Embed Size (px)
Citation preview
Anatol Basarab
vurL cAM e,(E*nnrryrn
CUPRINS
Pdma pane
LUMEA OA}IENILOR
Omul viuAte congtientiza OmPrima patologie fundamentald a vielii cotidiene: Noiqi EiA doua patologie a vielii cotidiene: Omul cu multefalete sau patologia mdqtilorA treia patologie a vietii cotidiene: ,*A.cesta nu eqti tucu adev5.rat"CAt este de simplu sd iubeqti omul
LUMTLE SOCTAL-PSTHOLOGTCE (r)
Despre non-violenta dintre lumiProblemele comunicdrii intre diversele lumiLumile apropiate gi lumile indeplrtateCum putem sta de vorbX?CAte lumi existd qi cum putem si le descoperimCei unici sunt singuraticiAplrarea impotriva bucuriei existenleiDespre spontaneitate (oarecum comic)Ratiunea gi emotionalitateaOmul este creat pentru a fi ferieitRecunoaqtefi Ei fi|i de acordInceputul vietii congtienteEgoismul gi MAndriaDespre dou[ adev[ruriMinciuna gi frica - surori ale morfiiTrebuie sd mAnctrm - trebuie sX tr[im!Ce e de fdcut?Comuniunea spiritualh ca faptPuterea sperantei
15
15
tt
23
36
4l42
49
5057626673788094105
ttz115
118
120t32134t42146150153
LUMILE SOCIAL-PSTHOLOGICE (II)
Principiul uniunii in lumile social-psihologiceA conqtientiza propria lumeGranilele lumilorPermisul de qedere intr-o alt[ lumeConstruclia unei lumi noiAprimi qi a oferiCopiii maturiIubirea Mamei gi a TatlluiMuncesc in numele lui ,,Vreau"O lume moqtenitdCredoViala: sens qi existen!5Munca qi iubirea
Pattea a doaa
SENSUL VIETII
Corpul omenescLimita - caracteristicl a formelorintruchiparea ideii de limitareTrtrirea propriului corpTaina acliunii realeCreafi-v[ pe voi pentru voiIluziile qi paradoxurile VieliiTendinla cltre fericire sau fuga de insuficien
Rolurile in socium: pro gi contraCe jucim?Observatorul qi creatorulIubirea fat5 de sine gi fal5 de ceilalliCine pe cine trliegteTehnologia vieliiFermecltoarea lume privatiMarele proiect al viefiiAjuca sau a nu juca?
vrATA OMENEASCA
Crizele sensului vieliiPerfectionarea intr-o viali newednic[Problemele autoexprimlriiDoud margini ale autoexprimdriiChipuri qi chipuriAutoafirmareaTeritoriul autoafi rmlriiProblemele autoafi rmiriiScenariul vietiiScenariul qi necesitatea de tine insuliScopul scenariuluiIn goana dupi sens
Paftea a teiaNASCUTI PENTRU FERICIRESUBIECTUL $I LEGILE VIETII
Iubirea ftrd friciCanoanele conduceriiProblemele comunicirii cu realitateaDespre lesutul viu al vieliiCum sX triieqti cu spiritualitateaCe este cunoaqterea?A te nagte in raport cu viala
3253303343413493593il36sK9
373
3733t5375376377382384387390193397
400
407
407
407
4734t7419
422424
Tot ceea ce este necesar pentru viati exist[ in tineSpatiu in spatiuReorientarea congtiinteiRezonanla spaliuluiCongtiinta gi integritatea omuluiProcesul formdrii spafiului - EuStlpAnul propriei conqtiin[eViata in existenta spafiallCe s[ facem cu realitatea?Eu sunt spaliu, el este obiectDespre tendintele de personificare qidepersonificare in evolutia spiritualXProblemele lntruchipdriiOmul qi DuhullntruchipAnd al tiu,,Vreau"Clile spirituale qi diversitatea realitiliiDuhul qi subiectulDespre unic Ai tipiclnvulnerabilitatea in pustietateCorpul meu este gansa meaOmul permeabilCine are nevoie de unicitatea meaSociumul iubeqte tipiculNatura bilaterali a omuluiLimitarea conqtiinleiDistrugerea ecologiei omuluiFiecare om este unicAcceptarea unicit[tiiSuntem aici pentru a trXiA trdi, a fi viu, inseamn[ a fi nemuritor
426431432436441447
454457
459460
463467
471472478479484490492494501
s04505512515
517
5225285s9
OmuI este ca gi uiafa, plin de surprize gi nepreudrut,necunoscut titainic.
