Anal hI XCI-lea. Nr. 117. NUMĂRUL 2 Le) ftragov Duminecă 11 Noemvrie 19281 SSBBBI

H M ?i AdministraţialU f A LÎJ8XRTAŢEI BRAŞOV.

TELEFON 226. AAMUttent anual 860 lei.Flatau streină ta te 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

mşmmmmmmmmmmm t iin iiii mmmm

Fondată la lffl de George BariţiuAp»re de t @i ori pe sftpt&m&nA

Prin tine însuţi, cetâţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

wwwa>»ww

Triumful dreptăţii: form area guvernului Meniu.După zece ani de aşteptare dela Unire, dat le-a fost tuturor celor ce au simţit adevărat româneşte fiorul acelor mari zile, să

se simtă încă odată zguduiţi de puterea lui.Nori grei şi negri politici au făcut ca în acest răstimp inimile însetate de căldura şi lumina soarelui pe cari îi vedeau răsărind

în zilele anului 1918, să rămână şi pe mai departe posomorâte în aşteptarea revărsării complete a zorilor mult aşteptate.Sunt zece ani de atunci.^|A trebuit să treacă acest şir de ani pentruea bucuria marilor evenimente de atunci — eclipsată

de cei-ce au căutat s-o speculeze — să se reverse din nou în inimile îndoliate româneşti.Se ştie cine au fost turburătorii seninului marei serbători româneşti. E prea mare şi sfântă clipa pentru ca azi s ’o mai um­

brim cu reamintirea faptelor lor. Fie-le remuşcarea recunoaşterii acestor fapte răsplată a durerii pe care ei au aruncat-o asupra unui neam.Calvarul a trecut. Crucea împovărată de păcatele celor ce căutau răstignirea nădejdilor şi marilor aşteptări ale neamului ro­

mânesc stă azi răsturnată în faţa glasului detunător al dreptăţii care nu moare.E ziua învierii. învierea speranţelor răsărite din sângele anilor de jertfă pentru desrobirea şi libertatea popoarelor.Din vârful Golgotei luminate de soarele care a spart întunerecul de plumb, privim răsturnată crucea pe care osândite erau

să moară speranţele unui neam. Vedem alergând în tremur de groază pe Ahasverii înfioraţi de păcatele lor. In lumina orbitoare care se re­varsă cu belşug din cerul albastru al credinţelor româneşti zărim figurile vesele ale tuturor, cari au murit cu dorul împlinirii celui mai frumos vis al neamului. Şi de sus, din înălţimile nepătrunse auzim glasul lor propoveduind şi strigând vecinicnl adăvăr, c ă : dreptatea nu m oare!

Iar ceice-şi pierdj nădejdea în acest adevăr vor trebui să se convingă că a acelora este cununa vieţii cari nu-şi pierd cre­dinţa până la moarte.

Manifestaţiile din (arăŞtirea despre însărcinarea

ddui I. Maniu cu formarea gu­vernului a produs o însufleţire delirantă.

Eşind dela audienta eri la ora 6 d. a. d-1 Iuliu Maniu a

1 fost ridicat de mulţimea, care * staţiona în faţa şi în curtea Pa­

latului din Calea Victoriei, pe braţe şi purtat în triumf între neîncetate aclamaţii. Scenele cari s’au petrecut în acele mo­mente nu se pot descrie. Era un adevărat delir: uralele nu mai încetau. Mulţi plângeau alţii se îmbrăţişau. D-1 Maniu a fost

t dus de mulţime până la clubul [ P. N.-Ţ. din al cărui balcon d l | I. Maniu a adus la cunoştinţa

mulţimei însărcinarea primită

de-a forma noul guvern. La lo­cuinţa d-lui Maniu s’au reluat din nou manifesfaţiunile, cari au durat toată noaptea.

Din toate centrele ne sosesc ştiri despre mari manifestaţii pentru guvernul Maniu. La Albalulia, Cluj, Sibiu, Arad, Timişoara, Oradea Mare şi în alte centre s’au ţinut eri seara întruniri sărbătorindu-se eve­nimentul zilei.

La Braşov ca şi în comu­nele din judeţ, îndeosebi în Codlea, Satulung, etc. unde ştirea despre formarea guver­nului Maniu a fost aflată eri seara, s’au făcut manifestaţiuni pentru Regenţă şi noul guvern.

poate face guvernul de con­centrare, cu misiunea căruia fusese însărcinat.

D sa a făcut presei următoa­rele declaraţiuni:

„Toţi şefii de partide fără ex ­cepţie au acceptat a-mi da con­cursul în guvernul ce a-şi forma cu reprezentanţii tuturor parti­delor.

„Conform mandatului ce mi s’a încredinţat pentru a putea găsi un punct de joncţiune în­tre părerile diferitelor partide, am consultat pe şefii lor asupra a două chestiuni, fără ca pune­rea lor să implice din parte-mi confirmarea vreuneia din tezele în prezenţă.

„Prima chestiune a fost dacă şefii de partide acceptă a-mi da concursul prin intrare de mi­niştri într’un guvern care ar lu­cra cu actualele Camere la perfectarea împrumutului şi rea­lizarea stabilizării.

„D l Vintilă Brătianu, general Averescu, Iorga, dr. Lupu au răspuns afirmativ, iar d-1 Iuliu Maniu, negativ.

„A doua chestiune a fost, dacă şefii de partide ar accepta să-şi dea concursul într’un gu­vern care ar lucra la perfecta­rea împrumutului şi realizarea stabilizării, odată cu noui ale­geri, guvernul continuând [trata­tivele pentru împrumut şi reali­zarea stabilizării, odată care partid, reprezentat în guvern, luându-şi angajamentul ca, ori­care ar fi rezultatul alegerilor, împrumutul să fie ratificat.

„De data aceasta, d nii Iuliu Maniu, general Averescu, N. Iorga şi dr. Lupu au răspuns afirmativ şi d-1 Vintilă Brătianu, negativ.

„In aceste condiţii, obţinând unanimitatea partidelor asupra formării unul guvern sub preşe­dinţia mea, dar în condifluni deosebite, am depus mandatul conferit de Înalta Regentă.

„îmi rămâne să exprim mul­ţumirea mea recunoscătoare pentru bunăvoinţa arătată mie de toţi şefii de partide".

Audienfa d*lui L Maniu.La ora 4 d. a. a fost chemat

în audientă d l Iuliu Maniu, pri­mind însărcinarea de-a forma noul guvern, care constituindu-se a depus azi, Sâmbătă jurământul.

Cum s’a soluţionatcriza de guvern.

Demersurile d-!ui N. Titulescu.D l Titulescu sosind ia Bucu­

reşti Joi dimineaţa, a fost pri­mit la amiazi în audientă de înalta Regentă, care l-a însăr­cinat să încerce formarea unui guvern de concentrare.

In decursul după amiezii d-1 Titulescu a luat contact cu toft şefii de partide în următoarea Ordine: d-nii V. Brătianu, Iuliu Maniu, gen. Averescu, N. Iorga şl Dr. N. Lupu. Asupra demer­sului acestor vizite nu se poate spune altceva, decât că fiecare şef de partid şi-a expus pune- W său de vedere pentru solu­ţionarea crizei de guvern.

întrevederea Titulescu—Maniu.

