VULNERABILITATEA SISTEMULUI GEOMORFOLOGIC AL REGIUNII ESTICE A DEPRESIUNII PETROȘANI ȘI GENERAREA MEDIILOR CRITICE CA URMARE A ACTIVITĂȚII DE EXPLOATARE A CĂRBUNELUI

7/24/2019 VULNERABILITATEA SISTEMULUI GEOMORFOLOGIC AL REGIUNII ESTICE A DEPRESIUNII PETROȘANI ȘI GENERAREA M…

http://slidepdf.com/reader/full/vulnerabilitatea-sistemului-geomorfologic-al-regiunii-estice-a-depresiunii 1/11

VULNERABILITATEA SISTEMULUI GEOMORFOLOGIC AL REGIUNIIESTICE A DEPRESIUNII PETRO ANI I GENERAREA MEDIILOR CRITICEȘ Ș

CA URMARE A ACTIVITĂ II DE EXPLOATARE A CĂRBUNELUIȚ

Nimară CiprianTofan Bogan G!org!

A"#$ra%$& Regiunea estică a Depresiunii Petroşani reprezintă un areal intensmodificat de activitatea de exploatare a cărbunelui, activitate ce a dus la creştereavulnerabilităţii sistemului geomorfologic şi la formarea unor medii critice a căror evoluţieîn timp este greu de stabilit. Mediile critice, văzute ca produs al disfuncţionalităţiisistemului ambiental cauzate de intervenţia antropică, se prezintă sub forma unor praguri,

caracterizate prin fenomene de dezorganizare informaţională şi energetică, carediminuează sau fac să dispară în întregime capacitatea internă a sistemului de a seautoregla şi de aşi asigura un ec!ilibru dinamic.

C'(in$! %)!i!& vulnerabilitate, exploatarea cărbunelui, Depresiunea Petroşani,mediu geomorfologic

*+ In$ro'%!r!

Depresiunea Petroşani constituie o regiune cobor"tă în cadrul #arpaţilor Meridionali, fiind limitată la $ord de masivele montane% Retezat şi &ureanu, la 'ud şi

'ud(st de Munţii )"lcanului şi Par"ng. *re orientare aproximativ $$(''), se

întinde pe o lungime de circa + -m şi o lăţime ce variază de la (st la )est între /0

-m. Din punct de vedere morfometric, regiunea pare ca o arie depresionară faţă de

rama montană încon1urătoare. 2otuşi este considerată o depresiune intramontană

înaltă, cu fundul deluros, av"nd altitudinea cea mai mică de 3 m 4la confluenţa celor

două 5iuri6 şi cea mai mare între 78888 m, spre periferie în zona de contact cu rama

orogen 9/:.



;igura /. <ocalizarea regiunii etice a Depresiunii Petro aniș

#onlucrarea în timp a factorilor endogeni şi exogeni sa manifestat sub diferite

forme de la loc la loc, astfel că în peisa1 sau impus anumite elemente% structurale,tectonice, de eroziune diferenţială etc. =n cadrul regionării acestui perimetru, distingem o

serie de unităţi şi subunităţi, care prezintă, at"t elemente comune, c"t şi elemente care le

diferenţiază. (voluţia în timp a constituit fondul de diversificare în funcţie de care,

aspectele morfologice au devenit mai complexe 9>:. *naliz"nd raportul dintre forma

generală a depresiunii, morfologia acesteia şi structura, inclusiv tectonica, constatăm

posibilitatea separării a două regiuni în cadrul acestei depresiuni% Regiunea (stică şi

Regiunea )estică.

Mineritul, principala activitate economică în Depresiunea Petroşani a reprezentat

o necesitate vitală a evoluţiei comunităţii din această microregiune, dar ale cărui

?produse? au putut fi observate at"t în mediul natural c"t şi în cel socialpolitic. =n mediul

natural se evidenţiază prin morfologia te!nogenă variată ca dimensiuni, forme şi procese

morfogenetice.

,+ A%$i(i$a$!a ! !-p.oa$ar! a %ăr"'n!.'i /i g!n!rar!a ar!a.!.or ('.n!ra"i.!

