Microsoft Word - XI GEOGRAFIE Suport de curs 2020GEOGRAFIE
PROFESOR,
I.MEDIUL ÎNCONJURTOR – ASPECTE GENERALE
1.Hazarde naturale i antropice (pag. 23, manual). Prin hazard se înelege orice fenomen sau proces natural sau antropic care prin manifestarea extrem i adesea spontan provoac numeroase pierderi de viei omeneti i distrugeri de amploare. Hazardele mai sunt cunoscute i sub denumirea de calamiti, dezastre.
Hazardele se grupeaz în:
a)Hazarde endogene cu geneza sub scoara terestr:
1.-erupiile vulcanice. Cei mai muli vulcani sunt în jurul Oceanului Pacific (Cercul de Foc al Pacificului)
2.-cutremurele de pmânt. Cele mai frecvente cutremure sunt în Japonia (cca. 3,5 cutremure pe zi de intensitate medie)
b)Hazarde exogene care cuprind procese i fenomene extreme legate de manifestrile desfurate la suprafaa scoarei terestre.
1.-Hazarde geomorfologice (legate de relief): alunecrile de teren, prbuirile, curgerile de noroi i grohotiuri, etc
2.-Hazarde climatice i hidrologice: ciclonii tropicali, tornadele, seceta, inundaiile, etc.
3.-Hazarde oceanografice: icebergurile, valurile, tsunami, El Nino, La Nina, etc. Valurile tsunami sunt cauzate de cutremurele de pmânt. Cel mai mare val tip tsunami a fost în anul 2004, în Oceanul Indian.
4.-Hazarde biologice: epidemiile, invaziile de insecte, incendiile naturale, etc Epidemiile reprezint îmbolnviri foarte grave ale populaiei de pe un teritoriu sau de pe glob (pandemie). Cauzele sunt agenii patogeni: virusuri, bacterii, etc. Cele maigrave maladii au fost: ciuma, malaria, febra tifoid, gripa spaniol, etc.
3
B.Hazarde antropice determinate de factorul antropic (omul). Acestea includ i hazardele tehnologice
a) Degradarea solurilor este datorat în special aplicrii necontrolate a îngrsmintelor,care provoac grave dezechilibre, determinând în final pierderea solului. Concomitent cu practicarea improprie a lucrrilor agricole pe versani, terenurile se degradeaz fiind transformate în pmânturi rele (bad-lands-uri).
b)Reducerea biodiversitii este efectul aciunii omului asupra biosferei prin defriri excesive, punat intensiv,braconaj,etc. In ultimele secole au disprut circa 500 specii de animale.
c)Hazardele industriale includ accidente declanate de om, precum explozii sau incendii care determin emisii de substane nocive. Depozitarea incorect a deeurilor afecteaz prin poluare solul, apa,aerul. Cel mai mare accident produs prin eliminarea unui gaz toxic s-a înregistrat în India, în 1984, în urma cruia au decedat 6500 persoane.
d)Hazarde legate de transporturi Cele mai duntoare mediului sunt accidentele petrolierelor , care include o grav poluare a apelor. Accidentele rutiere sunt cu cele mai multe pierderi de viei omeneti, îns s-au înregistrat i accidente feroviare foarte grave.
1-Hazarde legate de transporturile rutiere
2- Hazarde legate de transporturile feroviare
3-Hazarde legate de transporturile navale
4-Hazarde legate de transporturile aeriene
e)Hazardele nucleare sunt cele mai devastatoare deoarece produc rspândirea necontrolat a unor substane radioactive, care iradiaz populaia pe termen lung. Cel mai grav hazard nuclear a fost la Cernobîl, Ucraina, în anul 1986.
4
***Fia de lucru nr.1***
1.Utilizai informaiile din manual, pag. 24-25 i completai cu exemple la fiecare tip de hazard geomorfologic, hazard climatic i hidrologic.
Ex: curgerile de noroi i grohoti: versanii Subcarpailor
2.Clasificai hazardele naturale.
2.Despduririle, deertificarea i poluarea (pag. 31, manual)
A.Despduririle reprezint îndeprtarea (cderea) pdurii din cauze naturale. Aciunea de îndeprtare a pdurii din cauza omului se numete defriare.