După plecarea d-lui Titulescu idela iocuinfa d-lui Maniu, d-nul |nliu Maniu a primit pe gaze' |iri, cărora le-a declarat urmă- Jtoarele:

„A fost la mine d-1 N. Titu- seu care chemat 'de Regentă

întors în tară şi care a pri­it din partea ei însărcinarea

le ă forma un guvern de con­centrare.

D-1 N. Titulescu, înainte de a răspunde Regentei dacă acceptă sau nu mandatul ce i s-a încre­dinţat, a găsit necesar să se consulte cu şefii de partide şi acesta a fost scopul vizitei sale.

L-am informat asupra situaţiei şi am dat răspunsul la întrebă­rile ce mi s-au făcut. VS rog să mă ertaţi Insă dacă nu vă pot comunica şi d-voastră acest răs­puns, dat fiind faptul, că d-nul Titulescu va avea să raporteze de-abiamâne la prânz Regenţei despre însărcinarea ce a pri­mit. Din cuviinţă nu pot să vă spun deci nimic mai mult până când nu volu fi deslegat prin prezentarea d-nului Titulescu la Regenţă*.

După audienta de Vineri a d-lui Titulescu.

Eri, Vineri dimineaţa d-1 N. Titulescu nu a mai avut nici o întrevedere politică. La orele 12 şi 25, d-sa s’a prezentai înalte Regente, la Palatul Regal. Au­dienta a durat peste o oră.

D-1 N. Titulescu şi-a depus mandatul, declarând efi nu

Zece ani de politică poloneza externă şi internă.

— 0 scurtă recapitulare. —Intr’un interval de mai puţin

de 8 ani s’au perindat la cârma statului polon 15 gaverne, dinj tre cari cea mai scurtă durată a avut guvernul Witos, care nu s’a men|inut decât trei zile. Gu­vernul cel mai solid a fost Grabski, care a stat la putere 696 zile. Primul guvern polonez, Moraczewski, a fost un guvern de stânga, loate celelalte fură guverne de dreapta sau coaHft! între dreapta şi centru. Numai în timpul când Varşovia a fost ameninţată de bolşevici a func­ţionat dela 24 Iulie 1920 până la 15 August 1921 un guvern naţional în care au intrat toate partidele poloneze, dela socia­lişti până la extrema dreaptă.

Schimbările dese de cabinet şi numeroasele reconstrucţii n’au contribuit deloc ca desvol- tarea politică internă să conti­nue pe o linie unitară şi în mod sistematic. In fată guver­nului au stat totuşi probleme colosale. Fără a 'se mai vorbi de chestiunile serioase ale po­liticei externe şi graniţelor sta­tului, a fost necesar de a se clădi administrata statului în toate domeniile, a se unifica le­gile, a se crea organizaţii fi­nanciare, armata, şcoala, etc. La toate acestea dificultăţi s’a mai adăogat haosul valutar cu complecta depreciere a mărcii poloneze şi apoi cu crearea nouii valute, care a încercat şi ea o mare criză dar care în cele din urmă s’a stabilizat la nivelul actual.

Munca politico-internă a fost mereu stânjenită de luptele pen­tru stabilirea graniţelor* Graniţa cu Germania în Sîlezia supe­rioară, cu Cehoslovacia la Te- şen, Spiş şi Orava avea să fie stabilita prin plebiscit, ţ Pentru granifa din Galifia orientală s’au dus lupte cu Ucrainenii şi pentru granifa cu Rusia a fost iarăş nevoe de lupte. Pilsudski în fruntea ■ armatei poloneze a întreprins un marş victorios a-

supra Kievului, a fost însă pe urmă silit să se retragă şi bol­şevicii au pătruns în vara anului 1920 până sub porţile Varşo­viei.

Armata poloneză a fost ex­trem de epuizată şi pericolul a fost imediat. A fost însă înlă- furat prin sforţările comune şale întregii naţiuni. Witos şi Da- szynski au format un guvern de concentare naţional, armata a fost întărită cu trupe de volun­tari şi prin sforţările tuturor componentelor naţiunii sub con­ducerea mareşalului. Pilsudski, generalilor Sikorski, Razwo- dow ki ş. a. precum şi cu aju­torul generalului francez Wey- gând, s’a câştigat o victorie hotărâtoare asupra bolşevicilor. In (Impui înaintării victorioase generalul Zeligowski a ocupat regiunea Wilno, care după un scurt regim de transiţie a fost

^inseparabil alipită de Polonia. In ziua» de 18 Martie 1921 s’a încheiat la Riga pacea cu Rusia, prin care s’a stabilit graniţa orientală a Poloniei. Abia un an

j mai târziu au fost stabilite, prin I conferinţa ambasadorilor, cele­

lalte graniţe, adică graniţele unde au avut lob plebiscit, pre­cum şi graniţa dela Teşin, Spiş şi .Orava. De-aceea adevărata desvoltare paşnică a statului datează abia dela anul 1925.

In] politica jexternă Polonia este orientată spre Franţa cu care are un tratat de alianţă; dintre vecinii săi este în mo­dul cel mai strâns legală cu România prin un tratat defensiv contra unul atac al Rusiei so­vietice. Cu Statele Micei An­tante Polonia a început o co­laborare mai strânsă abia dela anul 1925 când Intre miniştrii de externe SkrzynSki şi dr. Be- neş au fost puse bazele rapor­turilor prieteneşti rcehoslovaco- polone. Din acel timp colabo­rarea s’a valorificat de multe ori pe terenul International în sensul pacifist, în special pe

°tglna 2. GAZETA TRANSILVANII!, Nr 117-19/8

forul Ligei Naţiunilor. Cu Rusia, Polonia se află în raporturi di* plomaiice corecte, deşi presa sovietică provoacă adesea si* tuafii încordate.

In domeniul economic Polonia a încheiat tratate comerciale a- proape cu toate statele din Eu* ropa afară de Rusia şi Ger* mania, cu cari n'a încheiat până în prezent astfel de tratate. Tra­tativele cu Germania durează, inclusiv pauzele, aproape trei ani fără a se ajunge la scopul urmărit. Tratativele economice *\u Rusia s’au întrerupt în .tot*

leauna încă în primul stadiu.O reacţie faţă de raporturile

olitico*interne neordonate, a ost revoluţia din Maiu 1926, fectuată de Mareşalul Pilsudskî. i-prijinindu-se pe armată şi pe narea lui popularitate în popor,

a creat un guvern cu preşe­dinţia căruia s’a împărţit cu pro* fesorul Bartei, un guvern cu o puternică autoritate. Sub regimul introdus de mareşalul Pilsudskî a început să crească încet ideia asupra posibilităţii colaborării. Sub guvernul sau au fost des- voltate forţele economice ale Poloniei, s’a câştigat creditul străinătăţii şi se lucrează la consolidarea economică, la clă­direa unui sistem economic pro­priu şi unitar. Şi chiar când di­ficultăţile sunt imense, nu se pot nega lezultatele evidente ale acestei munci.

Vaitinarea in traDr. C. N. Iliescu, Medic de Spital.

a d-luiRădniescn-Motro.

0 scrisoare prof.

