decizia urmeazã a fi oficiali-zatã printr-un vot intern.

Trei la trei, poartãpentru primãrie

Eventuala plecare a LieiOlguþa Vasilescu la Bucureºti,ca deputat, deschide perspec-tive noi pe scena electoralãdoljeanã. Deja trei peneliºti ºi-au anunþat intenþiile de a in-tra în competiþia pentru postulde primar al Craiovei, toþi treiparlamentari ai partidului:Nicolae Giugea, Ionuþ Stroeºi ultimul, dar nu cel din urmã,Mario Ovidiu Oprea. În PSD

lucrurile sunt oarecum maitulburi. Veºnicul candidat,Gigi Nedelescu, pare gata sã-ºi asume responsabilitatea, întimp ce tânãrul viceprimarAdrian Cosman ar intra ºi elîn competiþie dacã partidul i-o cere. Deºi nu este membrual social-democraþilor, celpuþin nu oficial, viceprima-rul Mihai Genoiu (foto), pe-mepist în acte, s-ar înscrie ºiel „la cuvânt“, dar aºteaptãun semn „divin“. Dac-o veni,rãmâne de vãzut...

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Indiscreþiide Dolj

Oana sau Eugen?Rezultatul alegerilor parla-

mentare din 11 decembrie alãsat un gol destul de consis-tent în componenþa Consiliu-lui Judeþean Dolj, nu mai pu-þin de cinci consilieri schim-bând Palatul Administrativ cuPalatul Parlamentului. Printreaceºtia se regãseºte ºi AlinaTãnãsescu, vicepreºedinte alCJ Dolj. ªi dacã pe perioadacampaniei electorale subiec-tul succesorului acesteia înechipa de conducere a insti-tuþiei a fost un subiect restric-þionat pentru social-demo-craþi, odatã cu finalul alege-rilor tema a revenit în discu-þie: cine îi va lua locul AlineiTãnãsescu? Momentan suntvehiculate multe nume, însãcompetiþia pare cã se va daîntre Oana Bicã (foto 1 sus),membru de bazã în actualaechipã a PSD Dolj ºi care seaflã deja la cel de-al doileamandat de consilier judeþean,ºi Eugen Gioancã (foto 2 sus),fost director al Direcþiei Sil-vice Dolj, ºi el aflat la al doi-lea mandat, care este ºi favo-rit sã preia postul lãsat liberde Alina Tãnãsescu.

Buldozerul PSD,bun de dãrâmatmituri electorale


















9SPECIAL

de Dan Olteanu

Prima zi a noului Legis-lativ a adus în atenþiapresei una dintre princi-

palele întrebãri care, la nivelulDoljului, a circulat extrem demult în aceastã campanie elec-toralã. Mai exact, ce mandat vaalege Olguþa Vasilescu, prima-rul Craiovei ºi, în acelaºi timp,candidat al PSD pentru Came-ra Deputaþilor, dupã 11 decem-brie? „Vreau sã rãmân primar.Aceasta este intenþia mea în pro-porþie de 99% ºi voi pleca doardacã din acea posturã pot sã ajutmai mult oraºul Craiova“, spu-nea, la începutul campaniei, LiaOlguþa Vasilescu. Surse din par-tid spun cã postul la care fãceareferire primarul Craiovei eracel de ministru al dezvoltãrii re-gionale, deºi, pentru o scurtã pe-rioadã, s-a vorbit ºi de portofo-liul de la transporturi sau func-þia de preºedinte al Camerei

Lia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa Vasilescu trasilescu trasilescu trasilescu trasilescu trebuie să aleagă întrebuie să aleagă întrebuie să aleagă întrebuie să aleagă întrebuie să aleagă între Cre Cre Cre Cre Craioaioaioaioaiovvvvva şi Bucura şi Bucura şi Bucura şi Bucura şi Bucureştieştieştieştieşti

Deputaþilor.

Olguþa: ”Sunt unsoldat disciplinat”

Cum era de aºteptat, jurnaliº-tii au încercat sã afle un rãspunschiar de la sursã, însã acesta nua venit, Olguþa Vasilescu afir-mând cã nu a luat încã o deci-zie. Chiar ºi-aºa, edilul a þinutsã precizeze cã ar prefera sã rã-mânã la primãrie, însã se va su-pune deciziei partidului. „Încãnu m-am decis, am termen de15 zile ca sã îmi declar stareade incompatibilitate ºi apoi încã30 de zile ca sã pot sã optez.Deocamdatã nu am luat niciodecizie, dar mi-am fãcut toateformalitãþile. Nu am decis pânãacum, pentru cã trebuie sã am odiscuþie cu domnul Dragnea, eusunt soldat disciplinat al parti-dului ºi ce mi se va spune sã fac,asta voi face”, a declarat LiaOlguþa Vasilescu.

Dragnea vreaprimarii înParlament

La scurt timp dupã acest mo-ment, preºedintele PSD, LiviuDragnea, a avut ºi el o interven-þie pe acest subiect, care pare cã aredus opþiunile Olguþei Vasiles-cu la una singurã: Parlamentul.Mai exact, Dragnea a spus cã ale-ºii locali care au candidat pe 11decembrie ºi au câºtigat mandatde senator sau deputat trebuie sãrenunþe la funcþiile de la nivel lo-cal. „Ei nu au candidat ca sã tra-gã lista, cã nu a tras lista nimenidintr-un judeþ. Din moment ce aumers în campanie ºi au vorbit cuoamenii ºi le-au spus oamenilorsã aibã încredere în ei, atunci vorrãmâne aici în Parlament“, a pre-cizat Liviu Dragnea.

