ªi cadrele didactice din Vãle-nii de Munte au fost nedreptãþi-

te. În ciuda fap-tului cã am obþi-nut Hotãrâre ju-d e c ã t o r e a s c ãrãmasã defini-tivã ºi executo-rie.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN 1 LEU

PUTEREA CAREÎNTUNECÃ MINTEA

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 25, OCTOMBRIE 2010

pagina 3

EDUCAÞIAPERMANENTÃ

Imaginile de la activitãþile saptãmânale ºi luna-re ºi activitãþile în sine, au determinat evaluato-rii sã ne acorde premiul mondial “Steagul Verde”ºi statutul ºcolii pe timp de 2 ani va fi de “Ecoªcoala Grup ªcolar Mãneciu”.

CENTRUL ªI PERIFERIA

Pe cetãþeanul contribuabil nu-l inte-reseazã înþelegerile, verbale sau con-tractuale, fãcute între primãrie ºidiverse societãþi de prestãri servicii cã-tre populaþie, ci-l intereseazã ca oraºullui sã funcþioneze normal .

ÃLENiiZiarul Vãii Teleajenului VVÃLENii

Prof. Camelia NEAGU

O LEGE RÃMASÃ REPETENTÃ

Lipsa oricãrei oportu-nitãþi de a sparge obiº-nuinþa, micile jocuri po-litice , credinþa cã nu poþifi ºi altceva decât casie-riþa, confecþionera saupaznicul de noapte custudii superioare mãdoare ºi mã

revoltã.

APÃRAREA VALORILOR SAU“ERA TICÃLOªILOR”

UNDE SE DUC BANII DINBUGETUL LOCAL

Când toate instituþiile statului reduc drastic cheltuielile deorice naturã, când oamenii sunt trimiºi în ºomaj, când tre-cem printr-o crizã economicã ºi financiarã fãrã precedent

în România, Primãria Vãlenii de Munte risipeºte banulpublic editând cãrþi ºi ziare care sã preamãreascã

activitatea primului gospodar al oraºului.

pagina 3pagina 6 pagina 3pagina 8

Ca formã de acþiune umanã, poli-tica nu este altceva decât luptapentru putere. Cu alte cuvinte,

orice formaþiune politicã se aflã în epi-centrul înfruntãrilor pentru putere.Puterea înstrãineazã ºi întunecã min-ea! Înstrãinarea este o carenþã comuni-caþionalã. Când nu mai poþi sã comu-nici coerent cu semenii tãi, e semn cã þis-au întunecat minþile. Trei sunt paºiicare duc la înstrãinarea prin putere:primul începe odatã cu accesul decla-rat cãtre ea. Al doilea pas al înstrãinãriiprin putere îl faci atunci când crezi cutot dinadinsul cã le eºti superior celorcare te-au ales. Al treilea pas îl faceinsul care, abia înscãunat, crede cãeste de neînlocuit ºi cã el poate faceorice. Poate eluda ºi înlocui legi. Poatedispune de viaþa oamenilor, de viitorulunei colectivitãþi, de soarta ºi avuþiaunei aºezãri. Armele lor sunt: cotul,cãlcâiul ºi talpa, antifoanele ºi oche-larii opaci de “n-aude”, “n-a vede”.Oricât ar fi de clare lucrurile pentrutoatã lumea, “puternicii” noºtri se fac anu înþelege, complicã lucrurile simple,rãstãlmãcesc evidenþe, resping adevã-rul, uneori ameninþã, sunt veºnic ne-mulþumiþi (mai ales de ceea ce facalþii...), iau hotãrâri importante pentruobºte, dar anapoda concepute, pentrucã puterea i-a înstrãinat ºi le-aîntunecat minþile sau le-a i-luminat(funcþie de interesele pecuniare nelip-site din orice acþiune ar întreprinde ei).Pentru ca alienarea prin putere sã nuse producã, individul care a fost alestrebuie sã aibã, pe lângã calitãþile mo-rale obligatorii ºi o dozã crescutã de va-loare! ªi nu o valoare oarecare, cinumai aceea pusã în slujba semenilor,a tuturor celor din jur, valoare carestrãluceºte, care demonstreazã, antre-neazã ºi uneºte, dezgheaþã ºi topeºtezãgazurile, frânele, urâtul ºi nefirescul.

SERBÃRILE TOAMNEISERBÃRILE TOAMNEI

FESTIVALULÞUICII

LA VÃLENII

DE MUNTE

pagina 3pagina 6

pagina 3pagina 3

2

ä Actualitate

Nu voi înceta sã re-amintesccititorilor fideli ai publicaþieinoastre motivul pentru care zia-rul “VÃLENII” a încetat sã maiexiste o lungã perioadã de timp.

78 de ani trecusesã pânã lainiþiativa subsemnatului (dinanul 2005), de a continua o tra-diþie care, de la Nicolae Iorga ºiavocatul Dima, a încetat sã maiexiste în Vãlenii de Munte.“Povestea” înfiinþãrii ziarului oputeþi citi în ediþia cu numãrul24 ºi/sau pe internet (ziarulvalenii). Publicaþia noastrã ar fiputut sã existe în mod firesc,nesincopat ºi nestânjenitã dacãnu s-ar fi lovit, ca de un zid, demintea întunecatã ºi obtuzã aunui personaj care nu vede maideparte de oportunitatea favori-zãrii doar a unui grup de inte-rese ºi de rubedenii...

ABUZUL PRIMARULUIÎn aprilie, 2009, în sediul

redacþiei ziarului “VÃLENII”

din strada George Enescu nr. 1,Vãlenii de Munte, pãºeºte, pen-tru prima datã, însuºi primarulMircea Niþu, însoþit de PaulInþã, secretarul oraºului ºi deElena Niþu. O adevãratã “trupãde ºoc” unitã întru acelaºi scopdeclarat, cu martori: desfiin-þarea ziarului “VÃLENII”!

Mi s-a pus, deci, în vedere sãeliberez spaþiul. Fãrã motiv,fãrã documente scrise care sãjustifice somaþia primarului, fã-rã sã existe o cauzã prevãzutãexpres în Contractul de închi-riere nr. 240 din data de 12.01.-2009, deºi chiria fusese plãtitãpânã la sfârºitul anului în curs.

Eliberarea spaþiului mi-aadus grave prejudicii de imagi-ne ºi importante pagube mate-riale ºi morale. Nemaiavând unsediu social (pe Certificatul deÎnregistrare al S.C. “VALTE”S.R.L. - societate comercialãcare a luat fiinþã la dorinþa fos-tului primar, Stelian Manolescu-, scrie clar: “Sediul social: OraºVãlenii de Munte, Str. GeorgeEnescu, Nr. 1, Judeþul Praho-

va”), ziarul “VÃLENII” - editatla acea vreme de S.C. “VALTE”S.R.L., ºi-a pierdut total dincredibilitate. Astfel sponsoriitradiþionali ai publicaþiei noas-tre au încetat finanþarea, iarcontractele de publicitate încurs ºi viitoare au fost anulate.Prin acþiunea sa abuzivã prima-rul Mircea Niþu, spre cinsteaºi onoarea lui de primarPSD, þinând cont de preþiosulsfat al secretarului Paul Inþã, apus capãt, cu brutalitate, conti-nuãrii unei tradiþii care, de laNicolae Iorga, a încetat sã maiexiste în acest oraº.

Pentru a-ºi continua “actelede vitejie”, primarul decide sãediteze un ziar propriu, pe careîl numeºte “Vãlenii de Munte”,dupã gustul ºi pohta inimii sale,de om negâdilat îndeajuns înorgoliul propriu. Fiþuica-ziar,format A4, nu este editatã dinbanii proprii, cã doar nu e naivcum am fost eu, ci e bãiat fin deSlon-Ceraºu. Îl plãteºte, deci,din banii publici, ai contribua-bililor, cã de aia stã el pe banulpublic, atât ca funcþie, cât ºi ca“vizionar” al bugetului local,orãºenesc, ca sã decidã, de unulsingur, unde ºi în ce cuantumclientelar se duc banii cetãþeni-lor. Oportunitatea apariþiei uneinoi publicaþii în Vãlenii deMunte nu a fost pusã în discuþiaConsiliului Local printr-un pro-iect de hotãrâre, aºa cum ar fifost normal ºi moral. De ce?Din teama de a fi respins la vot.Deci, consilierii s-au trezit înfaþa unui fapt împlinit. Poate cã

ar fi fost voci care sãemitã o pãrere perti-nentã despre utili-tatea sau non-utili-tatea editãrii unui ziardin banii Primãriei.Nu este prima datãcând edilul ºef scurt-circuiteazã forul le-gislativ al oraºului cuun dispreþ pe carenumai secretarul PaulInþã îl mai are faþã deconsilierii locali. Amasistat la multe ºe-dinþe ale ConsiliuluiLocal ºi ºtiu ce spun.Primarul, în loc sãe c o n o m i s e a s c ã ,risipeºte lejer câte1 8 0 . 0 0 0 . 0 0 0lei/anual pentru ca-priciul domniei sale.Bani care nu sunt ailui, ci ai cetãþeniloracestui oraº!

