Vocatia Psihologica - Curs

  • View
    228

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Vocatia Psihologica - Curs

  • 8/15/2019 Vocatia Psihologica - Curs

    1/136

    Arhim. Conf. univ. dr. Teofil Tia

    VOCAŢIA PSIHOLOGICĂ ŞIÎMPLINIREA DE SINE Elemente introductive de Psihologie Pastorală

    Cluj-Napoca, 2015

    1

  • 8/15/2019 Vocatia Psihologica - Curs

    2/136

    Pe robul înţelept îl vor sluji oamenii liberi.

    Οικετη σοϕω ελευθεροι λειτουργησουσιν.

    Psihologia pastorală este o ramură a psiholo iei care are !n o"iectiv procesele psiholo ice inerente activită#ii pastorale. $a este o disciplină sectorială recentă teolo iei %care se ancorea&ă !n dialo ul tradi#ional interdisciplinar dintre teolo psiholo ie( consist)nd !naplicarea principiilor psihologice, a metodelor psiho- diagnostice şi psiho-terapeutice, precum şi a demersurilor experimentale de cercetare şi de interpretare psihologică, la întreaga serie de probleme privitoare la teologia şi practica pastorală.

    *efini#ia aici propusă reu'e'te !ntr-o anumită măsură să delimite&esectorul propriu psihologiei pastorale, !ntruc)t defini#ia oricărei discipline psiholo ice tre"uie să includă sectorul specific căruia i se adresea&ă %de e+emplu, psihologia religiei studia&ă fenomenele reli ioase ca e+perien#ă su"iectivă psihologia educaţieistudia&ă procesele psiholo ice inerente practicii educative etc.(. siholo ia pastorală interesea&ă deci de procesele psihologice care au loc într-un context pastoral 1 , respectiv situaţiile în care sunt angajate două sau mai multe persoane una dintre acestea fiind de o"icei preotul păstor 2 !, într-un dialog care presupune relaţia cu "umne#eu.

    siholo ul france& .-/. ohier a o"servat că reli ia a !nceput să utili&e& vederea reali&ării propriilor o"iective, tehnici ale psiholo iei acest u& este !n p r)nd practic, dar acesta presupune implicit o acceptare a conceptelor 'i teoriilo psiholo ice . n epoca contemporană, !n care oricare 'tiin#ă tre"uie să respire aer inter-disciplinarită#ii, teolo ia la r)ndul ei, cola"orea&ă cu alte 'tiin#e, prec

    1 3 utem vor"i de un conte+t pastoral atunci c)nd se instaurea&ă o rela#ie inter-personală !ntre un preot 'i un mai multe persoane % su"iec#i pastorali (deschişi prezenţei transcendenţei . siholo ia pastorală ca nouă disciplină teolo ică a fost impusă de e+i en#ele concrete ale muncii păstorului de suflete. /em"rii clerului s chema#i să facă fa#ă multor roluri !ntr-o societate democratică4 preo#i, profesori, asisten#i sociali, adminis jurnali'ti etc. *incolo de rolurile tradi#ionale , astă&i devine tot mai solicitat preotul !n calitatea lui de sfăt căruia credincio'ii să i se poată adresa !n momentele de cri&ă ale vie#ii lor %conflicte conju ale 'i familiale, majore de luat !n via#ă, doliu, pro"leme etc.( , cfr. 6iuseppe 7overni o, $a persona e l%a#ione del mediatore pastorale. &spetti personali,ed. 8T97, adova, 1::;, p. ; 2 3$+istă o varietate de roluri sau de func#ii cărora tre"uie să le fa#ă facă cu competen#ă preotul4 predi duhovnic, păstor, !nvă#ător-profesor, or ani&ator, administrator.

