odin

Odin este zeul suprem în mitologia nordică, cel care a dobândit înțelepciunea universală sugând seva Arborelui Înțelepciunii și plătind pentru acest privilegiu cu un ochi. A avut mai mulți fii cu mai multe soții dar cel mai important urmaș al său este Thor, un zeu destul de popular în epoca contemporană. Odin este zeul cunoașterii și al inițierii, are o suliță numită Grungir care nu-și greșește niciodată ținta, asemenea ciocanului lui Thor. Zeu suprem, similar lui Zeus, stăpân al cerului și pământului, zeu al războiului și al morții dar și al magiei și inspirației poetice. Odin este soț al zeiței Frigg. Împreună cu frații săi, Vili și Ve a construit Universul din cadavrul uriașului primordial Ymir. Locuia în Asgard, împreună cu toți ceilalti zei, cărora le era conducător.

Frigg este soția lui Odin, mama lui Baldur, Hod și Wecta, zeița cerului, a mariajului și a fidelității. Puternică și tăcută, ea domnește pe tronul Hildskialf alături de Odin, tron de pe care se vede întregul univers. Frigg cunoaște destinul oamenilor și al zeilor, însă nu dezvăluie nimănui profeția sa. Pentru a preveni moartea fiului ei, Baldur, Frigg face înțelegere cu toate forțele naturii pentru ca acestea să nu-l omoare, însă uită vâscul. Mesagerul lui Frigg este Gna.

frigg

Freyr este un zeu pașnic, ce aparține mitologiei nordice. El domnește asupra elementelor, a ploii și a soarelui, fiind zeul fecundității și al fertilității. Deține un vapor magic care are mereu vânt bun pentru a transporta mărfurile, Freyr fiind și zeul navigației. Stăpânul elfilor, el este cel mai frumos dintre zeii scandinavici. Se spune că într-o zi, s-a așezat pe tronul lui Odin de unde se vede întreg universul și a zărit-o pe Gerd, o gigantă, fiica gigantului Gymir, îndrăgostindu-se de ea atât de tare încât nu mai putea să vorbească, să mănânce și să doarmă. Giganta refuză, la început să devină soția sa, insa in final, se casatoresc, Gerd fiind pețită de slujitorul lui Frey, care primește ca răsplată sabia zeului.

Freyja, cea mai frumoasa din zeitele din Asgard, cunoscuta si ca mireasa lui Vanir, este zeita fertilitatii, oferind prosperitate comunitatii si casatoriilor. Freyja este considerata mireasa eroilor cazuti la datorie. Este conducatoarea sufletelor si a vrajitoarelor.

În mitologia nordică, Baldur (Balder sau Baldr) este zeul luminii, al bucuriei, al purității, al frumuseții și al inocenței. Iubit atât de zei cât și de oameni, a fost considerat cel mai bun din panteonul germano-scandinav. Cu toate că avea o putere mică, era inteligent, prietenos și elocvent. Fiu al lui Odin și al lui Frigg, Baldur a avut-o ca soție pe Nanna, fiica lui Nep, având cu ea un fiu: pe Forseti, zeul justiției. Datorită măreției și frumuseții lui, toate forțele naturii au hotărât să nu îl rănească, în afară de vâsc. Diabolicul zeu Loki s-a folosit de această slăbiciune. Manipulându-l pe fratele zeului, Hod, care era orb, el l-a omorât pe Baldur.

hlin

Hlin, zeita consolarii, ii

ajuta pe cei care erau in

doliu, asculta rugaciunile

muritorilor si le transmitea

zeitei Frigg sfatuind-o cum

sa le raspunda si sa le

castige increderea. Hlin

este si protectoare, este

trimisa ca emisar

barbatilor in primejdie.

