Workshopwebdisplay.be/sgws/Program Workshop SG CNAlz2018 23.02.2018.pdf · îmbunătăți calitatea vieții persoanelor vârstnice cu demență în stadii intermediare și avansate,

Workshop "Reconectare printr-o intervenție multimodală – Proiectul SENSE-GARDEN" Conferința Națională Alzheimer 2018

cu participare internațională Ediția a 8-a, Actualități în domeniul demențelor, 21 - 24 februarie

SENSE-GARDEN AAL Project http://www.webdisplay.be/sgws/about.html Page 1

Workshop

"Reconectare printr-o intervenție multimodală –

Proiectul SENSE-GARDEN"

”Reconnection through a Multimodal

Intervention – SENSE-GARDEN Project”

Coordonatori WS/ WS Coordinators:

Ileana Ciobanu, Alina Iliescu, Andreea Marin

(București, România)

Descriere WS

Proiectul SENSE-GARDEN are ca scop crearea de spații tip grădină, virtuale și adaptabile

automat la amintirile personale ale utilizatorului. Ținta proiectului SENSE-GARDEN este aceea de a

îmbunătăți calitatea vieții persoanelor vârstnice cu demență în stadii intermediare și avansate, precum

și calitatea vieții persoanelor care asigură îngrijirea acestora.

Vizita în SENSE-GARDEN este o ședință personalizată de terapie prin reamintire și stimulare

multisenzorială. Intervențiile terapeutice care induc creșterea nivelului de conștientizare la persoanele

vârstnice cu demență conduc la reconectarea cu realitatea înconjurătoare.

WS Description

The aim of SENSE-GARDEN Project is to create garden like spaces – virtual and automatically

adaptable to user’s personal memories. The goal of the project is to improve the quality of life of old

people with moderate and severe dementia, as well as the quality of life of their caregivers.

The visit to SENSE-GARDEN is a individually tailored therapy session using reminiscence and

multisensory stimulation. Therapeutic interventions increasing the level of awareness in old people with

dementia lead to reconnection with reality.




Prezentări / Presentations

1. Proiectul Active and Assisted Living „Spații virtuale adaptabile pentru

stimularea senzorială a persoanelor vârstnice cu demență” SENSE -GARDEN /

Active and Assisted Living Project ”Virtual and Memory Adaptable Spaces Creating

Stimuli for the Senses in Aging People with Dementia” SENSE -GARDEN

Ileana Ciobanu, Artur Serrano, Mihai Berteanu

2.Terapia prin Reamintire pentru persoanele cu demență

Reminiscence Therapy for People with Dementia

Andreea Marin, Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Mihai Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu), Alina

Iliescu, Artur Serrano, Mihai Berteanu

3. Stimularea multisenzorială a persoanei cu deficit cognitiv

Multisensory Stimulation of the Person with Cognitive Deficit

Rozeta Drăghici, Ileana Ciobanu, Andreea Marin, Mihai-Viorel Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu),

Alina Iliescu, Artur Serrano, Mihai Berteanu

4. Funcțiile spațiului destinat terapiei prin reminiscență și stimulare multisenzorială

The Functions of the Space Designed for Reminiscence Therapy and Multisensory Stimulation

Mihaela Zamfir (Grigorescu), Ileana Ciobanu, Alina Iliescu, Mihai-Viorel Zamfir, Andreea Marin, Rozeta

Drăghici, Artur Serrano, Mihai Berteanu

5. Aspecte etice și legale în proiectarea tehnologiei pentru persoane cu demență

Ethical and Legal Issues in Designing Technology for People with Dementia

Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Artur Serrano, Mihai Berteanu

6. Conceptul SENSE-GARDEN / SENSE-GARDEN – The Concept

Andreea Marin, Ileana Ciobanu, Alina Iliescu, Rozeta Drăghici, Mihaela Zamfir (Grigorescu), Mihai-

Viorel Zamfir, Artur Serrano, Mihai Berteanu

7. Antrenament fizic în SENSE-GARDEN / Physical Training in SENSE-GARDEN

Alina Iliescu, Ileana Ciobanu, Mihaela Zamfir (Grigorescu), Rozeta Drăghici, Mihai-Viorel Zamfir,

Andreea Marin, Artur Serrano, Mihai Berteanu

8. Proiectul Active and Assisted Living SENSE-GARDEN – cercetare și dezvoltare centrate pe

persoana cu demență / Active and Assisted Living Project SENSE_GARDEN – People with

Dementia Centred Design and Development

Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Alina Iliescu, Mihai-Viorel Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu),


9. Discuții și Concluzii / Discussions and Conclusions

Coordonatori / Coordination: Mihai-Viorel Zamfir, Ileana Ciobanu




Afilieri / Affiliation:

Prof. Univ. Dr. Mihai Berteanu - Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, Facultatea de

Medicină, Departamentul IX Recuperare Medicală, Disciplina Recuperare, Medicină Fizică și

Balneologie – Clinica de Recuperare Medicală, Spitalul Universitar de Urgență ”Elias”, București,

România / Univ. Prof. PhD, Department of Rehabilitation Medicine, "Carol Davila" University of

Medicine and Pharmacy, Bucharest, Department of Rehabilitation Medicine, “Elias” University

Emergency Hospital, Bucharest, Romania.