Cauzele naturale ale despduririlor includ: erupiile vulcanice, inundaiile, autoaprinderea pdurii, furtunile violente (ex. uraganele)
Cauzele antropice: ardere intenionat sau accidental, tierea pdurii pentru consum i pentru prelucare industrial
Efectele dispariiei pdurii se resimt la nivelul tuturor înveliurilor geografice. De exemplu solul devine mai uscat întrucât apa nu se mai scurge încet prin sol, prin intermediul rdcinilor, care au rol de a menine umiditatea în timp. În acelai timp, ploile cu caracter torenial permit scrgerea rapid a apei e versant, provocând atât procese de versant, precum alunecri de teren, dar i inundaii la baza acestora. De asemenea, scade cantitatea de ap subteran deoarece pânza freatic nu mai alimentat constant.
Msurile privind îndeprtarea efectelor negative ale despduririlor sunt crearea barajelor verzi care propune reâmpduriri pe suprafee foarte mari.
B.Deertificarea este fenomenul de degradarea a terenurilor în zonele aride i semiaride, de înaintarea a deertului spre zonele înconjurtoare din cauze naturale, climatice, precum reducerea precipitaiilor dar i din cauze antropice precum despduriri, suprapunat.
5
Msurile privind stoparea înaintrii deertului sunt: crearea de perdele de arbori (baraje verzi) la limita deertului cu zonele înconjurtoare, împiedicarea suprapunatului (prin legislaie)
C.Poluarea reprezint degradarea unui înveli geografic sau a unei componente a acestuia, din cauze naturale sau antropice.
Cauze naturale: furtuni de praf sau de nisip, erupii vulcanice, explozii solare intense, pulberi în atmosfer datorate dezintegrrii unui meteorit, geruri prelungite, alunecri de teren, inundaii etc.
Cauzele antropice: au devenit tot mai agresive cu cât ne apropiem de actual.
a)Poluarea aerului se realizeaz prin emisiile de praf sau gaze. Se adaug poluarea fonic, datorat zgomotului puternic.
Sursele de poluare: termocentrale, circulaia autovehiculelor, uzine chimice, arderea diferitelor deeuri în gospodrii, etc
b)Poluarea apelor este un fenomen care afecteaz toate componentele hidrosferei, atât apele oceanice, maritime, cât i apele cugtoare, stttoare (lacuri) sau pe cele din scoara terestr (ape freatice – captate prin fântâni).
Sursele de poluare sunt activitile industriale care folosesc cantiti mari de ap i care dup ce o folosesc o redau naturii cu numeroase substane solide i lichide. Apele subterane se degradeaz prin scurgerea diferitelor substane prin sol i prin roci, iar apele maritime se polueaz accentuat mai ales pe rutele vapoarelor , în special a petrolierelor
c)Poluarea solurilor este determinat de activitile agricole. Fertilizarea solului, în mod excesiv, cu îngrminte chimice au creat adesea dezechilibre majore. Cauza principal este suprapopularea, presiunea antropic pus pe necesarul de hran.
d)Poluarea biosferei se realizeaz prin reducerea arealului de extindere a habitatului atât al plantelor cât i al animalelor. Cauza principal este suprapopularea anumitor regiuni de pe glob, înlocuirea vegetaiei cu terenuri arabile, despduririle, etc. Principalul efet este reducerea biodiversitii.
6
***Fia de lucru nr.2***
1.Pe baza hrii de la pag. 33„Gradul de deertificare pe glob”, menionai regiunile de pe glob afectate foarte grav i grav de deertificare.
Ex: sud vestul Americii de Nord
2.Numii surse de contaminare a aerului, specifice termocentralelor, uzinelor siderurgice, fabricilor chimice, circulaiei autovehiculelor. Utilizând informaiile din manual, pag. 34
2.Identificai 3 surse de poluare în orizontul local (localitatea voastr).
3.Protecia, conservarea i ocrotirea mediului (pag. 36, manual).
A.Protecia mediului reprezint totalitatea aciunilor omului îndreptate spre a pstra echilibrul naturii, al geosferei. Protecia mediului a devenit o problem global aprut pe fondul suprapopulrii planetei.
B.Conservarea mediului este de asemenea o problem global. Ariile nemodificate de om sunt extrem de reduse i necesit conservarea lor, respectiv pstrarea calitaii cât mai aproape de caracteristicile naturale.