Forseti este zeul scandinav al justiției, al păcii și al adevărului. Este fiul zeului Baldur și al zeiței Nanna. Forseti conduce în frumosul palat Glitnir care servește ca un tribunal de judecată și unde sunt îndreptățite disputele. Numele "Glintir" înseamnă "luminos", deoarece palatul avea acoperișurile și tavanele de argint și coloanele de aur și reflecta atât de bine lumina încât putea fi văzut de departe. Forseti era considerat cel mai înțelept și mai chibzuit dintre zei, încurajand meditația ca metoda cea mai eficientă de rezolvare a problemelor.

Sjofn era zeita ce se ocupa cu raspandirea gandurilor de dragoste si pasiune. Numele sau vine de la cuvantul "sjafni" care inseamna dragoste. Se spune ca ea era cea care aducea impreuna indragostitii.

În mitologia nordică, Bragi este zeul elocvenței , al poeziei și patronul poeților. Există ipoteze cum că Bragi ar fi fost de fapt un strălucit poet scandinav, care după moarte a fost sanctificat.

 

gefjon

Gefjon - femeile ce

mor fara a se fi maritat

ajung sa fie servitoarele

zeitei Gefjon. Gefjon

este o zeita a marii si a

fertilitatii. Se spune ca

si-ar fi transformat cei

patru fii in boi si ca i-ar

fi inhamat la un plug

imens.

În mitologia nordică Ull este zeul duelurilor, al agriculturii și al iernii. În limba vechilor scandinavicii “Ull” înseamnă “glorie”, fiind un priceput arcaș și vânător.

Lofn - era zeita ce oferea ingaduire/permisiune

Heimdall este zeul luminii, fiul a nouă mame. El este paznicul zeilor și protejează poarta Bifrost, singura intrare în Asgard, tărâmul divin. Rolul lui este de a împiedica intrarea giganților în Asgard. El necesită mai puțin somn decât o pasăre și poate vedea câteva sute de mile în jurul său, atît ziua cat și noaptea. Are auzul atât de fin încât aude totul în jurul său, chiar și creșterea ierbii.

 

Snotra - zeita virtutii si a disciplinei

Thor este urmașul lui Odin. Zeu al naturii, dar și al fulgerelor și al războiului, el deține niște obiecte magice: o centură care îi conferă puterea divină cât timp o poartă, niște mănuși de fier indispensabile pentru a ține și a folosi un ciocan magic numit Mjollnir ("măcinătorul"). Acest ciocan revine în mâinile sale după fiecare aruncare și simbolizează fulgerele. Se spune că acest ciocan nu și-a greșit ținta niciodată. Thor se deplasează într-un car tras de doi țapi, el este conducătorul oamenilor și a lumii, protector al tărâmurilor Asgard și Midgard. Numele lui înseamnă "tunet" și mai este numit de germani și "Donar".

Vor - zeita disciplinei si a credintei

Zeu al războiului, al legilor și al justiției, Tyr este cel mai curajos și cel mai îndrăzneț dintre zeii mitologiei scandinavice. Episodul mitic cel mai important și care caracterizează vocația lui Tyr a avut loc la începutul timpului. Zeii știau că lupul Fenris, zămislit de Loki și giganta Angrboda va fi unul din dușmanii lor în ziua de Ragnarok. Încredințându-l că e vorba de un joc, zeii reușesc să îl înfășoare pe lup cu un lanț magic și invizibil, însă imposibil de rupt. Lupul se învoiește, dar este bănuitor și cere ca unul din zei să țină mâna în fălcile lui, drept garanție că nu i se vrea răul. Numai Tyr a îndrăznit să pună mâna în fălcile lui Fenris, dar i-a fost retezată mâna de colții fiarei, imediat ce aceasta a constatat că nu se mai poate elibera de lanț.

 

vidarEste zeul tăcerii și al răzbunării.

După Ragnarok, el va

supraviețui, iar în timpul

renașterii lumii, el se va întoarce

împreună cu fratele său Vali.

Când tatăl său, Odin, este

devorat de lupul Fenris, Vidar

se va răzbuna și va ucide bestia

cu mâinile goale, sfârtecându-i

fălcile. Voluspa cotrazice acest

mit susținând că zeul a folosit

un paloș pentru a-l înfinge în

inima lupului.