D-l C. Radulescu-Motru, pro­fesor universitar, a adresat d-lui Iuliu Maniu următoarea scri­soare :

Stimata dmle Maniu.Când atâtea greutăţi se pun

în calea partidului naţional ţără­nesc, împiedîcându-1 sa şi înde­plinească opera de înoire a vieţii noastre politice şi mai ales când atâtea bănueli se ridică în contra intenţiunilor patriotice de care aţi dat dovadă, atât dvs., cât şi colaboratorii dvs. apropiaţi, este o datorie pentru mine să ies din rezerva de până acum şi întinzându-vă mâna cer înscrierea în partidul ce con­duceţi.

De mal mulţi ani sunt un pro­povăduitor al ideii ţărăniste. Sunt hotărât de astăzi înainte să iau o parte activă şi la în­făptuirea politicei naţional-ţără- nişte.

(ss ) Rădulescu-M otfu, profesor universitar, membru al

Academiei Române.

Ina’nte de a arăta în [ce con­stă această mare operă medi­cală — de actualitate — şi de un imensurabil interes social, cer permisiunea cetitorilor de a-mi îngădui să schiţez, în câ ­teva rânduri, noţiunile esenţiale pentru înţelegerea subiectului ce-mi propun a trata.

Ce sunt anticorpii ?Ce sunt antitoxinele ?Ce se înţelege prin imunitate?Ce este un vaccin şi ce este

o vaccinare ?Organismul omului este ast­

fel dotat de D zeu, sau de na­tură, cum vreţi să ziceţi, încât şi fără intermediul ştiinţei poate face faţă pericolului ce-1 ame­ninţă în fiece moment. Sunt ca­zuri însă, în care pericolul este mai mare decât puterea Iui de apărare şi atunci intervin oa­menii cărţii prin mijloacele de cari dispun spre a-i da ajutor. De ex.

Ne-am sgăriat la mână. Fără să dăm prea mare importanţă acestui fapt ne legăm cu o bu­căţică de cârpă şi lăsăm uită- rei totul. De foarte dese ori a treia s u a patra zi nu mai a- vem nimic. Alte ori însă, când pielea ne-a fost murdară, când corpul care ne*a rănit, sau câr­pa cu care ne-am legat, au fost murdare, vedem a doua zi la locui cu pricina o roşeaţă dureroasă în care temperatura este mai ridicată şi ţesăturile sunt mai tumefiete (umflate). Sunt reacţiunile organismului menite a repara mica rană, in­fectată deja de microbi. Este o infecţie mică.

Sunt şi cazuri în care lucru­rile nu se mărginesc numai la atât. Sub coaja, pe care tinde să o prindă sgârietura, s’a for­mat puroi şi rana nu se vinde­că până acest puroi nu va fi dat afara. Puroiul acesta format, nu este decât rezultatul luptei dată de elementele combatante ale organismului — leucocitele — (elementele sângelui alb pe cere îl avem în corp sub nu­mele de limfă), cu microbi cari se găsesc pe tot locul cu mii şi milioane şi cari abia aşteaptă o mică rană ca s’o infecteze.

Puroiul este deci rezultatul a- cestei lupte ieucocite şi microbi distruşi in luptă. Rezultatul final va ti, într’o astfel de sgârietură infectată de microbi banali, ca loucocitele [să*i învingă, puroiul să tie eliminat din plagă, iar rana să se vindece fără urmă Dacă se întâmplă însă ca în rană să între microbi virulenţi

Loca P. Nicnlescu S-sorIoan Munteanu

Cu ocazia lichidărei, DESFACEM toate măr­furile cu PREŢURI FOARTE REDUSE.

Rugăm a cerceta magazinul nostru asor­tat în

Mătăsuri, Catifele, Pluşuri de mă­tase şi de lână, Imitaţie de' blănuri, Stofe pentru mantouri şi costume de dame şi bărbăteşti, Barcliende, Mal- toane, Fineturi, Şifoane şi pânză pe li­tru cearceafuri, Zefiruri, Perdele, Co­voare, Trieotâge şi altele.

i mm

— ofeliţi de soartă — lucrurile se schimbă. Durerea, roşaţa, tu- mefacţia şi căldura cresc; indi­vidul are febră, dureri de cap, oboseală etc. simptome cari traduc o infecţie generală a or­ganismului. Cu ocazia unor ast­fel de infecţii, corpul nostru îşi fabrică pe cont propriu şi cu dela sine putere, — de cele mai multe ori, — anumite ele­mente ce poartă numele de an­ticorp. Ei au menirea de a sen­sibiliza, de a slăbi puterea de rezistenţă a microbilor faţă de atacul leucocitelor şi a le da deci acestora din urmă puterea de a i răpune. Dacă însă orga­nismul nu-şi poate pregăti a- ceşti anticorpi, atunci intervine medicina dându i anticorpii de care a ’e nevoe, pregătiţi la a- nimale. Sunt însă şi microbi, cari fixaţi într’un loc al corpu­lui omoară nu prin prezenţa lor, ci prin otrava pe care o se­cretă şi pe care o împrăştie în sânge.

Aşa de pildă avem baccilul teiannsului (Nicolaer), vibrionul holerei, baccilul difteriei, disen* teriei, etc.. Şi pentru cojocul lor organismul nostru îşi are une­ori ac. El îşi prepară în cazul când este atacat de asemenea microbi o substanţă ce are me­nirea de a anihila efectul omo- râtor al toxinei. Este anutoxina

Să vedem acum ce este imu­nitatea? Imunitatea este puterea pe care o dobândeşte organis­mul de a lupta contra infecţiei microbiene. Ea este de două feluri:

Naturală, adecă înăscută şi câştigată, adică dobândită după naştere.

Ex.: Omul eşje imun contra anumitor boale ce se găsesc la animale — este imunitatea, înăs­cută. Are o imunitate dobândită însă, atunci când se vaccinează contra vărsatului, când se ino- cuieză contra holerei sau a ti­fosului, sau când în urma unei scarlatine, vărsfit, pojar, febră tifoidă, a dobândit puterea de a nu se mai îmbolnăvi a doua oară de aceste boale. Mai poa­te fi activă, când corpul nostru însuşi şi-o pregăteşte şi pasivă când este produsă prin inter­mediul unui ser sau vaccin re­coltat dela animale.

Prin definirea imunităţii am spus ce este şi vaccinarea. Este un mijloc de imunizare prin in­termediul unei substanţe pre­parate in mod ştiinţific ia viţel, n urnită vaccin.

Cuvântul vaccin vine dela vacă şi cel care l’a încetăţenit în domeniul ştiinţii a fost Engle­zul Jenner. Ei a plecat dela constatarea că acei cari păzeau vacile în satul iui, nu aveau nici odată vărsat. In conformarea a- cestor observaţiuni, a mai venit şi un ait fapt. Mama lui mul­gând vaca, care probabil era bolnavă de vărsat, a căpătat la degete un fel de beşicuţe pline cu puroi (pustule variolice) cari după vindecare au făcut-o pe mama-sa imună faţă de vărsat. Plecând dela aceste observa- ţiuni foarte importante prin ade­vărul ce-1 cuprindeau, jenner a făcut în 1796 prin vaccinarea cu virus din beşicile aflate pe ugerul vacei bolnave, prima imu­nizare contra variolei, realizând astfel vaccinarea legiferată mai târziu mai în toate Statele.