Prof. Univ. Dr. Ing. Artur Serrano – Universitatea de Știință și Tehnologie, Facultatea de Medicină,

Departamentul de Neurologie și Știința Mișcării, Trondheim, Norvegia, Centrul Norvegian de Cercetare

pentru Telemedicină, Spitalul Universitar al Norvegiei de Nord, Tromso, Norvegia / Univ. Prof. PhD.

Eng., Department of Neurology and Movement Science of the Faculty of Medicine of the Norwegian

University of Science and Technology from Trondheim, Norway, Norwegian Centre for eHealth

Research, University Hospital of North Norway, Tromso, Norway.

Șef Lucrări FKT Dr. Alina Iliescu – Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de

Medicină, Departamentul IX Recuperare Medicală, Disciplina Recuperare, Medicină Fizică și

Balneologie, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, București, România / Lecturer PT PhD.,

Department of Rehabilitation Medicine, "Carol Davila" University of Medicine and Pharmacy, Bucharest,

“Elias” University Emergency Hospital, Bucharest, Romania.

As. Univ. Dr. Mihai-Viorel Zamfir - Disciplina Fiziologie II - Neuroștiințe, Facultatea de Medicină,

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București / Assistant Professor, PhD, Physiology

and Neurosciences Division, Faculty of Medicine, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy,

Bucharest, Romania.

Șef Lucrări Arh. Dr. Mihaela Zamfir (Grigorescu) - Departamentul „Sinteza Proiectării de Arhitectură”,

Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București / Lecturer,

Arch PhD, Synthesis of Architectural Design Department, Faculty of Architecture, Ion Mincu University

of Architecture and Urbanism, Bucharest, Romania

CS II Psih. Pr. Dr. Rozeta Drăghici – Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie ”Ana Aslan”,

București, România / Scientific Researcher II, PhD Senior Psych., Ana Aslan National Institute of

Gerontology and Geriatrics, Bucharest, Romania

CS III Biolog Dr.Ileana Ciobanu – Clinica de Recuperare Medicală, Spitalul Universitar de Urgență

„Elias”, București, România / Scientific Researcher III, PhD Biol, Department of Rehabilitation Medicine,

„Elias” University Emergency Hospital, Bucharest, Romania.

Psih. Cl. Dr. Andreea Marin - Clinica de Recuperare Medicală, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”,

București, România / Cl. Psych. PhD, Department of Rehabilitation Medicine, „Elias” University

Emergency Hospital, Bucharest, Romania.




Prezentarea autorilor / Authors Presentation

Artur Serrano este Coordonatorul Proiectului SENSE-GARDEN și Cercetător Principal. Manager de

proiect și cercetător principal în numeroase proiecte europene, ca TEAM-HOS (FP-5), PERSONA (FP-

6), REMOTE (AAL Call 1), VictoryaHome (AAL Call 5). Referent pentru numeroase publicații

internaționale, co-editor al ”Journal of Telemedicine and Telecare”, editor invitat al ”International Journal

of E-Health and Medical Communications”, autor a mai mult de 50 de lucrări publicate în jurnale

științifice internaționale. / Artur Serrano is SENSE-GARDEN Project Coordinator and Principal

Investigator. He has been project manager and primary investigator in several European projects such

as TEAM-HOS (FP-5), PERSONA (FP-6), REMOTE (AAL Call 1), VictoryaHome (AAL Call 5).

Reviewer in several international journals, co-editor of the „Journal of Telemedicine and Telecare”,

guest editor of the ”International Journal of E-Health and Medical Communications”, authored more

than 50 international scientific peer-reviewed publications.