  • 8/15/2019 Vocatia Psihologica - Curs

    3/136

    psiholo ia=, sociolo ia 'i antropolo ia culturală. >aportul care se sta"ile'te !ntre psiholo ie5 'i teolo ie, arantea&ă pe de o parte,independenţacelor două 'tiin#e 'i speci)icul metodei de cercetare a fiecăreia, iar pe de altă parte permit o fertilă cola"orare !ntre speciali'tii acestora.

    n istoria 'tiin#elor, putem vor"i despre e+isten#a a trei mari modele de rap

    !ntre psiholo ie 'i teolo ie4modelul ierarhic (1) modelul utilizării funcţionale (!) şmodelul dialogului interdisciplinar (").rimul dintre aceste modele de raportare, cel ierarhic, este anacronic, !ntruc)t acesta considera teolo ia drept 'tiin#a supremă ca oferă tuturor celorlalte 'tiin#e "a&ele ultime 'i cadrul ideolo ic suprem, !n limit căruia ele !'i pot formula ipote&ele 'i teoriile. Astă&i nici un psiholo , ca adevărat de 'tiin#ă, nu ar mai accepta o astfel de limitare a li"ertă#ii sale de cercetare 'i d e+perimentare. ericolul de a pune 'i a&i !n aplicare acest raport p)nde'te totu'i p speciali'tii am"elor 'tiin#e, atunci c)nd ace'tia %fie ei psiholo i, fie teolo a"soluti&ea&ă %mai mult sau mai pu#in con'tient( propria 'tiin#ă, consider)nd-o unica cu adevărat 3'tiin#ifică 'i desconsider)ndu-le pe celelalte. Aceasta atitudi

    !n )mfată face imposi"ilă o adevărată cola"orare !ntre aceste două 'tiin#e. *odelul utili#ării )uncţionaleeste foarte vechi. otrivit lui, o 'tiin#ă asumă

    re&ultatele unei alte 'tiin#e, pun)ndu-le la "a&a cercetărilor din propriul sector interes, recunosc)nd validitatea metodei 'tiin#ifice a celeilalte 'tiin#e. n acest ca& d o 'tiin#ă se consultă cu cealaltă, fără ca una să a"andone&e rolul ei de informatoare cealaltă pe cel de ascultătoare . otrivit acestui model !nsă, cele două 'tiin#e nu i !ntr-un autentic dialo , deoarece fiecare !'i acceptă definitiv rolul asumat din start.

    *odelul dialogului interdisciplinar presupune ca cele două 'tiin#e să !'i schim"e rolurile, fiecare devenind ascultătoare 'i respectiv informatoare . ?ine!n#ele e+istă anumite condi#ii fără de care nu se poate instaura un adevărat dial interdisciplinar !ntre teolo ie 'i psiholo ie4 !n primul r)nd, at)t teolo ul c)t psiholo ul tre"uie să renun#e la preten#ia că 'tiin#a !n care fiecare dintre ei specialist constituie unica raportare 'tiin#ifică validă la realitate !n al doilea r) speciali'tii celor două 'tiin#e tre"uie să fie "ilin vi , adică tre"uie să vor"ească 'i !n#elea ă, pe l)n ă lim"ajul 'tiin#ific al propriei 'tiin#e 'i pe al celeilalte, cunosc)nd !ntr-o anumită măsură metodolo ia 'tiin#ifică !n al treilea r)nd, cele două 'tiin#e tre să ai"ă un teren comun de interes, !n care să se !nt)lnească.