Substanţa vaccinată (virusul vaccinai) s’a obţinut prin treceri succesive la viţel, treceri me­nite a scădea virulenţa boalei. (Prin virus se înţelege agentul patogenic al unei maladii, agent ce n’a putut fi încă identificat bacteriologiceşte. N’a putut fi văzut la microscop; agent ce tfece prin filtrele cele mai fine şl care inoculat produce boala cu toate caracterele ei).

Prin aceste spuse, trecem a- cum şi la chestiunea vaccinăre! contra tuberculozei.

Copful nu se naşte (chiar din părinţi tuberculoşi) cu tu­berculoză sau cu imunitate faţă de această boală. Nu se naşte însă nici cu o predispoziţie faţă de ea, aşa încât ne rămâne nouă sarcina grea de a împlini ceeace natura n’a vruf să desă­vârşească.

De foarte multă vreme oa­menii de ştiinţă şi-au albit pă­rul în laboratorii căutând să descopere tratamentul celui mai grozav flagel social, tuberculoza, fără să poată realiza ceva.

In ultimul timp însă, pentru o nevalorificată operă de umani­tate şi mare glorie pentru des­coperitor, doi medici Francezi — Calmette şi Guerin, — au putut preveni infectarea copiilor abia născuţi contra tuberculozei, prin vaccinul B. C. G. (bilié — adică cultivat pe bilă — Calmette- Guerin).

Au procedat astfel: Au luat o speţă din baccilul tuberculozei, căci trebuie să menţionăm că baccilul Koch, are trei speţe: hmană, bovină şi aviară (a pă­sărilor), au luat baccilul bovin şi i’au cultivat pe fiere de bou,i în mod succesiv de 230 de or în timp de 13 ani. Au reuşit astfel să*i reducă puterea lui tuberculigenă (de distrugere) dar să i menţină puterea de a produce anticorpi (de imuni­zare). Cu aceşti bacciii atenuaţi ca virulenţă, şi-a început expe­rimentările în 1922, întâi pe a- nimale de laborator şi apoi la copii, cu scopul de a-i proteja pe aceştia din urmă contra in­fecţiei baccilare, la cari îi ex­punea mediul familiei, tatăl sau mama lor fiind tuberculoşi.

Technica utilizată dela înce­put şi până astăzi a fost cea indicată la 24 Iunie 1924, în şedinţa Academiei de Medicină din Paris. Trei ingestiuni fiecare de un Ctg. de cultură vie şi proaspătă de bacciti amestecată în următorul lichid:

Glicerină 40 gr.Glucoză 10Apă destilată 1000 „

Mijlocul sigur pentru a apre­cia eficacitatea acestui procedeu de vaccinare preventivă constă în a studia rezultatele obţinute ia un grup de copii vaccinaţi şi apoi expuşi infectărei. La a* ceasta categorie de copii Cal­mette arată că mortalitatea se reduce la 0.9°/0 dela 2 5 '/0 cum sunt Ia cei nevaccinaţi. Aceste rezultate din Franţa au fost con­firmate şi de profesorul nostru Cantacuzino.

Pentru că B. C. G. este ino­fensiv şi eficace şi pentru că tuberculoza este un flagel so­cial de care nimeni nu este ia adăpost, rezultă că vaccinarea trebuie să fie practicată la toţi nouii născuţi. Dacă la început această vaccinare a fost reco­mandată în deosebi la copiii crescuţi în familiile infectate de tuberculoză, a căror mortalitate

este considerabilă, aceasta pen tru a evidenţia la maximum efi* cacitatea metodei şi nu pentru alt motiv. Astăzi când este sta­bilită o convingere deplină a- supra foloaselor ce le avem de pe urma vaccinărei cu B. C. G. se impune ca nici un copil, dar absolut nici unul, sa nu scape operei de salvare C3lmette-Gue- rin. Socot că această nouă arm§ de apărare — suntem încă în războiul de defensivă contra tu­berculozei — trebuie să fie pusa la dispoziţia tuturora; să fie cu­noscută în cele mai mici de­talii, lăsând până la o eventuală legiferare, medicilor şi moaşe­lor, iniţiativa plină de libertate a aplicăreî ei. Vom putea astfel face ca urmaşii noştri, să cu­noască numai din istoricul me- dicinei tuberculoza, rezervân- du-le energiile pentru aile îm­pliniri de goluri pe cari le are ştiinţa.

Salvaţi-vă deci copiii, imuni- zându-i cu vaccinul B. C. G.

Frtfflâri« faafclpigial Eratei.No. 27154/1928.

P u b ilc a ţ fu n ein ziua de 10 Decembiie 1928

ora 10 a. m. se va ţinea la ofi­ciul silvic orăşenesc Braşov o licitaţiune publică cu ofertele în scris sigilate, pe lângă obser­varea dispozifiunilor legei pen­tru contabilitatea publică Art. 7 2 —83. desnre cumpărarea unei maşine mobile pentru mărunţi- rea lemnelor de foc 6 P. S., prevăzută cu masă de ferestrău cu curelele şi cu toate uneltele necesare.

Ofertele trebuesc înaintate până la termenul de sus.

Garanţia 1 0 /0 ale preţului oferit.

Condiţumile speciale se pot vedea la oficiul silvic al Muni­cipiului Braşov str. Calvin (Ar­gintarilor) No. 5 între orele 8 - 1 3 .

Braşov, la 30 O:iomvrie 1928.Pom ar:

Dr> Stinghe, 988 1 - 1

Se erősár genere!:Socaciu .

Primăria comunală Harman.

No. 742/1928.

FiiflisaţiBieComuna Harman vinde prin

licitaţie publică în ziua de 24 Novembre 1928 ora 9 la faţa locului animale de reproducţie devenite improprii şi anume:

1. Trei tauri de vacă.2. Un taur de bivol.3. Doi vieri.Harman, la 5 Novembre 1928.

999 1—1 Primăria com unală .

Gătiţi şi răspâodişi«Şueta Transilvanii1

cel mau ve hi z .ar românesc

S ’a d e sc h is!M agazinul nostru fiind transform at din nou şi c o re s ­punzător cerin ţe lo r m oderne, şi dorind să ne c â ş ti­găm vechea în cred ere a on oratei n o astre clientele,

punem în vânzare cele mai proas­pete si frum oase noutăţi de modă

m pielii! M u de ielliie!Rugăm să vizitaţi magazinul nostru, fără obligaţie

de cum părare.

Fraţii 9SGHER9 7 3 .2 - 3

B R A S f i ¥S T R A D A F O R f N 5.

BB.aE®aau

*b\ 117— 1928, OAZHTA TRPR8|LTAf3ï«| Pagina 3,

'No. -28180/1928.

Cttiţen',Când m’am hotărât să pri­

mesc asupra mea greaua sar­cină de primar al acestui muni­cipiu, n'am făcut-o dintr’un sen­timent de egoism ori din va­nitate, ci din datoria ce am crezut că o am să ruspund in­vitaţiei ce mi s’a făcui şi, ca fiu al acestui oraş, să-mi în­chin toată puterea mea de muncă interesului obştesc.

Pentru ca munca mea însă să poată fi încununată de suc­ces şi să pot astfel mulţumi toate aşteptările şi îndreptăţi toate nâdejdiiie puse în ale­gerea mea, fac un apel căl­duros la toţi cetăţenii acestui oraş, fără deosebire, să mi a- corde tot concursul lor preţios In acţiunea ce va trebui să o desfăşur, pentru o cât mai bună

^gospodărie a acestui oraş.Fără de acest concurs bine­

voitor, al tuturor cetăţenilor, toate străduinţele mele vor fi sortite să rămână încercări in­fructuoase şi astfel viaţa acestui oraş, cu vechi tradiţii, va stagna, spre mâhnirea şi durerea noastră a tuturora.

