ABONAMENTE

Un . . . 20 lei

6 . . 10 lei

ia Admin.

ZIAR CONSERVATOR

Sub directiunea unui Comitet

aliii, Maiorescu a comunicat

modul de colabo-rare a procedat

oa

fäcut-o, primul ahotäritä po

a d-sa lainceputul la termi-

luizice, ascultat acum

Inastäzi o

rioasä denu unor mari

sfortäri diplomatide din noasträ.mea parla-

mentar, i s'a disca

aceastä constatare, docu-invocate eu

ocazia expozeulni.Numai l'a auzit

a'simare barbat Stat a

intregul sub celuimai curat patriotism, lafie pas, cu

in defiuitiv, un fapt nu maifi pentru

amdin alcani

sä asigurädi acolas tirnp Dobrogieistrategica

noastroatingerea acestui scop stäteau,

de la inceputul la dispozitiaguvernului, urmat ;

cea di-

barbat de apurta acest ar fi apucat

färä a o fi opuizat dea doua ?

care P. P. Carp,ar fi un care zguduie

speraatingä cale ?

l'a atinsa mai reeurgo la singe, sica intre noi se opastie mai care n'ar fi folosit

dusmaniloreste,

de a bonede la sud si

rele aunei de

Astfel sä fie trasä liniade conduitA, pentru a nu mai fi

Va trebui ca sä creknun ni

deschide.viitorul apropiat sper

dovedi actiunea diplomaticaprudentä urmatä Ma-

si Take in rezolvarearomtno-bulgAr, va avea a-

caDar care de la

Inceput, opera aconstä, cum am spus, faptul cäRomania fratii

din dreptul a des-chide biserici, capii,

i, In principal, do a subven-tiona aceste culturale.

cald elan de patriotizm, Ma-iorescu spunea aceastä ocazie »Ro-minia urcat laaaceia ne in-

de dineedonia".

a ob-cale diplomatica acesta

pentru noi, ca oonoare, de a procura mijloaceiecesare pentru a instrui In romineste

dintro cari doresc päs-treze legAtura

Noi pentru acest resultatluptat succes timp de aproapetru zeci mai

in valoaroa realä a suc-cesului diplomatic, In ce pri-veete pentru popola-

din

dupä päa.orea pro-blema conationalilor nostri din Macedo-nia mai do seamä parte

programul de activitate guvernuluicolaborare, recunosc acestea

cä opera guvernului ar fi fostn'ar fi o altä

aspiratiune a public anoastre de nationalä.la guvornul a

a formula asupra Silistrei,-considerind'o Inrile cheia siguranteisesiunoi a ei militare.

Maiorescu, careI urmärit lasenatului, s'a putut vedea cit de grea

a fost calea tratativelormatice in aceastä privintä.

Peterile primesc da latilate stirea despre

ea sä recunoascä Inprincipiu dreptul o rectificaredo frontierä, care oferea de

dar care nu era satisfacatoareavea a recunoaste

indreptatirei revendicarilor noastre.acestea, prin abilitatea inteli-a vorbirei dior Maiorescu

Take Ionescu, la rezultatula se interesa cere-

In celeca dreaptä

de la Petersburg pentru a fi indeplinitä.Astäzi avem mod Silistra

care pentru totdeauna provincieatoate avantagiile coas-

Constanta.Mai avem astäzi Silistra si pentru o

domnitate cäreparat o nedreptate.

Dar toti fruntasii nostrisä recurwascä fapt, cu

restul suflArei di-guvernului a avut

acest diferend, se gäsesemeni stat - tarii putini

- ca P. P. Carp N. Fi-lipescu, sä prezinte public rezul-

media tiunei, ca o uwilire o de-natiunea romineascä.

Este .dupá mine o totalä detriotism din acelora care punindu-se in conflict, chestiuni poli-

eu unii membri din guvern,se de rezolvarea

externe, sä vorbeasca tri-noastre morale, de niste

umilire.Nu, Romänia n'a esit micsoratä din

ei Bulgaria.de a arunca scinteia, care fi

dat foc Europei - cum ar fi vrutd. P: Carp

neamul invins toatedificultätile diplomatice realizareazuintelor

nepOrtinitoare o va Inscriein ei glorioase.

local propagd termstrdzii.

crizeifirme comereiale ?

artico! semnat de concetdlea-Dr. Cosrnovici

la o grea asale, a

Neamtului. S'a gäsit o i-arefuzat nu prin

se drepturi, se apäranile,.ci prin

ce nu au nu pot avea acei azinici unul din ei n'a avut nici

i-o

: Ce nu pot" acei de laguvern rdsptntie,ori

Un prcmiu !

Dreptatea publicind luiN. din la

parantezd Dl.Poke

are partid", sevede : ressemble...

Un crea sau dirigui unrent De si-gar da, subTrcbue ca dinsul de oloare timpulsd priceapd nevoile ca aspirocelor, pe cari curentul.