Lista miniºtrilorva lãmuri enigma

În ciuda declaraþiei tranºante

Deºi a susþinut în nenumãrate rânduri cã nu va lãsa PrimãriaCraiova decât pentru un post din care sã poatã ajuta ºi maimult oraºul, Lia Olguþa Vasilescu, proaspãt aleasã deputat pelistele PSD Dolj, ar putea fi obligatã sã facã pasul cãtre Bucu-reºti. Cel puþin asta se înþelege din declaraþia liderului parti-dului, Liviu Dragnea, care a afirmat cã aleºii locali care aucandidat pe 11 decembrie ºi au câºtigat mandat de senatorsau deputat trebuie sã renunþe la funcþiile de la nivel local.Dacã mai adãugãm aici ºi faptul cã, în aceeaºi zi, OlguþaVasilescu a afirmat cã se va supune deciziei partidului, posi-bilitatea ca fotoliul de primar al Craiovei sã rãmânã vacantîncepe sã prindã contur.

a liderului PSD, viitorul LieiOlguþa Vasilescu va fi influen-þat, cel mai probabil, de prezen-þa ori absenþa sa de pe lista vii-torului guvern. Automat, nomi-nalizarea sa pentru unul dintrefotoliile de ministru va duce lademisia din funcþia de primar ºi,inevitabil, la organizarea de ale-geri anticipate. Trebuie spus cã,cel puþin pânã în acest moment,numele actualului primar alCraiovei nu a apãrut, „pe sur-se“, printre potenþialii ministe-riabili, ceea ce, în politica dâm-boviþeanã, este, în general, unsemn bun. Trebuie spus cã ne-gocierile pentru viitoarea com-ponenþã a Guvernului sunt însãîn toi, mai ales cã nu avem încão propunere clarã de premier,astfel cã orice este posibil.

În cazul în care Olguþa Vasi-lescu nu va prinde însã postul

vizat, ºansele de a rãmâne înCapitalã sunt aproape nule, maiales cã, din câte se pare, LiviuDragnea ar fi amanetat dejafuncþia de preºedinte al Came-rei Deputaþilor.

Lia Olguþa Vasilescu a maireprezentat Doljul în CameraDeputaþilor în perioada 2000 -2008, iar în perioada 2008 -2012 a fost senator. În vara lui2012, Olguþa Vasilescu a can-didat cu succes la PrimãriaCraiova, obþinând mandatul deprimar dupã o luptã strânsã cuAntonie Solomon. În urmã cuºase luni, a câºtigat detaºat celde-al doilea mandat de primaral Craiovei, iar la alegerile caretaman s-au încheiat, Olguþa Va-silescu a candidat, de pe primapoziþie, pe lista PSD pentru Ca-mera Deputaþilor.

În murmurul tainic al colindelor deCrãciun, sãrbãtorile de iarnã sã vãaducã luminã în gânduri, cãldurãîn suflet, sãnãtate ºi fericire.

La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!


La Mulþi Ani!

Conducerea CJ Olt,preºedinte Marius Oprescu
















Publ

icita

te


Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?Primãrie saudeputãþie?

În perioada analizatã, leula cunoscut o evoluþie des-cendentã faþã de principa-

lele valute, provocatã de deci-zia Comitetului monetar al Re-zervei Federale americane(FOMC) de a majora dobândasa cheie, proces care se va ac-celera, conform declaraþiilor,în cursul lui 2017.

Desigur, la deprecierea leu-lui a contribuit ºi jocul politicde dupã alegerile parlamenta-re, care a readus PSD la pute-re. Este vorba de desemnareanoului premier, în condiþiile încare preºedintele Iohannis adeclarat cã nu va accepta unprim-ministru care are proble-me cu legea, aºa cum este ºefulPSD, Liviu Dragnea.

Cursul euro a crescut de la4,5075 la 4,5210 lei, maxim alultimei luni. La finalul perioa-dei, euro a scãzut la 4,5125 lei,într-o ’edinã în care tranzacii-le s-au realizat între 4,509 ’i4,517 lei.

Decizia FOMC a avut caefect creºterea dolarului la unnou maxim istoric, de 3,3263lei, dar la finalul intervaluluimedia a scãzut la 4,3209 lei,iar cotaþiile au fluctuat între4,307 ºi 4,329 lei.

Media monedei elveþiene,care a fluctuat pe pieþele inter-naþionale între 1,071 ºi 1,077franci/euro, a crescut de la4,1932 la 4,2102 lei, maxim alultimelor patru sãptãmâni.

În perioada urmãtoare, evo-luþia raportului euro/leu vacontinua sã fie influenþatã de„lupta” care se va da între do-lar ºi euro, ca urmare a fragili-tãii arãtate de economia zoneieuro comparativ cu creºtereamai sãnãtoasã a celei din Sta-tele Unite.

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

La aceasta se adaugã rapi-ditatea cu care se va rezolvacriza politicã prin instalareanoului Guvern.

