VM 1 2016 - presamil.ro · din jurnalul de prizonierattt alalal generalului aristide cehan, cavvvaleraleraler alalal ordinului mihai viteazul art~ art~ art~ / 39/ 39/ 39 de lade lade

VIA}A MILITAR~ nr. 1/2016VIA}A MILITAR~ nr. 1/2016VIA}A MILITAR~ nr. 1/2016VIA}A MILITAR~ nr. 1/2016VIA}A MILITAR~ nr. 1/2016 1

S U M A RVIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ NR. 1 / 2016AR~ NR. 1 / 2016AR~ NR. 1 / 2016AR~ NR. 1 / 2016AR~ NR. 1 / 2016

INTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIU / / / / / 22222 MUZICAMUZICAMUZICAMUZICAMUZICA AAAAA EXIST EXIST EXIST EXIST EXISTAAAAATTTTT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNTOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNA PLENAR ÎN MINE PLENAR ÎN MINE PLENAR ÎN MINE PLENAR ÎN MINE PLENAR ÎN MINE

LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6 UNDEVUNDEVUNDEVUNDEVUNDEVA... ÎN ZABUL, A... ÎN ZABUL, A... ÎN ZABUL, A... ÎN ZABUL, A... ÎN ZABUL, AFGANISTAFGANISTAFGANISTAFGANISTAFGANISTANANANANAN

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE / / / / / 99999 RE}ETRE}ETRE}ETRE}ETRE}ETAAAAA PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE VIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORD

ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATER / 14TER / 14TER / 14TER / 14TER / 14 PUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~T

ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA / 17 / 17 / 17 / 17 / 17LITERALITERALITERALITERALITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~ / 20 / 20 / 20 / 20 / 20 CAPURENAS CAPURENAS CAPURENAS CAPURENAS CAPURENAS ARE ARE ARE ARE ARE ACCENTULACCENTULACCENTULACCENTULACCENTUL PE RE PE RE PE RE PE RE PE RE UNIVERSULUNIVERSULUNIVERSULUNIVERSULUNIVERSUL ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE FAPTAPTAPTAPTAPT,,,,, F~CUT SPRE COMUNICARE F~CUT SPRE COMUNICARE F~CUT SPRE COMUNICARE F~CUT SPRE COMUNICARE F~CUT SPRE COMUNICARE

FEMINAFEMINAFEMINAFEMINAFEMINA / 28 / 28 / 28 / 28 / 28 O PO PO PO PO PAAAAAT~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALE

www.presamil.ro

R`spunderea juridic` pentru materialele publicate apar]ine autorilor.Manuscrisele nu se \napoiaz`.

Copyright-ul se permite numai cu indicarea sursei.

Anul VI, nr. 1 (49) 2016

Foto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI,plutonier-major C`t`lin OVREIU, Petric` MIHALACHECoperta 1: C`t`lin OVREIUDifuzare: plutonier-adjutant Rodica DINC~Tel. 021. 322.8287/146, 160

ADRESA REDAC}IEI:B-dul. Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, Oficiul Po[tal 4, C.P. 4–159,Cod 741382, Bucure[ti, tel.: 021.322.82.87ISSN: 1584-68570144

Redactor-coordonator: maior Constantin PI{TEAe-mail: [email protected]. 021.322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`: Roxana MATEICorectur`: Oprina MELCIOIU

ISTORIE / 30ISTORIE / 30ISTORIE / 30ISTORIE / 30ISTORIE / 30 FIII LUI FIII LUI FIII LUI FIII LUI FIII LUI ALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAVILA,VILA,VILA,VILA,VILA, PE FRONTURILE PRIMULUI PE FRONTURILE PRIMULUI PE FRONTURILE PRIMULUI PE FRONTURILE PRIMULUI PE FRONTURILE PRIMULUI R~ZBOI MONDIAL R~ZBOI MONDIAL R~ZBOI MONDIAL R~ZBOI MONDIAL R~ZBOI MONDIAL

RESTITUIRI / 33RESTITUIRI / 33RESTITUIRI / 33RESTITUIRI / 33RESTITUIRI / 33 AM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAMILIAAMILIAAMILIAAMILIAAMILIA CU CU CU CU CU ÎNCERC~RILE MELE CULINARE – ÎNCERC~RILE MELE CULINARE – ÎNCERC~RILE MELE CULINARE – ÎNCERC~RILE MELE CULINARE – ÎNCERC~RILE MELE CULINARE – DIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALUL DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERATTTTT ALALALALAL

GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI ARISTIDE CEHAN, CAARISTIDE CEHAN, CAARISTIDE CEHAN, CAARISTIDE CEHAN, CAARISTIDE CEHAN, CAVVVVVALERALERALERALERALER

ALALALALAL ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI MIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZUL

ART~ ART~ ART~ ART~ ART~ / 39/ 39/ 39/ 39/ 39 DE LADE LADE LADE LADE LA POARPOARPOARPOARPOARTTTTTAAAAA INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUI LA LA LA LA LA POARPOARPOARPOARPOARTTTTTAAAAA S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI

CINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITAR AR AR AR AR / 42/ 42/ 42/ 42/ 42 APAPAPAPAPAAAAA VIE VIE VIE VIE VIE

LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI / 44/ 44/ 44/ 44/ 44 ÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTAREAAREAAREAAREAAREA UNUI DUMNEZEU LIBER UNUI DUMNEZEU LIBER UNUI DUMNEZEU LIBER UNUI DUMNEZEU LIBER UNUI DUMNEZEU LIBER

188

30

33

2

6

9

12

14

http://www.presamil.ro/

mailto:[email protected]

2 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2016. 1/2016. 1/2016. 1/2016. 1/2016

Maior Constantin MIREANU

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU

– Doamna Maria– Doamna Maria– Doamna Maria– Doamna Maria– Doamna MariaR`ducanu, înc` de laR`ducanu, înc` de laR`ducanu, înc` de laR`ducanu, înc` de laR`ducanu, înc` de laînceputul discu]iei, a[începutul discu]iei, a[începutul discu]iei, a[începutul discu]iei, a[începutul discu]iei, a[vrea s` v` m`rturisescvrea s` v` m`rturisescvrea s` v` m`rturisescvrea s` v` m`rturisescvrea s` v` m`rturisescc` sunt un fan al muziciic` sunt un fan al muziciic` sunt un fan al muziciic` sunt un fan al muziciic` sunt un fan al muziciidumneavoastr` [i v`dumneavoastr` [i v`dumneavoastr` [i v`dumneavoastr` [i v`dumneavoastr` [i v`mul]umesc pentrumul]umesc pentrumul]umesc pentrumul]umesc pentrumul]umesc pentruprezen]a la sediulprezen]a la sediulprezen]a la sediulprezen]a la sediulprezen]a la sediulTrustului de Pres` alTrustului de Pres` alTrustului de Pres` alTrustului de Pres` alTrustului de Pres` alMinisterului Ap`r`riiMinisterului Ap`r`riiMinisterului Ap`r`riiMinisterului Ap`r`riiMinisterului Ap`r`riiNa]ionale, aici, înNa]ionale, aici, înNa]ionale, aici, înNa]ionale, aici, înNa]ionale, aici, înMuzeul Presei militare.Muzeul Presei militare.Muzeul Presei militare.Muzeul Presei militare.Muzeul Presei militare.

– Doamne-ajut`, v`mul]umesc pentru invita]ie.De altfel, s` [ti]i c` m`consider un fel de soldat [i,când spun asta, mi-aducaminte de Johnny R`ducanu,care avea o mul]ime de textedemne de a fi memorate, iarunul din ele era c`dumnealui este un plutonierîn armata muzicienilor, undeBeethoven ar fi generalul.

Eu m` consider cumva unsoldat, chiar dac` nu [tiufoarte multe despre condi]iamilitarului. Am f`cut un picde armat` în studen]ie, nu[tiu dac` am corespunsfoarte bine disciplinei [icerin]elor de acolo, dar, învia]a mea de toate zilele [i înfelul în care în]eleg s` fac locmuzicii în cotidian, m` simtca o fiin]` angajat`, cu odisciplin` poate mai pu]inevident`, dar disciplin`. Esteo lupt` permanent` cuexteriorul, o lupt` care duce,într-un final, la a-]i p`straumanitatea, sensibilitatea, laa ]i le cultiva [i proteja...

– Dac` tot a]i vorbit– Dac` tot a]i vorbit– Dac` tot a]i vorbit– Dac` tot a]i vorbit– Dac` tot a]i vorbitde armat`, de perioadade armat`, de perioadade armat`, de perioadade armat`, de perioadade armat`, de perioadaînînînînîn care a]i fost soldat, a[ care a]i fost soldat, a[ care a]i fost soldat, a[ care a]i fost soldat, a[ care a]i fost soldat, a[

Maria R`ducanu:

MUZICAMUZICAMUZICAMUZICAMUZICA AAAAA EXIST EXIST EXIST EXIST EXISTAAAAATTTTT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNTOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNAOTDEAUNAPLENAR ÎN MINEPLENAR ÎN MINEPLENAR ÎN MINEPLENAR ÎN MINEPLENAR ÎN MINE

merge mai departe,merge mai departe,merge mai departe,merge mai departe,merge mai departe,for]ând metaforicfor]ând metaforicfor]ând metaforicfor]ând metaforicfor]ând metaforiclucrurile, pân` lalucrurile, pân` lalucrurile, pân` lalucrurile, pân` lalucrurile, pân` lacondi]ia liderului, maicondi]ia liderului, maicondi]ia liderului, maicondi]ia liderului, maicondi]ia liderului, maidegrab`, care î[i asum`degrab`, care î[i asum`degrab`, care î[i asum`degrab`, care î[i asum`degrab`, care î[i asum`pân` la dep`[ireapân` la dep`[ireapân` la dep`[ireapân` la dep`[ireapân` la dep`[ireainstinctului deinstinctului deinstinctului deinstinctului deinstinctului deconservare bunele, darconservare bunele, darconservare bunele, darconservare bunele, darconservare bunele, dar[i relele care i se[i relele care i se[i relele care i se[i relele care i se[i relele care i seîntâmpl`. A[adar, atunciîntâmpl`. A[adar, atunciîntâmpl`. A[adar, atunciîntâmpl`. A[adar, atunciîntâmpl`. A[adar, atuncicând publicul nu ecând publicul nu ecând publicul nu ecând publicul nu ecând publicul nu ecaptat, când se foie[te,captat, când se foie[te,captat, când se foie[te,captat, când se foie[te,captat, când se foie[te,când nu reac]ioneaz`când nu reac]ioneaz`când nu reac]ioneaz`când nu reac]ioneaz`când nu reac]ioneazà[a cum ar trebui, estea[a cum ar trebui, estea[a cum ar trebui, estea[a cum ar trebui, estea[a cum ar trebui, esteîn totalitate vinaîn totalitate vinaîn totalitate vinaîn totalitate vinaîn totalitate vinaartistului…artistului…artistului…artistului…artistului…

– Da, e „vina” celui depe scen`. Nu pot decât s`subliniez ceea ce am spusodinioar`. Nu sunt de acordcu acei arti[ti nemul]umi]i deconcerte, care dau vina peincompeten]a publicului. Nucred c` exist` a[a ceva. Sigurc` sunt momente, într-unparcurs artistic, în careconsta]i c` nu e[ti la loculpotrivit [i totu[i, oricât denepotrivit ar fi locul, tutrebuie s` spui ce ai de spus,cu orice risc, pentru c` asta]i-e menirea, ca s` nu spundatoria, pentru c` aici nu evorba de asta, decât înm`sura în care e[ti dator s`-]icau]i un drum [i s`-l g`se[tipe cel mai apropiat de ceeace ai avea tu de f`cut pelume.

– Cred c`, din acest– Cred c`, din acest– Cred c`, din acest– Cred c`, din acest– Cred c`, din acestpunct de vedere, sunte]ipunct de vedere, sunte]ipunct de vedere, sunte]ipunct de vedere, sunte]ipunct de vedere, sunte]iun om fericit. V-a]i g`situn om fericit. V-a]i g`situn om fericit. V-a]i g`situn om fericit. V-a]i g`situn om fericit. V-a]i g`sitcalea, chiar dac` nucalea, chiar dac` nucalea, chiar dac` nucalea, chiar dac` nucalea, chiar dac` nutocmai în acel modtocmai în acel modtocmai în acel modtocmai în acel modtocmai în acel modstandard practicat destandard practicat destandard practicat destandard practicat destandard practicat de

arti[tii din zilelearti[tii din zilelearti[tii din zilelearti[tii din zilelearti[tii din zilelenoastre: mediatizare,noastre: mediatizare,noastre: mediatizare,noastre: mediatizare,noastre: mediatizare,marketing…marketing…marketing…marketing…marketing…

– Marketingul afunc]ionat în felul lui de-alungul istoriei, nu doar acum.Poate c` acum, în art`, darnu numai acolo, asist`m la oanomalie, la mutareaaccentului pe marketing îndefavoarea valorii artisticeefective. E acel „mult

zgomot pentru nimic”, epovestea cu superbele haineale împ`ratului care e defapt gol, dar nimeni nuîndr`zne[te s` observe asta [is-o [i spun` cu voce tare.Acum e un pic schimonosittabloul, ne intereseaz` s` fimcât mai abili în a ne „vinde”scump, uitând pân` la urmèsen]a. {i care e esen]a? S`î]i permi]i s` te cuno[ti pe



tine însu]i, s` ajungi s` fii celcare e[ti, iar ceea ce propui –ca artist, marfa pe care ovinzi e[ti chiar tu însu]i! – s`fie acoperit de realitate.Minciuna în art`, {I |NART~, e un lucru tare trist.A te cùta mereu, a-]i punemereu întreb`ri despre tine[i drumul tù prin via]` [ilume, asta e fundamental [iar trebui s` ne ocupe cuadev`rat timpul. Nu cunoscarti[ti de valoare real` cares` fie [i proprii lor manageri,impresari, agen]i de vânz`ri.Marketingul e o alt`meserie.

– Muzica– Muzica– Muzica– Muzica– Muzicadumneavoastr` exprim`dumneavoastr` exprim`dumneavoastr` exprim`dumneavoastr` exprim`dumneavoastr` exprimàceste întreb`ri, cùt`riaceste întreb`ri, cùt`riaceste întreb`ri, cùt`riaceste întreb`ri, cùt`riaceste întreb`ri, cùt`ride sine…de sine…de sine…de sine…de sine…

– Sigur c` da. Sunt înincertitudine permanent`.Poate, uneori, dup` unconcert care din punctul meude vedere a fost bun, mergspre cas` cu o brum` decertitudine, aceea c` num-am urcat pe scen`degeaba. {i un pic de lini[te[i împ`care…

– Muzica– Muzica– Muzica– Muzica– Muzicadumneavoastr` sunte]idumneavoastr` sunte]idumneavoastr` sunte]idumneavoastr` sunte]idumneavoastr` sunte]ide fapt dumneavoastr`,de fapt dumneavoastr`,de fapt dumneavoastr`,de fapt dumneavoastr`,de fapt dumneavoastr`,nu interpretarea…nu interpretarea…nu interpretarea…nu interpretarea…nu interpretarea…

– Cam a[a ceva. Pune]iun punct pe I pe care mul]idintre fanii sau admiratoriimei înc` nu l-au descoperit.Am început s` [tiu cine vinede ani buni pentru anumiteinterpret`ri sau piese, pentruanumite genuri, sau pentruineditul trupei care màcompaniaz`. Am început s`[tiu cine vine pentru contexte[i cine vine realmente pentruacel lucru care plute[tedincolo de ele. E vorbadespre mine, eu, MariaR`ducanu. V` mul]umesc!

– În redac]ie este– În redac]ie este– În redac]ie este– În redac]ie este– În redac]ie esteuneori zarv`, ca în oriceuneori zarv`, ca în oriceuneori zarv`, ca în oriceuneori zarv`, ca în oriceuneori zarv`, ca în oriceredac]ie. Oamenii vinredac]ie. Oamenii vinredac]ie. Oamenii vinredac]ie. Oamenii vinredac]ie. Oamenii vinde pe teren, pleac` înde pe teren, pleac` înde pe teren, pleac` înde pe teren, pleac` înde pe teren, pleac` îndocumentare, iar eudocumentare, iar eudocumentare, iar eudocumentare, iar eudocumentare, iar eufolosesc de foarte multefolosesc de foarte multefolosesc de foarte multefolosesc de foarte multefolosesc de foarte multeori c`[tile ca s`-mi potori c`[tile ca s`-mi potori c`[tile ca s`-mi potori c`[tile ca s`-mi potori c`[tile ca s`-mi potscrie textele. Pe muzicascrie textele. Pe muzicascrie textele. Pe muzicascrie textele. Pe muzicascrie textele. Pe muzicadumneavoastr` îns` nudumneavoastr` îns` nudumneavoastr` îns` nudumneavoastr` îns` nudumneavoastr` îns` nupot s` scriu, trebuiepot s` scriu, trebuiepot s` scriu, trebuiepot s` scriu, trebuiepot s` scriu, trebuie

ascultat` înainte,ascultat` înainte,ascultat` înainte,ascultat` înainte,ascultat` înainte,eventual ca s` mèventual ca s` mèventual ca s` mèventual ca s` mèventual ca s` mìnspire.inspire.inspire.inspire.inspire.

– Ar fi un pic anormal s`devin o muzic` de fundal.De[i, la cât de aliena]i amajuns s` fim… Sigur, ce cântsau cum cânt nu poate pl`ceatuturor. Mai ales, poatederanja atunci c#nd preferis` r`mâi superficial. Iar noi,oamenii, în aceste vremuri,nu prea mai avem loc pentruaproape nimic substan]ial.Suntem ca ni[te s`cule]i plinicu tot felul de preocup`ri, deprobleme, de pove[ti alenoastre, ale familiei, alevremii în care trìm,muncim, vie]uim. Nu preamai avem spa]iu, ne facemcu mare greutate loc pentruun pic de muzic`, pentruteatru, pentru a privi untablou. Abia, abia dac` nefacem loc pentru unzâmbet… Unii dintre fanim-au auzit absolutîntâmpl`tor, pe un hol sauîntr-o vizit` pe youtube.Multe din lucrurile fericite nise întâmpl` haotic, nu maifacem noi drumul, suntemcople[i]i.

– Cred c` e bine c` ni– Cred c` e bine c` ni– Cred c` e bine c` ni– Cred c` e bine c` ni– Cred c` e bine c` nise întâmpl`, prin hazard,se întâmpl`, prin hazard,se întâmpl`, prin hazard,se întâmpl`, prin hazard,se întâmpl`, prin hazard,

acest lucruri frumoase.acest lucruri frumoase.acest lucruri frumoase.acest lucruri frumoase.acest lucruri frumoase.C` aceste întâmpl`riC` aceste întâmpl`riC` aceste întâmpl`riC` aceste întâmpl`riC` aceste întâmpl`riconduc la o muzic`conduc la o muzic`conduc la o muzic`conduc la o muzic`conduc la o muzic`bun`, la art`, pân` labun`, la art`, pân` labun`, la art`, pân` labun`, la art`, pân` labun`, la art`, pân` laurm`. Altfel, cam totulurm`. Altfel, cam totulurm`. Altfel, cam totulurm`. Altfel, cam totulurm`. Altfel, cam totulmerge c`tre consum înmerge c`tre consum înmerge c`tre consum înmerge c`tre consum înmerge c`tre consum înzilele noastre. Estezilele noastre. Estezilele noastre. Estezilele noastre. Estezilele noastre. Esteparc` noua religie.parc` noua religie.parc` noua religie.parc` noua religie.parc` noua religie.

– Ce bine-ar fi s` avem [ipoft` de frumos, pur [isimplu. Într-adev`r, suntemtenta]i s` consum`m [i s` neacoperim nevoi fals-fundamentale, renun]ând, demulte ori, la mica noastròaz` omeneasc`.

– Lucruri m`runte,– Lucruri m`runte,– Lucruri m`runte,– Lucruri m`runte,– Lucruri m`runte,pân` la urm`, dup` carepân` la urm`, dup` carepân` la urm`, dup` carepân` la urm`, dup` carepân` la urm`, dup` carenici n-ar trebui s`nici n-ar trebui s`nici n-ar trebui s`nici n-ar trebui s`nici n-ar trebui sàlerg`m foarte mult. Mi-aalerg`m foarte mult. Mi-aalerg`m foarte mult. Mi-aalerg`m foarte mult. Mi-aalerg`m foarte mult. Mi-apl`cut cum v` defini]i,pl`cut cum v` defini]i,pl`cut cum v` defini]i,pl`cut cum v` defini]i,pl`cut cum v` defini]i,simplu, într-un interviu,simplu, într-un interviu,simplu, într-un interviu,simplu, într-un interviu,simplu, într-un interviu,ca fiic` a lui Gheorgheca fiic` a lui Gheorgheca fiic` a lui Gheorgheca fiic` a lui Gheorgheca fiic` a lui Gheorghe[i a Anetei. M`rturisi]i,[i a Anetei. M`rturisi]i,[i a Anetei. M`rturisi]i,[i a Anetei. M`rturisi]i,[i a Anetei. M`rturisi]i,de asemenea, c`, oricede asemenea, c`, oricede asemenea, c`, oricede asemenea, c`, oricede asemenea, c`, oriceam vrea sau am face,am vrea sau am face,am vrea sau am face,am vrea sau am face,am vrea sau am face,suntem prea asem`-suntem prea asem`-suntem prea asem`-suntem prea asem`-suntem prea asem`-n`tori p`rin]ilor no[tri,n`tori p`rin]ilor no[tri,n`tori p`rin]ilor no[tri,n`tori p`rin]ilor no[tri,n`tori p`rin]ilor no[tri,chiar dac` avem uneorichiar dac` avem uneorichiar dac` avem uneorichiar dac` avem uneorichiar dac` avem uneoritendin]a s` neg`m asta,tendin]a s` neg`m asta,tendin]a s` neg`m asta,tendin]a s` neg`m asta,tendin]a s` neg`m asta,s` fim altfel.s` fim altfel.s` fim altfel.s` fim altfel.s` fim altfel.

– Fiecare dintre noi areun Gheorghe [i o Anet` a lui.