Cu această convingere vă .invit, pe toţi, a-mi arăta cât mai grabnic, — în scris ori verbal — ori*ce dorinţe în legătură cu lipsurile ce le constataţi în păr­ţile ce Ie locuiţi, pentru ca, îm­preună cu cei chemaţi, să pu­tem chibzui şi cumpăni moda- .lilăţile ce pot fi întrebuinţate, pentru o cât mai grabnică în­dreptare a lipsurilor acestui oraş.

In nădejdea că apelul meu ou va fi tălmăcit şi înţeles alt •cum de cum a fost el simţit şi conceput în sufletul meu curat, Vă adresez cu o ocazie şi sa­lutul meu sincer şi prietmesc.

Braşov, 5 Novembre 1929.Primar :

Dr. S terie Stinghe.995 1 - 1

De Închiriat ne" frecven­tată, odaie de locuit şi pivniţă cu tot aranjamentul necesar u nei prăvălii, din cauză de boală, ss dă în chirie pe timp de trei ani sau după învoială, Infor* maţiuni la proprietar Strada Pa* jişte e) 14, sau la atelierul Tip. A. Mureşanu Branisce et. Comp. Stf. Prundului 15 la dl N. Co­liban.

P ä F P ö l f l Pentfu clădit casă r i l l u u lG eftin de vânzare lângă gara Bartoiomeu. Infor* maţiun* la P. Stoica Str. B se* rich Române 19. 915 5— lC

C a s aşi grădină în Str. Cas- j telului No. 46 de vân-1 zare. -Transsylvania“ f Bancă de asigurare •S. p. A. Braşov. Str. Porţii 67. 978 3-6

âviz Proprietari • proprietari

de grădini, şi cercuri

gospodăreşti.Pomi altoiţi, potriviţi pentru

clima noastră — soi îşi calitate primă se pot procura cu preturi convenabile din pepinieralLazar Gáli, Turcheş judelui Breşov. 990 1 - 1

li îathiriat Tbulí.ie în str. Podul lui Grid No. 12

V i A fli»! n a tm n cele mai i* 1 l l l l l gienice lei 26 — sunt

la mare’e deposit Pivniţele «Bschus*. Neagră 14. Bărbu- ceanu. 989 1—3

T O P l l î n t u de P chiriat cu u U u H lll| & pensiune. Şirul Florilor 14. Etaj. 1001 1— 1

Din canza mutăriiVindem cu orice preţ accepta­

bil dantele, broderii 1 cămaşă bărbătească de zefir cu 2 gulere • . * 198 Lei 1 cămaşă bărbătească cu piept de poplin, şi 2 gulere 260 Lei Ind spensab li pt. bărbaţi 125 Lei (nd spenzab ii de zefir 70 Lei Cămăşi de poplin cu 2 gulere . . . . . . 389 LeiComb'ne colorat pt. dame cudantele...........................125 LeiCămăşi de noapte pentru da­me . . . . . . . 170 Lei

Oricine se poate convinge în persoană des ore aceste preturi ocazionale fără cbligamentul de a cumpăra

Fabrica de albituriE I I I C i i

996 1 —0 Str. Porţii 50 (în curte).

Gisiţi vin bvn $1 ieftin ta

Ş I

STELIAN NICOL AUStrada Căpitanului No 14.

(TELEFON 256)Vinuri d e :D r ă g â ş a i t i

D e a lu - M a r e $ i O d o b e g ti

VA N ZA RE E N -G R O S 132 ?2—0

Pălării de DameParisiene şi Vieneze delà celé mai simple până la

cele mai e b gante.ELENA SZENDE

modistăStrada Mihail-Weis No. 5

Observaţi adresa!Preturi fx e solide. Pentru doamnele de ofiţeri şi fu ic*

ţionari reducere l0°/0.

A V I ZBanca Cetatea, Sucursala Ru­

pea Cohaim jud. Târnava M^re, începând cu 1 Ianuarie 1928, închiriază cel mai potrivit local de prăvălie cu 2 fronturi în piaţă, având d tb t de tutun şi bsuturi înfundate. Amatorii a se adresa Direcţiunii până la dala de 1 Decemvrie 1928.

Banca .Cetatea“ S. A. I 950 2*2 Suc. Rupea Cohaim.

Primăria comunei Zârneşti, Judeţul Braşov.

No. 1921/1928.

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţă, că

primăria comunei Zârneşti în ziua de 10 Decembrie 1928, la ora 10 a. m>, va ţinea în loca­lul primăriei l citaţie publică pen* fiu arândarea moarei comunale împreună cu uz na electrică şi ferăstrăul, pe timp de 3 ani în­cepând din 1 Ianuarie 1929 pâ- nă la 31 Decembrie 1931, ga­ranţia 10% din preţul oferit.

Licitaţiunea se va ţinea în conformitate cu ari 72—83 din legea contabilităţii publice, pre tul de strigare 80,GCQ Lei (adecă optzecimii lei),

Condiţiunile se pot vedea Ia primărie în oreie oficioase.

Zâtmşu, ia 29 Oct. 19 8.98/ 1-1 Primăria com unală .

FABR CA de Haine gata Bărbaţi Dame şi Copii.

CENTRALA BUCUREŞTIC U M ViClBEŞTI 135.

T el e f4xi 4 * J0 *

SUCURSALA D E V ARB8I1VA MIRII 21.

S U C IT R S JL E .A

M w v is r;:| Oferim Clienţilor din j Braşov şi împrejurime

cu ocazia deschiderei su­cursalei noastre în Bra­şov cu preţul cel mai ief­tin Costume, Paltoane, Haine de p!ele, Mantale de Dame şl fete, Stofe de h line şi Plapome, Desfidem ori ce con­curenţă fiind direct dela fabrica noastră. Supăm a ne vfzta pentru con-

v nge#e.993 1—0 „ D i r e c ţ i u n e a “ i

Wi«Ii<I14«44444i4

Aduc la cunoştinţă, Onor. public dm oreş şi sate că

în stradaMfbssl Welsi No. 16

am d“sch s o

i»»»»

ascuţitori«'pentru | cuţite, foarfece etc., |

» II »» I

______ __ ____________ »

unde mă voi sili a executa toate lucrările cari cad în sarcina meseriei aceasta, la

mulţumirea p«*blicuiu>. Roagă sprijinul onor. public

CAROL WAGNER998 1— 1

Primirii Vinfcfpfilil Braye?.No. 27686/1928.

PublicaţianeSe face cunoscut, că în ziua

de 26 O riomvrie a. c.» s’a g ă ­sit în Str. Gării un cal cu pă rul vânăt muced de circa 2 ani fără stăpân.

Calul s’a dat în îngrijirea dlui Andrei G jsbeth, Strada de M jloc 106.

Dacă proprietarul animalului nu se va prezenta pân ă cel

mat târziu la 14 Noemvrie a. c • calul va fi vândut prin licitaţie publică în baza Art. XH al le­gii din 1894.^Braşov, la 7 Nov. 1928.

