· Web viewAceste obiecţii trebuie analizate şi implementate soluţii corective adecvate. În situaţia în care aceste obiecţii se referă la corupţie sau la o conduită ilicită

Unitate Administrativ Teritorială JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Cod apel: POCA/125/2/2/ Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice

CP 1/2017 – Sprijinirea măsurilor referitoare la prevenirea corupției la nivelul autorităților și instituțiilor publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate

Axa prioritară 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente

Obiectivul specific 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice

Titlu proiect: "Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparenţă şi integritate" SIPOCA 452/MySMIS nr. 118879

Nr. 19303/07.11.2018 Aprob,

Preşedinte

Vasile ILIUŢĂ

STRATEGIA DE MANAGEMENT A RISCURILOR SI VULNERABILITATILOR LA CORUPTIE


Cuprins

I.

INTRODUCERE………………………………………………………………………….31.1 Contextul general………………………………………………………………………...3

1.2 Cadrul juridic………………………………………………………….…………………4

1.3 Consideraţii generale………………………………….…………………………………5

1.4 Definiţii………………………………….………………………………………………..7

II. SCOP, VALORI ŞI PRINCIPII………….……….…………………………..…………8

2.1 Scopul strategiei……….………………………………….……………………………...8

2.2 Valorile promovate………………………………………………………………………9

2.3 Principiile promovate……………………………………………..…………………….10

III. POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC…........11

3.1 Contextul abordării şi tratării politicii interne privind avertizarea în interes public la nivelul Consilului Judeţean Călăraşi……………………………………………………….11

3.2 Scopul politicii interne privind avertizarea in interes public……..……...…………..11

3.3 Principiile care stau la baza Protecţiei avertizării în interes public………..………...12

3.4 Obiectivul politicii interne privind avertizarea în interes public……….……...….... 12

3.5 Aplicabilitatea politicii interne privind avertizarea în interes public…………......…12

IV. OBIECTIVE ŞI MĂSURI………………………………….…………………......…….13

4.1 Obiective generale…………………………………………………...……………......…13

4.2 Obiective strategice…………………………………………………...……………........13

4.3 Măsuri asociate obiectivelor generale şi specifice……………...……………....…….. 13

V. SISTEMUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A STRATEGIEI…....………...18


I. INTRODUCERE

1.1 Contextul general Prezenta Strategie reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu Obiectivul specific 2.1 din Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

În ultimii ani, combaterea corupţiei a fost o prioritate pentru societatea românească și pentru autoritățile administrației publice, care au fost constant preocupate de îmbunătăţirea calităţii actului administrativ cu scopul introducerii unor măsuri eficiente de reducere a corupţiei.

Administraţia publică reprezintă un domeniu de o importanţă majoră, întrucât aşteptările cetăţenilor cu privire la cei care sunt angajaţi în serviciul public sunt strâns legate de modul în care este percepută funcţionarea statului, de nivelul încrederii în sistemul public, de funcţionarea optimă a instituţiilor în acord cu necesităţile societăţii. Din această perspectivă, administraţia publică trebuie să funcţioneze în baza unor principii şi valori legate de integritate, imparţialitate, supremaţia interesului public, responsabilitate, răspundere şi, nu în ultimul rând, transparenţă. Astfel, prevenirea şi combaterea corupţiei constituie o prioritate pentru societatea românească în general, pentru autorităţile administraţiei publice locale în special, drept pentru care se manifestă o preocupare constantă de îmbunătăţire a calităţii actului administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de corupţie.

Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015 (SNA), în corelare cu MCV şi politicile sectoriale de integritate, a produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanţă în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor propuse. Documentul strategic a fost elaborat în scopul consolidării politicii generale anticorupţie şi a subliniat necesitatea creşterii încrederii publicului în administraţia publică şi a alocării unor resurse adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului. Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, are ca scop promovarea integrităţii, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public, aprobată prin H.G. Nr. 583/2016, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în România. Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile. Prin proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparenţă şi integritate”, Cod SIPOCA 452/MySMIS nr. 118879, Consiliul JudeŢean Călăraşi urmăreste dezvoltarea şi implementarea unor instrumente care să conducă la transparentizarea procesului


decizional, la prevenirea corupţiei, consolidarea capacităţii administraţiei publice locale şi la creşterea nivelului de încredere a beneficiarilor în serviciile publice specifice oferite.1.2 Cadrul juridic

Strategia Managementului Riscurilor si Vulnerabilitatilor la Coruptie are ca scop creşterea transparenţei, eticii şi integrităţii la nivelul Judeţului Călăraşi, prin intermediul unor activităţi care vizează identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, realizarea de mecanisme şi proceduri anticorupţie şi aplicarea unitară a acestora, realizarea unor mecanisme de cooperare cu societatea civilă, precum şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a competenţelor personalului propriu.

