Microsoft Word - XI GEOGRAFIE Suport de curs 2020 - Sem IIGEOGRAFIE
SEMESTRUL II
III.POPULAIA, RESURSELE NATURALE I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
1.Evoluii geodemografice contemporane (pag. 53, manual) În prezent triesc pe Terra peste 7 miliarde de locuitori. Populaia Terrei a crescut într-un ritmt tot mai accelerat cu cât ne apropiem
de prezent. Odat cu apariia i dezvoltarea activitilor economice care au sporit confortul oamenilor s-au manifestat i creteri ale numrului de locuitori.
Astfel în decursul istoriei se deosebesc cinci faze evolutive distincte.
Apariia i dezvoltarea agriculturii a creat aezri stabile i a determinat prima cretere important a populaiei globului. Creterea lent a populaiei constituie faza iniial de echilibru relativ.
Cel mai important impact l-a avut apariia activitilor industriale.
Industria a devenit un sector economic important în secolele XVIII-XIX, când a avut loc revoluia industrial datorit evoluiei tiinei i tehnicii.
Folosirea crbunelui în locul lemnului i a apei a permis dezvoltarea regiunile industriale. Astfel s-au creat locuri de munc, s-au dezvoltat orae i s-a produs o cretere accelerat, agresiv a populaiei numit explozie demografic concomitent cu o cretere a numrului de orae, proces numit explozie urban.
Societatea post-industrial, în care devin predominante serviciile, se caracterizeaz prin scderea natalitii, comparativ cu faza anterioar, îns valoarea natalitii nu este mai mic decât a mortalitatea i astfel se contureaz o cretere moderat, specific fazei de tranziie demografic.
Ultimele dou faze spre care se îndreapt evoluia demografic a populaiei sunt echilibru relativ , caracterizat de stagnarea numeric a populaiei i faza de declin demografic, respectiv scderea numeric a populaiei specific societii informaionale.
3
Pe fondul evoluiei economice diferite, la nivel global se evideniaz asimetria demografic dintre „Nord” i „Sud”.
„Sudul” se afl în plin explozie demografic, pe când „Nordul” se îndreapt ctre declinul demografic.
Consecinele asimetriei demografice dintre „Nord” i „Sud”sunt:
-migraiile de populaie
-mutaiile sociale profunde
2.Resursele umane i dezvoltarea (pag. 59, manual)
Organizaia Naiunilor Unite (ONU) împarte statele dup nivelul de dezvoltare în :
-ri dezvoltate, supranumite Lumea nordic sau rile din „Nord”
-ri în dezvoltare, numite rile din „Sud”
ONU a avut în vedere calitatea vieii, observat prin indicele dezvoltrii umane (IDU), rezultanta a trei dimensiuni: economic (Produsul Intern Brut- PIB), demografic (sperana de viaa locuitorilor), social (gradul de alfabetizare).
Statele din „Nord” au IDU de peste 0,90 în SUA, stalele Uniunii Europene, unde toate cele trei dimensiuni ale indicatorului au valori ridicate, iar statele din „Sud” , precum cele din Africa Central prezint valori ale IDU sub 0.59 (vezi harta „Indicatorul dezvoltrii umane”, pag. 61, manual)
4
1.Având în vedere c bilanul natural (sporul natural) reprezint diferena
dintre natalitate i mortalitate, precizai caracteristicile acestor indicatori geodemografici pentru cele cinci stadii ale evoluiei demografice (vezi reprezentarea grafic „Tranziia demografic”, pag. 54, manual)
Ex: stadiul I specific societii agricole, echilibru relativ, natalitatea ridicat, mortaliatatea ridicat.
Bn=N-M, N ≈M, Bn≈0, echilibru relativ, cretere lent a populaiei
2.Explicai necesitatea forei de munc din „Sud”, pentru statele din „Nord” (vezi pag. 55-56, manual)
3.Utilizând hrile de la pag 60, privind cele trei dimensiuni ale indicatorului dezvoltrii umane i harta politic a lumii, fig 1, menionai:
a)trei state care prezint valori mari ale Produdului Intern Brut (PIB);
b)trei state care prezint valori mici ale Produdului Intern Brut (PIB);
c)trei state care prezint valori mari ale speranei de via la natere;
d)trei state care prezint valori mici ale speranei de via la natere;
e)trei state care prezint valori mari ale gradului de alfabetizare;
f)trei state care prezint valori mici ale gradului de alfabetizare;
Ce observai?
Ex: a) valori mari ale Produdului Intern Brut (PIB): SUA, Norvegia, Germania . Observm ca statele sunt din „Nord”.
5
6
3.Raportul dintre aezri i dezvoltare. Tendine ale evoluiei aezrilor umane. (pag. 62, manual)
La nivel mondial se observ o important legtur între valorile IDU – indicatorul dezvoltrii umane i gradul de urbanizare (ponderea oraelor din totalul localitilor unui stat).
Astfel cele mai dezvoltate state: SUA, Japonia, Germania, Australia, Olanda, Belgia, etc. au un grad ridicat de urbanizare.
Cele mai multe orae au aprut odat cu revoluia industrial, când explozia demografic a atras explozia urban.