– Recunosc, în acest– Recunosc, în acest– Recunosc, în acest– Recunosc, în acest– Recunosc, în acestdialog cald, sincer, c`dialog cald, sincer, c`dialog cald, sincer, c`dialog cald, sincer, c`dialog cald, sincer, cèram total nedumeriteram total nedumeriteram total nedumeriteram total nedumeriteram total nedumerit

înaintea interviului,înaintea interviului,înaintea interviului,înaintea interviului,înaintea interviului,pentru c` am citit atâteapentru c` am citit atâteapentru c` am citit atâteapentru c` am citit atâteapentru c` am citit atâtealucruri frumoase desprelucruri frumoase desprelucruri frumoase desprelucruri frumoase desprelucruri frumoase despredumneavoastr`, încâtdumneavoastr`, încâtdumneavoastr`, încâtdumneavoastr`, încâtdumneavoastr`, încâtm` gândeam c` nu a[m` gândeam c` nu a[m` gândeam c` nu a[m` gândeam c` nu a[m` gândeam c` nu a[mai putea afla maremai putea afla maremai putea afla maremai putea afla maremai putea afla marelucru fa]` de ce au aflatlucru fa]` de ce au aflatlucru fa]` de ce au aflatlucru fa]` de ce au aflatlucru fa]` de ce au aflatal]ii [i a]i spus înainte.al]ii [i a]i spus înainte.al]ii [i a]i spus înainte.al]ii [i a]i spus înainte.al]ii [i a]i spus înainte.De fapt, a[ fi vrut s`De fapt, a[ fi vrut s`De fapt, a[ fi vrut s`De fapt, a[ fi vrut s`De fapt, a[ fi vrut sìntru mai degrab` înintru mai degrab` înintru mai degrab` înintru mai degrab` înintru mai degrab` înacest zbucium intern alacest zbucium intern alacest zbucium intern alacest zbucium intern alacest zbucium intern aldumneavoastr`, care sedumneavoastr`, care sedumneavoastr`, care sedumneavoastr`, care sedumneavoastr`, care setraduce într-un final printraduce într-un final printraduce într-un final printraduce într-un final printraduce într-un final prinmuzic` [i care estemuzic` [i care estemuzic` [i care estemuzic` [i care estemuzic` [i care estepoate mai importantpoate mai importantpoate mai importantpoate mai importantpoate mai importantdecât vocea. {tiu c`decât vocea. {tiu c`decât vocea. {tiu c`decât vocea. {tiu c`decât vocea. {tiu c`dumneavoastr` crede]idumneavoastr` crede]idumneavoastr` crede]idumneavoastr` crede]idumneavoastr` crede]ic` mai degrab` v-a]ic` mai degrab` v-a]ic` mai degrab` v-a]ic` mai degrab` v-a]ic` mai degrab` v-a]ipierde vocea decâtpierde vocea decâtpierde vocea decâtpierde vocea decâtpierde vocea decâtdorin]a de a cânta, de adorin]a de a cânta, de adorin]a de a cânta, de adorin]a de a cânta, de adorin]a de a cânta, de atransmite…transmite…transmite…transmite…transmite…

– Suntem, dup` cum credc` b`nui]i, totu[i, ni[te fiin]efinite, [i sunt lucruri care setermin`, chiar dac` î]i dausenza]ia, uneori, depermanen]`. Nu putem fisiguri pe nimic pân` lasfâr[it. Deci, de ce a[ luadrept un dat imuabil, deexemplu, bucuria f`r` nume[i f`r` descriere, pe care eu oam la fiecare concert almeu? E un lucru pentru careîi mul]umesc lui Dumnezeu.Acea inocen]`, acel tremur



de genunchi, acel mic iadprin care trec înainte deconcert [i pe care îl str`bat,[i pân` la urm` nu singur`,ceea ce este cu atât maiminunat…

– Aceast`– Aceast`– Aceast`– Aceast`– Aceast`comunicare foartecomunicare foartecomunicare foartecomunicare foartecomunicare foarteputernic` întreputernic` întreputernic` întreputernic` întreputernic` întredumneavoastr` [idumneavoastr` [idumneavoastr` [idumneavoastr` [idumneavoastr` [ipublic, care se întâmpl`public, care se întâmpl`public, care se întâmpl`public, care se întâmpl`public, care se întâmpl`la fiecare concert.la fiecare concert.la fiecare concert.la fiecare concert.la fiecare concert.

– Dac` nu s-ar întâmpla,ar fi absolut jalnic, m-a[retrage. Mi-a pl`cut multmuzica [i mi-a fostsubstan]ial` cu mult înaintede a avea parte de feed-back-ul publicului. Muzica aexistat întotdeauna plenar înmine. Cu orice m-a[ fiocupat, orice a[ fi f`cut, uncântec am avut [i am mereuîn minte.

– Iar mi se pare– Iar mi se pare– Iar mi se pare– Iar mi se pare– Iar mi se parefascinant c` persoanelefascinant c` persoanelefascinant c` persoanelefascinant c` persoanelefascinant c` persoanelecare v` acompaniaz`, nucare v` acompaniaz`, nucare v` acompaniaz`, nucare v` acompaniaz`, nucare v` acompaniaz`, nuîntotdeauna acelea[i, [iîntotdeauna acelea[i, [iîntotdeauna acelea[i, [iîntotdeauna acelea[i, [iîntotdeauna acelea[i, [inu de na]ionalitatenu de na]ionalitatenu de na]ionalitatenu de na]ionalitatenu de na]ionalitateromân`, simt atât deromân`, simt atât deromân`, simt atât deromân`, simt atât deromân`, simt atât deputernic, de parc` i-arputernic, de parc` i-arputernic, de parc` i-arputernic, de parc` i-arputernic, de parc` i-arlega ceva de locurilelega ceva de locurilelega ceva de locurilelega ceva de locurilelega ceva de locurilenoastre, de parc` ar fi [inoastre, de parc` ar fi [inoastre, de parc` ar fi [inoastre, de parc` ar fi [inoastre, de parc` ar fi [iei români. Cum a]iei români. Cum a]iei români. Cum a]iei români. Cum a]iei români. Cum a]ireac]ionat ini]ial cândreac]ionat ini]ial cândreac]ionat ini]ial cândreac]ionat ini]ial cândreac]ionat ini]ial cândle-a]i v`zut d`ruireale-a]i v`zut d`ruireale-a]i v`zut d`ruireale-a]i v`zut d`ruireale-a]i v`zut d`ruireapentru folclorulpentru folclorulpentru folclorulpentru folclorulpentru folclorulromânesc?românesc?românesc?românesc?românesc?

– E înc` o bizarerie [ipoate p`rea a[a, un capriciucumva, faptul c` recurg lamuzicieni strìni, în specialîn proiectele de folclorromânesc sau de folclor îngeneral. Am îns` o mic`dezam`gire legat` de felulîn care, în general,muzicienii români de jazz cucare am colaborat [i înc` maicolaborez s-au pliat pepropunerile mele de etno-jazz sau de folclor, care, celpu]in a[a cum îl aud eu înmintea mea, nu prea arede-a face cu orchestrele]`r`ne[ti, cu tarafurile sau cuinstrumenti[tii colosali defolclor pe care îi avem, defolclor tradi]ional sau demuzic` lùt`reasc`. Eu nuvin de acolo, din acea zon`.Am primit cumva

mo[tenirea artificial, pentruc` ai mei erau or`[eni. Amascultat folclor destul detârziu. S`-mi plac`, a[a, cupatim`, s-a întâmplat pe la22 de ani, iar pân` s` m`hot`r`sc s` cânt, pân` s` îmivin` realmente s` cânt, amai durat o vreme. Deci,abordarea mea folcloric` nue una realmente organic`.Este, dac` vre]i, mai degrabìntelectual`. Din acestdemers intelectual, sigur c`s-a n`scut o dragostenebun`. De aceea în]eleg s`m` înconjor de muzicienicare au acela[i instrumentarde p`trundere în folclor. {inu am g`sit asta lamuzicienii no[tri, pe de oparte pentru c` muzicienii dejazz au re]ineri [i, cred eu,false griji cum c` folclorul nuar fi o muzic` demn` de]inuta unui jazzman. Pentrumine, muzica folcloric` nueste un citat, un cli[eu, unornament.

– Exist` scriitori,– Exist` scriitori,– Exist` scriitori,– Exist` scriitori,– Exist` scriitori,orchestre, oameni deorchestre, oameni deorchestre, oameni deorchestre, oameni deorchestre, oameni deteatru, de cultur` careteatru, de cultur` careteatru, de cultur` careteatru, de cultur` careteatru, de cultur` care

dau doar impresia dedau doar impresia dedau doar impresia dedau doar impresia dedau doar impresia deprofunzime. Suntprofunzime. Suntprofunzime. Suntprofunzime. Suntprofunzime. Suntimediat priza]i deimediat priza]i deimediat priza]i deimediat priza]i deimediat priza]i demarele public, sunt, camarele public, sunt, camarele public, sunt, camarele public, sunt, camarele public, sunt, cas` spun a[a, mai des` spun a[a, mai des` spun a[a, mai des` spun a[a, mai des` spun a[a, mai deconsum. Lumea îiconsum. Lumea îiconsum. Lumea îiconsum. Lumea îiconsum. Lumea îiiube[te, îi ap`r` chiar,iube[te, îi ap`r` chiar,iube[te, îi ap`r` chiar,iube[te, îi ap`r` chiar,iube[te, îi ap`r` chiar,de multe ori f`r` a fide multe ori f`r` a fide multe ori f`r` a fide multe ori f`r` a fide multe ori f`r` a finecesar. Ce crede]inecesar. Ce crede]inecesar. Ce crede]inecesar. Ce crede]inecesar. Ce crede]idespre cultura aceasta,despre cultura aceasta,despre cultura aceasta,despre cultura aceasta,despre cultura aceasta,a[a, facil`?a[a, facil`?a[a, facil`?a[a, facil`?a[a, facil`?

– Cred c`, decât s` nucite[ti nimic, e mult mai bines`-]i pice în mân` o carteu[oar` [i s-o cite[ti. {i, dac`nu cite[ti degeaba, sigur teva trimite spre alte c`r]i [i laun moment dat vei da [i delucruri mai aride, mai aspre,mai dificile, care merg laadev`ruri mai greuacceptabile [i de aceea maiziditoare.

– {i poate c` nu-i– {i poate c` nu-i– {i poate c` nu-i– {i poate c` nu-i– {i poate c` nu-isuficient, referindu-m`suficient, referindu-m`suficient, referindu-m`suficient, referindu-m`suficient, referindu-m`la muzic`, dar nula muzic`, dar nula muzic`, dar nula muzic`, dar nula muzic`, dar nunumai, s` treci ni[tenumai, s` treci ni[tenumai, s` treci ni[tenumai, s` treci ni[tenumai, s` treci ni[tecanoane. Adic` ai f`cutcanoane. Adic` ai f`cutcanoane. Adic` ai f`cutcanoane. Adic` ai f`cutcanoane. Adic` ai f`cutcinci ani de canto, zececinci ani de canto, zececinci ani de canto, zececinci ani de canto, zececinci ani de canto, zecede chitar`, ai multede chitar`, ai multede chitar`, ai multede chitar`, ai multede chitar`, ai multediplome [i po]i dejadiplome [i po]i dejadiplome [i po]i dejadiplome [i po]i dejadiplome [i po]i dejaie[i pe scen`. Mi-arie[i pe scen`. Mi-arie[i pe scen`. Mi-arie[i pe scen`. Mi-arie[i pe scen`. Mi-ar

pl`ceapl`ceapl`ceapl`ceapl`cea s` cred c` este s` cred c` este s` cred c` este s` cred c` este s` cred c` estemai mult de atât.mai mult de atât.mai mult de atât.mai mult de atât.mai mult de atât.

– Este minunat s` faci[coal`. {coala [i preg`tireateoretic` î]i ofer`, clar, uninstrumentar tehnic. Ele nu-]idau îns` voca]ie. {i po]i fiplin de talent, dar s` nu aichemare. Acestea dou` numerg mân` în mân`. {tiuoameni foarte talenta]imuzical [i plini de calit`]i,c`rora le lipse[te aceascânteie, acea dorin]` de ad`rui, acel lucru care te faces` ie[i din lini[tea ta de acas`sau de la profesoratul demuzic` [i s` te duci s` te puisingur în ipostaza asta, [iridicol`, [i traumatizant`,pentru c` nu e un lucru u[ors` ie[i pe scen`. Eu uneorispun c` m` duc în groapa culei. Pentru c` se împletesclucruri terifiante. De ce n-aista acas`? De ce te pui însitua]ii de genul acesta,groaznice? Vorbeam cu unprieten muzician, un pianistgerman foarte bun, cu carecânt de câ]iva ani, [i, la unmoment dat, acum câ]iva



ani, auzeam muzic` pop deduzin`, pe holul unui hotel, [iîmi zice: î]i vine s` crezi càm cântat un an muzic` defelul acesta? El, absolvent adou` conservatoare, unmuzician minunat [i unpianist înspìmânt`tor detehnic [i de cerebral. Îir`spund: „Serios?” „Da, zice,m-am prostituat ca s` pot s`-mi pl`tesc studiile, la unmoment dat”. „Bine, dac`folose[ti termenul acesta deprostitu]ie, cu mine este [imai dur. Tu ]i-ai vândutabilit`]ile tehnice, eu îmivând sufletul, e cu mult maiterifiant.” Ce ingrat lucrufacem totu[i, pentru c` necâ[tig`m pâinea zilnic` dinlucruri care ]in de cea maiintim` parte din ceea cesuntem. Ne expunemintimitatea.

– {i noi, jurnali[tii,– {i noi, jurnali[tii,– {i noi, jurnali[tii,– {i noi, jurnali[tii,– {i noi, jurnali[tii,am sim]it de multe oriam sim]it de multe oriam sim]it de multe oriam sim]it de multe oriam sim]it de multe oriasta, facem lucruri caasta, facem lucruri caasta, facem lucruri caasta, facem lucruri caasta, facem lucruri cas`-i distr`m pe ceilal]i,s`-i distr`m pe ceilal]i,s`-i distr`m pe ceilal]i,s`-i distr`m pe ceilal]i,s`-i distr`m pe ceilal]i,cumva. Alteori estecumva. Alteori estecumva. Alteori estecumva. Alteori estecumva. Alteori estevorba despre aceea[ivorba despre aceea[ivorba despre aceea[ivorba despre aceea[ivorba despre aceea[iintimitate despre careintimitate despre careintimitate despre careintimitate despre careintimitate despre carevorbea]i. {ti]i cevorbea]i. {ti]i cevorbea]i. {ti]i cevorbea]i. {ti]i cevorbea]i. {ti]i ceînseamn`, c` a]i fostînseamn`, c` a]i fostînseamn`, c` a]i fostînseamn`, c` a]i fostînseamn`, c` a]i fostjurnalist`, s` fii în fa]ajurnalist`, s` fii în fa]ajurnalist`, s` fii în fa]ajurnalist`, s` fii în fa]ajurnalist`, s` fii în fa]apaginii albe [i s`-]ipaginii albe [i s`-]ipaginii albe [i s`-]ipaginii albe [i s`-]ipaginii albe [i s`-]idescarci, pân` la urm`, odescarci, pân` la urm`, odescarci, pân` la urm`, odescarci, pân` la urm`, odescarci, pân` la urm`, oparte din suflet acolo.parte din suflet acolo.parte din suflet acolo.parte din suflet acolo.parte din suflet acolo.Pentru c`, în orice text,Pentru c`, în orice text,Pentru c`, în orice text,Pentru c`, în orice text,Pentru c`, în orice text,e [i o parte din tine.e [i o parte din tine.e [i o parte din tine.e [i o parte din tine.e [i o parte din tine.

– E adev`rat, a[a e firesc,la fiecare apari]ie tu s` vii cuce ai strâns în tine, între timp.În ultimul an îns`, am cântatenorm. 2015 cred c` e lamine un record alconcertelor. {i rareori m-amsim]it epuizat`.Experimentez. {i, mai ales,spun rareori „nu” uneipropuneri de concert, pentruc`, întotdeauna, la cap`tulcel`lalt al telefonului, credc` e cineva care vrea s` màsculte. În decembrie amavut 14 concerte, astaînseamn` un concert la dou`zile. {i a fost frumos, a fost [ipentru mine o mare bucurie.

– {ti]i, e surprinz`tor,– {ti]i, e surprinz`tor,– {ti]i, e surprinz`tor,– {ti]i, e surprinz`tor,– {ti]i, e surprinz`tor,dar îmi place foarte multdar îmi place foarte multdar îmi place foarte multdar îmi place foarte multdar îmi place foarte multcum descrie]i senza]iacum descrie]i senza]iacum descrie]i senza]iacum descrie]i senza]iacum descrie]i senza]ia

fiec`rei intr`ri pe scen`.fiec`rei intr`ri pe scen`.fiec`rei intr`ri pe scen`.fiec`rei intr`ri pe scen`.fiec`rei intr`ri pe scen`.Mereu cu st`riMereu cu st`riMereu cu st`riMereu cu st`riMereu cu st`ricontradictorii, cu emo]ii,contradictorii, cu emo]ii,contradictorii, cu emo]ii,contradictorii, cu emo]ii,contradictorii, cu emo]ii,chiar [i dup` ochiar [i dup` ochiar [i dup` ochiar [i dup` ochiar [i dup` oexperien]` mare înexperien]` mare înexperien]` mare înexperien]` mare înexperien]` mare înmuzic`, pe diferitemuzic`, pe diferitemuzic`, pe diferitemuzic`, pe diferitemuzic`, pe diferitescene.scene.scene.scene.scene.

– Pì e, dac` vre]i, ca [idragostea, dac` nu e mereuun fel de prima dat`... Exist`mereu acea p`rticic` dedincolo de experien]`,dincolo de ziua de ieri, cândam cântat. Ast`zi suntaltcineva, ast`zi simt diferitlucrurile, ast`zi n-o s` maicânt piesele de ieri, saupoate o parte vor fi cele deieri, dar suflul meu e altul.

– Spunea]i c` o s`– Spunea]i c` o s`– Spunea]i c` o s`– Spunea]i c` o s`– Spunea]i c` o s`încerca]i s` ne descrie]iîncerca]i s` ne descrie]iîncerca]i s` ne descrie]iîncerca]i s` ne descrie]iîncerca]i s` ne descrie]icam ce simt parteneriicam ce simt parteneriicam ce simt parteneriicam ce simt parteneriicam ce simt parteneriide trup` strìni lade trup` strìni lade trup` strìni lade trup` strìni lade trup` strìni laprimul contact cuprimul contact cuprimul contact cuprimul contact cuprimul contact cufolclorul românesc.folclorul românesc.folclorul românesc.folclorul românesc.folclorul românesc.

– Poate c` primul contactnu e neap`rat cel maiimportant. Am cântat mereucu muzicieni foarte buni, c`nu-i aleg de dr`g`la[i, de[isunt [i dr`g`la[i. Sunt [idr`g`la[i, oameni minuna]icu care pot vorbi dincolo demuzic`. Nu au cum s` nu fiefascina]i de muzica pe carele-o propun. De ce e minunats` fii muzician de jazz?Pentru c` de]ii totinstrumentarul de abordare acelorlalte genuri muzicale.{i jazzul are extrem demulte în comun cu muzicilefolclorice, arhetipale. Pentruc` e bazat pe ritual [i pelibertate, pe schimbare [i pefiorituri, pe abaterea de lanorm`. Cu folclorul este [imai fascinant. Fiind muzicòral`, arat` în feluri foartecomplicate când îl scrii [i îlprezin]i muzicianului custudii de jazz la New York.Este foarte bizar [i uneorisunt imposibil aproape descris pe partitur` groz`viile,în sensul bun, din folclor. Eisunt fascina]i. Trebuie s` letreac` îns` aceast`fascina]ie. Mul]i dintre ei s-aupierdut în aceast` cùtareintelectual` a folclorului.Nici s`-l intelectualizez prea

mult nu am chef. Eu vreau sàm tot. Inocen]`, o anumit`primitivitate, improviza]ie,pasiune…Vreau s` am tot înacea buc`]ic` de folclor. Ori,dac` o cân]i doar dup`partitur` [i vrei s` o complicidoar pentru c` nu este destulde complicat`, nu merge. Numerg abord`rile apriorice.Colegii mei cu care cânt,suedezul, cei doi berlinezi,americanul [i mul]i al]ii, autrecut prin toate testele [iacum cânt` firesc. Dac` î]ivine s` complici, deja nu maie ok. Te duce muzica singuràcolo, la complexitate. Dac`dup` o înregistrare constat c`piesa Ia uite-o, zù!, spreexemplu, are o abordare cuarmonii de jazz foartecomplicate, acelea vin pur [isimplu, nu c` au stat ei acas`s` se gândeasc` ce ar trebuis` cânte ca s` sune maijazzistic... Muzica, de oricefel, trebuie s` aib` un firescal ei. Bach e firesc, încomplexitatea lui. Astavreau eu: complexitate,spontaneitate [i sinceritate.Vreau s`-i simt lâng` mine.

– Privindu-v` în– Privindu-v` în– Privindu-v` în– Privindu-v` în– Privindu-v` îndiferite spectacolediferite spectacolediferite spectacolediferite spectacolediferite spectacoleal`turi de trup`, pare càl`turi de trup`, pare càl`turi de trup`, pare càl`turi de trup`, pare càl`turi de trup`, pare c`sunte]i acolo, fiecare însunte]i acolo, fiecare însunte]i acolo, fiecare însunte]i acolo, fiecare însunte]i acolo, fiecare înlumea lui. Fiecare înlumea lui. Fiecare înlumea lui. Fiecare înlumea lui. Fiecare înlumea lui. Fiecare înlumea lui, dar,lumea lui, dar,lumea lui, dar,lumea lui, dar,lumea lui, dar,împreun`, un tot!împreun`, un tot!împreun`, un tot!împreun`, un tot!împreun`, un tot!

– Nu mereu, dar îngeneral a[a este. Spre astamerg, pentru c` suntmuzicieni foarte buni, carepot conversa dincolo derepeti]ii [i î[i [tiu unul altuiavie]ile. Este important s` îlsim]i pe cel de lâng` tine, s`te ui]i din când în când la el.Recunosc c` am momente încare realmente îi testez.Lungesc un sunet sau îlscurtez. Oricum, ei m`cunosc. E un fel de a spuneSunte]i aici sau pe partitur`?

– M` bucur c` am– M` bucur c` am– M` bucur c` am– M` bucur c` am– M` bucur c` amavut ocazia de a realizaavut ocazia de a realizaavut ocazia de a realizaavut ocazia de a realizaavut ocazia de a realizaun reportaj despre Mihaiun reportaj despre Mihaiun reportaj despre Mihaiun reportaj despre Mihaiun reportaj despre MihaiEminescu, a c`ruiEminescu, a c`ruiEminescu, a c`ruiEminescu, a c`ruiEminescu, a c`ruicoloan` sonor` estecoloan` sonor` estecoloan` sonor` estecoloan` sonor` estecoloan` sonor` estesemnat`, în mare parte,semnat`, în mare parte,semnat`, în mare parte,semnat`, în mare parte,semnat`, în mare parte,de dumneavoastr`. Înde dumneavoastr`. Înde dumneavoastr`. Înde dumneavoastr`. Înde dumneavoastr`. În

plus, am v`zut c`, într-oplus, am v`zut c`, într-oplus, am v`zut c`, într-oplus, am v`zut c`, într-oplus, am v`zut c`, într-olist` absolut surprin-list` absolut surprin-list` absolut surprin-list` absolut surprin-list` absolut surprin-z`toare de prieteni, pez`toare de prieteni, pez`toare de prieteni, pez`toare de prieteni, pez`toare de prieteni, penet, figureaz` [i marelenet, figureaz` [i marelenet, figureaz` [i marelenet, figureaz` [i marelenet, figureaz` [i marelepoet.poet.poet.poet.poet.