Decizia FOMC de a majoradobânda sa cheie de la 0,25 –0,50%, nivel stabilit în decem-brie trecut, la 0,50 – 0,75%, afost una care fusese deja luatãîn calcul de cãtre pieþe. Multmai importante au fost decla-raþiile care au urmat. Acesteaindicã faptul cã în 2017 vorurma alte trei creºteri, care vorfi continuate de altele patrusau cinci în 2018 ºi 2019.

Astfel de mãsuri vor provo-ca creºterea cererii de dolari,dar ºi ieºiri de capital de pepieþele emergente, care vorprovoca deprecieri ale mone-delor, dar ºi creºteri ale costu-rilor cu materiile prime, în ca-zul celor care se tranzacþionea-zã în dolari.

Pe acest fond, euro a atinscel mai redus nivel al ultimi-lor 14 ani în raport cu monedaamericanã, coborând în 15decembrie pânã la 1,0364 do-lari, faþã de 1,067 dolari la în-ceputul lunii. La finalul pe-rioadei, tranzacþiile se realizauîntre 1,0434 ºi 1,0480 dolari.

De altfel, s-au înmulþit vo-cile celor care prognozeazãatingerea paritãþii între euro ºidolar, dupã mai bine de doi anide la începerea aprecierii do-larului.

Analiºtii de la Citigroup ºiDeutsche Bank cred cã se vaajunge la egalitate în urmãtoa-rele luni, iar cei de la Gold-man Sachs considerã cã dola-rul va fi unul dintre activelepreferate în 2017.

Analiza cuprindeperioada 13 – 19 decembrie

Dolarul pregãteºtenoi maxime istoriceDolarul pregãteºte

noi maxime istoriceDolarul pregãteºte















noi maxime istoriceÎ

n urma unor etape succesi-ve de selecþie, am partici-pat, în perioada 20 noiem-

brie - 24 noiembrie 2016, la se-minarul internaþional de contact„Equity and Inclusion in Scho-ol Education”, la Malaga, înSpania.

Principalul scop al seminaru-lui de contact a fost promovareacreãrii de parteneriate strategice(KA2) legate de echitate ºi in-cluziune în educaþia ºcolarã.

Seminarul de contact s-a adre-sat profesioniºtilor din dome-niul educaþiei (educatori, profe-sori, directori, consilieri ºcolarietc.) ºi reprezentanþilor autori-tãþilor ºcolare.

Toþi participanþii au fost inte-resaþi în proiectarea ºi implemen-tarea metodologiilor de promo-vare a educaþiei incluzive saucare lucreazã cu echitate ºi inclu-ziune ºi se ocupã cu oricare din-tre motivele descrise în Ghidulprogramului Erasmus + 2016.

Au fost prezenþi profesori din14 þãri: Austria, Cipru, Croaþia,Macedonia, Germania, Letonia,Polonia, Franþa, Portugalia,Malta, Suedia, Spania, Slovacia

ºi România.Recomand tuturor cadrelor

didactice sã aplice ºi sã partici-pe la atelierele Erasmus + or-ganizate de Agenþia Nationalãpentru Programe Comunitare înDomeniul Educaþiei ºi Formã-rii Profesionale, precum ºi laseminarele de contact la niveleuropean, întrucât ele reprezin-tã o ocazie foarte bunã de a gãsiparteneri pentru implementareaproiectelor europene.

În acelaºi timp, astfel de acti-vitãþi sunt binevenite ºi rãspundmai multor nevoi de dezvoltareprofesionalã ºi personalã:

- Lãmurirea mai multor as-pecte legate de parteneriateleErasmus+ KA2;

- Aprofundarea cunoºtinþelorlegate de Etwinning;

- Schimb de idei ºi de bunepractici privind realizarea inclu-ziunii cu participanþi din aproa-pe toate þãrile prezente la semi-nar;

- Schimb de informaþii despresistemele de învãþãmânt dinPolonia, Croaþia, Franþa, Portu-galia, Malta, Suedia, Spania;

- Dezvoltarea competenþelor

personale, în primul rând a ce-lor legate de exprimarea într-oaltã limbã - englezã, francezã,dar ºi spaniolã.

Programul seminarului inter-naþional de contact a acoperittoate aspectele importante lega-te de iniþierea ºi scrierea unuiproiect Erasmus+ KA2.

În ce mã priveºte, voi acordao atenþie deosebitã activitãþilorde diseminare a acestui eveni-ment de top, organizat la înaltestandarde de calitate de AgenþiaNaþionalã Spaniolã, de SEPIE(Servico Espanol para la Inter-naciolizacion de la Educacion).

Evenimentul a fost finanþat deComisia Europeanã.

Informaþiile furnizate repre-zintã responsabilitatea exclusivãa autorului, iar Agenþia Naþiona-lã pentru Programe Comunitareîn Domeniul Educaþiei ºi Formã-rii Profesionale ºi Comisia Eu-ropeanã nu sunt responsabile demodul în care este folosit conþi-nutul acestor informaþii.