Oraele au cunoscut i o important evoluie numeric, astfel încât în prezent exist orae mari, numite metropole care au peste 1 mil. loc i aezri urbane foarte mari, numite megalopolisuri care au zeci de milioane de locuitori i se extind pe sute de km, fiind rezultatul unirii mai multor metropole. (ex. Tokaido, din Japonia sau Boswash, din SUA)
4.Resursele naturale i agricole. Impactul exploatrii i valorificrii resurselor asupra mediului. (pag 64, manual)
Omul, din simplu consumator al produselor din natur, a devenit treptat „creator de mediu”:
-comunitile umane primitive utilizau exclusiv resursele din natur, fiind un echilibru între om i mediul natural;
-civilizaia neoltic caracterizat prin apariia i dezvoltarea practicilor agricole, respectiv prin revoluia agricol, a adus modificri importante asupra mediului. Sedentarismul a determinat apariia primelor aezri. Odat cu acestea au avut loc despduriri, deseleniri, degradri ale solurilor, suprasolicitarea resurselor de ap dulce, etc.
-societatea industrial aduce cele mai mari modificri din istorie asupra mediului. Spaiile transformate antropic (orae, zone miniere, de transporturi, etc.) ocup teritorii tot mai întinse în defavoarea zonelor naturale. Apare degradarea
7
(poluarea) tuturor înveliurilor geografice, se observ procesul de înclzire global, iar resursele naturale sunt pe cale de epuizare. La acestea se adaug explozia demografic (creterea numeric a populaiei în ritm accelerat, care pune de asemenea presiune asupra mediului)
-societatea informaional specific prezentului propune gsirea unor soluii alternative, precum folosirea resurselor energetice alternative sau viziunea unei noi economii – ecoeconomia.
5.Gestionarea resurselor, dezvoltarea economic i dezvoltarea durabil (pag. 66, manual)
Conceptul de dezvoltare durabil se refer la gsirea unor soluii privind utilizarea raional a resurselor naturale (gestionarea resurselor), astfel încât acestea s fie folosite atât de generaia actual , cât i de generaiile viitoare.
De asemenea, se urmrete gsirea unui echilibru între om (dezvoltare economic) i natur (protecia mediului).
Noul model de dezvoltare economic propus de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (1987) are urmtoarele caracteristici:
-durabilitatea
-dimensiunea social care prevede asigurarea creterii numerice a populaiei i eliminarea srciei
-dimensiunea ecologic, care include noiunea de ecodezvoltare (echilibru între necesitile omului i conservarea mediului natural).
8
***Fia de lucru nr. 2***
1.Care este modelul de extindere al oraului Tokyo, având în vedere lipsa de spaiu? (vezi pag. 63, manual)
2. Pe baza informaiilor din manual, pag 67, explicai în maxim 10 rânduri ce înelegei prin „dimensiunea ecologic a noului model de dezvoltare economic”.
IV.SISTEMUL ECONOMIC I SISTEMUL GEOPOLITIC
1.Evoluia economiei mondiale i sistemul economic mondial (pag. 70, manual)
Economia mondial reprezint ansamblul economiilor naionale ale statelor lumii privite în legtur reciproc.
Caracterul economiei mondiale s-a modificat în timp:
-în perioada imperiilor coloniale predomina comeul produselor agricole
-în perioada industrializrii predominau produsele industriale variate
-în prezent schimburile de mrfuri sunt reprezentate de produse foarte diversificate, în strâns legtur cu dezvoltarea economic inegal a statelor din „Nord”, mai dezvoltate, fa de cele din „Sud” aflate în dezvoltare economic.
Astfel , în prezent, la crearea PIB –ului (Produsului Intern Brut) :
-în rile dezvoltate predomin serviciile – sectorul economic teriar, reprezentat de transporturi, telecomunicaii, turism, etc.
-în rile în dezvoltare economic predomin agricultura – sectorul primar
9
Pe glob exist o singur organizaie internaional (universal) important la nivel global – Organizaia Naiunilor Unite (ONU).
În acelai timp exist i state cu ro foarte important la nivelul politicii mondiale. Acestea se numesc centrii de putere: SUA, Rusia, China, Japonia, etc.
Tabloul sistemului geopolitic mondial actual se completeaz prin existena unor grupri economice (blocuri economice): Uniunea European (UE), Asociaia Naiunilor din Asia de Sud Est (ASEAN), Forumul de Cooperare Economic Asia- Pacific (APEC), etc si al unor grupri militare (blocuri militare) precum Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
3.Rolul unor state în sistemul mondial actual (pag. 76, manual)
În trecut erau mai puine state care jucau un rol important în sistemul economic mondial. De exemplu în timpul imperiilor coloniale erau 4-5 state.
În prezent tot mai multe state joac un rol important pe scena economic i geopolitic.
