11
2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 23 PsiHoPaTologie DeVeloPMeNTală * Tiberiu Mircea Clinica de Psihiatrie şi Neurologie a Copilului şi Adolescentului Timişoara De ce psihopatologie developmentala? Paradigmă a gândirii moderne Achenbach-1974,Garmezy Rutter &Garmezy – 1983 Cicchetti - D.Choen,1995,2005 Perspectiva integratoare Teorie şi metodă Ce este PD (psihopatologie developmentală)? Încorporarea şi integrarea unui set de cunostinţe din alte domenii Focalizare pe interpătrunderea NORMAL - PATOLOGIC • analiza multinivelică şi din domenii diver- se înţelegerea ADAPTARE –MALADAPTARE de-a lungul vieţii (Cicchetti, 2005) De ce developmentală? Developmental – în sens de scos în evidenţă (EVIDENŢIAT) PROCES cu dezvoltare continuă, orientat pe perioada DEZVOLTĂRII INDIVIDUL plasat în relaţie DINAMICA între condiţiile interne şi externe Care sunt P aRaDigMele? CONTINUUM procesual evolutiv eVoluŢie eQiFiNalisTă • Homotopa • Heterotopa •Stabilirea pragului ADAPTARE- MALADAPTARE • de-a LUNGUL VIEŢII Înţelegere Evoluţie - biologice, psihologice, sociale Continuitate - discontinuitate Factori de risc - factori protectivi Transformările şi reorganizările in TIMP -expresivităţii tulburarilor -simptomelor -stressorilor in raport cu etapa de dezvoltare Direcţii conceptuale Arii ştiintifice: Genetice, bichimice, neurobiochimice Psihologice, cognitive, afective, sociale, familiale, culturale, economice PRINCIPII -factori de risc şi protectivi -rezilienţă -influenţe CONTEXTUALE POTECILE (pathways) proceselor developmentale Conceptul de potecă Din punct de vedere developmental-ideal “Drumuri colaterale’’ ce intaresc procesul Poteca “DRUM DETERMINANT” Poteca “IMPACT” in raport cu perioada de dezvoltare Potecile –ca explicatie si PREDICTIE Poteca “FILTRU” Poteca si contextul-familie,prieteni,social Psihopatologia developmentala a tulburarilor de anxietate aNXieTaTea Anxietatea emoţie subiectivă de * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională de Psihiatrie Bistriţa, iunie 2008

vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

  • Upload
    donhi

  • View
    229

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 23

PsiHoPaTologie DeVeloPMeNTală *Tiberiu Mircea

Clinica de Psihiatrie şi Neurologie a Copilului şi Adolescentului Timişoara.

De ce psihopatologie developmentala?

Paradigmă a gândirii moderneAchenbach-1974,GarmezyRutter &Garmezy – 1983Cicchetti - D.Choen,1995,2005

Perspectiva integratoareTeorie şi metodă

Ce este PD (psihopatologie developmentală)?

Încorporarea şi integrarea unui set de cunostinţe din alte domenii

Focalizare pe interpătrundereaNORMAL - PATOLOGIC• analiza multinivelică şi din domenii diver-

se înţelegerea ADAPTARE –MALADAPTARE de-a lungul vieţii (Cicchetti, 2005)

De ce developmentală?

Developmental – în sens de scos în evidenţă (EVIDENŢIAT)

PROCES cu dezvoltare continuă, orientat pe perioada DEZVOLTĂRII

INDIVIDUL plasat în relaţieDINAMICA între condiţiile interne şi externe

Care sunt PaRaDigMele?