– Da, Eminescu îmi esteun prieten. Ce înseamn`pentru mine s` fii genialatunci când scrii? Înseamn`s` ai o voce interioar` de-omuzicalitate ie[it` dincomun. Sunt convins` cÈminescu cânta minunat!Un scriitor î]i poate mergela inim` sau nu în func]ie defrazarea pe care o folose[te.Dincolo de sensurile înalte,de talentul pentru polemic`,de preocup`rile filozofice,de adev`rurile pe care lespui într-o carte, eimportant` melodiainterioar`. Exist` jurnali[tifoarte buni pe care nu îi potciti. Sunt împiedica]i, nu auu[urin]a muzical` de a legacuvintele.

– Cum este s` îl cân]i– Cum este s` îl cân]i– Cum este s` îl cân]i– Cum este s` îl cân]i– Cum este s` îl cân]ipe Eminescu, care are ope Eminescu, care are ope Eminescu, care are ope Eminescu, care are ope Eminescu, care are omuzicalitate atât demuzicalitate atât demuzicalitate atât demuzicalitate atât demuzicalitate atât deputernic`.puternic`.puternic`.puternic`.puternic`.

– Este foarte greu. Eucânt numai dou` cântece peversurile lui, care fac partedin setul vechi de roman]e.Sunt arhicunoscute: Pe lâng`plopii f`r` so] [i Sara pe deal.Cântându-le, nu m` simtconfortabil, am un nod în gât.E ca [i cum a[ cânta-o pemama, l-a[ cânta pe tata…Am emo]ii foarte puternice[i simt c` trebuie s` facalegeri pe care nu mi leasum. La un moment dat,când o s` fiu mai b`trân` [imai lini[tit`, poate o s`compun cântece cu miezulpoeziei eminesciene.

Chiar asear` am încercats`-i citesc din Eminescufeti]ei mele celei mici, dar arefuzat. La fel s-a întâmplatcu un cântec de leag`n. Avrut s`-i cânt Minciuna. M`întreab` adeseori: De cecân]i muzica aceasta? De cenu cân]i muzic` pentruoameni ferici]i?

De fapt, ur`[te muzicamea pentru c` este cea carem` fur` de lâng` ea.



Text [i foto: plutonier-adjutant Lucian IRIMIAO misiune extern`, chiar

în acela[i teatru de opera]ii,implic` toat` fiin]a unuimilitar. Acesta s-a preg`tittemeinic în ]ar`. Înpoligoane, tabere, aplica]ii, afost atent la toate procedurilepe care urmeaz` s` leexecute în misiunea de [aseluni. Impactul cuAfganistanul este de fiecaredat` altul, pentru c` acestteatru de opera]ii este tottimpul în schimbare. A[a c`,pe parcursul celor [ase luni,aten]ia, curajul, hot`râreasau determinarea sunt atuuriîn lupta cu rutina sau cuinsurgen]ii. Una dintreprincipalele activit`]i pecare le desf`[urau ([i ledesf`[oar`) militarii româniîn provincia Zabul eraexecutarea patrulelor.Îmbarca]i ini]ial întransportoare amfibiiblindate, apoi în HMMWV[i, pe urm`, în MRAP-uri, aino[tri arau zona deresponsabilitate foarte mult,spre disperarea insurgen]ilor.A[a c` [i ace[tia r`spundeaupe m`sur`…

Patrula zilnic`Patrula zilnic`Patrula zilnic`Patrula zilnic`Patrula zilnic`

Diminea]a devreme, s-aplecat în misiune. Plutonulera gata pentru o nou`patrul`. Soarele doar ceîncepuse s`-[i trimit` ro[ea]aprimelor raze dincolo decrestele mun]ilor din zare.Praful nu era înc` ridicat.Era o lini[te… afgan`. Înafar` de militari, parc`timpul st`tea în loc. Dar întreai no[tri nu erau poe]i. Din

contr`… Ei erau interesa]ide altceva. De misiunea lor!

Totul a fost verificat [i iarverificat. O privire c`trepozele celor dragi [i s-aplecat la adunare. Lapreg`tirea misiunii s-aspecificat tot ce era necesar.Locotenentul, comandantulpatrulei, i-a privit în ochi pefiecare. {tia c` se poate bazape fiecare dintre oamenii sì,camarazii sì. I-a avut al`turila antrenamente în ]ar`. Elera la prima misiune,subordona]ii la a doua, atreia sau chiar a patraexperien]`. A înv`]at multede la ei. Acum [tia c` a venitmomentul s` demonstreze cèste la fel de bun ca ei.Fiecare avea misiunea lui,to]i aveau misiunea lor.Lâng` militari, MRAP-urilemormìau lini[tite.

Muni]ia verificat`,comunica]iile func]ioneaz`,ap` [i hran` avem, a primitraportul comandantulpatrulei. Casc`, vest`, arm`,muni]ie [i… putem pleca ladrum!, a spus locotenentulzâmbind.

Pentru câteva ore, poatetrei-patru, poate [aisprezece-optsprezece, militarul româns-a aflat acolo, unde pericolulse simte în orice clip`. Undeorice pas cânt`re[te greu…sau u[or! Nu a avut timp s` segândeasc` la nimic altcevadecât la misiune, poate doarla familie [i la Dumnezeu,atunci când preotul a datbinecuvântarea. ÎnAfganistan sunt importantemisiunea, patrula [icamarazii.

UNDEVUNDEVUNDEVUNDEVUNDEVA... ÎN ZABUL,A... ÎN ZABUL,A... ÎN ZABUL,A... ÎN ZABUL,A... ÎN ZABUL,AFGANISTAFGANISTAFGANISTAFGANISTAFGANISTANANANANAN

MilitarulMilitarulMilitarulMilitarulMilitarulesteesteesteesteeste

hot`rât,hot`rât,hot`rât,hot`rât,hot`rât,dârz [idârz [idârz [idârz [idârz [i

curajos. Încurajos. Încurajos. Încurajos. Încurajos. Înmisiune,misiune,misiune,misiune,misiune,

[tie tot[tie tot[tie tot[tie tot[tie tottimpul cetimpul cetimpul cetimpul cetimpul ce

are deare deare deare deare def`cut [if`cut [if`cut [if`cut [if`cut [i

esteesteesteesteestecon[tient,con[tient,con[tient,con[tient,con[tient,înc` de laînc` de laînc` de laînc` de laînc` de la

început, ceînceput, ceînceput, ceînceput, ceînceput, cepericole î[ipericole î[ipericole î[ipericole î[ipericole î[i

asum`.asum`.asum`.asum`.asum`.PoatePoatePoatePoatePoatesearasearasearasearaseara

târziu,târziu,târziu,târziu,târziu,dup` cedup` cedup` cedup` cedup` ce

misiuneamisiuneamisiuneamisiuneamisiuneadin acea zidin acea zidin acea zidin acea zidin acea zis-a sfâr[it,s-a sfâr[it,s-a sfâr[it,s-a sfâr[it,s-a sfâr[it,gândurilegândurilegândurilegândurilegândurile

sale zboar`sale zboar`sale zboar`sale zboar`sale zboar`rapid c`trerapid c`trerapid c`trerapid c`trerapid c`trecas`, la ceicas`, la ceicas`, la ceicas`, la ceicas`, la cei

dragi.dragi.dragi.dragi.dragi.

LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I



Cârcota[ii ar spune c`militarul ar fi un robot, dar înpraful afgan nu poate fi a[aceva. Ochii sufletului v`dmulte... S`r`cie la tot pasul,copii nec`ji]i, trecu]i prearepede la capitolul adult. Iarpericolul… ceva normal.

Militarul a parcurs, pe jossau îmbarcat în MRAP-uri,kilometri dup` kilometri.Mâna a fost tot timpulîncle[tat` pe arm`, chiardac` aceasta era fierbinte.Soarele a reu[it s` devin` lafel de periculos, ca unblestemat de IED (dispozitivexploziv improvizat). Praf,c`ldur`, aten]ie sporit`.

Pe drumul c`ruia unii îispun autostrad`, el a fost cucamarazii lui [i cuDumnezeu deasupra. A p`[itatent la fiecare mi[care,piatr`, pas`re, animal saucopac. Ma[inile aceleaîmpopo]onate, cum doar înAfganistan vezi, treceau pelâng` el [i ai lui. Unii îif`ceau din mân`, al]ii...Degetul era tot timpul petr`gaci. S-a oprit. A înv`]atdetaliile zonei de patrulare.Înv`]ase locul fiec`rei pietre.MRAP-ul a venit u[or înspatele lui.

Obiect suspect la ora unu,a strigat gunner-ul din turel`.Mitralierele erau deja gatade ac]iune. To]i s-au oprit.Comandantul patrulei atrimis doi militari s` verifice.U[or, cei doi s-au apropiat decutia suspect`. Prin procedurirepetate de mii de ori, pânàu devenit automatisme,militarii au verificat. S-auuitat unul la altul [i auzâmbit. Nimic suspect, auraportat, iar patrula [i-acontinuat misiunea.

Soarele ardea.Transpira]ia curgea deja desub casc`. C`ma[a [i tricoulerau ude sub vesta antiglon].Militarul sim]ea cruciuli]a dela piept, i se lipise de piele.Dumnezeu este cu noi! Dincând în când, apa rece dincamelback aducea aceaprospe]ime necesar`. P`[eau[or în spatele camaradului

ce folosea detectorul demetale. Cât vedeai cu ochii,numai nisip [i pietre. {iburuienile erau acoperite depraf. Totul era doar o culoarebej. Uneori gri. Praful eraridicat din când în când de oadiere de vânt. Bocanciic`lcau ap`sat un p`mântparc` din alt` lume. Cr`pat,avid de ap`, parc` respingeaomul [i via]a.

Doamne, ce lume e asta,nimic verde, [i-a spus în gândmilitarul.

De nicìeri, au ap`rutcopii. Mai mici, mai mari,firavi [i murdari. Doar uniierau înc`l]a]i. Unii dintre ceimari aveau ochii machia]i.Voiau orice. Ap`, fructe,dulciuri. Un copil a aruncatcu o piatr`. El s-a ferit. Aprivit spre el [i a zâmbit u[or.Îns`, mâna a r`mas încle[tat`pe arm`. Era atent la oricedetaliu. Un alt pui de afgans-a apropiat de el.

Offfff! Prive[te, ̀ sta micseam`n` cu bìatul meu,aceia[i ochi... i-a spuscamaradului de al`turi. Ia obomboan`! Afganul cel mico luat-o rapid [i s-a dep`rtat.S-a întors [i a vrut ap`. Iacopile! I-a dat o sticl` de ap`[i l-a mângâiat pe cre[tet.

Gândul i-a zburat pre] demiimi de secund` acas`.Oare copilul meu ce face?Pe el cine îl mângâie pecre[tet? Nimeni, pentru c`tat`l lui este aici, departe deel. {i este sup`rat pe tatideoarece iar l-a l`sat doar cumami pentru [ase luni. {ial]ii zic c` lupt în r`zboiulaltora. Dac`, Doamnefere[te, ar fi a[a ceva pe lanoi? Dac` ajung `[tia [i peacas`? Unii au p`]it-o rù. {inu numai americanii... Darpo]i comenta [i s`-]i dai cup`rerea atunci când ai totconfortul acas`...

O lacrim` s-a scurs pe subochelarii balistici. Soareleafgan a avut îns` grij` s` osoarb` repede. Gândurile auzburat rapid. Patrula a mersmai departe... El, militarul,era al`turi de camarazii lui.

Aten]i, au continuatdeplasarea. Lini[tea parcàdormea tot ce era pep`mânt. Soarele, aproape demiezul zilei, ardea. Praful seridica în fuioare. În forma]iaconsacrat`, solda]ii înaintau.Militarul s-a oprit pentru unmoment [i a privit prinbinoclu.

La naiba, ce sunt cu fireleacelea care ies din p`mânt?,

[i-a spus el. Un fior rece i-astr`b`tut coloana vertebral`.Aten]ie, IED! a dat elsemnalul [i patrula aînghe]at. To]i au privit înaceea[i direc]ie. Dup`câteva verific`ripreliminare, conformprocedurilor, temerea s-aconfirmat.

E clar, este un IED!,au c`zut to]i de acord.

Imediat au aplicat ceeace au înv`]at [i repetat deatâtea ori. Fiecare [i-aocupat pozi]ia. Armele eraupreg`tite, cu glon] pe ]eav`.Oricând se putea întâmplaceva. Turelele cu mitra-lierele de pe MRAP-uri, gatade ac]iune, cercetau zona.Adrenalina se sim]ea în aer.Copiii au vrut s` se apropie.Vocea militarului, devenit`grav`, i-a trimis la distan]`.Se sim]ea suspansul.Ma[inile civile au fostoprite. S-a format imediat ozon` de siguran]`. Timpultrecea greu... Privirilecamarazilor seîntrep`trundeau la fiecaresecund`. Erau aten]i. Oricemi[care suspect` eraanalizat` rapid. Degeteleerau pe tr`gace. De oriundeputea s` izbucneasc` focul.


S` îndr`zneasc` numai,s-a auzit din spate.

Timpul se scurgea greu.A ap`rut un elicopter,chemat conform procedurilorde comandantul patrulei. Seînvârtea amenin]`tor.Patrula româneasc` eralini[tit`. Acolo, sus, Cineva ecu ei. Erau con[tien]i c` vamai dura. Erau cevakilometri între baz` [i loculincidentului. Pilo]ii Apache-ului erau în permanent`leg`tur` cu comandantulpatrulei.

Bìe]i ca lumea,elicopteri[tii `[tia! Dac` o s`vin` vreodat` în România,sincer le fac cinste cu o lad`de bere rece româneasc`! Omerit` din plin, a spus glume]unul dintre militari.

Într-un final, a ap`rutechipa EOD [i... iarproceduri. Minutele s-auscurs încet. Un semnal [iBUUUUUMMMMM! s-aauzit explozia. O ciuperc`gri s-a ivit din locul unde erabomba. Buc`]i de pietre,

cuie, bile [i alte improviza]iiau zburat prin aer, toateînconjurate de o perdea defum [i praf. Un crater aap`rut lâng` [osea. Ce s-ar fiîntâmplat dac`..., s-au gânditmilitarii. Afganii priveau.Pentru ei era ceva obi[nuit.Unii erau bucuro[i. Nu aufost victime de data asta.Al]ii scrâ[neau din din]i. Iarau sc`pat necredincio[ii.

Misiunea a continuat lafel, cu aten]ie, curaj [ideterminare. Dup` un timp,camarazii au primit ordin deîmbarcare cu direc]ia baz`,casa lor pentru [ase luni. S-amai încheiat o misiune. S-amai scurs o zi. Cu succes!

Ve[ti din c`su]a luiVe[ti din c`su]a luiVe[ti din c`su]a luiVe[ti din c`su]a luiVe[ti din c`su]a lui

Militarii au ajuns în baz`.MRAP-urile [i-au desc`rcatpre]ioasa înc`rc`tur`.Militarii erau obosi]i, darzâmbeau. Totul a fostverificat, raportat [i s-a trecutla odihn`. Mâine îi a[tepta onou` zi de patrulare. Armele

au fost cur`]ate. Dup` du[ulreconfortant [i o mas`copioas`, to]i s-au îndreptatc`tre camerele lor. Îns`,internetul nu func]iona.Vântul puternic de peste zi [ipraful au deranjat antena tvsatelit. Soarele plecaserepede la culcare. În doarcâteva minute, frigul sesim]ea.

Mam`... tehnica asta!spuneau, printre din]i,militarii veni]i din patrul`.Imediat a începutopera]iunea Antena. To]i seînvârteau în jurul ei. Nervi...,dar a ap`rut un televizor, unreceiver de satelit [i doi-treimilitari mai îndemânatici aureu[it s` prind` câtevaposturi române[ti. Deh...ve[ti de acas`! Internetul,îns`... se l`sa a[teptat. Uniidintre camarazi s-au culcat.Oboseala de peste zi [i-aspus cuvântul. Al]ii înc` maia[teptau. Mai o ]igar`, maini[te vorbe, mai un dor decas`. Subiectul lor preferatr`mânea tot România. Ce se

mai întâmpl` prin ]ar`, ceve[ti mai are fiecare dincol]ul de ]ar` de undeprovine. Apoi, rând pe rând,fiecare militar s-a retras.

Gata, [i mâine e o zi, aspus un militar. Hai la somn,dac` nu avem net… asta e.Lu`m o g`leat` [i aducemmâine [i împ`r]im la to]i, c`doar pl`tim pe el.

Departe de cei dragi, încortul lui, în culcu[ul lui,militarul avea propriilelupte. Una era cea dinexterior în praful afgan, iarcealalt` cu sentimentele [isufletul lui. El, militarul, s-aa[ezat în pat. Somnul înc` nuvoia s` vin`. Unii colegi decort adormiser` deja. Aerulcondi]ionat mormìa lini[tit.Gândurile au zburat spre]ar`.

Ce fac oare ai meiacum?, s-a gândit militarulprivind tavanul pr`fuit.Copilul a venit de la joac`?Oare ce bun`t`]i a mai g`titso]ia? Mama, s`raca... sigurse roag` la ora asta. Suntsigur prezent acolo, înrug`ciunile ei! Poate tocmaiasta ne-a protejat azi pe noi!Laptopul a clipit. Indicasemnal de internet. A l`satgândurile [i s-a îndreptatrepede spre el. So]ia [icopilul erau acolo, în fa]acalculatorului. A aflatultimele ve[ti din c`su]a sa,din România lui drag`.Lupta cu sentimentele eragrea [i dureroas`. Dragoste,dor, uneori lacrimi. Restulera... intimitatea lui, unde nuavem voie s` c`lc`m.

Luna era de mult pecerul înstelat alAfganistanului. O alt` zi s-ascurs. Dup` ce a terminat devorbit cu ai sì, a închiscalculatorul [i s-a culcat. Olacrim` de dor s-a scurs u[orpe obraz. Gândurile îi r`mânîn cort, lâng` pozele cu ceidragi [i laptop.

Înainte de a adormi, aîntins mâna [i a verificatdac` arma e la locul ei. El,militarul, avea preg`titecasca, arma [i vesta antiglon]pentru o nou` misiune.


Despre plutonulDespre plutonulDespre plutonulDespre plutonulDespre plutonulDrill Drill Drill Drill Drill TTTTTeam eam eam eam eam al Brig`ziial Brig`ziial Brig`ziial Brig`ziial Brig`zii

30 Gard` 30 Gard` 30 Gard` 30 Gard` 30 Gard` MihaiMihaiMihaiMihaiMihaiViteazul Viteazul Viteazul Viteazul Viteazul s-a scris îns-a scris îns-a scris îns-a scris îns-a scris în

numeroase ocazii. Înnumeroase ocazii. Înnumeroase ocazii. Înnumeroase ocazii. Înnumeroase ocazii. Înrândurile de mai jos,rândurile de mai jos,rândurile de mai jos,rândurile de mai jos,rândurile de mai jos,

îns`, ve]i cunoa[teîns`, ve]i cunoa[teîns`, ve]i cunoa[teîns`, ve]i cunoa[teîns`, ve]i cunoa[teoamenii din spateleoamenii din spateleoamenii din spateleoamenii din spateleoamenii din spatele

imaginii [iimaginii [iimaginii [iimaginii [iimaginii [iingredientele loringredientele loringredientele loringredientele loringredientele lorsecrete pentru asecrete pentru asecrete pentru asecrete pentru asecrete pentru aatinge sublimul.atinge sublimul.atinge sublimul.atinge sublimul.atinge sublimul.

Cel care scrie acestarticol se afl` în posturafericit` de a pune în vederecititorilor aspecte despreoameni [i fapte pe care lecunoa[te din interior, peparcursul a aproape doi anide activitate în cadrulcolectivului acestei unit`]iemblematice a armateiromâne. Îns`, înainte deîncadrarea efectiv`, autorula întreprins acea ac]iune,lene[`, de informare, care st`la îndemâna oricui [i estegeneral cunoscut` subdenumirea de googleuit.

Au ap`rut, pe ecranulcalculatorului, 10100 derezultate în 0,41 de secunde!Cel mai atractiv materialcitit a fost un articol cu titlulCum e s` stai ore întregi înpicioare f`r` s` clipe[ti, g`sitpe pagina jurnalul.ro.Relat`rile despre reac]iileadmirative ale privitorilor laun exerci]iu de mânuire acarabinei SKS, calibrul 7,62milimetri, istoricul unit`]iimilitare [i detaliile aduse înleg`tur` cu uniforma deceremonie nu l-auimpresionat prea mult pe celcare î[i desf`[ura activitatea

Locotenent Valentin RUPA-MICRE}ETRE}ETRE}ETRE}ETRE}ETAAAAA PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE PENTRU PERFEC}IUNE

în sistemul militar de la 15ani. Îns` frumoasa expunerea Luizei Moldovan,autoarea, s-a încheiat cuurm`toarele cuvinte: Unomagiu adus unor oamenipentru care cuvinte cademnitate sau curaj sau chiar([i aici ezit) patriotism nu aunicio conota]ie peiorativ`.Regimentul, Armata,România. Pentru ei, asta eSfânta Treime! Aceast`fraz` de final a emo]ionat,pu]in, infanteristul din mine[i m-a dus cu gândul la filmulamerican A few good men(Oameni de onoare), cuinterpret`ri magistrale alelui Jack Nicholson [i TomCruise. M-am gândit, îns`, c`filmul r`mâne unulamerican. N-am în]eles,totu[i, de ce a ezitat LuizaMoldovan la cuvântulpatriotism. {i, spre pl`cutamea surpriz`, tot neîn]eles ar`mas acest lucru [i dup` ceam intrat în contact cumediul Brig`zii (acum) deGard`.

Îi vedem peste tot, latoate evenimentelena]ionale, militare [i nunumai. Sunt cirea[a de petort la activit`]ile la careparticip`. Expresia de pechipuri, sobr`, ]inuta mereuimpecabil`, mi[c`rile defront cu arma, perfectexecutate [i în deplin sincron– par intangibili. Cine suntace[ti oameni? Cum au ajunsaici? Care este re]eta lor?V` invit s-o descoperim.