ZIARUL “VÃLENII” NU ESTE AL PRIMÃRIEI (Continuare din numãrul 24 - paginile 5 ºi 6)

SUSPECTA PENSIONARE A SECRETARULUIORAªULUI, PAUL INÞÃ

Aflãm cu adâncã ºinedisimulatã mâhni-re cã domnul secre-tar al oraºului, PaulInþã s-ar fi pensionatînainte de termen,cam cum ar veni“parþial anticipat”!

Departe de noi gândul de aface vreo aluzie sau apropo-uri,dar suntem în posesia unui do-cument prin care aflãm cã se-cretarul oraºului Vãlenii deMunte, a fost “victima” unorcercetãri ºi a unor sancþiuni dis-ciplinare. Iatã textul documen-tului:

“Manifestãrile reþinute însarcina domnului Inþã Paul, se-cretarul oraºului Vãlenii deMunte, aduc atingere pres-tigiului instituþiei publice încare îºi desfãºoarã activitatea,atitudine abordatã ºi pe parcur-sul cercetãrii administrative,coroboratã cu încãlcareaprevederilor legale referi-toare la îndatoriri, incompa-tibilitãþi, conflicte de inte-rese ºi interdicþii stabiliteprin lege pentru funcþiona-rii publici.

Ca urmare a cercetãriiadministrative efectuate decomisie a rezultat cu certitu-dine cã aspectele sesizate cad

sub incidenþa art. 77, alin. (2),lit. g) ºi j), ºi se impune apli-carea alin. (3) lit. a) dinLegea nr. 188/1999 Statutulfuncþionarilor publici, repu-blicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.”

Semneazã:COMISIA DE DISCIPLINÃ

A SECRETARILOR UNITÃÞI-LOR ADMINISTRATIV - TERI-TORIALE DIN JUDEÞUL PRA-HOVA

1. Gabriel Hornoiu - preºe-dinte;

2. Constatin Popescu - preºe-dinte supleant;

3. Pavel mihail - membru;

4. Paul Moldoveanu - mem-bru;

5. Bãrbulescu Sorin Lilu -secretar.

Sã vedem ºi ce spune Legeanr. 188/1999 la care face trimi-tere COMISIA DE DISCI-PLINÃ A SECRETARILORUNITÃÞILOR ADMINISTRA-TIV-TERITORIALE:

“Art. 77(1) Încãlcarea cu vinovãþie

de cãtre funcþionarii publici aîndatoririlor corespunzãtoarefuncþiei publice pe care o deþinºi a normelor de conduitã pro-fesionalã ºi civicã prevãzute delege constituie abatere discipli-narã ºi atrage rãspunderea dis-ciplinarã a acestora.

(...)(7)Pe perioada cercetãrii

administrative, în situaþia încare funcþionarul public care asãvârºit o abatere disciplinarãpoate influenþa cercetareaadministrativã, conducãtorulautoritãþii sau instituþiei pu-

blice are obligaþia de a interziceaccesul acestuia la docu-mentele care pot influenþa cer-cetarea.”

Sã fie vreo legãturã întrecele douã evenimente? Noi nucredem, mai ales cã domnulsecretar este/era un monumentde corectitudine ºi disciplinã,vajnic apãrãtor al legalitãþii,justiþiar el însuºi, închipuindu-se a fi ºef peste toþi consilieriilocali (care sunt aleºi prin votpopular, spre deosebire de dân-sul care este numit).

Sau avem de-a face cu vreunnou joc de gleznã al “tripletei”din conducerea primãriei ºi nevom trezi cã viitoarea ºedinþãde consiliu va primi avizul delegalitate din partea aceluiaºiPaul Inþã?

Iatã de ce propunem blo-carea postului de secretar aloraºului pânã ce acesta va fiocupat, pe merit, de o altã per-soanã.

Paginã realizatã de Gh. BURDUJAN

3

äActualitate

România traverseazã o crizãeconomicã ºi financiarã fãrãprecedent! Tãvãlugul americans-a rostogolit peste întreagaEuropã, mai puþin peste Asia.La nivelul fiecãrei naþiuni,Criza a spulberat multe orân-duieli care fãceau ca viaþa sã fiemai bunã. Lumea a început sãînþeleagã faptul cã mãsurile de

austeritate se impun ca obliga-tivitate responsabilã pentrudiriguitorii þãrii. Cu toate aces-tea, la nivelul oraºelor, al loca-litãþilor de orice rang, Criza nuse manifestã identic, ea nu estela fel pentru toatã lumea.Existã primãrii care îºi închidporþile, precum existã primãriicare înfloresc. Printre acestea

din urmã se numãrã ºi PrimãriaVãlenii de Munte. Primãrianoastrã are bani! Altfel nu seexplicã risipa fãcutã pentrugloria personalã a primarului ºia protejaþilor sãi. Sau, într-unlimbaj academic, pentru “pro-movarea activitãþii Primãriei”.Nu e prima datã când neîntrebãm, fãrã niciun pic de

retoricã: ce are de promovat oinstituþie (cea mai importantãdin localitate!) aflatã oricumîn centrul atenþiei generale?!De ce doreºte domnul primar,Mircea Niþu, sa-ºi facã publici-tate, sã-ºi “promoveze activi-tatea”? El care ar trebui sã fiecel dintâi interesat întrugospodãrirea cu chibzuinþã a

banului public?! Tocmai când toate instituþiile

statului reduc drastic cheltu-ielile de orice naturã, cândoamenii sunt trimiºi în ºomaj,primarul nu are nicio jenã în arisipi banul public sub diverseforme, fie finanþând de la bugeto lucrare monograficã de pro-porþii - a cãrei editare a costat600.000.000 lei vechi - , fieeditând o fiþuicã-ziar, formatA4, care subþiazã bugetul localcu încã 180.000.000 lei vechianual.DRUMUL BANILOR

În ºedinþa Consiliului Local alOraºului Vãlenii de Munte dindata de 30 ianuarie 2009, a fostadoptatã Hotãrârea nr. 5 din30.01.2009, din care citãm:“Art. 1. Se aprobã suportareacheltuielilor de editare alucrãrii “Vãlenii de Munte -natura, instituþii, biografii”,autor Dr. prof. Pârvu Constan-tin, din bugetul local al oraºuluiVãlenii de Munte.Art.2. Editarea se va face în500 de exemplare, iar cheltu-ielile de editare se vor suportapânã la limita maximã de300.000.000 lei vechi”.

Dupã nici douã luni de laaceastã hotãrâre de consiliu,Mircea Niþu vine cu un nouproiect de hotãrâre care devineHotãrârea de Consiliu nr. 18din data de 31 martie 2009 dincare citãm.

“Art. 1. “Se aprobã suportareacheltuielilor de editare a lucrã-rii “Vãlenii de Munte - natura,instituþii, biografii”, autor Prof.dr. Pârvu Constantin, dinbugetul local al oraºuluiVãlenii de Munte.Art. 2. Editarea se va face în1.000 de exemplare, iar chel-tuielile de editare se vor supor-ta pânã la limita maximã de600.000.000 lei vechi”.

Pentru ziarul-fiþuicã, primarulMircea Niþu nu a mai conside-rat a fi necesar un proiect dehotãrâre pe care sã-l supunãspre adoptare ConsiliuluiLocal. Decizia de a edita un ziarcare sã-i laude activitatea ºi“mãreþele-i realizãri” a luat-ode unul singur, dar tot pebanul public, al cetãþeanuluicontribuabil.

