Ziarul nr 22

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

An II, nr. 22, MAI 2010, 20 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

pag. 7 pag. 14 pag. 17

pag. 10,11

Firma colectoare de gunoi“Supercom”, cu sediu ^n ora[ulTitu, angajeaz\ muncitori pentruactivitatea de colectare de gunoi.Pentru rela]ii suplimentare pute]i

suna la secretariatul prim\rieiora[ului R\cari! Tel: 0245658611

A N U N }

Prin moartea Lui pe cruce,Dumnezeu î]i arat\ în mod evidentnegr\ita Lui bun\tate (dragoste)fa]\ de lume, pentru ca lumea s\devin\ f\r\ de p\cat, mai bun\ maiîn]eleg\toare s\ tr\iasc\ în iubire, îndragostea care le-a fost ar\tat\.Acum, când era gata s\ Se înal]e latronul slavei Sale, în timp ce priveadin nou la nerecuno[tin]a oamenilorpe care venise s\-i salveze, nucumva va retrage de la ei simpatia [iiubirea Sa? Nu cumva afec]iunea Sava fi concentrat\ asupra acelui locunde El este pre]uit [i unde îngerinevinova]i a[teapt\ s\ fac\ ceea cele spune? Nu! F\g\duin]a Sa pentrucei iubi]i, pe care-i las\ pe p\mânt,este: "{i iat\: Eu cu voi sunt în toatezilele, pân\ la sfâr[itul veacului" (Mat.28,20).

Unii semeni îns\ continu\ s\r\mân\ indiferen]i la dragostea Sa [iresping invita]ia de a ie[i dinr\utatea care-i st\pânesc, din ura [idu[m\nia care îi conduc la tot pasul.

Necuratul s-a cuib\rit în sufletullor [i-i îndeamn\ la multe rele.E greu de crezut c\ se mai potîndrepta, c\ o putere p\mântean\mai poate face ceva. Nu ne r\mânedecât s\ sper\m c\ o minune-i vaaduce pe calea cea bun\.

Am s\rb\torit împreun\ cu mul]icredincio[i "În\l]area"; o s\rb\toarecre[tin\ cu mari implica]ii în via]anoastr\. La 40 de zile de la ~nviereHristos S-a în\l]at. De la scena

aceea de bucurie cereasc\ ne revinepe p\mânt ecoul minunatelor cuvinteale lui Hristos: "M\ sui la Tat\l Meu[i la Tat\l vostru, la Dumnezeul Meu[i Dumnezeul vostru". Ioan 20.17.Familia din cer [i familia de pep\mânt sunt una. Domnul nostru S-aîn\l]at pentru noi, [i tot pentru noitr\ie[te. "De aceea [i poate s\ mân-tuiasc\ în chip des\vâr[it pe cei cese apropie de Dumnezeu prin El,pentru c\ tr\ie[te pururea ca s\mijloceasc\ pentru ei." Evrei 7,25.

În aceea[i zi s\rb\torim [i memo-ria înainta[ilor no[tri care de-a lungultimpului [i-au dat via]a pentru ca noi,ast\zi, s\ tr\im în pace [i lini[te.Într-un tur de for]\ am parcurs locali-tatea de la un cap\t la altul [i al\turide sutele de credincio[i din toateparohiile am s\rb\torit, împreun\,În\l]area Domnului [i ne-am adusaminte cu triste]e (pentru c\ nu semai afl\ printre noi) dar [i cu bucurie(pentru c\ neamul nostru românesca dat atâ]ia eroi) pe diferite fronturi.Cu regret p\rintele Tudorache evocadiscursurile ]inute în anii preceden]ide eroii r\c\reni, înc\ în via]\, darcare anul acesta nu ne-au mai pututîncânta cu povestioarele despreîntâmpl\rile petrecute al\turi de al]ibravi o[teni.

Ne dep\rt\m tot mai mult deaceste etape ale istoriei. Au trecut60 de ani de la al II-lea R\zboiMondial; deja 20 de ani de laRevolu]ia Român\.

Cu toate acestea, chiar dac\ [iurma[ii eroilor au disp\rut în mareparte, prin prezen]a noastr\, înlocurile de pomenire, de ce nu [i cuo floare în mâna, s\ ne rug\m pentruei, pentru urma[ii acestora pentru noi

to]i s\ fim mai buni, mai în]elep]i,mai iert\tori.Impresionante momentele în care, înbiserici sau la monumente, sute deoameni se rugau [i ascultau slujbelede pomenire.La Ghimpa]i, unde din p\cate avem"cel mai tân\r" erou c\zut la datorieîn decembrie 1989, strada s-adovedit neînc\p\toare. Poeziile copi-ilor de la gr\dini]a din localitate eraurecitate cu glas tare [i cu ochii lamonumentul seme] din mijloculcartierului

Îmbr\ca]i în haine de s\rb\toare,ghimp\]enii î[i ascultau cu ochiiumezi nepo]eii c\rora doreau s\ leinspire credin]\ [i dragoste fa]\ detrecut [i predecesori."Domnule primar, v\ mul]umim c\sunte]i în mijlocul nostru, prezen]adumneavoastr\ cu tricolorul la pieptne aduce aminte de faptul c\ nu sun-tem singuri."

"De mult îmi doream ca în zi des\rb\toare, primarul s\ fie înmijlocul nostru îmbr\cat <<La patruace>> [i cu e[arfa la piept".Emo]ionante cuvintele, din fericire nusingure, care te oblig\, te îndeamn\s\ fii omniprezent.

Încerc din r\sputeri [i sper c\reu[esc s\ fiu cât mai prezent înmijlocul oamenilor în diverse locuri [ila ore diferite, în zi lucr\toare sau des\rb\toare.

Într-o duminic\, dup\-amiaza,dup\ un traseu mai lung pe câm-purile [i str\zile din localitate, amnimerit pe nea[teptate în "Poiana lu'Iocan", dar cu participare feminin\.

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, prin credin]\.

Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\din sufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~NCURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ulR\cari. S\ ajut\m b\trânii de aici

s\-[i g\seasc\ lini[tea [i reculegerea^ntr-un loc binecuvântat de

Dumnezeu. A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015; 0245658611.

pag. 15

± ±

±black

Actualitate MAI 2010 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

ORGANIZAREA, ATRIBU}IILE {I FUNC}IONAREA COMITETULUILOCAL PENTRU SITUA}II DE URGEN}| AL ORASULUI R|CARI

Comitetul Local Pentru Situa]iide Urgen]\ al ora[ului R\carieste constituit [i func]ioneaz\potrivit OUG nr. 21/2004 privindSistemul Na]ional de Managementa Situa]iilor de Urgen]\ [i a dis-pozi]iilor HGR 1491/2004 privindstructura organizatoric\, atribu]ile,func]ionarea [i dotarea Comitetelor[i Centrelor Operative pentruSitua]ii de Urgen]\ sub conducereanemijlocit\ a primarului, ca organ-ism de sprijin al managementuluisitua]iilor de urgen]\ [i areurm\toarea componen]\ 1. PRE{EDINTE

CARAVE}EANU MARIUS-FLORIN 2. VICEPRE{EDINTE CRAICIU ELENA 3 SEF C.O.A.T ENE OCTAVIANA 4. SEF S.V.S.U MANU MARIAN 5. MEMBRII DU}| MARIN6.- ALEXANDRU ALEXANDRU7.- DOROBANTU MARIAN8.- TUDOR ION9.- CHI}ULESCU DUMITRU10.- ILIE {TEFAN11.- TUDOR ION12.- MIHAI IULIAN13.- BUIA VALENTIN14. GAVRIL| VALENTIN15. ZAMFIR VASILE

La nivelul ora[ului R\cariCentrul Operativ cu ActivitateTemporar\ (C.O.A.T.) areurm\toarea componen]\:1. {EF C.O.A.T - ENE OCTAVIANA 2. {EF S.V.S.U. - MANU MARIAN 3. MEMBRU - DU}| MARIAN4. MEMBRU - CHI}ULESCU DUMITRU Centrul Operativ cu ActivitateTemporar\ (C.O.A.T.), asigur\ [iorganizeaz\ secretariatul tehnic alComitetului Local Pentru Situa]ii deUrgen]\, fiind o structur\ tehnicoadministrativ\ înfiin]at\ în scopulîndeplinirii func]iilor specifice pedurata st\rii de alert\ în cazulsitua]iilor de urgen]\, precum [i petimpul unor exerci]ii, aplica]ii [iantrenamente pentru preg\tirear\spunsului în astfel de situa]ii.

Comitetul Local Pentru Situa]iide Urgen]\ al ora[ului R\cari,asigur\ îndeplinirea atribu]iilor prin-cipale prev\zute de art.24 dinOrdonan]a de Urgen]\ a Guvernuluinr.21/2004 privind SistemulNa]ional de Management al

Situa]iilor de Urgen]\ [i anume:a)informeaz\ prin centrulopera]ional jude]ean, privind st\rilepoten]ial generatoare de situa]ii deurgen]\ [i iminen]a amenin]\riiacestora;b) evalueaz\ situa]iile de urgen]\produse pe teritoriul ora[uluiR\cari, stabilesc m\suri [i ac]iunispecifice pentru gestionarea aces-tora [i urm\resc îndeplinirea lor;c) declar\ cu acordul prefectuluistarea de alert\ pe teritoriul unit\]iiadministrativ-teritoriale;d) analizeaz\ [i avizeaz\ planul localpentru asigurarea resurselorumane,materiale [i financiare nece-sare gestion\rii situa]iilor deurgen]\;e) informeaz\ comitetul jude]ean [iconsiliul local asupra activit\]iidesf\[urate;f) îndeplinesc orice alte atribu]ii [isarcini stabilite de lege sau deorganismele [i organele abilitate.

Personalul comitetului local areurm\toarele atribu]ii principale :a) pre[edintele: convoac\ întrunireacomitetului, stabile[te ordinea de zi[i conduce [edin]ele acestuia; sem-neaz\ hot\rârile, planurile, pro-gramele, regulamentele [i m\surileadoptate; semneaz\ avizele, acor-durile, împuternicirile, protocoalele[i proiectele de acte normative, îlinformeaz\ operativ pe pre[edintelecomitetului jude]ean;b) vicepre[edintele: îndepline[teobliga]iile pre[edintelui în lipsaacestuia, precum [i pe cele ce îirevin ca membru al comitetului;c) membri: particip\ la [edin]elecomitetului; prezint\ inform\ri [ipuncte de vedere; îi informeaz\operativ pe conduc\torii institu]iilor[i unit\]ilor pe care le reprezint\asupra problemelor dezb\tute, con-cluziilor rezultate, hot\rârilor [im\surilor adoptate [i urm\resc apli-carea acestora în sectoarele decompeten]\; men]in permanentleg\tura cu centrele operative core-spondente;d) consultan]ii: particip\ la[edin]ele comitetului; îi conciliaz\pe membrii acestora asupraproblemelor tehnice [i de speciali-tate; asigur\ documentarea tehnic\

de specialitate.Centrul Operativ cu Activitate

Temporar\ (C.O.A.T.), asigur\secretariatul tehnic al comitetului [iîndepline[te urm\toarele atribu]iispecifice:a) asigur\ convocarea comitetuluipentru situa]ii de urgen]\ [i trans-miterea ordinii de zib) prime[te [i preg\te[te mate-

rialele pentru [edin]ele comitetuluipentru situa]ii de urgen]\ [i leprezint\ pre[edintelui [i membriloracestui comitet;c) execut\ lucr\rile [i opera]iunilede secretariat pe timpul [edin]elor;d) asigur\ redactarea hot\râriloradoptate, precum [i a proiectelorde ordine sau dispozi]ii, pe care leprezint\ spre aprobare;e) asigur\ multiplicarea docu-mentelor emise de comitetul local[i difuzarea lor autorit\]ilor intere-sate;f) întocme[te inform\ri periodiceprivind situa]ia operativ\ sau stadiulîndeplinirii hot\rârilor adoptate;g) întocme[te proiectele comuni-catelor de pres\ ale comitetuluilocal;h) urm\re[te realizarea suportuluilogistic pentru desf\[urarea[edin]elor comitetului local pentrusitua]ii de urgen]\;i) gestioneaz\ documentele comite-tului pentru situa]ii de urgen]\;j) asigur\ punctul de contact cusecretariatul tehnic permanent dincadrul Inspectoratului pentruSitua]ii de Urgen]\ "Basarab I" aljude]ului Dambovi]a.k) îndepline[te alte sarcini stabilitede comitet.Pentru îndeplinirea atribu]iunilorconsult\ speciali[ti [i din altedomenii de activitate.

O parte important\ în ac]iuneade reducere a riscului la inunda]ii,prin diminuarea posibilit\]ilor deproducere a evenimentelor pericu-loase cât [i a pierderilor de vie]iomene[ti [i a pagubelor materiale,o reprezint\ planificarea. Planurile locale de ap\rare cuprindac]iunile pe care autorit\]ile localetrebuie s\ le întreprind\ în cazulunor situa]ii de urgen]\ generate deinunda]ii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la construc]iihidrotehnice [i polu\ri accidentale. Cet\]eanul este principalul benefi-ciar al planului de ap\rare împotrivainunda]iilor, obiectivul fiind sigu-ran]a lui. Nu este de ajuns "s\ ai" un plan deap\rare dac\ nu îl integrezi în via]ade zi cu zi [i nu te implici în situa]iilede urgen]\ ap\rute. Este necesar ca autorit\]ile locale [icet\]enii s\ înve]e s\ foloseasc\planul de ap\rare cât mai eficientpentru a putea salva vie]i [i a mini-miza pagubele materiale ce pot fiproduse de inunda]ii.

Atât în Planul de ap\rareîmpotriva inunda]iilor cât [i în Planulde evacuare în situa]ii de urgen]\este specificat modul de avertizare-alarmare a popula]iei cât [i zonelede evacuare.Ce trebuie s\ cunoa[tem încaz de inunda]ii?Procedura de codificare aaten]ion\rilor [i avertiz\rilormeteorologice care se emit încazul producerii de fenomenemeteorologice periculoase: (1) Codul verde nu indic\ nici oprecau]ie particular\ pentru perioa-da imediat urm\toare, dar nuimplic\ o vreme frumoas\ sau nea-pari]ia în urm\toarele zile a unorfenomene meteorologice pericu-loase ce pot perturba diverse activ-it\]i. (2) Codul galben se va folosi pen-tru fenomene meteorologice tem-porar periculoase pentru anumiteactivit\]i, dar altfel obi[nuite pentruperioada respectiv\ sau zona speci-ficat\. (3) Codul portocaliu se aplic\acelor fenomene meteorologiceprev\zute a fi periculoase, cu ungrad de intensitate mare. (4) Codul ro[u se aplic\ acelorfenomene meteorologice prev\zutea fi periculoase, cu un grad deintensitate foarte mare [i cu efectedezastruoase. Atribu]iile [i responsabilit\]ilece le revin cet\]enilor:a) Între]inerea [an]urilor descurgere a apei din gospod\rie [i dela drumul de acces în gospod\rie.Nu se va planta altceva decât iarb\,

nu vom l\sa s\ se adune resturivegetale sau gunoaie. b) Adoptarea de m\suri proprii pen-tru reducerea riscului la inunda]iipentru locuin]e [i anexegospod\re[ti, cu respectarea cadru-lui legal privind construirea [ilocuirea; c) Respectarea, cuno[terea [i apli-carea deciziilor organelor cu atribu]ii[i responsabilit\]i în gestionareasitua]iilor de urgen]\ privind pro-tec]ia, interven]ia, evacuarea [irefacerea în cazul produceriiinunda]iilor; d) Participarea ca voluntari laac]iunile de salvare [i evacuare apopula]iei afectate de inunda]ii, lacrearea de linii de ap\rare împotrivainunda]iilor, consolidarea [isupraîn\l]area digurilor de ap\rare,precum [i la ac]iunile de refacere; e) Încheierea de asigur\ri pentrucazuri de inunda]ii; f) Cunoa[terea modului de com-portare înainte, în timpul [i dup\trecerea inunda]iilor. Cine ne ajut\ în caz de inunda]ii

Autorit\]ile de la nivel local sijude]ean în sprijinul cet\]ean-ului, în caz de inunda]ii: a) Primarul - coordoneaz\ ges-tionarea situa]iilor de urgen]\datorate inunda]iilor, la nivel local; b) Prefectul - coordoneaz\ ges-tionarea situa]iilor de urgen]\datorate inunda]iilor, la niveljude]ean; c) Inspectoratul Jude]ean pen-tru Situa]ii de Urgen]\ - areatribu]ii de informare, în[tiin]are,ac]iune în timpul inunda]iilor, evac-uare; d) Sistemul de Gospod\rire aApelor - asigur\ sprijin tehnic lalucr\rile cu rol de ap\rare; e) Administra]ia Na]ional\ deImbun\t\]iri Funciare - Unitateaadministrativ\; f) Inspectoratul Jude]ean deJandarmi; g) Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie; h) Autoritatea de S\n\tatePublic\; i) Direc]ia Sanitar Veterinar\ [ipentru Siguran]a Alimentelor.

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

"O asistent\ care nu în]elegea ce-icu intrusul ^n [ez\toare, încearc\ s\dezlege enigma:- "F\, Leano, al cui e b\iatu' \la?"- "E Primaru, f\!" - "Fugi de aci, ce s\ caute Primaru',azi, duminic\, la ora asta, la tine lapoarta?"- "P\i, vino de-l întreab\!"

-"Mânca-l-ar mama, tu erai? Credeam c\m\ minte, c\ sincer m\ întrebam ce s\cau]i pe la noi, azi, duminic\."- "Am venit s\ vedem ce facem cu [an]ulde scurgere, c\ am v\zut c\ ave]iprobleme cu apa, când plou\ mai mult"- "P\i avem! Da, azi ti-ai g\sit matale,nu mai ai liber? Nu te mai odihne[ti, c\v\z c\ umbli toat\ ziua pe motocicleta aia."- "Nu e motociclet\, e ATV."- "Ce-o fi, o fi, dar zice lumea c\ umblipeste tot s\ vad\ ochiul de Primar tot.S\-]i dea Dumnezeu s\n\tate, maic\ [iputere de munc\, c\ prea te-ai b\gat la multe."- "Mul]umesc mamaie [i te asigur c\ mai

am mult\ for]\ s\ continui ceea ce amînceput [i s\ fac [i altele, c\ d-aia m-a]iales.” Un dialog sincer, într-o duminic\dup\-amiaza, într-un col] de localitate,unde oamenii erau obi[nui]i s\ vad\autorit\]ile din patru-n patru ani.Mi-am continuat traseul cu gândul lafemeia simpl\ care aprecia munca noas-tr\ a conduc\torilor localit\]ii chiar dac\locuia departe de centrul localit\]ii.