Poole cine- sd se opund unui curentfie

a-i da indrumare Negresit da,tot ca aceleasi conditioni.

ne cazuri cind std-pinitorii lurnei curentele, ne-

nevoile popoarelor peste caridomniau, au cu pierderea coroanei

chiarde a se opune curentului.

istoria se repetä,de bine putem zice noi astdzi uncare nu-0 cunoaste partidul, nu-inevoile aspiratiile trebue sd cedeze al-tora

Chestiunea astdzi la ordinea zilei esteprotocolul din St. Petersburg'. Este un

general fieprimit. o ludm politicd con-

conservatori-democrali, liberali,socialisti etc, cor senzul acesta.

despre cealaltd: agricultori,etc., nu mai

capeDe obicein in o atare discutiune se lasd

de o parte armata. Dar cred cd s'arun plebiscit in 80 la

ar pentru primirea citatulni protocol.la acest concert o singurd persona-se abate. Este d. P. P. Carp. D-sa

spune:: de la pe cariau luptat pentru lard, dinsii n'ans'o ; veni en in localvd acum in-

cd mai moltani

Intelepciuneamai bine astdzi un ou de cit un

protocolul lace-am renunla?Silistra proteclinnea conationalilor

Se cd apreciarea asupra aces-va punctul de

vedere din care od. P. P. Carp, din alte

vremuri, iei o Vas-de mare, boerii moderni

democrali eD. P. P. Carp ne produce efectul, cd

este reprezentant al unor timpuri ce aude sigur nu vor

ne timpuri vechi,veacul de de erau std-

cari ei ei insä nuprimeau, ci luau de voiauvoiau.

Ce suntein noi de dacd vremurileproprietatea

privatd cit cea e mai bineprin legi interne acorduri in-

ternationale.numai cd n'ai voe sd iei

vezi, dar cari te pentru ce?rdspunzi : pentru cd

place.de cd ai

dreptate hazca adversarului care-li dreptul

sd-i zici : tot trebue sd-lio Se va zice dar e ce ni se

? ! oameni competentine vor spune valoarea Darchiar e dreptul nostrumine deschis, nu la cecace aduce viitorul.

In lurninoasa documentata expunere, d. Presedinte al Consiliului,

cd la bazastd principiul na-

lionalitdlii.Or, avem noi conationali Balcani.

De cd da, chiar n'ar fi

peste un milion laavem datoria de a-i

Putem noi sd-i aducern sub? De sigur cd nu. Prin

ei trebuiau sddin minele neputincioase ale Turciei in

ale popor mai viguros.Or, acest popor contra:tase

angajamente pentru respec-tarea acestor conationali, putem noi zicedin n'ai sd de n'ai

te lii de eubine o batae chiar ? !Cdci de sigur vrei ai di-

din Macedonia Tar-cia, bali pe sd lecuprinzi tam.

Apoi nu e mai bine contractsd'i spui cd

angajamentele vei aduce la as-?

ANUNTURI

Un rând pag. III, 50 b.5BANI

Anul X No. 1878 - Marti Mai 1913

De aceia d. P. P. Carpleles. intelegem Gene-

noastrd care aproape de aD-sale, o cei ce vin

noi, tinerii de crescutialt mediu te idei

Carpde creatorul alt curent

cd nu mai eoameni de

deD. Carp va cinta cinta cintecului

dei, pe care l'a concre-tizat in :

Eu mdun bdtrinesc.

V. I. Radu

NOTA ZILEI

La institutul antirabic dino a unui ziar Capitalä-afost Cuza,de un turbat.

Adorabila Imperechere de nume a a-tras luarea aminte asupra cazului,devär senzational turbaciune. Cácinu de banalä eo Intimplare cumva un act

Mutate - a compro-mite o celebritate internationalá.

Ce hibrida Impreunare deHana" Cuza" ?

Mai era nevoe museätaraca sä turba ? Intro-

barea urmatoarea : turbat-apartea intäia, ori a doua : Haua, ori a-

uzurpat de ?

o nedumerire,sedantä. economistul iasan-de victima unni plagiatmit-traeste froid"Löbell, dirigintele institutului antirabic,ne putem oare la o ?Ne temem In institut va fi vindecata

Hana, a douaa ei atinsä astfel Cuza vacontinua diplomatie anti-takista

cum fácea pinä acum U-

aceasta de e-microscopick propunem ca d.

muleanu colaboreze la. tratamentdescopere combinatia care a produs

impreunare : Hana Cuza".

INTRE SCYLLACHARIBDA

De la legendara dilemä cu eroul rä-nici un alt pribeag, la

P. P. Carp n'a mai avutgore Intro Cu singura di-

pseudo-eroul di-lema Intro el Intro... Silistra.

D. Carp Silistra.In sa, trebue

d. Carp conseqent, nu ide-ile sale, dar cu tractica sa

special saleopozant.

In numele sentimentalism afectata ideologii d. Carp

a la 1878 sä Dobrogea.politici alit de

vä vom d. Carpse gäsea acea vreme Tara,viitorul nimicrana din sufletul d-lui Carp de a nu fiprezidat la dinacte ale noastre.

se repetä zic savantii.Un eveniment de actualitate ne

aceastä lege : Chestiunearevine tapet forma Sins-trei. D. Carp la se iaräsiin opozitie ne cere

ce ni sed. dacá la

1878 Dobrogea pen-tra motivul o expansiane teriorialä

duce la nicine incintä mai cittrebue sau de cit putem modpretinde.

d. Carp nu nici dacásale sinistre asupra valoarei

litico economice a Dobrogeicial a portului nu reali-zat din nou

ridicolul pentru copilärestile apreci-eri ce ce asupra Silistrei.

Pentru d. Carp nu deun acela a prezida d-sala ale chiartara &are nevoe serviciiled-sale oportunitatea dea se tine de o parte. a'si satis-face vanitatea, d-sa e gata seori sä declaretot ce repudia

Calitatea d-sale opozant orimijloace.

. Degeaba partizanii politici cautatfaca inofensiv atunci a izbucnit

criza reducindu-i activitatea lapunctul mort de onorar al partidului.

Lipsa conract tara eu into-resole ei nu l'au descurajat.

Inactiunea totalä decursul n'afost o suficientä pentru d. Carp

se la expectativaacorn.