Mihai Berteanu, Coordonatorul echipei medicale a Proiectului SENSE-GARDEN, este Reprezentantul

Național al României pentru specialitatea de Medicină de Reabilitare la Uniunea Europeană a Medicilor

Specialiști și membru în bordul Federației Internaționale de Reabilitare Neurologică. Responsabil

partener în numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale. A fost membru în Comitetul

Director al Acțiunii COST TD1006 – „Rețea Europeană pentru Robotica de NeuroReabilitare” și este

membru al Comitetului Director al Acțiunii COST CA 16116 – ”Dispozitive robotice tip exoschelet pentru

asistarea, îmbunătățirea sau substituția funcțiilor motorii ale organismului uman” / Mihai Berteanu, the

SENSE-GARDEN Medical Team Coordinator, is the Romanian National Representative of Physical and

Rehabilitation Medicine specialists at European Union of Specialist Physicians and board member of

World Federation of Neurological Rehabilitation. He was partner team leader in several national and

international rehabilitation research projects. He was member of the director committee of COST Action

TD 1006 –”European Network on Robotics for Neuro-Rehabilitation” and is member of the director

committee in the COST Action CA 16116 – „Wearable Robots for Augmentation, Assistance or

Substitution of Human Motor Functions”.

Alina Iliescu, Cercetător în Proiectul SENSE-GARDEN, este Fizioterapeut Principal, Doctor în Științe

Medicale și Coordonator al Departamentului de Medicină Fizică din cadrul Clinicii de Recuperare a

SUUElias. A urmat peste 20 de cursuri naționale și internaționale de formare profesională în domeniul

fizioterapiei. Deține un brevet național de invenție pentru un dispozitiv de reabilitare medicală. A

publicat lucrări științifice în publicații ISI (4 articole) și în alte BDI (10 articole). A fost cercetător în studii

clinice și a făcut parte din echipa de cercetare a unor proiecte naționale și internaționale. Din domeniile

sale de interes fac parte: terapia fizică, biofeedback-ul EMG, stimularea electrică funcțională,

reeducarea sfincteriană, analiza mersului. / Alina Iliescu, Researcher in SENSE-GARDEN Project, is

Senior Physical Therapist, PhD in Medical Sciences and Coordinator of the Physical Therapy

Department of Elias Hospital. She attended more than 20 national and international professional




courses. She owns a national invention patent for a rehabilitation device. She published several ISI and

other IDB scientific papers. She was main investigator in clinical studies and member of research team

in national and international projects. Main areas of interest: physical therapy, biofeedback – EMG,

functional electrical stimulation, gait analysis.

Mihaela ZAMFIR (Grigorescu) (născută în 1978) este Şef de Lucrări Dr. Arh., Departamentul Sinteza

Proiectării de Arhitectură anii IV-V, Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism,

“Ion Mincu”, Bucureşti, România și conduce din 2006 studioul de arhitectură M.M.G.

(https://mihaelagrigorescu.wordpress.com/). În 2005 obţine diploma de master în “Reabilitarea

patrimoniului construit” iar în 2014 titlul de doctor în arhitectură cu teza “Spre o arhitectură a

comunităţii - principii interdisciplinare pentru societatea urbană contemporană”.

Competenţe şi expertiză: arhitectura comunităţii │ cercetare interdisciplinară arhitectură-medicină-

psihologie-sociologie │ perspective vârstei/ vârstelor în arhitectură │ arhitectură intergeneraţională │

arhitectură prietenoasă cu vârsta │ arhitectură pentru persoane vârstnice │ mediu prietenos cu

demenţa │ accesibilitate │ În 2012 câștigă PREMIUL TÂNĂRUL CERCETĂTOR la Conferinţa

Naţională de Geriatrie şi Gerontologie împreună cu Dr. Mihai Zamfir. Este autoarea a peste 50

comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale şi a peste 40 articole ştiinţifice de arhitectură cu

deschidere interdisciplinară, în special cu medicina, psihologia şi sociologia. Este autoarea a peste 50

locuinţe individuale şi ansambluri rezidenţiale, a realizat peste 40 amenajări de interior pentru locuinţe,

apartamente şi bănci. Are de asemenea 3 ani experienţă în domeniul imobiliar. Este membru în echipa

proiectului SENSE-GARDEN. / Mihaela ZAMFIR (Grigorescu) (born in 1978) is Lecturer PhD Arch.,

Department Synthesis of Architectural Design, Faculty of Architecture, “Ion Mincu” University of

Architecture and Urbanism, Bucharest, Romania and from 2006 manages M.M.G.-Architecture Studio

(https://mihaelagrigorescu.wordpress.com/). Skills and Expertise: community architecture │

interdisciplinary research-architecture-medicine-psychology-sociology │ perspective of age/ages in

architecture │ intergenerational architecture │ age-friendly architecture │ elderly-friendly architecture │

dementia-friendly environment │ accessibility. In 2012 she is the winner of YOUNG RESEARCHER

AWARD at National Conference of Geriatrics and Gerontology-together with Md. Mihai Zamfir. She is

the author of over 50 communications at international and national conferences and the author of over

40 architecture scientific articles, with an interdisciplinary opening, especially with medicine, psychology

and sociology. She is the author of over 50 individual dwellings and residential complexes, over 40

interior designs for dwellings, apartments and banks. She has also 3 years experience in real estate.