600.000.000 LEIAtât a costat editarea lucrãrii

monografice, o lucrare plinã deinexactitãþi, un amalgam necen-zurat de informaþii, de cele maimulte ori, inutile. O lucrare încare confuzia ºi eroarea se aflãla ele acasã. Iatã câteva exem-ple ilustrative: 1.: La pagina 392, fotografiadoamnei Chivu Carmen se aflãîn locul fotografiei doamneiMaria Diaconu (ºi viceversa);2.: În dreptul textului bibliote-carei Cotunã Marilena (care nuare fotografie) se aflã pozadoamnei Luiza Cotunã - profe-soarã de limba englezã. La pa-gina 346, în textul dedicat luiValentin Emil Muºat, se speci-ficã faptul cã acesta ar fi fost“redactor ºef al ziarului Vãlenii(primele ºase numere)”. Ceeace este fals! De la înfiinþare ºipânã în prezent singurul redac-tor ºef al ziarului “Vãlenii” s-anumit Gh. Burdujan. “Persona-lul Centrului Cultural “NicolaeIorga” este alcãtuit dintr-o sin-gurã persoanã: Iulia Mãrgãri-tescu (pag. 453), cãreia i sededicã un spaþiu mai ampludecât academicianului MirceaMaliþa. ªi exemplele ar puteacontinua. Lucrarea costã850.000 de lei vechi, iar ceicare o posedã, în mare parte,au fost obligaþi s-o cumpere.

(continuare în numãrul viitor)

UNDE SE DUC BANII DINUNDE SE DUC BANII DINBUGETUL LBUGETUL L OCOC ALAL

Un Om a ales sã protestezeprin înfometare faþã de neres-pectarea legii. Nu cere nimicpentru sine, nu vrea bani ne-munciþi, vrea sã fie plãtit corectpentru o muncã efectuatã ca ºicolegii sãi cãrora li s-a recunos-cut de cãtre justiþie dreptul datprin Legea promulgatã depreºedintele statului. Sunt per-soane care se nasc ºi trãiesc pen-tru dreptate ºi adevãr. Încã demici îi învãþãm pe copiii noºtrisã nu mintã, sã nu fure, sãpreþuiascã banul muncit ºi drep-tatea. Sunt convinsã cã ºiDoamna Învãþãtoare CristinaAnghel ºi-a educat astfel elevii.Dacã nu mai existã nimic sfânt,dacã regulile sunt încãlcate, iar

legea nu este respectatã, maiputem spune ca trãim într-unstat de drept? Ce le oferim copi-ilor noºtri? O lume pentru carenu i-am pregãtit, o lume în carevalorile sunt denigrate, iar non-valorile îºi clameazã cu un tupeufantastic "competenþa".

Îmi spunea o colegã, în cance-larie, referitor la lipsa noastrã dereacþie, cã ne vor condamnacopiii noºtri, aºa cum ºi noi i-amcondamnat pe pãrinþii noºtripentru cã au asistat, neputin-cioºi, la instaurarea comunismu-lui. Câþiva oameni, prin minciu-nã, intimidare ºi crime, au reuºitsã schimbe cursul Istoriei pentrucã au ºtiut sa profite de neho-tarârea, dar mai ales de laºitateacelor mulþi. Institutul de cerce-tare a crimelor comunismului areadus atenþiei publiculuinedreptãþile societãþii totali-tariste, dar acest fapt nu repre-zintã decât o picaturã într-unocean. Victor Petrini, personajulprincipal al romanului "Cel maiiubit dintre pamânteni", carac-teriza acea epoca prin titlul dateseului sãu: "Era ticãloºilor".Într-o societate care clama egali-tatea de ºanse între oameni, li-

bertatea de exprimare ºi for-marea "omului nou", LucianBlaga era înlaturat de la catedrã,iar ca decan al Universitãþii eranumit dentistul Vaintrub, înlocul lui G. Cãlinescu. Încet-încet, absurdul s-a strecurat înviaþa noastrã ºi, ca într-o piesãde Eugen Ionescu, am ajuns sãacceptãm nefirescul, anormalulºi compromisul pentru cã nu maiavem forþa de a ne opune. ªitotuºi, cineva a avut tãria sã

reacþioneze, aparând valorile încare a fost educatã ºi a educat.Doamna Învãþãtoare CristinaAnghel a ales sã le apere cu

preþul vieþii. Cred, mai degrabã,cã este un refuz al vieþii care oobliga sã traiascã în afara aces-tor valori. Este o Doina Cornea asocietãþii noastre actuale, un omcare înoatã contra curentului ºicare luptã cu toatã puterea pen-tru dreptatea sa.

Cu toate acestea, sunt deacord cu cei care o roagã sã punãcapãt protestului, care, oricum,ºi-a atins scopul: a semnalatîntregii lumi cã învãþãmântulromânesc este în derivã. Dinpãcate, viaþa este singura certi-tudine. Nu trãim de douã ori peacest pamânt ºi nu cred cã estecorect faþã de cei pe care îi iubimºi care ne iubesc, sã ne dis-trugem viaþa pentru a demons-tra unor oameni - care nu aucum sã înþeleagã - cã vrem sãtrãim frumos ºi sã ne educãmcorect copiii. Nu cred cã vommai avea parte de aºa ceva.Reforma în învãþãmânt nu areastãzi alt scop decât acela al

reducerilor de personal, iar înaceastã situaþie nu cred cã maiputem vorbi de eficienþã sau per-formanþã în ºcoalã.

ªi cadrele didactice dinVãlenii de Munte au fost nedrep-tãþite. În ciuda faptului cã amobþinut Hotãrâre judecãtoreas-cã rãmasã definitivã ºi executo-rie privind plata primelor devacanþã, nici pânã astãzi nu amprimit banii. Ordonanþa deUrgenþã a Guvernului nr.45/2010 eºaloneazã plataîncepând cu anul 2012!

Constatãm cã nu mai gãsimacea punte de salvare, acel fir decare sã ne agãþãm pentru aajunge la liman. Suntem tot maiobosiþi, tot mai lipsiþi de forþainterioarã necesarã pentru amerge mai departe. Lipsa desperanþã ne face sã ne punemîntrebarea moromeþianã:"Încotro ne îndreptãm?"

Prof. VISOSCHI MARIA

APÃRAREA VALORILOR SAU"ERA TICÃLOªILOR"

4

äActualitate

În oraºelul lui Iorga, ca ºi în altemari oraºe ale þãrii, câinii fãrãstãpân sunt o prezenþã obiºnuitãla fiecare colþ de stradã.Vrei sã ieºi dimineaþa din bloc, sãalergi dupã maºinã, câinii tealeargã ºi ei. Vrei sã duci gunoiulla ghenã, câinii te supravegheazã

duºmãnos, dupã maldãrele degunoaie din tomberoane.Laºi copilul nesupravegheat cubiscuiþii în mânã, câinii îi dau târ-coale înfometaþi. Sã nu mai vor-bim de faptul cã merg în haitã pestradã ºi dau bãtaie de cap ºofe-rilor, pricinuindu-le pericole evi-dente ºi cã uneori aºa de-ai naibiile mai fac ºi felul.Câinii vagabonzi sunt un subiectextrem de sensibil, iar tema sus-citã mereu controverse: unii su-gereazã cã ei trebuie adunaþi înadãposturi, alþii cã ar trebuieutanasiaþi.Total de acord cu toate aceste

opinii.Am vãzut cã americanii au opoliticã foarte clarã: animalelesunt luate în adãposturi, tratateºi îngrijite. Însã dacã nimeni nu leia acasã, în 10 zile sunt eutanasi-ate. Poate s-ar putea face ceva pentrunevinovatele patrupede care s-auînmulþit prea tare în micul Vãleni

ºi care de departe de a fi o secu-ritate pentru localnici devine unzoo canin, gratuit, o imaginedezolantã a unui loc stãpânit denecuvântãtoare. Cãlãtorul grãbitcare ar trece pe aici doar ca sim-plu turist, n-ar mai fi deranjat de

“sãlbãticia domesticã”, a mai-danezilor de toate mãrimile ºiculorile ºi ar contempla universulvãlenar, fãrã sã exclame cã aici agãsit o urbe micã, intoxicatã detiruri uriaºe, într-un peisaj de-adreptul mioritic, cu turme de

câini comunitari care stau ºipãzesc destinele oamenilor speri-aþi de agresivitatea lor.Iubesc animalele, însã ele trebuiesã aparþinã unor stãpâni care sãîºi asume îngrijirea lor.Câinii sterilizaþi ºi lãsaþi înstradã, nu sunt o solutie.Sau poate sunt o soluþie dacã aicisunt mai mulþi câini decâtoameni.Dacã autoritãþile nu iau la timpmãsuri, rãmâne de vãzut cumvom împãrþi acest teritoriu ºi cineîmprumutã de la cine, câinii de laoameni sau oamenii de la câini.