D. Carp e prea turmentat räual ca. se a-colo a fost pus. D-sa simte

chemarea sa deca sä turbare saccesul

guvernuluiIn tutulor

de la d. Carp a preparat,nationale ce

anexarea Silistrei, toate maleficiilecari i permite arta sa de

magCine e de viná sale nu

mai au nici un ?La 1878 d. Carp a avut ocaziunea sä

priceapä fronda nu e tot unapolitica. De atunci au trecat 35

de ani ca d-sa dea unsi-a . schimbat mentalitatea. De ce dar

acum am refuza,Silistra ?Sau d. Carp Tara

d-sa Silistra, d-sa eva märul lui Paris ?

Cu virtuti politico d. Carpun am

mai sus.Dar Silistra ?In falnica a tutulor po-

poarelor cari au pus in Balcani,a puterei

nostri.In al puterei noastre

care am ceea ce Bulgarideclaraserä solemn ca imposibil.

viitor, sigurantei posesiuniidobrogene a ei militare.

In general, simbolul demnitäteiastfel au caracterizat-o

amicii d-lui Carp timp au cre-zut pentru a o ob-

noi : d. Carp sauSilistra ? Ori sä credern d-sa

se aflä Intro Scylla Charibda...

OAMENI I

Serbâtorirea luiRichard universaläprobeaza, mai cite obsta-

sätic, facä drum ornenire. A-

mai de nu-mele si de sa taiedrumul propria.

Richard Wagner n'a avut de luptat deInvins numaiobstacole

au fluerat pe Tannhäuser-al unui poetcompozitor nu e nimic

campanie a unortionali, Intro cari seNietzsche, brosurilor epocale :Der Fall Was uns Wagner

Ba, Nietzsche propagasuggestive germani: Bis-adversar al wagnerism"

maiinteresante sunt scrisorile a-

autorul. Niebelungilor" edito-rului Schlesinger 1893-1841,cit a stat Capitala Frantei.

:un biet trebuie

ce cistig. ampus ori intrebarea : osä-mi domnul Schlesinger pen-

?..."Erau niste corecturi In

scrisoare :promis bani, una din

lele superb !bani trebuiesc ! Prefer sä

las sä cheltuelile meleanume : 300 franci comptul

mele De nu-vaDatoresc 200 franci unui care afost protesteze polita. La 15a expirä o obligatie croitorul

de 150 fr. Mai china,poti cuvint ce

m'asi fi d-ta.seama

Ca la fapt : e vorba facio lovitura, sau, ca respectuos,te rog de un bilet de 1000 de lei

!...

rugäminteanevoia, poti 3 luni

OPINIAde zile nu te mai detru al vietei, -

contractul d-ta In pasti".foarte dar

soare, o aridicolo ce avea de

critici, maestrul seria :absolut necesar, scumpe d-lesl-mi avansezi de lei. Nuvei putea apari,

: dacAde binevoitorul

a refuzat un a-avans de 100 viitoruluitru Richard Wagner, momentavea piece In ca

fundul Asiei salecomerciale sob ocrotirea

a lui De sigur,rea d-tale so si urmarea acestei va cg-mi dasuma de care te de 100franci, pot muta..."

Richard zeul Bayreuthului,de atltia milionari

vieitatori palatului, carevenetian, u-

Wagner implorind nun ---zice un bite

!

al geniilor, cari Isibindesc nemurirea prin martiriu...

UnDomnule Redactor,

rog abuzez decoloanele Opiniei", provocat avorbi de de purici

chestie care seredactia ziarului

la adresa mea.

de la i zic : pe cinete lard

cei depentru cei - ce pot ?- Ce am Cuvintul" ; ce are

mine ?..- de la Inceputul aparitieitre, sita era nous,

zi acelasi revistamea Liga Cuvintul"

1 Martie si tot la Tipo-d-lui - era firesc ne

ne cercetAm uniisuntem ce vrem" Eu am

limpede cinstit am fostconsequent actiunei : urmäresc bi-nele care in situaliunea

nu de . bine.cale aprob co e In RomAniei, or

la ar ; si si ce e inspre ei, de la voni,

de sus pusi. Eu md laar fi ele, - ci la

- la emana. poatetrola : am o parte dintivitatea lui Haret si din a luisilo Lascar, nu le-am fost

partizan care sunt -cA nu mai fi de

arivism, monopolul allora.Tot am criticat, prin fapte, - pe pro-pria mea rdspundere, - acte

pentru atribuite Coroanei, - deIn fond sunt convins, -

am criticat aleCarp, Fili-

si dineu nu sunt si nu

nici niciPrefecturä, nici favoruri, nici

universitarS, situatiimine nu de cit ideiilecinstea demnitatea personald,

care mi le datorez carile contra

am väzat b ne pentru amspus-o ; unde am Tard,

am curaj energie,najtndu-mi nici persoana, nici intereselemole cum fac acei mai multi,-din contra, In mod am riscatinteresele mele personate nu o regret,

aceasta e caracteristica oamenilor debine de sacrificii.