She is member in the SENSE-GARDEN project.

Rozeta Drăghici, Cercetător în Proiectul SENSE-GARDEN, este Psiholog Principal, Doctor în

Psihologie. Este Cercetător Științific II - Psiholog la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana

Aslan”. Din 2013 este reprezentantul național în Comitetul Permanent de Geropsihologie al Federației

Europene a Asociațiilor de Psihologie. A publicat 24 de articole, 5 capitole de carte în domeniul

Gerontopsihologiei și Psihologiei clinice. A făcut parte din echipa de cercetare a 12 proiecte naționale și

internaționale. / Rozeta Drăghici, Researcher in SENSE-GARDEN Project, is Senior Psychologist,

PhD in Psychology. She is Scientific Researcher II - Psychologist at the „Ana Aslan” National Institute




of Gerontology and Geriatrics. She is the Romanian representative of Standing Committee of

Geropsychology of European Federation of Psychologists’ Associations since 2013. She has published

21 articles, 5 chapters within the field of GerontoPsychology and Clinical Psychology. She was member

of research team in 12 national and international projects.

Ileana Ciobanu, Cercetător în Proiectul SENSE-GARDEN, Master în Neurobiologie, Doctor în Științe

Medicale cu teza: ”Sistem mecatronic complex de reabilitarea mersului la pacienții cu afecțiuni

neurologice dizabilitate”. A participat la numeroase evenimente științifice naționale și internaționale în

domeniile medicină de reabilitare, robotică, arhitectură. Membru activ în echipa multidisciplinară de

cercetare a unor proiecte internaționale și naționale (Is-Active AAL, RELIVE PN II, B&M-Vibe Bridge

Grant). Este autor a mai mult de 20 de lucrări științifice publicate în reviste ISI și în alte BDI. / Ileana

Ciobanu, Researcher in SENSE-GARDEN Project, is Master in Neurobiology and PhD in Medical

Sciences with the thesis: ”Complex Mechatronic System for Gait Rehabilitation in Patients with

Disabling Neurological Conditions”. Participant in several national and international rehabilitation,

robotics and architecture scientific events. Active member of the multidisciplinary research team in a

number of national and international research projects (Is-Active AAL, RELIVE PN II, B&M-Vibe Bridge

Grant). More than 20 scientific papers published in ISI and other IDB journals.

Andreea Marin, Cercetător în Proiectul SENSE-GARDEN, este psiholog clinican specializat în

recuperarea tulburărilor de tip afazic. Doctor în Științe Medicale, titlu obținut la Universitatea de

Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, cu teza: ”Optimizare cognitivă la persoanele cu și fără afazie post-

AVC”. Este membru în asociațiile profesionale: Asociația Română de Psihologie Clinică, Asociația

Română pentru afazie, Colegiul Psihologilor. Domenii principale de interes: afazia și reabilitarea

cognitivă. / Andreea Marin, Researcher in SENSE-GARDEN Project, is Clinical Psychologist

specialized in aphasic language disorders rehabilitation. Ph.D. in Medical Sciences achieved at the

University of Medicine and Pharmacy ”Carol Davila” from Bucharest, with the thesis: ”Cognitive

Optimization for Quality of Life Improvement in People with and without Post Stroke Aphasia”. She is

member of professional associations: The Romanian Association of Clinical Psychology, The Romanian

Association for Aphasia and The College of Psychologists from Romania. Main interests: aphasia,

cognitive rehabilitation.




Rezumate / Abstracts

1.Proiectul Active and Assisted Living „Spații virtuale adaptabile pentru

stimularea senzorială a persoanelor vârstnice cu demență” SENSE -

GARDEN

Active and Assisted Living Project ”Virtual and Memory Adaptable Spaces Creating Stimuli for

the Senses in Aging People with Dementia” SENSE-GARDEN

Ileana Ciobanu, Artur Serrano, Mihai Berteanu

Principalul obiectiv al Proiectului SENSE-GARDEN este acela de a determina îmbunătățirea

calității vieții persoanelor cu demență și a celor care le asigură îngrijirea, prin creșterea nivelului de

autoconștientizare și de conștientizare a mediului, precum și prin îmbunătățirea comunicării și

colaborării dintre persoanele cu demență și persoanele care asigură îngrijirea acestora.

Scopul Proiectului „Spații virtuale adaptabile generatoare de stimuli pentru persoanele

vârstnice cu demență” – SENSE-GARDEN este acela de a crea spații tip grădină ce se pot adapta

automat la fondul de amintiri al persoanei cu demență. Spațiile care îmbunătățesc nivelul de

conștientizare al persoanelor cu demență prin stimularea diferitelor modalități senzoriale – văz, auz,

atingere, propriocepție, olfacție – ajută la reconectarea cu realitatea.