    #erenul comun de interes at)t al teolo iei c)t 'i al psiholo iei !l constituie omul, am"ele fiind 'tiin#e antropolo ice, chiar dacă teolo ia este prin e+celen#ă = Astă&i, teolo ia se orientea&ă spre psiholo ie, sociolo ie 'i alte 'tiin#e, !ntruc)t de&voltarea acestora !n culturii contemporane este capa"ilă să ofere noi instrumente de !n#ele ere a mesajului lui *umne&eu pentru l de astă&i. Toate aceste 'tiin#e descoperă noi dimensiuni ale realită#ii umane, modifică perspectiva din care om prive'te pe sine !nsu'i 'i lumea !n care trăie'te, permi#)nd astfel o mai profundă 'i mai detaliată !n#ele er planului lui *umne&eu cu umanitatea contemporană. 5 utem aprecia că 'i psiholo ia are nevoie de teolo ie !ntr-o anumită măsură. Aceasta pentru că 'i psiholo ia 'tiin#ă antropolo ică,vehiculează o anumită viziune despre om şi lucrează cu o anumită teorie a valorilor$ deci, ea !nse'i este condi#ionată de o anumită antropolo ie 'i de o anumită etică, pe care cel mai adesea o !mprum din cultura vremii !n care se de&voltă. @ri, !n ad)ncul culturii europene "ate o inimă !n mod inconfun cre'tină. 9ar psiholo ia, dacă dore'te să !n#elea ă !n profun&ime antropolo ia, etica 'i mentalitatea lumii mod tre"uie să cercete&e "a&ele cre'tine ale culturii contemporane.

  • 8/15/2019 Vocatia Psihologica - Curs

    4/136

    'tiin#ă teo-lo ică . Ceea ce le diferen#ia&ă este, de fapt, metoda de cercetare pr fiecăreia. Aceste 'tiin#e vor răm)ne permanent distincte, dacă fiecare !'i va păst fidelitatea la propria metodă de cercetare.

    1. Imagini fal ! al! lui Dumn!"!u#! $%on!a"& 'n u(#on)$i!n$ul omului #on$!m*o%an

    +el inteligent îşi îndreaptă de)ectul privind de)ectul altuia. Ex vitio alterius sapiens emendat suum.

    Imagini +!moni#! u(#on)$i!n$! +! *%! Dumn!"!u entru !nceput ne vom ocupa deimaginile false ale lui %umnezeu e&istente în

    subconştientul contemporanilor noştri , ima ini frecvent !nt)lnite de către psiholo i, psihoterapeu#i 'i preo#i !n activitatea lor. e l)n ă 3dumne&eul pedepsitor 3dumne&eul mor#ii , sunt des !nt)lnite ima inile unui 3dumne&eu conta"il 'i ale 3dumne&eu al eficien#ei %care pretinde eficien#ă(. Au fost de asemenea !n ima inile unui 3dumne&eu !n'elător , 3dumne&eu tiran sau dumne&eu 3dispre#u oameni . Toate aceste ima ini sunt corelate celei de"umne#eu aspru judecător care pune permanent la !ncercare oamenii, !i pedepse'te pentru păcatele lor prin tot felul suferin#e pe acest păm)nt, iar pentru lumea de dincolo conturea&ă perspectiva u ve'nice os)nde.

    Confi urarea !n mintea multora a ima inii unui *umne&eu care pedepse'te mod ră&"unător este imputa"ilă uneidoctrine a m ntuirii patronată de logica dreptăţii punitive. [email protected] tul"urată de om prin revolta lui păcătoasă !mpotriva lui *umne& poate fi resta"ilită numai ra#ie unei pedepse corespun&ătoare . n lo ica p pedeapsă a doctrinei 3satisfac#iei din teolo ia romano-catolică de e+empl pedepsirea devine modul de resta"ilire a ordinii ontolo ice, prin intermediul căr fiecăruia !i vine dat ceea ce merită.

    Această idee despre *umne&eu, specifică soteriolo iei catolice, a fost !nsu'ită cultura occidentală seculari&ată. *octrina 3satisfac#iei este complet străină soteriolo ia ortodo+ă. n @rtodo+ie tronea&ă ima inea unui *umne&eu defin părintele 7iluan Athonitul drept 3iu"irea care nu ne poate refu&a nimic .B Cu toate acestea, ima inea unui *umne&eu pedepsitor a pătruns 'i !n spa#iul ortodo+, odată !nsu'irea de acesta a culturii occidentale seculari&ate. resiunea acestui tip de cult asupra celei locale, est-europene a fost at)t de puternică !nc)t a ie'it "