CONTINUUM procesual evolutiv

eVoluŢie eQiFiNalisTă• Homotopa• Heterotopa•Stabilirea pragului ADAPTARE-

MALADAPTARE

• de-a LUNGUL VIEŢII

Înţelegere

Evoluţie - biologice, psihologice, socialeContinuitate - discontinuitateFactori de risc - factori protectiviTransformările şi reorganizările in TIMP-expresivităţii tulburarilor-simptomelor-stressorilor in raport cu etapa de dezvoltare

Direcţii conceptuale

Arii ştiintifice:Genetice, bichimice, neurobiochimicePsihologice, cognitive, afective, sociale,

familiale, culturale, economicePRINCIPII -factori de risc şi protectivi -rezilienţă -influenţe CONTEXTUALE

POTECILE (pathways) proceselor developmentale

Conceptul de potecăDin punct de vedere developmental-ideal“Drumuri colaterale’’ ce intaresc procesulPoteca “DRUM DETERMINANT”Poteca “IMPACT” in raport cu perioada

de dezvoltarePotecile –ca explicatie si PREDICTIEPoteca “FILTRU”Poteca si contextul-familie,prieteni,social

Psihopatologia developmentala a tulburarilor de anxietate

aNXieTaTea→Anxietatea emoţie subiectivă de * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională

de Psihiatrie Bistriţa, iunie 2008

Page 2: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

.. . .. . .. . . .. .24 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2008

diferite intensităţi acompaniată de simptome corporale

→Interferă cu dezvoltarea normală→Este un simptom pervaziv (Wels,

Vitulano,1984)→Cu substrat neurobiologic şi neuro-

fiziologic→(global face parte din răspunsurile la

stress ale organismului)

Diferenţiată de:• Frica - în anumiţi parametri, răsp.

fiziologic la stres• Nesiguranţa - trăire psihologică• Supărare - trăire emoţională• Ataşament nesigur - struct. ataşament• Depresie - trăire afectivă• Spectru obsesiv compulsiv - tulburări

gândire• PTSD, ADHD, SUBSTANŢE - modif

patologică

sistemele de alarmă

Activarea cel ce contin neurotrans-miţători

Continuţi în sistemul limbic, nuclei centrali, talamus

Percepţie subiectivă la nivel subcortical şi cortical

Depinde de: - genetic -nature -nurture Caracteristica organizarii raspunsurilor

substrat neuro-anatomic

Interrelaţii între sistemul nervos central (sist prefrontal)

- sistemul nervos periferic- procese neuro-musculare- procese cognitive- diferenta interemisferica

►Tulb. Panică……hipocamp►Amigdala dreaptă►TULB.AFECTIVĂ….amigdala stângă►Disfuncţie difuză-tulb diferite de

anxietate mediate de circuite diferite

Neurobiologia anxietăţii Sistem Reticulat Ascendent Activator:Loocus coeruleus - sist. noradrenergicMEZOLIMBIC - sist. DOPA minergicImportant în sesizare, percepere, in-

terpretare

Nucleul STRIEI TERMINALIS Deficit serotonina, la care se adaugă

aferenţe: Hipocamp (rol în învăţare şi memo), amigdala, relaţie între amgd. STG. şi depresie, Relaţie între amigdala DR. şi anxietate.

Modelul neurobiologic

• Cercetari neuroimagistice (Rauch si col., 2003):

• Amigdala implicata in patofiziologia PTSD si Tulb. Acuta de Stress

• Corticostriatul in OCD• Anormalitati difuze in Tulb. Panica•Model noncoeziv in fobia socialaCoNCluzie: diferite forme clinice de

tulburări Anx. sunt mediate de neurocircuite diferite.

genetica

► Anxietatea-Eritabilitate 29► Trasaturile anxioase -eritabilitate de 50► Deficit de catechol-O_metiltransferaza

(Enoch,Goldman,2003)► Ipoteza unui polimorfism genetic► Sist de alarmă - constituţional

Page 3: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 25

Factori vulnerabilitate si risc

► Prenatali: expunere la droguri (mame), stres prenatal (Shors, Levine, Thomson, 1993)

► Perinatali: suferinţă perinatală -hipoxiaEXPERIENTE in dezvoltare -avute in primii 3 ani (Thoenen, Perry,

1995) -dezvoltarea atasamentului -capacitate de raspuns la stres

(hiperprotectia)