Primar, Secretar General: Dr» Sttnghe S ocadu .994 1 - 2

Abonamente la ziar se pot tace pe timp mai îndelungat sau lunar

________________ P rim ăria com unală Hârman._____________

No. 472—1928.

puslicaţiunePrimăria comunala Hârman arendează "prin licitaţie publică

cu oferte închise în ziua de 17 Decembre 1928 ora 9 în localul primăriei, în conformitate cu art. 72—94 din Legea Cont. Publice:

1. Cârciuma comunală dela Podul Oltului împreună cu 10 jug. cad. pământ arabil, pe timp de 2 ani dela data de 1 Ianuarie 1929 până ia 31 Decembrie 1931. Preţul de extimare Lei 30.000.

2. Măcelăria comunală No. 3 pe timp de 1 an dela data de 1 Ianuarie 1929 până la data de 31 Decembre 1930. Preţul de extimare 30 000 Lei.

Ofertanţii vor depune o garanţie de 10% din preţul de ex­timare.

Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la primăria comunală. Hârman, la 6 Novembre 1928.

1000 1—1 Primăria com unală .

SOSIREA îl PLECAREA TREHORILOR. GIR. RRAţOIV A L A B I L

Sosirea ia Braşov.

D E L A I ftOVEMBRIE 1928.Plecarea din Braşov,

Be li Bucureşti:Acceleratul noapteaExpresul »Personalul dimineaţaTren mixt (Predeal) » Personal (Ho ş t ) dimineaţa Trenul fulger »Personalul d a

2 ore 08 min.3 . 34 .4 • 50 .7 , 17 ,9 ore 57 mm.

10 n 2\ n2 , 50 ,

Orient express d. &• 3 » 54 »Ex on siui 6 99 34 nPersonal 866:21 9 99 53 m

Beli Oradea-lare:Ex j ?c-s . noaptea 3 ore 19 min.P-isonal (Ll j) dimmeeţa 6 » 35 *Tien rn xi (S gh şoare) » 9 » 20 ».Personal (l’fckí) d. a i pt 50 «Tren firig* * 8 99 4 1Personal (Teiuş) no*3piea l i » 40 n

dela Arad:Acceleratul d m'neat a 4 ore 48 min.Express ul » 11 n 49 »O/sent Expnss ci d* 2 » 13 »

Dels St G&earţjhe şl Bretea:Personalul dimineaţa 8 ore 39 min.Personalul d. a. 5 » 31 nP urs onaiui s^ara 10 » 80 »

Dela Madeiafăa: (Petra Rareş)Personalul dimineaţa 7 ore 05 min.Personalul 9 11 m 38 »Personalul d, eu 2 99 37 »Personalul noaptea

Oala Făgăraş:10►

m 30 m

Tren mixt dimineaţaM u Sihla:

7 ore 04 rnin.

Personalul dimineaţa 11 ore 27 min.Tren mixt d. a.

Bala Zârneşti:

6 99 38 m

Tren ' mixt dim neaţa 6 ore 55 min.Tren mixt d. a. 1 » 22 ftTren mixt st ara 6 » 28 »Tren mixt t9 10 03 m

Spre Răcoreşti:Expresul noaptea 3 ore 36 min*Acceleratul dimineaţa 5 m 04 •Peis malul 99 7 » 38 »Expresul d. a. 12 m 08 mOrient Expresi » 2 M 20 mPersonalul » 2 99 50 mPersonal (PIoeşt ) » 6 n 43 0Tien fulger seara 8 n 49 T9Tren personal noaptea 11 m 55 »

Spre Oradea-Mare:Exores noaptea 3 ore 49 min*Personalul (Teiuş) dimineaţa 5 99 45 mTren fuiger d. a. 10 m 28 »Personalul (Teiuş) d. a. 2 » 55 »Tren nifXî (Sigh şuara) seara 7 m 20 mPersonalul (Cuj) seara 10 m 45 m

Spre Irad :

Acceleratul noaptea 2 ore 24 miciExon ss Orient d. a. 4 » —Expressul m 6 99 57 m

Spre SI. ibeorgfee şl Braţca :

Personalul dimineaţa 6 ore — min«Pe/s naiul d- a. 12 99 10 nPeisonaiul d. a. 7 m 05 9 '

Spre Mtfdefalâa: (Petra Rare?):Personalul dimineaţa 6 ore —.T en mixt • 7 » 22Personalul d. a. 3 • 40Ferscnaluî seera 7

Spre Făgăraş:» 30

Tiers mixt d. a. 5 Spre SiblDi

ore 05

mim

min*

Personalul dimineaţa 5 ere 40 minJTren mixt : d. a. 12 „ 30 »

Spre Zlrneştl:Tren mixt Tren mixt Tu n mixt Tren mix:

dimineaţa 7 ore 30 m Ktd, a. 5 - 15d* a. t 9 10 *seara ■ 11 ■ 10 .

Pagina 4. 6 AZÉT A TRANSILVANIEI Nr. 117—1928

Pentru a (sărbători înalta Regentă şi guvernul Maniu, cetăţenii din Braşov vor manifesta astăzi seară pe străzile princi­pale ale oraşului.

Manifestanţii se vor întruni Ia ora 6v2 seara în Piaţa Prundului, unde se va for­m a cortegiul, care cu muzicele în frunte, cu torte şi lampioane va traversa Piaţa Libertăţii, Strada Porţii, Bulevardul Ferdi- nand şi înapoi prin Strada Principele C arol.

Scrisori din Maramureş9

»Eldorado'-ul renegaţilor — ladu Românilor.Sigh.-M armaţiei, Nov. 1928.

Acest titlu exprimă sintetic istoria destrămării românismu* Iui din Maramurăş: cel mai ru- şinos calvar naţionali Cel din urmă Român'ştie, că acest cal' var îl avem din ambiţia politică a Brătienilor, cari tind a cuceri provinciile unite de bunăvoie: prin turma aventurierilor, gali- ţienilor, trădătorilor şi a tuturor parveniţilor tiszaişti, cum tot lor le putem muiţămi graniţele ne­drepte şi toată nenorocirea na- tonală.

Naţionalismul liberalilor îl de­monstrează cei 9 ani de guver­nare. Composesoratele au de­venit cel mai comod culcuş al fărădelegilor liberale, Gr o e de* llenii suni o noţiune mai para sitară ca lăcustelel Lupta cu a* c?$te demenţe cointeresate, cu cleptocraţia nepotistă este p e viată şi pe moarte, căci ne a- iacă existenţa materială, spiri­tuală, naţională şi cea morală.

Intre veniticii parveniţi culmea (Groedel este lăcusta interna- ftonală!) o ocupă „ loşcutenH* . Naţiunea „Ioşkuţismului arivist“ ă născut o şi creat*o t ’app /os- ka , fiul lui Papp Iosif, fost vice- căpitan al Chiorului, din Şom* cuta-Mare. Dupăce şi*o păpat averea şi omenia în Chior, a- cest parvenit s’a inginerii la sdbprefecáufsfMihaica Vasile din Sighet. A ajuns judecător, dar jocul de -bursă de cărţi şi poli­tica Tau dus la avocatură şi r e ­putaţie şi aceasta in tabăra iui Tisza şi apoi a lui Kossuth— Apponyi. Sub guvernul Széli Kálmán a ţinut interimat scau­nul de deputat din Şocuta-mere până să iasă la % majorat unul din conţii Teleky,* seniorii aces­tui scaun.