OmuI este un sistem ce se afld intr-un continuu regim dePotenSialitate.
La*tEAOlfuIW{rf,AL
OMULVIU
Ast5zi mX simt pe mine insumi cu totul diferit, mdsimt de parcl ag fi un adev[rat clasic in via!5, inci in viall.Inteleg cI, in general, era mult mai bine daci nici nuap{ream in aceasti lume, deoarece nu fac nimic altcevadecAt sX le bulversez altora ideile qi planurile sau le staude-a curmezigul.
Dar, pdnd una alta, triiesc, inc[ triiesc. Trebuie sitrliesc, nu am altceva mai important de fbcut. De fapt,nici micar nu trebuie si traiesc. imi este necesar sitr[iesc. Nu imi place cuvAntul TREBUIE. Peste tot, aglnlocui cuvAntul trebuie cu un alt termen, gi anume cutermenul necesar sau important. Aceasta este ocupaliamea de baz[. Cea mai importanti ocupafie, care imiconsum[ tot timpul.
Am inteles ci sunt in aceasti lume pentru a trii Ei,in timp, am invllat si triiesc din ce in ce mai bine, deEimultor oameni acest lucru nu le prea convine. Nuexistenta mea nu le convine, ci faptul ci trdiesc bine, c[pot tr[i bine. Asta ii enerveazX.
Nu intAmpltrtor am inceput cu aceasti semi-glum[. Existi in mintea oamenilor un astfel de cliqeupsihologic: atunci cAnd ai scris deja cdteva ci4i, ai elevi,invXl5cei, discipoli, urmagi qi urmiritori, atunci inseamnlctr ai o imagine, eqti cineva; Ei, la propriu vorbind,purt5torul material al acestor calit5li gi atribute arati celmai bine sub form[ de statuie sau fotografie.
16 Viala care ne trdieqte
De ce? PAn[ cAnd nu te lovegti singur de toateacestea, nici nu te g6ndeqti la astfel de lucruri.
in general, este extrem de greu sX ili imaginezi unom ,,viu". $i, mai interesant, a te reprezenta pe tine insutiin calitate de om viu este la fel, adic[, extrem de greu.
Oricine a incercat s[ construiasc5 o astfel dereprezentare s-a convins cAt de greu este s[ faci acestlucru. Tot timpul avem tendinta sd proceddm cu noiinqine la fel cum procedim cu altii qi cu lumea in general -s[ ne incadrim in oarecare qabloane, cadre, rame, granite.Interesant este faptul cd aceste Eabloane, cadre, nu suntunele oarecare, ci numai aeelea care ne sunt nouipersonal accesibile, acceptabile, confortabile, intelese qi
coincid cu imaginea noastr[ asupra lumii, cureprezentirile noastre, cunoEtintele, iluziile noastredespre cum trebuie s[ fie.
Omului ii este foarte greu si se descurce fhrdqabloane, atAt referitoare la sine, cAt qi la intreg spatiulinconjur5tor, cu tot ce conline acesta. insd qi mai greu iieste fhrl aceste cadre, mai ales atunci cAnd se raporteazila alli oameni.
Vorbeam cu un actor, dupd ce terminasespectacolul, despre faptul cd, dacd nu ai fi citit diferitescrisori, documente personale, jurnale gi altele, atunci arfi foarte greu s[ ti-i imaginezi pe Cehov, Puqkin,Lermontov, Blaga, Eminescu qi a\ii ca pe niqte oameni vii.in general, sI ili imaginezi pe cineva viu este foarte greu.
Aceasta este qi tema aleasd, pe care m-am hot5rdtsI o numesc ,,Psihopatologia vielii cotidiene" sau,,Nebunia cotidianului" sau ,,Viata care ne triieqte".
Oricare ar fi denumirea, aceasta ar fi, desigur, unaconvenlionali. Nu am aici in vedere aspectele medicale,adicl psihiatrice, deqi poate ar fi trebuit. Vom discutanumai despre problematica reprezentdrii, a imaginirii qicuprinderii ca sens a ceea ce se numeqte ,,omul viu", adicdaqa cum este omul in existenta sa.