Pentru a fi parte dinplutonul de Drill al brig`zii,militarii trebuie, în primulrând, s` fie înzestra]i de la

natur` cu tr`s`turi fizice cares` dep`[easc` adjectivularmonioase. Desigur c`mama natur`, oricât de bineinten]ionat` ar fi, nu poate s`[i men]in` aspectul exterioral militarului, f`r` aportulacestuia (sau acesteia) înceea ce prive[te activit`]ilesportive [i îngrijireas`n`t`]ii. Partea [i maidificil` urmeaz` cândvorbim de antrenamente.Instruc]ie de front, din greu,pân` în cele mai mici detalii.Când ridici piciorul, când

execu]i întoarcerea, cândarunci carabina, cine oprinde, în ce loc, care estesemnalul pentru urm`toareami[care. Toate acestea ducla un spirit de corp rarîntâlnit în alte structuri.Plutonul devine un singurorganism. E [i normal, dac`doar asta fac, ar putea s`spun` cârcota[ii. Ei bine,afla]i c` militarii plutonuluide exerci]ii demonstrativenu au doar aceast` atribu]ieîn cadrul unit`]ii. De fapt,activitatea de drill-team este

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE


una suplimentar`, în afarasarcinilor func]iei pe caresunt încadra]i, dar la fel desemnificativ`.

Sergentul-major LucianNichifor este subofi]er destat-major în BiroulDezvoltare Cuno[tin]e. Afost încadrat, înc` de laînceputul carierei sale, launitatea de gard`. Nu a s`ritpeste nicio treapt`, a începutde la gradul de soldat, acunoscut toate nivelurilecarierei unui gradatprofesionist [i a fost avansat,prin decret, la gradul desergent. Unii spun càvans`rile în armat` se facpe pile. Nu este a[a, pilanoastr` a fost munca, spunesubofi]erul, cu aceasatisfac]ie pe care o aucunosc`torii fa]` de opiniileneavizate. A ocupat func]iiîncepând de la pistolar [ipân` la comandant depluton, înainte s` lucreze încomandamentul brig`zii.Este mândru c`, acum,activeaz` într-o structur`subordonat` directcomandantului unit`]ii.Militarul î[i aminte[te, a[acum se întâmpl` de obicei larememor`rile unor perioadesolicitante din via]`, cuzâmbetul pe buze, desprecum luni de-a r#ndul nu a

avut weekendurile libere.Sau cum a stat în picioare laceremonii chiar [i 12 ore.Stop. Jum`tate de zi?, întrebneîncrez`tor, chiar pu]inironic. Da, de la 8 diminea]apân` la 8 seara, r`spundeNichi, contrariat. {i intervin,aprobator, [i ceilal]i colegi ailui din plutonul de Drill. Peasta nu pot s` o cred. Cum,

f`r` nicio pauz`, nimic?, îmimen]in eu suspiciunea. Amavut doar o pauz` în care ammers pe fug` la toalet` [iatât. Dup` cât de activ seimplic` to]i în polemic`,ajung, într-un final, s` îi daucrezare – nu a fost singurulcare a trecut prin asta.Satisfac]iile sunt, îns`, pem`sur`, munca îi este

r`spl`tit`. Iat` unde duceperseveren]a.

Sergentul ConstantinFrimu face parte dingenera]ia old school, sau,mai bine zis, garda veche aacestei unit`]i. Asta pentruc` stagiul militarobligatoriu l-a dus la bunsfâr[it tot aici. Este parte aplutonului de exerci]iidemonstrative din anul2008, când avea la activpatru ani petrecu]i înaceea[i cazarm`. Dupàproape un deceniu demar[uri, aplica]ii [iinstruc]ie de front, a înv`]atdin postura executantului ceînseamn` s` fii comandant.A[a c` s-a hot`rât s` devin`subofi]er. Filier` direct`. Petimpul cursurilor de la{coala Militar` de Mai[triMilitari [i Subofi]eri aFor]elor Terestre Basarab I,din Pite[ti, experien]ac`p`tat` în câmpul munciil-a propulsat – militarulgardist a fost înlocuitorulcomandantului de batalion.Desigur c`, în anul 2014,dup` finalizarea studiilor,[i-a ales reparti]ie tot la


unitatea-mam`, care, larândul ei, l-a reintegratimediat în rândurile sale.Prima func]ie a sa încalitate de cadru militareste cea de comandant depluton. În prezent,subofi]erul î[i desf`[oaràctivitatea în cadrulCompartimentuluiInstructor Ceremonii dinBiroul Opera]ii [i Instruc]ieal comandamentuluiBrig`zii de Gard`.

Dorin]a de a purtauniform` am mo[tenit-o dela tat`l [i de la unchiul meu,care au fost subofi]eri dePoli]ie. Am vrut s` duc maideparte tradi]ia familieispune, nostalgic, CostiFrimu. Determinarea a fostflac`ra care i-a luminatcalea pe parcursul carierei.

Sergentul-major DanielP`durariu, rugat s`povesteasc` aspecte despreinstruirea sa la exerci]iiledemonstrative cu carabina,î[i aminte[te cum, al`turi decamarazii sì, st`tea cuarma în prezentare oreîntregi, dup` care, nu odat`, alerga câte cincizecide ture în jurul caz`rmii. S`consemn`m, aici, c` o tur`înseamn` pu]in pestejum`tate de kilometru. Cumreu[eau s` fac` fa]` la astfelde activit`]i? Nu mul]i aurezistat. Dar cei care auf`cut-o sunt parte a acestuipluton unic prin valoarearidicat` a membrilorcolectivului. P`durariu, spreexemplu, a fost primuladmis, din 100 (!), laexamenul pentru trecereaîn rândul solda]ilorprofesioni[ti. Avea ocazias` mearg` la orice unitatedin ]ar` – prima sa op]iunea fost Regimentul 30 Gard`Mihai Viteazul. Mi-am doritasta de când eram militar întermen, spune Dani. Aparticipat la primulexerci]iu de tip drill team în2007. Sus]ine c` mi[c`rilespecifice le-a înv`]at cumult` implicare [i atentòbservare la colegii mai

vechi: Priveam la cumexecut` ei mi[c`rile, îmiluam carabina [i repetamsingur, în fa]a oglinzii.Acum este printre cei carevin cu idei pentru desf`-[urarea exerci]iilor. Da, eisunt cei care stabilesc cums` execute deplas`rile sauce mânuiri ale armei sìnclud` într-o anumit`demonstra]ie, nimenialtcineva. Sergentul-majorare studii superioare îndomeniul educa]iei fizice,

iar acest lucru i-a fost, cusiguran]`, de folos. Prinperseveren]`, a ajuns sèxceleze în aceastàctivitate, fa]` de care aavut de mult o anumitàtrac]ie.

Pe sergentul-majorAndrei Panaitescu îlrecunoa[te]i, probabil, dinshow-ul Antenei 1, {erifi deRomânia. Dar imaginea sade pe micile ecrane nureflect`, nici m`car peaproape, totalitateaeforturilor depuse de acestmilitar pentru a atingenivelul de azi. {i nici el nueste prea dornic s` expun`

toate activit`]ile deosebite lacare a avut o contribu]iemajor`. La 18 ani, cândmi-am ales cariera militar`,nu-mi doream altceva decâts` fiu independent, spune,modest, Andrei. Mi-am pusun rucsac în spate [i amplecat de acas`, din Boto[ani,cu aceast` idee. Când amajuns în Bucure[ti, nu [tiams` compostez un bilet, spunesubofi]erul râzând.Copilandrul vis`tor a ajuns,dup` mul]i ani, s` reprezinte

România la ceremoniimilitare din ]`ri precumUngaria, Italia, Cipru sauFran]a. A participat lacompeti]ii aplicativ-militare,de var` [i de iarn`, organi-zate la nivelul MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, unde afost distins cu premii [imedalii. Îns` toate acestelucruri legate de evolu]ia sale cunosc pentru c` am fostcamarazi de arme, nu dinrelat`rile sale. Spune-mi,m`car, care a fost cel maiimportant moment dincariera ta militar`, încerc s`îl conving s` povesteasc`ceva despre el. Am avut

onoarea s` defilez pebulevardul Champs-Élyséesdin Paris, de ziua na]ional` aRepublicii Franceze. Atuncichiar m-am sim]it mândru c`sunt român. Am fost, apoi, ladineu cu pre[edinteleHollande, am luat masaal`turi de Domnia Sa. Dupàtâtea activit`]i de nivelînalt, gândesc eu, exerci]iiledemonstrative sunt deja orutin`. Îl întreb dac` maisimte vreo emo]ie. Nu [tiudac` am participat vreodat`

la un eveniment f`r` s` amemo]ii, vine replica milita-rului. {i dac` privitori ar ficopii de cinci ani, tot le ai,pentru c` vrei s` ias` bineexerci]iul. Altfel nici numerge.

În concluzie, haide]i s`punem cap la cap re]etapentru perfec]iune: lu`m unstrop de avânt tineresc, îlamestec`m pân` laomogenizare, cu mult`determinare, iar con]inutul îlîn`bu[im în munc`.Asezon`m totul cu modestie.Rezultatul îl servim cu ogarnitur` serioas` depatriotism.


Text [i foto: sublocotenent Cornelia B~DINVIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORDVIA}A LA BORD

Marea nu a fost niciodat`mai frumoas`. Privit` dedeparte, pare un ochi deschis,m`surând cerul cu luare-aminte. Înc` este lini[te.

Contrastând cu paceadimine]ii, în portul militardin Constan]a este forfot` [iagita]ie. Este o zi important`,zi de instruc]ie, iar militariimerg în pas gr`bit, fiecarespre locul unde î[i desf`[oaràctivitatea.

timp ce echipajul sepreg`te[te de exerci]iu. Cuto]ii [tiu ce au de f`cut [i segr`besc în toate direc]iile, cu]int` clar` [i scop binedeterminat.

Nici sub punte nu estelini[te. Singura diferen]` estec`, aici, fiecare militarp`[e[te atent. C`lc`m [i noi,ne[tiutorii, pe urmele lor,aten]i la cap [i la picioare.

De[i ziua se anun]` a fiuna grea, toat` lumeazâmbe[te. Cu to]ii suntîndr`gosti]i de munca lor,parfumul lor preferat esteapa s`rat`, iar briza le esteconfident. Optimismul esteaproape palpabil.

Pe comanda denaviga]ie, toat` lumea este

preg`tit`. Au îmbr`catechipamentele de protec]ie,[i-au prins vestele desalvare la brâu [i a[teapt`semnalul de începere alexerci]iului, fiecare laconsola sa. Toate ceasurilesunt sincronizate atent, pefiecare panou de control.

Se face lini[te. Apareofi]erul de cart, aspirant{tefana Farca[. H`r]ile suntpreg`tite, echipajul st` laposturi, prin sta]ie încep s`r`zbat` ordine, radarelezumzìe. Începe activitatea[i toat` lumea este atent` [iconcentrat`.

Pân` la urm`, ceînseamn` via]a la bordulnavei? O mân` de oameni,for]a]i s` împart` un spa]iu

Ora[ul doarme. Este diminea]` [i plou`,Ora[ul doarme. Este diminea]` [i plou`,Ora[ul doarme. Este diminea]` [i plou`,Ora[ul doarme. Este diminea]` [i plou`,Ora[ul doarme. Este diminea]` [i plou`,nu r`sun` claxoane, nu alearg` nimeni s`nu r`sun` claxoane, nu alearg` nimeni s`nu r`sun` claxoane, nu alearg` nimeni s`nu r`sun` claxoane, nu alearg` nimeni s`nu r`sun` claxoane, nu alearg` nimeni s`

prind` autobuze, nu se gr`be[te nimeni spreprind` autobuze, nu se gr`be[te nimeni spreprind` autobuze, nu se gr`be[te nimeni spreprind` autobuze, nu se gr`be[te nimeni spreprind` autobuze, nu se gr`be[te nimeni spre[coal`, facultate sau serviciu. Se aud doar[coal`, facultate sau serviciu. Se aud doar[coal`, facultate sau serviciu. Se aud doar[coal`, facultate sau serviciu. Se aud doar[coal`, facultate sau serviciu. Se aud doar

pesc`ru[ii, matinali, gr`bi]i, de parc` arpesc`ru[ii, matinali, gr`bi]i, de parc` arpesc`ru[ii, matinali, gr`bi]i, de parc` arpesc`ru[ii, matinali, gr`bi]i, de parc` arpesc`ru[ii, matinali, gr`bi]i, de parc` aravea de rezolvat probleme importante pânàvea de rezolvat probleme importante pânàvea de rezolvat probleme importante pânàvea de rezolvat probleme importante pânàvea de rezolvat probleme importante pân`

s` apuce omul s` îi încurce cumva.s` apuce omul s` îi încurce cumva.s` apuce omul s` îi încurce cumva.s` apuce omul s` îi încurce cumva.s` apuce omul s` îi încurce cumva.

Fregata RegeleFerdinand a[teapt` cumintela cheu, profilat` pe fundalulcerului atât de înnorat încâtpare r`zbun`tor. Pare atât demare încât nu se maitermin`, [i înfrico[`toare dincale-afar`, cu drapelulfluturând ner`bd`tor.

Pe punte se aude fluierul,ziua este gata s` înceap`.Ochii necunosc`torului caut`curio[i, în toate p`r]ile, în



restrâns, de diminea]` pân`seara. Mai înseamn` [iresponsabilitate, c`cisuccesul unei misiunedepinde de fiecare dintreei. Mediul este dinamic, cuto]ii sunt în permanen]` înpriz`. . . . . Totu[i, via]a denavigant se traduce prinpasiune. Nu po]i s` rezi[tigândului c` e[ti înconjuratde ap` din toate direc]iile,dac` nu iube[ti marea. Îndefinitiv, dorul de familiepoate fi alinat doar dedragostea pentru meserie.

În acela[i timp,respectul reciproc este unalt factor de care depindesuccesul tuturor. Împ`r]ireaunui spa]iu mic cu al]ioameni poate constitui, întimp, o adev`rat`provocare. Unde s-arajunge dac` nu ar existarespectul, mai ales atuncicând î]i petreci tot timpul cuacelea[i persoane?

Tocmai spa]iul acestarestrâns cere capacit`]iorganizatorice dar, maiales, deschidere [isocializare. În momentegrele, singurul refugiu,singura supap` estecomunicarea.

Am reu[it s` o prind pe{tefana la consola ofi]eruluide cart, locul sù. În primulsù an de carier`, areadev`rate victorii. Aob]inut locul întâi laconcursul Cel mai bunofi]er de cart, a absolvit atâtacademia cât [i [coala deaplica]ie ca [ef` depromo]ie. Care o fi, oare,cheia succesului? Din nou,pasiunea. Oricât deambi]ios, serios sau preg`tite[ti, dac` nu exist` pasiunenu po]i s` excelezi.Pasiunea este combustibilulcare ne alimenteaz`motoarele interioare.

Nimic mai adev`rat. Cutoate acestea, ar trebui s` aianumite calit`]i ca sàjungi în domeniul marineimilitare? Deprinderile vinpe parcurs, odat` cuînv`]area. Important este s`

fii sociabil [i, mai ales, bineorganizat. A[adar, calit`]ileprofesionale se dezvolt` întimp, prin înv`]are. Cucalit`]ile personale trebuies` vii de acas`.

Dar ce înseamn`, oare,s` fii ofi]er de cart? Ofi]erulde cart, pe puntea decomand`, este reprezen-tantul comandantului [i se

subordoneaz` directacestuia. În concluzie,responsabilitatea estemare. Cu toate acestea, ceamai mare provocare a{tefanei a fost manevra deacostare. Unii abia reu[escs` parcheze o ma[in`.Fregata are 146 de metri [ispa]iul este limitat, a[adareste u[or de în]eles c`

acostarea a reprezentat unadev`rat hop, pe care,totu[i, l-am dep`[it cusucces. Momentul cel maigreu a fost, îns`,reprezentat de primul cart.Te vezi singur pe comandade naviga]ie, este normal sài câteva emo]ii.

Mai are multe de f`cut.Î[i dore[te s` treac` prinmanevra de plecare de lacheu. Urm`torul punct dinchestionarul carierei este omisiune interna]ional`.

Oricât de grea pare,via]a la bordul navei are unfarmec aparte, plin` deritualuri [i legende. Maifrumos este faptul c` nutrebuie s` fii marinar ca s`îi în]elegi, pentru c` tetranspui incredibil de u[orîn povestea lor, înc` de laprimul pas pe punte.Echipajul este entuziast [ideschis, o adev`rat` echip`de profesioni[ti care, printoat` agita]ia de la bord, î[ifac timp s` te includ` îndecorul lor.

Noaptea se las` pesteConstan]a. Nava amiralr`mâne t`cut` [ir`bd`toare la cheu. Portuleste t`cut, de[i exist`,ne[tiu]i de nimeni, ochicare înc` îl vegheaz`.Ora[ul adoarme.



Ce vrei s` te faci cândvei fi mare? Cu to]ii amcrescut cu întrebareaaceasta, pus` obsesiv derude, vecini sau oameni pecare îi întâlneam pentru

Plutonier Alina CRI{ANPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~TPUNCT {I DE LA CAP~T

Pentru elevii dePentru elevii dePentru elevii dePentru elevii dePentru elevii declasa a XII-a dinclasa a XII-a dinclasa a XII-a dinclasa a XII-a dinclasa a XII-a dinColegiul Na]ionalColegiul Na]ionalColegiul Na]ionalColegiul Na]ionalColegiul Na]ional

Militar Militar Militar Militar Militar DimitrieDimitrieDimitrieDimitrieDimitrieCantemirCantemirCantemirCantemirCantemir, prima etap`, prima etap`, prima etap`, prima etap`, prima etap`

a carierei lor militarea carierei lor militarea carierei lor militarea carierei lor militarea carierei lor militareeste aproape de final.este aproape de final.este aproape de final.este aproape de final.este aproape de final.

Facultatea a fostFacultatea a fostFacultatea a fostFacultatea a fostFacultatea a fostaleas`, bagajul estealeas`, bagajul estealeas`, bagajul estealeas`, bagajul estealeas`, bagajul este

aproape f`cut. aproape f`cut. aproape f`cut. aproape f`cut. aproape f`cut. Au maiAu maiAu maiAu maiAu mair`mas doar emo]iile:r`mas doar emo]iile:r`mas doar emo]iile:r`mas doar emo]iile:r`mas doar emo]iile:

nostalgie, ambi]ie,nostalgie, ambi]ie,nostalgie, ambi]ie,nostalgie, ambi]ie,nostalgie, ambi]ie,team` [i entuziasm.team` [i entuziasm.team` [i entuziasm.team` [i entuziasm.team` [i entuziasm.

prima dat` [i pe care,probabil, nu îi interesa cuadev`rat, dar când e[ti micîntrebarea vine la fel defiresc pe buzeleinterlocutorului ca [i pecine iube[ti mai mult, pemama sau pe tata? Astfel,de mici ni se imprim` ideeac` avem o decizieimportant` de luat, poatecea mai important`, deciziecare, de[i ne prive[teexclusiv, este de interesgeneral. Ai putea crede c`proaspe]ii posesori debuletin care dau admitereala colegiile militarena]ionale, alegând astfelcariera militar`, au sc`patde grija aceasta. Lucrurile,

îns`, nu stau deloc a[a.Alegerea liceului militareste doar primul hop. Lafinele clasei a XII-a, tineriimilitari au de luat o nou`hot`râre. Iar dac` la 14 anite mai influen]eaz` p`rin]iisau prietenii, la 18 ani, îndeplin` cuno[tin]` decauz`, major [i vaccinat,cum se spune la noi, deciziaî]i apar]ine în totalitate [i teva urm`ri toat` via]a.Pentru a vedea mai clar cese întâmpl` în mintea [iinima adolescentului aflatla aceast` r`scruce dedrumuri, am mers laColegiul Na]ional MilitarDimitrie Cantemir, dinBreaza.

Am fost informatìmediat c` renun]area launiforma militar` sauactivarea absolven]ilor înrândul subofi]erilor saumai[trilor militari nu este oop]iune pentru cantemiri[ti.Acolo, 110 elevi, împ`r]i]iîn cinci clase a XII-a – A, B,C, D, E – a[teapt` cuemo]ie [i entuziasm nouaetap` din via]a lor. Uniidintre ei [tiau din clasa aIX-a la ce academie vorsus]ine admiterea, al]ii s-auhot`rât mai greu. Oricum,cu câteva luni înainte deexamenul de Bacalaureat,nu mai exist` dubii.

În topul preferin]elorlor, pe locul I esteAcademia For]elorTerestre Nicolae B`lcescu,din Sibiu, pozi]ia a II-a esteocupat` de AcademiaFor]elor Aeriene HenriCoand`, din Bra[ov, urmat`îndeaproape de AcademiaTehnic` Militar`, dinBucure[ti. Curios este faptulc`, din tinerii care î[i dorescs` piloteze, unii, destul demul]i, nu au zburatniciodat` cu avionul, a[acum o parte dintre cei careviseaz` la o carier` înmarin` nu au pus, pânàcum, piciorul pe un vas. Ceîi motiveaz` în alegerealor, cu ce gânduri [i amintirise preg`tesc s` î[i ia larevedere de la ColegiulNa]ional Militar DimitrieCantemir, casa lor dinultimii patru ani, afl`m dinpove[tile a [apte viitoriabsolven]i.

ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATERTERTERTERTER


ElevaElevaElevaElevaEleva plutonier-plutonier-plutonier-plutonier-plutonier-major Cristina Barbumajor Cristina Barbumajor Cristina Barbumajor Cristina Barbumajor Cristina Barbu esteîn clasa a XII-a E. A venit laliceul militar pentru c`întotdeauna i-au pl`cut

ordinea [i disciplina. Am [i oprieten` foarte bun` care aterminat tot aici. Ea mi-aspus despre liceul militar [iconsider acum, în anul IV, càcest liceu chiar a fost [ansavie]ii mele. De[i a avut [imomente în care i-a fostgreu, în care se gândea laacas` sau la ce ar fi f`cutdac` nu ar fi venit aici, acum,la final, poate spune, din totsufletul, c` nu regret`. {itat`l ei a lucrat în armat`.A fost mecanic auto 11 ani.Primul contact cu via]acazon` a fost prinintermediul lui. Nu o s` uitniciodat` cum mergeam învizit` la el în unitate [i, cândm` vedeau colegii cu rochi]`[i fundi]`, nimeni nu segândea c` o s` ajung totmilitar.

Dup` absolvire, eleva î[idore[te s` fie admis` laAcademia For]elor TerestreNicolae B`lcescu, din Sibiu.M-am îndr`gostit de armat`,ca s` zic a[a, în liceul acesta,iar Academia For]elorTerestre este cea care ofer`cea mai bun` posibilitate dea urma cu adev`rat o carier`militar`. M` refer la armeprecum poli]ia militar`,infanterie sau artilerie.Cristina ar prefera oîncadrare la poli]ia militar`sau la transmisiuni. Primaeste una dintre cele maifrumoase alegeri, pentru còfer` posibilitatea de aajunge într-un mediu în carecooperezi cu foarte multe

persoane, cuno[ti diver[ioameni, în care accentul sepune pe comunicare.