Factori de risc► Temperamentali:► Inhibitia comportamentelor

(Murisvanbrakel, 2004)Disgust sensitivity (De Jong, 2002)-

percepţie cu desgust (scârbos) ► Experienţe negative învăţate► Informatia negativa► Evenimente de viata► Factori familiali (supraprotecţia,

educaţia)

Factori protectivi► Rezilienţa (Masten, Coatsworth, 1998):► Controlul comportamentelor (Muris,

2004)► Controlul intelegerii (percepţiei) - emoţii

negative (Muris, Pina, 2003)► Corecţia distorsiunilor cognitive-rectivit.

cronică

► Interpretari negative► Interpretari catastrofale + emotii

negative

Clasificare DsM

► DSM III(1980)-prima clasificare►.Ds iii R (1987):-anxietate de separaţie► Tulburare evitantă► Tulburări de anxietate generalizată +

tulburări anxioase ale adultului► DsM iV(1994)► Anxietate de separaţie + tulburări

anxioase ale adultului► Evitanta>fobie socială► Tulburare anxioasă generalizată

influenţe familiale

▪ Genetice▪ Formarea atasamentului▪ Întărirea comportamentelor de evitare▪ Învăţare negativă▪ Supraprotectie▪ Parenting restrictiv▪ Rejecţie

Psihopatologia developmentală a sindromului depresiv la copii şi

adolescenţi

Mecanisme ale depresiei▪ Dereglarea axei limbico-hipotalamo-

epifizo-corticosuprarenaliană (Goodyer, Park Herbert, 2001)

Page 4: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

.. . .. . .. . . .. .2� Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2008

În adolescenţă – distorsiuni ale ritmului LHEC (Ryan & Dhal, 2004)

Rolul stresului şi anxietăţii în perturbarea ritm LHC (Adam, 2002)

Substrat neuro-anatomic

Interrelaţii între sistemul nervos central (sistem prefrontal)

- sistemul nervos periferic - procese neuro-musculare- procese cognitive- diferenţă interemisferică- emisfera stângă induce creşterea corti-

costeronului (Sullivan, Gratton, Miller, 2002)

Evaluarea informaţiilor senzoriale şi semnifi caţia lor emoţională - experienţe, cogniţie -

CLASIC: circuitul Papez: hipotalamus, talamus, lob cingulat, hipocamp, hipotalamus

Neurobiologia depresiei

Circuite ce contribuie la depresie (Damasio, 1994, Davidson, 2003)

CORTEX CINGULAT ANTERIORInteracţiuni emoţii-atenţie - memoria de

lucruFace legătura emoţie-cogniţieFace legătura cu temperamentul (Posner,

2000) la care se adaugă aferenţe

- Hipocampus (rol în învăţare şi memorare)

- Amigdala- Relaţie între creşterea în volum a

amigdalei stângi şi depresie

Lobul frontal - important în comportamen-tul emoţional

A. Damasio -”Eroarea lui Decartes”-relaţia între emoţional şi cognitiv: “ne-am născut cu un mecanism preorganizat pentru înregistrarea durerii”

Este locusul reprezentaţional-strategiilor de coping (Choen, 2001)- Hipofuncţia emisferei stângi (Davidson,

2002)Perspective developmentale

Tulburările depresive – dezvoltarea

Page 5: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2�

modelului biologic al psihopatologiei centrat pe sistemul motivaţional (Gray, 1996, Strassberg, 2001)

sisTeM MoTiVaTioNal:- Activator al comportament (AC)- Inhibitor al comportament (IC)

Depresia - nivel ridicat al IC, scăzut al AC (lipsă interes în activităţi).

Tulburare bipolară – dezechilibru şi IC şi AC.