* * *"Auzi, doamna Vice, dumneata [tii c\n-avem curent de o or\?"Era chiar de Constantin [i Elena, ono-mastica viceprimarului [i un cet\]ean,sup\rat pe vijelie [i-a v\rsat n\duful peviceprimar "responsabil cu energia elec-tric\", în timp ce echipa RENEL lupta cunoroaiele pentru identificarea defec]iunii."Nu v\ pas\ de noi, c\ st\m pe întuneric?"Ba chiar ne pas\, dar dac\ v\ închipui]ic\ în buzunar sau în geant\ avem o tele-comand\ care dac\ o ap\s\m înl\tur\morice defec]iuni, v\ în[ela]i.

Colaborarea cu echipa RENEL este exce-lent\ [i le mul]umim pe aceast\ cale [idorim mai mult\ în]elegere chiar dac\sunt în pericol "ou\le de sub clo[c\, par-don, clocitoare!"Superman dac\ am fi [i tot necesit\deplasarea, ca s\ nu mai vorbimrepara]ia în sine.V\ rug\m s\ ne aduce]i la cuno[tin]\orice neajuns pe care-l ave]i dar cu calm,r\bdare, în]elepciune [i noi v\ vom fiaproape.În ciuda vremii nefavorabile [i a vre-murilor mai grele, micile [i noile proiecteale Prim\riei continu\.Dar pentru cei care se gr\besc s\ aruncecu noroi, gândi]i-v\ de dou\ ori [i maiales, informa]i-v\!."N-ai v\zut, drag\, c\ n-a rezolvatproblema câinilor" - în condi]iile în careavem aproape suta de patrupede laad\post."Nu mai repar\ drumul R\cari-Colacu,ne-a l\sat de izbeli[te..."

Probabil c\ atunci, când s-a turnat ofoaie de ceap\ "îmbr\c\minte asfaltic\",adic\, era bine, f\r\ studiu geo, f\r\foraje în preajma alegerilor a fost bun.Acum o "tragem" cu to]i.Lucr\rile de reabilitare au început [i înscurt timp disconfortul va disp\rea.În toate zonele inundabile vom ac]ionapentru a realiza canale de scurgere,subtravers\ri. Dar hai s\ facem echip\:Prim\rie-cet\]eni.Împreun\ ne va fi mult mai u[or, vomrezolva mai rapid problemele.Nu folosi]i sloganul? "Las\ m\, c\merge [i a[a- S\ vin\ Prim\ria, s\ fac\!".Fiecare avem [i drepturi, dar [i ^ndatoriri.{i s\ nu aplic\m zicala: "V\zu[i paiu' dinochiul meu [i nu bârna dintr-al t\u?"Pân\ data viitoare,S-auzim numai de bine.

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu

Al dumneavoastr\ Caraveteanu Marius Florin,

Primarul ora[ului R\cari

(urm

are

din

pa

gina

1)

± ±

±±black

De interes cet\]enesc MAI 2010 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

~n data de 28.04.2010,orele 14:00, a fost convo-cat Consiliului localR\cari, în [edin]\ ordinar\,la care au participat con-silierii [i delega]ii s\te[ticu urm\toarea ordine de zi:1. Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare pentru suprafa]a dinstrada Industriilor – Ghergani,ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a. Având în vedereHCL din 24.02.2010 [i19.03.2010, privind aprobarearaportului de evaluare pentrusuprafe]ele de teren ceurmeaz\ a fi concesionate,autoritatea executiv\ a proce-dat la întocmirea raportului deevaluare pentru fiecare loca]ieidentificat\. Între aceste loca]iise afl\ [i cea din stradaIndustriilor nr. 3, Ghergani.Supus la vot, raportul de evalu-are referitor la aceastasuprafa]\, executat de expertautorizat, este aprobat în una-nimitate.2. Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare pentru suprafa]a dinsatul Mavrodin, punctulc\mine, ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a. Având în vederemotivele enun]ate la punctul 1,ca [i procedura de sus]inere înConsiliul local [i acest proiectde hot\râre este supusaprob\rii [i este votat în una-nimitate. 3. Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare pentru suprafa]a dinsatul Ghimpa]i, punct Vizure[ti,ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a. Pentru acelea[imotive enun]ate la celelaltedou\ proiecte de hot\râri, estesupus spre aprobare [i acestproiect de hot\râre. Este votatîn unanimitate. 4. Proiect de hot\râreprivind sus]inerea programului“Biblionet”, ce se va implemen-ta la biblioteca “Ion Ghica”,ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a. Ca urmare a faptu-lui c\ biblioteca ora[ului R\carieste câstig\toarea programului“Biblionet – Lumea în bibliotecamea”, se supune aten]iei con-siliului local, sus]inerea acestuiprogram, prin care, se va facili-ta locuitorilor, accesul gratuit lainforma]ie, prin dezvoltarea

unui sistem de bibliotecipublice – moderne în România.Prin cursurile de instruire [itehnologia furnizat\ – calcula-toare, softurile aferente [iechipamente periferice -, se vorasigura servicii performantepentru comunitatea local\.Consiliul local este chemat s\sprijine acest proiect în calitatede copartener al acestui pro-gram. Supus la vot, proiectul dehot\râre este aprobat în una-nimitate. 5. Proiect de hot\râreprivind darea în folosin]\ gratu-it\ pe perioad\ determinat\, aCaminului cultural Ghimpa]i,c\tre asocia]ia comunitar\“Ghimpa]i 2008”. Asocia]ia pentru sprijinireacomunit\]ii “Ghimpati 2008” aprezentat Consiliului local, oscrisoare de inten]ie în care î[imanifest\ dorin]a de a prelua înadministrare, C\minul culturaldin Ghimpa]i. În anexa laScrisoarea de inten]ie,sus]in\torii proiectuluimotiveaz\ cu activit\]ile pecare le vor organiza în cadrulc\minului cultural: întâlniri,mese rotunde, vizion\ri defilme, concursuri sportive,spectacole, clubul tân\ruluighimp\]ean, clubul pensionaru-lui, seri distractive, teatrus\tesc, etc. Supus la vot, acestproiect este adoptat în una-nimitate.6. Proiect de hot\râreprivind asocierea Consiliuluilocal al ora[ului R\cari cu CJDâmbovi]a în vederea realiz\riiinvesti]iei “Modernizare DC 44A, S\bie[ti-St\ne[ti, limita culocalitatea Con]e[ti, satMereni. Obiectivul principal alacestui proiect este creareaunor condi]ii de trai la stan-darde europene, precum [irezolvarea unor probleme deinfrastructur\ ce se solicit\ a firezolvate de mai mult timp. Prinrealizarea acestei lucr\ri se vAcrea leg\tura pân\ la hotarul culocalitatea Mereni [i preluareatraficului pân\ la DJ 711 A [iimplicit cu drumurile na]ionale.Prin realizarea acestui obiectivvor fi identificate unele influ-en]e favorabile asupra factorilorde mediu cât [i din punct devedere economic [i socialastfel: va fi diminuat gradul depoluare a aerului, se va reduce

volumul de praf, va sc\deasim]itor emisia diverselor noxede e[apament sau uzur\ ama[inilor, ceea ce va avea unimpact pozitiv asupra mediului.Influen]a socio-economic\ con-stând în: crearea unor locuri demunc\ în perioada execut\riilucr\rilor [i pe viitor, prin dez-voltarea zonei, reducerea tim-pului de deplasare la locurile demunc\, reducerea consumuluide carburan]i, cre[terea sigu-ran]ei circula]iei [i a confortuluipentru conduc\torii auto.Supus la vot acest proiect a tre-cut cu unanimitate de voturi.7. Proiect de hot\râreprivind aprobarea indicatorilortehnico-economici pentruobiectivul modernizare DC 44 AS\bie[ti-St\ne[ti limita culocalitatea Con]e[ti, satMereni, Dâmbovi]a. Supus lavot, proiectul a fost votat înunanimitate.8. Proiect de hot\râreprivind mandatarea primaruluipentru aprobarea regulamentu-lui de organizare [i func]ionarea Serviciului de salubrizareDâmbovi]a. Supus la vot,proiectul este aprobat în una-nimitate. 9. Proiect de hot\râreprivind mandatarea primaruluipentru stabilirea cuantumuluitaxei de habitat, cu destina]iespecial\ de salubrizare. Supusspre aprobare, proiectul esteadoptat în unanimitate.10. Informare privindmetodologia de instituire [iîncasare a taxei de habitat lanivelul ora[ului R\cari. Taxa dehabitat este datorat\ de c\treto]i posesorii de locuin]\ dinjude]ul Dâmbovi]a, precum [ide c\tre persoanele fizice dinalte jude]e sau din alte state,care de]in propriet\]i sub formaunor locuin]e pe teritoriuljude]ului Dâmbovi]a, utilizatoriai serviciului de salubrizare.Taxa se datoreaz\ de c\tre per-soanele fizice pentru trans-portul, colectarea [i depoz-itarea de[eurilor generate peraza jude]ului. Cuantumul taxeide habitat cu destina]ia spe-cial\ de salubrizare este apro-bat\ anual prin hot\rârea ADI.Cuantumul taxei de salubrizareva fi aprobat la nivelul fiecareiunit\]i administrativ teritoriale,prin hot\rârea Consiliului localrespectiv. Cuantumul taxei sestabile[te ca sum\ lunar\ fix\(17 lei) datorat\ pe locuin]\;prin “locuin]\”, în]elegându-se: cas\, c\min, domiciliu,construc]ie sau apartament încare locuie[te sau poate locuiuna sau mai multe persoane.Pentru luarea în eviden]\ ca

pl\titori ai taxei de habitat, pro-prietarul imobilului depune odeclara]ie de impunere ini]ial\în termen de 30 de zile de laaprobarea cuantumului taxei.Taxa de habitat se poate achitaîn numerar, la casieria prim\rieipe raza c\reia se afl\ domiciliulsau locuin]a contribuabilului.Taxa de habitat se poate achita[i prin ordin de plat\ dup\ cecontribuabilul îndepline[te for-malit\]ile respective. Neplatataxei la termenele stabiliteatrage dup\ sine calculul [iplata major\rilor de întârziere,precum [i aplicarea m\surilorprev\zute de codul de proce-dur\ fiscal\. Instituirea taxei dehabitat va duce, la stopareafenomenului de abandonare agunoaielor, gospod\rireade[eurilor menajere pentrup\strarea, protec]ia [iîmbun\t\]irea calit\tii mediuluiîn ora[ul R\cari. Se va asiguraprotec]ia întregului jude],împotriva polu\rii produs\ desistemul necorespunz\tor exis-tent. Proiectul va sus]ine efor-turile de implementare a stan-dardelor europene în aspectelegate de colectarea, sortarea,transportul, tratarea [idepozitarea ecologica ade[eurilor în jude].11. Proiect de hot\râreprivind aprobarea atribu]iilorprev\zute de legea 477/2003privind preg\tirea economieina]ionale [i a teritoriului pentruap\rare. Având în vedereatribu]iile prev\zute de legea477/2003 privind preg\tireaeconomiei [i a teritoriului pen-tru ap\rare, art. 12-13, a fostelaborat planul de mobilizare aeconomiei jude]ului Dâmbovi]a,pentru ap\rare, valabil înperioada 2009-2012. MembriiConsiliului local sunt solicita]is\ ia la cuno[tin]\ despre aces-te atribu]ii [i s\ procedeze înconsecin]\. Supus la votproiectul de hot\râre mai susmen]ionat este adoptat în una-nimitate. 12. Informare privind activ-itatea Poli]iei ora[ului R\cari petrimestrul I, 2010.Comandantul Poli]iei ora[ului

R\cari, prezint\ în plenulConsiliului local o informareprivind aspectele generale [iparticulare ale munciidesf\[urate în trimestrul I alanului curent. S-a prezentatsitua]ia st\rii infrac]ionale,men]ionând ca aceasta asc\zut în acest trimestru. 13. Informare privindinten]ia de colaborare aAsocia]iei PIAN DACH cu autori-tatea local\ pentru activitateaCentrului de Asisten]\ Medico-Social\. Asocia]ia pentru spri-jinirea persoanelor cu handicapPIAN DACH, î[i manifest\inten]ia de a prelua în adminis-trare Centrul Medico-Social dinora[ul R\cari, dorind s\ extind\acest centru pân\ la un total de200 de reziden]i, construindspa]ii atât pentru adul]i cât [ipentru copiii cu handicap. Însperan]a c\ propunerea aso-cia]iei va fi acceptat\, seprezint\ plenului Consiliuluilocal aceasta cerere. 14. Informare privind struc-tura de organizare a înv\]\mân-tului la nivelul ora[ului R\cari,începând cu anul [colar 2010-2011. Ca urmare a deciziei nr378 din 18/3/2010, a ISJDâmbovi]a, începând cu datade 01.09.2010, unitatea cupersonalitate juridic\ LiceulTeoretic “Ion Ghica “R\cari cusediul social în ora[ul R\cari,str. Ana Ip\tescu nr. 81, vaavea arondate urm\toarelestructuri: Gr\dini]a cu programnormal Ghergani, {coala cuclasele I-VIII – Ghergani, {coalacu clasele I-VIII – R\cari,{coala cu clasele I-IV –Mavrodin, {coala cu clasele I-VIII – Colacu, Gr\dini]a Colacu,Gr\dini]a S\bie[ti, {coalaGhimpa]i, Gr\dini]a Ghimpa]i,Gr\dini]a Mavrodin, Gr\dini]aR\cari. Prin constituirea acesteistructuri vor fi preluate per-sonalul didactic, didactic auxil-iar [i nedidactic. 15. Diverse. Au fost discutateprobleme curente de interescet\]enesc, aspecte de rezolvatdin via]a comunit\]ii.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI,ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 28.04.2010

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

± ±

±±cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imgini MAI 2010 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari


Gheorghi]a Mare Veronica, strada Republicii, nr 37, unexemplu bun de urmat privind gospod\rirea domeniuluipublic, datorit\ aspectului ^ngrijit [i u[or de ^ntre]inut ^n timp.

Cinste gospodarilor Iordan Trandafira [i GheorgheVergina, de pe strada Iorgu Dumitrescu, care iubescceea ce este frumos [i sunt exemple demne de urmat.

Pe strada Zambilelor au crescut ^n voie [tevia, laba gâ[tii,rostopasc\... Pe când vom admira aici [i zambile, nu de altadar numele str\zilor au fost alese la propunerea gospodarilor.

“Treaba ^nceput\ e datorie curat\”, ne ^nva]\ ^n]elepciunea popular\.La nr. 20, strada T. Vladimirescu, la dna Radu I., e nevoie de per-severen]\ pentru a ^ncheia cur\]area [an]ului. Vom reveni!

Intrarea ^n strada Mihai Popescu R\careanu este derutant\prin aspectul luxuriant al vegeta]iei de jungla tropical\. LaDna. {tefan Ioana, e nevoie de o echipa de cosa[i profe-sioni[ti pentru a elibera terenul de buruieni.

La dl. Bost\naru Petric\, un vechi colaborator al nostru,foarte activ ^n ceea ce prive[te ordinea [i lini[tea public\,intrarea este blocat\ de buruieni care au trecut de un metru[i jumatate. L-am salvat cosindu-i buruienile [i de dataaceasta, pentru ca Prim\ria la nevoie se cunoa[te!

Unde-i san]u’, unde-i podu’, apa trece totul r\mâne lafel ca ^nainte iar vecinii se plâng de inunda]ii. La nr.51,strada T Vladimirescu, Anason Florin va trebui s\ inter-vin\ la peisaj pentru a se conforma legii.

{antier ^n lucru ^n fa]a gospod\riei de la nr. 49, Ene Eugen,strada T. Vladimirescu, care se pare c\ nu s-a hotârat ^nc\privind adâncimea, m\rimea podului, grosimea ]evei [i alteam\nunte la care se gânde[te de câteva s\pt\mâni.

Pe strada Mo[teni la intrare buruienile au blocat acce-sul. E drept c\ aceast\ gospodarie nu este locuit\, darvecinii ar putea s\ cure]e terenul.

Pe strada T Vladimirescu, nr. 62, am g\sit, ^ntâmpl\torpe dna. Dinc\ Elena care tocmai ^ncepuse cur\]ireaterenului din fa]a cur]ii. Este un exemplu bun pe care^l recomand\m tuturor locuitorilor din R\cari.

Strada Iorgu Dumitrescu, nr. 131, la dl. Barbu Vladimirflorile ^ncânt\ privirea ca [i gazonul proasp\t cosit carem\rgine[te un [an] bine ^ngrijit.




Actualitatea in imagini MAI 2010 pagina 5

Pe strada T Vladimirescu, nr. 72 ^n fa]a gospod\ririi dluiVânatoru Gelu, fix ^n [an], troneaz\ 2 gr\mezi de pietri[ pelâng\ care cresc cu n\dejde buruienile. Curtea acestuia estefrumoas\ ca un pahar, mai r\mâne s\-[i fac\ curat [i la ^ntrare.

{i pe celelalte str\zi pe care le-am cutreierat, Mo[teni [i M Popescu R\c\reanu, acelea[i aspecte care urâ]escdomeniul public: ierburi ^nalte, gunoaie, [an]uri necur\]ate, gr\mezi de pietri[, pode]e ^nfundate, ap\ st\tut\-tân]ari. Aceste aspecte nu sunt demne pentru un ora[ ^n care se fac eforturi pentru confortul comunit\]ii.

Pe strada T. Vladimirescu, dl Sorescu Cristian a trans-portat pe drumul public molozul rezultat din construc]ii,^n\ltând terenul, dar a uitat s\-[i sape [an]ul care eastupat de moloz.

La dna Sorescu Maria, pe strada Republicii, de aproapeun an, o gr\mad\ de nisip a fost uitat\ la intrarea ^ncurte. Cei ^n cauz\ sus]in c\ acesta nu blocheaz\ scurg-erea apei pluviale, dar contravine legii. Vom reveni!

Pe strada Republicii, nr. 54, buruienile se l\f\ie ^n voie ^nfa]a gospod\riei dnei Porojan Maria. ~i reamintim c\ dis-pozi]iile legale din OG nr.21/2001 [i 8/2008 prev\damenzi pentru astfel de situa]ii. Vom reveni!

Acum, c\ am terminat asfaltul, c\ avem pode] nou, ^linvit\m pe dl. Dinc\ Gheorghe s\ cure]e [an]ul pen-tru ca trandafirii, foarte frumo[i, de lâng\ gard s\poat\ ^nflori ^n voie.

Frumoas\ gospod\ria dnei Marin Dumitra de pe stradaRepublicii nr. 34, numai c\ a uitat s\ ridice, de pedomeniul public pietri[ul r\mas din construc]ii.

