Modele de amenajare turistică specifice turismului sportiv

Tema Proiectului

PROIECT DE AMENAJARE A UNEI BAZE AGREMENTALE

Profesor StudentConf. Dr. MUREȘIANU MIRCEA Filipas Paula

Cristiana

Asezarea geografica:

Comuna Monor este aşezată în partea de sud-est a judeţului Bistriţa-Năsăud, pe cursul superior al Văii Luţului, la intersecţia meridianului de 24°41'50'' longitudine estică cu paralela de 46°56'40'' latitudine nordică la poalele Munţilor Călimani, în partea de sud-vest pe un relief de dealuri mijlocii înalte la tranziţia dintre Câmpia Transilvaniei şi Piemontul Călimanilor.În partea de est hotarul Monorului se se învecinează cu satele Râpa de Sus şi Râpa de Jos din comuna Vătava, judeţul Mureş.În partea de sud şi sud-vest Monorul se învecinează cu satele Porceşti şi Săcalul de Pădure din comuna Brâncoveneşti, satul Uila din comuna Batoş şi satul Batoş din judeţul Mureş.Înspre vest, nord-vest şi nord, hotarul Monorului se învecinează cu comuna Şieuţ şi satele Ruştior şi Sebiş care aparţin acestei comune din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Activitati specifice zonei:

Principala activitate a locuitorilor este creşterea animalelor şi activitate anexă pentru nevoi proprii:- cultura plantelor (cerealiere, prăşitoare, furajere şi legume)Principala activitate industrială din comună este legată de prelucrarea laptelui, în anul 1991 a fost înfiinţată o fabrică modernă de prelucrare a laptelui SC CARMOLACT PROD COM SRL Monor care prelucrează zilnic în jur de 100 mii de litri de lapte, achiziţionat de la producătorii particulari din comună şi din comunele învecinate din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Mureş, societate care are peste 200 de angajaţi.În comună mai funcţionează o brutărie modernă SC VICTORITA SRLPe raza comunei funcţionează patru societăţi comerciale şi şase întreprinderi familiare care asigură cu produse alimentare şi industriale populaţia din comună.În comună se păstrează şi vechile tradiţii legate de tors, ţesut, brodat, etc. care se practică în gospodăriile din comună, produse folisite în gospodăria proprie sau valorificate la piaţă.

Activitati economice principale:

AgriculturăIndustrie alimentarăComerţMeşteşuguri tradiţionale

Obiective turistice:

Vulcani noroioşi din Monor - zonă protejatăMonumentele eroilor din primul şi al II-lea război modial din MonorMonumentul revoluţionarului din Monor de la 1848Muzeul memorial al scriitorului Teodor TancoBiserica ortodoxă din MonorŞcoala gimnazială dr. Paul Tanco MonorCentrul cultural şi altarul Sfântului Pahomie de la Gledin

Biserica ortodoxă din GledinMonumentul eroilor din Gledin

Evenimente locale:

În comună există două cămine culturale, fiecare cu peste 300 de locuri, unul în satul Monor şi unul în satul Gledin, localuri care în 2006 şi 2007 au fost complet renovate şi utilateÎn căminul cultural din satul Monor funcţionează biblioteca comunală care dispune de un fond de carte de peste 13 000 de volume, încadrată de un bibliotecar.În cadrul căminului cultural Monor îşi desfăşoară activitatea Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare "Baltagul" cu peste 40 de membrii amatori, ansamblu cunoscut în ţară şi peste hotare, condus de primarul comunei"Zilele Monorului" - anual în prima sâmbătă şi duminică din luna septembrie Târg de ţară - 11 martie MonorTârg de ţară - 21 mai MonorTârg de ţară - 25 septembrie Monor

Descriere Vulcanii noroioși de la Monor:

Vulcanii noroioși de la Monor reprezinta o zona mlastinoasa, cu vulcani partial activi, generati de iesirea gazului metan din adancimi aflată în satul cu același nume din comuna Monor, județul Bistrița Năsăud.