Zis : mea e inauzul eu n'am lucrat

nimic laCam spunea fratele

lapte tot el: vreabinele !... etc. crezut, de

nu i-an acordat acest credit i-amsimpatia mea,-cdct pe terenal

ideilor bune pentru Tard, catuturora ; pe &-

alniselilor, tuturora, ori cinear

am fost corect geueros fra-de lapte, care are vine

lacari nu-i-le pot

: - cari se poatece am avut

Acum : ce CuvIntur mine ?-0 poate controla m'a ata-

cat articolul P. Carp", dinOpinia` de la 28 Aprilie, retipdrit onot Liga din Mai1913. In

: am o parte din rezul-

d-lui Carp npentruprocedeul d-sale demagogic, azi.

spus numai adevärul", - carase vede cA a usturat

sprijinitori". In a discuta,faptele spuse de Cuvintul",

a diversiunilor,a stabili, eu

contrazic, numArul trecut,No. 2 din Patrioticr,

dl. Marghiloman ,strigoi", No.3, laud, d.rescu, Rosetti, Missir In-

tot de ziar,irnpertinentA, 'mi atribue

mi-am atitudinea,burse s(reinätate, pe care o

tept de la Tachi(i." Amera a sta la taifas cuscribii anonimi si veninosi, - cari fac in-

crezindu-mAcapabil de a vinde judecindmentalitatea

1). S'a mai glsit odatit, cuconas, dudam demisionat din catema sAráciei dea o explicarea fapte a sa, eu

rAsbunat, eum'am vindut, chid numele

purtat In ca

si a altora).ziva 7 Mai am al 2

articol In Opinia".care era o critics

de extra-ordinara greutate a faptelor de anarchismpolitic a d-lui N. Filipescu imediat

anonimi de la mi-autrimes o prinrugind a-i lumina : ,G.

din Opiuia" edin Patriotica" (Mare

grozav spirit !).Cu fruntea sus : da,

Ar abuzez preapentru a face niste politici a-nonimi, nu de pinA laful nasului

deosebite, din cari ori ceIn alt-ceva, scoa-

td contradiclii.contrazic ?- d. Marghiloman la

era externe azi la1913, estelaid de Bulgaria. i-am sevinea : a lucrat ca bärbat politiclept mäsurat, interesul Tärei, cáci

azi Rominia nu erade räzboi", Tara risca mult,

s'ar fi aventurat, capriciile d-lui Fi-lipescu d. Marghilomanla 1911, a inventat mofina a

cu a Taratocmai nostri se

gAtiau, zi noaptestrigoi al Romtniei",

In a se ucupa chestii maripentru Tarä, se de o chestiepersonalä, contra liberalilor ?

Oare, m'am contrazis eu saud. Marghilomau avea mentalitateabatá, situatie iarpuricii do la nu-s capabili

a asa de departe ? Sant eude a bine, am

a Mcut pentru i-amspus-o !....

d. Carp a avut o atitudinede si la 1900 1913,

ziclndu-I (se cd Tara n'arM. S. ar responsabil, i-am

recunoscut, un mare merit, darfapt n'a nimic. Dar

d. Carp. s'a pretat la joculridicol rosa", care ne-a corn-

sidud tot d sa

pane azi Inde succesul Maiorescu lo -

predindu-se la aceste acte de de-magogism, am face un mare

! de dom-nul Carp s'a lasat s'a compromis ?Asta ?

d. Filipescu a lucrat altäpentru In partidul Conservator

pentru colaborare, ama bine Tara pentruconservatori, e bine guverneze

liberalii Rominia, dar d.Filipeseu, a InlAturat fuziunea" siazidin urä invidie, vede

ca unt-de-lemnul din apA, la supra-: oare eu de d. Fiji-

s'a schimbat, interesepersonale ?

acestea negruconvingere mi se

schimbat eu si m'am con-trazis ?

constat cd cinstit drept,chiar adversarii, ceea ce nu poatepricepe-

prea aproape !

dar ori undo e ode aparat, ,Opiuia", pringa prinvintul" oamenii

de credint6, voracolo numele care

aceste aceasta facecelor ce merg pe sucite,

cgrora socotelele, darcinstitul George nu e deel nu el nu se vinde.

Dar n'am terminat socotelelete »Cuvintul". George Skarlet

Coinedia-Francezi"

Paris

oficial ,Théâtre-Franeais" dinParis, care parizienii numesc pe

Français", :este situat astAzia Palatului-Regal,

din 1680, dindovic XIV, de actori care juca laotelul trupa care

jaca la teatrul Guénégand, strada Maza-; urma acestei fuziuni supri-

marea teatrului Marais, nu exista laris de acest teatro, primind oventie In 12.000 livre

an.Actori erau In

apte, cariBaron, Hauteroche Pois-

son, din strada Guénégand, Comedia-se 1687, salA

din strada(actuala

la 1770. fatacafenele ,Procope", s'au repro-

aproape lui Vol-taire, undo strAluceau Lekain,

Clairon, Adrienne Lecouvreur, etc.In anul 1771, Comedia-Francezá sela In Sala teatrului, care

mai sala a Conventi-Comedia sala cous-

oteluluilui care restaurat, deveni teatrul

Aici s'a jucat la Mariage de Figaro ;Comedia ramas In acest local a

Revolntiunea si tot aici a debutatTalma cu Dazincourt, St. Paul,

Raucourt, Contat, Thénard,etc. Din cauza. sciziuni, Inpersonalul artistic al Comediei-Francezes'a despärtit ; trupä n'a re-

de la 1802 In localulcare t la Palatul-Regal

o de 100.000 de franci.prima din

ilustratk do Talma, Ligier,Beauvallet, Got, Brindeau, Byes-sant, Monnet-Sully, etc.

rele Mars, Georges Duchesnoy ;chel, regina tragediei, Agar,tine Brohan, Sarah Bernhardt, Bartet, etc.

administratorii Co-mediei-Franceze au : Ma-hérauk, Bernard, Papillon de LaChéron, baronul Taylor, Buloz, Lockroy,

Séveste, ArsèneEmpis, Ed. Thierry, Emile Jules

care actualul administrator,30 de ani.

Nel.

k 4

A Noua:

Politica balcanice-Scrieri nouiSalonic.

Noti Constantinidi-ItaliaD. Sperantia-Contributiuni la ches-

tia evreiascA.Gheron Netta-Die grosse Mode :

D. Davidescu-Apocalips profan.sunt moarte.

Dr. I. Duscian-Nebunia. siei).