Proiectul SENSE-GARDEN se aliniază politicii Organizației Mondiale a Sănătății privind

îmbătrînirea activă (ACTIVE AGEING: A POLICY FRAMEWORK) și cu Planul de Acțiune privind

Îmbătrânirea al Națiunilor Unite (International Plan of Action on Ageing, Madrid 2002) care include

dezvoltarea de medii suportive și de tehnologie asistivă ca o a 3-a direcție prioritară – Asigurarea de

Medii Permisive și Suportive.

Cuvinte cheie: persoane cu demență, reconectare, mediu suportiv, existența activă asistată.

The main objective of SENSE-GARDEN Project is to improve the quality of life of people with

dementia (PwD) and caregivers as well, through increased level of self and environmental awareness

for the PwD, and through improved communication and collaboration between PwD and caregivers, on

the other hand.

The aim of the Project “Virtual and memory adaptable spaces creating stimuli for the senses in

ageing people with dementia” - SENSE-GARDEN is to create garden-like spaces, automatically

adaptable to personal memories. Spaces that create awareness in older people with dementia by

providing stimuli to the different senses, such as sight, touch, hearing, balance and smell, lead to re-

connection with the reality around.

SENSE-GARDEN Project is in line with World Health Organization’s ACTIVE AGEING: A

POLICY FRAMEWORK and with The UN International Plan of Action on Ageing (Madrid 2002) which

includes the development of supportive environments and Assistive Technology (AT) as a 3rd Priority

Direction - Ensuring Enabling and Supportive Environments.

Key words: people with dementia, supportive environments, reconnection, active and assisted living.




2.Terapia prin Reamintire pentru persoane cu demență

Reminiscence Therapy for People with Dementia

Andreea Marin, Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Mihai-Viorel Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu),


Reamintirea îmbunătățește sentimentul apartenenței și apropierii și susține comunicarea

intergenerațională. Reamintirea poate servi ca terapie în cazul persoanelor cu deficite cognitive ce

implică memoria, ca și în cazul persoanelor cu depresie. Reamintirea poate reprezenta modalitatea de

ancorare în realitate pentru persoanele cu sindrom demențial. Pe baza cercetărilor și a analizei

conținutului au fost identificate 6 tipuri de reamintire: integrativă, instrumentală, transmisivă, narativă,

escapistă și obsesivă. Reamintirea integrativă realizată pe o schemă narativă terapeutică poate fi o

intervenție eficientă ce întărește sensul vieții persoanelor vârstnice cu depresie.

Prezentarea subliniază aspecte practice importante cu privire la Terapia prin Reamintire.

Terapia prin Reamintire trebuie să respecte o anumită metodologie. Piesa de rezistență o reprezintă

terapeutul, care trebuie să fie capabil să joace rolul lui Thespis, promovând reamintirea, reconectarea,

reinterpretarea vechilor legături. Un anumit nivel al cogniției nu este o necesitate, dar stimulii folosiți

pentru a anclanșa lanțul emoțiilor și amintirilor trebuie alese și aplicate cu grijă.

Cuvinte cheie: terapie prin reamintire, triggere pentru reamintire, persoane cu demență

Rememoring improves the feeling of belonging and togetherness, along with improving the

intergenerational communication. Reminiscence may serve as therapy in persons with cognitive deficits

involving memory, as well as with depression. Reminiscing can be the anchor to the reality for persons

with dementia syndromes. On the basis of prior research and content analysis, 6 types of reminiscence

were identified: integrative, instrumental, transmissive, narrative, escapist, and obsessive. Integrative

reminiscence within a narrative therapeutic framework may be an effective intervention for enhancing

meaning in life with depressed older adults.

The presentation highlights important practical aspects regarding Reminiscence Therapy.

Reminiscence Therapy must accommodate a certain methodology. The piece de resistance is the

therapist, which must be able to play the role of Thespis, promoting the remembrance, the reconnection,

the reinterpretation of old bondages. A certain level of cognition is not a must, but the triggers used to

click the chain of emotions and memories must be carefully chosen and managed.

Key words: reminiscence therapy, reminiscence triggers, people with dementia

3. Stimularea multisenzorială a persoanei cu deficit cognitiv

Multisensory Stimulation of the Person with Cognitive Deficit

Rozeta Drăghici, Ileana Ciobanu, Andreea Marin, Mihai-Viorel Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu),


Cu cât funcția cognitivă se deteriorează, lumea este experimentată la un nivel senzorial și

mediul înconjurător trebuie să fie gestionat cu atenție pentru a-l face ușor de înțeles și confortabil. În




consecință, persoanele cu demență severă în special, au nevoie de o structură de mediu

corespunzătoare și de stimulare, care poate fi realizată prin intervenții senzoriale. În stadiile avansate

de demență, stimularea senzorială est principala formă de intervenție psihologică pentru a reduce

simptomele neuropsihiatrice.