Strategia Managementului Riscurilor si Vulnerabilitatilor la Coruptie are drept bază Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016 - 2020 şi vizează prevenirea corupţiei pe cele trei direcţii de acţiune: prevenire, educaţie, combatere. Prezenta strategie a fost elaborată în baza prevederilor următoarelor acte normative :

Constituţia României; Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 (*republicată), cu modificările

şi completările ulterioare; Legea nr. 188/1999 (*republicată) privind Statutul funcţionarilor publici, cu

modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 7/2004 (*republicată) privind Codul de conduită a funcţionarilor

publici; Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din

autorităţile şi instituţiile publice; H.G. nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe

perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;

Ordinul M.D.R.A.P. nr. 728/2015 privind aprobarea Strategiei pentru integritate a M.D.R.A.P. 2015-2020 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei pentru integritate a M.D.R.A.P. 2015-2020;

H.G. nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014 – 2020;

Codul Penal din 17 iulie 2009 (actualizat); Legea nr. 78 din 8 mai 2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie; Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 (actualizată) privind Statutul aleşilor

locali; Legea nr. 571/2004, privind protecţia personalului din autorităţile publice,

instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii; Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

Legea nr. 52/2003 (*republicată) privind transparenţa decizională în administraţia publică cu modificările şi completările ulterioare ;

H.G. nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină;


Ordinul S.G.G. nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice,cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 238 din 10 iunie 2009 republicată, privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice;

H.G. nr. 781 din 25 iulie 2002, privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;

Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judetean Calarasi , aprobat;

1.3 Consideraţii generaleCorupţia este un abuz de putere săvârşit în exercitarea funcţiei publice/funcţiei de

demnitate publică de un angajat al administraţiei publice, indiferent de statut, structură sau poziţie ierarhică, în scopul obţinerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de grup personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană juridică.

Corupţia poate avea ca şi consecinţe:- înrăutăţirea imaginii sau discreditarea consiliului;- încurajarea iresponsabilităţii şi a practicilor abuzive ; - calitatea slabă a serviciilor acordate populaţiei;- degradarea valorilor morale;

Prevenirea actelor de corupţiei este asigurată în cadrul Consiliului Judetean Calarasi prin următoarele practici:

reglementarea activităţilor şi a serviciilor publice; asigurarea transparenţei şi accesului la informaţiile de interes public; promovarea principiilor şi normelor etice; asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea fondurilor şi bunurilor

publice; declararea averilor şi incompatibilităţilor; prevenirea şi soluţionarea conflictului de interese; participarea societăţii civile şi sectorului privat în activitatea anticorupţie; instruirea personalului; evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupţie; Sunt considerate fapte de corupţie:

coruperea pasivă; coruperea activă; traficul de influenţă; abuzul de putere/ de serviciu; primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite; falsul în actele publice; luarea de mită; darea de mită; încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor şi a proprietăţii; încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatiblităţi şi conflict de interese; încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu;


încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal;

■ Coruperea pasivă este fapta persoanei care ocupă o funcţie publică/funcţie de demnitate publică, care pretinde sau primeşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale sau acceptă servicii, privilegii sau alte avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile ei de serviciu, ori pentru a îndeplini o acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă.

■ Coruperea activă este fapta persoanei fizice, care promite, oferă sau dă unei persoane, personal sau prin mijlocitor, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în scopuri personale sau de grup pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă.

■ Traficul de influenţă presupune primirea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o altă persoană, săvârşite cu intenţie de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane care ocupă o funcţiei publică/funcţie de demnitate publică, asupra unui salariat al instituţiei, în scopul de a-l face să îndeplinească sau să nu îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile sale de serviciu, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite.

■ Abuzul de putere/de serviciu reprezintă folosirea cu intenţie de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material sau în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

■ Primirea de recompense ilicite presupune primirea de către persoana care ocupă o funcţie publică/funcţie de demnitate publică, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje patrimoniale pentru îndeplinirea unor acţiuni sau de servicii ce ţin de obligaţiile lui de serviciu.