Pe strada Republicii ^ncepând cu nr.31, Barbu Gheorghi]a,la nr.29, Mo[tenitorii de la nr. 27, Mo[t. Ciochina B\la[a,de la nr. 25, Most. Jangu Nicolae, aceste gospod\riiurâ]esc peisajul prin aspectul ne^ngrijit. P\cat de asfalt,p\cat de celelalte gospod\rii.

Un semnal de alarm\ pentru gospod\ria dnei Preda, de pe strada Republicii,care a mai transportat câteva roabe, ^ntr-un an de zile din gr\mada pe care ofotografiam anul trecut pe vremea aceasta. E drept c\ lipsesc buruienile...

Pe strada Iorgu Dumitrescu la nr. 7, [erpii s-au f\cut balauri [i mi[un\ pân\ lanum\rul 9, la mo[tenitorii lui Dumitrache V. Anun]ul “Cas\ de vânzare” nuprecizeaz\ dac\ aceasta este la pachet cu viet\]ile care mi[un\ prin preajm\.

Inedite MAI 2010 pagina 6

"…frumoas\ a fost tinere]ea oame-nilor genera]iunii din care am f\cut parte,genera]ie care a tr\it cu mintea a]intit\la fapte mari [i patriotice, plin\ de sper-an]e, de credin]\ ^n Dumnezeu [i ^nviitorul României; hr\nit\ cu aspira]iuni^nalte, din care multe, gra]ie^mprejur\rilor [i st\ruin]ele oamenilor debine, am putut a le realiza una dup\ alta;izbinde care au l\sat b\trane]elor noas-tre suveniruri pl\cute [i-au deschis gen-era]iilor celor tinere un câmp ^ntins [iluminos de speran]e [i mai mare]e, [i maiglorioase; genera]ie care a urmat deaproape dup\ de[teptarea romanismuluidin letargia ^n care ^l aprindase grecismulfanariot".Aceasta genera]ie ni se reveleaz\ ^n scrisorile luiIon Ghica c\tre Vasile Alecsandri.Tudor Vladimirescu (“Din timpul zaverei”, sept.1880) este evocat pe fundalul revolu]iei de la1821, procedeul fiind asemanator [i ^nscrisoarea despre Nicolae Balcescu (Revolu]iede la 1848). Propunându-[i s\ povesteasc\“ceva din vremea zaverii”, Ion Ghica avertiza ^ncontinuare: “s\ nu te a[tep]i ^ns\ la o istorie saula o biografie a acestor oameni (Grigore Ghica,Ionita Sturza Voda [i Tudor Vladimirescu), de voipomeni uneori de dân[ii , ca unii care au jucatun rol mare ^n destinele României, o voi face-onumai ^n mod incidental”.De[i nu-[i propune o biografie a domnului TudorVladimirescu, Ghica realizeaz\ o evocare plin\de miez privind personalitatea lui TudorVladimirescu.N\rind despre constituirea Eteriei, cu am\nunteprivind jur\mântul de credin]\, scopul societ\]ii[i alte detalii, Ion Ghica prezint\ pe TudorVladimirescu astfel:“~n Bucure[ti [i la Iasi, mul]i din boieri [i din ceimai considerabili, f\ceau parte din Eterie, dardin to]i cel mai important era slugerul Tudor, dela Vladimire[ti, din Gorj; om de arme, ^ndr\zne]

[i patiot , care dându-se dovezi de o mare vite-jie, comandând pandurii ^n toate b\t\liile contraturcilor de la anul 1806 pân\ la 1812,dobândise grad de ofi]er ^n armata ruseasc\ [ifusese decorat cu Crucea Sf.Vladimir.”Portretul fizic lipse[te. Portretul moral ^ns\ estecu maiestrie conturat:

“Slugerul Tudor vr\jma[ aprig alabuzurilor [i al prevarica]iunilor, al ciocoilor [i aldomnilor fanario]i (…). El aducea ^n eterie peto]i tovar\[ii lui de arme cu cari f\cuse r\zboiulde [ase ani ^n contra turcilor, aducea ceva maimult aducea numele s\u [i influen]a de care sebucura printre pandurii Olteniei”.

Curajos [i animat de spiritual drept\]iiformeaz\ o oaste de opt mii de panduri ^n frun-tea careia se ^ndreapt\ spre Bucure[ti. ~n para-lel cu portretul lui Tudor Vladimirescu esteprezentat [i Ipsilante. Ambii pornesc cu armatelespre Bucure[ti. Zvonurile ingrozesc pe boieri ast-fel ca Ion Ghica noteaz\:

“Nici Ipsilante nu venea cu muscalii, niciTudor nu avea gând s\ taie pe boieri; adev\ruleste ca unul cugeta s\-[i dezrobeasc\ ]ara demusulmani [i cel\lalt vroia s\ scape de fanario]i[i de ciocoi ; [i unul , [i altul credeau ^n ajutorul[i protec]iunea Rusiei. Imprejur\rile politice dinafar\, pe de o parte, necapacitatea [i ^ngâm-farea lui Ipsilante, pe de alt\ parte au f\cut calucr\rile s\ ia un alt drum, [i ace[ti doi capitanis\ devie vr\jma[i de moarte”.Inten]iile [i ac]iunile deosebit de curajoase alelui Tudor Vladimirescu sunt ^ns\ distorsionate dehaosul ce domne[te peste tot: ”c\ci pandurii luiaveau dinaintea lor exemplele desfrinate alezavergiilor”.De[i animat de sentimente patriotice, spirit dedreptate [i curaj, T. Vladimirescu se va lovi deatitudinea ^ngust\ a celorlal]i care contribuie laerodarea unei societ\]i si a[a ^n pragulpr\bu[irii; “Decep]iunea lui Tudor era mare; ^nloc de a-[i vedea ]ara liber\ de fanario]i [i de cio-coi o vedea prad\ a tâlharilor [i jafurile zavergiilor”

La toate acestea se ad\uga [i uneltirile luiIpsilante [i Tudor Vladimirescu se treze[te singur^n fa]a armatei turce[ti. Tr\darea c\pitanilorpanduri a fost un fapt decisiv, care a dus lasfâr[itul tragic al lui Tudor Vladimirescu. ~nleg\tur\ cu sfâr[itul lui Tudor Vladimirescu,relat\rile istorice [i chiar m\rturiile contempo-ranilor au pus ^n circula]ie verisuni diferite.Pentru a sublinia mâr[\via [efilor eteri[ti, IonGhica arat\ c\ Vladimirescu a fost scos dintab\ra lui [i dus la Târgovi[te printr-un siretlic.

“~n câteva minute i se hot\r\[te osinda[i e luat de doi tâlhari care-l duc la iazul morii delâng\ gr\dina lui Giardoglu din Târgovi[te. Acoloa fost asasinat mi[eleste eroul revolu]iei românede la 1821”.

Cu admira]ie sunt evocate [i alte per-sonalit\]i ale istoriei [i culturii noastre, care auluminat cu mintea, faptele [i operele lor secolulal XIX-lea preg\tind cultura [i istoria secolului alXX-lea.Evocarea acestora se face cu participarea afec-tiv\ ^ntr-o not\ de sobrietate [i pondera]ie, ^ncontururi revelatoare ale personalit\]ii umane,caracterizat\ prin modestie, demnitate, onesti-tate.

TUDOR VLADIMIRESCU - EVOCAT DE ION GHICA

Toamna târzie r\sucise frunzaporumbului iar fo[netul cocenilorînso]ea pa[ii copiilor care-[i c\utaurândul de porumb pe care nu-l ter-minaser\ cu o zi înainte. Istovitoarecurs\, poate de un km, pân\ajungeai pe locul unde r\m\sese[i.Am a[ezat câte 2 copii pe rândul deporumb pentru a reu[i s\ termin\mpor]ia de 2 km, pân\ la “electrice”.Mergem pe rândul de porumb [i-iajutam s\ rup\ stiule]ii crescu]i canebunii, mari [i grei. Privim ritmic,când la coceanul de porumb, cândîn jos, când spre gramada cl\dit\mai încolo [i c\tre care zboar\ - prinaer – ritmic stiule]ii aurii. Nu preavorbim, nu pentru ca am fi tri[ti, ci

pentru ca e devreme, iar copiii de13-14 ani, merg mai încet, pe rând[i se concentreaz\ pe munca pro-priu-zis\. La “electrice” este ]intac \ t r ec a r erâ vn im .Ne esete! Nuprea ammâncat, dar ne e sete. Cineva cereap\, iar noi îi ducem sticla cu ap\.E cam cald\, dar e bun\... Relu\mculesul înaintând cu st\ruin]\ print-re rânduri. Doamne, dar mul]istiule]i sunt pe aici! Ne dor buriceledegetelor de la frunz\ aspr\, sufl\mca s\ u[ur\m usturimea... La

mijlocul lucrului facem o pauz\, demas\ [i s\ ne odihnim. Copiii sea[eaza pe coceni, i[i ^ntindpicioarele obosite [i-[i scot

pachetelulcu mân-care: ouaf i e r t e ,p â i n e ,b r â n z a ,

magiun.... Ast\zi nu are nimenicop\nel... Mai bine! Altfel, to]i arprivi cu coada ochiului cum pulpaviet\]ii, numit\ g\in\, dispare într-oîncrâncenare cu din]ii vreunui copil,ai c\rui p\rin]i au “rela]ii”, la com-binat, la Lungule]u. Mai bine a[a!F\r\ carne... Unii dintre noi, nu au

pache]el dar scot din saco[\ ogutuie, mare, p\roas\, un adev\ratfestin. E buna gutuia...

Ea circul\ între copii, ca s\ia [i ei câte o mu[c\tur\. Frumoas\toamna, buna gutuia...Mâncam gutui

[i culegeam [tiule]i...

~NCEPÂND CU ACEST NUM|R , INAUGUR|M O RUBRIC| NOU| DESPRE O EPOC| DE CARE NE DESP|R}IM RÂZÂND

Viceprimar, prof. Elena Craiciu

Prof. Elena Craiciu


± ±

Eveniment MAI 2010 pagina 7


Sâmb\t\ 1 mai 2010, la BazaSportiv\ a ora[ului R\cari auavut loc manifest\ri culturalartistice [i sportive la care auparticipat tineri din ^ntregora[ul, petrecând clipe deneuitat ^mpreun\ cu prietenii.~ncepând cu orele 10:00, pegazonul proasp\t amenajat au^nceput meciurile de fotbal,juniori ^ntre echipele CS.R\cari - {coala Sportiv\Nucet. Pentru asisten]\momentul antrenant alapari]iei echipei de majorete aora[ului R\cari ^ncepând cuorele 11:00, a ^nc\lzitatmosfera marcând debutul

probelor sportive. S-a datstartul la concursurilesportive: alergare vitez\ 50 m,fete [i b\ie]i, alergare derezisten]\ pe distan]a de 800m, aruncarea mingii de oin\,[tafeta aplicatv\, iar ^ncepândcu orele 12:30, debutul con-cursurilor distractive: “s\riturapeste capr\, alergare ^n sac,alergarea cu g\leata plin\,oul ^n lingur\ (pe o distan]\de 50 m), alergarea prin cer-curi, alergare cu mingiile.” Peterenul sintetic s-audesf\[utat, dup\-amiaz\,meciul de handbal ^ntreechipele reprezentative femi-

nine, R\cari-Colacu, meciulde fotbal, cu echipe de cate 5b\ie]i ^ntre [colile: R\cari -Colacu, Ghimpa]i - Ghergani[i finala ^ntre R\cari-Colacu. Acâstigat echipa de la ScoalaR\cari. Eviden]iem contribu]iaprofesorilor organizatori:Tudorache Elisabeta, Gl\vanCristina, Ion Raluca [i MarinIlie Sorin care au pus multsuflet ^n organizarea acestuimaraton sportiv-cultural-artis-tic. Pentru echipa de dansuri“Mugura[ul”, a {colii Colacu,^ndrumat\ de dna inv. MarcuMagdalena, numai cuvinte delaud\. Men]ion\m presta]ia

echipei de dans modern aLiceului R\cari. Tinerii s-audistrat ^n compania muziciipopulare [i al forma]ieiConnectR. ~n nocturn\ s-audesf\[urat meciurile fostelorglorii ale echipei Unirea R\cari[i FC T\rt\[e[ti. Un clasamentdup\ num\rul de cupeob]inute ar fi urm\torul:{coala R\cari, {coala Colacu,{coala Ghimpa]i, {coalaGhergani. Felicitari!

Echipa de majorete Echipa de dansuri Mugura[ul - Cloacu

Echipa de fotbal

Concurs distractiv

Nicoleta Toma

ConnectR

Alergarea ^n saci

Alergare vitez\

Oul ^n lingur\

S\ritura de pe loc Aruncarea mingii de oin\ Anun]area câ[tig\torilor

Diverse MAI 2010 pagina 8

În precedentul num\r ne afl\m pe un traseuturistic marcat cu triunghi ro[u, ce pornea dinS\ticu de Sus. Ne vom continua incursiuneatot din S\ticul de Sus, pe un traseu marcattot cu triunghi ro[u, dar în directie opus\precedentului, fiind de fapt continuarea aces-tuia spre versantul vestic al Pietrei Craiului [imai departe spre cabana Plaiu Foii, din bazin-ul Bârsei (5-6 ore). Acest traseu începe de lakm 12,6 [i urc\ la început în lungul drumuluiforestier ce înso]e[te Valea lui Ivan, apoi pepiciorul dintre Valea lui Ivan [i Valea Urzicii, pelâng\ casa de vân\toare “Piatra Craiului”1090 m altitudine [i stâna Valea lui Ivan,ajungând la Crucea Gr\nicerului (1330m), deunde se insinueaz\ pe sub pere]ii marelui gro-hoti[ – una din cele mai grandioase zone alePietrei Craiului, apoi pe la Piscu cu brazi(1438 m), Piscu rece (1520 m), mai departepeste Piciorul T\m\[el, coborând pu]in pân\la Curm\tura Foii (1343m), apoi spre nordpân\ la cabana Plaiu Foii. Traseul din zonaCrucii Gr\nicerului care duce pe o variant\nemarcat\ pân\ la {aua Funduri (1889 m),ne ofer\ priveli[ti splendide asupra versantu-lui vestic al Pietrei Craiului, v\zut “la elacas\”, cât [i asupra v\ii Dâmbovi]ei cuîmp\r\]ia de mun]i pe care aceasta îistr\bate.

Dincolo de S\tic, valea Dâmbovi]eise îngusteaz\, p\durea coboar\ pân\ la firulapei, iar terasele apar numai în punctele deconfluen]\, al\turi de micile conuri dedejec]ie ale pâraielor ce vin gr\bite: Valea luiIvan, Valea Dragoslovenilor dinspre PiatraCraiului [i Cascue dinspre P\pu[a cu apedestul de ^nsemnate. Chiar la ie[irea din S\tic– de unde am plecat -, întâlnim locul primeihidrocentrale de pe Dâmbovi]a cu forfota spe-cific\ acestor locuri. Un drum forestierp\trunde adânc pe Valea Dragoslovenilor înîmp\r\]ia de p\duri. Ceva mai sus, destul deaproape, pe un fragment de teras\ din stân-ga Dâmbovi]ei, z\rim cabana forestier\Cascue, trecem pârâul de la care i se tragenumele, pârâu ce coboar\ g\l\gios printr-ovale îngust\, printre pere]ii c\reia se stre-coar\ piepti[ un drumeag forestier, folosit [ide constructorii care au realizat tunelul deaduc]iune de la Pecineagu spre hidrocentral\.Dup\ circa 2 km, pe care îi str\b\temprintr-un sector u[or l\rgit al v\ii, ajungem laconfluen]a cu pârâul T\ma[ului (la 16 km dePodu Dâmbovi]ei). Aici î[i dau întâlnire treimari unit\]i montane: Mun]ii Iezer P\pu[a dindreapta v\ii (Vest), ultimile prelungiri alemun]ilor F\g\ra[ (la nord), [i Piatra Craiului(în Est), din stânga v\ii. De altfel, din acestloc se desfac trasee turistice spre to]i ace[timun]i. Un astfel de traseu marcat cu triunghigalben urm\re[te drumul forestier de peValea T\ma[ului [i apoi o potec\ pân\ înCurm\tura Foii (2 ore [i jum\tate) la 1343 m,unde la stânga se afl\ o variant\ nemarcat\ ap\r]ii estice a traseului de creast\ aF\g\ra[ului. Tot de aici, spre dreapta, seg\se[te un traseu marcat cu triunghi albastruce o ia spre culmea T\ma[ului Mare (1502m), pe la Curm\tura O]e]elei (1459m),ajungând peste Culmea T\m\[elului (1604m), în {aua T\m\[elului (1580m) de undeapar umerii Pietrei Craiului, un adev\rat con-trafort în partea vestic\ a crestei calcaroase,dominat de un microrelief variat (turnuri [icreste ferestruite, hornuri, v\i adânci [ibineîn]eles imense limbi de grohoti[ ce selas\ la baza peretelui de calcar). De la Padina

L\ncii, pe sub Vârful L\ncii, traseul se apropiede Ceardacu Stanciului – ^mpun\toarepl\smuire a naturii (aici întâlnim o grot\, oimpresionant\ arcad\, un horn [i alte formeale unui carst ruiniform), iar pe la Prepeleag(1710m) – unde o potec\ nemarcat\ coboar\spre Crucea Gr\nicerului, ajungem la {auaFunduri.

Un traseu de leg\tur\ între PiatraCraiului [i Iezer P\pu[a, pleac\ de laCurm\tura Foii, coboar\ în Valea T\ma[uluiMare [i apoi în cea a Dâmbovi]ei pân\ la con-fluen]a cu Cascue. Suie apoi în lungul v\iiînguste a acestui pârâu, pân\ la confluen]acu Rateiu, apoi pe firul acestuia pân\ laPoiana Boteanului, la stâna de aici, iar în con-tinuare pe muchia muntelui Boteanu, pân\ învârful P\pu[a.