Ex: SUA- este cea mai mare putere economic mondial Rusia- este o putere în revenire, atât economic cât i militar Japonia- râvnete la statutul de mare putere economic, fiind una dintre
statele numite„tigrii asiatici” China- este pe cale s devin o superputere economic, cu o cretere
economic considerabil în fiecare an India- este o putere economic regional care aspir s devin putere
mondial Brazilia- este o putere economic regional , dar ca i în cazul Indiei,
dorete s devin putere mondial La nivel regional se mai remarc state precum: Republica Africa de Sud,
Israel, Australia.
1.Precizai pentru Organizaia Naiunilor Unite: (vezi pag. 73-74, manual)
-anul înfiinrii
-principiile fundamentale
2. Pentru blocul militar NATO, menionai: (vezi pag. 74-75, manual)
-oraul unde este sediul uniunii
-numrul de membrii din prezent
3*. Precizai rolul statelor Japonia, China, Statele Unite ale Americii, în sistemul economic mondial actual având în vedere: (vezi pag. 76-82, manual)
a)potenialul geodemografic
c)scurt istoric
*nu alocai mai mult de o pagin pentru aceast subpunct de pe fia de lucru
11
Gruparea statelor dup diferite criterii reprezint o caracteristic a lumii în prezent. Statele se grupeaz dup criterii politice, economice, militare, etnice, etc.
România este membr a:
-Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) din anul 1955, gruparea militar, politic i economic cea mai important din lume.
-Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), din 2004 , grupare militar i poitic, care include state din America de Nord i Europa.
-Uniunii Europene (UE) din data de 1 ianuarie 2007, gruparea economic i politic, cu rolul cel mai important în economia mondial.
5.Organizarea spaiului mondial. Raportul Nord-Sud. (pag. 96, manual)
Înaintea prbuirii comunismului în anul 1989, simbolizat prin „cderea zidului Berlinului”, existau trei categori de state:
-state capitaliste, respectiv statele dezvoltate: SUA, Frana, Belgia, Olanda, Luxemburg, etc.
-state socialiste, respectiv statele din estul Europei: România, Bulgaria, Polonia, etc. , Uniunea Sovietic, China, Cuba, Vietnam, etc.
-lumea a treia, respectiv state care nu intrau în primele dou categorii
Dup prbuirea regimului comunist s-au stabilit dou categorii de ri:
-ri dezvoltate, situate , cu excepia Australiei, în Emisfera Nordic
-ri în dezvoltare, situate în Emisfera Sudic
Deosebirea între cele dou categorii de state este strâns legat de dezvoltarea economic , împrind globul în „ri bogate” situate în „Nord” i „ri srace”, situate în „Sud” .
12
În ultima perioad ONU a insistat în gsirea unor soluii pentru a reduce decalajul dintre „Nord” i „Sud”. Decalajul economic se resimte i la nivel social prin accesul diferit la educaie, la sistemul medical, prin consumul diferit al cantitii de energiei electrice, al apei potabile, al produselor alimentare de baz, etc.
6.De la lumea unipolar la lumea multipolar (pag. 102, manual)
Evenimetele legate de existena comunismului în lume au condus spre existena unui singur pol de putere, respectiv Statele Unite ale Americii, numite adesea „Jandarmul mondial”.
Pentru viitor se dorete existena unor poli de putere, fiind posibil:
-modelul bipolar: SUA-Rusia
-modelul tripolar: SUA-Rusia-China
-modelul pentapolar: SUA-Rusia-China-Japonia-Germania
-modelul cu mai muli actori regionali: SUA-Rusia-China-Japonia- Germania- Australia-Brazilia-India i ali „piloni regionali”.
Este posibil s se contureze i modelul „numai blocuri regionale” care s includ marile grupri regionale de state: UE, NAFTA, ASEAN, APEC.
***Fia de lucru nr. 4***
1.Urmrind legenda harii referitoare la Uniunea European din manual, de la pag. 92, menionai statele care au intrat în uniune în fiecare val de aderare, apoi completai cu capitalele corespunztoare fiecrui stat , utilând harta de mai jos:
a) anul1951:
b)anul 1973:
c)anul 1981:
Ex: a) anul1951: Italia (cap. Roma), Frana (cap. Paris), Germania (cap. Berlin), Belgia (cap. Bruxelles), Olanda (cap. Amsterdam), Luxemburg (cap. Luxemburg).
2.Notai, în caiete, indicatorii care reflect decalajul Nord-Sud. Utilizai informaiile din manual, de la pag. 98.
14
Avei în vedere:
-s utilizai manualul primit de la coal, Manual de Geografie, clasa a XI-a, autor Negu S. i colab., Ed. Humanitas Educaional
-s notai în caiete informaiile din acest suport de curs. Caietul va fi adus când vei veni fizic la coal
-s rezolvai fiele de lucru, întrucât acestea reprezint modalitatea de evaluare
-s trimitei înapoi doar rezolvarea fielor, pe foi de caiet. Vei scrie numele, prenumele, clasa i data, pe fiecare fi rezolvat.
Bibliografie
Manual de geografie, clasa a XI-a, Negu S. i colab. , Ed. Humanitas Educaional
Manual de geografie , clasa a XI-a, Mîndru O. , Ed. Corint
https://en.wikipedia.org/
https://www.worldometers.info/world-population/
https://www.manuale.edu.ro/
http://manualul.info/