C.Ocrotirea mediului se realizeaz prin reglementri legislative ale ariilor protejate, sub egida UNESCO. Astfel au luat natere:
a)Parcurile naionale protejeaz flora, fauna i peisajul natural
b)Parcurile naturale protejeaz peisajul, care include i factorul uman (aezrile omeneti). Se urmrete un echilibru între om i natur.
c)Rezervaiile naturale constau în conservarea unor medii caracteristice de via, în care este permis practicarea turismului. Rezervaiile nu sunt de mari dimensiuni.
7
d)Rezervaiile tiinifice conserv în totalitate un anumit teritoriu care este supus cercetrii de specialitate i care nu este deschis publicului.
e)Rezervaiile biosferei sunt arealele naturale în care sunt protejate ecosisteme care contribuie la regenerarea resurselor biosferei
La nivel mondial exist un Patrimoniu cultural i natural mondial care include aezri rurale, orae vechi, castele i palate, biserici, catedrale, mnstiri,sanctuare, statui, monumente, etc.
***Fia de lucru nr.3***
a)ase parcuri naionale
b)trei parcuri naturale
f)patru mnstiri, patrimoniu UNESCO
g)dou statui/monumente, patrimoniu UNESCO
4.Managementul mediului înconjurtor (pag. 39, manual).
Pe fondul creterii accelerate a populaiei globului, care a determinat un numr extrem de mare al populaiei , de circa 7,5 miliarde de locuitori se creaz o aciune de degradare a înveliurilor geografice, fenomen numit poluare. Din acest motiv s-au luat msuri de protejare a mediului, dar se dorete ca prin aceste msuri s nu se renune la nivelul de trai al populaiei i se încearc gsirea unor soluii prin care natura sa fie protejat dar i omul s se bucure de beneficiile acesteia. Astfel se vorbete despre termenul de dezvoltare durabil – echilibru între om i natur.
În acest context, omul joac rolul de manager al mediului i domeniile asupra cruia trebuie s intervin sunt aceleai cu componentele mediului:
a)Componenta ap. Protejarea hidrosferei cuprinde msuri precum: utilizarea de tehnologii care s reduc consumul de ap, tratarea apelor menajere, reintegrarea apelor epurate în circuitul productiv, etc
b)Componenta aer. Protejarea înveliului de aer presupune diminuarea i eliminarea noxelor rezultate din activitile industriale i de transport.
c)Componenta sol (edafic). Pstrarea calitii solului este o prioritate pentru om, întrucât acesta este suportul activitilor agricole. Se iau msuri precum combaterea alunecrilor de teren, a secetei, a eroziunii solului
d)Componenta via (biosfera). Prioritatea o reprezint pstrarea biodiversitii i se urmrete reducerea despduririlor, a braconajului, etc.
***Fia de lucru nr.4***
1.Enumerai msuri de protejare a apelor marine. Putei utiliza manualul de geografie, pag 40.
2.Menionai patru mijloace de protejare a mediului aerian i a peosferei. Putei utiliza manualul de geografie, pag 40.
9
Prin modificarea caracteristicilor elementelor, clima este de tip montan. Temperatura aerului scade conform unui gradient termic vertical de 6,40C/1000m, precipitaiile cresc, iar vânturile se intensific.
În Muni Alpi, la altitudini de peste 3000m sunt condiii specifice meninerii ghearilor montani. Altitudinea maxim este de 4807m, vf. Mont Blanc.
La modificrile climatice se etajeaz înveliul biopedologic. Dac la baza Munilor Alpi se observa asociaii vegetale mediteraneene (ex. citrice), la altitudini mai mari, de 2000m apare etajul pdurii de conifere, iar pe culmi apare etajul alpin, cu muchi, licheni i chiar gheari (deerturi reci).
Activitile umane se adapteaz condiiilor de mediu.
***Fia de lucru nr.5***
2.Enumerai cinci fluvii care izvorsc din Munii Alpi.
3.Menionai activitile umane specifice locuitorilor din Munii Alpi.
La realizarea rspunsurilor putei folosi informaiile din manual, pag. 41.