Profesor Lulache Mariana,Colegiul Tehnic Energetic

din Craiova

Participarea Colegiului TehnicEnergetic din Craiova

la seminarul de contactdespre echitate ºi incluziune

în educaþia ºcolarã


















































11ACTUALITATE

de Viorel Pîrligras

Vernisat sãptãmâna trecu-tã într-o discreþie aproa-pe totalã, Salonul Inter-

naþional de Caricaturã „NicolaePetrescu-Gãinã” a reuºit totuºisã-ºi consume cea de-a IX-aediþie în condiþii expoziþionalemai mult decât onorabile. Me-ritele aparþin în primul rândMuzeului Olteniei, gazdã a ma-nifestãrii, Muzeului de ArtãCraiova ºi, nu în ultimul rând,Asociaþiei Caricaturiºtilor Pro-fesioniºti din România. Ca ma-nifestare, salonul se aflã într-unpicaj liber, autoritãþile sprijininddoar simbolic ideea, dar nu ºifinanciar. Altfel, cum s-ar expli-ca absenþa fizicã a autorilor ex-pozanþi, mãcar laureaþii sã fifost de faþã la ceremonia de pre-miere? Nu mai spun cã nicimãcar tov preºedinte Popa‘s,altãdatã cuiul comercial al sa-lonului, n-a fost prezent! Sigur,se poate spune cã administraþiaa avut treburi mai importante defãcut, precum electoralele, alt-fel nu vãd cum se poate realizaun salon naþional de epigramecu vreo sutã de participanþi înBãnie, iar pentru unul interna-þional nu se gãseºte de-un co-vrig ºi de-un fotoliu pentrunoapte celor ºapte premianþi.Cãci nu vreau sã mã gândesc cãmaestrul Gabriel Bratu nu aretrecere la edili doar pentru fap-tul cã are 82 de ani.

Bun. Mi-am vãrsat of-ul, casã-l citez pe maestru cu „off-urile” lui din cel mai vechi co-tidian al Craiovei, unde a bãtutrecordul, publicând câte unul pezi timp de 68 de ani!

Aºadar, la vernisaj a fost pre-zentã presa localã ºi câþiva ad-miratori care au aflat în ultimaclipã de manifestare.

Arta în Craiova,ca la Craiova

Prezentarea cea mai haioasãa avut-o Emil ªtefârþã, directo-rul Muzeului de Artã, din caream reþinut cã:

„Salonul a fost organizat laMuzeul Olteniei ºi nu la cel deArtã deoarece acesta din urmãse preocupã de promovarea gro-tescului, nu a caricaturii. Iardacã de la caricaturã la grotescnu e uneori decât un pas, inversnu se existã”, „Caricatura e ungen de presã, iar cum presa e încãdere liberã, ºi caricatura e pe

moarte. Dar nu se predã! Iar labanda desenatã e chiar mairãu!”, „Pentru cã maestrul Bra-tu a trecut de 80 de ani, el e unbrontozaur!” Tot directorulMuzeului de Artã a explicat ºimecanismul organizãrii acestuisalon: maestrul Bratu, în impo-sibilitatea de a se deplasa, îlomoarã cu telefoane pe direc-tor, care îl piseazã pe muzeogra-ful Lucian Rogneanu sã listeze,sã panoteze ºi sã aranjeze pesimeze lucrãrile din salon. Canoutate, aºa cum a explicat ºiFlorin Ridiche, managerul Mu-zeului Olteniei, dupã Craiova,expoziþia va fi plimbatã pe ladiverse instituii din Oltenia, pre-cum Muzeul Judeþean de Isto-rie din Râmnicu Vâlcea ºi Mu-zeul Judeþean „Alexandru ªte-fulescu” din Târgu Jiu.

Detalii tehnice: la acest salonexpun 60 de artiºti din Româ-nia ºi din alte 12 þãri de pe 5continente (Europa, Asia, Afri-ca, Australia ºi America deNord) cu 130 de lucrãri. Aºacum remarcam ºi la salonul tre-cut, e prezent, ca MIG-urile ro-mâneºti, doar un singur craio-vean – MIB (Bratu, pentru cu-noscãtori). Ceilalþi români suntAurel ªtefan Alexandrescu,Dragoº Anton, Marian Avra-mescu, Doru Axinte, ViorelBaciu, Ion Barbu, Bianca Bãlã-

ºoiu, Radu Bercea, Mihai Boa-cã, ªtefan Tety Boroº, OvidiuAmbrozie Bortã, OctavianBour, Valentin Chibrit, CornelMarian Chiorian, ConstantinCiosu, Radu Cleþiu, OctavianCovaci, Vasile Mândrã-Crãiþã,Florian Doru Crihanã, CristianVecerdea-Criv, Adelina Crivac,Adrian Dragomirescu, OlaºDoru Ghiocel, Daniela-ElenaGrapã, Sergiu Grapã, PamfilHorodnic, Nicolae Ioniþã, Nico-lae Lengher, Gheorghe Licurici,Horaþiu Mãlãele, Eugen Mirea,Paul Olaru, Lucian Oiban, Va-sile Olac, Constantin Pãtrãºcan,Constantin Papuc, ConstantinPavel, Bogdan Petry, GheorghePostelnicu, Romeo Rãileanu,Gabriel Rusu, Liviu Stãnilã,Paula ªalar, Aurelian Iuliusªuþã-ªAI, Virgil Tomuleþ, Nico-lae Viziteu, Cãlin Mihai Zaha-ria. Gabriel Bratu ºi ºeful sãude asociaþie – ªtefan Popa Po-pa’s expun hors-concours.„Stranierii” sunt: Toso Borko-vic (Serbia), Henryk Cebula(Polonia), Mahesh Cumar Du-bey (India), Boris Eremburg (Is-rael), Oleg Gutsol (Ucraina),Julien (Franþa), Raed Lhalil (Si-ria), Louis Pol (Australia), IgorSmirnov (Rusia), Yoemnis Ba-tista del Toro (Cuba), MarcoRamos Trujillano (SUA), Kha-lil Wesam (Egipt).