Cu un numãr de peste douã mili-oane de câini vagabonzi, raportatla 22 de milioane de locuitori,România deþine recordul înaceastã privinþã din întreagaUniune Europeana.

Camelia NEAGU

IUBIÞI ªI CÂINII MAIDANEZI

Ca sã reuºeºti trebuie sã ºtii înprimul rând, foarte limpede,toate detaliile care privesc scopultãu personal. Astfel vei stãpânidirecþia ºi criteriile de decizienecesare pentru a întelege ce þise potriveºte. Declaraþia scopuluitãu personal conecteazã pasiu-nile principale care te propul-seazã înainte ºi mesajul-cheie pecare eºti menit sã îl transmiþi înaceastã viaþã. În momentul încare îþi cunoºti cu precizie scopulpersonal, înseamnã cã într-ade-vãr îþi asculþi inima: atunci vaapãrea ºi momentul oportun.

Ce-þi mai trebuie? O viziune

îndrãzneaþã! Cu cât e mai mãrea-þã ºi mai îndrãzneaþã viziunea,cu atât te va impulsiona sã mergimai departe. Concentreazã-teasupra experienþei a ceea ce vreisã creezi. Acþioneazã!

Instaleazã pârghii ºi sisteme înjurul tãu care sã te ajute sã îþitranspui ideile în acþiune. Sã nudepinzi de alþii, dar invitã-i sã þise alãture la viteza ta. La urmaurmei, tu stabileºti ritmul schim-bãrii. Experimenteazã!

Demareazã tot felul de miciexperienþe necostisitoare care sãactiveze simultan. Cu cât maimare numãrul lor, cu atât seîntrevãd mai multe potenþialesuccese. Dacã lucrurile mergprost, analizeazã situaþia ºi vezice poþi face diferit. Simplificã-þiviaþa astfel încât sã faci locenergiei, banilor ºi timpuluinecesare producerii schim-bãrilor profunde.

Fii atent la tot ce se întâmplãîn jurul tãu… ascultã !

Lasã-te impulsionat de alþii.Ascultã adevãrata întrebare.Dacã ceilalþi deþin întrebarea saupro-blema ºi afirmã cã este fãrãsoluþie, iatã un motiv în plus de ate arunca înainte ºi de a produceschimbarea. Ideea este sã nu-þipierzi inerþia. Reacþioneazã ener-

gic la fiecare oportunitate care sepreteazã scopului ºi viziunii tale,cel puþin pentru a vedea desprece e vorba. Dar fii pregãtit sã teretragi în clipa în care îi sesizeziineficienþa. Nu uita sã îi respecþipe cei implicaþi în contextul aces-tei oportunitãþi ºi pãstreazã uºideschise pentru parteneriateviitoare (nu te grãbi sã arunci înaer podurile).

Nu neglija conexiunile! Creea-zã-þi o imagine care sã-i deter-mine pe oameni sã vinã la tine, înloc sã fii tu nevoit sã "îþi vinzi"altora ideile. Chiar dacã nu vreisã ai decât un impact local, fã-þirelaþii în întreaga lume. Cu cât aimai multe conexiuni, cu atât veiavea un impact mai mare.

Învaþã sã dãruieºti fãrã aaºtepta ceva în schimb !

Fii foarte generos cu timpul ºiatenþia pe care le-o acorzi altora.Vei observa cã oamenii vor rãs-punde în moduri minunate, cândte aºtepþi cel mai puþin.

ªi nu în ultimul rând, nu uitacã trebuie sã fii fericit ! Gustã peîn-delete fiecare clipã adesfãºurãrii procesului: când viz-iunea ta ca-pãtã viaþã, simþi ºi tucã trãieºti cu adevãrat!

Prof. Jeannette CIMANGA

ÎNVAÞÃ SÃ FII DESCHIS

STÃPÂNIIPARCULUI CENTRAL

Nu mulþi ºtiu cã Turnul Eiffel, simbolulParisului, a fost creat dupã o tehnologiedescoperitã de inginerul român GheorghePãnculescu.

Acesta, dupã ce a absolvit cursurilePolitehnicii din Zürich, la recomandareascriitorului Vasile Alecsandri, ajunge sãlucreze în cadrul Companiei Eiffel. Arevenit în þarã, în 1878, pentru a construicalea feratã Bucureºti - Predeal. Cuaceastã ocazie a inventat un sistem de

îmbinare a traverselor de cale feratã, careavea sã revoluþioneze construcþiile metali-ce. Datoritã noii metode de montare a ºineipe traverse în afara spaþiului cãii ferate,Pãnculescu a reuºit sã încheie lucrarea înmai puþin de douãsprezece luni, deºi ter-menul de finalizare era de aproape cinciani.

Alexandre Gustave Eiffel, aflând deinvenþia inginerului român, s-a deplasat laVãlenii de Munte pentru a-l întâlni pe

Gheorghe Pãnculescu, cel care avea sãdevinã inspectorul general al Cãilor FerateRomâne. Eiffel a vrut sã vadã tehnologiafolositã de acesta la montarea cãii ferate.

În 1879, francezul a fost gãzduit dePãnculescu în casa unde se aflã acumMuzeul "Nicolae Iorga" ºi a fost impre-sionat de geniul românului. Aici, Eiffel adiscutat cu gazda despre proiectul sãu:construirea unu turn pentru ExpoziþiaUniversalã din 1889, la Paris. Au vorbit

despre adaptarea tehnicii la ridicarea tur-nului, folosind subansamble metalice, exe-cutate la sol ºi fixate dupã aceea, pemãsurã ce lucrarea se înãlþa.

(...) Ne bucurã faptul cã numele sãu afost atribuit ªcolii Generale Nr. 3, dar oarecâþi elevi cunosc importanþa studiilor ºi in-venþiilor patronului spiritual al ºcolii lor?

Daniel Cazimir GEANTÃ

Sâmbãtã, 25 septembrie, ele-vii Grupului ªcolar Agromon-tan ,,Romeo Constantinescu”au participat la cel mai mareproiect de ecologizare alRomâniei ,,Let's do it Romania”.

Într-o zi de weekend, elevii,însoþiþi de profesori, au colectatdeºeurile de pe ,,Valea Stâlpu-lui”, o zonã frumoasã, dar sufo-catã de gunoaie.

Mergând printre morma-nele de gunoaie am realizat cãacest gest de ecologizare, nu varezolva eterna problemã apoluãrii, ci va fi doar o modali-tate prin care vom transmitecelorlalþi un mesaj ,,STOPPOLUAREA”!

Trecãtorii uimiþi nu ºtiau cecautãm aºa dimineaþã, printregunoaie, noi, niºte adolescenþifrumoºi, veseli ºi energici.,,Cautãm gunoaie” am rãspunsnoi.

Unii au dat din umeri, alþiine-au privit cu interes, alþii aurãmas impasibili. Þin sã credînsa ca mulþi au realizat cãgunoaiele nu le-a adus cinevade pe altã planetã.

Am fost foarte conºtiincioºidar ºi sceptici, cã a doua zi va fi

la fel.Natura e frumoasã ºi ne

prilejuieºte momente de neui-tat. Asta numai dacã ºtim sã oprotejãm ºi sã o lãsãm curatã.În laborator nu putem sã inven-tãm un câmp înflorit, o pasãre,si nici o frunzã ruginitã.

Peturile strivesc decorul na-tural, iar cei care uitã unde sã lepunã sã ne întrebe pe noi.

E atât de simplu sã le pui laghenã! Un reflex care poatedeveni obiºnuinþã.

MARIN CIPRIANGr. ªc. “R. Constantinescu”

STOP POLUAREA

Inginerul Pãnculescu - inspiratorul lui Eiffel?