Activare crescută a emisferei drepte (genetică sau secundară reorganizării activ. neuronale (Post, 2001)

Chugani (1998) evidenţiază dezvoltarea circuitelor prin utilizarea PET în măsurarea utilizării glucozei – iniţial nucleii bazali, apoi amigdală;

► la 2 luni temporo-parietal ► ganglionii bazali - cortex frontal (după

8 luni)

activarea emoţională şi procesele concomitente

Importanţa experienţelor precoce (Emde, Wise, 2003)

Procese-separare prelungită – creşte activ

corticosuprarenaliana (Perry, Pollard, 1995)Mama depresivă - induce creşterea nivel

cortisol (Dawson, Hessel, 2004)PTSD - amintiri, imaginaţie, cognitiv

menţine nivelul crescut al cortizolului (Dunn, 2004)

Rolul stress/anxietate vs. memorie/învăţat –acelaşi efect

Activarea emoţională cognitivă+ memorie explicită, după 3 ani

Memorarea traumelor-atrofii în zona hipocamp-amigdala

Page 6: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

.. . .. . .. . . .. .2� Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2008

-reduc procesele emoţionale

Cognitiv-proces de achiziţii a informaţiilor despre mediu

-Hipervigilitate-Performanţe scăzute-Prelucrare defi citară

Modele developmentale ale depresieiModel bidimensional afecte pozitive şi

negative

► Conexiune biologic –genetic-(neuro-logic);

► Corporal - creşte activ. cortisol;► Psihologic - învăţare socială afecte

pozitive şi negative;► Comunicare copil - părinte - feedback - expresia motivează răspunsul

şi dezvoltarea biologică (Le Doux, 2000)Distincţia – depresie/anxietate

Model tridimensional + nivel de control (Youngstrom, 2003)

Integrează trăiri plăcute/neplăcute

evoluţie (lemerise, Dodge, 2000)

Tulburări externalizate

-ADHD -tulburări comportament -tulburări opoziţie

Simptomele depresive: -iritare -agresiune -instabilitate -agitaţie

-maladaptativeComportamente noncompliante

Psihopatologia developmentală

Factori asociati: -calitatea emoţiilor -percepţie

-cogniţie mediată► Caracteristicile ataşamentului► Genetici► Biologici (creşterea cortizol)► Dezvoltarea Egoului► Emoţii negative► Evenimentele din mediu

efectul de trăgaci

-Calitate parenting-Expresivitate materna negativa

Page 7: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 29

-teama, anxietatea, depresia-caracteristici de personalitate-orientare cognitivă

Problemele expresiei emoţionale.a părinţilor

► mama depresivă► părinţi în conflict,divorţ► părinţi cu afecţiuni psihice - psihoze

afective► alcoolici, toxicomani, agresivi (maltra-

tanţi)

Problemele expresiei sindromului

depresiv în diferite afecţiuni:

► retard mintal (Walden,1991) emoţii “noncontingente”

► sindrom Down - deficit al sistemelor cholinergic şi serotoninergic - emoţii ”des-curajate” (Cicchetti 1990)

► copil maltratat – expresii emoţionale “defecte”

► autism - adevărul emoţiilor (Baron-Cohen, 1991)

Psihopatologia developmentala a sindromului aDHD

Model funcţional integrat

Deficit patologic: -lob frontal

-ganglioni bazali -nucleul caudat -conexiuni cerebescade

- scade dopamina şi Noradrenalina LA NIVEL SINAPTIC

Nivel Proces Factori de risc

NeuroanatomicChimic,fiziologic

Retea neuronala alterata

Disp. geneticaFact. Organici

neuropsihologieTulb.

autocontroluluiAntrenare autocontrol

comportamentNeatent,impulsiv,

hiperactivGreseli

educaţionale

interacţiuni negativeCond. adverse

Familie

Page 8: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

.. . .. . .. . . .. .30 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2008

Comorbiditati (peste85% au una)

► Opozant - sfidător tulb. comportament

(peste50%)► Predominent băieţi► Tulburări instrumentale,► anxietate (fete) (Lewy, McStephen,

2005)► Tulburări de coordonare (sub 50%)

► Ticuri, tulburare depresivă (sub 20%)Retard mental, autism

Când devine o problemă aDHD?