De la Gura T\ma[ului Mare, pân\ laizvoare, valea Dâmbovi]ei desparte Mun]iiF\g\ra[ în nord de Mun]ii Iezer P\pu[a dinsud. Dincolo de izvorul Turcilor, intr\m înCheia Petrimanului, cu versan]i abrup]i,printre care apele Dâmbovi]ei curg vijelios.Vechea potec\ era nevoit\ ^n aceast\ cheies\ se ca]ere pe peretele din dreapta,str\b\tând de fapt sectorul cel mai dificil depe tot parcursul. Pân\ la Pecineagu, valea semen]ine îngust\, fiind orientate de lanord-vest spre sud-est. În acest sector eaeste traversat\ de un traseu turistic marcat,ce vine de la Curm\tura Foii [i se îndreapt\spre Vârful P\pu[a, realizând astfel leg\turaîntre cele trei masive montane (Piatra Craiului– F\g\ra[ – Iezer P\pu[a). Traseul cu band\albastr\ urm\re[te ini]ial creasta principal\,respectiv Culmea T\ma[ului mare, pe laIzvorul V\ii Turcilor [i coboar\ pe muchia din-tre Pârâul lui Stanciu [i Pârâul R\chi]ii, la con-fluen]a acestora cu Dâmbovi]a; de aici mergeîn aval în lungul drumului ce în[o]este râul,pânâ la gura Dragsinului. În continuare traseulurm\re[te firul acestui pârâu, o ia la dreapta,urcând pe culmea Dragsinului, pe a c\reispinare merge spre sud-vest [i ajunge, dup\un urcu[ continuu în Vârful P\pu[a. Traseulacesta este destul de greu datorit\ marilordiferen]e de teren ce urc\ ini]ial peste 200m, coboar\ apoi 800 m, iar din ValeaDâmbovi]ei pân\ în Vârful P\pu[a se urc\aproape 1500m, el putând dura circa 8-9ore. În schimb el ofer\ perspective minunate,mai ales pe Culmea Dragsinului de unde sedeschide una dintre cele mai cuprinz\toareperspective asupra obâr[iilor Dâmbovi]ei,respectiv a v\ii [i a bazinului ei. Fire[te c\ajun[i pe Vârful P\pu[a, la 2391 m, orizontuldevine tot mai larg, de aici putându-se urm\rivalea Dâmbovi]ei pe mari distan]e, cuîncol\cirile ei printre mun]ii care o str\juiesc;de asemenea apare în toat\ plin\tatea luimasivul în care ne afl\m, iar spre nord [inord-vest putem urm\rii succesiunea decreste ale F\g\ra[ului, în timp ce spre est [isud-est ne atrag aten]ia. Creasta alb\crenelat\ a Pietrei Craiului, precum [i Bucegii[i Leaota cu aspectele lor atât de diferite.

Revenind la râul Dâmbovi]a, la con-fluen]a sa cu Pecineagu, aceast\ prime[tecâtiva afluen]i scur]i dar viguro[i, carecoboar\ pe pantele foarte mari, din circurileglaciare ale F\g\ra[ului [i mun]ilorIezer-P\pu[a. Sunt pâraie cu un poten]ialhidroenergetic foarte ridicat ce se preteaz\ afi valorificat prin microhidrocentrale. Dintreacestea se remarc\ Lu]ele – cu splendidecascade, pârâul lui Aron [i Comisu din stân-ga, iar din dreapta Valea Col]ilor, cu un bazindezvoltat puternic lateral, drenând tot spa]iuldintre vârfurile B\trâna [i P\pu[a (ca urmare,acesta este afluentul cel mai bogat îndevenire, din zon\).

Din acest punct ce suie peDâmbovi]a, p\trunzând adânc în inimamun]ilor, o serie de poteci, folosite mai ales

de ciobani cu turmele de oi, ne scot în zonaalpin\, unde trasee turistice marcate nepoart\ prin peisajul mirific specific p\r]ii înaltea carpa]ilor. Aceste trasee care urm\resc –toate – îndeaproape cump\na apelor, încon-joar\ bazinul pe distan]e apreciabile [ianume: unul în nord, în lungul culmii estice aF\g\ra[ului, altul în vest de-a lungul culmiiMezea-Otic, ce face leg\tura cu cel de-altreilea, pe spinarea înalt\ a mun]ilorIezer-P\pu[a.

Un Traseu fermec\tor începe dincurmatura Br\tilei (2122m) [i reprezint\partea terminal\ a traseului de creast\(band\ ro[ie) al F\g\ra[ului, în {aua Vladului(2182 m), deasupra v\ii cu acela[i nume. Dela înal]imea de peste 2000 m altitudine cuvârful Lu]ele (2176 m) poteca ne poart\ pedeasupra ultimelor circuri glaciare ale estuluiF\g\ra[ului, având mereu în fa]\ – dincolo deculoarul superior al Dâmbovi]ei – zidul Nordical mun]ilor Iezer P\pu[a cu mu[c\turile l\satede ghe]arii Quaternari.

În continuare vârful Comisului1650m, [i apoi Curm\tura 1690 m, dup\care ajungem în vârful Lerescu Mare 1690 m,de unde privirea cade perpendicular pe ver-santul vestic al Pietrei Craiului; din [auaLerescului Mic 1390 m, traseul nostru marcatp\r\se[te cump\na, p\trunzând în bazinulBârsei (spre cabana Rud\ri]a), iar o potec\nemarcat\ cu urcu[uri [i coborâ[uri u[oare,se îndreapt\ în lungul cumpenei spreCurm\tura Foii, mergând pe mari distan]eprin frumoasa p\dure. Trece peste vârfulLerescu Mic 1591 m, Piscul M\n\stirii1613m – sub care g\sim o stân\; dup\ care,dincolo de T\ma[u Mare (1735 m), vârf gola[de unde se deschide extraordinara priveli[tespre Piatra Craiului [i intr\ în traseul marcatcu band\ albastr\, de leg\tura între acestmasiv [i mun]ii Iezer P\pu[a, pe care îl putemurma pân\ la Curmatura Foii, de unde putemcoborâ, fie în valea Dâmbovi]ei de-a lungulpârâului T\ma[ul Mare, fie în Valea Bârsei lacabana Plaiul Foii. Fiind destul de lungtraseul, dureaz\ circa 6 ore din Curm\turaBr\tilei pân\ la Rud\r]ta [i cel pu]in dublupân\ la Curm\tura Foii.

Celalalt traseu marcat cu triunghiro[u face jonc]iunea între traseul de creast\al F\g\ra[ului [i mun]ii Iezer P\pu[a,urm\rind cump\na dintre Dâmbovi]a [i RâulDoamnei, pe direc]ia nord-sud, cu o u[oar\arcuire spre est. Se desprinde din traseul decreast\ în curm\tura Br\tilei, poteca trecândpe lâng\ Micul T\u al Br\tilei (lac nival),ocole[te pe la vest vârful Br\tila [i vârfulC\tunu (2106 m) – între care se interpune o[a, [i ajunge în culmea îngust\ de leg\tur\Mezea-Otic, într-o larg\ ^n[euare, în lungulc\reia se înscriu mici vârfuri. Pân\ în [auaMezea 1856m, mergem printre ValeaVladului din est – spre care coboar\ picioarescurte [i abrupte de munte, [i valea Br\tiladin vest (bazinul Râului Doamnei).

Urc\m pe rând cele trei vârfuri alemun]ilor Mezea (2004, 2031 si 2130 m), înpunctul culminant deschizându-se [i oîncânt\toare priveli[te spre versantul Nordical mun]ilor Iezer P\pu[a, cu c\ld\rile [i v\ileglaciare care dau s\lb\ticie ]inutului de dea-supra întinselor p\duri. În continuare prin[aua P\i[ului ne îndrept\m pe sub versantulestic al Vârfului Otic (2044 m) [i de aici, dup\ce trecem pe la izvoarele Oticului (afluent alBoarc\[ului), ajungem în [aua Oticului (1865m), l\sând în dreapta o creast\ zim]at\ cudenumiri sugestive (Col]ii Cremenii, Col]iiGemenii). Considerând culmea Mezea-Otic cao prelungire sudic\ a F\g\ra[ului, înseamn\c\ ne afl\m la hotarul acestuia cu Iezerul. Maideparte l\s\m în dreapta obâr[ia PârâuluiRo[u (Cremenii), care mai jos se nume[teV\s\lat (bazinul Râului Doamnei) iar în stân-

ga întâlnim izvoarele Boarc\[ului (obâr[iadinspre Iezer a Dâmbovi]ei) [i treptat urcu[uldevine mai aspru, trecând peste o muchie cugrohoti[uri în form\ de lespezi, care ne scoatedup\ 8-9 ore de mers de la curm\turaBr\tilei, în vârful Ro[u (2469 m) – punctulculminant al masivului în care ne afl\m [itotodat\ cota maxim\ din bazinul Dâmbovi]ei.De aici pornesc culmea Iezer spre sud, care larândul ei se desface în patru ramuri secun-dare, culmea Oticului, precum si cea carereprezint\ de fapt coloana vertebral\ a aces-tor mun]i, f\când leg\tura prin vârful B\trâna,cu P\pu[a. Interesant este faptul c\ de[iVârful Ro[u este mai înalt, numele masivuluise trage de la Iezer care este cu 7 metri maiscund, întrucât, când vii dinspre sud, el paremai înalt, cel\lalt aflându-se sub unghiul devedere (de altfel nu este singurul caz de acestgen din carpa]ii române[ti). Vârful Ro[u esteun minunat punct de belvedere, de aici avânduna din cele mai cuprinz\toare imagini alemasivului în care ne afl\m. Totodat\ el neofer\ încânt\toare priveli[ti spre mun]iiF\g\ra[, cu marea de creste ascu]ite, carepar ni[te muchii de valuri încremenite, oadev\rat\ succesiune de creneluri. S\lb\ticiapeisajului este accentuat\ de numeroaseleurme glaciare, ar\tându-se privirilor noastrecele de la obar[ia râului Doamnei; în fondtr\im sentimentul deplinei justific\ri a denu-mirii de “Alpii Transilvaniei” consacrat\ aces-tor mun]i de c\tre marele geograf francezEmanuel de Martonne.

Revenind la turul de orizont de careputem beneficia din respectivul vârf, afirm\mf\r\ rezerve c\ de aici ni se ofer\ nu numaipriveli[ti îndep\rtate, dar [i extrem de variate– de la marea încremenit\ de creste aF\g\ra[ului din nord-vest, la spinarea ca dereptil\ uria[\ a Pietrei Craiului din est, pân\ laplatoul suspendat al Bucegilor, m\rginit deabrupturi impun\toare, al\turi de care Leaotase ridic\ în sud-est ca o bolt\ uria[\, cu liniiconvexe, ale c\ror capete se înfig adânc înfundul v\ilor.

Cu p\rere de r\u l\s\m priveli[tinenum\rate ale boga]iei de minun\]ii ale v\iiDâmbovi]ei [i a mun]ilor din care izvor\[te [io s\ ne ocup\m în continuare de cunoa[tereaunor locuri cu locuitori vesti]i cresc\tori deanimale, mai ales ovine [i bovine, dar [i depeisaje turistice naturale, multe din ele caremerit\ s\ fie expuse [i vizitate.

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL,ORA{UL {I OAMENII

Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

Actualitatea ^n imagini MAI 2010 pagina 9


Urm\resc cu mult interes preocuparea dumneavoas-tr\ pentru ca [i ora[ul R\cari s\ fie un ora[ european, dem\surile ce le lua]i pe linie edilitar\, social\, economic\,etc. Prin ziarul dumneavoastr\, constat uneori cu sur-prindere, alteori cu pl\cere, modul în care locuitorii aces-tui ora[ se implic\, sau nu, în rezolvarea multor problemecare sunt absolut necesare pentru ca [i acest ora[ s\ sealinieze ora[elor europene. În]eleg reticen]a locuitorilor,cea mai mare parte dintre ace[tia a[teptând dac\ sepoate, s\ vin\ prim\ria s\ le fac\ cur\]enie în fatalocuin]elor, s\ le cura]e [an]urile, [i dac\ este posibil s\le face]i ordine [i cur\]enie în curte. Aceasta este înc\mentalitatea unei parti din locuitori. Cunosc c\ fiecarezon\ [i strad\ a fost repartizat\ câte unui salariat dinprim\rie care s\ urm\reasc\ modul cum se aplic\ HCL8/2008 [i OUG 21/2001, dar spre surprinderea noastr\,totul a r\mas numai ini]iativ\, reprezentan]ii prim\rieineimplicându-se în rezolvarea acestor probleme. Dac\fiecare locuitor va fi obligat sub indica]iile personaluluidumneavoastr\ [i a Poli]iei comunitare s\ respecte

Hot\rârea 8 [i OUG 21, ora[ul R\cari ar putea ar\ta alt-fel. Exist\ gunoi aruncat la întâmplare în locurineîngr\dite, nu to]i locuitorii au contract cu societateade salubritate. Spre exemplificare v-a[i ruga s\ vede]istr. Pie]ii în continuarea magazinul Ethos [i o s\ consta-

ta]i c\ sunt case, locuin]e, frumos îngrijite, iar altelep\r\site, neîngr\dite unde sunt gr\mezi de gunoi de anide zile. La acele gropi de gunoi se arunc\ gunoi menajer,materiale sanitare folosite (pamper[i) sticle, peturi, f\r\ca cineva s\ se sesizeze sau s\ aplice m\suri de contra-ven]ie, inclusiv îngr\direa propriet\]ii. Mi-am permis s\v\ ar\t câteva fotografii, dar acestea nu sunt decât câte-va luate prin gard sau de pe gard. În aceste gunoaieumbl\ [obolanii, p\s\ri de curte (g\ini) copii care sejoac\, acestea reprezentând un atentat la s\n\tateapublic\. Totul este bine când nu au ap\rut probleme,dar fereasc\ Dumnezeu dac\ apar, întreaga comunitateva avea de suferit. V\ rog s\ considera]i aceast\scrisoare ca o încercare de a sensibiliza personalul careare în atribu]ii [i aceste sarciniCu stim\ [i considera]ie, V. P.Raspuns: Este adev\rat, ceea ce sus]ine]i. Numai c\ n-a]i men]ionat numele celor care arunc\gunoaiele [i “ne dau de furc\”. A[tept\m!

Organiza]ia Na]iunilor Unite a declarat anul 1994Anul Interna]ional al Familiei, tocmai pentru a ini]ia[i sus]ine un plan global de m\suri care s\ vin\ înajutorul familiei. Apoi, începând cu 1995, s-as\rb\torit anual în data de 15 mai "Ziuainterna]ional\ a Familiei".Guvernul României a decis marcarea acestui eveni-ment interna]ional prin s\rb\torirea la 15 mai a"Zilei familiei în România".Familia reprezint\ dragoste, respect reciproc,respectarea [i sus]inerea dreptului fiec\ruia laevolu]ie, libertate, copil\rie [i educa]ie s\n\toase,întrajutorare, convie]uire [i suport, laolalt\ cutransmiterea peste genera]ii a tradi]iilor culturale.Protec]ia familiilor în România în contextul politi-cilor sociale actuale reprezint\ ansamblul demasuri concrete care ating direct sau indirect celu-la familial\ [i pe membrii ei.Politicile familiale, depind de starea economic\ a]\rii, de starea social\ a na]iunii, de nivelul deorganizare [i de modul de administrare a sistemu-lui de securitate social\, de capacitatea asisten]eisociale de a r\spunde problemelor atât de diversecare se ivesc în fa]a unei familii.~n România, politica social\ este o politic\ con-cret\, elaborat\ [i coordonata de c\tre MinisterulMuncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, atât globalcât [i sectorial, care administreaz\ sistemulna]ional de asisten]\ social\, promoveaz\ drep-turile familiei, copilului, persoanelor singure, per-soanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, per-soanelor marginalizate social, sus]ine financiar [itehnic programe de asisten]\ social\ destinateacestora.In ]ara noastr\, cele mai frecvente probleme alefamiliei sunt violen]a asupra femeii sau, copiilor,

abuzul prin neglijen]\, abuzul emo]ional [isexual asupra copilului.Cauzele specifice sunt în principal s\r\cia [i lipsaeduca]iei. Dar de multe ori, necunoa[terea propri-ilor drepturi, necunoa[terea unor norme dupa caretrebuie sâ se desf\[oare via]a de cuplu, frica, neîn-crederea în institu]iile care asigur\ ajutor, lipsainforma]iilor în ce prive[te existen]a acestor insti-tu]ii [i ce servicii ofer\ ele, duc la persisten]a aces-tor probleme.S\rb\torirea acestei zile reprezint\ o ocazie pentrusensibilizarea tuturor românilor cu privire la prob-lemele cu care se confrunt\ familia în societateacontemporana, precum [i pentru a promovaini]iative care vin în sprijinul familiei. Sâ ne amintimcu aceasta ocazie cât de important\ este familia,s\ ne bucur\m împreun\, dar mai ales s\ ajut\mcum putem (informa]ii, suport, etc.) pe cei ceîntâmpina dificult\]i în via]a lor de familie.Acest moment reprezint\ o ocazie de a celebratoate familiile [i în special pe cele care au în]elesc\ pentru o reu[it\ total\ în cl\direa unei familiieste nevoie de inteligen]\ [i de o str\danie contin-ua de a ne modela pe noi în[ine printr-un adev\ratact de voin]\, de educa]ie [i de for]\ moral\. La momentul festiv de premiere anul acesta famil-ia Nedea din orasul Racari - Mavrodin a primit unaragaz nou si modern.

Felicit\ri pentru organizarea zilei de 1 Mai!!!De[i nu am participat, m-am bucurat.De foarte-foarte mult\ vreme (sau dac\ a avut vreodat\) localitatea noas-tr\ nu a mai avut asemenea manifestare.Cu stim\, NicuR\spuns: Mul]umim pentru aprecieri!Bun\ ziua!Mul]umesc pentru r\spunsul publicat ^n num\rul curent.Am observat c\ exist\ o rubric\ de “Sfaturi utile”, pe care o pute]i folosi^n num\rul viitor pentru a publica “Tratamente naturiste ^mpotriva astenieide prim\var\”. De[i poate p\rea un subiect lipsit de consisten]\, la nivelstatistic, aceste cazuri sunt destul de frecvente.Succes, MadeleineRaspuns: Am re]inut propunerea dumneavoastr\!

~ntr-o dup\-amiaz\ frumoas\ de mai,am purtat o discu]ie interesant\ cu dlAlionte Ion, pensionar din localitateaSt\ne[ti. Un adev\rat Moromete alacestor locuri, dl Alionte ne-a oferit odup\-amiaz\ pl\cut\ plin\ de ^n]elepci-une ^n ^n]elegerea treburilor ]\rii. 1. Cum vede]i c\ merg treburile ^nora[ul R\cari [i, ^n general, ^n ]ar\?