Din clasa a XII-a C,eleva sergent Ancaeleva sergent Ancaeleva sergent Ancaeleva sergent Ancaeleva sergent AncaOlteanuOlteanuOlteanuOlteanuOlteanu viseaz` la ocarier` de medic militar. Îmidoresc s` salvez [i s` ajutoamenii [i, deopotriv`, s`port uniforma militar`. Sperca jur`mântul lui Hipocrate[i jur`mântul militar s`-mic`lùzeasc` drumul de acumînainte, spune, cu multentuziasm, Anca.

S-a hot`rât s` urmezecursurile Institutului Medico-Militar, din Bucure[ti, înc`din clasa a IX-a. Aceast`dorin]` i-a fost insuflat`,oarecum, [i de p`rin]i.Amândoi lucreaz` îndomeniul medical, îns` peparte civil`. Ini]ial, au fostsurprin[i de alegerea Ancìde a fi militar. Mi-au spus,cum mult` lume crede, c` ofat` nu are loc a[a de u[orîntr-o lume a b`rba]ilor. Euam sim]it asta rareori. Cred

chiar c` fetele pot avea maimult succes ca bìe]ii, pentruc` sunt mai ambi]ioase.Admiterea la institut estedificil`. Locurile sunt pu]ine,concuren]a este mare. ÎnsÀnca se preg`te[te temeinicînc` din clasa a XI-a, iarcadrele profesorale o sus]in[i fac preg`tire în programulde studiu, oferindu-[iajutorul. Mi se pare omeserie foarte frumoas`.De[i este mult de înv`]at,cred c` voi face fa]`. Caspecializare, mi-a[ dorineurologie sau cardiologie.Aceste dou` variante

reprezint` o provocare multmai mare [i îmi place s` îmistabilesc ]eluri înalte.

Eleva sergentEleva sergentEleva sergentEleva sergentEleva sergentAlexandra DobroslavAlexandra DobroslavAlexandra DobroslavAlexandra DobroslavAlexandra Dobroslav,din clasa a XII-a D, î[idore[te mult s` ajung` ofemeie cu un grad mare înarmat`. Este din Breaza, a[ac` a crescut pe lâng` liceulmilitar. Vedeam elevii ie[ind

prin ora[ în uniform` [i màtr`gea foarte mult carieramilitar`. P`reau cu totulaltfel fa]` de elevii dintr-unliceu civil. Îi place foartemult s` lucreze cu oamenii,de aceea, dup` absolvirevrea s` ajung` la AcademiaFor]elor Terestre. P`rin]ii osus]in [i au spus c` le esteindiferent ce alege, atâtatimp cât ea consider` c` o s`fie bine [i o s` se descurce.Din AFT ie[im comandan]ide pluton, adic` o s` lucr`mdirect cu oamenii, exactceea ce îmi doresc. Caspecializare, a[ alege armaGeniu. A fost în excursia destudii din S`pt`mâna altfel la[coala de aplica]ie dinRâmnicu Vâlcea, [i a fostcucerit` imediat [iiremediabil. M-a atras celmai mult din toateacademiile [i [colile deaplica]ie vizitate. Am v`zut[i un exerci]iu demonstrativcu câinii lup care detecteaz`bombe sau explozibil. Mi s-ap`rut foarte interesant`comunicarea dintre câine [imilitar.

Privind înapoi la ceipatru ani de studiu, cele maidragi amintiri aleAlexandrei sunt legate de

momentele petrecute al`turide colegi. Dintotdeauna m-am v`zut aici [i m` bucur c`mi s-a îndeplinit visul. Oriceam trìt împreun`, mai greusau mai u[or, acelea suntclipele care au r`mas însufletul meu.

Elevul sergent-majorElevul sergent-majorElevul sergent-majorElevul sergent-majorElevul sergent-majorIonu] PepteaIonu] PepteaIonu] PepteaIonu] PepteaIonu] Peptea, din clasa aXII-a D, este singur lap`rin]i, dar [i-a completatfamilia la Colegiul Na]ionalMilitar Dimitrie Cantemir.În clas` suntem 20 de bìe]i[i patru fete [i am legatrela]ii de prietenie înc` de laînceput. Stând 24 din 24 deore împreun`, ne-a venitfoarte u[or. Ne ajut`m laorice. Acesta este cel maiimportant lucru, pentru c` înarmat` accentul cade peechip` nu pe un singur om.

Dup` liceu, Ionu] vreas`-[i continue studiile laAcademia Na]ional` deInforma]ii Mihai Viteazul,din Bucure[ti. De mic a visats` fac` asta, cu acest gând avenit în liceu. Am citit peinternet, am v`zut filmule]e[i mi s-a p`rut cevainteresant, o meserie în care

nu te plictise[ti niciodat`, nuai momente în care s` staidegeaba. Îmi place s` fiuangrenat în diverse misiuni.A ales s` studieze la colegiulmilitar din Breaza tocmaipentru c` îi ofer` oposibilitate foarte mare s`reu[easc` la acea academie.Din clasa lui, mai este uncoleg care a ales acela[idrum, a[a c` nu se va rupecomplet de colectivulultimilor patru ani. Emo]iiprivind examenul de


admitere totu[i sunt.Competi]ia este mare. {tiuc` sunt în jur de 12 locuri [i,numai de la noi, din Breaza,vor fi cel pu]ini 10 candida]i.

La doar 19 ani, elevul elevul elevul elevul elevulplutonier-adjutantplutonier-adjutantplutonier-adjutantplutonier-adjutantplutonier-adjutantM`d`lin ChivaM`d`lin ChivaM`d`lin ChivaM`d`lin ChivaM`d`lin Chiva,de]in`torul celui mai înaltgrad de elev din liceu, arestabilit` pân` la cel mai mic

detaliu nu doar cariera pecare [i-o dore[te, ci [i ovariant` de rezerv`.Punctele mele forte,dobândite datorit` liceuluimilitar, sunt calitatea delider, pe care am dezvoltat-oînc` din clasa a IX-a (a fost[ef de clas` din primul an), [icapacitatea de a cunoa[teoamenii, de a-]i da seamaimediat cu ce persoan` aide-a face, de a vedea dincolode aparen]e.

A ales liceul militarpentru c`, din punctul lui devedere, era o poart` dedeschidere spre maturizare,spre evolu]ie. Ideea a încol]itundeva prin clasa a VI-a,printr-o discu]ie cu un coleg.Mi-era fric`, oarecum, dereac]ia p`rin]ilor [i am ezitats` le spun. Anul urm`tor,când am purtat cu ei discu]iadespre ce liceu voi alege,chiar tata a propus liceulmilitar [i a[a am sc`pat deemo]ii, î[i aminte[teM`d`lin.

Va sus]ine examenul deadmitere la AcademiaFor]elor Aeriene, dinBra[ov. Întotdeauna a avutaspira]ii înalte, [i la propriu[i la figurat. {i, pân` acum, areu[it tot ce [i-a propus. Mi separe ceva inedit. M-a

fascinat dintotdeauna ideeazborului. Nu toat` lumeapoate s` ajung` acolo, sus. Îieste pu]in team`, îns`, deproba psihologic`. Acolo seface diferen]a întrecandida]i. Testele deaptitudini sunt destul dedificile. Visul avia]iei îl aufoarte mul]i colegi, dinaceast` cauz` [i competi]iava fi acerb`. Ca plan derezerv`, am AFT, pecercetare. Sunt o firedinamic` [i acolo se facscufund`ri, para[utism, schi,alpinism. Iar sportul m-aatras întotdeauna.

Eleva plutonierEleva plutonierEleva plutonierEleva plutonierEleva plutonier{{{{{tefania Nedelcutefania Nedelcutefania Nedelcutefania Nedelcutefania Nedelcu, dinclasa a XII-a A, a urmatexemplul surorii sale când aales Colegiul Na]ionalMilitar Dimitrie Cantemir.Sora ei este sublocotenent, a

absolvit [i ea acest liceu,acum patru ani, [i a urmatAFT, din Sibiu. P`rin]ii s-auobi[nuit s` le plece copiii deacas` la armat`, poveste[te,râzând, eleva. Cum prima afost sora mea, la ea le-a fostpu]in mai greu. Oricum, esteo s`rb`toare când suntemamândou` acas`. {tefaniaeste mul]umit` de alegereape care a f`cut-o. Profesoriide aici ne-au ajutat s` nedeschidem, s` ne form`m uncaracter [i s` fimperseveren]i.

Mai departe, plutonierulvrea s` studieze laAcademia Tehnic` Militar`.A participat, în excursia destudii, la anumitelaboratoare din academie [ia r`mas impresionat`. Înprimul rând, vreau s` devinofi]er. Ca bonus, aceastùniversitate îmi ofer`posibilitatea de a deveni [iinginer, explic` {tefania.Matematica [i fizica suntmateriile ei preferate, dar [icele la care se descurc` celmai bine. Face parte [i dinechipa de volei a [colii, cucare a ob]inut locul trei pejude]. Joac` din anul I deliceu [i va continua [i laacademie, pentru c` [i acoloau echip`.

Voi opta pentru sec]ia deaeronave [i motoare deavia]ie [i am în]eles c` potajunge s` lucrez pe unaeroport. Sunt foartecurioas` s` aflu cumfunc]ioneaz` un motor.

Tot cu exemplu demilitar în familie este [ielevul sergent Cristianelevul sergent Cristianelevul sergent Cristianelevul sergent Cristianelevul sergent CristianFlorin RaduFlorin RaduFlorin RaduFlorin RaduFlorin Radu, din clasa aXII-a C. Tat`l sù, acum înrezerv`, a fost tanchist. Tataa absolvit acest liceu în 1978.Mi-a vorbit despre perioadapetrecut` aici [i mi-a pl`cutideea de liceu militar. Estefoarte mult` corectitudine [ise formeaz` oameni,caractere.

Are în plan s` urmezecursurile Academiei NavaleMircea cel B`trân. Pe vapor

sau nav` de lupt` nu a urcatniciodat`, dar obi[nuie[te s`mearg` cu barca la pescuit,împreun` cu tat`l sù.Consider c` este o institu]iede înv`]`mânt prestigioas` [im` ajut` s`-mi îndeplinesc

{tefania Nedelcu:{tefania Nedelcu:{tefania Nedelcu:{tefania Nedelcu:{tefania Nedelcu:Sfatul meu pentruSfatul meu pentruSfatul meu pentruSfatul meu pentruSfatul meu pentruabsolven]ii clasei aabsolven]ii clasei aabsolven]ii clasei aabsolven]ii clasei aabsolven]ii clasei aVIII-a este s` încerceVIII-a este s` încerceVIII-a este s` încerceVIII-a este s` încerceVIII-a este s` încerceadmiterea laadmiterea laadmiterea laadmiterea laadmiterea la ColegiulColegiulColegiulColegiulColegiulNa]ional MilitarNa]ional MilitarNa]ional MilitarNa]ional MilitarNa]ional MilitarDimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie Cantemir,,,,,pentru c` nu am auzitpentru c` nu am auzitpentru c` nu am auzitpentru c` nu am auzitpentru c` nu am auzitpe niciunul dintrepe niciunul dintrepe niciunul dintrepe niciunul dintrepe niciunul dintrecolegii mei s` spun`:colegii mei s` spun`:colegii mei s` spun`:colegii mei s` spun`:colegii mei s` spun`:regret c` am venit aici.regret c` am venit aici.regret c` am venit aici.regret c` am venit aici.regret c` am venit aici.Ne sus]inem ideea c` aNe sus]inem ideea c` aNe sus]inem ideea c` aNe sus]inem ideea c` aNe sus]inem ideea c` afost cea mai bun`fost cea mai bun`fost cea mai bun`fost cea mai bun`fost cea mai bunàlegere f`cut` la aceaalegere f`cut` la aceaalegere f`cut` la aceaalegere f`cut` la aceaalegere f`cut` la aceavreme. În acest liceu,vreme. În acest liceu,vreme. În acest liceu,vreme. În acest liceu,vreme. În acest liceu,pe lâng` preg`tireape lâng` preg`tireape lâng` preg`tireape lâng` preg`tireape lâng` preg`tireanoastr` [colar`, amnoastr` [colar`, amnoastr` [colar`, amnoastr` [colar`, amnoastr` [colar`, amînv`]at s` fim noiînv`]at s` fim noiînv`]at s` fim noiînv`]at s` fim noiînv`]at s` fim noiîn[ine, ne-am dezvoltatîn[ine, ne-am dezvoltatîn[ine, ne-am dezvoltatîn[ine, ne-am dezvoltatîn[ine, ne-am dezvoltatarmonios, ne-amarmonios, ne-amarmonios, ne-amarmonios, ne-amarmonios, ne-ammaturizat, am înv`]atmaturizat, am înv`]atmaturizat, am înv`]atmaturizat, am înv`]atmaturizat, am înv`]atce înseamn` spiritul dece înseamn` spiritul dece înseamn` spiritul dece înseamn` spiritul dece înseamn` spiritul deechip` [i fairplayul.echip` [i fairplayul.echip` [i fairplayul.echip` [i fairplayul.echip` [i fairplayul.

visul, acela de a fi navigator.Nu mi se pare greu s`realizez acest vis. La aceastàcademie sunt câte trei,patru pe loc, iar, pentru mine,examenul este destul de u[or.

La Colegiul Na]ionalMilitar Dimitrie Cantemir,din Breaza, rata depromovare a examenului deBacalaureat este de 100%.Mai mult decât atât, anultrecut, absolven]ii acesteiinstitu]ii de înv`]`mânt, înprocent de 92,86%, au reu[itla examenul de admitereexact acolo unde [i-au dorit.Vorbim aici de primaop]iune a studentului, nulu`m în calcul variantele derezerv`. Aceast` realizarese datoreaz` [i profesorilor,în mare parte chiar, cei careghideaz` elevul spre drumulcel mai potrivit cupersonalitatea, competen]ele[i abilit`]ile pe care leposed`. Poate tocmai deaceea, în vocea viitorilorabsolven]i cu care am stat devorb` am sim]it [i nostalgie,pe lâng` entuziasm. Seîncheie o perioad` frumoas`din via]a lor [i se despart deoameni dragi, pe care vor s`îi reprezinte cu mândrie.Prieteniile legate aici vordura o via]` [i acum, atât deaproape de la revedere,amintirile elevilor sunt maivii ca oricând.


CHEMAREA STEJARULUI({TEFAN CEL MARE)

Colonel (r) Gheorghe IONESCU

Plânge printre stejari Luna,Codrii sunt pustiiC-ai plecat pentru totdeauna{i n-ai s` mai vii.

Dar în urma ta, Stejare,Au r`mas copiiiCare-o s`-[i urmeze caleaPe-ale ]`rii glii.

Ai l`sat în noi credin]`{i un ]el al eiS` sc`p`m lumea întreag`De c`lì [i-atei.

Moldoveni de pretutindeniIzgoni]i de-acas`,Reveni]i, v` cheam` ]araLa aceea[i mas`.

Numai astfel ve]i puteaS` v` dobândi]iTot trecutul cel istoricDe care a]i fost jefui]i.

{i s` nu uita]i nicicândC` voi to]i de peste PrutSunte]i fra]i de-ai no[tri buniDe milenii, din str`buni.

To]i avem acela[i sânge{i suntem de-acela[i neamCare î[i ap`r` glia}ara noastr`! România!

ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA

CLEPSIDRAIMEMORIABILULUI

Liviu ZANFIRESCU

Cânt`ri, mereu cânt`ri trudnice…Descoperind în universuri [tiute alte universuriUn fel de p`pu[i Matrio[kaUnivers în univers, anotimp în anotimpPrecum îmbr`]i[area foilor de ceap`Bunòar`, ingenuitatea prim`veriiSau romantismul verii, ori nostalgia toamneiSau magia iernii…Cùt`ri, mereu cùt`ri…Descoperind în acelea[i [tiute anotimpuriProspe]imea trìrilor, vibra]ii de altceva [i altfelFabuloase r`s`rituri, memorabile apusuriAcelea[i [i totu[i, altele…Ghiocei în m`r]i[oarePloi de stele peste otava veriiRoman]e sc`ldate în melancolia toamneiPuritatea albului în tablouri [i chiote de iarn`Cu ur`tori, Plugu[or, Sorcov`Cu Timpul, M`ria Sa Timpul…În Clepsidra Imemorabilului…Cùt`ri…drumuri de istorie…borne ancestrale…Toate în mantie na]ional`, sub aur` eminescian`Blagoslovire dumnezeiasc`…Atâtea, [i atâtea cùt`ri pentru a descoperi, a reg`siRepetabila povar` cascadele [i meandrele metaforeiPulsiunile unice, trìrile magnifice cu lacrimi în ochiAle Neamului…Desigur, o alt` Od` a Bucuriei!

AI }~RII OSTA{I

Plutonier-adjutantprincipal (r) Marin

BUCUR

Osta[u-i priveghere,De straj` la hotare.Pe-un petic de p`mânt,De când ne [tim sub soare.

N`scut lâng` Carpa]iPe-acela[ scump t`râm,De-o curgere prin oaseE un viteaz str`bun.

Ni-e reazem biruin]iiDe-un leg`mânt mereu,Iubirilor de ]ar`{i ve[nic Dumnezeu.

Cum ast`zi sunt vie]iiPot mâine fi în cripte,Ai ]`rii onoareMândrie [i cinste!


RE}ETA POEZIEI(poem didactic)

primul pahar con]ine versul doipaharul doi con]ine versul treipaharul trei con]ine primul vers[i ce n-a în]eles la [coal` profaal patrulea pahar încheie strofa

în prima sticl` e a patra strof`în strofa trei se vars`-a doua sticlà treia sticl` toarn` strofa-doua[i-n silogismul liric vas`zic`poemul îl încheie-a patra sticl`

din câte vedre po]i s` sco]i o cartepoemul e pe via]` [i pe moarteaici la strofa-treia versul trei(v` rog s` observa]i c` din candoareaceste strofe sunt de cinci pahare)aduc ofrand` chiar fica]ii meipoe]ii sunt de-a dreptul prometei

pân` [i puritanii de serviciuadmit c` arta cere sacrificiu[i c` poemele se-aprind vâltoareabia dup` vreo patru cinci paharedeci poezia se declar` viciu

ATELIER

avem de lucru asta este clarun clar obscur ce n-a]i v`zut vreodat`poemele nu-s gata de tiparnici pânza din tablouri nu-i pictat`

e toamn` [i culorile sunt na[pacuvintele-au pornit pe contrasenspictorul [i poe]ii n-au spart ga[caiar cheful pentru munc` e imens

avem de lucru îns` nu ne pas`[i z`bovim ca sfin]ii-ntr-un vitraliuparc-am fugit cu to]ii de acas`spre a ne na[te într-un alt travaliu

amestec`m cuvintele cu sângepe [evaletul nu [tiu c`rui cântecnu ne ajunge unde vom ajunge[i vom r`mâne în al artei pântec

e un protest [i chiar o rug`ciunela zeii ce se uit` cu ochi tri[tipe care-i implor`m [i le vom spunes` nu ne na[tem iar`[i tot arti[ti

Liviu Vi[an

Foto: arhiva personal` a pictorului Mircea GHEORGHE


CAVALERUL TRISTEIARMURI

rugina curge fraged nobil sânge[i înc` din armur` n-am ie[itla orizont doar umbra mai ajungelumin` r`stignit`-n asfin]it

cerneal` stranie [i viu albastr`din sânge fierul trece în cuvinteparc` m`-ntorc din nou în lumea voastr`c`lare pe un sac de oseminte

înal] în aer un poem de duc`[i în turnir m`-nclin pe-aceea[i parteîn timp ce c`l`rind pe o n`luc`se-nclin` la icoane sfânta moarte

PRELUMBRE

nimeni n-a observat nimeni nu [tieam stat o noapte-ntreag`-n fier`rieîn jar sufla doar criv`]ul tìosmetal topit sim]eam pân` la os

m-am prezentat ca la croitories`-mi fac armur` pentru poezies` torn metal încins între cuvintesclipiri de halebard`-n lucruri sfinte

înalt prelat din cap [i pân`-n poaleam îmbr`cat c`ma[a grea de zale[i ca s` ies din trupul temnicerm-am lep`dat de umbrele de fier

SPOVEDANIE

vizera coifului cu mâini de moarteam dat-o într-o noapte la o parteexact cu mâna care-acuma scriede parc-am dat capacul la sicrie

priveam în urm` ca în viitornu m` n`scusem [i urma s` morsecundele se înfruptau din minenici nu eram când am ajuns la tine

doar umbra existent` în cuvintede chipul meu î[i mai aduce-aminteca-n ritualul când sorbind din can`z`re[ti în vinul sacru o icoan`

C@NTEC PR~BU{ITÎN ECOU

am scris cu lancea un poem de sânges` cuceresc cetatea care plânges` v`d cum în`l]at în [a pe calam traversat t`râmul medieval

m` a[teptau în vremurile sumbretrei cavaleri înve[mânta]i în umbrecare purtau pe scuturi de r`[in`culori de neputin]` [i de vin`

l-am provocat în primul meu turnirpe îngerul n`scut în cimitirraze de soare s-au ivit din cea]`când am izbit în lespedea de ghea]`

din ne[tiutul cel`lalt t`râms-a ar`tat un cavaler b`trânpe care l-am lovit cu lancea-n piept[i-am plâns c` am ucis un în]elept

al treilea cavaler eram chiar euînve[mântat în haine de ateuiar lancea am zvârlit-o mai departedincolo de iubire [i de moarte

POEMPENTRU MIHA

s` d`m z`pada de pe noi iubitoca s` ne cur`]`m de amintirifugind din via]a ce am irosit-ospre orizontul altor pl`smuiri

când sun` ceasul s` plec`m la munc`[i tu cobori s` pui de o cafeazù c` îmi vine s` îi dau porunc`nebun` tinere]ii s` mai stea

de ce n-ai ap`sat de[tept`torulvisam frumos te a[teptam s` viis` te mai hârjone[ti cu autorulla cap`tul acestei poezii

simt cu savoare aburul fierbintede pe noptier`-al ce[tii de cafeaarunc`-n iarb` ceasul care minte[i intr` goal`-n poezia mea

C@NTEC DETAVERN~

în]elepciunea Greciei eternenu st`-n filosofie ci-n tavernev` spun c` sfânta carte de bucatea fost rostit`-n pia]` de Socrate[i pentru c` n-a scris-o c`-a fost prostgrecoaicele o [tiu doar pe de rostdac` premisa este din chifteleafla]i c` silogismele sunt grelev` las` [i fica]ii [i rinichiidac` nu-ncepe]i masa cu tsatsikioricum concluzia nu va fi clar`f`r` s` ]ii carafa la subsuoar`dup` desert se-mpr`[tie angoasacând iei la întreb`ri buc`t`reasatu ai g`tit acest osp`] confuzoca s` te iert d`-mi un pahar de uzo[i ce s` vezi se rotunje[te clipacând fata râde-ntocmai cum Xantipa

mailto:C@ntec

mailto:C@ntec


Chestiunea vine de laUrechil` Tocilaru.