■ Falsul în acte publice presupune înscrierea de către o persoană care ocupă o funcţie publică/funcţie de demnitate publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale sau de grup.

■ Luarea de mită presupune luarea de către o persoană care ocupă o funcţie publică/funcţie acordarea de demnitate publică a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini, întârzia, grăbi, facilita îndeplinirea unei acţiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe care le reprezintă.

■ Darea de mită presupune oferirea de bani, titluri de valoare, bunuri, avantaje patrimoniale, servicii, privilegii sau alte avantaje unei alte persoane care ocupă o funcţie publică/funcţie de demnitate publică pentru a îndeplini, refuza, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni în interes personal sau al persoanelor pe care le reprezintă.

■ Încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor şi a proprietăţii presupune nerespectarea prevederilor legale referitoare la declararea, rectificarea declaraţiei efectuate, în scris, pe proprie răspundere, cu privire la veniturile şi proprietăţile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit legislaţiei în vigoare. Încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatibilităţi şi conflict de interese presupune nerespectarea prevederilor legale cu privire la măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la declararea situaţiilor de incompatibilitate şi/ sau conflict de interese.


■ Încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu presupune încălcarea prevederilor legale cu privire la măsurile pentru păstrarea secretului de serviciu de către persoanele implicate în gestionarea operaţiunilor declarate secret de serviciu.

■ Încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal presupune încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal de către persoanele implicate în operaţiuni ce implică gestionarea datelor cu caracter personal.

Prin ,,Politica privind avertizarea în interes public” Consiliul Judetean Calarasi urmăreşte crearea şi menţinerea unui mediu integru în instituţie, în care personalul angajat, colaboratorii şi beneficiarii serviciilor oferite de aceasta să aibă certitudinea că, în cazul în care sunt în măsură să sesizeze încălcări ale prevederilor Legii 571 (practici abuzive sau slaba administrare), sesizările făcute vor fi tratate şi investigate cu maximă obiectivitate şi seriozitate

1.4 Definiţii* incident de integritate - situaţia în care cu privire la un angajat al unei

instituţii/autorităţi publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puţin una dintre următoarele măsuri:a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;

b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor;

c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare ştiinţifică;

* etica se referă la comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor însăşi

- comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională;

- comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizaţiei, conducând la un climat organizaţional toxic pentru angajaţi şi terţi, şi afectând interesele legitime ale tuturor celor implicaţi, inclusiv interesul public;

* planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei/autorităţii, întreprinderii publice, precum şi combaterea corupţiei. Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entităţii;

* open contracting data standard - este procesul de transparentizare a procesului de


achiziţie publică şi derulare a contractelor prin punerea la dispoziţie a datelor deţinute de autorităţile publice şi implicarea publicului şi mediului de afaceri în identificarea şi rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor şi implicarea cetăţenilor şi mediului de afaceri. Deschiderea datelor şi publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internaţional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziţie, ci şi la faza de contractare şi desfăşurare a contractelor. Implicarea publicului şi a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluţii alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum şi la depăşirea unor probleme în derularea procesului de achiziţie sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menţionat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilităţii accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanţi, reducând costurile prin creşterea competiţiei; oferirea posibilităţii creşterii calităţii bunurilor şi serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupţiei; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluţii la problemele sectorului public şi ale comunităţilor;

* standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei consacrate de legislaţia naţională şi reflectate în inventarul anexă la SNA .

* pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilităţile extinse de muncă, au schimbat relaţiile serviciului public şi ale sectorului privat, precum şi percepţia publică asupra acestor relaţii. Necesitatea de a menţine încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporeşte importanţa dezvoltării şi menţinerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcţionarilor publici către sectorul privat.

Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcţionarilor publici din sectorul public în cel privat sunt:

o să se asigure că anumite informaţii dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv;

o să se asigure că exercitarea autorităţii de către un funcţionar public nu este influenţată de câştigul personal, inclusiv prin speranţa sau aşteptarea unei angajări viitoare;

să se asigure că accesul şi contactele actualilor, precum şi ale foştilor funcţionari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcţionarilor sau ale altora.

II. SCOP, VALORI ŞI PRINCIPII

2.1. Scopul strategiei

Prezenta strategie are drept scop promovarea eticii şi integrităţii la nivelul Consiliului Judetean Calarasi;

- consolidarea capacităţii administraţiei publice locale de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public;

- continuarea măsurilor anticorupţie pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilitate;

- eficacitatea şi eficientizarea desfăşurării tuturor activităţilor pentru realizarea interesului public.