Lumea oamenilor 17
Haideti sX incepem cercetarea noastr[ pornind deln aceast[ problematici: de ce omului'ii este extrem degreu s[ se reprezinte pe el insuqi in intreaga sacomplexitate, in totalitatea sa contradictorie gischimbXtoare, adici sd se prezinte pe sine in calitate deoln viu?
Dupd cum bine se qtie, in foarte multe traditiispirituale (sau psihologice, daci doriti), cea mai inaltdrcalizare este considerati capacitatea de a te simti pe tineinsuti ca parte a omenirii, de a trli acest sentiment in modrtral, de a trii in tine insuli sentimentul deplin Ei real cicqti o plrticic[ a omenirii.
Cea mai simpli realizare este dobAndireastrntimentului real qi trlirea senzaliei apartenenlei la((lsmos, sentimentul real c[ egti o p[rticici din cosmos; denccea, astlzi (cAnd, deodat5, a fost posibil qi nu esteirrterzis) sunt atAt de mulli oameni care,inva!f, nemijlocitrlc la cosmos, comunicl cu universul, astralul, cuinvdtr[tori cereqti, primesc mesaje din cosmos... ". Sunt qirrrai multi cei care ,,inva!I" nu de la tot cosmosul, ci numairlc la constelalia Orion sau ,,de la al doisprezecelea saurlou[zecilea nivel al realit[1ii, de la ingerul Coroanei qil,uminii".
Chiar qi aici apar categorii, grupuri qi bisericule, casit nu fim toti uniformi qi unilaterali; apar tot felul deli'agment[ri gi fhrAmillri pentru a ne uEura percepliairrfinitului. Perceplia vietii pe bucdlele este, probabil, maiiu:cesibili intelegerii omului.
Marea realizare este considerat5, in diferiteletraditii spirituale, capacitatea de a te conEtientiza pe tineinsuli qi a trii deplin sentimentul liuntric de apartenent[la Marele Infinit. Dar cel mai greu lucru gi o realizare mairnare decAt cea din urm6 este de a trli sentimentul deplinqi de a te simti ca o parte a omenirii!
18 Viala care ne trdieSte
De ce? E simplu! Pentru ci omul viu este mult maigreu si fie incadrat intr-o anume conceplie delimitat5,analiz[, judecat[, predictibilitate, in comparatie cu intreguniversul. Pentru c[ omul contine in sine un diapazon atAtde vast, incAt a-l primi, a-l percepe qi a-l asimila inintregime aproape cX este imposibil. Mai uEor cuprindemcu mintea intregul sistem solar, decit un singur om, darviu.
Nu int6mplitor, una dintre cele mai paradoxalepilde despre maestrul budist aratl cam in felul urm5tor:
Maestrul budist a sosit intr-o localitate, iardimineala trebuia sd-gi confrnue drumul spre o altdIocalitate. EI intrebd: Cum sd ajung acolo? Localnicii tirdspund: Va trebui sd faci un drum ocolit. Degi dntmulprin pd"dure este eu mult rnai scurt, pe acest drum deja demulgi ani nu mai merge nimeni.- De ce?- Pentru cd toatd. lumea Etie cd acolo, in pddure,uiefuiegte un bdrbat care a promis sd se rdzbune pentrumoartea fratelui sdu gf a jurat cd ua omori treizeci deoameni. A ucis deja doudzeei gi noud Ei, de aceea, decdgiua ani, nimeni nu mai merge pe drumul scurt cetrauerseazd pddurea. AmuI din pddure agteaptd de multsd iI ucidd pe cel de-al treizeeilea.Desigur cd maestrul budist a plecat pe drumul scurt.Mergdnd acesta prin pddure,la un moment dat, ucigaEulsare dintr-un copdc gi,fioros,ii spune maestrului:- Tu, om sfdnt, oare nu aifost preuenit de oamenii din satcd eu stau aici de cdgiua ani aEteptdndu-I pe cel de-altreizecilea? Eu am fdcut un jurdmdnt gi trebuie sd tIimplinesc. AEa cd sunt obligat sd te omor pe tine, un omsfdnt. De ce ai procedat atAt de prosteEte? Nu pot sd cred!Da, cu adeudrat este o nebunie curatd". Imagineazd-te petine sau pe oricine altul in loc:.tl maestrului. Ai fostpreuenit de ce te a;teaptd gf ru rotugf ai merge prin aceapddure?
l,umea oamenilor 19
- Acum nu am ce face, trebuie sd. te omor! Atunci,nrcestrulii spuse:- 'l'ocmai de aceea am Ei uenit, sd md. omori, Ei astfel, in.liirgff, sd. te eliberezi.Ih acel moment, ucigasul a simsit cum se cutremurd ceuain el. A inceput sd. trdiascdfoarte profund un sentiment,o stare spirituald Ei mentald pe care nu o mai trdiseniciodatd. in cele din urmd, acesta a deuenit discipolulMoestrului. Mai tdrziu, cel ce fusese un ucigas a deuenitr unil dintre cei mai proslduigi maeStri budiEti.