Mediul multi-senzorial utilizează echipamente avansate de stimulare senzorială care țintesc

diferitele simțuri: vizual, auditiv, tactil, olfactiv.

Pentru această cercetare obiectivul va fi utilizarea unor metode terapeutice non-farmacologice

pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu demență, vârstnici, cu ajutorul stimulării multisenzoriale

și de reminiscență, care va activa persoanele cu deficit cognitiv, prin stimularea simțurilor din punct de

vedere holistic, îmbunătățind relațiile dintre îngrijitori și pacienți.

Cuvinte cheie: stimulare multisenzorială, persoană vârstnică, deficit cognitiv

As cognitive function deteriorates, the world is experienced at a sensory level and the

environment needs to be managed carefully to make it understandable and comfortable. Consequently,

individuals with severe dementia specially need an appropriate environmental structure and stimulation,

which can be achieved by sensory interventions. In the late stages of dementia, sensory stimulation is

the primary form of psychological intervention to reduce neuropsychiatric symptoms.

The multi-sensory environment utilise advanced sensory stimulating equipment that targets the

senses of sight, hearing, touch and smell.

For this research the aim will be the use of non-pharmacological therapeutic methods to

improve the quality of life of demented, elderly patients with the help of a multi-sensory stimulation and

reminiscence therapies that will activate the elderly with cognitive deficit through stimulation of the

senses with a holistic point of view, improving relationships between carers and patients.

Key words: multi-sensory stimulation, elderly, cognitive deficit

4. Funcțiile spațiului destinat terapiei prin reminiscență și stimulare

multisenzorială

The Functions of the Space Designed for Reminiscence Therapy and Multisensory Stimulation

Mihaela Zamfir (Grigorescu), Ileana Ciobanu, Alina Iliescu, Mihai-Viorel Zamfir, Andreea Marin, Rozeta

Drăghici, Artur Serrano, Mihai Berteanu

Problemele de memorie sunt semnificative atunci când vorbim de pacientul vârstnic cu demență

dar starea de bine nu este condiționată neapărat de memorie. Deși îngrijirea dată de personalul

calificat sau de familie este mai importantă decât mediul, calitatea vieții poate fi semnificativ

îmbunătățită prin design specific, centrat pe utilizator.

Ne propunem să investigăm în mod interdisciplinar funcțiile spațiului destinat terapiei prin

reminiscență și stimulare multisenzorială ținând cont de limitările acestui tip de pacient: senzoriale,

vizuale și de atenție, contribuind la conectarea acestuia la realitatea concretă.




Într-un spațiu terapeutic dedicat, design-ul ar trebui: să compenseze deficitele, să maximizeze

independența, să încurajeze stima de sine și încrederea, să consolideze identitatea personală, să arate

grijă față de personal, să orienteze spațial și să fie lizibil, ușor de înțeles, să fie primitor și să permită

controlul stimulilor.

Prezentarea de față este centrată pe arhitectură și design ca mijloace de terapie non-

farmacologice în scopul creșterii calității vieții la pacientul cu demență.

Cuvinte cheie: spațiu terapeutic, terapie prin reminiscență, stimulare multisenzorială, design prietenos

cu demența, arhitectură vindecătoare

Memory problems are significant when we are talking about an elderly patient with dementia, but

well-being is not necessarily conditioned by memory. Although the care of qualified staff or family is

more important than the environment, the quality of life can be significantly improved by specific, user-

centered design.

We propose to investigate interdisciplinary the functions of space for reminiscence therapy and

multisensory stimulation, taking into account the limitations of this type of patient: sensory, visual, and

attention, helping to connect him to the concrete reality.

In a dedicated therapeutic space, design should: compensate for deficits, maximize

independence, encourage self-esteem and confidence, consolidate personal identity, show care for

staff, orient spatially, and be legible, easy understandable, be welcoming and allow control of stimuli.

This presentation is centered on architecture and design as non-pharmacological therapy tools to

increase the quality of life in the patient with dementia.

Key words: therapeutic space, reminiscence therapy, multisensory stimulation, dementia friendly

design, healing architecture.

5. Aspecte etice și legale în proiectarea tehnologiei pentru persoane cu demență

Ethical and Legal Issues in Designing Technology for People with Dementia

Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Artur Serrano, Mihai Berteanu

Respectarea eticii și legislației este o regulă „sine qua non” într-o societate care pune drepturile

omului la rang de cinste, și trebuie să rămână piatra de boltă în cercetarea științifică și aplicativă din

domeniul reabilitării medicale în era modernă „volatilă”. Sindroamele demențiale sunt o problemă a

societății. Pe măsură ce demența progresează, persoanele afectate pierd capacitatea de

autodeterminare, independența, asistarea acestora devenind necesară și mai apoi obligatorie.