- Creşterea gradului de dezvoltare a capacităţii analitice a UAT-ului, de a efectua activităţi de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor în vederea realizării de acţiuni concrete şi eficiente de prevenire şi combatere a corupţiei

- Creşterea gradului de dezvoltare şi implementare a unor proceduri de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, precum şi a unor măsuri concrete şi modalităţi de monitorizare permanentă a aplicării acesteia, la nivel de UAT

- Susţinerea dezvoltării şi implementării unui mecanism de cooperare cu societatea civilă şi alte autorităţi/instituţii publice, prin înfiinţarea unui Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei (G.A.P.C.C.) şi prin dezvoltarea unor proceduri organizatorice şi a mecanismului de cooperare şi functionare a G.A.P.C.C.

- Susţinerea dezvoltării şi diseminării unui instrument pentru facilitarea înţelegerii mecanismelor de aplicare a cadrului legal în domeniul eticii şi integrităţii, prin modele de bună practică

- Creşterea gradului de informare a cetăţenilor, prin organizarea şi implementarea unei campanii inovative de educaţie anticorupţie iîn rândul acestora

- Cultivarea şi dezvoltarea cunostinţelor, competenţelor şi abilităţilor angajaţilor din administraţia publică locală, prin participarea la programe de educaţie în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, precum şi de dobândire de competente privind etica şi integritatea, inclusiv prin abordarea temelor de dezvoltare durabilă, egalitate de şanse, nediscriminare şi egalitate de gen.

2.2 Valorile promovate

Consiliul Judetean Calarasi si conducerea acestuia acordă maximă prioritate respectării standardelor de etică şi morală şi se angajează să implementeze toate măsurile necesare prevenirii situaţiilor de abuz sau de erori în relaţiile pe care instituţia le are cu toate categoriile de colaboratori precum şi în administrarea patrimoniului şi gestionarea fondurilor publice. Administraţia locală conştientizează necesitatea respectării principiilor privind integritatea în cadrul acestei instituţii şi apreciază necesitatea raportării la standarde de performanţă ridicată, dorind să vină în întâmpinarea demersurilor societăţii civile şi a propriilor angajaţi privind conduita externă şi internă a reprezentanţilor instituţiei.

La baza tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul Consiliului Judetean Calarasi stau următoarele valori fundamentale:

Voinţa politică - de a înţelege importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi aportul adus pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de Strategia Naţională Anticorupţie;

Prioritatea interesului public - datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în exercitarea funcţiei publice/ funcţiei de demnitate publică. Obligaţia de a nu folosi îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, în scop personal, pentru familie sau pentru persoane apropiate;


Integritatea - obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor funcţiei publice/ funcţiei de demnitate publică. Refuzul de a accepta vreun beneficiu financiar sau de orice altă natură de la persoane sau organizaţii care ar putea influenţa îndeplinirea atribuţiilor postului. Totodată, obligaţia instituţiei de a lua toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;

Transparenţa - adoptarea unei atitudini deschise şi transparente în toate deciziile şi acţiunile pe care personalul instituţiei le întreprinde. Asigurarea accesului neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societăţii civile;

Obiectivitatea - îndeplinirea atribuţiilor postului, inclusiv ale celor pentru elaborarea anunţurilor publice, atribuirea contractelor, recomandarea unor persoane fizice sau juridice la premii şi recompense, aprobarea sau respingerea proiectelor de hotărâri dezbătute în Consiliul Judetean, prin adoptarea unei atitudini obiective, care să conducă la decizii corecte pentru realizarea interesului public.

Profesionalismul - promovarea valorilor şi principiilor fundamentale în activităţile administraţiei publice, printr-o atitudine responsabilă în interesul instituţiei şi a cetăţeanului.

2.3 Principiile promovate

Prezenta strategie se întemeiază pe următoarele principii generale:

Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;

Principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;

Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie:

- instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;

Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrităţii, transparenţei şi responsabilităţii şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;


Principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;

Principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;

Principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

Principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;

Principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.