Arghirescu-In chostia activitAtiiextrascolare. (Räspuns d-lui Gr. Taba-caru).

Carti noui.-Insemulri.-Revistatelor.

A ,La Revue Roumaine", No.5, 18 Maiu, cu un bogat variat.

Printre scriitotii nostri de seamA, V.Demetrius mai risipitor. Inrevistele, insale realiste.

V. Demetrius este scriitorul obij-duiti, stajarul al adevArului.Era firese deci o dinsale, ce apar In velum, le dea

prin nBiblioteca pentrumai

,Puterea e me-nit cititorilor,prin subiectelor printratArii, mai ales In

O ,Dragoste deJalba Buciumennor".

TRUNA ZILE!

SOARE UMBRA

Tarului lacesei a nultr'o de despioni.

Bielii !... S'ar lipsitBacurafi onoare,Oaspele aPe

la 5 m. are loe oa farinacistilor locali -

cutarea conflictului cassa medicalS.la dezlegarea aonflictului servi-

medical corporatiilor sufe-comptabili ai cassei me-

au raportat unii meseriasi,primind de bani pentru pro-

medicamente, baniia le mai da la farmacii.

:: In chestiunea ce ni s'aadresat cu privire la molestarea elevuluiBotez, la d-na Bottez,

agentii politiei aflauDimitriu sima-

lantul a evadat la Unoare-care Mihailescudrept complice. Siguranta s'a convins cáelevul Botez nici o

A de A. S.Regalä, priu care tinerii din clesaanului 1914, fie subdrape!.

:: D. Anton Vasilescu, controlor lainspectia Craiova, a fost per-

calitate, iuspectorstatia

D. Mircea . actualtratestagiar la judecátoria ocolului Voi-

a permutat In calitatela ocolului locald-lui Coostantin I. Bucicov, carepostal de d. G. Serion.

:: D. Constantin C. Tadoreanu,tiat drept a locale anumit tribunalul Tulcea, Inlocal d-lui Aughelutá, care nuprezintat la post.

D. Joan mu-regimentulni, 13 Infanterie, a fost

numit de muzicá definitiv de10 Mai.

- Cu Incepore de la 20Mai, inspectorate primare se vor

strada No. 51, ade fete.

- S'a acordat d-net Sevastiade la Tureatca-Dorohoiu, un con-

cediu de la 25April pentru

- S'a acordat un de 15Incepere la Mai, d-nei

Eufrosina de la su-plinitá de Preot Mácarescu.

- Examenele elevilor particulari decurs primar, vor Incepe ziva de 13nie, vor numai In orele postmeridiane. Vor fi de exa-minare.

- S'au Intro 11080 lei, dincare au predat cursurile la

In 1911-1912.I. Toma din Osoi, T. din Ha-

Gh. Podul Bone, P.din N. Munteanu din

Sculeni, D. Dimitriu din Erbiceni, TarsitaChitariu din Natalia Dimitriadin Erbiceni, V. Sevastian din

Sachelarie din Prisacani, I. Andriescudin Cirniceni, Gh. din PiciorulLupului, T. din Valea Oiler I.

dinvor fi distribuite color drept

de d. I. Petrov la revizoratul- Implinit nonitermene de gradatii ziva de 1 April.

D. din Hermeziu, Gh. Carpdin Bivolari, C. Dimitria din IPopescu din Mar-dare din Ulmanu din Grop-

Bulbucani, dinpote, Maria din Hlincea Galata,Natalia Popovici din Magdalena

din Prisacani, N. Mardare dinCotnari, Gh. Sacheharie din Prisacani, I.

din Belcesti Spiridondin Iacobeni.

D-nii I. Prassa inspector alInvátámintului primar, C. Zaharia ins-pector scolar I. VIrlânescular, au plecat la Bucuresti pentru a luaparte la consfAtuirea ce so azimline la ministerul chestia

programulai cursurilorprimare.

PRIMARIA

In ziva de 7 a. c.ora 11 a. m. se va tine localulPrimäriei licitatie oralá respecta-rea dispozitiunilor art. 72-33 dinLegea asupra comptabilitátei publicepentru vinderea parcelelor No. 29,30, 31 32 de la

50 lei pentru fie caréparcelä.

Planul parcelelor conditiunile delicitatie se pot vedea In care zide lucru la serviciul Administrativ.

9521. 8 21 Mai

- I. Popescu dinGh. din Ciurea, N. Popovici din

C. din Holboca Gh.din Miroslava, vor pleca ziva

1 pentru a urma cursurilemanual ce se tin la scoala

din Lung.

Alegerea de la societatea sportvechiu-

lui comitet al societAtei sport mu-zick, a fost fixatá pentru darea

seamá a activitltii vechiului comitetunni non comitet.

Din darea sitatea aceasta care face onoare

a o dosvoltare

Dintr'o a vecheiastAzi avem o

vasto cele maitionate de gimnasticA cu unmobilier

De ai intrat, la pasintimpinat noi dovezi de

numai interesul pros-

se cuvin color trei: Paul I. V. Praja Vasilo

Theadoreanu.In de gimnastica sport,

Mezzetti, Th.s'a o sectie muzicalA, care adat frumoase rezultategustului

Din nefericire anal alegerile auavut un caracter care totusis'au In mod oncilient pringerea d-nulVasile Teodorianu, a reales -

sedinte.Comitetul : M. Viorescu O.

vice pre.sedinti, Th. Berescu casier, S.vranski comptabil, C. Simionescutar, I. administrator, C. Stratan, C.Toma Ing. Gh.