Persoana cu demență este stigmatizată și devine expusă riscului de abuz și violării drepturilor sale.

Prezentarea de față subliniază diferite aspecte etice și legislative legate de procesul și produsul

cercetării și dezvoltării tehnologiei dedicate persoanelor cu deficite cognitive.

Cuvinte cheie: etică, legislație, persoane cu demență, tehnologie

Respecting ethics and legislation is a „sine qua non” rule in a human society emphasizing

human rights and must remain a corner stone for rehabilitation medicine research and development in

the „Liquid-Modern Era”. Dementia syndromes are a societal problem. While dementia progresses,




people lose the ability of self-determination, their independence and permanent assistance becomes

necessary to mandatory. The person with dementia is stigmatized and becomes exposed to risk of

abuse and rights violation. The presentation emphasizes different aspects of ethics and legislation

regarding the process and the product of research and development of technology designed for people

with cognitive deficits.

Key words: ethics, legislation, people with dementia, technology

6. Conceptul SENSE-GARDEN

SENSE-GARDEN – The Concept

Andreea Marin, Ileana Ciobanu, Alina Iliescu, Rozeta Drăghici, Mihaela Zamfir (Grigorescu), Mihai-

Viorel Zamfir, Artur Serrano, Mihai Berteanu

SENSE-GARDEN își dorește să devină creuzetul în care emoția și memoria reconectează

persoanele cu demență cu sine și cu ceilalți. Experiența SENSE-GARDEN implică mai mulți pași și

incude stimulare multimodală și reamintire, precum și activitate fizică și stimulare cognitivă.

Prezentarea de față dezvoltă conceptul SENSE-GARDEN și aspecte legate de elementele experienței

SENSE-GARDEN: Realitatea pe perete, Aleea amintirilor, Parfum de epocă, Înconjoară-mă cu sunet,

Să-mi păstrez echilibrul și Drumul vieții.

Cuvinte cheie: concept, stimulare multimodală, terapie prin reamintire, persoane cu demență

SENSE-GARDEN wishes to be the crucible where emotion and memory reconnect people with

reality, with themselves and with the others. SENSE-GARDEN experience involves several steps and

includes multimodal stimulation and reminiscence, as well as physical activity and cognitive stimulation

interventions. The presentation develops the SENSE-GARDEN concept and aspects related to the

elements of the SENSE-GARDEN experience: Reality Wall, Memory Lane, Scent to Memories,

Surround Me, Keep my Balance and Life Road.

Key words: concept, multimodal stimulation, reminiscence therapy, people with dementia

7. Antrenament fizic în SENSE-GARDEN

Physical Training in SENSE-GARDEN

Alina Iliescu, Ileana Ciobanu, Mihaela Zamfir, Rozeta Drăghici, Mihai-Viorel Zamfir, Andreea Marin,

Artur Serrano, Mihai Berteanu

Deteriorarea cognitiva și depresia pot influența riscul de scădere a capacității de efort și

declinul fizic la persoanele cu demență, afectănd ulterior independența acestor persoane. Demența

este asociată cu deteriorarea abilităților fizice, demonstrându-se o performanță redusă în acest grup,

comparativ cu vârstnicii sănătoși. Modificările comportamentale asociate bolii includ reducerea activității

fizice care, la rândul ei, poate conduce la scăderea capacității de efort. Există preocupări asupra rolului

exercițiului fizic ca strategie terapeutică la persoanele cu boala Alzheimer. Cercetătorii au demonstrat




corelații între creșterea capacității de efort și ameliorarea memoriei, abilității funcționale, precum și cu

modificări ale volumului hipocampului bilateral. De asemenea, ameliorarea capacității de efort

atenuează efectul detrimental al amiloidului cerebral asupra cogniției.

Au fost dovedite tulburări severe ale echilibrului și mersului la persoanele cu demență

comparativ cu populația vârstnică în general. Acestea survin în fazele relativ incipiente ale bolii și pot

explica creșterea incidenței căderilor la persoanele cu demență, fiind un predictor al necesității de

îngrijire permanentă. Un program de antrenament bazat pe realitatea virtuală (cu utilizarea exercițiilor

specifice pentru prevenirea căderii) poate ameliora rezultatele vizând echilibrul, depresia și calitatea

vieții la pacienții cu declin cognitiv.

Cuvinte cheie: capacitatea de efort, exercițiul fizic, echilibrul, realitatea virtuală.