5

Delegaþia formatã din eleviimerituoºi ai Grupului ªcolarAgromontan ,,Romeo Constanti-nescu'' Vãlenii de Munte împreunãcu profesoara lor Raluca Popescu,au trãit momente de neuitat laBruxelles, timp de 3 zile, oferitede domnul senator ºi europarla-mentar Corneliu Vadim Tudor.Sunt foarte puþini cei care aucrezut într-o promisiune fãcutã dedomnul senator elevilor cu rezul-tate deosebite la olimpiadeleºcolare, cu ocazia vizitei efectuatela Vãlenii de Munte într-o zi cu oprofundã semnificaþie - 9 Mai -Ziua oraºului, dar ºi Ziua Europei.

Elevii, însoþiþi de profesoaralor, aveau sã traiascã o experienþãunicã începând de la zborul cuavionul ºi aterizarea pe impunã-torul aeroport Zaventem ºi contin-uând cu vizitarea atracþiilor turis-tice oferite de Bruxelles ºiWaterloo.

A fost o vizitã de informare încare elevii au avut ocazia sã aflemulte lucruri noi, dar ºi sã-ºi reîm-prospãteze unele cunoºtinþe deistorie ºi geografie. Astfel, aceºtiaau aflat despre capitala Belgiei-Bruxelles faptul cã este un oraºmulticultural ºi multilingv, sediu alfamiliei Regale, dar ºi al multororganizaþii internaþionale: sediulParlamentului European ºi al Co-misiei Europene.

La Parlamentul European, ele-

vii ºi profesoara lor au fost impre-sionaþi de doamna Mariana Cozac,angajatã a instituþiei de 5 ani dezile, care le-a explicat modul încare este constituit ºi funcþioneazãacest înalt forum european. Astfel,elevii au aflat lucruri interesanteºi au pus întrebãri legate de: com-ponenþa Parlamentului European,

sediul central, sediile secundare,structura organizatoricã, puterilede care dispune acesta etc.

A doua zi, în drum spreWaterloo, am fãcut un scurt popas

la vestitul Atomium, alt punct deatracþie al Bruxellesului-clãdireacare reprezintã o moleculã recris-talizatã de fier. Apoi a urmatWaterloo - un loc cu adevãratdeosebit, devenit celebru datoritãBãtãliei de la Waterloo din 1815,locul unde Napoleon Bonaparte afost înfrânt definitiv. Elevii au fost

profund impresionaþi de muzeul încare au vãzut arme, uniforme deluptã etc. dar si de monumentulButte du Lion, aflat pe o colinã.

La întoarcerea noastrã de la

Waterloo, am poposit la impunã-toarea Poartã Brandenburg.

În dupã-amiaza celei de-a douazi, atunci când nu am mai avut unprogram atât de strict, am fãcutcunoºtinþã mai îndeaproape cuoraºul Bruxelles. Am remarcat fap-tul cã acest oraº se caracterizeazãprintr-un labirint de strãduþe

înguste, uºor dediferenþiat debulevardele înstil parizian,mãrginite dea m b a s a d e ,bãnci ºi altec o n s t r u c þ i iimpunãtoare .S t a t u i aManneken Pis-s i m b o l u loraºului amîntâlnit-o pestetot, nu doar laintersecþia a 2strãduþe dincentrul vechi alBruxellesului ciºi în vitrineletuturor maga-zinelor subforma de statu-iete din bronz,

ciocolatã sau alte suveniruri. Amdescoperit cu bucurie imensãpiaþa medievalã Grand-Place, cuclãdiri bogat ornate ºi o atmosferãplinã de viaþã. Am constatat cu

surprindere nonconformismul bel-gienilor care stau pe jos, direct pecaldarâmul din aceastã piaþã,mãnâncã, beau ºi povestesc. Oarela noi, cum s-ar fi numit asta?

Strãzile ºi trotuarele sunt îngeneral îngrijite. Nu lipseºtegunoiul, semn al unui grad de civi-lizaþie pe care noi românii avemtendinþa de a-l supraestima, când evorba de vestici. Din punct devedere al populaþiei, Bruxelleseste un oraº care respectã sloga-nul ,,Unitate în diversitate''deoarece aici locuiesc naþii dintrecele mai diverse. Astfel, dacã nucunoºti limba francezã, interlocu-torul cunoaºte mãcar engleza sauo altã limbã de circulaþie inter-naþionalã iar, spre mirarea noas-trã, am întâlnit într-un restaurantun chelner care ºtia cateva expre-sii româneºti.

În concluzie, putem afirma fap-tul cã am petrecut niºte zile mi-nunate, într-un oraº interesant, cuun climat plãcut, cu numeroaseatracþii turistice pe care nu le vomuita niciodatã. Bruxellesul ne-aoferit mult mai multe decât bere ºiciocolatã, deºi exceleazã la ambelecapitole.

Prof. Raluca POPESCUGrup ªcolar Agromontan,,Romeo Constantinescu''

DELEGAÞIE ªCOLARÃ DIN VÃLENII DEMUNTE LA BRUXELLES

VÃLENii

RedacþiaTelefon:

0723-246121VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:Prof. Gabriela DESPAN,

Prof. Mihai Johann COZORICI, Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Mihai ISTUDOR,Prof. Camelia NEAGU.

Potrivit art. 206 CP, responsa-bilitatea juridicã pentru conþi-nutul articolului aparþine au-torului. De asemenea, în cazulunor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabili-tatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA”

Septembrie trimite cu gân-dul la compunerile obiºnuiteale primelor zile de ºcoalã.

În acest an însã, a începutºcoala cu un altfel de septem-brie.

Un anotimp care dizolvãorice urmã de bucurie ºiemoþie, pentru cã acea reali-tate impasibilã are o sumbrãconsecinþã: lupta dintre sin-dicate ºi clasa politicã, incer-titudinea dezastruoasã, le-gea care creºtea salariile ºinu a fost niciodata aplicatã.(desi a fost votatã în unani-mitate în Parlament ºi pro-mulgatã teatral de pre-ºedinte).

Restructurarea educaþieiîn societatea româneascã ºiconfuzia valorilor într-oRomânie de tranziþie, aratãcã acest domeniu "nu mai arerãbdare" în faþa puterii poli-

tice care condamnã la sãrã-cie, nedreptate ºi disperare.

A început un nou an ºcolarcu salarii reduse, cu ºcoli fãrãautorizaþie sanitarã, cu elevifãrã uniforme ºi rechizite,dar cu guvernanþi pregãtiþipentru festivisme muribun-de. Acestea sunt auspiciilesub care, a debutat anulºcolar 2010-2011, unul cepare ca va copia la indigo ta-bloul educaþiei româneºtidin ultimele douã decenii.

Cu mai puþini bani înbuzunar, din pricina mãsuri-lor guvernamentale anticri-zã, multe cadre didactice sereîntorc la catedra aproaperesemnate. Acelaºi rãspunsdecent al profesorilor carepentru a câta oara, ºi-au luatelevii, catalogul, atribuþiile ºiau pus pe seama zilei de 13toate deziluziile stânse înbuchete.

Deºi ei nu mai cred în slo-ganul politicienilor cã "edu-caþia e un domeniu priori-tar", îºi vor face datoria, sim-þind asprimea vremurilor.

Iar anul acesta, careîncepe fatidic sub semnulunei crize economice, în þaratuturor posibilitãþilor ce de-rivã dintr-o lozinca de genul"se poate ºi mai rãu de atât",pare sã fie o adevãratã pro-vocare pentru toatã lumea.

Pentru pãrinþi începereaºcolii înseamnã câteva zecisau sute de roni investite înviitorul ºi aºa nesigur al pro-priilor copii.

Pentru dascãli, câteva zecisau sute de roni în minus, lafel ca pentru toþi bugetarii, lacare se adaugã perspectivaîntunecatã a unui an plin deschimbãri fãcute pestenoapte, sub semnul uneireforme a învãþãmântului dedouãzeci de ani încoace.

ªcoala a început ºi primelelitere ale alfabetului au eva-dat deja din abecedar sprepupitre.

Poate n-ar strica, ca dincând în când, mai marii în aleguvernãrii sã se aºeze tãcuþiîn bãnci, fãrã sã promitã cãvor fi mai buni ºi sã ia notiþe.Notiþe de la omul de la cate-drã, care îi învaþã sã creadãîn valoare, dreptate ºi lege. Olege rãmasã repetentã la unexamen de corigenþã.