Cum aqa? Ucigaqul care, in mod congtient,ornorise douXzeci qi noud de oameni, a devenit unrrr:restru budist renumit?
Cum e posibil a$a ceva: prostituata MariaMagdalena a devenit sfAnt[?
Cum e posibil: mulli sfinti au tr[it mai mult dejurnltate de via
20 Viala care ne trdieSte
Toli aceqtia existi in fiecare dintre noi, cu toatecalitdtile qi neajunsurile lor, sunt prezenli in noi intr-unset destul de complet. Nu intAmpl6tor se spune, iarpsihologia accepti acest lucru, cI in fiecare dintre noi estebine ascuns qi un sfAnt qi un criminal.
Dac[ existi printre noi cineva care este convins clin el nu se glseqte ceva ce aparfine intregii omeniri, atuncitrebuie sI qtiti cd acel om se aflI intr-o mare iluzie. Acestom trdieqte intr-o iluzie imens[, dar dulce.
Cu alte cuvinte, acesta, foarte sArguincios qistiruitor, incearcl si se incadreze pe sine intr-o oarecareram5, intr-un portret, incearci s[ devind monument.Pentru el, pur gi simplu, inci nu au existat situatii,condilii extreme sau speciale, nu a avut anturajul necesar,liderul care trebuia, nu a avut parte incl de sugestiilesociale adecvate pentru ca tot ceea ce exist[ in el qi esteascuns, necunoscut nici mlcar de el insugi, sd se manifestein toati splendoarea, atAt in sens pozitiv, cAt qi in cel mainegativ mod posibil - mai ales cel din urml caz.
Este evident c[ nu to]i oamenii care au avut otinerele agitat[ au devenit sfinli, cum nici toti sfin]ii nu sepot l[uda cu tinerelea lor agitati, plinl de culoare qicon[inut.
Totul existi in fiecare dintre noi, deoarece dup6chip qi asem[nare suntem creali cu tolii. DupX acelaqi chipqi dupi aceeagi aseminare. Flri discriminare. Sau poateacel om care zice c[ el nu are ceva anume, c[ un anumitlucru ii este str[in - nu este creat dup[ chip qi asemS.nare?Mi indoiesc. Toli suntem dup[ un chip qi o aseminare, nerecunoaqtem unii pe ahi ca fiind oameni, pentru c[ avemacelagi chip qi ne asemin[m toli intre noi, deqi fiecare estealtfel.
Nu trebuie s[ uitali niciodatd c[ atit viata inintregime, cAt qi omul sunt un set de algortimi care sereg6sesc in tot Ei in toate, de la micro la macro qi invers.Viata este strict algoritmat5, adic[ este matematich.
Lumea oamenilor
Toat5 problema constd in altceva: administrlm noilnqine toat[ aceast[ bogllie de calitdli qi atribute (de la unbefiv notoriu pAnS la un Mahomed sau lisus) sau avemrloar iluzia cI am administra acest arsenal?
Sau poate cd toatd. viata suntem preocupa{i s[demonstrdm altora ci ceva anume in noi nu existi, nicinsta nu exist[, nici asta, mai ales asta. Ba nuuu! Exist[.
Toate exist5, sunt acolo in fiecare dintre noi, chiargi mai mult. Noi toli suntem fbculi din oameni, din nimicaltceva. Chiar dac[ avem ,,invildtori din constelafia Orionsau Andromeda". Asta nu modificX situatia, deoareceoricum noi, in esen
22 Viala care ne trdieSte
Ei inqiqi qi-au pus in fali acea granili, induntrulc5reia, gi numai iniuntrul acelui spaliu, ei studiazlproblema foarte adAnc.