► În perioada preşcolară► Când apar dificultăţile de control al

comportamentelor► Când persistenţa simptomelor

determină o integrare dificilă în familie, şcoală grup

► Când se cronicizează sau se agravează simptomatologia

simptome clinice developmentale

• Devin la un moment dat semnificative• Se developează• Simptome externalizate/internalizate• Impact multiplu: familial, social, şcolar• Îl diferenţiază de alţi copii de aceeaşi

vârstă şi acelaşi QI• Simptomele nu pot fi atribuite altei boli

evoluţie psihopatologică simptome nespecifice predictive

Per. 1 – 3 ani- Variaţii temperamentale activi/pasivi- Perturbarea interacţiunilor mamă-sugar- Nou-născutul cu răspunsuri rapide,

hipertonic, somn agitat- Condiţii negative: genetice, mama

depresivă, neglijare, abuz

Per. 3-6 ani- Reducerea duratei de joc şi a interesului

faţă de obiecte- Tulburări de coordonare motrică- Comportament opozant- Adaptare socială dificilă- Instabil, impulsiv- Agresiv in joc- Hiperenergic, uneori insomnic

Perioada şcolară (7-18 ani)- Nu face faţă programului structurat- Dificultăţi de control a activităţii- Se diferenţiază de ceilalţi elevi prin

Page 9: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 31

comportamente specifice- Comportamentele se manifestă în

familie, şcoală, societate

Consecinţe

Prevalenţa simptomelor în adolescenţă (Barkley,1990)

Consecinţe pe termen lung ale aDHD.

din copilărie

Consideraţii

► Evoluţie în raport cu factorii de risc► Interferenţa cu factorii de dezvoltare:

individuali,familiali,sociali► Constituie prin el însăşi un factor de

risc► Implică în evoluţie anumite costuri► TRATAMENT - nemedicamentos - medicamentos -stimulant -nonstimulant

Tinerii

- Scor ridicat de “drop-out” (se dau bătuţi uşor)

- Au nevoie de tutelare şi suport- Nu lucrează independent- Părăsesc uşor locul de muncă- Unii au probleme în serviciu militar

Metabolismul glucozei evidenţiat la PeT-scan la adult cu aDHD

Investigaţia utilizării glucozei la PET

impact social şi familial

▪ Tendinţe la comportamente antisociale

▪ Se percep ca incompetenti ▪ stima de sine scazuta▪ Familial: dificultati maritale▪ Divortialitate crescuta (Hechtman,1998)

adulţi

► Peste 60% din copii continuă simptomatologia la vârsta adultă

► 4,7% din populaţia adultă (Barkley, 2001)

► Evoluţia simptomelor NU se reflectă în criteriile DSMIV-TR

► Se pot recunoaste simptome din copilarie, nu trebuia sa fi fost formal diagnosticat

individuale familiale şcolare sociale

stima de sine

Ţapispăşitor

clowneriiGrup

antisocial

Cognitiv –Tulb emot.

conflictua- litate

Eşec scolar adicţie

Comporta ment

inconsis tenţă

întrerupeşcoala

Delincvenţa juvenilă

ADHD sănătoşi

Nelinişte 73,2% 10,6%

Distractibilitate 82% 15,2%

Neatenţi 79,7% 16,7%

Nu stau locului 60,2% 3%

Întrerup 65,9% 10,6%

Vorbesc excesiv 43% 6%

ADULT CU ADHD NORMAL

Page 10: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

.. . .. . .. . . .. .32 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 2008

simptome la adulti

- Abilităţi sociale inadecvate- Labilitate afectivă- Vorbesc mult, amână frecvent- Întotdeauna în întârziere- Se orientează spre servicii active- Pierd mult timp (management defectuos)

aDHD şi abuzul de substanţe la persoanele tinere

▪ Risc crescut al tinerilor cu ADHD de utilizare a substanţelor (tulburare de abuz substanţe)

▪ Diferenţe între uz de alcool▪ Utilizare de droguri▪ Utilizare de medicamente

Concluzii

► Contribuţia psihopatologiei deve-lopmentale la înţelegerea:

► RISC/TULBURĂRI/ADAPTARE în cursul vieţii

► Dinamizarea cercetării► Schimbarea paradigmelor► analiza multinivelică► Contribuie la validarea tulburărilor

psihice (diagnostic, taxonomie, noi direcţii).