: V.membrii : ing. Tocilescu, C. Riva-

ing. A.tirului.-Prepdinte : Dr.

: dr. Sava-Goiu,ing. R.scrimet-Presedinte :

eumembri : dr. Stancov, dr.P.

Se(fia tarismului.-Presedinte : G. Cor-nelson, membrii : I.

C. G.muzicei.-Presedinte : E. Me-

zzetti, membrii : Th. Jellea, dr.ghinescu, I.

Ieri dimineatS, membrii deau vizitat Pi-

D. Popovici, directorulFrumoase, atioase

Trenul in titlul sen-zationalei care se

13 Maiutografic Pathé-Frres, din vasta a cir-

Sidoli, face din serialungi teatrale. rolurile sunt

terprotateSde ansamblul artistic al scene-pariziane.

Mai apoi in programul de astAexceptional din cinci

romantimporan. Interpretare

artistice ale scenelor(douA

din Crimeea (Saulpitoresti.

Cravata lui Tumburuc,moristice.

Un complot contra lui Prince,comice.

.Doctor A. Ratianu

Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva- - Strada 46 - IASI -Executä : Cele mai complecte din

de vedere chimic microscopic ; Analize microbiologicede lapte de la doici Analize bacteriologice de spute asupracilului tuberculozei ; de secretiuni uretrale asupracocilor Neiser ; Analize alimentare de lapte, etc.Analize de stofe din punct de vedere a continu-tului bumbac sau matas etc. etc.

Cereti instructiuni pentru ori-ceIIIM IIal

Th. BadareuIn unei mari de pri-

eteni rude si cunoscuti, a avut eri laa d-nului

deputat Th. Badareu, d-luit Publice, d-ra

Sabäreanu mare proprie-tar....

Cununia a celebrata la BisericaDomnita

D. Take partidului con-servator-dernocrat a luat parte la

d-nanescu

au font biseriapereche a plecat

expresul orient.:: La epitropia Sf. Spiridon s'au tras

azi sorti medicii, cari au a formaconcursul medici primari

la spitalele din Trg

Au sorti,Mirzescu ca suplinitor d. dr.

medic primar al spitaluluiBotoaani.

Un vitrinadin localitate s'a placardat

litere noutateafalitulai Berman luster. In altä

a povesteatesistä la ce s'a redus perche-

aparatul ei come-intime undo parchetul

nu ce--activul ori pasi-

Senzationala placardä a ola adresa parchetului A me

ritat-o oare ?

Camerelor de Co-detinitiv al con-

gresului Camerilor de ce a-vea in zilele de 19 20Mai.

congresiati, vorlocalitate, in dirnlneata 19 Mai

primiti la de membrii camerei deMuzica regimentului 13,

va imnul national.In vor spre Mitropolie,

va un religios.La ore jum. Con-

gresul, sala TeatruloiPrima se va la 12 din

zi va avea o a douala jum. ameaza.

A doua zi, la 20 dimineata la9 congresiatii vor vizita Abatorul

Fabrica Zimbru.zi vor avea de

nea care coagresistiivor vizita fabrica de la

Seara va avea un banchet letrul

12 Mai urma adu-narea trimestriala Coza-Voda

Iaai,suficient de membri, s'a

pentru Joi 16 Mai.La adunare a primi de-

misia actualului alegerea

sociatiunea ainvätatoarelor din Iasi, a

convocat a'dunarea localulGh. din localitate

ziva 23 Mai, ora 2 p. m.zilei se urmatoarele chestiuni :

1) Darea mersul generalal

2) de mersulal asociatiei.

3) Darea do a censorilor.4) Descarcarea comitetului gestiunea

1912 -1913.5) Organizarea al asociatiei.6) Organizarea excursiuni va-

lea Prahovei.7) Imbunätätirea materiall a

conform legii.8) Alegerea Comitetului po

censorilor.10) alteDomnii membri sunt a

la intrunire, careart. 11, va lua hotäriri cu ori membrivor fi presenti.

Eri o dinTh. I. Dolijan, I. C.

transportindu-se la hipodromulde la Abator a masuri pen-

amenajarea decorarea In vedereade gimuastica care vor

avea ziva de 23 Mai.

:: Au sosit din Germania mai multe a-parate de psichologie experimentalä, pen-ten seminaral de psichologie deuniversitatea localä.

Docanatul de aintervenit la rectoratul universitätii sä

eliberarea diplomei de cl tor Inhirurgie, d-aoarei

tescu.

La dole se vor tine erdinea urmatoare :

ziva 5 despectivä.

In ziva de 7 examenul de Isto-ria Artelor.

In ziva de 8 de

Concluzii de

- Cazul Berman -Momentul psihologic culminant, viata

bunilor magistrati,fie siliti a : Concluzii

de arestare".,,Banii magistrali" con-

cintäresc faptelo co trebuesi numai cu greutate so

decid a somna : Concluzii deIn moment ei au vedereonoare, avere, pozitie individul

precum interesul so-ciet6tei intregi de a face eficacerea drepte podepse.

Ei cintäresc gravitatea faptului,care ar sub

care aibd dovedit de ori-ce tin

de toate circumstantele,toate conditii

indeplinite, un de in-strdind,-adevitratii

trati" se docid a scrie conclusii de a-restare", ori- ce s'ar In

fie

de dearestare" devin ele trebuescxecutate respectate.