Urechil` îl clarific maiîncolo, iar Tocilaru e de laînv`]at ca nebunu’. Dup`dou` s`pt`mâni… am doi depatru!

Asta pentru c`, la studiulobligatoriu, de dup`-amiaz`,m` dau mare cu memoriamea formidabil`; m` ]in debancuri… r`sfoiesc cartea-npref`cut plictis, de de[tept cesunt… Sunt or`[ean [i màsociez marilor de[tep]i,[mecherilor, obraznici [iofensivi, pu[i pe har]`. Eperioada stabilirii ierarhiilor.Criteriile-s gura mare,obr`znicia [i ceva mai mult`musculatur`, pe scheletul deadolescent.

Dar î[i face loc [idemnitatea [i ironia. CândC`mila, bìat bun, dar deRahova, se ia de Me, cu cem`, e[ti [mecher [i tu?!,acesta, un robust din ]ara lui{tefan, iese pe interval, [i-ireplic`: nu m`, eu suntortodox!... T`cere.

M` dau [i eu mare, darnu-s ofensiv… Am treab`!Fur din ochi, când epoletulpurpuriu stâng, când pe celdrept… Nemaipomenit fior!Sunt la liceul militar – celmai bun lucru din via]a mea!– în uniform`, cu lampas [i cucentur`! Cu centur`!

Pipì paftaua… Egalben-aurie, cu stem`! Pecea veche, f`r` stem` n-omai am.

M` vede cu eaBatracianu. E pus pe pescuit

Colonel (r) Cristian Crâmpi]`

CAPURENASCAPURENASCAPURENASCAPURENASCAPURENASARE ARE ARE ARE ARE ACCENTULACCENTULACCENTULACCENTULACCENTUL PE PE PE PE PE RERERERERE

elevii cu pafta din altetimpuri, chiar dup` masa deprânz. Adun` cinci elevi. Neimput` lipsa de itrasigen]`,fa]` de tot ce-i vechi înarmat`, inclusiv paftaua.Împotriva vechiului trebuieluptat!

Ne urc` la magazie.Tata-mama nu-i acolo.Sup`rat, Batracianu îl trimitepe Lentil`, s` vin` fuga cu el,de la popot`, c` tovar`[ulplutonier, [tim noi!, acolo-[iface veacul!... Vedem noi,dac`-i bine ce face!

Ambii apar transpira]i…Batracianu nu trece la urlete.M` prind îns`, imediat, c`Tata-mama ar fi preferatorice altceva, decâtîntrebarea pus` cuseveritate.

– Tovar`[e plutonier,dumneata ai ceva împotrivastemei ]`rii noastre, aRepublicii PopulareRomâne?! Eu cred c` ai!

– N-am v`zut… ladistribu]ie… mul]i…încurcat, le schimb acum!...

Am pafta cu stem` aurie!Mai mult, Tata-mama

schimb` foaia cu noi cinci.Primesc totul, lux!, lux-lux,m`! {i ceilal]i patru, la fel.Pentru c` Tata-mama nupoate crede-n vr`jeli custema ]`rii…

Rol educativ, auzi?!…. Elnu-i fraier [i nici nu-i picat înArmat`, de pe Marte… Unuldintre noi, precis are lan]ulpân` la o scul` atât de mare,încât a luat vitez` însu[iBatracianu…

Tata-mama era s` zboaredin liceu… Când î]i faceraport un loc]iitor politic pecompanie, c` ai o atitudinedubioas`, antistatal`,antipartinic`, e[ti înpericol… Batracianu-i detemut. Mai de temut, decâtînsu[i Gìn`, comandantulcompaniei…

dar eu nu m` pot opri. AreNasote un umor de m` d`gata. Cic`-i suficient ca els`-mi arate degetul mic [i eum` t`v`lesc de râs… mi-oarunc`-n fa]`, câteva acrituri,de tocilari, cu câteva zile-nurm`… O ]in a[a, audreptate, dar ce-i derepro[at?

Locul meu e-n ultimabanc`, rândul de la geam, încol]. O diagonal` mai mareîntre u[` [i acel loc nu exist`!Mare avantaj… V`d tot [isunt cel mai pu]in v`zut…

În seara aceea, pozi]ia od`-n catastrof`. Devinee[afod, scena unui calvar…

Se deschide u[a…Batracianu, în cizme [i cucentur`, cascheta tras` peochi! În lini[tea absolut`,râsul meu, în gura mare,r`sun` de-a dreptul sfid`tor. Îlv`d ultimul.

Lui Tata-mama, pân` [iurechile mici, mereu ro[ii,trec pe galben-l`mâie, apoipe galben-pielea mortului…

– Raportez c` nu.Raportez, nu am! Nu am! S`trì]i!

– Atunci de ce ]iiascunse-n magazie paftalelecu stem`?! Ce motiv ai s` nule dai elevilor, s` semândreasc` cu stema? Cinete pune s` faci asta?!

În]eleg, poate celmai bine dintre to]i, cepoate el s` ne fac`; oaflu pe pielea mea.

Program de studiu,de dup`-amiaz`.Reveni]i din pauz`, nemai hârjonim [irâdem… râdem…Unii-s deja potoli]i,

LITERA LITERA LITERA LITERA LITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~

Dese

n d

e C

on

stan

tin

Str

oe


Încremenesc [i eu, înpicioare, în col]ul meu, cuochii fixa]i pe el… Îmicompun fa]a cea maiserioas`, din înc` modestarecuzit`, de fe]e pref`cute. Eprea târziu!

Pa[ii cizmelor cupotcoav`, caden]` solemn`pe parchet, se apropie…Bubuiturile din lini[teacosmic` îmi urc` înfrico[areapân` la cer, c` spre minese-ndreapt`. Drumul lor elung. Bum-bum-urile ocolescdou` rânduri de b`nci, intr`pe intervalul spre mine [iînceteaz`. Mi-e [i mai rù,f`r` ele!

Chipul lui Batracianu e laun sfert de metru, de fa]amea… E pu]in mai înalt decâtmine… De sub cozoroc, ochiamenin]`tori. Toat` t`cereaUniversului e pe c`p`]ânamea… îmi strive[te aniiadolescen]ei… m`desfiin]eaz`… {i lini[teadureaz`… Capetele întoarsespre mine nu mi[c`… nurespir`. Apoi, dintr-o dat`…Cuvântul!

– Râzi tu, râzi, tovar`[eelev, în timpul studiului, darsocialismul tot se va construi!

Îmi înghea]` sângele-nvine. Nemernicul de mine,du[man al poporului! Lucrulcel mai grav pe aceast` lume!Sabotez socialismul cu râsulmeu! Îi opresc din înv`]at pecei con[tiincio[i. O facpremeditat! Sabotor! Suntprins asupra faptei!

Privirea î[i înfigedu[m`nia în creierul meu [i-ir`suce[te tì[ul.

– Ai în]eles, tovar`[eelev?! Ai în-]e-les?!

– …Nici un sunet nu iese din

mine.Viraj stânga-mprejur;

cizmele î[i bubuie rolul, lafel de ap`sat, pân` la u[`.U[a se-nchide trântit`…Clasa respir`. Se r`sfoiescc`r]i [i caiete… în lini[te.Tac [i tocilarii, care-nva]` cuglas tare, mormìt sau[u[otit, c` altfel nu le intr`lec]ia-n cap.

Realizez c`-s în picioare,încremenit. M` a[ez. NiciCurus nu-i lâng` mine. E lainfirmerie, ora lui deinjec]ie… Îmi vine s`vomit… Nu vomit…

Nasote se ridic` de lalocul lui [i vine lâng` mine, cuhai, mì, c` nu se va-ntâmplanimic! Îmi d` [i una pesteceaf`… Dureaz` pân`-mirevin…

Totul e-n mare vitez`.Sfâr[it de studiu, hârjoneli,adunarea [i mar[ul la mas`;mâncare l`sat`-n farfurie,apelul de sear`, r`spuns cuPrezent! le[inat, program desear` ame]it… În pat, cuochii-n tavan… Adorm târziu,du[man al socialismului!

Apelul de diminea]`,masa… clasa… brrr! Imnul!Orele, pauza de gustare [i…[i… zvon incredibil!Batracianu e-n concediu!Magazie vine cu [tirea... O[tie de la Tata-mama, altbucuros. A plecatBatracianu?! Sigur?!... Amsc`paaat!

Via]`! Sunt dou` zile deatunci… Intru-n cea mai bun`form`. M` uit în jos-dreapta,apoi mut privire jos-stânga…Daaa, ce frumos arat`!Lampasul ro[u pleac` dinspatele deschiz`turiibuzunarului pantaloniloralba[tri. E acoperit de poalelevestonului, zona aceea nu sevede, dar sigur e [i acolo.

Ce se vede curge pelaterala coapselor, face ununghi drept la genunchi, apoio ia în jos, a[a, ro[u, [i maivizibil, pân` la întâlnirea cubocancul negru… Ciclultrìrilor minune se-ncheieacolo. Întâlnirea lampasuluicu bocancul e momentul încare începe s` se aud`, dinnou, g`l`gia obi[nuit` aclasei… E [i semnal c` m`pot da grande iar, o vreme…O fac, pân` ce epole]ii màtrag la ei, din nou…

Orele de studiu setermin`. Imunii la bancuri, laepole]i [i la lampas – cum potfi atât de insensibili, nupricep! – au înv`]at. Marii

de[tep]i, printre care [i eu, nu.{i-au f`cut doar temelepentru acas`…

Diminea]a, raportul îl d`Trompi, [eful clasei.Profesorul primei ore îlascult` pân` la cap`t, cucatalogul sub bra], apoiroste[te un singur cuvânt.Imnul!

Ghimpele d` tonul;cânt`m în gura cea mai mare!Moment solemn. To]i simtasta, n-am dubii, de unde [icântatul entuziast, pân` laultima strof`. Sunt [asestrofe… Am emo]ii! Iat`, mise-ntâmpl` [i a[a ceva, doarpentru c` sunt elev la LM!

Unii profesori sunt ofi]eri,al]ii sunt civili, b`rba]i [ifemei. I-am v`zut pe to]i…Ofi]erii sunt la fel de severiprecum civilii. De fapt,profesorii civili sunt la fel deseveri ca ofi]erii, poate chiarmai severi.

Maiorul de geografie, ofigur` f`r` pereche. La primaîntâlnire cu el, ne dèxtemporal din ce [tim noidespre geografia ]`rii sau alumii. Condi]ia e s` nuvorbim cu vecinul [i s` nucopiem de la el.

Ne verific`. Procedeunemaiauzit, nemaiv`zut. Sarepe prima banc` [i se plimb`pe ele, cu talpa pus` atent, peintervalul dintre coatelesurprin[ilor, apleca]i pe foilelor. Tare! Îl prinde [u[otindpe M`garu, ajunge pe bancalui [i, cu un ziar f`cut sul, îiarde una peste sc`fârlie… Ede râs, dar chi]cìm pu]in,doar dup` ce ne ia foile.

Profu de mate e maior [iare nume de maghiar; e blândde felul lui. Cei mari ne spunc`-i o somitate în domeniulsù; are o teorie nou`, înalgebr`, pe care a trimis-o laAcademia RPR!… Aice-nv`]a de la el. Mai [iglume[te, dar pu]in. N-areporecl`.

Doar cel de fizic`, unulmai tân`r, ne spune bancuride-ale studen]ilor, neironizeaz` subtil; ne prindem[i ne corect`m

comportamentul,exprimarea. Îl prelu`m cuporecla dat` cine [tie când,Cicero. Cred c` a primit-o [ipentru c` se piapt`n` caromanii; e de[tept [itolerant… gust` replicilebune. {tie s` râd` în hohote.

{i cel de englez`,Teacher, un b`rbat bine, bag`texte cu umor britanic; ne-ncurajeaz` s` înv`]`mengleza, pân` vom fi în stares` scoatem [i noi o glumi]`.

Dar Teacher e [i sever,iart` greu. Dac` ai luat la elun patru, po]i fi [iShakespeare, la a douaascultare, c` mai mult de[apte nu-]i d`. Dac` totu[i,reu[e[ti, intri-n categoria dela tine a[tept mai mult. Pe ceimai buni îi cheam` laexerci]ii suplimentare, în ziuasa de consulta]ie, dup`-amiaza.

Cei mai simpatiza]iprofesori îmi devin tocmai ei,Cicero [i Teacher.

La studiul de dupàmiaz`, eu, tot hahaler`…

Vine [i pedeapsa. Primulpatru, la fizic`. Scurt, din dou`întreb`ri f`r` r`spuns. Vine [ial doilea, m` aleg [i cu oporecl`.

M` lùdasem cugermana, iar Teacher nespusese, c` 30 la sut` dinvocabularul englezei e deorigine germanic`. Cum s`pun eu mâna pe carteaîncep`torilor?!

Scos la tabl`, în loc deyears scriu ears, adic` urechi[i nu ani.

– Urechi, mì bìatule?,zâmbe[te Teacher;

Urechil`!, Urechil`!, i, hi,hi, hi!… tot plutonul! Dar nu-ide râs. E nenorocire! Dac`mai iau un patru… La treisub cinci, exmatriculare!...Au fost deja câteva cazuri.

Asta nu! Nu! Fac orice!Nu m` las eliminat! M` punpe înv`]at mai abitir caniciodat`! Voi înv`]a [inoaptea!... Am f`cut marieforturi s` ajung aici.

Reu[esc la admitere cuchiu, cu vai, dar bucuria mi-e


imens`, f`r` egal! Mândriami-o trìesc prelung. Pentruasta m` tund scurt.

O fac special, s` fiuîntrebat de ce? [i s` potpovesti c` m` preg`tescpentru LM! {i povestesc [ipovestesc… Penibil?Prestigiul meu printrepu[timea din cartier o bate [ipe cea a lui Gigi T`taru,unicul cu minge de fotbaladev`rat`, de la fratele sù,extrem` stâng` la CCA. Cevremuri! Glorie!

– Frumos, frumos, dar…CAPURENAS?…

– OK, OK…Speriat, înv`] cât pot de

mult. Citesc [i dup` stingere,în sp`l`tor; se face mi[to demine [i ajung din Urechil`,un paria de Urechil`Tocilaru… Nu-mi pas`!

M` abonez la P.3/Cp.1,adic` la planton schimbul trei,pe Compania 1. În fiecaremiercuri [i vineri, când avemfizic` [i englez`, fac plantonîn locul desemna]ilor. Insist laschimbul doi, s` m` trezeasc`la timp, poate chiar maidevreme…

Iese [i infailibilitateagermanic` din mine [i otule[te de nu mi se mai aratàni [i ani. Ce s` caute ea, or`sf`]at`, trezit` de dou` oripe s`pt`mân`, de la treidiminea]a, pe coridorul receal dormitoarelor, la masa desub becul chior, în glob desticl`, l`ptos, unde înva]` perupte un pu[tan înfrico[at,tuns la chelie?

Pu[tanul repet` lec]iilede fizic` [i de englez`,uneori [i de român`, luate larând, de la începutultrimestrului. Toate, în fiecareschimb. Tocilarul!

Îmi corectez notele, iarasta-mi ridic` prestigiul.Porecla mi se reduce la Ure[i se roste[te cu simpatie,adic` precedat` de bì. Astam` inspir`. Cu Cap [i Nas, zis[i Nasote, fond`m Asocia]iaCAP-URE-NAS, evenimentf`cut public, la orele destudiu. E adoptat` de popordrept CAPURENAS, cuaccentul pe RE.

Obiectul de activitate,împ`r]irea corect`, la trei, adoi biscui]i. Cei dubli, lipi]iunul de altul cu o crem`maro, din pache]elul deEugenia, cump`ra]i de lachio[c, din fondul comun.Fondul de trei lei,echivalentul a [ase Eugenii!Gestionar, Nas.

Ceremonia m`sur`rii curigla [i a tìerii biscui]ilor culama de ras (!) – nu las`multe, c`-i sub]ire, te-aiprins? – face deliciul clasei.Disputele dintre Cap, Ure [iNas pentru echilibrareacorect` a por]iilor, prinadaos/sc`dere de f`r`mi]e,pân` la nivel de molecule(!),urmat` de tragerea la sor]i agr`m`joarelor, e distrac]iemare...

{i toate ar ]ine ove[nicie… pân` la plictis, darla clasa vecin`, pu[taniiînfiin]eaz` o organiza]ieteribil`, Pìanjenul Negru!

Obiect de activitate, hazul[i [terpelirea de bilete devoie [tampilate, din cance-laria comandantului decompanie. Li se pune-n cârc`[i inten]ia de a fura foi dedrum MApN, pe CFR, cucare c`l`torim spre cas`, învacan]`. Grav [i obiectul deactivitate declarat! Maigrav`, acuzarea. Poate [iadev`rat`… N-avem cum afla.

Informarea tr`d`toruluidin pluton ajunge laorganele, la comandan]i [i laloc]iitorul politic [i laComitetul de Partid alliceului. În practic`, acesta eputerea absolut`.

– Cum?!, Ce?! PìanjenulNegru?!… Comitetul seîndigneaz`!

Porunc`, [icontrainforma]iile seorganizeaz`. Pìanjenii suntprin[i în flagrant. Cuexcep]ia unui singur elev,toat` clasa-i eliminat`. În 48de ore, Putonul 2 dispare dineviden]ele liceului. }ac-pac!

Fo[tii posibili mare[ali aiRomâniei predau la magaziebastonul din rani]a pe carenici n-au apucat s-o vad`.Aici, bastonul sunt c`r]ile,toate rechizitele…

Li se las` uniforma deiarn`, cu epole]ii [i petli]elescoase. Lumea celor cuorigine social` s`n`toasèste înc` s`rac`; doar copiiiei sunt primi]i la LM [i aicâtorva lideri de seam`, dinpartid [i din armat`…Liceului i se indicase s`-[ipermit` sc`derea câtorvazeci de perechi de ghete, depantaloni, vestoane,mantale, c`ciuli [i lenjeriede corp. Exmatricula]iiprimesc hran` rece –conserv` porc-fasole,

conserv` ghiveci-legume, obucat` de brânz`, trei cuburide zah`r, o jum`tate depâine de secar` – pentrudrumul cel lung… M`caratât elevului întors acas`,pentru mul]i, în s`r`cie...

Fo[tii colegi p`r`sesc unvis, pentru o prostiecopil`reasc`… Îi judec`m cup`rtinire, de[i e vorba defurt. N-ar fi avut ce face, nicicu biletele de voie [i nici cufoile de drum, într-un liceuunde apelul se face de douòri pe zi… Când s` dispari?

Acum, înapoi spre viitor,îi duce acas` o Foaie deDrum MApN, clasa a II-a, depe micul peron al g`rii dinvalea adânc`... Acceleratulnu opre[te acolo, niciodat`.

Se extind cercet`rile, latoate plutoanele… Dou`nop]i la rând, cinevascotoce[te în b`nci, r`sfoie[tecaiete, cite[te scrisorile dinfundul sertarului. Le v`dpuse altfel, în plic. Dezordine[i în rezerva de Eugenii, dinbanca lui Nas, unde nimenidin clas` n-are curajul sùmble, c` ia b`taie. Nicicontrolul nu ne fur`rezerva!...

Dar îmi dispare oc`rticic` în german`; trebuies`-nv`] din ea minim treipovestioare [i tot atâteapoezii; voi fi ascultat, în

Dese

n d

e C

on

stan

tin

Str

oe


vacan]`… În pauza mare, unc`pitan necunoscut, cucartea-n mân`, m`-ntreab`de unde o am [i ce con]ine.Nu sunt crezut c` spunadev`rul.

– Las’ c` aflu eu ce ]i sebag`-n cap, pe limba nazi[tilor!

M` las` pe hol, mut,înfrico[at… Ceva mai pu]indecât m` l`sase Batracianu.

Cartea nu-i în limbanazi[tilor. DoamnaEngelmann, so]ul ei, Willy,nu-s nazi[ti; [tie tot cartierulc` le-au dat afar` pecolectoarele de ajutoarepentru Wehrmacht. Dieter,Erika [i Krista, prietenii mei,vorbesc germana [i acas` [ila [coal` [i nu sunt nazi[ti.Nici eu nu-s nazist, doar c`citesc în limba pe care ovorbesc cu ei.

Acela[i ofi]er mi-oreturneaz` dup` câtevas`pt`mâni, cu mai bine ai citialtceva; scap de b`nuiala cà[ fi tot un fel de du[man alpoporului…

Normal c` organele afl`[i de CAPURENAS,asocia]ia are accentul pe RE,hispanic! RE înseamn` rege,iar fondatorii se groz`vesc cuasta!

– RE?!... Rege?!...Hispanic!?, se indigneaz`partidul [i organele. Cum arveni, din Spania capitalist`,unde republica muncitorilora fost înecat` în sânge, decoloana a cincea adictatorului fascist Franco?!...

Cine-i Capurenas,tovar`[i?! De ce nuGuernica, sau lupt`toareapentru libertate, DoloresIbarruri, refugiat` înRomânia? Ce-i acolo,tovar`[i ofi]eri?! Are Francoadep]i, în Plutonul 3, dinCompania 1 [i voi nu [ti]inimic?!

Suspec]ii, sco[i de la orede c`tre un ofi]er necunoscut,sunt adu[i în fa]a loc]iitoruluicomandantului, colonelulTighineanu.

Noi, elevii, îl percepemde om cultivat, ofi]eradev`rat. Când d` comanda

pentru defilarea întreguluiliceu, te face s` te sim]iimportant, militar al ]`riitale!

M` consider militar al]`rii mele, de[i sunt patru anipân` la Jur`mânt. Totu[i, nugre[esc, c` regulamentul efoarte, foarte clar. Laarticolul 1 scrie: Militarul estecet`]ean în uniform`. Eu suntîn uniform`! Sunt militar [i-miplace!

Parcurgem platoul înt`cere, nu [tim undemergem, de ce suntem sco[ide la ore tocmai noi trei.Doar nu noi spargemgeamurile de la atelier, sàvem cioburi de sticl` pentrura[chetat parchetul… Cap [iNas înva]` foarte bine, eumi-a îndreptat notele, iar laromân`, doar eu am luatnou` la tez`… {i atunci, dece tocmai noi?