Modelarea antropică diferă de cea naturală prin% gradul de intensitate, perioada de

manifestare, complexitate şi forma produselor rezultate, imprim"nd teritoriului o evoluţie

ireversibilă şi gener"nd totodată un grad crescut de vulnerabilitate.

*stfel, arealele cu forme de relief pozitive, supuse modelării antropice, au fost

transformate de la forma iniţială la o formă cvasiorizontală, iar suprafeţele plane au fost



înălţate cu zeci de metri. =n urma acestui feedbac- se generează o noua dimensionare

spaţială şi amena1are teritorială, av"nd ca rezultat final apariţia inversiunilor de relief şi a

mediilor critice.

@mprevizibilitatea, incertitudinea, aparenta nedeterminare şi caracterul

surprinzător în edificarea şi succesiunea stărilor, reprezintă trăsături incontestabile ale

unui sistem aflat la risc. (le reprezintă caracterul nedecis şi deopotrivă plurivalenţa căilor

de soluţionare a dezec!ilibrelor energetice ce survin pe traiectoria evolutivă a sistemului.

Procesele naturale de modelare geomorfologică sunt reprezentate de sistemul de

modelare fluvial, eolian, glaciar, marin sau oceanic, precum şi cel tectonic. Procesele

antropice care au un efect modelator al reliefului şi imprim"nd o anumită amprentă

peisa1ului sunt% procesele şi te!nicile agricole, construcţiile 4clădiri, drumuri6, procesele

de extracţie şi preparare a substanţelor minerale utile, acţiunile militare ş.a. 9+:.A caracteristică a impactului antropic o reprezintă stratul cu susceptibilitate

crescută la schimbare, conform teoriei lui Boo-e, ?activitatea antropică influenţează

direct suprafaţa terestră doar întrun strat limitat ?, ale cărui dimensiuni variază în funcţie

de tipul de activitate antropică, acesta purt"nd denumirea de strat susceptibil.

De asemenea, presiunea antropică introduce în cadrul dinamicii peisa1ului şi o

scară cronologică nouă şi anume scara cronologică a antropizării. ;olosind această scară,

răspunsul cuplului relief C peisa1, afectat de activitatea antropică specifică, în cazul defaţă% mineritul, poate să fie de la ordinul minutelor p"nă la cel al anilor.

*m putea afirma că activitatea antropică este la fel ca vremea, se manifestă în

fiecare zi este larg răsp"ndită şi se află întro continuă sc!imbare, afect"nd at"t cadrul

natural c"t şi societatea umană prin manifestările ei.

(voluţia socioeconomică determină accelerarea transformărilor induse

componentelor de mediu, iar răspunsul acestuia se poate observa prin evidenţierea

relaţiilor conflictuale din teren. Pe măsura dezvoltării te!nologice şi a extinderii spaţiale a

arealelor antropizate, sa produs o amplificare a relaţiilor contradictorii cu mediul natural.

2ipul suprafeţelor ocupate în urma diferitelor activităţi economice este prezentat în

tabelul următor 4tabelul /6%

2abelul /. 2ipul suprafeţelor ocupate din Depresiunea Petroşani



Nr+

%r$+

D!n'mir!

ini%a$or

S'prafa0ă o%'pa$ă1

)a

Pon!r!a o%'pa$ă 2n !pr!#i'n!1

3/ 'uprafaţă agricolă >/>03 >/,0 Păduri 8/ ,8> *pe si bălţi >>7 8,>++ *lte suprafeţe /8+7+ /8,

(xtracţia de materiale solide se realizează at"t în subteran, c"t şi la suprafaţă.

*mbele metode lasă puternice influenţe negative în relief sub două forme%

a6 goluri subterane de diverse dimensiuni şi orientări 4galerii verticale sau

înclinate, cavităţi largi cu geometrii variate6E

b6 cavităţi de suprafaţă 4cratere, cariere, canale de excavaţie6.

*realul adiacent exploatărilor miniere subterane sau de suprafaţă este destabilizat

prin lucrări miniere, infiltraţii de ape superficiale sau subterane, prin vibraţii 4determinate

de loviturile de mină6, explozii, transport minier, înc"t şansele de producere a riscului

sunt efective.