Dar sS.limitezi omul printr-un cadru, sI separi deel ceva ce lui ii aparfine este oarecum o form[ de ucidere,deoarece imediat ce omului i se inliturd ceva, orice, acestainceteaz[ sd mai fie viu. Acest lucru se intAmpli zilnic cufiecare dintre noi qi la orice pas. Chiar qi p[rinlii, de celemai multe ori, incearci si inliture anumite tristrturi alefiinlei copiilor lor, pe care aceqtia le considerX ddundtoare,poate inutile, fhrd a-Ei da seama c[ anume acelecaracteristici ii definesc ca qi individualitili.
Astfel, chiar qi in cunoaqterea de sine, aqa-numitaautocunoaqtere, in mod direct sau indirect, funclioneazXacelaqi principiu: pentru a cerceta omul, acesta trebuiemai intAi ,,ucis". Trebuie s[ fie transformat in ,,trup", nuneapdrat in sensul fizic al cuvAntului.
Dar trebuie, totuqi, retezat tot ce este in plus, inutilEi inadecvat, netrebnic din punctul nostru de vedere, iarceea ce mai rlmAne s[ fie studiat sub numele generic,,Omul". Astfel se studiazi omul in toate qtiinlelemedicini, istorie, din picate, chiar qi in psihologie.
Fireqte c5, in via{a cotidianS, noi nu avem oasemenea b[rb[1ie qi un asemenea curaj, nu avem nicioastfel de putere a iubirii gi nici cunoqtinle pentru apercepe omul viu in totalitate.
De aceea, oamenii au creat de-a lungul istoriei ocantitate imensX de qabloane, stereotipii, ajustlri,instrumente, metode,
-categorii, caracteristici,- zodii,
horoscoape gi inci multe alte eschiv[ri qtiinlifice sau maipulin qtiinlifice, care ne permit sd ne indepdrt[m deposibila ciocnire qi de impactul cu omul viu.
Cea mai mare fricd a omului este sd seinthlneascd. cu omul uiu, in sensul profund aI cuuilntuIui -uiu-. Cea mai mare pl.dcere a omulii este sd se intdlneascd.cu omul robot - fiinta uieftzic, programo.bild, preuizibild.,confortabild..
Lumea oamenilor 23
PRIMA PATOLOGIB FUNDAMENTAIAA VIBTII COTIDIENE: NOI $I EI
Primul astfel de qablon, ajustare, mecanism, cur{utorul ciruia ne putem permite s[ evitim impactul cuViul, este unul foarte bine cunoscut de citre noi toti, carefrrnc{ioneazd ca mecanism de separare, sub numelegeneric de NO/ qi E/. ineearc[ sd afli de la tine insufi cineln tine se afirmd ca Noi qi unde se afl[ restul - Ei.
Ei - decad din start, nu ne intereseazd, sunt a[ii.GAndili-vd fiecare, cine la voi se incadreazi in
clasa - NOI gi unde se gisesc ceilalli - EI. Volumul saurnltrimea acelui spatiu numit NOI reprezint[ acel cadru, acealirrcstruici prin care noi ne uit[m atAt la noi inqine, cit qi intlirecfia altui om. Tot ce reprezint[ EI decade din ecualie, seruruleaz[, se indepirteazS, pentru c[ nu ne convine qi estegreru de inleles. Dar, in acelaqi timp, existX o cantitatetnorml de criterii de orientare in relalie cu ceea cesrrntem NOI sau ceea ce sunt EI.
Ei - sunt aceia care nu cred in aceasta, in cealaltX,irr a patra qi a patruzeci qi patra, nu fac ca noi, nu gAndesc,cc s[ mai, sunt ciudali, idioli, imbecili, in general nu se
llie de ce ii line Dumnezeu pe fada pXmAntului.Ei - sunt aceia care nu triiesc a$a cum trebuie,
ltlicl la fel ca Noi.Ei - sunt aceia care nu aclioneazd qi nu
rrrac{ioneazl ca Noi.Ei - sunt aceia care sunt necinstili, mincinogi,
rrcspilati gi tot aqa qi pe dincolo.Ei - sunt toli aceia care nu iqi bat nevestele qi ajung
vai qi-amar de capul lor pentru cI ei nu qtiu cI trebuie sI-(i ba{i nevasta o datl pe slpt[mAnd, aqa, preventiv.
Ei - sunt aceia care au case qi maqini, dar qi bani,pcntru c[ au furat lara in lung qi in lat, nu ca noi, cinstilii,t::rre, chiar dac5, poate, am furat cAte ceva, dar nu inrnSsura in care au fXcut-o Ei.