10
1.Dimensiunile i domeniile regionalizrii i globalizrii (pag. 43, manual) A. Regionalizarea este procesul actual prin care un grup de state, relativ
omogen se grupeaza dup diferite criterii. Gruparea regional a mai multor state a dus la formarea aa-numitelor blocuri
regionale. S-au format simple zone de liber schimb sau uniuni economice complexe. În zonele de liber schimb sunt eliminate taxele vamale i nu exist restricii
cantitative. Ex. CEFTA – Acordul de Liber Schimb din Europa Central. Uniunea European este un tip integrat de grupare de state care prevede
politici economice comune statelor membre , pe lâng libera circulaie a persoanelr i bunurilor.
România a intrat în UE în anul 207, la 1 ianuarie. Uniunea European (denumire luat ân 1992) a luat fiin în anul 1951 prin
gruparea a ase state fondatoare: Frana, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg sub denumirea Comunitatea Crbunelui i Petrolului. În prezent sunt 27 state membre.
B. Globalizarea înseamn internaional. Orice produs care este „prezent” peste tot, reprezint un simbol al globalizrii.
În prezent puterea const în capacitatea de a fi global, mondial, de a fi peste tot pe glob. Un exemplu este Coca Cola.
Cei mai importani piloni ai globalizrii sunt Societile Transnaionale (SNT), entiti economice formate din unitai legate între ele care au un sediu central i o multitudine de filiale împrtiate în numeroase state ale globului.
Globalizarea – proces pozitiv sau negativ? Aspecte negative: contracte de munc nesigure, creterea inegalitii
veniturilor, dezastre ecologice cauzate de activitile industriale excesive, etc. Aspecte pozitive: înlocuirea produselor vechi cu altele performante care sunt
competitive, reducerea omajului, reducerea inflaiei, etc.
11
2.Identitatea, uniformizarea i diversitatea lumii contemporane (pag. 47, manual)
Pe fondul globalizrii se vorbete tot mai mult despre pstrarea identitii naionale, a ceea ce are specific un popor: limb vorbit, port, tradiii, obiceiuri, confesiune / religie, mâncare tradiional, etc
Îns procesul de evoluie a societii umane trebuie sa-i urmeze cursul i s existe un echilibru între pstrarea identitii naionale i accesul la produse internaionale.
Uniformizarea lumii contemporane se refer la faptul c se dorete ca toat populaia globului trebuie s aib acces la produsele globalizrii. Statele mai dezvoltate, îns, au adeseori tendina de a-i impune propriile valori, de a stabili, o norm general valabil.
Astfel se vorbete despre „omul global”, care trebuie de exemplu sa fie îmbracat „la mod”. Pe acest linie a uniformizrii specialitii spun c exist riscul pierderii identitii naionale. Îns nu este o soluie ca aceste produse s nu fie acesibile.
Diversitatea lumii contemporane este un aspect foarte cunoscut pe planeta noastr. Datorit multitudinii de popoare, lumea este variat i extrem de interesant. În prezent, principalul obiectiv al omenirii este ca popoarele sa-i pstreze diversitatea , într-o lume din ce în ce mai globalizat.
În acest sens este interesant s amintim sloganul Uniunii Europene: „Unitate în diversitate”, care semnific dorina acestei grupri economice, de a atinge toate statele acelai nivel de dezvoltare pe fondul pstrrii identitii naionale.
***Fia de lucru nr.6***
1.Enumerai patru zone de liber schimb de pe glob (vezi pag. 43, manual) 2.Artai calitatea de Societate Transnaional (SNT) a firmei General
Motors (vezi pag. 46, manual) 3.Menionai zece produse considerate simbol al globalizrii. 4.Ce înelegei prin identitate naional? 5.Menionai tradiii i obiceiuri specifice localitaii voastre.
12
Avei în vedere:
-s utilizai manualul primit de la coal, Manual de Geografie, clasa a XI-a, autor Negu S. i colab., Ed. Humanitas Educaional
-s notai în caiete informaiile din acest suport de curs. Caietul va fi adus când vei veni fizic la coal
-s rezolvai fiele de lucru, întrucât acestea reprezint modalitatea de evaluare
-s trimitei înapoi doar rezolvarea fielor, pe foi de caiet. Vei scrie numele, prenumele, clasa i data, pe fiecare fi rezolvat.
Bibliografie
Manual de geografie, clasa a X-a, Negu S. i colab. , Ed. Humanitas Educaional
https://en.wikipedia.org/
https://www.worldometers.info/world-population/
https://www.manuale.edu.ro/
http://manualul.info/