Copiii ºi adolescenþii sunt,poate, singurii pentru careimaginea frumoasã aînceputului de toamnã îºipãstreazã prospeþimeaînvãluitã în optimism. Otoamnã învãluitã în aromade frunze plutitoare ºi devise…

Prof. Camelia NEAGU

O LEGE RÃMASÃREPETENTÃ

6

ä PAGINA DE MÃNECIU

GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN

A trecut aproape o lunã decând am reînceput activitateaºcolarã cu toþii: cadre didactice,elevi, pãrinþi, bunici.

Într-o zi de toamnã cu par-fumul de struguri ºi cu þipete decocori plecând, într-un 13 sep-tembrie al anului 2010, am rein-trat pe porþile Grupului ªcolarMãneciu, aducând cu noi aminti-rile ºi succesele verii.

Pentru unii dintre noi vacanþas-a materializat într-o serie deactivitãþi care ne-au reþinutatenþia. Astfel, eleva MihaelaRodica Despan (clasa a-IV-a A) aobþinut locul I la Târgul Interna-þional de ªtiinte, deºi mulþi din-tre colegii ei pluteau pe aripilevacanþei. La Liceul Teoretic “IonBarbu” din Bucureºti în colabo-rare cu Casa Corpului DidacticBucureºti, Inspectoratul ªcolarBucureºti, Universitatea Bucu-reºti-Facultatea de Fizicã Mãgu-rele, a avut loc concursul intitu-lat “Târgul Internaþional al ªtiin-þelor”, care a oferit elevilor posi-bilitatea de a prezenta experi-mente ºtiintifice reale sau vir-tuale ºi proiecte cu caracter eco-logic. Din judeþul Prahova aufost douã experimente realeprezentate, unul de la Grupulªcolar Mãneciu, prin elevaMihaela Rodica Despan (cls. aIII-a, cu lucrarea “Culori”. Elevãde excepþie, aceasta demons-trezã încã o datã atât de multãseriozitate ºi tenacitate în desco-perirea unui domeniu nou pen-tru vârsta ei. Se pare cã se con-firmã o regulã a moºteniriigenetice: “ce se naºte din diniubitori de fizicã... experimenteva face!”

Într-un început de august cu

spicele de grâu luminoase ungrup de elevi însoþiþi de cadredidactice ºi pãrinþi, coordonaþide doamna directoare GabrielaDespan, Dir. adj. Camelia Petcu,Prof. Ondina Jercan, Prof. CrinaPopescu, Inst. Elena Dragomir,Prof. Valeriu Iordache, Inst.Daniela Cursaru, au omagiateroii cãzuþi în PRIMUL RãzboiMondial, urcând la CimitirulEroilor de la Tabla Buþii ºi par-ticipând la manifestãrile cultural-religioase dedicate zilei de 6august. Organizarea de excepþiea întregului eveniment de laTabla Buþii s-a datorat DomnuluiPrimar Dumitru Duca ºi Consi-liului Local al comunei Ceraºu,iar primirea delegaþiei de laGrupul ªcolar Mãneciu de cãtredomnul Primar Dumitru Duca,constituie un model de ospitali-tate. Ne permitem sã-l felicitãmpentru întreaga reuºitã a eveni-mentului, atãt pe d.l Primar, câtºi întreg Comitetul de organi-zare.

Tot august a fost ºi luna tabe-relor ºi excursiilor ºcolare careau avut ca obiective vizitareavestigiilor culturale ºi religioasedin þinuturile Moldovei. Pe par-cursul a 6 zile (8-13 august2010), un grup de 13 eleviconduºi de d-ra director adjunctGeorgeta Chiroiu au vãzut ºiscris istoria în Moldova de-a lun-gul unei excursii din cadrulProiectului “Cultura, arta ºi re-ligie în România lui 2010”.Mãnãstirile moldoveneºti, glasulmolcom al moldovenilor, Ozanalui Nicã, Cetatea NeamþuluiCasa Sadovenau “codrii dearamã”, Casa Vlahuþã ºi tot ceînseamnã Moldova i-a fãcut petinerii participanþi la acestproiect sã nu uite cã suntromâni.

ªi uºor, uºor emoþiile înce-perii noului an ºcolar au fostamplificate de ecourile poeziei”Repetabila Povarã” (A. Pãu-nescu) recitatã de eminentaelevã Mihaela Rodica Despan(clasa a-IV-a A), ale cãrei versurine-au reamintit despre “povarade a fi pãrinþi”. ªi încã o datã ne-am luat rolul în serios, noicadrele didactice, pãrinþii tutu-ror învãþãceilor “Cine are pã-rinþi, încã nu e pierdut, Cine arepãrinþi are încã trecut”.

Dansul popular nu a fost uitat

de suita de dansuri condusã detalentatul ºi inimosul nostrucoleg Prof. Traian Soare. Eleviiparticipanþi sunt organizaþi întrei echipe: înv. primar, gimna-ziu ºi liceu, iar repetiþiile lor nuau încetat nici pe perioada va-canþelor. La festivitatea dedeschidere a noului an ºcolar aparticipat ºi d-l deputat MihaiApostolache, pe langã oficia-litãþile locale care au mulþumiteducatorilor generaþiilor întregiºi le-au urat tuturor succes.

La 28 septembrie am primitvizita de evaluare a activitãþiidesfãºurate în cadrul programu-lui mondial “Eco ªcoala" al cãreicoordonator a fost profesorînvãþãtor Marieta Dan. Dinechipa de evaluare au facutparte: prof. univ. dr. CameliaDinca, preºedintele CCDG, pro-fesor Petru Dincã (Bucureºti),Inspector I.S.J. Prahova PetreGhizila, inspector Doina Gheor-ghe, ispector Maina Ion din ca-

drul Agenþiei pentru protecþiamediului ºi reprezentantul cuprobleme de mediu din cadrulPrimãriei Mãneciu-Ungureni,Adrian Oprica.

Echipa de evaluatori a avut undialog de aproximativ 50 de mi-nute cu Comitetul Eco al elevi-lor, în care aceºtia ºi-au expusplatforma program ºi au prezen-

tat activitãþile de pe parcursulcelor 3 ani de când ºcoala esteînscrisã în program. A urmatapoi vizitarea spaþiilor ºcolii ºi afost apreciat spiritul competitiveco al elevilor ºi al tuturor celorimplicaþi în acest proiect. A fostevidenþiat faptul cã activitateaComitetului Eco al elevilor s-aîmbinat cu activitatea Comite-tului Eco al cadrelor didactice ºiagenþii economici astfel încâtavem o ºcoala ºi o comunã maicuratã. Panourile eco din fiecareclasã ºi din fiecare hol cu îndem-nuri precum: “economiseºte lu-mina! Nu polua mediul încon-jurãtor”. Imaginile de la acti-vitãþile saptãmânale ºi lunare ºiactivitãþile în sine, au determinatevaluatorii sã ne acorde premiulmondial “Steagul Verde” ºi statu-tul ºcolii pe timp de 2 ani va fi de“Eco ªcoala Grup ªcolarMãneciu”.

La finele aceleaºi sãptãmâniîn cadrul ªedinþei Comitetului

Reprezentativ al pãrinþilor înºcoalã s-au luat o serie de hotã-râri pentru ca rezultateleelevilor sã fie din ce în ce maibune în toate activitãþile în caresunt implicaþi. Pãrinþii au fostfoarte receptivi, au promis cãvor fi în continuare alãturi deºcoalã. Echipa Managerialãaleasã (Preºedinte G. Ghencea,

Vicepreºedinþi Maria Radu,Camelia David, Maria Miclea) aconstituit Comisiile: Comuni-care, Mediu, Învãþãmânt, Con-sultanþã ec. - financiarã, Repre-zentanþi ai Agenþilor Economici,Juridicã. Propunerea pãrinþilorde a se desfãºura cât mai multeactivitãþi ºcolare pe care le vor

sprijini ºi dumnealor, a venit sãilustreze încã o datã grija perma-nentã pentru educaþie.