24 Via/a care ne trdieSte
Ei - sunt nigte ho!i, mafioli, bandili. Ce sd maivorbim, pur qi simplu, nu sunt ca Noi, adic[ atAt de buni gieinstili in toate, pur gi simplu, nu pot fi ca Noi, caresuntem aproape sfinli.
Ei sunt toli cei care omoarl cAinii maidanezi.Ei, Ei, Ei, oricare arfi Ei, nu sunt ca Noi.
(Juuunde trddddiiim? tntr-un mic grup, gaqca deNoi, dar in jurul nostru sunt numai EI. A cAta parte dinomenird suntem Noi? Pretutindeni sunt numai Ei. Dar de-ai noEtri, adici cei care suntem Noi, sunt foarte pufini. Cene facem?
$i uite, tot aqa, ajungem inevitabil la o situatiefoarte interesantX. $i anume: Cu cat NOI sunt mai pufini,cu atdt EuI (egoul) este mai mare. Aceqtia ca mine - EU -sunt pulini, iar imprejurul meu sunt numai EI, EI, EI,pretutindeni numai EMumea e plinX de Ei qi tocmai dinacest motiv lumea este at6t de rea. Dacd peste tot eramnumai Noi, lumea avea sa fie mai bun[.
Sd exemplific: la un moment dat, am ajuns la oadres[ din Bucureqti cu un taxi. Taximetristul a inceput s[imi vorbeasci de nemullumirile vielii lui qi ale poporuluiqomAn, in general. Eu ii dldeam dreptate in tot ce afirmaqi chiar il suslineam. Foarte rapid, eu gi acesta am devenitNoi, adic[ doi deqtepli care qtim totul qi judecdm pe toatilumea drept, noi stAnd strdmb. La sfArgitul cursei,taximetristul, animat de ideologia Noi, era gata sd nu imimai ia banii pentru cursi, pentru c[ este nu-gtiu-cum sliei bani de la unul de-al tiu. Chiar imi spunea cX iqi face elplinul nu de la mine, ci de la al1ii, numili ,,fraieri".
Peste cAteva sipt[mAni, a trebuit sd mai fac ocursl cu taxiul gi, ironia sorfii, cu acelagi taximetrist. Dedata aceasta, nu mai aveam dispozitia necesar[ de a fi Noi,aga incAt l-am contrazis in tot ceea ce spunea, dAndu-iposibilitatea s[ vadl lumea qi via]a gi din alt punct devedere. Ce credeti c[ s-a lntAmplat? La sfArqitul cursei, amfost taxat la suprapref. Aceeagi cursd, acelaqi taximetrist,
Lumea oamenilor 25
rlar m-a costat de trei ori mai mult. Cum a reuqit si faclrcel lucru numai el qtie, pentru cX aparatul indica suma detrani pe care mi-o cerea. I-am dat banii, dar am inleles cI a11 Noi cost5 mai pulin, pe Ei ii costi mai mult.
A,Ea este pretu'tindeni; la orice nivel!Cei care sunt de-ai noqtri pl[tesc mai putin, scapl
rrrui uqor, pe cAnd cei care nu sunt de-ai noEtri, adic[ suntlii, pl5tesc mai scump, scap[ mai greu din orice necaz.
Asta se intAmpli oriunde in societate, oamenihuni, de la ghiqeu pdnd in Parlament. Parlamentarii sunthli, noi suntem Noi.
Ei cu Ei qi Noi cu Noi. Ei ,jmpotriva" noastrd Eiovident cd Noi,,impotriva" lor.
S[ vadi ei cine suntem Noi!Interesant cX gi Ei gAndesc exact la fel, pentru ci qi
Ei, privindu-i dintr-un alt punct, sunt Noi, dar la alt nivel.Aceastd luptd dintre Ei gi Noi lntrepdtrunde intreaga viatdomeneascl, social[, statal{, interstataltr, terestr[ qioxtraterestr[. Noi nu suntem ca Ei qi, de aceea, pldtim maimult, scdpdm mai greu dacX, Doamne fereqte, incfllc[mcumva weo lege, pe care Ei o fac pentru qi lmpotriva
![Delirurile vietii cotidiene - cdn4.libris.ro vietii cotidiene... · leonai?i] shengoli] a trci psihologia pentru t1t fr3eli[?urite vietii c0tii]iene traducere de brinduga popa](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/5e1169730f229d57eb726f8d/delirurile-vietii-cotidiene-cdn4-vietii-cotidiene-leonaii-shengoli-a.jpg)