R\spuns: Foarte bine. Da. Cred c\ mai dureaz\ cu aceste problemefinanciare pentru c\ nu se [tie ce preten]ii are FMI. Dac\ ne d\ bani, nuface bine, ne ^ndator\m [i mai tare [i nu vom avea de unde pl\ti. Câtdespre grev\, pierdem mai mult; chieltuieli cu Jandarmeria cu Poli]iaetc. 2. A]i auzit c\ se vor t\ia pensile cu 15% [i salariile cu 25%.Ce p\rere ave]i de aceste m\suri?R\spuns: P\i, 15% e cam mult, pentru pensionari. Medicamentele m\cost\ 3 mil / luna [i eu am nevoie ca pensia s\ fie mai mare. Armata,Poli]ia au pensii calumea, domne’. Nu ca noi... 3. Ce p\rere ave]i despre tinerii din localitatea St\ne[ti [i cear trebui s\ fac\ ei pentru localitate [i pentru ei ^n[i[i?R\spuns: P\i, ce s\ fac\? Nu vor s\ faca nimic. S\ le dea ceva de f\cutPrim\ria. S\ fac\ [an]ul, de exemplu: s\ cure]e iarba, s\ fac\ curat. 4. Ce crede]i c\ ar trebui s\ mai fac\ Prim\ria pentru dum-neavoastr\, cei din St\ne[ti?R\spuns: Asfaltul. Suntem mul]umi]i de ceea ce a f\cut ^n doi ani, com-parativ cu al]ii care n-au f\cut nimic ^n 16 ani. Numai cuvinte de bine. 5. Cum vede]i situa]ia actual\ din România, dar ^n lume?R\spuns: P\rerea mea e c\ tot statul e de vin\. A desfiin]at ^ntreprinderi[i oamenii nu mai au unde munci; nu se mai pl\te[te impozitul [i deaceea statul nu mai are bani. La Grivi]a eram 7000 mii de muncitoricare pl\team 5% pentru fondul de salarii [i 3% pentru s\n\tate. Statulavea bani. Acum nu mai are. Gre[eala e de la ^nceput... Agricultura e lap\mânt. Nu trebuia desfin]ate C.A.P-urile. Ce era bun f\cut trebuia s\r\mân\!Am plecat din gospod\ria dl Alionte Ion, pe gânduri. “Cât\luciditate, atâta dram\”, spunea un clasic al literaturiiromâne. P\rerile dl Alionte Ion s-au n\scut dintr-o experien]\de-o via]\. A[a gândesc oamenii care [tiu pre]ul muncii,echilibrat [i aplicat la realitate. Am plecat cu gândul laMoromete care cu ^n]elepciune judec\ o alt\ criz\care a str\b\tut România, cea din 1929.

DE VORB| CU MOROMETEDESPRE TRANZI}IE!

Redac]ia

Actualitatea ^n imagini MAI 2010 pagina 10



Ac]iunea de repartizare atomberoanelor a ^nceput ^nlocalit\]ile Ghimpa]i. Reprezentan]iiPrim\riei ora[ului R\cari, de la servi-ciul agricol, protec]ia mediului, per-sonalul administrativ au mers lafiecare familie pentru ^ncheiereadeclara]iei de impunere privind taxade habitat. Reamintim celor care aurefuzat c\ gunoiul din gospod\rie tre-buie ridicat, iar amenzile sunt maimari decât taxa de habitat.

Achizi]ionarea utilajului

pentru tunsiarb\.

Gazonul sta-dionului va fimai frumos[i mai u[or

de ^ntre]inut.

Pietruirea [i nive-larea drumurilor,

o preocupare permanent\ a

Primarului ora[ului R\cari.

Suprafa]a terenuluide fotbal din

St\ne[ti a fost deasemenea com-

pactat\, pentru cameciurile de fotbals\ se desf\[oare ^n

condi]ii cât maibune.

Cu ocazia zilei de 1 MAI, ^ncadrul Bazei sportive aora[ului R\cari, au fost orga-nizate manifest\ri cultural-sportive cu participareaelevilor de la toate [coliledin teritoriu, desf\[urareaunor meciuri de fotbal, ziuafiind ^ncheiat\ cu unminunat spectacol sus]inutde CONNECT R [i interpre]ide muzic\ popular\.

± ±

± ±

Actualitatea ^n imagini MAI 2010 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

A fost inaugurat\ mini-baza sportiv\ amenajat\^n satul St\ne[ti, ^n careau fost amenajate:teren de fotbal, teren debaschet, loc de joac\pentru copii, miniterende fotbal, ^mprejmuire[i nocturn\.

A fost finalizat [i pre-dat c\tre ANL, Studiulde fezabilitate pentruconstruirea unuinum\r de 40 delocuin]e tip ANLpentru tinerii dinora[ul R\cari.

Au fost continuateac]iunile de preluarea [ipredare la ad\postulpentru câinii comunitari[i animale l\satenesupravegheate, acâinilor comunitari dinzona g\rii Ghergani,blocuri, po[ta, careprezentau un real pericolpentru cet\]eni.Ac]iunea continu\.

Au fost efectuatemai multetravers\ri [i

amenaj\ri depoduri [i

pode]e, ^nzonele undepericolul de

inunda]ii esteridicat.

Ac]iunile continu\.

A fost demarat\ac]iunea de refacerea trotuarelor pestrada G\rii [i str. IonGhica, Ghergani,ac]iune care va ducela reabilitarea [imodernizarea aleilorpietonale dinGhergani. Ac]iunea vacontinua ^n toatelocalit\]ile ora[ului.

A fost sus]inut\ organizareaunei manifest\ri cultural

educative, dedicat\ protec]ieimediului ^n data de 26 mai2010, manifestare numit\

“ZIUA VERDE”, marcat\printr-un program sus]inut de

pre[colarii din localitateaIedera, jude]ul Dâmbovi]a [ielevi ai {colii Vizure[ti, comCioc\ne[ti, jud. Dâmbovi]a,finalizat prin plantarea de arbori,

arbu[ti [i flori.

INFORMA}II UTILE MAI 2010 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

black

FURTURILE DE ANIMALE

RECOMAND|RIo ~n timpul nop]ii asigura]i cu sistemede ^nchidere (lac\te, z\voare, etc.)u[ile grajdurilor sau anexelor gos-pod\re[ti unde ]ine]i animalele [ip\s\rile;o Pe cât posibil, ^n timpul nop]ii,asigura]i iluminatul zonelor unde suntacestea, dar nu uita]i, unul sau doicâini de paz\ va pot scuti de multenepl\ceri;o Animalele l\sate nesupravegheatepe p\[uni, izlazuri sau pe margineadrumului constituie o prad\ u[oar\pentru ho]i; nu le crea]i aceast\ posi-bilitate;o Duce]i animalele la p\sunat împre-un\ cu ceilal]i s\teni [i asigura]i prinrota]ie paza acestora, iar dac\ ave]iposibilitatea, angaja]i o persoan\cunoscut\ [i serioas\ pentru a faceacest lucru;oNu amplasa]i grajdurile sau ad\pos-turile de animale la distan]\ mare delocuin]\, sau ^n locuri izolate, f\r\ s\asigura]i paza acestora;o Dac\ v-a]i hot\rât s\ vinde]i un ani-mal, nu-l da]i pe promisiuni, ^ncasa]ibanii ^n momentul vânz\rii;oAtelajele ^nh\mate l\satenesupravegheate pe strada constituieun pericol pentru circula]ia public\,dar [i o tenta]ie pentru ho];o Când pleca]i de acas\, ruga]i veciniisau rudele apropiate s\ v\supravegheze locuin]a, proceda]i lafel [i dumneavoastr\ când ace[tiasunt pleca]i;o Solicita]i [i acorda]i sprijin Poli]ieiora[ului R\cari pentru prevenirea fur-turilor de animale [i a altor bunuri dingospod\ria dumneavoastr\.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

ELIBERELIBERAREAAREAPRIMULPRIMULUI ACT DEUI ACT DEIDENTITIDENTITAATE DUP|TE DUP|

ÎMPLINIREA VÂRSTEIÎMPLINIREA VÂRSTEIDE 18 ANIDE 18 ANI

PROTEC}IA CULTURII CARTOFULUI

IMPORTAN}A COMBATERII BOLILOR Produc]ia de cartof este puter-

nic diminuat\ de numeroasele boli,multe din acestea apar în toate zoneleunde se cultiv\ cartof, altele sunt limi-tate pe anumite areale de condi]iileclimatice. În func]ie de natura agentu-lui cauzal, bolile pot fi:1. Biotice - produse de agen]ii patogeni(virusuri, bacterii, ciuperci, etc.) careinvadeaz\ planta gazd\;2. Abiotice (fiziologice) - produse de factorifizici (secet\, substan]e toxice, deficien]enutritive, etc.);Parazi]ii cartofului pot fi clasifica]i în func]iede partea plantei pe care o atac\ [i modul de r\spândire. P\r]ile subterane ale plantei(r\d\cini, tulpini, tuberculi) sunt atacate deparazi]ii din sol sau de pe tuberculi. Aur\spândire limitat\ [i un singur ciclu biologicîn perioada de vegeta]ie a plantei. P\r]ileaeriene (frunze, tulpini) sunt infectate deparazi]ii care se r\spândesc în cadrul culturiicu ajutorul aerului, apei, iar de la un an laaltul doar prin materialul de plantat (tuberculibolnavi), iar de la o plant\ la alta transferul seface prin afide, nematozi, pe cale mecanic\prin atingere.BOLILE FOLIARE ALE CARTOFLUI

Se manifest\ în primul rând pepartea verde a plantei, simptomele fiind evi-dente [i tipice prin marea lor agresivitate, maiales mana cartofului, pot compromite cul-turile în 7 - 10 zile dac\ condi]iile de mediusunt favorabile [i nu se fac tratamente cufungicide, desigur, atacul acestor parazi]i nuse limiteaz\ doar la foliaj sunt ata[a]i [ituberculii, când apar pierderi importante, iarîn cazul cartofilor de s\mân]\ constituie prin-cipala surs\ de infec]ie pentru anul urm\tor.MANA CARTOFULUI

Ciuperca infecteaz\ frunzele,

tulpinile [i tuberculii. Ea se hr\ne[te dincelule vii [i în decurs de 5 - 6 zile, acesteamor a[a c\ ciuperca trebuie s\ avanseze în[esuturi proaspete, s\n\toase. Când umidi-tatea aerului este mare, peste 90% ciupercase dezvolt\ rapid, iar la temperatura optim\de 17-22oC ziua, iar noaptea 10-15 oCînso]it\ de cea]\, ploaie, rou\, timp de 4-5zile consecutive când mana explodeaz\.

Ca [i în anii trecu]i este posibil [ianul acesta s\ avem un puternic atac deman\. Mana poate s\ apar\ mai devreme [iaplicarea primului tratament dup\ ce primelesemne de man\ sunt observate în lan nureprezint\ cea mai bun\ solu]ie, în controlulmanei, întrucât în acest stadiu, boalaevolueaz\ rapid [i este mai greu de controlat.

Pentrul controlul eficient al boliieste necesar aplicarea primului tratamentpreventiv, înainte de apari]ia primelor sim-tome de boal\. Acest tratament ar trebuiefectuat la cartoful plantat timpuriu laîncheierea rândurilor, iar la cartoful plantatîntârziat când planta a r\s\rit complet.Tratamentul se poate face cu o serie de pro-duse ca: bravo, actima, ridomil, golo, folpan,poliram, curzate, dithane, etc. ~nconcentra]iile specificate pe ambalajele

fiec\ruia. Aparent tratamentele timpurii nu se

justific\, dar pân\ s\ ajung\ boala s\ fie viz-ibil\ în câmp ar trebui efectuate 1 -2 trata-mente.În cazul apari]iei manei în cultur\ este nece-sar\ distrugerea focarului de infec]ie prinardere chimic\ cel mai adesea cu un produscupric [i eliminarea din cultur\ a plantelorbolnave. Frecven]a tuberculilor infecta[i poate fi foartemare la recoltare dac\ nu se iau câtevam\suri ca: a) înainte de recoltare este necesar\ apli-carea unui fungicid care s\ reduc\ num\rul [imobilitatea zoosporilor [i s\ protejeze tuber-culii de contaminarea cu man\ la recoltare.Un fungicid recomandat este Actima 500 SC;b) distrugerea vrejurilor înainte de recoltare,mecanic, chimic sau combinat. Ex: tratareacu Reglone forte; Respectând aceste cerin]eputem evita infestarea solului cu zoospori deman\. De asemenea aplicând o parte dinrecomand\rile de mai sus ve]i evitaîmboln\virea culturilor cu cartofi, mic[orareaproduc]iilor [i în final sc\derea veniturilor pre-conizate.

Ing. Topora[ V

V\ inform\m c\:1. ~n perioada imediat urm\toare va intraîn aplicare Ordonan]a 14/2010 careprevede reducerea accizei la motorin\ 1,6ron/litru. Cantit\]ile de motorin\subven]ionate variaz\ de la 78 -150 litripe hectar în func]ie de culturi.Pentru cantit\]ile de motorin\ achizi]ion-ate solicita]i facturi pentru a putea cere laA.P.I.A. decontarea accizei.2. A.P.I.A. prime[te cereri pentru

subven]ionarea ovinelor [i caprinelor înprimul rând acelor înscri[i în 2009 caretrebuie s\-]i reînnoiasc\ dosarele.Se iau în considera]ie animalele adulteexistente la 31.03.2010 la registrul agri-col [i eviden]iate în adeverin]a solicitat\de la prim\rie.

Perioada de depunere a cererilor [idosarelor pentru subven]ii este05.05.2010 -05.06.2010 la sediulA.P.I.A. Dâmbovi]a (în curtea Direc]ieiAgricole).

CAMERA AGRICOL| LOCAL|

Afl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cari

În diminea]a zilei de 18.05.2010,orele 9:30, numitul Toma Gheorghedin Mavrodin s-a prezentat la biroulPoli]iei Comunitare declarând verbalca i-a fost furat\ bicicleta ce se aflaîntr-un loc special amenajat pentrubiciclete din interiorul cur]ii Prim\riei.În urma derul\rii imaginilor video depe camerele de supraveghere alePrim\riei, se observ\ cum un tân\r,de aproximativ 20 de ani, intr\ încurtea Prim\riei luând o biciclet\dupa care iese cu aceasta [i seîndrept\ c\tre localitatea Bâldana.În data de 19.05.2010, orele 8:15,acela[i individ cu aceea[i ]inut\ ves-timentar\ ca în ziua precedent\ afost prins de c\tre agen]ii Poli]ieiComunitare în imediata apropiere a

Prim\riei [i condus la sediul Poli]ieiComunitare. ~ntrebat fiind de undeeste [i unde a dus bicicleta furat\ cuo zi în urm\ acesta declar\ verbal c\el este autorul furtului iar bicicletafiind vândut\ în aceea[i zi cu sumade 60 lei la ni[te muncitori construc-tori din localitatea Slobozia Moar\. ~nurm\ cu aproximativ 2 s\pt\mâniacesta recunoa[te ca a mai furat obiciclet\ din fa]a firmei de croitorieLIVAS ce a fost vândut\ tot înSlobozia Moar\ unei persoanenecunoscute cu suma de 80 lei.Cel în cauz\ este din localitateaPoiana [i se nume[te Radu Marius,fiul lui Titi Valentin si Gheorghi]a,n\scut la data de 22.06.1991.Acesta a fost preluat de c\tre

organele competente - Poli]iaora[ului R\cari pentru extindereacercet\rilor în vederea activit\]ii luiinfrac]ionale.

ATEN}IE LA HO}IIDE BICICLETE Agent sef, Poli]ia comunitar\

Chi]ulescu Dumitru

POLI}IA COMUNITAR| V| COMUNIC|

DOCUMENTE NECESARE:- cererea pentru eliberarea actului deidentitate;- certificatul de na[tere, original [icopie;- documentul cu care se face dovadaadresei de domiciliu, original [i copie;- declara]ia unuia dintre p\rin]i ori aunei ter]e persoane, din care s\ rezultefaptul c\ identitatea declarat\ încererea de eliberare a actului de iden-titate, coroborat\ cu imaginea preluat\ori cu fotografia ata[at\ cererii,apar]ine solicitantului;- fi[a cu impresiunile decadactilare alesolicitantului realizat\ de unitatea depoli]ie de la locul de domiciliu saure[edin]\ al solicitantului;- chitan]a reprezentând contravaloareac\r]ii de identitate;- timbru fiscal sau chitan]a reprezen-tând contravaloarea taxei extrajudiciarede timbru.

Eveniment MAI 2010 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari



INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNC| DÂMBOVI}A

"O INSTITU}IE REORGANIZAT|, O NOU| ABORDARE A PROBLEMELOR LEGATE DERELA}IILE DE MUNC|, SECURITATEA {I S|N|TATEA ~N MUNC| {I INSPEC}IA SOCIAL|"

Inspectoratul Teritorial de Munc\Dambovi]a este serviciu public decon-centrat al administra]iei publice cen-trale, cu personalitate juridic\, aflat însubordinea Inspec]iei Muncii - subor-donat\ Ministerului Muncii, Familiei [iProtec]iei Sociale - prin care seexercit\ atribu]ii de autoritate de stat,în domeniul muncii, rela]iilor demunc\, securit\]ii [i s\n\t\]ii înmunc\ [i asisten]ei [i incluziuniisociale.Inspectoratul Teritorial de Munc\Dâmbovi]a este organizat [ifunc]ioneaz\ în baza:- Legii nr. 108/1999 pentru înfiin]area[i organizarea Inspec]iei Muncii -republicat\;- H.G. nr. 1377/2009 privind apro-barea Regulamentului de organizare [ifunc]ionare a Inspec]iei Muncii, pre-cum [i pentru stabilirea unor m\suricu caracter organizatoric.

Inspectoratul Teritorial deMunc\ Dâmbovi]a o “institutie reorga-nizat\”-prin apari]ia Legii 329/2009institu]ia noastr\ are ^n subordine pelâng\ cele dou\ compartimente Rela]iide munc\ [i Securitatea [i s\n\tatea^n munc\ un nou domeniu [i anumeInspec]ia Social\.

ITM Dâmbovi]a face parte dininstitu]iile care conform Legii329/2009 -privind reorganizarea unorautorit\]i [i institu]ii publice, ra]ion-alizarea cheltuielilor publice,sus]inerea mediului de afaceri [irespectarea acordurilor cadru cuComisia European\ [i Fondul MonetarInterna]ional, au mic[orat ^n luna ian-uarie a acestui an organigrama cu 13posturi disponibilizând 8 angaja]i [ieliminând alte 5 posturi vacante,desf\[urându-[i activitatea ^n prezentcu un num\r de 60 de posturi.