Deºi era o zi ploioasã la ZiuaEducaþiei (5 octombrie) a statsub semnul spuselor lui Aristotel“Educaþia este un ornament învremuri de prosperitate ºi unrefugiu în vremuri de restriºte”.Activitãþile extraºcolare reali-zate sub îndrumarea fiecãruiînvãþãtor sau diriginte au culmi-nat cu un program artisticsusþinut de elevii de la clasa a-IV-a A (coordonator înv. ElenaMatusan Dãnilã, unde elevaMihaela Rodica Despan s-a re-marcat încã o datã prin talentulde recitator), a-III-a A (Buftea-Jercan Sorel, Popescu IoanaSilvia - îndrumaþi de învãþãtorDamiana Nicolae), a-IX-a A ºi a-VI-a A (trupa de teatru “MIR” cea obþinut premiul I la Fesivalulinterjudeþean: “I.L.Caragiale”coordonaþi de director adj. profe-sor Georgeta Nicoleta Chiroiu.Poezia ºi teatrul au confirmatspusele lui Brigham Young“Educaþia este puterea de agândi limpede, puterea de aacþiona bine în lucrarea lumii,puterea de a aprecia viaþa”.

Un lucru este sigur: la Grupulªcolar Mãneciu elevii învaþã per-manent de la dascãlii lor ºi din-colo de porþile ºcolii “puterea dea aprecia viaþa”.

Director, Gabriela DespanDir. adj., Georgeta Chiroiu

EDUCAÞIA PERMANENTÃ

Marele poet Lucian Blagaspune: "Eu nu strivesc coro-la de minuni a lunii/Eu culumina mea/Sporesc a lumiitainã"

Sã fie lumina! ªi s-a fãcutluminã... Aºa rosteºte Bibliacreºtinã.

ªcoala este laboratorul deluminã care ne vegheazã ºipregãteºte energiile uniipopor. Ea este o prezenþã

solarã, instituþiile caredefinesc demnitatea ºi pres-tigiul României contempo-rane.

Acum, în aceastã zi minu-natã, ºcoala ne cheamã laaltarul ei de sacralitate, fru-museþe ºi bogãþie moralã.

Venim la ºcoalã pentru cãtrebuie sã iubim acest altar,sã-l împodobim cu înãlþi-mea viselor noastre. Aici la

ºcoalã ºi piatra rodeºte. Sãne aplecãm cu pietate ºi sã-iculegem ofrandele! Cât defrumos rosteºte NicolaeIorga, cãrturarul model alromânilor acest îndemn"Înþelepciunea cea maicuratã este aceea care lu-creazã tãcutã un colþ deogor". În felul acesta vomculege preþiose lacrimi deluminã cu care vom spori

durata veºnicã a conºtiinþeiºi a sufletului neamuluiromânesc.

Dumnezeu sã ocroteascãcele mai înalte gânduri ºicele mai frumoase vise aleslujitorilor ºcolii: elevi ºiprofesori.

Cei mai importanþi suntelevii noºtri...

Director,Gabriela DESPAN

EXISTÃ VOLUNTARIAT

7

ä Informaþii utile

Retoric sau nu, azi ne putem pune între-bãrile: ce ar fi fost antica Helada fãrã a eistrãlucitoare culturã? Ce am fi fost noiastãzi fãrã un Platon, Aristotel, Xenofonsau Tucidide? Cum ne-am fi definit soartaºi înþeles zilele fãrã Cuvintele Învãþãtoru-lui?

Dragostea pentru ªcoalã existã sau nu,la fel ºi grija faþã de ea. Raportat la aceasta,nu existã jumãtãþi de mãsurã. Afiºat sau

nu, interesul autoritãþilor faþã de luminadin juru-ne trebuie sã existe. Pentru cãªcoala e lumina, iar lumina e în noi înºine.Subordonatã lui Dumnezeu, ªcoala esteprelungirea Edenului.

Lumina din fiecare dintre noi existã abinitio, ea trebuie doar potenþatã ºi revãr-satã apoi asupra semenilor…

Grija faþã de ºcoalã, ca instituþie, atuturor posibililor implicaþi (autoritãþi

centrale ºi locale,dascãli, pãrinþi,elevi), este nunumai o datorie ciºi o dimensiune denobleþe.

ªcoala de Arte ºiMeserii "Ing. Gh.Pãnculescu" dinoraºul nostru este,alãturi de celelalte

unitãþi ºcolare din localitate, un creuzet încare lumina dascãlilor ei irumpe an de anîn sufletele a generaþii ºi generaþii de elevi,azi copii, mâine plecaþi în lume…

Anul trecut, în cea mai mare, ºi, parþial,în acest an 2010, clãdirea ªcolii de Arte ºiMeserii "Ing. Gh. Pãnculescu" a fost reabili-tatã aproape în întregime prin eforturilefinanciare ºi materiale ale PrimãrieiVãlenii de Munte, cu implicarea directã ºiresponsabilã a d-lui primar, ec. MirceaNiþu, care, împreunã cu celelalte persoanedin conducerea Primãriei, au alocat dinbugetul local suma necesarã complexeiacþiuni de reabilitare a clãdirii ºcolii ºi azonelor adiacente acesteia.

Efectiv, eforturile de reabilitare aclãdirii ºcolii de cãtre Primãrie s-au con-cretizat prin: înlocuirea întregului vechiacoperiº cu unul nou, din tabla lindab, ter-moizolarea exterioarã a clãdirii, refacereainstalaþiei electrice, amenajarea culoa-relor cu gresie (parter ºi etaj), gletuirea ºizugrãvirea culoarelor, împrejmuirea cugard nou a unitãþii ºcolare, amenajareaunui amfiteatru (în fostul laborator de fi-zicã), un amfiteatru modern ºi util foarte,pentru susþinerea activitãþilor cu caractercultural-artistic ºi educativ, a consiliilor deadministraþie ºi profesorale, precum ºi aaltor activitãþi specifice, realizarea nouluilaborator de fizicã ºi tehnologii. De aseme-nea, au fost amenajate douã parcãri lângãunitatea ºcolarã, parcãri destinate autove-hiculelor cadrelor didactice ºi ale pãrin-

tilor.Aºadar, în urma acestei ample (ºi costisi-

toare) acþiuni de reabilitare, realizatã ºisusþinutã material ºi financiar în totalitatede Primãrie, ºcoala noastrã are o faþãnouã, modernã în peisajul citadin vãle-nean.

Fie ca aceastã nouã faþã a ºcolii sãrimeze ºi cu chipuri tot mai luminoase alecopiilor, pãrinþilor ºi dascãlilor acesteiºcoli, care, într-o necesarã trinitate, tre-buie sã-ºi poarte menirea, acum ºi în viitor.

Prof. Mihai ISTUDOR

În cadrul amplului proiect deanvergurã naþionalã desfãºuratpe data de 25 septembrie a.c.sub denumirea de LET'S DO ITROMANIA!, elevii ªcolii deArte ºi Meserii "Ing. Gh.Pãnculescu" Vãlenii de Munteau demonstrat prin participarealor la aceastã activitate cãexistã disponibilitate ºi respon-sabilitate socialã faþã de aseme-nea acþiuni cu caracter educa-tiv ºi civic, deopotrivã.

Având ca misiune "mobi-lizarea cetãþenilor, autoritãþilor,societãþii civile, companiilorprivate ºi a mass-media pentrucurãþarea arealelor naturale dinjurul localitãþilor României",proiectului LET"S DO ITROMANIA! din 25 septembrie,ziua oficialã de curãþenie dincadrul proiectului, eleviiiclaselor a VIII-a A si C (diri-

ginþi, prof. Ionela Ionescu si,respectiv, prof. Valter Iacob), i-au rãspuns cu toatã dãruirea ºipromptitudinea.

În urma acestei activitãþidesfãºurate în colaborare cuPrimãria oraºului Vãlenii deMunte ºi sub coordonareadomnului Gheorghe Dita,responsabilul acestui pro-iect la nivel zonal, elevii ºco-lii noastre au participat lacolectarea selectivã adeºeurilor din zona PãdureaCazacului, pe urmãtoarelecategorii: hârtie ºi carton,plastic ºi cauciuc, sticlã ºimetal, voluminoase (fãrãsaci), "recolta poluãrii me-diului de cãtre om" ridicân-du-se, numai în zonamenþionatã, la 120 de saci!

Elevii participanþi laimplementarea acestui pro-iect de ecologizare a mediu-lui înconjurator au conºtien-tizat, prin propriile eforturi,cã oamenii, copii ºi adulþi,semenii noºtri, ar trebui sãmanifeste mult mai mare grijãºi respect faþã de aceastã mi-nunãþie dunnezeiascã denumitã"natura", iar, ca ºi în medicinã,este mult mai uºor sã previidecât sã vindeci.