*ctivitatea antropică din )alea 5iului generează multiple şi diverse modificări ale

condiţiilor naturale, printre care de mare importanţă sunt cele ce au efect negativ asupra

terenului 4tabelul 06. @nventarierea activităţilor economice care generează asemenea

efecte este primul pas în evaluarea corectă a tipurilor de degradări pe care le suportă

terenul.

A enumerare succintă a acestora cuprinde% activitatea minieră de extracţie a

cărbunelui din subteran şi de la suprafaţă, extracţia şi depozitarea sterilului obţinut din

aceasta, activitatea de depozitare a gunoaielor mena1ere, activitatea de exploatare a

pădurilor.

2abelul 0. 'uprafaţa afectată 4!a6 şi ponderea acesteia din total 4F6

A%$i(i$a$!a S'prafa0a af!%$a$ă1

)a

Pon!r!1

3Balde miniere 08,7+ +3

Balde preparaţii 33,8 /

Balde deşeuri mena1ere ,8 0

Agaşe şi ravene 0/,8

Depozite de zgură 08,88 +

#ariere +,/7 0/

Rupturi şi prăbuşiri 0,/8

To$a. 44516, *77



Degradările terenului de la suprafaţă se manifestă în funcţie de grosimea stratelor.

(xploatarea stratelor subţiri de înclinare mică provoacă doar scufundări ale suprafeţei,

fără să fie afectate culturile din zonă. =n cazul stratelor groase se manifestă scufundări sub

formă de trepte cu intense zone de rupturi pe direcţia stratelor. 'au observat apariţia unor

izvoare, secarea unor puţuri şi formarea unor lacuri permanente pe fundul albiilor de

scufundare 9+:.

*mplasarea !aldelor de steril precum şi deformaţiile care apar la suprafaţa

terenului au drept consecinţă direct dispariţia prin îngropare a solului vegetal.

Modificările de expoziţii prezintă abateri de la media generală. Din situaţia

comparativă 4figura /. şi 0.6, rezultă faptul că diferenţele cele mai mari se realizează în

cazul expoziţiilor )estice, urmate de cele (stice şi $ordice. Diferenţe nesemnificative se

înregistrează în cazul expoziţiilor sudice.

;igura /. 'ituaţia expoziţiilor suprafeţei ;igura 0. 'ituaţia expoziţieisuprafeţelor pe terenul iniţial pe terenul actual

(xploatarea cărbunelui în subteran are repercusiuni deosebite şi asupra terenurilor

de la suprafaţă prin provocarea de surpări, rupturi sau prăbuşiri. *ceste fenomene, nu

numai că nu permit utilizarea normală a terenurilor, în scopurile iniţiale, dar afectează

grav şi construcţiile din zonă 90:.Gravitatea deformărilor de suprafaţă este în funcţie de intervenţiile din subteran,

de nivelul tensiunilor şi a deformaţiilor generate şi au întotdeauna ca efect distrugerea

stabilităţii rocilor încon1urătoare. Rocile fracturate pe conturul excavaţiei se pun în

mişcare, deplasarea transmiţ"nduse în masiv pe o distanţă care este în funcţie de

capacitatea acestora de a se af"na şi de a umple golul rezultat. Dacă acesta este foarte



mare, depăşind capacitatea fragmentelor de rocă, de al umple şi de a stopa astfel

fenomenul de deformare a rocilor, mişcarea se poate transmite p"nă la suprafaţa terenului

9+:.

(xploatarea stratelor de cărbune mai subţiri, provoacă doar scufundarea

suprafeţelor, fără a periclita terenurile de culturăE la exploatarea stratelor mai groase, în

cazul cărora se produc scufundări sub formă de trepte cu zone de rupturi în direcţia

stratelor, consecinţele asupra terenurilor sunt radicale, modific"nd total folosinţa acestora.

*lte consecinţe indezirabile ale acestei activităţi pot să mai fie% secarea unor

puţuri, apariţia unor noi izvoare, deran1area p"nzei freatice, respectiv formarea unor

lacuri permanente pe fundul albiilor de scufundare. *realele afectate de rupturi şi

prăbuşiri de teren ca urmare a exploatării cărbunelui în Hazinul Minier Petroşani sunt

prezentate în tabelul următor 4tabelul >6%

2abelul >. *reale afectate de rupturi şi prăbuşiri de teren ca urmare a exploatării cărbunelui

8+ I!n$ifi%ar! r!'r#!.or g!omorfo.ogi%! af!%$a$!