In parlament arivistul lipsit de scrupule, ca să parvină, a denunţat, în cel mai scârbos mod mai ales prin citate din istoria Românilor de A. O. Xe- nopol, idealul „Daco-românilor“. Inproşcat din scaun trece la Ko&suthişti, conduce fiţuica „Mâ- ramarosi Független Újság“, unde colaborează şi fiul său Pap Io- slf, directorul cultei rom. ca t din Min. cult şi artelor, pe care fa crescut popă latin, ca să poată pescui vre-o episcopie bogată romano-catolicâ ungu­rească şi pe care România-Mare fa găsit secretar al Arhiepisco­piei din Eger (Agria). Acesta a comis in foiletoanele fiţuicei o ruşinoasă istorie a Maramureşu­lui în spirit Kossuthistlll

Deputat n’a mai putut ajunge — Tisza ia susţinut şi numit pe trădătorul Mihály Péter la Ocnaşugătag, la Sighet a ajuns Kossuthistul, dr. Kökényesdy Mihai, fiul vicarului român cu acelaş nume, — deputat. Acest arivist insă in 1918 a înţeles glasul vremei şi prin conduita sa prudentă s'a reabilitat, mai ales că s’a ţinut de £cuvânt şi in politică activ n’a făcut in-cursii.

„Ioşkuţa“ însă în 1919 ajunge senator, fiu-său Iosif şi Vasile deputaţi aleşi de ruteni.

Ioşkuţa întră triumfător cu că­ţelul şi purcelul în Camerele Constituantei, dupăce în 1918 era vicepreşedintele Sfatului Naţional unguresc! loşcuţa a- junge sub Averescu preşedin­tele consiliului judeţean, dr. Papp Iosif azi dr. Pop Iosif, directorul cultelor catolice din Min. cultelor, alt fiu Vasile pre­fect în Treiscaune, azi notar pu­blic în Sighet şi Dragomireşti.

România-Mare s’a făcut în Maramureş numai pentru Miha- Jyeni şi loşkuţeni! Dr. Pop Io sif popa latin a fost avansat abate la abaţia Szent Iobb, în Bihor, unde s’au scutit de ex­propriere 4000 jug. cad. averea abaţiei, oare o administrează cumnatul său, un ungur reniteatî Scopul Abaţiei, cum arată nu­mele este paza „Sfintei Drepte a Craiului Ştefan* patronul Un* geriei 1

Corn. Agrar merită epitetul de: horthyst, decând ,s*a impre­sionat de minunea ungurească a Sfântului Crai Ştefan de a scutit Abaţia de expropriere, chiar la frontiera revendicată de Ungaria. Averea este clară, de mână moartă şi după croirea marilor hotare prin pacea dela Trianon abaţia n’are nici un scop şi nici un senz, — tolera­rea $ei e dovadă de slăbiciune iraţională. Trebue sistata, Ioţku- tenii înţărcaţi, moşia expropriată şi colonizată cu Români, pentru a fortifica frontiera.

Era politicianismului balcanic a creiat lumea răilor, paradisul Mihafyenilor şi a loşkuţenilor. Nici pe vremea protectoratului strein, România n’a avut un prestigiu mai scăzut ca azi.

Corupţia, francii şi politicia­nismul sapă la rădăcina nea­mului pornit pe ducă pe panta decadenţei. Bunul D-zeu ştie cine, cum şi când va curăţi a- cest imens grajd al Brătienilor? Maramurăşul e în agonie şi fii săi robiţi de streini cu ţapinul în spate s’au răsleţit ca făina orbului pe toate colţurile pă­mântului românesc.

Vai de bietMoroşan săracul 1Inf.

A v izAdunarea generală a Asocia­

ţiei învăţătorilor dela şcoalele primare de stat din oraşul şi judeţul Braşov, convocată pe ziua de 4 Nov. a. c., s-a amâ­nat din cauze neprevăzute pe ziua de 21 Noemvrie a. c. cu programul anunţat.

Satulung, 6 Nov. 1928.V. Ioan» N Sperchez ,

preşedinte. secretar.

A dunarea generală a şcoa- le lo r de stat de u cen icie se va tine în localul şcoalei pri­mare de Stat No. 4 în str. Agri­şelor, Duminecă 11 Noemvrie 1928 ora 10 a. m. Deoarece se vor desbate chestiuni importante în privinţa ucenicilor este de dorit ca cât mai muţţi meseriaşi să participe la această adunare.

Un caz de lepră Ia Bra­şov. ţn spitalul OH. Mârzescu din Braşov este internat de 2 zile cheferistul Vasile Paraipan cu locuinţa în Turcheş, bolnav de lepră. Cazul a fost verificat în mod oficial de medici făcân- du se imediat demersuri ca cel atins de lepră să fie transpor­tat în spitalul de leproşi Lăr- geanca din Basarabia.

Ceeace surprinde este că bolnavul a fost dus la spitalul civil şi nu la spitajul pentru con- tagioşi sau într un edificiu com­plect isolat, ca să nu ajungă în contact cu lumea. In spitalul ci­vil bolnavul se găseşte înir-o cameră alăturea de lehuze, fapt inadmisibil, care {a fost escep- ţionat în primul rând de înşişi medicii spitalului.

Nădăjduim, că în cel mai scurt timp bolnavul va fi dus la locui destinatiunei şi că în vii­tor se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina astfel de situaţii.

C onfirm are de paroch .Aflăm cu deosebită plăcere că d-i Ion Crăciunel din Braşov, fiind ales paroch în parochia gr. ort. română din Baciu, ale­gerea d-sale a fost confirmată prin înaltul Consistor dela S i­biu, în şedinţa ţinută sub pre- diul I. P. Sale Mitropolitului Ar­dealului Dr. N. Bălan.

flAoul p ir e r n NlaniwBucureşti, 10 Novembrie. După însărcinarea primită

de d-I"I. "Maniu pentru a forma guvernul, s ’a întrunit eri seara Comitetul de direcţie al Partidului Naţional-Ţără­nesc pentru a stabili lista noului guvern Naţional-Ţărănesc.

Consfătuirile au continuat şi azi dimineaţă iar d. a. Ia ora 4 d-1 f. Maniu va prezenta înaltei Regenţe lista miniştrilor, după care va urma depunerea jurământului.

Cum ştiu să-şi facă datoria fraţii şi su rorile din Braşovul-Vechiu.

C ercu l ag rico l în Sft. G he- orghe e recunoscut cu sentinţa Tribunalului Nr, 685/1927 de persoană juridică.

fe m e ile m arinare în R usia sovietică. Comandamentul flo­tei sovietice din Marea Baltică a prinvt numeroase cereri pen­tru primirea femeilor in servi­ciul marinei militare. Aceste ce­reri au fost până în prezent re­zolvate negativ. In ultimele zile s-a făcut însă o excepţie la ce­rerea surorilor Vasilevski. Una din ele a fost primită ca mari­nar, a doua ca fochistă pe va­porul „Socialist“. Ştabul flotei baltice a înaintat cererea lor sovietului revoluţionar militar, care a aprobat cererea. Aceasta formează primul pas când fe­meia a fost primită în marina militară.