“O nou\ abordare aproblemelor referitoare la rela]iile demunc\, securitatea [i s\n\tatea ^nmunc\ [i inspec]ia social\” - aceast\formulare se refer\ la faptul c\ prinreorganizare, institu]ia noastr\ poateefectua acum inspec]ii ^n echipe mixte^n institu]iile care ^ntocmesc dosare [iacord\ ajutor social conform legii 416/2001. Am eviden]iat acest aspect^ntrucât consider\m noi c\ una dintreprincipalele cauze ale situa]iei eco-nomice prin care trece ]ara noastr\ oreprezint\ lejeritatea cu care seacord\ [i diversitatea presta]iilor decare beneficiaz\ o mare parte a

cet\]enilor acestei ]\ri.~ntreaga activitate a

Inspectoratului Teritorial de Munc\Dâmbovi]a ^n primele 4 luni [ijum\tate ale acestui an s-a desf\[urat^n condi]ii normale, cele trei departa-mente au ^ndeplinit ^n termenatribu]iile [i ac]iunile prev\zute ^n pro-gramul cadru pe anul 2010 .

La capitolul - colaborare insti-tu]ional\ tot timpul este loc de maibine [i spun asta pentru c\ sferanoastr\ de ac]iune ne face s\ intr\mpermanent ^n coeziune cu alte insti-tu]ii cum ar fii: Inspectoratul Jude]eande Poli]ie; Inspectoratul Jude]ean deJadarmerie; Serviciul de ambulan]\;Direc]ia de S\n\tate Public\; CasaJude]ean\ de Pensii. Chiar dac\ aufost mici ne^n]elegeri, pe viitor o s\^ncerc\m s\ avem o colaborare f\r\minusuri care s\ fac\ ca activitateanoastr\ [i a celorlalte institu]ii decon-centrate din jude] s\ se desf\[oare ^ninteresul cet\]enilor.Rela]ia Inspectoratului Teritorial deMunc\ Dâmbovi]a cu mass-medialocal\ func]ioneaz\ ^n condi]ii nor-male, astfel, s\pt\mânal departamen-tul -rela]ii cu publicul- din cadrul insti-tu]iei remite un comunicat de pres\c\tre toate publica]iile [i posturile deteleviziune. De asemenea ori de câteori a fost solicitat un punct de vederereferitor la o anumit\ situa]ie ITMDâmbovi]a a r\spuns prompt la solic-it\rile presei. Tot pentru bun\ infor-mare [i pentru o cât mai bun\ comu-nicare cu cet\]enii InspectoratulTeritorial de Munc\ Dâmbovi]a pune ladispozi]ia tuturor un site: www.itmdambovita.ro care este actualizat zilnic.

Firma colectoare de gunoi“Supercom”, cu sediu ^n ora[ul Tituangajeaz\ muncitori pentruactivitatea de colectare de gunoi.Pentru rela]ii suplimentare pute]isuna la secretariatul prim\riei ora[uluiR\cari! Tel: 0245658611DASO-CADO SRL, OSPATAR (CHEL-NER), Târgovi[te, Str: Cringului, nr: 4B,bl:0,ap:0, Tel:0245/243034.PETRACHE NICOLAE ADRIANOSPATAR (CHELNER), Târgovi[te, Str:REVOLUTIEI, nr:5, bl:, ap:, Tel:0732 728421RESALCOM SA, OSPATAR (CHEL-NER) 512302 Târgovi[te, Str:RegeleCarol I,nr:7, bl:,ap:, Tel:0245 206346S.C. VELROM S.R.LRECEPTIONER DE HOTEL Tirgoviste,Str: Laminorului, nr:56a, bl:,ap:,Tel:0245 216008INSPECTORATUL JUDETEAN DEPOLITIE DAMBOVITAREFERENT, Târgoviste, Str:RegeleCarol I, nr:64, bl:,ap:, Tel:0245207200ASOCIATIA -COPIIIVIITORUL NOSTRU 2002-SECRETARA, Pitesti, Str: GRIVITEI,nr:, bl:3-5, ap:14, Tel:0248/216706SC BIOTERRA TARGOVISTE2009 SRLVINZATOR LA DOMICILIULCLIENTULUI PE BAZA DECOMANDA; Târgoviste, Str: STANCUION, nr:37, bl: ap:43,Tel:0245210131SC YIANTEXCONFECTIONER-ASAMBLORARTICOLE DIN TEXTILE; Târgoviste,Str:Garii, nr:6, bl:0, ap:0,Tel:0245/220225SUN GARDEN ROMANIA SRLCONFECTIONER-ASAMBLORARTICOLE DIN TEXTILE; Pucioasa-Sat, Str:Pucioasa-Sat,nr:161, bl:,ap:, Tel:0245206400SC BEBE SRLMECANIC AUTO Târgoviste,Str:Domneasca, nr:348CONSTRUCTII MUNTENIA SASOFER AUTOCAMION/MASINA DEMARE TONAJ; Tirgoviste,Str:ConstantinBrancoveanu, nr:, bl:B1,ap:0,Tel:0245214096SC SW UMWELTTECHNIC SALACATUS MECANIC Ortisoara, Str:ORTISOARA, nr: 680, bl:, ap:,Tel:0256296168SC BLOM ROMANIA SRL OPERA-TOR INTRODUCERE, VALIDARE SIPRELUCRARE DATE; Târgoviste,Str:Ion Heliade Radulescu, nr:3-5,bl:,ap: Tel:0245/606150COMTELEPREST SRLLUCRATOR COMERCIAL Târgoviste,Str:Gradinari, nr:3, bl:,ap:,Tel:0245/613756ABBAXROM SRLLACATUS MECANIC Moreni, Str:Teis,nr:16C, bl:,ap:, Tel:0245/665062DIRECTIA DE SALUBRITATE TIRGO-VISTE, INSPECTOR (REFERENT)RESURSE UMANE Târgoviste, Str:RADU DELA AFUMATI, nr:7, bl:, ap:,Tel:0245 216995

C O N T R O L R E L A } I I D E M U N C | TRIM. I 2010 Pentru realizarea ac]unilor stabiliteîn Programul Cadru de ac]iuni alInspec]iei Muncii în domeniulrela]iilor de munc\, ITM Dâmbovi]aa efectuat ^n trim. I 2010 controalede fond, tematice [i cu caracter pre-ventiv la toate categoriile de angaja-tori care angajeaz\ salaria]i pe baz\de contract individual de munc\.Obiectivele principale de verificarele-au constituit: respectarea legis-la]iei muncii la angajarea ^n munc\,^n timpul execut\rii contractelor demunc\ [i la ^ncetarea acestora, sta-bilirea [i respectarea duratei timpu-lui de munc\ [i de repaus, stabilirea[i acordarea drepturilor salarialeprecum [i a celorlalte drepturi cedecurg din munca prestat\, accesulf\r\ discriminare pe pia]a muncii altuturor persoanelor apte de munc\,respectarea clauzelor contractelorcolective de munc\ [i a celorlateprevederi cuprinse ^n legisla]iamuncii. SECURITATE {I S|N|TATE ÎN MUNC|Analiza fondului de timp

Activitatea de îndrumare [i con-trol privind securitatea [i s\n\tateaîn munc\ s-a concretizat în ac]iunide control preventiv [i control tipcampanie.

Astfel, au fost efectuate 409controale cu caracter tematic,folosindu-se în acest scop 340 dezile, adic\ 66,7 % din fondul total detimp disponibil, revenind în medieun num\r de 0,831 zile/control.

În urma controalelor s-au dis-pus 816 m\suri de remediere aneconformit\]ilor constatate.

Controlul preventiv a vizat cuprec\dere urm\toarele activit\]i dineconomia jude]ului: sp\l\torii auto,silvicultur\, construc]ii de ma[ini,confec]ii metalice, construc]ii,extrac]ie petrol, transporturi terestrede m\rfuri [i c\l\tori, comer],extrac]ia agregatelor minerale, pre-lucrarea lemnului, fabricareamobilei, transport [i distribu]ieenergie electric\, metalurgie, soci-et\]i de protec]ie [i paz\, s\n\tate,înv\]\mânt, b\nci [i asigur\ri.

DIRECTOR COORDONATORING. Lixandru Marius

LOCURI DEMUNC| VACANTE

LA DATA DE18.05.2010

~n interesul cet\]eanului MAI 2010 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari


Pentru ca este Duminica orbu-lui, sigur c\ to]i am v\zutoameni orbi, fie din na[tere, fiedin accidente, fie în urma unorboli grele. Ori de câte ori vedemun orb, ne cuprinde pe fiecareun sentiment de mil\, bacâteodat\ ne dau [i lacrimile.El nu poate merge singur, nu

poate vedea cerul, soarele [ifrumuse]ea naturii. Nu poateprivi icoana [i crucea la care seînchin\, nici fa]a mamei, acopiilor [i a semenilor s\i. Noiîns\ avem vedere bun\ [i nuputem s\ observ\m cele fru-moase [i necesare din jurulnostru. Aici în peisajul acesta

frumos pe terenul acesta plasatîntre Râul Colentina [i p\dureaB\rboasei prin bun\voin]a [irâvna Prim\riei ora[ului R\cari[i a Consiliului Jude]eanDâmbovi]a, s-a plasat aceast\baz\ sportiv\, aici, în satulSt\ne[ti, lucru nevisat debeneficiarii acestor locuri, caresunt tinerii.Sigur c\ aici se pot relaxa [i ceimai în vârsta privind la jocurilelor sportive. Pe lâng\ atâtealucruri frumoase realizate în

ora[ul R\cari, iat\ c\ [icartierele limitrofe beneficiaz\de aten]ia [i grija primaruluinostru, domnul Dr. ingCarave]eanu Marius.Pentru aceasta da]i-mi voie s\mul]umesc în numelecre[tinilor [i Consiliului local,Consiliului Jude]ean [i tuturorcelor care au participat cudemersuri [i aprob\ri pentrurealizarea acestor lucruri fru-moase. V\ mul]umim,

De Ziua Europei, la 9 mais\rb\torim data, când în 1950, s-aconstituit Uniunea European\.

Locuitorii ora[ului R\cari au primit cuinteres programul manifest\rilorsportive [i artistice preg\tite pentru

inaugurarea, cu acest prilej, a BazeiSportive din localitatea St\ne[ti situ-at\ pe valea Colentinei. Compus\ dinteren de fotbal, de tenis cu piciorul, dehandbal, por]i de baschet, dotate cunocturn\, la care se ad\ug\ un loc dejoac\ pentru mai micii participan]i.De[i vremea a fost mohorât\, mul]ioameni, familii cu mic cu mare auvenit la manifest\ri. Programul acuprins: întreceri de atletism, meciuride fotbal la juniori [i seniori, un intere-sant concurs de orientare turistic\ lacare au participat echipele [colilor dinora[ dar [i dou\ echipe la categoriaseniori, înscrise ad-hoc: reprezentativaPrim\ria ora[ului R\cari [i reprezenta-tiva cadrelor didactice din ora[.

La orele 12:00 - s-a desf\[urat,în prezen]a domnului primar

Marius Carave]eanu, o slujb\ demul]umire la care au participat to]i ceiprezen]i, preo]i de la parohiileSt\ne[ti, Mavrodin [i Colacu.

De la orele 12:30, au începutcompeti]iile sportive programate.Într-o ambian]\ deosebit\ cu muzic\popular\, soli[ti pe gustul publicului,gr\tarele au început s\ împr\[tiemiresme îmbietoare iar atmosfera s-aumplut de voie bun\. Juriul a lucratintens, date fiind probele concursurilor[i rezultatele pe m\sur\, iar cupele [idiplomele au r\spl\tit eforturile par-ticipan]ilor. Spre sear\, o ploaie abun-dent\ a limpezit natura, f\când-o maiverde, mai primitoare. Colentina ar\mas s\ duc\ la vale amintirea unorclipe de neuitat [i s\ le povesteasc\pân\ departe.

Preot paroh Dinu Nicolae

~N MIJLOCUL NATURII, LA ST|NE{TI

Pasul uria[ului C\z\tura de ^ncredere Aruncarea la ]int\ Podul maimu]elorTraseu cu obstacole

De interes general MAI 2010 pagina 15

~n fa]a Bisericii R\cari, pe spa]iul verde, un enoria[ gr\bit a parcat ma[ina pe spa]iul verde... Nu este frumos! Cu atât mai mult, cu cât ^n ora[ul R\cari, locurile de parcare sunt multe [i amenajate corespunz\tor.

{oferii s\ fac\ dovada unor buni cet\]eni [i s\-[i parcheze autoturismele civilizat, ^n locuri special amenajate.

Prim\ria ora[ului R\cari,face eforturi pentru amena-jarea trotuarelor, reparareacelor care s-au deteriorat,reconfigurarea acelora careau fost acoperite cu iarb\sau p\mânt. Numai c\,

românul “gospodar”, ce s-agândit?! S\ ^ncarce [i el oc\ru]\ de dale pentru ca or

fi bune la ceva... Zis [if\cut; Numai c\ cet\tenii ausesizat Poli]ia comunitar\ [i

opera]iunea s-a soldatcu un e[ec.

A[tept\m [i alte sesiz\ri!

Imaginea de fa]\ se^ncadreaz\ perfect la

capitolul ^nc\lcarea legii,din toate punctele de

vedere [i anume: ma[inaeste parcat\ neregulamen-

tar, a[a cum arat\ indicatorul plantat al\turi,

zona este rezervat\ pentruaprovizionare marf\ lamagazinul de al\turi [i,

ceea ce este mai intere-sant: proprietarul autove-hiculului este, de meserie,jurist... Ce s\ mai ^n]eleag\

[oferul de rând?!

V\ reamintim c\ prin HCLnr.11/2008, pentru autoturismelel\sate la voia ^ntâmpl\rii, fie laEthos, fie la Judec\torie , fie ori-

unde ^n alt\ parte pe raza ora[uluiR\cari, de[i exist\ parc\ri amena-jate, li se vor bloca ro]ile iar propri-etarii vor pl\ti 30 lei o deblocare [ipentru o parcare pe spa]iul verde,

100 de lei amend\.

HCL nr. 8/2008 prevede c\“este interzis\ depozitareamaterialelor de construc]ie pe domeniul public [i se

sanc]ioneaz\ cu amend\ de100 lei pentru persoane fizice

[i 300 lei pentru persoanejuridice. Pe strada Ana

Ip\tescu, mai multe gramezide c\r\mizi stau

nep\s\toare ^n caleatrec\torilor. Ace[tia sunt

nevoi]i s\ fac\ poteca, peal\turi... Proprietarul

car\mizilor este ^n imediataapropriere a acestora, find necesar\ numaideschiderea por]ii [i

introducerea lor ^n curte

E drept c\ tr\ind la ]ar\, tuturor neplace verdea]a, aerul curat,

linistea... De mai mult\ vreme nestr\duim s\ fie mai curat, s\ avemspa]ii verzi care s\ ^ncânte ochii.

Numai c\, deseori, concet\]eni de-ai no[tri confund\ islazul cu spa]iulverde din fa]a casei. Iarba verde deacas\ este pentru confortul oame-nilor, nu pentru hr\nirea animalelor.

Cultur\-^nv\]\mânt MAI 2010 pagina 16 Ziarul Prim\riei R\cari

De[i [tiin]\ exact\, matematica, particip\, înegal\ m\sur\ cu celelalte discipline deînv\]\mânt, la dezvoltarea creativit\]ii la vârsta[colarului mic [i ob]inerea progresului [colar .

Dezvoltarea creativit\]ii [colarului mic, prinintermediul obiectului matematica, începe dinprimele zile de [coal\ [i trebuie s\ constituie unobiectiv de mare importan]\ de care trebuie s\]in\ seama permanent înv\]\torul.

Formularea întreb\rii la fiecare problem\, cuajutorul elevilor, stimuleaz\ gândirea creatoare[i-i ajut\ mai târziu s\ compun\ problema înîntregime. Pentru a g\si cât mai multe întreb\ri posibile, amfolosit texte de genul: Elena are 15 ani. Sorin are 9 ani. Elevii au pus urm\toarele întreb\ri: - 1. Câ]i ani avea Elena când s-a n\scut Sorin? - 2. Câ]i ani au împreun\? - 3. Câ]i ani va avea fiecare peste 5 ani? - 4. Câ]i ani avea fiecare acum 3 ani? - 5. Câ]i ani vor avea împreun\ peste 10 ani? - 6. Câ]i ani aveau împreun\ acum 4 ani?

Fiecare întrebare pus\ de elevi, dup\ opiniamea, a demonstrat gradul de dezvoltare a cre-ativit\]ii fiec\ruia în parte, pa[i ^n ob]inerea viito-rilor performeri ^n domeniul matematicii.

~n formularea întreb\rilor, la început, n-amintervenit cu nici o precizare; dup\ aceea, amimpus condi]ii de genul: Ce întrebare punem pen-tru a rezolva problema cu: a) o opera]ie; b) dou\opera]ii; c) trei opera]ii.

Dac\ elevii reu[esc s\ creeze cu u[urin]\ între-barea problemei - liber sau dup\ anumite cerin]e-, putem face pasul urm\tor: continuarea textuluiunei probleme începute.

Astfel, se porne[te de la o simpl\ informa]iecare poate fi completat\ de c\tre elevi, intregindtextul problemei [i ajungând la o problem\ foartecomplex\.

Un rol important în dezvoltarea gândiriielevilor îl are rezolvarea problemelor, iar stimulareagândirii se realizeaz\ mai ales prin compunerea deprobleme de c\treelevi.

Rezolvarea de exer-ci]ii, compunereaproblemelor dup\expresii date în careelevul îmbin\ cuvinte[i numere exprimândrela]ii între cantit\]i -mul]imi, numere _stimuleaz\ gândireaca o activitateintens\ [i de crea]ie.

Baza ob]inerii pro-gresului [colar cuajutorul rezolv\rii [icompunerii de prob-leme [i exerci]ii seface de c\tre elevidin clasa I. Am con-statat c\ nici un elevcare nu este în stares\ rezolve o problem\

nici nu poate s\ compun\. Deci, activitatea decompunere de probleme este o activitate care sepoate desf\[ura în bune condi]ii dup\ ce s-a rezol-vat o gam\ întreag\ de probleme, prin cât maimulte metode [i procedee.

Punerea problemelor sub forma de exerci]iistabile[te leg\tura dintre rezolvarea [i com-punerea de probleme. La clasele mici (I-II), activi-tatea de compunere a problemelor am început-ofolosind imaginile. Folosirea acestor imagini îiatrage [i-i ajut\, în mare m\sur\, pe elevi s\creeze, având în fa]\ situa]ii concrete. Dezvoltareagândirii creatoare - baza a progresului [colar - aelevilor are loc cu atât mai mult cu cât ne folosimde situa]ii care duc spre abstract. Dup\ folosireaplan[elor, am trecut la folosirea figurilor geo-metrice, trecând apoi la compunerea problemelor,dup\ exerci]ii.