=n cadrul reliefului antropic minier, ca urmare a declanşării proceselor

geomorfologice, sunt generate microforme de relief suprapuse te!nostructurilor. Relieful

antropic minier interesează sub aspectul duratei de existenţă, tipologiei, modului de

dispersie, complexităţii modificării suprafeţei iniţiale, gradului de acoperire a unui areal,

riscului potenţial şi efectiv indus.

<unca i terasa p"r"ului Maleiaș

9ona S'prafa0a

:)a;

Vo.'m

:mii m8;

S'prafa0a <on!i

inf.'!n0a$! :)a;Petroşani , 7/, /+,+Petrila +,> 38/,3 //,>3<upeni /,> 0>7+,+ +8,+

*ninoasa + 30>+,/ /8,To$a. ,=1* 4>8>8 ?51=5



=n partea de $ord(st a Depresiunii Petroşani, în imediata apropiere a oraşului

Petrila, se află situat perimetru de !aldare 4foto /6 care este dezvoltat aproape de incinta

minieră şi continuă p"nă la versantul sudic al p"r"ului Rusalin şi versantul nordic al

p"r"ului Maleia. *mbele ape sunt tributare 5iului de (st.

;oto /. Modificări structurale şi funcţionale ale mediului geomorfologicîn arealul oraşului Petrila

Balda 0 (st ocupă o suprafaţă de 0,/8 !a, iar terenul pe care e amplasată !alda,

iniţial a fost un platou cu morfologie liniştită, cu pante mici care nu depăşeau /8I, în

general înclinate de la sud către nord, zona cuprinz"nd cumpăna dintre afluenţii sudici

culeşi de 5iul de (st şi afluenţii nordici ai p"r"ului Maleia.

#ele cinci ramuri de !aldare sunt dispuse de la )est către 'ud în următoarea

ordine% ramura @@@, @, @@, ) şi @), form"nd între ele ung!iuri de o, /+o, /3o şi 0+o.

2abelul >. 2ipul suprafeţelor de teren degradate din perimetrul minier Petrila

Nr+ %r$.

Tip'. #'praf!0!.or ! $!r!n !graa$!

S'prafa0a

:)a;

/ 2eren degradat cu fenomene de surpare 8,07/

0

2eren degradat cu fenomene de eroziune în ad"ncime

4rigole şi ravene6 8,/> 2eren cu eroziune excesivă de suprafaţă ,887+ 2eren degradat cu suprafaţă parţial înierbată +,/> 2erenuri degradate submerse 3,0/3 Platouri >,80



2eren degradat cu fenomene de înmlăştinire /,+7

TOTAL 00,3/

)alea *rsului

=n cadrul sectorului de vale din cadrul )ăii *rsului, aferent perimetrului minier

<onea, au loc frecvente surpări, prăbuşiri, subsidenţe cu influenţe negative pe suprafeţe

mult mai mari dec"t locul de extracţie.

;enomenul de tasare prin subsidenţă este un mecanism fizicomecanic ce se

produce ca urmare a generării unor goluri în depozitele de roci. Detensionarea

depozitelor sedimentare uşor friabile induce o redistribuire de mase şi o reaşezare de

strate, astfel înc"t rezultă deformări ale suprafeţei topografice iniţiale. Procesul se

manifestă morfologic prin apariţia unor scufundări de diverse amplitudini.=n arealele alăturate microdepresiunilor formate la suprafaţa topografică, apar

crăpături şi denivelări care prevestesc extinderea procesului de tasare. Mecanismul

acestui proces se manifestă diferenţiat, funcţie de condiţiile de zăcăm"nt 4grosimea şi

înclinarea stratelor, proprietăţile fizicomecanice ale rocilor, tectonica şi situaţia

!idrogeologică locală, te!nologiile de exploatare etc.6

=n cadrul sectorului de vale 4foto 0, >6, este vizibilă deformarea suprafeţei

topografice ca urmare a surpării acoperişului direct a lucrărilor miniere după extragerea

masei miniere active din blocurile @@@, @), )@@, stratul >.