..Se din no-norocire de cele multo ori. Sont ma-gistratimod ;

lich de a face alte-ori ; satisfactiede a-si face fie personalä, fie ase recomanda superiorilor de cele mai

ori, exces de zel,-acei gis-de : lu-

tore la daune materialetru nenorocitele victime, pe

le repara.E o mare pacoste societate

specimenemagisirati pot ori ce vor,capricii altele cit ale jus-titiei,-cu mai nimeninu-i poate trage la rdspundere".

cazul desus al cunoscutulni moaier

Berman Juster.(Trebue absolut de o parte

din name,care magistralli

s'oDin cauza sale si din

situatiunea bine a co-a do numerar,---ca

si Berman Juster ezut stare momentanl,-darare avere care In timpu-lui, el cu

sale, mai opersonala. spun specialiatii fi-

nauciari, in de arealitatea lucrurilar.

Ce se ?Juster, ca zeci

din Iasi, a solicitat uncare i a admis in principia de tri-

comercial.aceasta, personal,

Prirn-Procuror Adam I3ercea, cumlegea-i Indatorire, a la oceacetaro judiciara, scop alimpezi mo-mentale" nu s'ar ascunde odauna creditorilor. normal,aci....

D. multáfleteasca s'o constat pentruprima oara, o mentalitate demagistrat arivist reclamagiu -a crezut

a pus po o aprocedat inchizitional.

De Simbätä 11 ora 12 dinnemincat po batrin, -

ruia ce-1 cunose, pentrutea lui lui a-

dau o deosebitá,-la un interogator do 5

suri si In modgit scopuri oare caricontraziceri, scoate aceiaai zimai pe baza interogatorului,pat frauda trimete d-lui Ju-

de Instructie al cab. 1luzii de arestare".

D. de Instructie si amisiunea. Era dator, a seconvinge meritä da mandatarestare, In care scop, a procedat la o

care s'a sfirait laora 9

In a dus la cabinetul dei s'a luat o parte din in-

terogator, de ora 12 noap-tea, a trimes la sigurantä, sprea fi adus eri, ora 10 dimineata

nou la interogator. in timpul a-presa vorbea

lui Berman !....In sfirait d. Judecator, o

spre a se convinge de ade-la ora 5 din zi, eri

30 ore Instructiel'a pus libertate, d-lui

drept. Admir d. JudecatorRadovici caracterul puterea sado pentru a descoperiadevärul".

Ei bine, n'a gäsit caz detare.

atunci noi se poatetreba :

1) Pentru ce domuul Bercea acerut arestarea ?

2) Pentru ce d. a procedateu zel?

3) d. Bereea acompromis pe Juster

aceasta ?Ne datoria, ca alte

a protesta in numele Umani-pentru asemenea procedee cari

promit Magistratura Am a-utoritatea a lucruri,

eu am demisionat din Procurorie,pentru mi s'a con-

tra mele, foarte bineo domnul caz aproapoanalog.

Skarlet

Eri s'a in lozuitorulCostache din corn. Medeleni.

Soc. P. A.roase reclamatiuni aministerul de interne curled sä se o

cinilor'prin oträvire,tom care so posträzi oferiudu-se trecatorilorcol

Ministrul, urma acestei ao prin care atrage

de a se evita stirpireaprin strazi.

non caz de s'aconstatat azi localitate, In

La reatoratul universitati aulicentä :

Pentru ruatemateci, M. ;

Mere si filosofie, ElenaBran dia ; chirurgie,d-lor V. C. Gr.

A. Zega.D. C. Store, a

Capitala.Judiciare. - In procesul

contestatie la Banca Mol-Fabrica din Bic-

lad I. B. Popov et comp.

societatea cooperativa dedit Curtea de Apels. I-a a respins apelul color

sentinta tribunalului prin care sintIn solidar 500 lei chel-

de judecatä.-A aminat 20 pro-

cesul bani diutre SamoilI. Stern.

- Curtea de apel a respins a-civile a achitat Neculai

acuzat de- In procosul pentru adulter al

tanului Scarlat Petrescu, s'astinsä actiunea, Impacarea

- Camera de punero sub acuzare adispus punerea libertate provizorie dinarestul preventiv din Vaslui, a bancruta-rului Leon Bercovici, de 1500lei.

17 Mai innostru grandiosul ciclu Quo Vadis,sala circului Traian.

care se reprezinta Quo Vadis"este o adaptare fideläscrierea Sienkiewicz.roaso cele mai de-tailii, este realitatea

Quo o magis-de evocatie.

Viata Romei imperiale nu enici

e citeva romane istorice, cirespirata

luptate.Aceastä ne o

ditie perfectä a mareluiman al lui Sienkiewicz.

film ni-1 Roma siea putea no ofere sin-

reconstituire, pentru acolo, Inmitropolä trecutul ne

arcuri triumfale, teatrode apusul soarelui, acolo

care glorifica puterea an-antica frumusete.

Un ,Le Jourdin Paris, l'a cinernato-

graful de la inventia luide celebra

,Quo vadis" a maistrului Sienkie-este o adaptare de o

Aceste reprezentatii, care seacestea la Hipodrom" atrag Intreg Pa-risul. Vasta un haos, care cuprinde

peretii sei de for 20.000 de oameni,e prea afloenta aspectatorilor.

statistica totalal acestei a alei. Privilegiul pentru exploatarea exclu-sivä America a cedat pentru sumade 700000 lei, pentra Anglia 250,000 lei.

Acest a fascinat Intreprinderilecinematografice,

de spectatori.In grandioasa

surare a la cele maicinematografe reprezentarea

; 250,000spectatori au admiral aceastä artistica

re.

De Casele din Str.Costoke Negri

(Veciv) 91 strada 8.Pentru detalii a se adresa I. Gol-denberg, str. 1. C. Brdtianu 151 sau laMagazinul Bach

S'a un ceasornicmic de cu

3 monogramul M. B. ce'lva educe la Dr. Burstin strada Cuza-Vo-

str. No. 21 va primi obund

do titratmare

de limbi 2-3ore zi persoanelor sau institutiilor cariar avea Adresati sub

la tinografia H. Goldner.