COBCeitnl Ctzacilor de la Don s b conducerea maestrului Ja* u ft are ioc Sâmbătă 17 Noem vi ie ora 9 seara» Sala Apolo*

Pentru Casa Naţională din Braşovul-vechiu s’au mai înscris cu următoarele sume în lista d*nelor E lena D. Căpăţină şi preoteasa M arioara dr. P. Debil, ca reprezentantele Reu- niunei Femeilor: Constantin şi Mafia Muntean un vagon de ciment în sumă de Lei 26.300, Alexandru Băcilă, Dumitru Cons­tantin comersant, Dumitru Sa- moilă, Ioan Sârbu şi dr. I. Le- meriyi cu aâle Lei 10.000.

George Lupu cu Lei 6000.George Balea, George şi

Zinca Jinga, Nicolae Bucşa, vă­duvă Maria Puîu, ioan Rogozea, Ioan Buşteo, Elena D. Gontea, ioan Bratu, George Puîu zidar, Iancu Micu mâestru zidar, ioan Marin şi Ioan Cati câte Lei 5000.

Dr. Ilarie Noaghea medic ve­terinar, Dumitru Viădărean dul­gher, George Forir cărăuş câte 3000 Lei

Văduva Maria Balea, George Sârbu, George Sârbu zidar, Ni­colae Popovici tunet- Ioan A'- dea econom, Ioan Petrişor, Const. Arinean, Iosif Păcular, Ma­tei Murăşan, George Arsu, văd. Maria Perşinariu, George Jianu, Constantin Chivăraru, Elena Moldovan, George Irimie, Nico­lae Derstar, văd. Maria Balea, Ioan Popovici, Vasile Jugănaru croitor, George Petrişor, Dumi­tru Cati, Nicolae Bălaş, văd. Ana G. Aldea, Nicolae Florea şi văd. Maria Bârsan câte Lei* 2000.

Văd. Efrosina Stroie, Florea Ghiţeşcu, Mihail Puşcaş, Petru Florea câte Lei 1500.

Văd. Paraschiva Farcea, văd.

' Elena Olăvinariu, Ioan Diaco- nescu, văd. Maria Duşa, Dumi­tru Bucşa, Nicolae Samoilă, Ioan Creangă, Nicolae Colceriu,, George Chivărariu, Vasile Duşa,. Ioan Şuşaica, George Florea, Nicolae Duşa, Maria Duşa, G e­orge Gontea, Maria Bălaş, Ni­colae Ciochină, Ioan Brânduşarv Nicolae Ciugugean, Ioan Iancu,. Ieronim Jinga, Vasile Nistor, Ana Vasile Clocea, Marin Iosif,, văd. Islina Ţirea, Maria Crist.. Reimer, Valeriu Popovici ins.,, văduva Elena Sârbu, Nicolae Florea, Petru Purcărea, C- Dârstariu, Nicolae Voicu, Pa* raschiva Tampa, Elisabeta Creţu, Neculae Rusu câte Lei 1000.

D-na Papal, Maria Popovici, Necuiaie Rogozea, George Trifu, Radu Balea, văd. Susana Cons­tantin, văd. Susana Irimie, Ge- orge Sandu sen. George Sandu jun. Teodor Voicu, văd. Marina Mereţiu, Nicolae Scodrea, Ge­orge Boeriu, Dumitru Aldea, Dumitru Trifu câte Lei 500.

S ’au mai oferit cu prestaţiuni, cu lucru:

George Arsu zidar, o săptă­mână de lucru, Florea Ghiţescu betonar, o săptămână lucru. Petru Florea zidar 2 săptămâni de lucru, văd Ana George Al­dea 10 cară de petriş, transa portate, Nicolae P. Florea zidar 1 săptămână de lucru.

Oficiul parohial exprimă tu­turor nobililor donatori cele mai călduroase mulţumiri.

B raşov, 10 IX. 928.Dr. Petru Debu~

paroh. ort. rom

L o c a le“ O ediţie sp ecia lă a ziarului nostru apărută eri Ja ora 5Vj, anunţând însărcinarea d-lui I. Maniu cu formarea noului gu­vern, s’a epuisat în câteva mi­nute.

Noul m ers al trenu rilorvalabil dela 1 Noemvrie a. c. se publică azi pe pag, 3 în zia­rul nostru.

Medica e. Doctor I. Ari- ton, medic primar al Sec­ţiei de Boale Interne dela Spitalul civil, a plecat la Paris — pentru studii — la clinicile de acolo.

Dela , Astra“ Braşov.

Logodnă. D ra Eugenia Flo­rea şi d-1 Dumitru Benigal, lo­godiţi.

Braşov, la 9 Nov. 1928.Felicitări.

Licitaţie benevolă In 11 Noemvrie a. c. ora 10 se va ţine la faţa loculuioi licitaţie be­nevolă. Se va pune în vânzare noul edîftciu cu etaj şi man­sardă cu curte, constâtător din 3 locuinţe, compuse fiecare din câte 2 odăi. baie, bucătărie, că­mară, situate pe drumul Sân- petrului vis-a-vis cu depozitul de lemne al oraşutui.

R evistele „G ândirea“ şi „Ţara^Noastră* se găsesc de vânzare zilnic la chioşcul din gară. 1—0 I

Dr. F e jé r Em anuel medic de boli interne şi dermato-ve- nerice, consultă 8—10 a. m. şi3 —6 p. m. Str. Ecaterinei* 31. Tel. 43.

Tratamentul: Diathermie-Quarz şi Sollux. 1001 1—15

U t u i ol Pildaei de Steinbargspecialist în b ja le t de ochi, u rechi, nas şi gât s ’a reîntors din streinătate ş.-a luat serviciul în primire* Ordinapunea şi Sana- orul Stradă Castelului 84. 1 3

Cinema „Astra“ (Apollo)Í2 — 13— 14 Noemvrie

Senzaţie mondială

Film senzaţional după romanul lui Maurice Decobra „în 10 acte.

In rolul principal >Joiephlae Bşker.

Afară de această cel mai nou Ufa-Journal-

Un non Cerc cnltnral: „Astra“ Mâernş.

In ziua de 4 Noemvrie c. o delegaţie compusă [din dnii Axente Banciu, preşedintele „Astrei“ ,’Braşov, dr. Valeriu» Stinghe, Ing. Bujor Măzgăreanu şi Ion Colan, prof. au organizai Cercul cultural „Astra“ Măeruş..(j

In liniştea de Duminecă a bisericuţei pictate prin sec. XVIIMea, credincioşii ,au ascul­tat cuvintele d lui Banciu des­pre „Ce a fost „Astra“ şi ce vrea sâ fie“, apoi, din cei 25 de membri activi şi doi pe viată înscrişi, s’a constituit co­mitetul de mai jos :

Preşedinte S. S. preot An- dreiu Badiu. Vice-preşedinte AL Mâeruşan, învăţ în retragere. | Secretar Gh. Titeia, învăţ, w biiotecar Aurel Mâeruşan. Cas- sier, Nicolae Titeia. Controlor Ioan Taus. Econom Pani Oprean. Membrii: Petru TDîtti Zaharia Nistor, Gh. Crizbăşan l

Noi membri pe v ia tă :D na Ceciiia dr. Megay, lei

500. Nicolae Orghidan, Inspec­tor şef ai Reg. V. şcolare, iei 500.

Secretariatul

TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabil : VICTOR BRANISCE

L