Premiile,doar naþionale

Cã vorbim de concurs, aces-ta a fost îngrijit de un juriu pre-zidat de ªtefan Popa Popa’s(preºedinte al Asociaþiei Carica-turiºtilor Profesioniºti din Ro-mânia) ºi i-a avut ca membri peGabriel Bratu (vicepreºedinte),Elvira Romaniuc (preºedinte alFestivalului „Umor la GuraHumorului”) ºi graficianul Io-nel Gavrilescu, iar premiile(surprinzãtoare, pentru cã nuinclud niciun autor strãin) aufost pentru aceastã ediþie urmã-toarele:

Marele Premiu „Nicolae Pe-trescu-Gãinã” – Daniela-ElenaGrapã

Premiul „Francisc ªirato” –Constantin Ciosu

Premiul „Nicolae Drãgules-

Florin Ridiche, maestru Gabriel Bratu ºi Emil ªtefârþã

cu-Drag” – Vasile Mândrã-Crãiþã

Premiul „Benedict Gãnescu”– Octavian Covaci

Premiul „Eugen Taru” – Oc-tavian Bour

Premiul „Silvan Ionescu” –Valentin Chibrit

Premiul „Dumitru Negrea-Gan” – Adrian Dragomirescu

Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…Caricatura, întrebrontozauri ºi umor…


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

pag. 12

SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 12 – 16 decembrie2016 o serie de activitãþi în în-treaga arie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate douã avarii lareþeaua de apã pe strãzile TudorVladimirescu ºi Berzei din Bãi-le Govora ºi una în satul Pre-deºti din comuna Nicolae Bãl-cescu.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele staþiilor de repompareNicolae Bãlcescu ºi ªirineasa;

- s-au executat lucrãri deschimbare a branºamentelorsparte în Bãile Govora, Mihãeºti,Frânceºti ºi Pãuºeºti - Otãsãu;

- s-au executat douã branºa-mente noi pe strãzile Pieþii dinoraºul Bãile Govora ºi Tãtãranidin oraºul Bãbeni;

- s-au schimbat patru apome-tre sparte în Pãuºeºti - Otãsãu,Mihãeºti, Buneºti ºi Bãile Go-vora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti -Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi a staþiilor de repomparedin Pãuºeºti - Otãsãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-

Activitate intensãla Apavil Centru Vest

neºti, Pãuºeºti - Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare Romani –Pãdureþu (Bãbeni);

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au monitorizat lucrãrile deintroducere conductã de cana-lizare executate pe Calea luiTraian din oraºul Bãbeni;

- s-au înlocuit robineþi defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni;

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toatã aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrologicsau erau deteriorate.


13ACTUALITATE

Publ

icita

te

de Valentin Zarea

Un adevãrat triatlon alumorului s-a desfãºuratvineri, 9 decembrie

2016, la Teatrul Naþional „ªte-fan Iordache” din Caracal.Spectatorii interesaþi au pututasista la:

- Vernisajul expoziþiei de fo-topamfleþuri „Balada unui cre-ier mic” de Radu Marini;

- Lansarea volumului „Vino-vaþi de umor” de Radu Marini(Editura MAN, 2016). Cuaceastã ocazie, membrilor gru-purilor de umor ce figureazã învolum (Mesaj, Pro-Parodia, 9fix, Vacanþa Mare) li s-a decer-nat titlul de academicieni aiumorului de cãtre organizatori- Consiliul Local Caracal, Pri-mãria Caracal, Asociaþia Fiii ºiprietenii Caracalului, FundaþiaArtelor DOR Craiova;

- Un spectacol extraordinar al

grupului „Mesaj”, reunit dupãmai bine de 40 de ani (ªerbanChiosan, Dan Coveianu, Ri-chard ªtefan, Lucian Popescu).Un grup legendar, membru ºilaureat al Cenaclului Flacãra.

Au mai fost prezente oficia-

litãþi, reprezentanþi ai instituþii-lor culturale din Caracal, unpublic variat… I-am remarcat ºipe craiovenii Viorel Pîrligras,Doru Ionicã (grupul de come-die Pro-Parodia), Diana Neam-þu, Elena Andreea.

Mesaj Group, reuniune dupã 40 de aniSpectacol ºi acordarea robei de academician

R.Marini (cu melon), la vernisarea expoziþiei

Academicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la CaracalAcademicienii umoruluis-au dat în spectacol la Caracal


J U

R I

D I

C A14

UTILE

Dacã vrei sã începi oafacere, poþi sã con-stitui o persoanã fizi-

cã autorizatã sau îþi poþi înfiin-þa o microîntreprindere, însãtrebuie îndeplinite anumitecondiþii. O persoanã fizicãautorizatã plãteºte un impozitpe venit de 16%, în timp ce omicroîntreprindere datoreazãstatului un impozit pe venitu-rile realizate de 3%. Totuºi,dacã optezi pentru constitui-rea unui PFA, trebuie sã ºtiicã dacã acumulezi restanþe,rãspunzi în faþa creditorilor cubunurile proprii.