;oto 0. ;enomen de subsidenţă în ;oto >. ;enomen de surpare a malurilor 1

perimetrul minier <onea microcariera Defor



)alea Defor

'ectorul de vale afectat de activităţile miniere ocupă o suprafaţă de /0,3 !a, fiind

localizat în partea estică a cursului de apă 5ieţ.

;igura >. 'ecţiune transversală #ariera Defor

#a urmare a întreruperii activităţii miniere în carieră, în anul /8, p"r"ul Defor

care a fost deviat în timpul lucrărilor de exploatare, şia reluat vec!iul curs, apa

acumul"nduse în carieră, form"nd un lac cu dimensiunile de 08J/8 m si o ad"ncime de

08 0 m, oglinda apei situ"nduse la cota K+, 0 m 4figura >..6.

#a urmare a exploatării miniere din perimetrul studiat, principalele zone în care se

pot declanşa deplasări de teren în masă, sunt cariera Defor 4foto +6 şi !alda Defor.

;actorii care contribuie la declanşarea deplasărilor de teren în masă sunt%

crăpăturile şi ravenele formate prin şiroirea apelor provenite din precipitaţiiE

apa acumulată în carierăE

exploatarea subterană.

Datorită curgerii concentrate a apelor provenite din precipitaţii pe versanţii carierei,

iau naştere o serie de rigole ce duc la instabilitatea suprafeţelor afectate.



;oto +. Produse ale eroziunii concentrate, #ariera Defor

4+ Con%.'<ii

Prin activităţile de extracţie şi prelucrare a substanţelor minerale utile, spaţii aflate

întrun ec!ilibru relativ, îşi modifică dinamica printro accelerare regresivă, gener"nd alte peisa1e ce funcţionează întrun grad avansat de entropie. 'e modifică elementele

geomorfologice, se creează noi formaţiuni superficiale şi se accelerează procesele fizico

c!imice ale solului.

=n cadrul Depresiunii Petroşani, se poate observa că fenomenele geomorfologice

active cele mai însemnate sunt cele de eroziune şi de deplasare a masei materiale, dar

care se pot considera factori de destabilizare doar în cazul ogaşelor, a ravenelor formate

pe traseele de drumuri de scos a materialului lemn şi în cazul unor !alde de steril.

(roziunile se datorează apelor pluviale, care în urma unui management defectuos

al morfostructurilor antropice, găsesc condiţii favorabile de dezvoltare prin concentrarea

scurgerilor, a substraturilor insuficient compactate şi a pantelor accentuate ale taluzurilor.

*ceste fenomene se agravează în timp, dacă nu se iau măsurile necesare, pe c"nd

celelalte procese geomorfologice tind spre un ec!ilibru natural.

Hibliografie%

/. *rdeiu, M. C Spaţiul geografic al Depresiunii Petroşani, 2eză de doctorat, ;acultatea

de Geografie, Lniversitatea HabeşHolai, #lu1 $apoca, 088+E

0. Bosu, Maria Impactul activităţilor miniere asupra reliefului şi riscul geomorfologic

indus, Riscuri şi catastrofe, (ditura #asa #ărţii de &tiinţă, #lu1 $apoca, 088>E



>. <upu, 'ilvia @ Procesele şi formele actuale de versant în Depresiunea Petroşani, 'tudia

LHH, GeologieGeografie, nr. 0, #lu1$apoca, /3E

+. $imară, #. @ azards generated b! human activities in the "orth#$ast of Petroşani

%ountain &alle!, *nalele Lniversităţii din Petroşani, Mining (ngineering, vol. //,

Petroşani, 08/8E

. NNN Geografia Rom"niei @@@, #arpaţii Rom"neşti şi Depresiunea 2ransilvaniei, (ditura

*cademiei R'R, Hucureşti, /7E

Documents

VULNERABILITATEA SISTEMULUI GEOMORFOLOGIC AL REGIUNII ESTICE A DEPRESIUNII PETROȘANI ȘI GENERAREA MEDIILOR CRITICE CA URMARE A ACTIVITĂȚII DE EXPLOATARE A CĂRBUNELUI