Cognitive impairment and depressive symptoms can influence the risks of physical decline and

cardiorespiratory fitness (CR) in people with dementia (PWD), increasing mobility impairment and

further loss of independence. Dementia is associated with impaired physical skills, showing an inferior

performance in this group when compared to healthy older adults. Behavioural changes associated with

the disease include reductions in physical activity which in turn may result in reduced fitness level.

There is increasing interest in the role of physical exercise as a therapeutic strategy for individuals with

Alzheimer’s disease. Researchers found evidence that improvements in cardiorespiratory fitness were

related to benefits in memory performance, functional ability and to changes in bilateral hippocampal

volume. Increased cardiorespiratory fitness also attenuates the detrimental effects of cerebral amyloid

on cognition

Greater balance and gait disturbances have been found in people with dementia when

compared with older people in general. These have been shown to occur in relatively early stages of

the dementia pathway and may explain the increased incidence of falls in people with dementia, and

have been shown to be a predictive factor for people with dementia needing permanent nursing facility

admission. A virtual reality-training program (with the use of fall-prevention specific exercises) could

improve the outcomes in terms of balance, depression, and quality of life in patients with cognitive

decline.

Key words: cardiorespiratory fitness, physical exercise, balance, virtual reality.

8. Proiectul Active and Assisted Living – cercetare și dezvoltare centrate pe

persoana cu demență

Active and Assisted Living Project – People with Dementia CentredDesign and Development

Ileana Ciobanu, Rozeta Drăghici, Alina Iliescu, Mihai-Viorel Zamfir, Mihaela Zamfir (Grigorescu),


Proiectul SENSE-GARDEN este construit pe trei unități conceptuale: 1) furnizarea de intervenții

terapeutice sigure, eficiente și bazate pe dovezi pentru persoanele cu demență, în 2) maniera de

proiectare centrată pe utilizator, aplicând 3) o metodologie de cercetare-dezvoltare sigură și bazată pe

dovezi.




SENSE-GARDEN este dezvoltat într-o abordare strategică de tip proiectare centrată pe

utilizator. Cercetarea cu proiectare centrată pe utilizator este o practică bine conturată în cercetarea

tehnologică medicală, cu efecte benefice în termenii creșterii utilizabilității și eficienței în utilizare a

produsului final al proceselor de cercetare și dezvoltare, și reprezintă o practică cheie recomandată de

Programul pentru existența activă asistată (Active and Assisted Living). SENSE-GARDEN este

conceput și modelat pentru a răspunde necesităților, abilităților restante și limitelor viitorilor utilizatori.

SENSE-GARDEN este dezvoltat cu implicarea intensă a viitorilor posibili utilizatori – persoane cu

deficite cognitive de diferite grade, inclusiv persoane cu demență, precum și persoane care asigură

îngrijirea (în cadru formal și informal). În această abordare, utilizatorii sunt implicați progresiv, astfel

minimizându-se riscul eșecului implementării tehnologiei în practica terapeutică. Sesiunile de evaluare

constau în obținerea feedback-ului utilizatorilor la contactul cu sistemul aflat în diferitele sale stadii de

dezvoltare.

Cuvinte cheie: persoane cu demență, cercetare și dezvoltare centrate pe utilizator.

SENSE-GARDEN Project is built on 3 conceptual drives: 1) providing evidence based safe and

efficient therapeutic interventions for People with Dementia, in 2) a user centered design, based on 3)

evidence based safe research and development methodology.

SENSE-GARDEN develops in a user centered design strategy approach. User centered design

research is a well-established practice in medical technology research nonetheless, with beneficial

effects in terms of increased usability and efficiency of use of the final product of the research and

development processes and is a key practice recommended by the Active and Assisted Living Joint

Programme. The SENSE-GARDEN is conceived and tailored thinking on its future users’ needs, restant

abilities and limitations. SENSE-GARDEN is developed with the intense involvement of the future users

– people with cognitive deficits of different degrees, including people with diagnosed dementia

syndromes, as well as caregivers (formal and informal). In this approach, the end-users are

progressively involved, thus minimizing the risks of failure in the introduction of the technology.

Evaluation sessions consist in objective and subjective feedback from the users at the contact with the

different stages of development of the system.

Key words: people with dementia, user centred design and development




Acknowledgment. Acest Workshop este realizat cu sprijinul Programului AAL al Uniunii Europene și al

Autorității Naționale Române pentru Cercetare, UEFISCDI, Proiect AAL 2016 SENSE–GARDEN. / This

work was performed with the support of the European Union AAL Programme and of the Romanian

National Authority for Scientific Research, UEFISCDI, project AAL 2016 SENSE-GARDEN.

Documents

Workshopwebdisplay.be/sgws/Program Workshop SG CNAlz2018 23.02.2018.pdf · îmbunătăți calitatea vieții persoanelor vârstnice cu demență în stadii intermediare și avansate,