Ofi]erul nu ne vorbe[te,merge cu pa[i repezi; dincând în când, alerg`m s`]inem pasul… Abia cândintr`m în comandamentauzim de la el, f`r` s` nepriveasc`.

– A]i încurcat-o! Vede]ice r`spunde]i la-ntreb`ri…S-ar putea s` fi]iexmatricula]i.

Speria]i to]i trei, nuprimim r`spuns la întrebareaie[it` spontan, din fiecare,dar ce-am f`cut?! Nu-i nicitimp, c` urc`m deja sc`rile [isuntem b`ga]i pe o u[`.

În fa]a noastr`, într-o sal`mare, la un birou, colonelulTichineanu. La un altul, înstânga noastr`, coloneluldespre care toat` lumea [tiec` e [ef la Partid!

Interogatoriul îl porne[teTichineanu.

– Cine a înfiin]atAsocia]ia CAPURENAS [icare este scopul ei?!, îi auzimvocea sever`. Singuraorganiza]ie legal` pentruelevii din liceu esteUTC-ul?!... Vreau s-aud ceave]i de spus!

În numele asocia]iei,aliniate în mijlocul s`lii,vorbe[te Nas, cel mai f`r` de

fric`. O face limpede,explicit, c` n-avem nimic deascuns, n-am f`cut rù lanimeni.

Când Tighineanu audede unde-i numele asocia]iei,CAP de la Cap, URE de laUrechil` [i NAS de la Nas,fa]a i se destinde [i-i scap` unrâs u[or. Iar când Nas îipoveste[te cursiv [i foarteserios cu ce se ocup` ea… [icum se taie biscui]ii, culama… împ`r]irea…

– Cu biscui]i?!...Tighi izbucne[te-n

hohote.– Cu Eugenia?!... la lam`

de ras?! Aaaa, ha, ha, ha!…Aaaa, ha, ha, ha!

E [i o desc`rcarenervoas`. Sc`pase!...

Bine c` râde [ipericulosul loc]iitor politic alliceului. Îi face [i semn, s` nelase-n pace. Apoi, acelaînchide cele trei dosare dinfa]a sa [i le pune unul pestealtul.

Nu-s probleme. Eleviiasocia]iei au origine social`s`n`toas`, dup` cumurmeaz`: fiu de tâmplar;orfan de tat`; fiu de militar.P`rin]ii nu-s nici franchi[ti,nici regali[ti.

A[a o informa]ie nuputea sc`pa la întocmireadosarelor. {i, cu atât maipu]in, celor care s-au ocupatde dosarele reu[i]ilor. Cu elereverificate de el însu[i,rezolvarea cazului, unulminor, iese din preocup`rilesale.

Lung moment de t`cere.Nu se aud decât b`tìleinimilor noastre…

Dup` un schimb depriviri între cei doi colonei,Tighineanu preia finalul. Nemu[truluie[te c` folosimporecle. Ne-ndeamn` s`-nv`]`m bine pentru a puteafi primi]i în UTC, oorganiza]ie adev`rat`!...Apoi, cu o mimic` [i maiserioas`…

– A]i în]eles!?– Am în]eles!– {i înc` ceva, c` n-am

terminat! Începând de azi,

chiar din acest moment,asocia]ia se desfiin]eaz`! E unordin! Voi verificaexecutarea sa!

– O desfiin]`m. Amîn]eles! r`sun` glasurilenoastre, eliberate de team`,bucuroase c` scap` doar cuatât...

Pe platou, o lu`m la fug`,s` sc`p`m de locul acela,periculos. Trecut de mijloculsù, râdem de nu mai putem.

– B``ì… i-ai spus [i deUrechil`, hi, hi, hi… B``ì…[i cum le-ai ar`tat tìatul labiscui]i, hi, hi, hi… {i ce fa]`la ̀ ia, când au auzit de tras lasor]i molecule, hi, hi, hi…

Râdem [i pe coridorulclaselor… Desc`rcarenervoas` [i la noi.

Intr`m veseli într-o clas`speriat`. La vederea ofi]eruluicare ne luase, profa deromân` le spusese c` precisam f`cut o foarte mare prostie.

Nu ne-ntreab` unde amfost [i cum de ne-am întorsdup` o jum`tate de or`. Nicinoi nu divulg`m nimic.Secret militar!

Trec trei zile grele, triste.Înv`]`m, înv`]`m, dar hazulne lipse[te la greu. În a patrazi, spre sear`, înainte detrompeta de ie[ire laadunare, înghesui]i în bancalui Nas, hot`râm refacereastocului. D`m doi lei fiecare.

Pe [optite, cu palma pus`la gur`, cap în cap, decidem[i o schimbare important`.Ne inspir` lec]iile despreistoria Partidului. De acolo[tim ce-i de f`cut. Urm`mtactica de succes a acestuia,când puterea a trecut lapersecutarea sa.

CAPURENAS intr` înilegalitate!

A[a afl`m, din practic`,ce-i cu locul acela, undePartidul a continuat luptapentru libertatea poporului.

În ilegalitate e un locsecret, cum ar veni la noi subultima banc`, unde Eugeniase scoate f`r` s` fâ[âi hârtia,se taie pe [est [i nu se râde-ngura mare... Cel mult sechicote[te.


O discu]ie sub cupolaO discu]ie sub cupolaO discu]ie sub cupolaO discu]ie sub cupolaO discu]ie sub cupolaiubirii cre[tine, a[a aiubirii cre[tine, a[a aiubirii cre[tine, a[a aiubirii cre[tine, a[a aiubirii cre[tine, a[a a

fost interviul cu Costionfost interviul cu Costionfost interviul cu Costionfost interviul cu Costionfost interviul cu CostionNicolescu. Abia ce-lNicolescu. Abia ce-lNicolescu. Abia ce-lNicolescu. Abia ce-lNicolescu. Abia ce-l

cunoscusem, numai cucunoscusem, numai cucunoscusem, numai cucunoscusem, numai cucunoscusem, numai cucâteva zile înainte, dincâteva zile înainte, dincâteva zile înainte, dincâteva zile înainte, dincâteva zile înainte, din

Carte pentruCarte pentruCarte pentruCarte pentruCarte pentruîndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`

se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc`, al, al, al, al, alc`rui autor este. Are unc`rui autor este. Are unc`rui autor este. Are unc`rui autor este. Are unc`rui autor este. Are un

CV impresionant [iCV impresionant [iCV impresionant [iCV impresionant [iCV impresionant [idivers, este autor dedivers, este autor dedivers, este autor dedivers, este autor dedivers, este autor de

c`r]i cu subiectec`r]i cu subiectec`r]i cu subiectec`r]i cu subiectec`r]i cu subiectepredilect religioase [i apredilect religioase [i apredilect religioase [i apredilect religioase [i apredilect religioase [i a

fost apropiat alfost apropiat alfost apropiat alfost apropiat alfost apropiat alp`rintelui Dumitrup`rintelui Dumitrup`rintelui Dumitrup`rintelui Dumitrup`rintelui Dumitru

St`niloae, personalitateSt`niloae, personalitateSt`niloae, personalitateSt`niloae, personalitateSt`niloae, personalitatecomplex` a [coliicomplex` a [coliicomplex` a [coliicomplex` a [coliicomplex` a [colii

teologice române[ti.teologice române[ti.teologice române[ti.teologice române[ti.teologice române[ti.Dar nu acestea suntDar nu acestea suntDar nu acestea suntDar nu acestea suntDar nu acestea sunt

importante. Ciimportante. Ciimportante. Ciimportante. Ciimportante. Cidragostea, simplitatea [idragostea, simplitatea [idragostea, simplitatea [idragostea, simplitatea [idragostea, simplitatea [idialogul deschis pe caredialogul deschis pe caredialogul deschis pe caredialogul deschis pe caredialogul deschis pe care

le îndreapt` sprele îndreapt` sprele îndreapt` sprele îndreapt` sprele îndreapt` spreceilal]i.ceilal]i.ceilal]i.ceilal]i.ceilal]i.

– A]i f`cut armata?– A]i f`cut armata?– A]i f`cut armata?– A]i f`cut armata?– A]i f`cut armata?– Pe vremea mea,

armata o f`ceai dup`terminarea facult`]ii. F`ceai{coala de ofi]eri de rezerv`,cu termen redus, care ]inea,teoretic, [ase luni, dar,practic, cinci luni [i jum`tate,pentru c` trebuia o perioad`în care s` se fac` cur`]enie încaz`rmi, pân` la venireaseriei urm`toare. Eu am fostîncorporat (sun` frumos!)toamna, în septembrie. Ni sespuse c` este bine ca înaintede a merge la armat` s` teduci la locul de munc` lacare fusese[i repartizat,

Interviu realizat de c`pitan Cornelia MIH~IL~

Eseistul Costion Nicolescu:Eseistul Costion Nicolescu:Eseistul Costion Nicolescu:Eseistul Costion Nicolescu:Eseistul Costion Nicolescu:

UNIVERSULUNIVERSULUNIVERSULUNIVERSULUNIVERSUL ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE F ESTE, DE FAPTAPTAPTAPTAPT,,,,,F~CUT SPRE COMUNICAREF~CUT SPRE COMUNICAREF~CUT SPRE COMUNICAREF~CUT SPRE COMUNICAREF~CUT SPRE COMUNICARE

(prima parte)(prima parte)(prima parte)(prima parte)(prima parte)

pentru c` în situa]ia aceastaarmata î]i va fi luat` în calculla stabilirea vechimii înmunc` la calculul pensiei. Laînceput de drum [i deja negândeam la pensie!... M-amdus [i am lucrat timp dou`s`pt`mâni. Cu primii meibani câ[tiga]i, am f`cut oexcursie de o s`pt`mân`,dup` care m-am prezentat launitatea militar` din Bacù,la care fusesem chemat.Fiind imediat dup` facultate,eram acolo cu mai mul]icolegi, dintre care câ]iva [iprieteni, ceea ce f`cealucrurile mult maisuportabile. Cele dou`s`pt`mâni petrecute laîntreprinderea la carefusesem repartizat –absolvisem Energetica, laPolitehnic` –, mi-au fostsuficiente ca s`-mi arate cem` a[tepta pentru via]`încontinuare. Mi se p`reacumplit s` m` duc diminea]a

devreme în alt cap`t alora[ului, s` stau închis acolocu oameni strìni, care num` b`gau în seam`, s` încercs` înv`] tot felul de lucruricare-mi erau strìne… Aici,în armat`, eram cu colegiimei [i era ca la [coal`, cu orede 50 de minute, cu pauz`, cuextemporale, cu teze, sigur,la materiile specifice. Mi-aduc aminte de tot felul delucruri încânt`toare. Depild`, când ne-au dus latrageri, în poligon. Aveam([i-l mai am [i ast`zi!) unprieten foarte bun, care [tias` se orienteze: Ce s` st`mnoi aici, hai s` ne punemplantoane. Se puneauplantoane la 50 de metridistan]` unul de altul, pedealurile dimprejur, ca s` nuintre civilii în aria de b`taiea gloan]elor. {i, a[a, maisc`pam de instruc]ie. Eramla Bacù [i acolo erau ni[tedealuri frumoase, cu vii, mai

venea câte un ]`ran [i ned`dea struguri… Fiindcèram la artilerie antiaerian`,am mers pentru trageri înpoligonul de la Capu Midia.Acolo am v`zut marea iarna.Nu o mai v`zusem. Doarvara vin acolo mii de oamenis` se antreneze. Pe timpuliernii nu mai eram decât noi,vreo sut` de oameni. Neaprovizonasem de-acas` cuceap` ro[ie [i sl`nin`, pecare o frigeam la foculsobelor de tuci dindormitoare… Apoi, nop]ilede serviciu în butc` (un fel derulote militare), la foculsobelor de campanie [i lalumina stelelor pe cerul recede ianuarie... Dar marea,iarna, era de o fascina]ieaparte… Era acolo un malînalt, pe care-l v`d aievea, cecobora brusc într-un fel deplaj` s`lbatic`. {i înc` oamintire hazlie de acolo. Laplecare, urma dificilaopera]ie de îmbarcare petren a armamentului, tunuri[i toate celelalte. Era oopera]ie destul de dificil`,care necesita dou` zile.Trenurile se aflau în garaMidia, la câ]iva kilometri depoligonul de tragere. Pentrunoaptea dintre cele dou` ziletrebuia asigurat plantonul.Prietenul meu a avut iar`[iideea genial` de a ne oferivoluntari. Ne-am dus la gar`seara, ca s` p`zim trenul cuarmament toat` noaptea.Gara se afla la mare distan]`


de orice a[ezare omeneac`.Cine s` fure tunuri saucamioane? Pe la ora 20.00,[eful de gar` a plecat acas`,l`sându-ne nou` cheile.Ne-am a[ternut mantalele pebirouri, am ascultat un timpEuropa Liber` la radioul[efului de gar`, dup` caream adormit. A doua zi,conform regulamentelor, amfost liberi. Toat` lumeaforfotea [i muncea de mamafocului, noi ne plimbam cavod` prin lobod`. În plus...Era acolo, al`turi de gar`, peun fel de ostrov, spre caretreceai pe o punte, ocârcium` cu totul [i cu totulpitoreasc`. Ne-am dus [i ambùt ceva în deplin`îndrept`]ire, calm [i un picprea afirmativ, spre uimireamultor ofi]eri care seab`teau [i ei din când în cândpe acolo. Le raportamîndrept`]irea [i nu aveau ces` ne fac`. S` ]inem seamac` era iarn` [i oricemodalitate de înc`lzire erafireasc`. Amintiri, amintiri...

Unitatea militar` de laBacù avea o bibliotec`foarte bun`. G`seai în ea peKant, pe Hegel... Am [iacum pe undeva caietele cuconspecte din ace[ti filosofi,spre care pe atunci eramfoarte deschis. Mi-aducaminte c` în armat` am cititMuntele vr`jit al lui ThomasMann, ap`rut în colec]iaBiblioteca pentru to]i.Purtam cartea mereu cumine, ]inut` la piept cuajutorul centurii, [i oscoteam în fiecare pauz` cas` citesc. Pentru minearmata a fost ca un fel dejoac` de-a solda]ii. Mi-aducaminte cum atunci când eraFestivalul de muzic` u[oar`de la Bra[ov, pe atunciexcelent, ne strecuram latelevizoare dup` stingere, cas` vedem concertele. Cumsunt o fire docil` [iascult`toare, nu am suferitprea mult. Au fost [imomente mai grele pentrumine. Mi-aduc aminte, depild`, cum n-am reu[it cu

niciun pre] s`-mi sap gropilede ad`postire pentrudiferitele pozi]ii de tragere.P`mântul era înghe]at, tare,iar eu deloc puternic sauîndemânatec.

Erau îns` foarte mul]ipentru care armataconstituia un chin aproapeinsuportabil. Tot timpul eraupu[i pe trecut fraudulosgardul, pentru a ie[i dincazarm`. Au fost [i incidentedin aceast` cauz`. S-a f`cutmult bulù. În percep]iamea, armata a fost, maidegrab`, în mod paradoxal,un moment de libertate înplus decât de constrângere,înainte de a intra în serviciupentru atât amar de ani. Estedrept, lucrul acesta se datora[i faptului c` [tiam c` nudureaz` mult. Dac` ar fi fostdoi ani sau un an [i jum`tate,poate c` nu a[ fi judecat a[a.

Îmi amintesc [i deprimirea scrisorilor. În

armat`, constituie unmoment cu totul [i cu totulexcep]ional. Scrisorileveneau parc` de pe altt`râm, de foarte departe.Este altfel decât atunci cândstai acas` [i prime[ti oscrisoare. Era o mare emo]ieîn fiecare zi cândcomandantul de plutonîmp`r]ea coresponden]a.Oare, primesc sau nuprimesc? Când venea, aveaio trìre extraordinar`, greude imaginat de cineva carenu a trìt a[a ceva.

Câteodat`, duminica neduceau obligatoriu la film, însala caz`rmii. Erau filmeideologice, iar elevii militarise r`zbunau aplaudândfrenetic, ironic desigur, lascenele cu discursuriideologice în limbaj de lemn.

Un moment special eraudu[urile. Mergeam într-oalt` unitate o dat` pes`pt`mân`. Num`rul dedu[uri era mic pentru câ]ieram noi, timpul acordat eradestul de redus [i riscai s`r`mâi nesp`lat sau cus`punul pe tine. {i, atunci,c`p`tasem o tehnic`special`. Eram astfel legat labocanci [i închis la nasturi,încât atunci când ajungeam

la vestiar toate hainelec`deau brusc de pe mine [i încâteva secunde eram subdu[. Apoi, c`p`tasem otehnic` excelent` în a sp`laWC-urile turce[ti. Ar fi multede povestit... A fost oexperien]` de via]ìnteresant` [i folositoare.

– O viziune poetic`– O viziune poetic`– O viziune poetic`– O viziune poetic`– O viziune poetic`pe alocuri despre stagiulpe alocuri despre stagiulpe alocuri despre stagiulpe alocuri despre stagiulpe alocuri despre stagiulmilitar obligatoriu, a[militar obligatoriu, a[militar obligatoriu, a[militar obligatoriu, a[militar obligatoriu, a[zice…zice…zice…zice…zice…

– Pare roman]at`, dar nue. A[a am trìt eu perioadaaceea. Desigur, am v`zut [ilucruri cumplite. I-am v`zutpe cei de la trup`, cum sezice, oameni care f`ceaustagiul militar obo[nuit. {iam v`zut un sergent, deciclul doi, care-[i b`tea jocde un recrut. {i el, sergentul,fusese la rândul sù umilit.Iar acum î[i b`tea joc de unrecrut: Culcat! Drep]i!Culcat! Drep]i! Înapoi, fugamar[! {i tot a[a, îndelung.F`r` un motiv anume. Înarmat` nu ai voie s`crâcne[ti, s` te plângi, înprincipiu. Ca [i în c`lug`rie,ascultarea este regul` prim`,de fier. Mi-am dat seama c`ce f`cea acela era un fel de„tradi]ie”, de botez alarmatei, cum la marinari

Lansarea volumului Carte pentru îndr`gosti]iicare vor s` se împrieteneasc`.


exist` un botez al treceriiecuatorului. Dar, totu[i, dup`ce [i tu ai trecut prin a[aceva, deci ceva ce ]ie nu-]iplace, s` faci altuia, mi sep`rea de neîn]eles.

Am luat armata ca pe oexperien]`. Este interesantde observat ce se întâmpl`cu tine în situa]ii neobi[nuite.Mie mi s-a întâmplat lucrulacesta în via]`, s` trec prinmulte lucruri, câte pu]in. Amfost director de imagine laMuzeul }`ranului Romântimp de cinci ani. M-au alesla o reorganizare amuzeului. Eram cercet`tor,pe atunci. De ce s-a gânditHoria Bernea, directorulgeneral, la mine pentrufunc]ia aceasta nici pân` înziua de ast`zi nu suntl`murit. Am fost pentru patruani editor (absolut!) al unuisupliment de spiritualitatecre[tin`. Am f`cut la unmoment dat o emisiunes`pt`mânal` de televiziunedestul de bun`, mai înaintepentru vreun an o emisiunebilunar` de radio. {i altele.

Via]a mea s-a schimbatdestul de mult dup` ce amf`cut Teologia, ca a douafacultate. Nu mi-a fost u[or.Eram cercet`tor [tiin]ific laMuzeul }`ranului, f`ceamsuplimentul acela, plus altesolicit`ri [i datorii. Cum copiiimei erau pe atunci la liceu, atrebuit s` m` str`duiesc sìau note cât mai bune, ca s`pot s` le repro[ez cândnotele lor erau mai mici.

– {i prima carte când– {i prima carte când– {i prima carte când– {i prima carte când– {i prima carte cânda]i scris-o?a]i scris-o?a]i scris-o?a]i scris-o?a]i scris-o?

– Eram student laTeologie, lucram [i la muzeu,[i mi s-a propus s` fac unsupliment al abia înfiin]atului,pe atunci, ziar Cotidianul.Ini]ial, am refuzat, pentru c`m` gândeam, pe de o parte,c` nu am timpul fizic necesar,iar pe de alta, c` nu m` pricepla o asemenea provocare.Dup` o vreme, propunerea afost repetat` [i, în ziua în carem-am dus s` refuz explicit,pân` s` deschid eu gura s`zic nu,

m-am trezit prins în mreje [iam plecat gândindu-m` cums`-l fac. O dificultate în plusa constituit-o faptul càpari]ia primului num`r eraprev`zut` pentru lunanoiembrie a anului 1992,când eu urma s` beneficiezde o burs` de o lun` la Paris,primit` prin Muzeu. În fine,am preg`tit, cât de câtsuplimentul, pe care l-amnumit Alfa [i Omega. Aml`sat aducerea la îndeplinirea proiectului meu pe mânacâtorva prieteni apropia]i.Cinci ani a trìt suplimentulacesta, timp în care s-auadunat editoriale [i alte textescrise de mine acolo. Primacarte, care a ap`rut în 1999,Spre o cultur` liturgic`, eracompus` dintr-o selec]ie dinacele eseuri. Cartea a avut olansare emo]ionant`, laMuzeul }`ranului Român,cu sala plin`. Erau acoloÎnaltpreasfin]itul Serafim,Horia Bernea, SorinDumitrescu, R`zvanCodrescu... În continuare,celelalte c`r]i au venit,parc`, de la sine. La mine,c`r]ile nu s-au realizat decâtatunci când au fost solicitate.De vreo dou` ori m-ampropus eu unor edituri [i nuam fost acceptat.

– – – – – Carte pentruCarte pentruCarte pentruCarte pentruCarte pentruîndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`îndr`gosti]ii care vor s`se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc`se împrieteneasc` a fost, a fost, a fost, a fost, a fost,în cazul meu, lecturaîn cazul meu, lecturaîn cazul meu, lecturaîn cazul meu, lecturaîn cazul meu, lecturaînceputului de martie.începutului de martie.începutului de martie.începutului de martie.începutului de martie.Am observat [i c` esteAm observat [i c` esteAm observat [i c` esteAm observat [i c` esteAm observat [i c` estecea mai recent` pe carecea mai recent` pe carecea mai recent` pe carecea mai recent` pe carecea mai recent` pe carea]i publicat-o.a]i publicat-o.a]i publicat-o.a]i publicat-o.a]i publicat-o.

– C`r]ile mele sunt cuteme destul de diverse. Dou`c`r]i cu interviuri, dou` cucercet`ri de la Muzeul}`ranului Român, un volumdespre pelerinajul meu,împreun` cu un grup depictori, la Muntele Athos.Dar cele mai multe sunt c`r]ide eseuri. Cartea despreTarkovski (Credin]a,n`dejdea [i iubirea în via]a [iopera lui Andrei Tarkovski),la care am lucrat mul]i ani,este, iar`[i, aparte. Darmarea majoritate, sau micamajoritate, în fine, sunt c`r]ide eseuri, care s-au adunat întimp.