III. POLITICA INTERNA PRIVIND AVERTIZAREA IN INTERES PUBLIC

3.1 Contextul abordării şi tratării politicii interne privind avertizarea în interes public la nivelul Consiliului Judetean Calarasi Fiecare persoană poate avea, în anumite momente, obiecţii asupra unor aspecte care se produc la locul său de muncă sau într-o instituţie publică. Aceste obiecţii trebuie analizate şi implementate soluţii corective adecvate. În situaţia în care aceste obiecţii se referă la corupţie sau la o conduită ilicită sau neetică, ce afectează alte persoane (interne sau externe ale instituţiei), este esenţială identificarea etapelor de parcurs pentru realizarea unei avertizări în interes public. Pot apărea temeri în legătură cu raportarea obiecţiilor apărute şi se poate ajunge la situaţia în care aceste raportări să încline spre neluarea unei decizii de avertizare. O astfel de reacţie are şi o alta cauză: persoana ascunde situaţiile create pe motiv de afinităţi faţă de colegi sau faţă de managementul instituţiei, din temerea de a fi etichetat ca şi persoană care creează situaţii critice, situaţii care pot genera nesiguranţă în legătură cu activitatea ce face obiectul sesizării.

3.2 Scopul politicii interne privind avertizarea in interes publicPolitica privind avertizarea în interes public urmăreşte crearea şi menţinerea unui

mediu integru în instituţie, mediu în care personalul, cetăţenii să aibă certitudinea că în cazul în care sunt în măsură să sesizeze încălcări ale prevederilor Legii 571 (practici abuzive sau slaba administrare), sesizările făcute vor fi tratate şi investigate cu maximă obiectivitate şi seriozitate. Politica privind avertizarea în interes public se adresează tuturor angajaţilor,


persoanelor care ocupă o funcţie publică/ funcţiei de demnitate publică, cetăţenilor Judetului Calarasi şi este concepută pentru:

a veni în întâmpinarea persoanelor care, cu bună credinţă, sesizează săvârşirea unor abuzuri şi încălcări ale legilor, considerând că în acest mod îşi face datoria faţă de instituţie şi beneficiarii serviciilor publice;

a proteja persoanele care sesizează fapte prin care a fost încălcată legea, nepermiţând hărţuirea acestora, inclusiv presiunea informală;

a-i face pe angajaţi să se simtă în siguranţă în cazul în care îşi exprimă îngrijorările în legătură cu modul în care se desfăşoară activităţile la nivelul acestei instituţii;

a aduce la cunoştinţă căile pe care o persoană trebuie să le urmeze în cazul în care nu este mulţumită de răspunsul primit;

a oferi garanţia protecţiei de eventualele represalii în cazul în care îngrijorările exprimate sunt întemeiate şi formulate cu bună credinţă.

3.3 Principiile care stau la baza Protecţiei avertizării în interes public: a) Principiul Legalităţii: - conform căruia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a respecta:

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, tratamentul nediscriminatoriu;

b) Principiul Supremaţiei interesului public: - conform căruia, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa sunt ocrotite şi promovate de lege;

c) Principiul Responsabilităţii: - conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;

d) Principiul Nesancţionării abuzive: - conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi/sau mai severe pentru alte abateri disciplinare.

e) Principiul Bunei conduite: - conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, în scopul de a spori :

capacitatea administrativă prestigiul autorităţilor publice şi al instituţiilor publice.

f) Principiul Bunei-credinţe: - conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o unitate publică care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

3.4 Obiectivul politicii interne privind avertizarea în interes public

Obiectivul vizat de aceasta politică este de a asigura orice persoană care sesizează existenţa unei conduite corupte sau neetice sau care semnalează fapte prin care a fost încălcată legea că este corect să transmită situaţia apărută funcţiilor ierarhic superioare, în condiţii de maximă siguranţă.

3.5 Aplicabilitatea politicii interne privind avertizarea în interes public


Consiliul Judetean va încuraja raportarea oricărei încălcări a legislaţiei în vigoare, a regulamentului de organizare şi funcţionare, a regulamentului intern sau a oricărei proceduri care nu corespunde cerinţelor legale şi de reglementare aplicabile instituţiei. Avertizarea în interes public nu trebuie confundată cu raportarea unei nemulţumiri personale.

IV. OBIECTIVE ŞI MĂSURI

4.1 Obiective generaleStrategia Managementului Riscurilor si Vulnerabilitatilor la Coruptie este structurată

pe următoarele obiective generale: Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie la nivelul instituţiei şi a

celor subordonate Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a angajaţilor şi a beneficiarilor serviciilor

publice Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel local Consolidarea mecanismelor de control administrativ

4.2 Obiective specificePentru implementarea obiectivelor generale Strategia Anticorupţie a Consiliului

Judeţean Călăraşi şi a unităţilor subordonate/coordonate este structurată pe următoarele obiective specifice:

- Creşterea transparenţei instituţionale şi a proceselor decizionale - Creşterea transparenţei proceselor de administrare a resurselor- îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de management prin corelarea

instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale

- Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală- Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului- Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie- îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a

averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi.