Pornindu-se de la simplu (dup\ exemplul 7 X2 =), elevii au compus diferite probleme ca: - 1. Doi fra]i primesc câte 7 portocale fiecare.Câte portocale primesc în total? - 2. Adrian are 7 ani. Fratele lui este de 2 ori maimare. Câ]i ani are fratele lui? - 3. O s\pt\mân\ are 7 zile. Câte zile au dou\s\pt\mâni?

Compunerea problemelor, dup\ un exerci]iudat, pune pe elev în situa]ia de a o formula in a[afel încât rezolvarea ei corect\ s\ se fac\ cu aju-torul opera]iilor

La clasele mai mari (III-IV), am folosit nunumai numere mari, dar [i paranteze rotunde [ip\trate. Elevi carora matematica le este un bunprieten , “jongleaz\“ cu astfel de exerci]iiajungând la un moment dat s\ caute ei ^n[i[i com-plexitatea ^n exerci]ii din culegeri. Cu alte cuvintes-a nascut dorin]a - din dragoste pentru matemat-ic\ - de a face performan]a, de a progresa contin-uu.

Folosirea schemelor ^n rezolvarea problemelorstimuleaz\ flexibilitatea [i creativitatea elevilorbuni [i foarte buni în gândirea matematic\, dar, înacela[i timp, stimuleaz\ [i pe elevii mediocri în

g\sirea algoritmilorpe o cale maiu[oar\, ap\rândca un joc didactic.

Important ^nob]inerea rezul-tatelor la clasaeste atat materi-alul biologic cucare se lucreaz\ -elevul- dar maimult decât atâtdragostea [id\ruirea profe-sional\ a lui, aOMULUI DE LACATEDR|.

ABORDAREAMATEMATICII

LA CICLUL PRIMAR {I OB}INEREA PROGRESULUI

{COLAR

"~nv\tând matematica, ^nve]i s\ gânde[ti"(GRIGORE MOISIL)

Anul acesta mai mult caoricând, interesul copiilor afost mai mare pentrudiferitele concursuri [colare,care au fost din abunden]\ cuprec\dere la disciplinamatematica.

Concursul na]ional al revis-tei ARHIMEDE care deja aajuns la edi]ia a VII-a, sedesf\[oar\ în trei etape 28 XI2009, 16 I 2010, 27 II 2010[i etapa final\ 17 IV 2010.Înc\ din 2005 copiii de la[coala Colacu au participat cusucces la acest concurs, ele-vii Mincu Alina-Gabriela [iMarcu Daniel s-au calificat lafaza final\ a edi]iei a treiaunde au luat men]iune. Anulacesta concursul desf\[uratla Colegiul Vladimir Streinulunde au participat cei maibuni copii ai jude]uluiDâmbovi]a, iar de la [coalaColacu au mers elevii Neac[uAndrada clasa 7, DumitracheDaniel cl. 6 [i Alionte Rodica,Coman Delia-Marina cos.5.Gradul de dificultate a crescutdestul de mult, subiecteleapropiindu-se de olimpiadade matematic\, elevii [coliiColacu au luat punctaje bune.Surpriza mare a venit laConcursul ConstantinN\st\sescu desf\[urat la[coala nr. 1 Titu, unde elevulRadu Adelin (Colacu) a luatlocul 1 cu 70 puncte unuldintre cele mai bune rezultateob]inute de un elev din zon\la concursuri [colare în ultimiiani. De asemenea la cele treifaze ale acestui din ce în cemai popular concurs [colar,au participat elevii Neac[uAndrada cls 7 cu 53 puncte,

Alionte Rodica cls 5 cu 43puncte, Enache Marius cls. 5cu 28 puncte, SanduSebastian cls 5 cu 40 puncte,Cre[eanu Iulian 24 puncte,Dumitrache Daniel cls. 6 cu32 puncte, Chiriche[ Claudiacls 8 cu 53 puncte. Faptul c\ace[ti copii reprezinta [coala,ora[ul R\cari, se reprezint\pe ei în[i[i, faptul ca particip\la astfel de activit\]i în afara[colii, nu fac altceva decât s\îi ajute pe viitor, aceste con-cursuri desf\[urate în condi]iiexcelente ajuta copiii s\ seobi[nuiasca cu diferite situa]iide examen, s\ [tie s\reac]ioneze pozitiv în diferitesitua]ii. Pentru anul viitor[colar o s\ m\rim num\rulacestor concursuri [i vommerge [i la Ploie[ti pentru unimportant concurs dematematic\ DISCIPOLII LUILAZ|R. De asemenea vomonora [i olimpiadele atât fazalocal\ cât [i faza jude]ean\dac\ sunt rezultate, anulacesta am avut un elev califi-cat la faza jude]ean\, RaduAdelin din clasa 7, [coalaColacu. Au participat elevi cubune rezultate [i de la [coalaGhergani la toate clasele gim-naziale. Prim\ria R\cari ne-asprijinit de fiecare dat\ [i nuam avut probleme de trans-port de nici un fel, iar rezul-tatele au fost r\spl\tite.Uneori munca se poate vedeamult mai târziu, rezultateleuneori sunt a[teptate, dardac\ preg\tirea se face bineeste imposibil ca acesterezultate s\ nu apar\.

Prof. Marin Ilie-Sorin{coala Colacu

~nv. Sima Nicoleta{coala R\cari

Campania na]ional\ de reciclare a de[eurilor electrocasnice [ielectronice, „Ziua Verde“, a luat startul ^n data de 26 MAI 2010,ORELE 12.00.Obiectivul programului a vizat urm\toarele activit\]i: - EXPOZI}IE DE LUCR|RI ALE ELEVILOR DE LICEU REALIZATEDIN MATERIALE RECICLABILE.- PROGRAM ARTISTIC SUS}INUT DE COPIII DE LA GRADINI}A{I {COALA IEDERA DE SUS.- AMENAJAREA UNUI SPA}IU VERDE ÎN CURTEA LICEULUI {ILA MONUMENTUL EROILOR DIN ORA{UL R|CARI- AMENAJAREA FOI{ORULUI DIN CURTEA LICEULUI, DE C|TREELEVII {COLII ”SMARANDA, DUMITRU ROMAN” – VIZURE{TI,UTILIZÂND MATERIALE RECICLABILE.

ZIUA VERDE ”SALVA}I NATURA!”

Redac]ia

Via]a spiritual\ MAI 2010 pagina 17Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

± ±



~n data de 24 mai 2010, ^ntr-o zi frumoas\ de prim\var\s-a s\rb\torit hramul biericii "Sfânta Treime" - Mavrodin, undeau participat numero[i invita]i din comunitatea noastr\ dar nunumai. Amintim prezen]a domnului primar al ora[ului R\cari,a doamnei viceprimar [i a doamnei secretar.

Dup\ tradi]ia Bisericii Ortodoxe, fiecare biseric\ înmomentul în care se târnose[te de c\tre episcop prime[te unnume, care devine hramul s\u.

Târnosirea este deci actul de botez al noului l\ca[ deînchin\ciune, care prime[te de la arhiereu hramul s\u,numele s\u. Acest nume este un eveniment din istoriasfânt\, de pild\:Pogorârea Sfântului Duh, sau Sfânta Treime(cum este cazul Bisericii noastre).

Prin sfin]irea bisericii, hramul devine îngerul p\zitor albisericii, patronul s\u spiritual. Cuvântul hram vine din limba slavon\, [i înseamn\ cas\, ocas\ excep]ional\ în care locuie[te Dumnezeu cu ale[ii S\i.Acesta este adev\rul. Se pare c\ numele acesta l-a dat patri-arhul lacob, care fugind de mânia fratelui s\u Naum, s-a cul-cat într-o câmpie, cu capul pe o piatr\, [i a avut un vis min-unat: a v\zut o scar\ ce unea cerul cu p\mântul, [i pe careurcau [i coborau îngerii Domnului. Trezindu-se din vis, lacoba gr\it "Locul acesta este casa lui Dumnezeu [i poarta ceru-lui", [i a uns piatra cu untdelemn sfin]it, [i l-a numit peevree[te Bethel, sau casa lui Dumnezeu (Facere 28:12-19).De la începutul istoriei sale, poporul nostru a numit casa luiDumnezeu biseric\.

~n fiecare sat [i ^n fiecare ora[ este un om care esteal tuturor, care a fost chemat [i pus s\ asculte, s\ reprez-inte pe to]i, un om pe care copila[ii de la gr\dini]\ [i [coala,cât [i localnicii ora[ului, ^ncep s\-l iubeasc\, la u[a c\ruiaoamenii merg s\-i cear\ ajutor [i s\-i spun\ p\surile lor, unom care prin pozi]ia sa ^ncearc\ s\ rezolve toate problemele

[i nenorocirile ivite, unom care [tie a se facepl\cut de to]i, pentruto]i, un om al c\ruicuvânt cade asuprainimilor cu autoritateacu care a fost investit;un om cu abilit\]i decomunicare cu toatecategoriile sociale; unom care are capaci-tatea de a rezolva oriceproblem\; un omcorect, tenace, serios;un om dispus pentrucolaborare; un omobiectiv ^n aprecierea [ianaliza situa]iilor eco-nomice, financiare,sociale. Acesta este dlprimar al nostru,Marius Carave]eanu.A fost o bucurie ca v-amavut ^n mijlocul nostru. V\mul]umim c\ a]i dat cursinvita]iei noastre [i v\ maia[tept\m cu dragoste [i laalte servicii religioase [ievenimente deosebite, orga-nizate de biserica noastr\.

HRAMUL BISERICII “SFÂNTA TREIME”, MAVRODIN

Preot ParohVlada {tefan-Ghergani

~n fiecare an la 9 mai, s\rb\torim Ziua Eroilor. Fie c\au ap\rat glia str\mo[easc\ ^n 1877, ^n R\zboiul deIndependen]\, fie c\ s-au sacrificat ^n I R\zboiMondial 1916, ap\rând teritoriul t\rii [i preg\tindinf\ptuirea Romaniei Mari, la 1 decembrie 1918.Multe sunt paginile de literatur\ consacrate acestorevenimente [i numero[i sunt scriitorii care s-auaplecat cu evlavie asupra acestor momente.Al II lea R\zboi Mondial a adus prinosul de jertfapentru ap\rarea gliei stramo[e[ti. Locuitorii ora[uluiR\cari au ridicat monumente de slav\ pentru cin-stirea fiilor localit\]ii, la Ghimpa]i [i R\cari; au ame-najat ^n cimitire locuri de cinstire a acestora laColacu, Mavrodin [i St\ne[ti.Prim\ria ora[ului R\cari a cinstit acest evenimentprin prezen]a d-lui primar, Marius Carave]eanu, ^ntoate localit\]ile; ~ncepând cu orele 10.30, ^mpre-un\ cu personalul din prim\rie au depus o coroan\de flori dup\ slujba de pomenire a preotului parohDinu Nicolae ^n localitatea St\ne[ti. Un grup de eno-ria[i au cinstit cu ou\ ro[ii, cozonac [i coliv\, dup\datin\, acest eveniment. A urmat, Biserica de la Colacu unde preotul Praoh,Ciobanu Ion precum [i rude ale celor disp\ru]i aucomemorat memoria acestora. Dup\ depunereacoroanei, dl primar a discutat cu cet\]enii.A urmat biserica de la Mavrodin, unde un grup de

copii de la Gr\dini]a Ghergani, educatoare VasileMihaela, a prezentat un emo]ionant moment artistic.Dup\ slujba de pomenire a preotului paroh, Vlada{tefan, dl Primar a depus o coroan\ ^n cimitirullocalit\]ii, la monumentul de aici.Spre prânz, grupul de la Prim\rie, ^mpreun\ cu edilul[ef a poposit la monumentul Eroilor din centrullocalit\]ii R\cari. Dup\ slujba de pomenire, su[]inut\de preo]ii parohi, Tudorache Ion [i Daniel Tudoran,un grup de copii de la {coala R\cari, ^ndruma]i dedomni[oara prof. Enache Cornelia [i de dl prof.Dumitru Cristian au prezentat cântece [i poeziidedicate acestui eveniment. Dl Primar a remarcatcontribu]ia fiilor acestor locuri la ap\rarea p\mântu-lui str\mo[esc care, nu de pu]ine ori, a fost râvnitde cotropitori. Poporul român, bun [i tolerant, n-adus niciodat\ un r\zboi de ocupa]ie ci numai deap\rare, fiind ^ntotdeauna greu ^ncercat. DomnulPastia {tefan a recitat versuri din Eminescu.~n localitatea Ghimpa]i, la monumentul Eroilor s-aadunat mult\ lume. Slujba de pomenire a fost ofici-at\ de preotul paroh, Mihai Nicolae ^n fa]a unui grupnumeros de enoria[i. Dl Primar a depus o coroan\de flori [i a ]inut un discurs ^n memoria eroilor.Gospodarii din Ghimpa]i au preg\tit [i ^mp\r]itpachete b\trânilor de la CAMS Ghergani.

De interes cet\]enesc MAI 2010 pagina 18

"Anul asta am bacul [i admiterea, ^ns\ ^n ultima vreme am^nceput s\ am insomnii, [i culmea!, aparent din cauza faptuluica ^nv\] prea mult. Nu pot adormi deoarece ^mi vin ^n minte totfelul de fraze ^nv\]ate peste zi, reac]ii chimice, formule,s.a.m.d. dac\ reu[esc s\ adorm, am co[maruri, bine^n]eles cuaceea[i “tematic\”! M\ trezesc ^n 20 de minute transpirat\ [icu o durere de cap infernal\ din cauza c\reia nu mai pot ador-mi, [i din nou, involuntar, ^ncep s\ repet ^n gând teoria ^nv\]at\^n cursul zilei. ~nv\]atul ma epuizeaz\ psihic [i fizic. Plimb\rile^n parc mi se par o oarecare pierdere de timp, am senza]ia c\^n timpul pierdut a[ fi putut s\ mai ^nv\] un capitol-dou\.Muzica deja nu mai are nici un efect, ^ntrucât ascult muzic\ ^ntimp ce ^nv\] (astfel, de fiecare dat\ când ascult muzic\ [i nuam ocupa]ie, am senza]ia c\ trebuie s\ ^nv\], s\ repet ceva).Pe zi ce trece sunt tot mai obosit\ pentru ca nu pot dorminoaptea..."Textul de mai sus este preluat [i cred, strict autentic, dinspusele unei tinere studioase, care [tie s\ se analizeze curigurozitate [i s\ cear\ ajutorul atunci când se simte dep\[itade o problem\. O tânar\ care se apropie de perioada ^n careva sus]ine examene. {i, cu riscul de a ma repeta, vorbe[tedespre starea ei! Miza care se joaca atunci când copilul nos-tru are de sus]inut un examen de importan]a examenului decapacitate sau de bacalaureat este foarte mare. Din p\cate,^nc\, de aceste examene depinde, este condi]ionat\, con-tinuarea studiilor. {i mai grav este faptul c\ aceste examenecuprind multe materii, uneori acelea[i pentru to]i adolescen]ii,chiar dac\ op]iunea [i abilita]ile acestora sunt cu totul [i cutotul altele. Dar nu discut\m aici despre adecvarea curriculelor[colare la competen]ele copiilor, ci despre modul ^n caretr\iesc ei aceste evenimente majore ^n via]a lor. Pe de alt\parte, se consider\ c\ reu[ita [colar\ (sau esecul !) a copilu-lui nostru este [i un examen pentru noi, ca p\rin]i. Oare nui-am pus noi totul la dispozitie? Oare nu am f\cut noi totulpentru copilul nostru? Singura lui responsabilitate este s\^nve]e (...[i s\ ne satisfac\ nou\ nevoia de confirmare acalit\]ilor noastre de p\rin]i)! De aici [i miza foarte mare aacestor examene!Cum facem ^ns\ ca adolescen]ii no[tri s\ se poat\ proteja, s\poat\ dep\[i acest moment ^ntr-o stare de confort (aproxima-tiv m\car)? ~mi r\sare ^n minte zicala dulce-amar\ : "porcul nuse ^ngra[\ ^n Ajun!". O spun mul]i atunci când se presupune c\un copil trebuia s\ ^nve]e demult, nu cu dou\-trei luni ^nainteaexamenului. ~ns\ aceea[i zical\ este valabila [i atunci cândadolescentul are un sentiment de nesiguran]\, crezând c\ nu

va mai fi iubit de p\rin]i ^n cazul ^n care nu va avea un rezultatpe m\sura a[tept\rilor p\rintilor s\i. M\ refer la faptul c\ orela]ie de ^ncredere ^ntre p\rin]i [i copii se construie[te^ncepând din prima zi de via]\ a copilului.Risc s\ am o atitudine p\rtinitoare, pro adolescent, ca [i cumperioada aceasta, a examenelor, este de fapt o lupta ^ntrep\rin]i [i copii. De fapt, ^ncerc s\ g\sesc o cale prin care p\rintele [i copiluls\ poat\ dep\[i ^mpreun\ starea de tensiune provocat\ deexamene. Chiar dac\ programul ne este ^nc\rcat, ne putemrezerva jum\tate de or\ de sporovaial\ cu el. Nu neaparatdespre materii, profesori, examene. De fapt, î putem l\saini]iativa alegerii subiectului de discu]ie. Tendin]a multor persoane, aflate ^n situa]ii de stress este de aintra ^n regresie afectiv\. Ce ^nseamn\ acest lucru? ~nseamn\ca acestea caut\ s\ reg\seasc\ o atmosfera afectiv\ cât maiapropiat\ de starea de securitate, siguran]\. De obicei,aceast\ stare se identific\ cu perioada micii copil\rii, ^n caremama ^[i ]inea copilul ^n bra]e. Pe undeva, faptul c\ st\m devorb\ cu adolescentul nostru, ^ntr-un cadru intim, lini[tit, faces\ se recreeze acea stare. Aten]ie mare ^ns\: adolescentului îeste greu sa recunoasc\ c\ este sensibil, c\ se simte dep\[it.Uneori refuz\ chiar contactul fizic cu p\rin]ii s\i, acum doareste (aproape) adult! Noi putem primi emo]iile sale. Importanteste s\ vorbim cu ei despre ceea ce simt [i s\ le return\maceste emo]ii ^ntr-o manier\ cât mai desc\rcat\ de nuan]elede exagerare. Altfel spus, s\ le neutraliz\m. Nu ne putem per-mite ca adolescentul nostru s\ fie nici prea entuziast, dar nicipesimist. ~n mod obiectiv, existã [i posibilitatea de a nu ob]inerezultatul scontat. Trebuie s\ ]inem cont [i de faptul c\ potap\rea [i situa]ii neprev\zute chiar [i pentru aceia care se simtatât de binepreg\ti]i ^ncâtconsider\ c\nu poate s\ îs u r p r i n d \nimic. Aceastajum\tate deor\ petrecut\^mpreun\ cucopilul nostru,o putemnumi... antre-nament.