În acelaºi timp, participareala aceastã acþiune a demonstratdisponibilitatea la voluntariat aelevilor ºcolii noastre, ceea ce

conferã o apreciere justã aunitãþii noastre ºcolare.

Participarea la implemen-tarea acestui proiect a elevilorºcolii noastre s-a realizat prin

îndrumarea si însoþirea acesto-ra de cãtre d-l prof. MihaiIstudor, director educativ, si d-lprof. de biologie Claudiu Matei,sub a cãror coordonare activi-tatea s-a bucurat de o adevãratãreuºitã, atât educativã cât sicivicã.

Dir. adj. prof. Mihai Johann COZORICI

(SAM. "Ing.Gh.Pãnculescu")

O NOUÃ FAÞÃ

Toatã vara am "monitorizat" strada"ªtefan cel Mare". O stradã importantãcare face intrarea ºi ieºirea rutierã aoraºului Vãlenii de Munte. Nu mi-am pro-pus asta în mod special, dar am fost obli-

gat s-o fac. Obligat de starea precarã a tro-tuarelor ºi de mirosurile insuportabile pecare le emanã, pe timp cãlduros, coºurilede gunoi pline pânã la refuz, gunoi carenu a mai fost ridicat, din luna iulie!

Aceastã stradã este parte componentãdin Drumul Naþional 1A! Doar ºi numaipentru acest lucru ar trebui sã i se acordeo importanþã deosebitã, cel puþin, înegalã masurã, cu cea acordatã bulevardu-lui central. Administraþia localã, pri-

marul, viceprimarul ºi inspectorul cuatribuþiuni specifice ar trebui sã fieinteresaþi nu numai de centrul oraºului,ci ºi de aceste strãzi periferice. Regretatulprimar, Stelian Manolescu avea bunulobicei sã se "plimbe" pe toate strãzileoraºului pentru a vedea personal cumstau lucrurile. Se pare ca actualului "primgospodar" al urbei îi place mai multbiroul sãu de "edil ºef".

Pe strada ªtefan cel Mare funcþioneazãmai multe puncte comerciale, deci unmotiv de scurt popas, atât pentru ºoferiiprofesioniºti, cât ºi pentru excursioniºti.Se ºtie cã prima impresie întotdeaunaconteazã. ªi ce impresie îºi poate faceaceºti trecãtori prin oraºul nostru cândvãd atârnate pe stâlpi niºte cutii ineste-tice din tablã verde, care deverseazãgunoiul pe trotuare, pentru cã nu au fostgolite de peste trei luni de zile? Bucuriacâinilor maidanezi (si aceºtia o altã pro-blemã a Vãleniului).

Locuitorii din zonã susþin cã gunoiulmenajer este colectat saptamânal decãtre maºinile aparþinãtoare S.C. SalubS.A., iar coºurile de gunoi aparþin de altãfirmã. Domnul Ion Dincã, directorul eco-nomic al S.C. SALUB S.A., precizeazã, pe06 octombrie, cã "existã o înþelegere ver-balã cu primãria ca gunoiul din coºurilede gunoi stradale sã fie colectat tot decãtre lucrãtorii de la S.C. SALUB S.A.,numai cã primãria nu plãteºte pentruasta, nici pentru "curãþat cãi publice",acesta fiind, probabil, un motiv pentrucare lucrãtorii din subordine nu se achitãintegral de sarcinile de serviciu sau o fac

de mântuialã, dupã cum sunt plãtiþi."

Pe cetãþeanul contribuabil nu-l intere-seazã înþelegerile, verbale sau contrac-tuale, fãcute între primãrie ºi diversesocietãþi de prestãri servicii cãtre popu-laþie, ci-l intereseazã ca oraºul lui sãfuncþioneze normal, sã fie curat ºi îngrijitîn egalã mãsurã, atât în centru, cât ºi laperiferii, pentru cã el plãteºte pentruasta. Mai ales cã aceste periferii sunt ade-vãrate "porþi de intrare" în oraº!

O altã “poartã de intrare” în oraº esteºi clãdirea gãrii. O sã mi se spunã ca garaoraºului “nu este a noastrã”, ci a SNCFR-ului, deci nu ne intereseazã. Starea jal-nicã în care se aflã gara este o ruºine.Indiferent a cui este clãdirea gãrii ea seaflã pe teritoriul Oraºului Vãlenii deMunte ºi este de datoria Administraþiei sã

facã diligenþele necesare pentru ca cine-va sã se ocupe de aspectul ºi de curãþeniaei. Poliþia Comunitarã ºi Poliþia OraºuluiVãlenii de Munte ar trebui sã "viziteze"

mai des zona gãrii - nu doar la apel -, pen-tru cã asta intrã în atribuþiunile lor deserviciu. În garã ºi-a gãsit culcuº nu doarmizeria materialã, ci ºi mizeria umanã.

Cãlãtorul care trece prin garã nu va stael sã-ºi punã întrebãri existenþiale despreclãdire, a cui este ea ºi cine trebuie s-oîngrijeascã, ci va constata sec: o garã mi-zerabilã!

A te îngriji doar de centrul oraºuluineglijând periferiile este ca ºi cum aiascunde gunoiul sub preº!

8

ä Actualitate

CENTRUL ªI PERIFERIA

COMERÞUL STRADAL ÎN ACTUALITATE

Deºi existã HotãrâreaConsiliului Local (nr. 22/31.03.2005) care prevede, în mod

expres (la subpunctul "d" - alini-at 13 - al Punctului nr. 6 dinAnexa nr. 1), cã "Se interziceinstituþiilor publice, operato-

rilor economiciºi cetãþenilorexpunerea sprevânzare sau vân-zarea de mãrfuriîn afara maga-zinelor", comer-cianþii noºtri nuînþeleg sã orespecte, nicide-cum sã o punã înaplicare. Factoriide resort (caretrebuie sã con-troleze ºi sãamendeze, con-form legii, pe cei

care nu respectã hotãrârea deconsiliu) nici ei nu prea seomoarã cu firea. Altfel nu neexplicãm cum este posibil ca,deºi a trecut atâta timp (5 ani!)de la aducerea la cunoºtinþapublicã a hotãrârii respective,nici un comerciant, dintre ceivizaþi, nu întelege sã se con-formeze. Aceastã sfidare crasã a"regulilor jocului" legislativpoate trezi suspiciuni dintrecele mai neplãcute pentruadministraþia publicã localã. Nugeneralizãm, desigur, numai cãaceºtia, comercianþii, puþini câtsunt trag imaginea oraºuluiînapoi ºi ne proiecteazã în

epoca bazarului, a bâlciului per-petuat, începând cu zona gãrii ºiterminând cu staþia PECO dincelãlalt capãt al oraºului. Dacãîn plin centru, ei nu se jeneazãsã-ºi expunã mãrfurile ca la tal-cioc, pe trotuare, în faþa vitrine-ler, ceva nu este în regulã!

Vrem sã avem un oraº curat,vrem sã devenim municipiu, sãavem o imagine bunã, euro-peanã, cu o privire modernãasupra comerþului, dar facemtot ce ne stã în putinþã pentru abate pasul pe loc ºi pentru a neîntoarce la vremuri de multapuse. ªi asta în timp ce alþii(cam puþini!) au înþeles sãinvesteascã timp ºi bani într-uncomerþ civilizat. Nu dãm nume

(nici de o parte, nici de cealaltã)dar, pe viitor ne vom ocupa defiecare caz în parte. Pentru cãnu ne este indiferentã pãrereaacelora care ne tranziteazãoraºul, fie ca sunt oameni poli-tici sau simpli turiºti. Nu poþi sãnu te întrebi: cine primeºteºpaga pentru a se face cã nuvede acest comerþ de bâlci?

Existã o lege. S-o respectãm,dar, mai ales, s-o ºi aplicãm înlitera ºi spiritul ei. Pentru cã, nu-i aºa?, unde-i lege nu-i tocmealã!Cel puþin aºa ar trebui sã fie.Altfel de ce mai avem un forlegislativ al oraºului, dacãexecutivul nu-l respectã ºinu pune în practicã hotã-rârile acestuia?