- Consolidarea mecanismelor de control administrativ.- Consolidarea integrităţii instituţionale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de

risc şi a standardelor de control managerial intern

4.3 Măsuri asociate obiectivelor generale şi specifice Strategia prevede măsuri menite să sprijine administraţia publică locală atât în ceea ce priveşte implementarea prevederilor SNA, creşterea capacităţii de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, creşterea gradului de informare anticorupţie la nivel local, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivel instituţional. Strategia va fi implementată in perioada de implementare si postimplementare a proiectului.

Obiectivul general nr.1 CRESTEREA GRADULUI DE

IMPLEMENTARE A MASURILOR ANTICORUPTIE LA NIVELUL

CONSILIULUI JUDETEAN

Obiectiv specific nr.1.1 Cresterea transparentei institutionale si a

proceselor decizionale


Măsuri ► Consultarea angajaţilor în procesul de elaborare a planului de integritate ► Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului de integritate, precum şi

publicarea documentului pe site-ul instituţiei ► Identificarea şi evaluarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie specifice

instituţiei ► Implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice identificate ► Evaluarea anuală a modului de implementare a planului şi adaptarea acestuia la

riscurile şi vulnerabilităţile nou identificate şi transmiterea către MDRAPFE ► Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor de transparenţă

instituţională şi prevenire a corupţiei ► Intensificarea activităţilor de implementare a sistemului de control

intern/managerial ► Elaborarea şi implementarea la nivelul instituţiei de

proceduri de sistem privind indicatorii anticorupţie (procedură privind declararea averilor, transparenţa decizională, acces la informaţii, date deschise, declararea cadourilor, evitarea situaţiilor de conflicte de interese şi a cazurilor de incompatibilităţi, avertizarea în interes public etc) ► Elaborarea/ actualizarea/ implementarea codului de conduită etică la nivelul instituţiei şi a unităţilor subordonate S Implicarea activă a consilierului de etică în activităţi de consiliere a personalului instituţiei

► Implementarea de sisteme unitare de management al calităţii (tip ISO, CAF) ► Revizuirea şi simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin dezvoltarea şi

utilizarea soluţiilor e-administraţie în vederea furnizării serviciilor publice online (Ex: eliberare autorizaţii/ certificate online)

► Înrolarea la soluţiile existente de tip e-guvernare, e-administrare şi e-justitie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni (ex: e-guvernare.ro, ghiseul.ro etc.)

►Înrolarea la soluţiile existente de tip e-guvernare, e-administrare şi e-justitie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni (ex: e-guvernare.ro, ghiseul.ro etc.)

Obiectivul general nr.1 CRESTEREA GRADULUI DE

IMPLEMENTARE A MASURILOR ANTICORUPTIE LA NIVELUL

CONSILIULUI JUDETEAN

Obiectiv specific nr.1.2 Cresterea transparentei proceselor de

administrare a resurselor

Obiectiv general nr.2 CREŞTEREA GRADULUI DE

EDUCAŢIE ANTICORUPŢIE A ANGAJAŢILOR ŞI A

BENEFICIARILOR SERVICIILOR

Obiectiv specific nr.2.1 Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul

fenomenului de corupţie

Obiectiv specific nr.2.2 Creşterea gradului de educaţie

anticorupţie a personalului


Măsuri

► Organizarea/ derularea/ asigurarea participării la programe de creştere a gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie a personalului propriu şi a celui din structurile subordonate: (ex: sesiuni de instruire/ întâlniri/ grupuri de lucru în domenii ca: achiziţii publice, etică, consiliere etică, management financiar, resurse umane, disciplină în construcţii, transparenţă, acces la informaţii de interes public, declararea averilor, conflicte de interese, incompatibilităţi, sistem de control intern-managerial, declararea cadourilor, pantouflage, avertizarea în interes public, IT etc)

► Asigurarea diseminării de informaţii privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate. Punerea la dispoziţia angajaţilor a unor îndrumare legislative, ghiduri şi culegeri de speţe, în domeniul conflictelor de interese/ incompatibilităţilor şi faptelor de corupţie săvârşite de persoane din administraţia publică