Bibliografie

adam, e.K., Klimes-Dougan, B., & gunnar, M. (2005). Social regulation of stress physiology in infancy, childhood and adulthood: Implications for psychopathology and education. To appear in: Donna Coch, Geraldine Dawson & Kurt Fischer (Eds) Human Behavior and the Developing Brain: Atypical Development. Guilford Press. In Press.

angold, a. (2003). Adolescent depression, cortisol, and DHEA. Psychological Medicine, 33, 573-581.

Bartels, M., de geus, e. J. C., Kirschbaum, C., sluyter, F., Boomsma, D. i. (2003). Heritability of daytime cortisol level in children. Behavior Genetics, 33 (4), 421-433.

Birmaher, B. & Heydl, P. (2001). Biological studies in depressed children and adolescents. International Journal of Neuropsychopharmacology, 4, 149-157.

Cicchetti, D. & Rogosch, F. a. (2002). a developmental psychopathology perspective on adolescence. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 70, 6-20.

Costello, e. J., Pine, D. s., Hammen, C., March, J. s., Plotsky, P. M., weissman, M. M., Biederman, J., goldsmith, H. H., Kaufman, J., lewinsohn, P. M., Hellander, M., Hoagwood, K., Koretz, D. s., Nelson, C. a., leckman, J. F. (2002). Development and natural history of mood disorders. Society of Biological Psychiatry, 529-542.

Dickerson, s. s. & Kemeny, M. e. (2004). Acute stressors and cortisol responses: A theoretical integration and synthesis of laboratory research. Psychological Bulletin, 130, 355-391.

gunnar, M. R., & Donzella, B. (2002). Social regulation of the cortisol levels in early human development. Psychoneuroendocrinology, 27, 199-22.

gunnar, M. R. & Vazquez, M. (2006). Stress neurobiology and developmental psychopathology. In D. Cicchetti & D. Cohen (Eds.). Developmental Psychopathology, 2nd edition, Vol 2: Developmental Neuroscience, pp. 533-577. New York: Wiley.

goodyer, i.M, Herbert, J, & altham, P.M. (1998). Adrenal steroid secretion and major depression in 8-to 16-year-olds, III: influence of cortisol/DHEA ratio at presentation on subsequent rates of disappointing life events and persistent major depression. Psychological Medicine,28, 265-273.

goodyer, i. M., Herbert, J., Tamplin, a. & altham, P. M. e. (2000). Recent life events, cortisol, dehydroepiandrosterone and the onset of major depression in high-risk adolescents. British Journal of Psychiatry, 177, 499-504.

Jacobs, J., Nicolson, N. a., Derom, C., Delespaul, P., Van os, J., & Myin-germeys, i. (2005). Electronic monitoring of salivary cortisol sampling compliance in daily life. Life Sciences, 76, 3431-2443.

Page 11: vol 11 nr 2 2008 - SNPCARsnpcar.ro/articole/68.pdf · tulburarilor de anxietate aNXieTaTea * - Prelegere susţinută la Conferinţa Naţională → Anxietatea emoţie subiectivă

2008 Revista sNPCaR Vol. 11 NR. 2 33

Klimes-Dougan, B., Hastings, P. D., granger, D. a., usher, B. a., & zahn-waxler, C. (2001). Adrenocortical activity in at-risk and normally developing adolescents: Individual differences in salivary cortisol basal levels, diurnal variation, and responses to social challenges. Development and Psychopathology, 13, 695-719.

Netherton, C., goodyer, i., Tamplin, a., Herbert, J. (2004). Salivary cortisol and dehydroepiandrosterone in relation to puberty and gender. Psychoneuroendocrinology, 29,125-140.

Polk, D. e., Cohen, s., Doyle, w. J., skoner, D. P. & Kirschbaum, C. (2005). State and trait affect as predictors of salivary cortisol in health adults. Psychoneuroendocrinology, 30,261-272.

walker, e. F., walder, D. J., & Reynolds, F. (2001). Developmental changes in cortisol secretion in normal and at-risk youth. Development and Psychopathology, 13, 721-732.