P. Carp din Conservator

Tara! arbitrajul popoarele

Chestiunea ace ptärei Silistreiclub.-Cine asistä intrunire ?-Rezultatul votului.-Demisiunea

a P. P. Carp dinsefia partidului Conservator.

Bucuroti.-Eri la ora 5a avut acasä la

convocatäde care d. P. P. Carp, spre ase proceda la vot, chestiunea

sau respingerei Si-

Au luat parte cincisprezeceparlamentari conservatori, a-nume : M. Säulescu, Pa-

M. Juvara, T. Piz-zani, Dr. Gianni, I. Miclescu, V.Miclescu, D. Grecianu, MateiuCantacuzino, M. V. A-

N. Filipescu N. Laho-vary.

D. Carp la vot ches-tiunea respingerei protocolului

prezenti dePascal Toncescu Nicu Laho-vary-au votat pentrugerea protocolului.

aceasta d. P. Carpmic care a

d-saleconstatind critatea par-tidulul conservator ur-

nu este de partead-sale, a printr'o sari-scare d-lui loan La-hovary, clubului,

se demite la par-conservator.'

Desemnarea candidatilorpentrutitlul de Craioveanu

aSinod, desemnarea a

scaunul arhieresc cu titlulde icvear.u.

A parte d. ministrul

aeconom a ob-

10 econom Nazariedin 11

Roman 8din acefti 3 desemnali va

les de d-nul ministru.

Tarul Rusiei refuzáarbitrajul intro

Bucure0i.- din sorgintesosite din Berlin anuntä

Tarul RuOor a refuzatbitrajul ce i-a fost cerut de

statele balcanice.Atitudinea aceasta a Tarului

are o foarte mare importantäpentru diplomatie.

UN ACCIDENTastázi, un trarnvai,

Victoriei o dat o doamnäun copil. agonie autransportate la spital.

Demisiunea Principeluidin partidul

vatorBucuresti.-Principele

fostul prefect al judetului Boto-sani demisiunea dinpartidul conservator.

Fratele d-sale d. Jean Calimachia cerut inscrierea partidulberal.

Calimachi ca o mani-feslare, dat dimisiunea dinJoehey Club".

Incendiul dinFalticeni.-La ora 1 nu

a izbucnit la teatrul Baer dincalitate.

cládirile aufost distruse la

Teatrul era asigurat suma45

Catastrofa Vapo-,Nevada"

Constantinopole.-Zvonarile au300 de In catastrofa vaporu-

lui confirma. bordul Nevadei se a-flau 200 de dintre cari 80 au

Constantinopole.--Se modoficial a atins o laSmirna, de oarece a esit de deplutire altä versiune pretinde

vaporul urma linie, este te-mere de curent

primajdia pentru navigatiune este mare,un vapor nu mai ese nu mai

intrá Agentii navi-gatii aci vor misiunilorse intervie la spre a de un-

necesare. vaporla Smirna,

a intervenit la poarta se ridicetoate minele.

Numärul exact al deNevada" nu a fost stabilit. Suprave-

tuitorii ar fi 60. victimilorcomandautul Navadej

a

Constantinopol.-Numärulde Nevada salvate cruciae-

francez Bruix ale vasuluigal ar 73. vapoarele au pri-mit ordin de a evita

Constantinopole.-Dupa oa Portei,

123 dintre cari auvati 83.

respunderea accidentulni asupracomandantului Nevadei e contrariunouilor instructiuni.

Mahomedanii armata

militare bulgareau Mahomedanii de pe

Serres, Drama, Demirhissar,Edeagaci Adrianopolemata Mahomedanii in de-liberärei, au vor face

armata con-ditiunea ca sä nu fie siliti a lupta Incontra coreligionarilor

Doctorid Halperndela Facultatea de din

Paris, vechiu feancezBoli de femei - -

Genito-urinaresa mutat strada5, deasupra Farmaciei Dr.

vis-a-vis de

CLINICA DE OCHI

Doctor C. MiclescuOculist operator

din sträinAtateStrada Mare No. 6

magazia KahanneConsultatiuni 3-6 p. m.

plantede apartarnente se gäsesc de

zare la administralia mofiei Clirneftprin Roman.

bunä sauprofesoara,

familie, bine mobilat, sepa-rat, eventual pensiune. Pozitiune

H.

N I

.,..,1,,,ates-,.7.,Jet,,,,,,,

A

SALA DOLI

A

noastre iau parte toti corifeii marilorParis, Berlin, Copenhaga, Roma, Milano etc.

Sarah

FILME DE

TOATE SPORTURILE MODEPNE

VULGARIZAREA INDUSTRHLORarmatetor uscat

INVENTHLE NOILE

fiecarede in

scene scene arlistice de Tarietcu.a celebri.

pentrua Sidoli.

rt",7.,.., ArrCMGRit

7

9VOIE

I A I

AA

cons:

1=1111/M6111111115,11!,

.

;

g

en-a se a-

drcsa

a5 0.70 -

--.0.1Iso..-

Wel- ....,...yne M.

---,-;,,

ADMINIS 4

GH. MARZESCUI

r

Secietateade

prin derrelulr

decret No. .19

Penduri212

premii

43031 1911

92,127 654.389.154 6472

la deneri dinLei 7,453.500 peitru

dinIn s'au

63 100:

pe cazpre-

in de

moderne-cn medical.Avantagii dcosebite ce An-

core (Anker) :

automatici.

a aumeiasiturerf

are de etc.

Agentul

POPPERStr. I. C. BRATIANU

de Sus)