► Organizarea de campanii de informare publică/ dezbateri/ consultări/ sesiuni de informare/ conferinţe de presă în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul cetăţenilor, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care aceştia le au în raport cu instituţia

► Punerea la dispoziţia publicului a unor modalităţi de evaluare a gradului de satisfacţie a cetăţenilor cu privire la conduita funcţionarilor/ personalului şi calitatea serviciilor oferite (formulare, registru de sesizări, sesizări on-line)

► Derularea de campanii de conştientizare, organizarea de dezbateri publice periodice cu privire la prevenirea corupţiei şi promovarea bunelor practici anticorupţie

► Realizarea unor proiecte/ activităţi având ca obiectiv prevenirea corupţiei, promovarea eticii, integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă

Obiectiv general nr.3 DEZVOLTAREA UNEI CULTURI A TRANSPARENŢEI PENTRU O

GUVERNARE DESCHISĂ LA NIVEL LOCAL

Obiectiv specific nr. 3.1 Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a

averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită

limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi

Obiectiv specific nr. 3.2 Creşterea integrităţii, reducerea

vulnerabilităţilor şi a riscurilor decorupţie în administraţia publică locală


Măsuri

► Asigurarea funcţionalităţii site-ului instituţiei, publicarea şi actualizarea periodică a informaţiilor publice destinate cetăţenilor;

► Aducerea la cunoştinţa publică, prin intermediul site-ului instituţiei, a Agendei de lucru a Preşedintelui/ Vicepreşedintilor Consiliului Judeţean;

► Asigurarea şi îmbunătăţirea accesului la informaţii de interes public şi eficientizarea activităţilor aferente;

► Asigurarea respectării prevederilor legale în ceea ce priveşte transparenţa procesului decizional şi legislativ;

►Transmiterea în direct sau înregistrarea şedinţelor Consiliului Judetean în vederea transmiterii lor către public online/radio;

► Publicarea informaţiilor de interes public;

► Publicarea a indicatorilor economici şi de performanţă (inclusiv a bugetelor şi subvenţiilor primite de la autorităţile publice din judeţ) pentru întreprinderile la care Judetul este acţionar;

► Realizarea pe pagina de internet a instituţiei a unei secţiuni cu tema achiziţii publice unde vor fi publicate toate procedurile de achiziţie publică şi contractele încheiate;

► Realizarea pe pagina de internet a instituţiei a unei secţiuni în care vor fi publicate informaţii despre proiectele finanţate din programe naţionale/ fonduri europene încheiate, aflate în implementare şi în perspectivă;

► Organizarea de întâlniri/ dezbateri/ consultări cu reprezentanţii comunităţii locale/ cetăţenii cu privire la priorităţile comunităţii;

►Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media;

► Publicarea pe pagina web a instituţiei/ presa locală a anunţurilor privind concursurile/ examenele de recrutare şi de promovare

Obiectiv general nr.4

CONSOLIDAREA MECANISMELOR DE CONTROL

ADMINISTRATIV

Obiectiv specific nr. 4.1 Îmb

unătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra

identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale

Obiectiv specific nr. 4.2 Consoli

darea mecanismelor de control administrativ


Măsuri

► Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial; ► Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului/ măsurilor de prevenire a corupţiei la nivelul instituţiei;

► Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor angajaţilor; ► Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor angajaţilor.

V. SISTEMUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A STRATEGIEI

Monitorizarea implementării măsurilor pentru atingerea obiectivelor Strategiei Managementului Riscurilor si Vulnerabilitatilor la Coruptie se va realiza semestrial şi anual, prin autoevaluarea fiecărei structuri. Obiectivele procesului de monitorizare şi raportare sunt: identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie, creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei la nivelul Consiliului Judetean Calarasi, identificarea soluţiilor şi a bunelor practici, informarea publicului cu privire la progresele înregistrate.Rapoartele de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei vor fi prezentate conducerii Consiliului Judetean. Rapoartele vor conţine evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remedierea acestora. Periodic, obiectivele specifice, măsurile şi indicatorii prevăzuţi în Strategie vor fi revizuite în vederea asigurării îndeplinirii acestora.

Evaluarea riscurilor de corupție se realizează în scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/de control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate și impact asupra rezultatelor așteptate.

Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea șanselor de materializare a riscurilor de corupție în cadrul activităților entității, prin prisma informațiilor și analizelor colectate în etapa de identificare și descriere a riscurilor.

Estimarea impactului global al unui risc de corupție constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra nivelului de performanță al obiectivelor, activităților, și obținerii rezultatelor așteptate.Măsurile de control, în funcție de momentul aplicării și al obiectivelor urmărite, pot fi grupate în următoarele categorii:

Obiectiv specific nr. 4.3 Consolidarea integrităţii instituţionale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc

şi a standardelor de control managerial intern


măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat;

măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat.

Monitorizarea și revizuirea riscurilor de corupție se realizează anual, cu scopul de a asigura eficacitatea procesului de gestionare a riscurilor de corupție, prin urmărirea măsurilor de prevenire/control aplicate.Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/ control în domeniul de activitate evaluat.Comunicarea şi învăţarea reprezintă un proces continuu ce se desfăşoară pe parcursul tuturor fazelor în gestionarea riscurilor. Fără o comunicare eficientă şi învăţare continuă, managementul riscurilor nu ar putea avea loc. Riscurile sunt de cele mai multe ori intercorelate, nu afectează de regulă un singur obiectiv, iar instrumentele de control al riscurilor pot influenţa mai multe obiective. De asemenea, bunele practici în domeniu, trebuie învăţate şi aplicate, pentru a nu fi puşi în situaţia de a ignora soluţii care şi-au dovedit eficacitatea.Recomandări şi propuneri: Încurajarea discuţiilor deschise despre riscurile la corupţie, fără a exista temerea că prin

aceasta managerii îşi vulnerabilizează poziţiile, este o sarcină de importanţă capitală pentru conducerea organizaţiei.

Este foarte important ca fiecare angajat să înţeleagă în mod corespunzător propriul rol, strategia organizaţiei în domeniul riscurilor la corupţie şi modul cum responsabilităţile individuale specifice se încadrează în cadrul general al organizaţiei. Nici o organizaţie nu poate controla toate riscurile, şi nici nu este posibil, din perspectiva costurilor/resurselor implicate. Important este să controleze ceea ce este cu adevărat prioritar (riscurile semnificative/strategice).

Este necesar să se asigure un cadru funcţional în care experienţele sunt învăţate şi comunicate celor care pot beneficia de pe urma lor.

Comunicarea cu entităţile publice partenere are aceeaşi importanţă, mai ales dacă entitatea publică are în subordine alte instituţii. Neînţelegerea sau necunoaşterea obiectivelor şi priorităţilor în gestionarea riscurilor proprii de către organizaţiile/instituţiile partenere şi, mai ales, eşecurile înregistrate de acestea, pot avea efecte directe asupra managementului riscurilor în entitatea publică.

Managementul riscurilor asigură un răspuns obiectiv și consistent la riscurile identificate.Riscurile trebuie identificate și definite la orice nivel unde se sesizează că pot exista consecințe în raport cu atingerea obiectivelor, a căror realizare este afectată de materializarea lor.O mare parte din riscurile identificate sunt cauzate de lipsa/nerespectarea procedurilor, iar circumstanțele care favorizează apariția acestora sunt rezultatul unui control defectuos al activităților.Strategia de management a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie (SM) va reprezenta un sprijin util pentru conducerea instituţiei.Prezenta Strategie de management a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie (SM) se constituie ca un ghid care are drept scop orientarea entităților publice în abordarea unitară a managementului riscurilor, a cărui implementare derivă din necesitatea aplicării standardelor de control intern, unanim acceptate în Uniunea Europeană.În gestionarea riscurilor, atât personalul de conducere cât și personalul de execuție trebuie: Să înțeleagă, cât și cum afectează riscurile entitatea publică (identificarea riscului și

măsurarea acestuia);


Să obțină informații despre riscurile la corupţie (sursele și factorii care îl generează); Să aloce resurse adecvate pentru gestionarea riscurilor la corupţie; Să analizeze efectele riscurilor la corupţie prin atribuirea de responsabilități; Să disemineze bunele practici și să informeze toate compartimentele cu privire la

posibilitățile de reducere a riscurilor la corupţie.

Avizat, Manager proiect Elaborat, Eduard GRAMA Daniela CONSTANTIN Expert realizare analize diagnostice specifice

Documents

· Web viewAceste obiecţii trebuie analizate şi implementate soluţii corective adecvate. În situaţia în care aceste obiecţii se referă la corupţie sau la o conduită ilicită