Potrivit OUG nr. 44/2008,PFA este persoanã autorizatã sãdesfãºoare orice formã de ac-tivitate economicã permisã delege, folosind în principal for-þa sa de muncã. Pot deveni per-soane fizice autorizate orice ce-tãþeni români sau ai unor statemembre UE, care au împlinit18 ani, nu au sãvârºit infracþi-uni economice ºi au pregãtireprofesionalã în domeniul încare vor sã fie autorizaþi, se maiaratã în actul normativ.

Spre deosebire de PFA, mi-croîntreprinderea reprezintã defapt un concept fiscal. Statutul

de microîntreprindere este acor-dat în urma îndeplinirii cumula-tive a anumitor condiþii prevã-zute în Codul Fiscal. Ca urmarea acestui lucru, aceste firme plã-tesc impozit pe veniturile micro-întreprinderilor (impozit pe ve-niturile realizate de 3%).

Cum se înfiinþeazãPFA?

Înfiinþarea unei persoane fi-zice autorizate se realizeazãîntr-o singurã etapã, prin depu-nerea la Registrul Comerþului adocumentaþiei necesare pentruconstituirea în forma entitãþiirespective.

Totuºi, înainte trebuie verifi-catã disponibilitatea denumiriipe care o va avea PFA, dupãcare trebuie rezervatã aceastãdenumire.

În continuare, se vor depunela Registrul Comerþului urmã-toarele documente:

Cerere deînregistrare

Dovada verificãrii disponibi-litãþii ºi rezervãrii firmei – ori-ginal;

Carte de identitate sau paºa-port – copie;

Documente care atestã drep-

turile de folosinþã asupra sediu-lui profesional/punctelor de lu-cru – copie legalizatã;

Dacã este cazul, avizul pri-vind schimbarea destinaþieiimobilelor colective cu regim delocuinþã, prevãzut de Legea nr.230/2007 (completat pe formu-lar-tip, original);

Specimenul de semnãturã alpersoanei fizice autorizate – ori-ginal;

Declaraþia-tip pe propria rãs-pundere care sã ateste îndepli-nirea condiþiilor legale de func-þionare prevãzute de legislaþiaspecialã din domeniul sanitar,sanitar-veterinar, protecþiei me-diului ºi protecþiei muncii;

Dupã caz: precizare din caresã rezulte cã titularul dreptuluide proprietate înþelege sã afec-teze folosinþa spaþiului în vede-rea stabilirii sediului profesio-nal al persoanei fizice autoriza-te (declaraþie etc.); documente-le doveditoare pentru patrimo-niul de afectaþiune (declaraþiepe proprie rãspundere);

Documentele care atestã pre-gãtirea profesional (fotocopii);

Documentele care atestã ex-perienþa profesionalã (fotoco-pii);

În cazul persoanelor fizicecare desfãºoarã activitatea eco-

nomicã autorizatã ºi recunoscu-tã într-un alt stat membru al UEsau al Spaþiului Economic Eu-ropean, documentaþia care ates-tã funcþionarea legalã obþinutãîn celãlalt stat (fotocopie ºi tra-ducere în limba românã);

Dovezile privind plata taxe-lor/tarifelor legale: taxe de re-gistru.

Înfiinþarea unui PFA presupu-ne costuri (taxe la RegistrulComerþului) în valoare de apro-ximativ 250-300 lei.

În ceea ce priveºte înregistra-rea unui PFA la Registrul Co-merþului, aceasta dureazã apro-ximativ trei zile lucrãtoare, în-cepând din ziua depunerii do-cumentaþiei relevante.

Atenþie! Deºi procedura deînfiinþare este relativ simplã ºipresupune costuri mici, cei careintenþioneazã sã constituie unPFA trebuie sã aibã în vedere cãrãspund cu toatã averea perso-nalã în faþã creditorilor, în situa-þia în care nu îºi pot achita da-toriile.

Regimul juridic almicrointreprinderii

Spre deosebire de PFA, micro-întreprinderea are un regim juri-dic diferit, aceasta reprezentând

de fapt un concept fiscal.Microîntreprinderea se înre-

gistreazã întotdeauna într-unadin formele prevãzute pentrusocietãþi de Legea nr. 31/1990privind societãþile, statutul demicroîntreprindere fiind acor-dat în considerarea unui sistemde impunere specific, regle-mentat de Codul Fiscal.

Mai exact, aºa prevede Co-dul Fiscal, o firmã devine mi-croîntreprindere dacã îndepli-neºte cumulativ urmãtoarelecondiþii, la data de 31 decem-brie a anului fiscal precedent:

a realizat venituri care nu audepãºit echivalentul în lei a65.000 euro;

capitalul social este deþinutde persoane, altele decât sta-tul ºi autoritãþile locale;

a realizat venituri, altele de-cât cele din activitãþi desfãºu-rate în domeniul bancar, îndomeniile asigurãrilor ºi rea-sigurãrilor, al pieþei de capitalsau în domeniile jocurilor denoroc, consultanþei ºi manage-mentului;

nu se aflã în dizolvare cu li-chidare, înregistratã în regis-trul comerþului sau la instan-þele judecãtoreºti.