VIN EXAMENELE! CE FACEM NOI P|RIN}II, ~N ACEAST| PERIOAD|? Nu po]i s\ faci bugetul fami-

liei f\r\ s\ vezi care sunt [icheltuielile. Aceasta pentru avedea cât este de “lung\ pla-puma”. Cum se face buge-tul? Not\m, mai întâi, capi-tolul venit. 1. (adic\ salariulprimului membru al familiei)600 lei. Venit 2 (al 2-leasalariu, în lipsa lui not\m cu 0)Alte venituri (aici se reg\sescvenituri din chirii, munciocazionale, slujbe part-time)V1+V2 + alte venituri = TOTAL 11600+600+50 lei = 2250 leiCapitolul II. Cheltuielile. Laacest capitol, este bine s\not\m întâi 1. Priorit\]ile(adic\: facturi de utilit\]i -lumin\, gaz, apa, telefon,eventual abonamente, con-sum benzin\, alte decont\ride transport)2. Credite de consum (de laîmprumuturi la banc\ pentruma[ina, pân\ la rate pentrucartea de credit.3. Educa]ie. Aici pute]i notacât aloca]i pentru medita]ii,taxa la facultate, c\rti.4. Asisten]\ medical\. Câtd\m pe medicamente, doc-tor, îmbr\c\minte s.a5. Co[ul zilnic - o sum\ des-tinat\ pentru mâncare, zilnicînmul]it\ cu num\rul de zile.Pentru ocaziile festive (ziuade na[tere, alte evenimentese prev\d sum\ mai mare.Toate acestea reprezint\,însumate, TOTAL 2Din TOTAL 1 sc\dem TOTAL 2[i afl\m cam cât [i ce î[i maipermite familia Ionescu, înplus. Totul sun\ bine, pân\acum. Ei bine, mai exist\îns\ alte variabile de care va

trebui s\ ]inem seama.Aceasta ca s\ chivernisim,mai bine, banii. Prima, ar fidac\ vrem s\ punemdeoparte pentru o investi]ie(ma[in\, de ex). O alt\ vari-abil\ este perioada în careramburs\m împrumutul labanc\, deci perioada pentrucare calcul\m “bugetul deausteritate: [i aceasta, ca s\realiz\m economii!Iat\ cele 10 reguli de aurale economiilor:1. Primii bani de care trebuies\ ui]i în fiecare luna,începând de azi, sunteconomiile care î]i vor aduceîntr-o buna zi bun\starea sau,m\car, împlinirea unui vis.2. Ia în calcul strictul necesarpentru familia ta.3. Limiteaz\-te la 1 singurobiectiv major, realizabil, tan-gibil, important pentru familia ta4. Preg\te[te-te s\ întâmpinidificult\]i. Nimic nu-i u[or.5. Ai grij\ ce perioad\ detimp iei în calcul, timpul s\ fieprietenul [i nu du[manul t\u6. Pune-i pe to]i la treab\, cumic, cu mare chiar [i feti]ade 4 ani poate ajuta, respec-tiv scopul comun.7. Nu împrumuta bani,respect\ scopul propus.8. Începe s\ calculezi ce-]ipermi]i, chiar acum!9. P\streaz\ pe lista de pri-orit\]i, cheltuielile mici, îngeneral zilnice, care-i men]inpe to]i membrii familiei tale ferici]i10. Fii preg\tit pentru schim-bare. Cine se adapteaz\repede, va reu[i. Chiar [i încondi]ii de austeritate.

(va urma) Pusculi]a de criz\

CUM FACEM BUGETUL FAMILIEI?

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991

Art. 11.(1) Se pot executa f\r\ autor-iza]ie de construire urm\toarelelucr\ri care nu modific\ struc-tura de rezisten]\ [i/sau aspec-tul arhitectural al construc]iilor:

a)repara]ii la împrejmuiri, acoperi[uri,învelitori sau terase, atunci când nuse schimb\ forma acestora [i materi-alele din care sunt executate;b) repara]ii [i înlocuiri de tâmpl\rieinterioar\ [i exterioar\, dac\ sep\streaz\ forma, dimensiunilegolurilor [i tâmpl\riei, inclusiv însitua]ia în care se schimb\ materi-alele din care sunt realizate respec-tivele lucr\ri, cu excep]ia cl\dirilordeclarate monumente istorice, încondi]iile legii;c) repara]ii [i înlocuiri de sobe deînc\lzit;d) zugr\veli [i vopsitorii interioare;e) zugr[veli [i vopsitorii exterioare,dac\ nu se modific\ elementele defa]ad\ [i culorile cl\dirilor;f) repara]ii la instala]iile interioare, labran[amentele [i racordurile exte-rioare, de orice fel, aferente con-struc]iilor, în limitele propriet\]ii,

montarea sistemelor locale deînc\Lzire [i de preparare a apei caldemenajere cu cazane omologate, pre-cum [i montarea aparatelor individ-uale de climatizare [i/sau de con-torizare a consumurilor de utilit\]i;g) repara]ii [i înlocuiri la pardoseli;h) lucr\ri de repara]ii, înlocuiri orireabilit\ri f\r\ modificarea calit\]ii [iformei arhitecturale a elementelor defa]ad\, dac\ aceste lucr\ri nu se exe-cut\ la construc]iile prev\zute la art.3 alin. (l)lit. b), astfel:1. finisaje interioare [i exterioare -tencuieli, placaje, altele asemenea;2. trotuare, ziduri de sprijin ori sc\ride acces;3. lucr\ri de reabilitare energetic\ aanvelopei [i/sau a acoperi[ului - dac\nu se schimb\ sistemul constructiv alacestuia, respectiv teras\/[arpant\ -la cl\diri de locuit individuale cu celmult 3 niveluri, care nu sunt monu-mente istorice clasate sau în curs declasare, respectiv situate în afarazonelor de protec]ie a monumentelor[i/sau a zonelor construite protejatestabilite potrivit legii;i) lucr\ri de între]inere la c\ile decomunica]ie [i la instala]iile aferente;

j) lucr\ri de investigare, cercetare,expertizare, conservare [i restaurarea componentelor artistice ale con-struc]iilor prev\zute la art. 3 lit. b), cuavizul Ministerului Culturii [i Cultelor[i al autorit\]ii administra]iei publicejude]ene sau locale, dup\ caz;k) lucr\ri de foraje [i sondajegeotehnice pentru construc]ii deimportan]\ normal\ sau redus\, situ-ate în afara zonelor de protec]ie insti-tuite pentru z\c\minte acvifere;1) lucr\ri de construc]ii funerare sub-terane [i supraterane, cu avizuladministra]iei cimitirului; m) lucr\ri de compartimentare provi-zorie nestructural\, (2) Se pot executa f\r\ autoriza]ie deconstruire [i lucr\ri pentruamplasarea de tonete, pupitreacoperite sau închise, destinatedifuz\rii [i comercializ\rii presei,c\r]ilor [i florilor, care sunt amplasatedirect pe sol, f\r\ funda]ii [i plat-forme, precum [i f\r\ racorduri [i/saubran[amente la utilit\]i urbane, cuexcep]ia energiei electrice.

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

Pentru neplata impozitelor [i taxelor semestrul I -01.01.2010- 31.03.2010, ^ncepând cu data de 01 04.2010 se percepmajor\ri de întârziere ^n cuantum de 0,1% pe zi ^ntârziere.Persoanele care au întocmit acte de succesiune sau de vân-zare-cump\rare de proprietate, sunt obligate s\ depun\ aces-te acte la serviciul ITL, ^n vederea lu\rii ^n eviden]\ [i aimpozit\rii ^n termen de 30 zile de la ob]inerea acestora.

SERVICIULADMINISTRATIV

~nregistrarea unor vehiculecare nu sunt supuse înma-tricul\rii conform ordonan]einr. 195/2002 vor circula pedrumurile publice numaivehiculele înmatriculate sauînregistrate.Se înregistreaz\ conform legiila sediul unit\]ii administrativteritoriale de care apar]ineproprietarul vehiculului. Toatevehiculele care nu sunt supuseînmatricul\rii sunt: mopede,c\ru]e, tractoare [i remorciagricole.Pentru a putea fi înregistrateaceste vehicule trebuie s\ fieomologate la R.A.R., s\ aib\inspec]ia tehnic\ periodic\ [iact de provenien]\.~n cadrul Prim\riei ora[uluiR\cari înregistrarea vehiculelornesupuse înmatricul\rii se

efectueaz\ în cadrul serviciuluiadministrativ de unde seelibereaz\ pl\cu]ele cunumerele de înregistrare [italonul.Pentru eliberarea acestor doc-umente titularul se va prezen-ta cu urm\toarele: Act deprovenien]\ (factur\ saudeclara]ie notarial\); Carteade identitate a vehicolului;Cartea de identitate ade]in\torului; Taxa de înregis-trare - 30 lei; C/V pl\cu]eînregistrare - 30 lei/ buc. -C/V talon-2 lei/buc.ATENTIE: Legislatia rutieraprevede ca un vehicul poatecircula pe drumurile publicedaca: este inregistrat, areinspectia tehnica periodica(ITP), si are raspundere civilaauto.(RCA)

Referent, Alexendru Alexandru

Sef serv. adm.Manu Marian

Informa]ii utile MAI 2010 pagina 19

Marti - 01.06.2010 Dr Birsila DanielMiercuri -02.06.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaJoi - 03.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 04.06.2010 Dr. Mladin AuricaSambata - 05.06.2010 Dr. Barbu RazvanDuminica - 06.06.2010Dr. Carp Marioara Luni - 7.06.2010Dr. Corneanu CorinaMarti - 8.06.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 9.06.2010 Dr. Barbu RazvanJoi - 10.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -11.06.2010 Dr. Birsila DanielSambata - 12.06.2010 Dr. Mladin AuricaDuminica - 13.06.2010Dr. Barbu RazvanLuni - 14.06.2010 Dr. Corneanu CorinaMarti - 15.06.2010Dr. Mladin Aurica

Miercuri - 16.06.2010 Dr. Birsila DanielJoi - 17.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -18.06.2010 Dr Birsila DanielSambata - 19.06.2010Dr. Barbu RazvanDuminica - 20.06.2010 Dr. Carp MarioaraLuni - 21.06.2010Dr. Mladin AuricaMarti - 22.06.2010 Dr. Corneanu CorinaMiercuri - 23.06.2010 Dr Birsila DanielJoi - 24.06.2010 Dr. Carp MarioaraVineri - 25.06.2010 Dr. Barbu RazvanSambata - 26.06.2010 Dr Birsila DanielDuminica - 27.06.2010Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 28.06.2010Dr. Corneanu CorinaMarti - 29.06.2010 Dr. Mladin AuricaMiercuri - 30.06.2010 Dr. Carp Marioara

Pentru situa]ii de urgent\ v\

oferim spre consultare programul

Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1.ETALATE...PENTRU VESELIE2.”X” - IESE-N FA}|...LA NUNT|3.LEG|TUR| ~N LUMEAFIARELOR- CHESTIONAR SCURT.4. PROPOR}IE - NEPÂNG|RIT5.IRA}IONAL DE LA ~NCEPUT!VOCI DIRIJATE.6. ~NC| - LEIT.7. PESTE! - UNDE!8. SINGUR. - “+” 9. AMBALAJ DE IUT| - OFILIT DEVECHIME.10. DATUL ~N ...BAR| -SPECII...B|RBIERITE.11. MACAZ DE LA GHERGANI -APELATIV.12. IMPULS CARDIAC. - PUNCTLA BASCHET.13. ARSE...~N AMOR.

Vertical [i

orizontal, la fel

REZOLVARE NR ANTERIOR: 1. C-DOR-MILEU-DIRECTA-COLENTINA-RECTALA-UTIL-ANA-A. 2. D-RAU-DAMNA-RAZBITI-DAMBOVITA-UNIVO-CA-ATICA-ITA-A

2 M † Sf. Mare Mc. Ioan cel nou de la Suceava; Sf. Ier. M\rt.Nichifor al Constantinopolului; Sf. 48 Mucenici de la Lyon: Ier.Potin, Blandina fecioara [i cei împreun\ cu dân[ii4 V † Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculi]el Sf. Ier.Mitrofan al Constantinopolilui; Sf. Marta [i Maria;5 S Sf. Ier. Mc. Dorotei al Tirului; Dorotei din Gaza; Sf. Ier. Mc.Bonifaciu, apostolul Germanie (Dezlegare la pe[te)6 D Duminica a 2-a dup\ Rusalii (a Sfin]ilor Români) - Dezlegarela pe[te11 V Sf. Ap. Bartolomeu [i Varnava; Sf. Mitrofan si Mucenici dinChina (1900)12 S Cuv. Onufrie egipteanul [i Petru Atonitul (Dezlegare lape[te)13 D Duminica a 3-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te14 L Sf. Prooroc Elisei; Sf. Ier. Metodie al Constantinopolului19 S Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare(Dezlegare la pe[te)20 D Duminica a 4-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te.21 L Sf. Mc. Iulian din Tars (Cilicia) [i Afrodisie24 J †) Na[terea Sf. Ioan Botez\torul (Sânzienele–Dr\gaica)(Dezlegare la peste); †) Sf.Niceta de Remesiana; Aduce-reamoa[telor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava25 V Soborul Sf. Zaharia [i Elisabeta; Sf. Mare Mc. Fevronia,Procopie si Orentie; Cuv. Dionisie; Sf. Mc. Livia; Sf. Teoleptos26 S Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Vigiliu de Trento (Dezlegarela pe[te)27 D Duminica a 5-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te28 L Aflarea moa[telor Sf. Mc. Chir [i Ioan; Sf. Sergiu siGherman din Valaam; Sf. Mc. Papia29 M †) Sfin]ii Sl\vi]i Apostoli Petru [i Pavel 30 M † Soborul Sf. 12 Apostoli; †) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmet,

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti- 02.06.2010 - 30.06.2010

Program: Luni-Vineri ^ntreorele 15-08 dim. Sâmb\ta[i Duminica: 24/24 de ore

Medic coordonator - Carp Marioara

Ilie Georgian

Disputele dintre nor\ [i soacr\ audevenit atât de celebre încât nu maiau nevoie de prezentare. Pentru apreântâmpina aceste certuri, s-auc\utat tot felul de subterfugii [i arti-ficii, în speran]a unei îmbun\t\]iri aacestor rela]ii. Un exemplu deosebitse g\seste în insula Sumatra dinArhipelagul Indonezian. Soacra [inora nu au voie niciodat\ s\-[i vor-beasc\ direct. Ca atare singurulmijloc de în]elegere este prin inter-mediul unei a treia persoane. Astfelsoacra îi spune acesteia: "S-a termi-nat provizia de lemne. S\ aduc\nora mea altele din gr\din\."Bineîn]eles cea de a treia persoan\

nu se sinichiseste prea mult,întrucât deja nora a auzit [i-i vaputea r\spunde: “Spune-i soacreimele ca deja a plecat fiul dup\ele...” Când lipse[te cea de a treiapersoan\ situa]ia poate devenicomic\, dar nu se abate de laregul\. Ca atare se ia drept martorun animal, o pas\re sau chiar unobiect din cas\, c\ruia cele dou\ ise adreseaz\. Nu exist\ înc\ o sta-tistic\ a rezultatelor.Aplica]ie: Trebuie s\ fim con[tien]i de unlucru [i anume ca atârn\ de noi, s\tr\im în pace, cu to]i oamenii.

SOACRA

D.R

ROMB ~NCHIS

Centrul de urgenta - Racari

NA{TERI

C|S|TORII

T\nase Robert-Andrei 08.05.2010Cocioceanu-Bunescu Iulia-Alexia 07.05.2010Muscalu Ianis-Georgian12.04.2010Halmajan Daria-

Sofia Elena 21.04.2010Iancu Alexia-GeorgianaDenisa22.04.2010Negoita Eduard25.05.2010VlasceanuRebeca Elena21 mai 2010

SERBAN MARIA -TGV 75 ANIOPREA CONSTANTIN-MAVRODIN 78 ANIMU{AT GHEORGHE - RACARI 83 ANIIVANOVICI IONU} VIOREL - TGV 24 ANI

BARBU AURELIA - RACARI 84 ANISTEFAN IOANA - RACARI 85 ANISTEFAN GHEORGHITA - RACARI 85 ANINI}| DUMITRANA - RACARI 100 ANI

- IONESCU MARIN CU IONGEORGETA

- PANDELE VALENTIN CUVASILE MIHAELA-CLAUDIA

- PANDELE MARIAN CU - VASILE ADRIANA-AURELIA

ILIE MARIAN CU MANEAANDREEA

DECESEOfi]er Stare Civil\,

Bucur Ancu]a

Publicitate MAI 2010 pagina 20

Publica]ie editat\ de Prim\riaPublica]ie editat\ de Prim\ria

ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul ITBiroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Octaviana Ene, secretarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Vlada {tefan, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaboratorProcesare- TehnoredactareProcesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, ITNiculae Constantin, ITREDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei LibereBucure[ti

ISSN: 1844-7678

M\ numesc_________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_____________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\

la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Domnu le P r i m a r ,

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc

în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

- paz\ [i protec]ie- sisteme de securitate- interven]ie rapid\ [i monitorizare- consultan]\- transport valori- gard\ de corp- [colarizare personal paz\- cursuri de arme [i muni]iiADRESA SEDIU: STR. DOM-NISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVAADRESA SUCURSALA: STR CIPRI-AN PORUMBESCU, BL C3, SC A,

AP 1, TARGOVI{TE, JUDDAMBOVITATEL FAX SEDIU: 0244 582761TEL.FAX SUCURSALA0245 614412MOBIL: 07262037760727389477e-mail:[email protected]

SC. EURO COD SECURITY COMPANY SRL

~N RATE!

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

PRE}URI AVANTAJOASE

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Duminic\, 13 iunie 2010, lainaugurarea Sediului

Administrativ - Ghimpa]i [i a C\minului Cultural -

Ghimpa]i, la ora 12:00Program:

- slujb\ de mul]umire- cuvânt de mul]umire

- spectacol copiiOra 14:00Ora 14:00

Spectacol de muzic\ popular\- VIOLETA TOMA

- NICOLETA VASILEOra 15:00

IRINA LOGHINOra 16:00

MARIA CIOBANUOra 17:00-18:00

FOTBALUNIREA R|CARI -

“SPICUL DE GRÂU” - GHIMPA}IOra 18:00-19:00

FOTBALMECI SURPRIZ|

V \ a [ t e p t \ m !

0744283082 07662053820756078013 0730438471

~ncepând cu num\rul viitor vom publica^n paginile ziarului numele r\u-platnicilor

privind taxele [i impozitele locale.

Documents

Ziarul nr 22