Satul Monor este situat la 42 km de Bistriţa, în extremitatea sud-estică a judeţului Bistriţa-Năsăud, aproape de marginea sud-vestică a Munților Călimani. Plecând din Bistriţa pe DN17, după aproximativ 10 km, se ajunge la intersecţia cu drumul judeţean 154, care se urmează până la Monor. Vulcanii noroioşi se află la marginea sud-vestică a satului, pe malul stâng al pârâului Lutului. Aproape de ieşirea din Monor spre Batoş se află zona mlăştinoasă cu vulcanii noroioşi , numită la "La gloduri", legaţi genetic de o structură litologică purtătoare de gaz metan.

Vulcanii noroioși de la Monor constituie o rezervație de tip geologic cu o suprafață totală 2 ha.

Regiunea este alcătuită din sediment din perioada miocenă (începută în urmă cu 20,3 milioane de ani şi terminată acum aproximativ 5 milioane de ani), reprezentată prin argile, marne, gresii şi nisipuri. În apropierea localităţii apar la suprafaţă sedimente sarmaţiene, de care sunt legate, în general, cele mai multe zăcăminte de gaze naturale. Vulcanii noroioşi apar din argilele marnoase sarmaţiene ale unei structuri gazeifere de care sunt legaţi genetic. Tectonic, regiunea este alcătuită dintr-o succesiune de anticlinale şi sinclinale, dintre care unele anticlinale sunt purtătoare de gaz metan.

Eroziunea a acţionat şi acţionează asupra anticlinalelor purtătoare de gaze şi datorită rezistenţei slabe a sedimentelor din acoperiş ele sunt treptat îndepărtate ajungându-se la crăpăturile care taie stratele impermeabile. Gazele scapă prin aceste falii, antrenând înspre suprafaţă apele superficiale infiltrate în adânc care au înmuiat marnele dând naştere unui noroi fluid, care se revarsă în jurul punctelor de ieşire, formând conuri de noroi, asemănătoare unor vulcani de miniatură. Gazele scăpate din adâncime scot la zi atât noroiul fluid cât şi apa de infiltraţie, la care se adaugă, o oarecare cantitate de apă sărată de zăcământ. Revărsările de apă şi noroi au creat nu numai conuri ci şi o suprafaţă mlăştinoasă cu o vegetaţie specifică.

Activitatea vulcanilor se întețeste în perioadele de ploi abundente și degajare mai intensă a gazelor, iar vara, după ploaie, aceste dune verzi, emană din vârf un noroi de culoare gri-albicioasă iar unele bolborosesc.

Aici există diferite specii vegetale, dintre care unele indicatoare de umiditate și salinitate moderată: Phragmites communis, Inula salicina, Equisetum palustre, Achillea millefolium, Lzcopus europaeus, Mentha arvensis, Deschampsia caespitosa, Polzgonum aviculare și multe altele. Fauna este reprezentată de: Libelula depressa, Calopterix virgo,Tetigonia viridis, Caliptamus italicus,Carabus ulrichi, Cantaris fusca,Culez pipiens, Ostrina nubilalis, Vanessa sp., Vespa germanica.

Zona protejată cuprinde 2 specii foarte rar întâlnite în fauna Romaniei: Henlea

jutlandica ți Marionina argentea. Pe lângă conurile vulcanilor, aici se evidențiază numeroase zone înmlăștinite cu

boltiri ale solului, unde “pamântul tremură sub picoare”. Specialiștii care au făcut măsurători în zonă au constatat aici cele mai mari fluxuri de

gax metan dintre toți vulcanii studiați în Bazinul Transilvaniei. Schita Bazei Agrementale

In figura 1 mentioanta mai sus regasim:1. Vulcanii Noroioşi Zona unde se afla vulcanii noroioşi, îngradită adecvat pentru păstrarea acestei rezervaţii naturale.2. Herghelie Crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă. Turistii pot beneficia de cursuri de echitatie profesionale, pentru diversificarea zonei.

3. Ferme Ferme care conţin animale domestice şi gradini cu legume, un punct de atracţie pentru turiştii care vin în zona şi care pot ajuta la întreţinerea acestora prin munca propriu-zisa.4. Centru spaCentru spa cu ape termale pentru diversificarea elementelor atractive a zonei.5. Unităţi de cazare Un element foarte important în dezvoltatrea acestei zone îl constituie unitaţile de cazare. Iniţial 7 pensiuni, pentru satisfacerea nevoilor turiştilor.