Ce interzice legeaºi ce sancþiuni sunt

Pentru a putea respectadrepturile autorilor, trebuie,mai întâi, sã ºtii ce nu-þi estepermis. Astfel, printre altele,Legea nr. 8/1996 interzice sãpui la dispoziþia publicului, peinternet, operele protejate,precum filmele sau muzica.

Aceastã faptã este infracþi-une, iar pedeapsa este închi-soarea. Prin urmare, dacã dis-tribui, chiar fãrã a obþine unavantaj de orice fel, opere asu-pra cãrora existã drepturi deautor, poþi sta la închisoareîntre ºase luni ºi trei ani.

Nu toate utilizãrile de con-þinut protejat sunt interzise.

Dacã nu îl prejudiciazã peautor, sunt permise anumiteutilizãri ale operei protejate,precum reproducerea de scur-te extrase pentru informare ºicercetare sau reprezentarea ºiexecutarea unei opere în ca-drul activitãþilor din ºcoli.

Dacã te gândeºti cã eºti în siguranþã când foloseºti internetulpentru a descãrca filme sau muzicã, trebuie sã ºtii cã în anumite

situaþii prevãzute de lege riºti sã ajungi la închisoareDe asemenea, poþi sã copiezi

conþinutul protejat, însã numaidacã îl foloseºti pentru uz per-sonal sau în interiorul familieitale. Totuºi, poþi face asta nu-mai dacã opera este deja adusãla cunoºtinþa publicului ºi estevorba de o utilizare normalã aacesteia. Mai mult, prin utiliza-re nu trebuie sã îl prejudicieziîn vreun fel pe autor.

Cu alte cuvinte, dacã gãseºtipe internet un film, nu poþi fisancþionat pentru descãrcarea încalculatorul propriu sau vizio-narea lui de tine ºi de familiata.

Programele princare descarciºi distribui conþinutsunt legale

Programele de sharing pre-cum DC++, oDC sau torenteleonline nu sunt ilegale. Poþi dis-tribui cu ajutorul acestora con-þinut care nu este protejat de

drepturile de autor. De exemplu,un film vechi, dupã ce a rãmasfãrã protecþia drepturilor de au-tor, aºa cum am explicat maisus. Mai mult, chiar dacã des-carci opere protejate, tot nu poþifi sancþionat.

Problemele apar în momen-tul în care tu pui la dispoziþiapublicului conþinut protejat. Aºacã trebuie sã fii foarte atent cesetãri ale programului foloseºti,aºa încât sã nu le permiþi celor-lalþi utilizatori sã preia operelede la tine. Cu toate acestea,majoritatea programelor folo-sesc un sistem care nu-þi permitesã descarci dacã nu distribui ºitu la rândul tãu.

De asemenea, nu existã nici-un risc pentru tine atunci cânddescarci în calculatorul propriuconþinut de pe un anumit sitesau când vizionezi filme onli-ne, direct în browser.

Av. Marius VicenþiuColtuc

Ce sã alegi dacã deschizi o micã afacere în 2017:PFA sau firma?


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Antoniu Popa-Gãvãneºti

Cu spiritul Crãciunuluiîn suflet ºi cu dorin-þa de a veni cât mai

aproape de copiii din Bãnie,SCM Craiova a organizat oacþiune în care uriaºii de labaschet au dorit sã aducã unzâmbet pe buzele unor copiimai puþin norocoºi. Cu spri-jinul DGASPC Dolj, 25 de

îngeraºi au rãspuns prezent in-vitaþiei ºi, cu mic - cu mare, auvenit sã colinde echipa de bas-chet.

Alãturi de cei mari, la acesteveniment au þinut sã participleºi 25 de reprezentanþi ai clubu-lui Îngerii Bãniei. Cei mai tineribaschetbaliºti s-au alãturat ido-lilor ºi împreunã cu aceºtia auoferit o mulþime de cadouri co-lindãtorilor.

Atmosfera de familie, zâm-

cu Germania în disputa pentrulocul 5, nefiind prea mult, darfiind ceva. O Germanie care peunde ne-a prins ne-a sancþio-nat. Dincolo de regretul cã n-au putut accede pe podium,”tricolorele” s-au agãþat de golcu încrâncenare ºi speranþã. Înultimele secunde, CristinaZamfir (originarã din Slatina,componentã a echipei SCMCraiova) a recuperat ”clisterul”ºi a înscris golul izbânzii înpoarta excelentei Woltering,ambele accidentându-se ºidând emoþii întregii asistenþe.A fost o rãbufnire de orgoliu,o lecþie de sacrificiu dusã fãrãdrãmuire pânã la capãt. Dupãrocada cu Dedu, o altã craio-veancã, Iulia Dumanska, reu-ºise sã pareze douã aruncãri dela ºapte metri, decisive pentrupecetluirea scorului. Bilanþul?Europenele din Suedia ne-audevansat prin ”careul de aºi”Norvegia, Olanda, Franþa, Da-nemarca. Poate cu excepþia”Þãrii fiordurilor”, oricare din-tre ele, într-o zi de formã pen-tru elevele lui Ambros Martin,ar furniza o pâine de mâncat.Gândiþi-vã, în rest, la naþiona-lele care au terminat în urmaRomâniei, între locurile 6 ºi 16,asta neînsemnând cã stãm peprea neºifonabile roze. Cu atâtmai mare e meritul antrenoru-lui iberic în reconstrucþia uneigeneraþii de handbaliste desprecare cu siguranþã vom mai auzi.De s-ar maturiza mai repede ju-cãtoarele care vin, de s-ar tre-ce mai cu milã jucãtoarele carepleacã…

Al cincilea deget,dar ce mânã!

Plecatã cu gânduri mari laCampionatul Europeandin Suedia (4-18 de-

cembrie), naþionala de handbalfeminin a României a demon-strat, fie ºi în lipsa unei meda-lii, cã e o forþã de primã mânã.A cedat în faþa noii campioanecontinentale, Norvegia, la douãgoluri (Franþa, care a cuceritbronzul, a pierdut la o diferenþãde patru). A îngenuncheat cam-pioana olimpicã en titre, Rusia,ºi tradiþionala noastrã adversa-rã Ungaria. Dupã ºase ani desecetã, ”tricolorele” pregãtite deAmbros Martin au administratcroatelor o ploaie de goluri ºiun eºec în cinci trepte. Cehoai-cele s-au recunoscut ºi ele în-vinse dupã o bãtãlie acerbã.Clientã de lux a unor rivalitãþicu mizã, Danemarca lui Jorgen-sen uneltea cu asupra de mãsu-rã pe seama Cristinei Neagu,”world class”, a coechipierelorsale. ªi avea sã ne strecoare înanticamera semifinalelor triste-þea unui insucces de o manierãºi moralã pe care le voiam apu-se: când Cristina nu merge, ni-mic nu merge. Acuzând un mar-caj de totul sau nimic, ceea cenoi nu am fãcut cu principalelearuncãtoare daneze, Neagu aînscris din joi în paºti, bãtândîn retragere ºi în meciul urmã-tor. În privinþa adversarelor,efectul uriaºei lor risipe de ener-gie s-a resimþit în semifinala cuOlanda, încheiatã pe tobogan.Fãrã Cristina Neagu ºi PaulaUngureanu, România (pentru a11-a oarã, din 12 ediþii, la unturneu final) a dat, în fine, piept

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

betele ºi voia bunã s-au re-gãsit în sala ”Ion Constanti-nescu”, iar acest evenimentne-a mai amintit încã o datãcã baschetul este parte inte-grantã a acestei comunitãþi,iar atunci când toatã lumeaîºi dã mâna, se pot realizaminuni pentru copiii deose-biþi, cu atât mai mult cu câtei sunt cei ce ºtiu sã aprecie-ze cel mai mult un cadou.

Faþafrumoasã abaschetuluicraiovean

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Muzeul Olteniei Craio-va, Secþia de istorie-arheologie, cu spriji-nul Consiliului Jude-þean Dolj, verniseazã,în data de 22 decem-brie 2016, ora 12.00,la sediul din stradaMadona Dudu, nr. 14,expoziþia temporarã„Medalii rare dincolecþia MuzeuluiOlteniei“.

Expoziþia va reuni raritãþimedalistice care au apar-þinut unor colecþii publi-

ce sau private remarcabile,

aflate în prezent în patrimoniulMuzeului Olteniei. Menþionãmdintre ele: colecþia „Alexandruºi Aristia Aman”, colecþia „Cor-neliu Bãlãcescu”, colecþia „Ma-rius Metzulescu” sau colecþia„Constantin Argetoianu”.

Între cele aproape 100 demedalii care vor fi expuse pu-blicului doljean, ºi nu numai,amintim: Medalia InaugurãriiAcademiei Mihãilene, din anul1838, cea mai veche medaliedeþinutã de Muzeul Olteniei,Medalia Revoluþiei de la 1848,Medalia cãsãtoriei lui Carol I cuElisabeta de Wied, Medalia Co-memorativã a Rãzboiului de In-dependenþã, Medalia Inaugurã-

rii Podului Carol I, Mãrturiilede botez ale Principilor Carolºi Nicolae.

Este pentru prima datã cândsunt aduse în faþa publicului, încadrul unui eveniment expozi-þional, toate aceste medalii rareºi preþioase, realizate, unele dinele, de artiºti de talie europea-nã precum Wilhelm Küllrich,Anton Scharff, Tony Szirmaisau Frederick Storck.

Expoziþia va putea fi vizitatãla sediul Secþiei istorie-arheo-logie, din strada MadonaDudu, nr. 14, de marþi pânã du-minicã, orele 9.00-17.00, pânãla sfârºitul lunii aprilie.

Alãturi de urãrile tradiþionalede sãrbãtori, vã transmitemmulþumirile noastre pentruîncrederea acordatã.Vã dorim dumneavoastrã,familiilor ºi colaboratorilor,un Crãciun fericitºi un an plin derealizãri atât înplan personal,cât ºi în planprofesional.La mulþi ani!

CENTRULCOMERCIALOLTENIASUCPI

Dr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDATDr. MAHMOUD OBEIDAT

Fie ca Sãrbãtorilede Iarnã sã vã aducãliniºte ºi pace însuflete ºi bucuriealãturi de cei dragi.

Sãrbãtori fericite ºiLa mulþi ani!

































Medalii rare din colecþiaMuzeului Olteniei

















Publ

icita

te

Documents

zzz 1 Liberalii „au pierit“ PrimãriePrimãrie Primãrie pe ... · PDF filede procente împingându-i pe liberali sã mai ... un pariu ratat ... sãnãtate, fericire, iubire ºi