Ultima carte ap`rut`, înacest an, este o carte depopularizare ca editare, daraltfel foarte serioas`:P`rintele nostru DumitruSt`niloae sau via]a cateologie, la EdituraMeteorpress. S-a distribuit [ila chio[curile de ziare. Mi s-ap`rut important ca textele

respective s` aib` ocircula]ie cât mai larg`. Câtdespre Carte pentruîndr`gosti]ii care vor s` seîmprieteneasc`, mi-am dorits` alc`tuiesc o carte cât maiatractiv` pentru tineri [i nunumai pentru ei. {i se parec` am reu[it. Au fost vreodou` reedit`ri.

– Iese în eviden]`, în– Iese în eviden]`, în– Iese în eviden]`, în– Iese în eviden]`, în– Iese în eviden]`, întabloul celorlalte scrieritabloul celorlalte scrieritabloul celorlalte scrieritabloul celorlalte scrieritabloul celorlalte scrieriale dumneavoastr`.ale dumneavoastr`.ale dumneavoastr`.ale dumneavoastr`.ale dumneavoastr`.

– În general, c`r]ile melesunt destul de serioase, cuînc`rc`tur` teologic`. Euîncerc întotdeauna s`înc`lzesc pu]in… Tipul deexprimare [i de viziune, careîmi este apropiat [i pe caremi-l doresc, se trage de laIoan Alexandru. Toate celedespre care vorbea, lespunea cu implicare, cu suflupoetic, cu patos, cusinceritate [i limbajul lui afost cel care m-a influen]atcel mai mult. Sigur c` nu amdarul lui poetic, dar dac`trimite undeva, a[a, pedeparte, stilul meu, spre elîndreapt`. {i, atunci, am ziss` adun într-o carte lucrurilecare vin din aceast` zon`,pentru tineri, pentru iubire,pentru prietenie. Într-adev`r,a atras mai mult. Este

Costion Nicolescu [i p`rintele Petroniu T`nase,care a vie]uit la Sfântul Munte Athos


compus` din eseuri scrisepe parcursul unui timp maiîndelungat, dar totu[i sepoate vedea o unitate deviziune. „Introducerea”este una inedit`. Mai exist`în carte un text, la care eu]in foarte mult, dar c`ruialumea, luat` cu iubirea [i cuîndr`gostirea, poate c` nui-a dat destul` aten]ie – untext despre poezie. Amg`sit [i titlul acesta, careeste pu]in incitant. Mul]imi-au spus: Pì cum, nu teîmprietene[ti întâi [i pe urm`te îndr`goste[ti? Ori,viziunea mea merge peurma lui Pavel Florenski,cel care are o carte foartefrumoas` [i de oseduc`toare for]` filosofic`[i poetic`, în acela[i timp:Stâlpul [i temeliaadev`rului, scris` sub form`de scrisori. Una dintreaceste Scrisori, a XI-a, estedespre prietenie. Cred c`treapta cea mai de sus arela]iei în care pot ajungedoi oameni, este cea deprietenie. Inclusiv rela]iilede iubire b`rbat-femeie,inclusiv rela]iile de iubireîn familie, dintre copii [ip`rin]i... Ele sunt împlinite,în vederea mea, când ajungla prietenie. Prietenia esteun lucru mult mai stabil,mai sigur. Are o combustie[i o aprindere interioar`. {io siguran]`. Am prieteni pecare nu-i v`d timpîndelungat, [i, când îi rev`d,nu apare nicio distan]`, nicioalterare, nicio stinghereal`.Instantaneu suntemîmpreun` [i comunic`m.

Am ]inut s` pun carteasub tutela emblematic` aCânt`rii cânt`rilor. E opoezie suprem`, ca s` spuna[a. Este un miracol c` a fostadmis` în canonul Scripturii.Noi recept`m clerul, fie c`sunt c`lug`ri, mai ales, fie c`sunt preo]i din lume, ca fiinddistan]a]i sau chiar reticen]ifa]` de problemele iubiriidintre un b`rbat [i o femeie,dintre o fat` [i un bìat. C` oînchid între ni[te canoane

greu de suportat de cei careî[i trìesc frenetic iubirea.Or, faptul c` acest excep-]ional poem, Cântareacânt`rilor, a ajuns în canonulSfintei Scripturi nu este nici oîntâmplare, nici o sc`pare.Nu este o gre[eal`. Sigur cèa vorbe[te despre rela]iadintre Hristos [i Biseric`, dareste [i ceea ce ar trebui s` fierela]ia liber`, curat`, f`rìnhibi]ii, între iubit [i iubit`.

Mai este ceva special laCartea pentru îndr`gosti]iicare..., ceva care nu ]ine demine, este o copert` foartefrumoas`. Apar]ine unuiadintre cei mai buni pictori învia]`, minunatuluiConstantin Flondor, de laTimi[oara. I-am spus c` amnevoie de o ilustra]ie pentru

copert` [i mi-a f`cut oacuarel`, cu p`s`ri, custruguri. La prima vedere,m-am mirat, pentru c` nu amremarcat imediat textul.Apoi, am v`zut c` este oreferin]` direct` la un versetdin Cântarea Cânt`rilor. Amcâteva tablouri pictate de el.Este un om extraordinar,care se trage din cavalerii deFlondor, ce vie]uiauodinioar` în Bucovina,implica]i în p`strareacon[tiin]ei românismului. Îmieste foarte drag` copertaaceasta.

– B`nuiesc c` [i– B`nuiesc c` [i– B`nuiesc c` [i– B`nuiesc c` [i– B`nuiesc c` [icititorului. Pentru c`,cititorului. Pentru c`,cititorului. Pentru c`,cititorului. Pentru c`,cititorului. Pentru c`,luând cartea, amluând cartea, amluând cartea, amluând cartea, amluând cartea, amîndr`git, prima dat`îndr`git, prima dat`îndr`git, prima dat`îndr`git, prima dat`îndr`git, prima dat`coperta, cu desenul eicoperta, cu desenul eicoperta, cu desenul eicoperta, cu desenul eicoperta, cu desenul eicare lini[te[te [i bucur`care lini[te[te [i bucur`care lini[te[te [i bucur`care lini[te[te [i bucur`care lini[te[te [i bucur`

ochiul [i care se dezv`-ochiul [i care se dezv`-ochiul [i care se dezv`-ochiul [i care se dezv`-ochiul [i care se dezv`-luie cu totul, într-adev`r,luie cu totul, într-adev`r,luie cu totul, într-adev`r,luie cu totul, într-adev`r,luie cu totul, într-adev`r,în timp. Dar [i titlulîn timp. Dar [i titlulîn timp. Dar [i titlulîn timp. Dar [i titlulîn timp. Dar [i titlulatrage aten]ia, inclusivatrage aten]ia, inclusivatrage aten]ia, inclusivatrage aten]ia, inclusivatrage aten]ia, inclusivpentru c` este scris depentru c` este scris depentru c` este scris depentru c` este scris depentru c` este scris demân`.mân`.mân`.mân`.mân`.

– Da, este prietenoas`cartea.

– Este un lucru tot– Este un lucru tot– Este un lucru tot– Este un lucru tot– Este un lucru totmai rar sim]it în zilelemai rar sim]it în zilelemai rar sim]it în zilelemai rar sim]it în zilelemai rar sim]it în zilelenoastre prietenia? Mienoastre prietenia? Mienoastre prietenia? Mienoastre prietenia? Mienoastre prietenia? Miea[a îmi pare.a[a îmi pare.a[a îmi pare.a[a îmi pare.a[a îmi pare.

– Este mai complicatpu]in cu prietenia, pentru c`nu to]i îi d`m aceea[iaccep]ie. Vezi oameni carespun: Am eu un prietenacolo. M` ajut`. Dar acestaeste un nivel prim, cel mai dejos, în care oamenii se ajut`pentru c` se cunosc, pentruc` sunt împreun`. Pe de alt`parte, îmi aduc aminte cum

într-o scrisoare, prin 1980,Cristian Mandeal, dirijorul,îmi scria c` are foarte pu]iniprieteni adev`ra]i. Adic`prieteni în sensul ultim,oameni cu care e[ti într-unsuflet, într-un duh, cu carepo]i s` mergi pân` la cap`tullumii, oriunde. Cu prietenuladev`rat, la fel ca în leg`turade iubire marital`, a[ spune,ai nevoie de o potrivire.So]ia sau so]ul nu ]i-l alegi pebaza unui concurs, a uneigrile. Este o potrivire pe careo sim]i la un moment dat. {irela]ia cu duhovnicul este tota[a. Sim]i o potrivire [i, dinmul]i, doar unul î]i spuneceva. Deci, îl sim]i pe celcare î]i poate deveni prieten[i lucrurile se a[az` pe t`cute[i pe nesim]ite.

Înainte de 1989,prietenia, pentru mine [ipentru noi, românii, îngeneral, era esen]ial`. Eranecesar s` ne g`sim locul încare s` ne sim]im acas` [i s`comunic`m, dincolo deconstrângerile ideologice, deusc`ciunea care era în afar`.De[i, [i în acea usc`ciune, auexistat multe flori, care aucrescut [i au înflorit superb,cultural vorbind. Este drept,pe atunci tot f`cutul era maivizibil, pentru c` marileapari]ii erau relativ rare [iaveai r`gazul s` le parcurgi.{i s` te bucuri major defiecare apari]ie cultural` cade o mic` minune. Acum,dac` intri într-o libr`rie, tez`p`ce[ti, nu [tii ce s` iei...Este o ofert` foarte bogat`,iar timpul este împu]inat. Depild`, c`r]ile p`rinteluiSt`niloae ap`reau, atunci,una la doi sau trei ani. Era os`rb`toare. Te gr`beai s`faci rost de ea [i o [i citeai cucreionul în mân`. Acum mise întâmpl` s` cump`r c`r]iîntr-un ritm în care s` nuapuc s` le citesc. Plus c`primesc foarte multe. {imulte dintre ele suntinteresante. Atunci, în duhulacela, al prieteniei-refugiu,ne sim]eam bine, cre[teamspiritual. Anturajul estedecisiv în cre[terea spiritualà unei persoane. M` gândesc[i la prietenii mei buni dincopil`rie, doi, trei sau patru,câ]i i-am avut atunci. Mi-aufost de un ajutor esen]ial, dinpunct de vedere spiritual [icultural. Citeam împreun`,discutam, concuram frumospe acest t`râm. În fond,suntem [i rezultatulprieteniilor noastre.P`rintele Teofil P`rìan tottimpul ne spunea c` el esterezultatul prietenilor pe carei-a întâlnit [i care l-au ajutat.Pentru c`, fiind nev`z`tor, la[coal`, la facultate, înm`n`stire, avea nevoie deajutor [i f`r` prieteni nus-ar fi descurcat.

(va urma)


Au devenit dejastereotipuriexpresii ca

„militari pe tocuri” sau„femei în armat`” [i, ]inândcont de faptul c` femeile î[ifac sim]it` prezen]a îndomeniul ap`r`rii de anibuni, nu ar trebui s` existe odiferen]iere atât de evident`între militarii femei [i colegiilor b`rba]i, care sunt [i multmai numero[i.

Contur`m o pat` deculoare, într-adev`r, [i, s`recunoa[tem – o femeieîmbr`cat` în uniformamilitar` atrage aten]ia cu

Student-plutonier Dora-Elena SIMION,Academia Naval` Mircea cel B`trân

O PO PO PO PO PAAAAAT~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~T~ DE CULOARE NECESAR~

FEMINA FEMINA FEMINA FEMINA FEMINA

mai mult` u[urin]` fa]` de unb`rbat care poart` aceea[iuniform`. Suntem prezenteîn toate categoriile de for]e [iîn toate structurile ArmateiRomâniei [i sunt convins` defaptul c` ne-am câ[tigat acestloc [i c` îl merit`m. Suntemcapabile s` dobândimrespectul [i consider c` amdevenit con[tiente c`respectul se câ[tig`, nu seimpune. De-a lungultimpului, am înv`]at s`lucr`m în echip` [i s` neremarc`m prin valoare.

Întregul concept alfor]elor armate nu se

bazeaz` doar pe for]` fizic`,parte în care, în general,colegii no[tri sunt cu un pasînaintea noastr`, ci [i peinteligen]`, aten]iedistributiv`, profesionalism,abilit`]i de lider, vitez` dereac]ie ([i lista atributeloreste mult mai ampl`). Înopinia mea, compara]iilechiar nu î[i mai au rostuldac` privim în ansambluactivitatea unui militar;fiecare î[i are locul sù [isarcini bine stabilite trasateprin prisma func]iei pe care oocup`. A[ putea trece înrevist` numele câtorvapersonalit`]i feminine:general de brigad` medicconf. univ. dr. Florentina

Radu – Ioni]`, prima femeiecomandant a SpitaluluiUniversitar de Urgen]`Militar Central Dr. CarolDavila din Bucure[ti sauc`pitan Simona Mìerean,prima femeie pilot de avionsupersonic din România.

Un fapt deosebit deimportant îl constituie [imodul în care comunic`m cucei din jurul nostru [imaniera în care împletimpreocup`rile diverse pe carele avem. Cariera unui militareste „condimentat`” cu ovarietate de situa]iideosebite [i o multitudine deactivit`]i, care mai de caremai diferite [i maisolicitante. De exemplu, la

Fot

o: C

`t`l

in O

VR

EIU

Fot

o: E

ugen

MIH

AI


bordul navelor militareromâne[ti, întâlnim doamne[i domni[oare care particip`la exerci]ii interna]ionale [iantrenamente pe mare,unele dintre acesteadesf`[urate împreun` cugrup`ri de nave din alte ]`ri.Parc` nu mai apar atât demulte diferen]e între femeile[i b`rba]ii din armat`, nu?

Privire spre trecutPrivire spre trecutPrivire spre trecutPrivire spre trecutPrivire spre trecut

Un alt aspect notabil estecreionat de modul în care auf`cut istorie predecesoarelenoastre [i de faptul c` „ne-audeschis calea” [i ne-au l`sato mo[tenire pe care noi neputem cl`di un drum maimult decât frumos. Cred cèste necesar s` înv`]`m de ladoamnele care [i-au dedicatani buni din via]` sistemuluimilitar [i ap`r`rii na]ionale,[i care [i-au desf`[uratactivitatea în cea maiprofesionist` manier`; acestefemei minunate [i-audistribuit timpul astfel încât

s` poat` fi mame, so]ii,prietene [i, nu în ultimul rând– militari. Timpurile s-auschimbat, lumea evolueaz`,cerin]ele societ`]ii în caretrìm se transform` continuu,dar noi avem deja trasat undrum pe care, dac` îl urm`m[i îl des`vâr[im, vom ajunges` realiz`m o îmbinare atuturor componentelor vie]ii.

De[i poate c` suntemînc` privite cu o oarecareund` de scepticism de c`treunii dintre colegii no[tri [i,plecând de la aceast` idee,trebuie s` demonstr`m uneorimai mult decât „scrie în fi[apostului”; acest lucru nu artrebui decât s` ne motiveze [is` ne ambi]ioneze. Probabilc` e dificil sau ciudat deacceptat ca o femeie s` seprezinte în fa]a forma]iei [i s`î[i prezinte ideile ori s` î[iexercite actul de comand`dar, pornind de la premiza c`nu sexul, na]ionalitatea,religia sau culoarea pielii neformeaz` ca oameni [i caprofesioni[ti, ar trebui s`l`s`m deoparte ideilepreconcepute.

Fot

o: P

etric

` M

IHA

LAC

HE

Fot

o: C

`t`l

in O

VR

EIU


Printre cei ce au fostangrena]i în lupta pentrurealizarea unit`]ii na]ionales-au aflat [i descenden]i aigeneralului doctor CarolDavila. Teodor DavilaTeodor DavilaTeodor DavilaTeodor DavilaTeodor Davila s-an`scut la Bucure[ti, la 21noiembrie 1888, fiind fiul lui

Prof. univ. dr. Gheorghe Nicolescu

FIII LUI FIII LUI FIII LUI FIII LUI FIII LUI ALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAALEXANDRU DAVILA,VILA,VILA,VILA,VILA,PE FRONTURILE PRIMULUIPE FRONTURILE PRIMULUIPE FRONTURILE PRIMULUIPE FRONTURILE PRIMULUIPE FRONTURILE PRIMULUI

R~ZBOI MONDIALR~ZBOI MONDIALR~ZBOI MONDIALR~ZBOI MONDIALR~ZBOI MONDIAL

Alexandru Davila [i alHortensiei. Î[i face studiileliceale la Oberrealschule dinFreiburg, la Breslau [i laLiceul Gheorghe Laz`r dinBucure[ti. Apoi urmeaz`cursurile {colii Militare deCavalerie din Târgovi[te, înurma absolvirii c`reia esteavansat sublocotenent la1 iulie 1911 [i repartizat laRegimentul 4 Ro[iori. Aicise remarc` prin inteligen]asa deosebit`, prinpreocuparea de a realiza oinstruire cât mai bun` asubordona]ilor, conducând înacela[i timp [coala dealfabetizare ce eraorganizat` în unitate.Calit`]ile sale determinàdmiterea la {coala Special`de Cavalerie în anul 1913,

unde s-a clasificat al doileadin 17 absolven]i. Petimpul [colariz`rii,comandantul îlcaracterizeaz` ca fiind„Foarte inteligent, cu oprea bun` cultur` atâtgeneral` cât [i a armei.Studios. A dat prea bunerezultate în [coalaspecial`. Disciplinat.Conduit` prea bun`. Fireviolent` din care pricin` afost nevoit s` ias` pe terencu sublocotenentulVulturescu Grigore. Ofi]ercu vlag` [i de n`dejde pe

care se poate conta mai alesla nevoie”.

Prima parte a campanieidin 1916-1918 o efectueaz`în regimentul 4 Ro[iori.Locotenentul Davila Teodorse prezint`, la 6 august, lapartea operativ` aregimentului [i esterepartizat la escadronul III,[ef al plutonului 2, cu careparticip` la executarea

serviciului de supravegherea Dun`rii.

Regimentul 4 Ro[iori iaparte, cu Divizia 1 cavalerie,la „Manevra de laFl`mânda”, dar nu treceDun`rea din cauzacontramand`rii opera]iei. Încursul lunii octombrie,unitatea din care f`cea parteTeodor Davila execut`mar[uri de acoperire în zona

C`s`torit cu AnaC`s`torit cu AnaC`s`torit cu AnaC`s`torit cu AnaC`s`torit cu AnaRacovi]`, o nepoat` aRacovi]`, o nepoat` aRacovi]`, o nepoat` aRacovi]`, o nepoat` aRacovi]`, o nepoat` a

Gole[tilor, CarolGole[tilor, CarolGole[tilor, CarolGole[tilor, CarolGole[tilor, CarolDavila a fostDavila a fostDavila a fostDavila a fostDavila a fost

întemeietorul [coliiîntemeietorul [coliiîntemeietorul [coliiîntemeietorul [coliiîntemeietorul [coliimedicale române[ti.medicale române[ti.medicale române[ti.medicale române[ti.medicale române[ti.

Urma[ii sì, fiiiUrma[ii sì, fiiiUrma[ii sì, fiiiUrma[ii sì, fiiiUrma[ii sì, fiiidramaturguluidramaturguluidramaturguluidramaturguluidramaturgului

Alexandru Davila, auAlexandru Davila, auAlexandru Davila, auAlexandru Davila, auAlexandru Davila, auluptat pe frontulluptat pe frontulluptat pe frontulluptat pe frontulluptat pe frontulromânesc în aniiromânesc în aniiromânesc în aniiromânesc în aniiromânesc în aniiPrimului R`zboiPrimului R`zboiPrimului R`zboiPrimului R`zboiPrimului R`zboi

Mondial.Mondial.Mondial.Mondial.Mondial.

Carol [i AlexandruDavila

ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE


Statuia Anei Davila (1890) din fa]aCapelei Sf. Elisabeta (Bucure[ti)


dintre Bucure[ti [i Oltparticipând ulterior laB`t`lia Bucure[tilor.Tân`rul locotenent seremarc` în aceast` perioad`prin actele de bravur`s`vâr[ite în luptele sus]inutede regiment la Rob`ne[ti în10 noiembrie 1916. For]eleinamice, o brigad` decavalerie german`, suntsemnalate în zona de ac]iunea ro[iorilor. Brigada IItransmite Regimentului 4ordinul de a se deplasa pedirec]ia Piele[ti, Gherghe[ti,Ungureni, Gropdani cuscopul de a acoperi stângaArmatei I ce aveadispozitivul pe [oseauana]ional` Craiova – Slatina[i a c`dea în flancul [ispatele inamicului ce înaintape direc]ia Craiova – PiatraOlt. La ora 8, inamiculreu[e[te s` opreascàvangarda Brig`zii IIRo[iori format` dintr-undivizion al regimentului 8Ro[iori. În fa]a acesteisitua]ii, Regimentul 4 Ro[ioriprime[te ordin s` atace [i s`for]eze trecerea. Dup` unviolent schimb de focuri,inamicul este respins, dar unnou atac este dezl`n]uit decavaleria acestuia, care luptape jos în apropierea satuluiRob`ne[ti. Lupta dureaz`pân` la orele 12.45, în lipsasprijinului artileriei noastre,cu toat` vitejia ro[iorilor,ace[tia sunt nevoi]i s` seretrag`. Retragerea s-a f`cutcu mare greutate din cauzapierderilor numeroase [i aartileriei inamice care aexecutat un tir de barajputernic. Pe câmpul de lupt`r`mân patru ofi]eri, 54 desolda]i – mor]i, un ofi]er [i 17solda]i – r`ni]i, iar 36 suntda]i disp`ru]i. De[i eraîncadrat pe o func]ie ce îlscutea de participarea lalupt`, locotenentul TeodorDavila a cerut, la Rob`ne[ti,s` intre în front, înEscadronul 4, conducându-[iplutonul cu deosebit`bravur`, energie [i ini]iativ`.Este r`nit la mân` [i evacuat

la spital, iar fapta îi ester`spl`tit` prin acordarea, la12 aprilie 1917, a ordinuluiSteaua României cu spade îngradul de cavaler.

La 24 decembrie 1916,Teodor Davila este mutat laServiciul automobilelor [ideta[at la Grupul 1automitraliere blindate dinDivizia 1 cavalerie,îndeplinind func]ia decomandant. Activitateasa este apreciatèlogios decomandan]iie[aloanelorc`rora s-asubordonat.Astfel generalulSchina,comandantulDiviziei 1Cavalerie, nota:„De[i ne g`seamîn timpul refacerii,când nici o ac]iunenu putea da m`suracapacit`]ii de lupt` aacestui ofi]er în capulunit`]ii sale, totu[i ofi]erula contribuit prin munca sa lainstruirea ofi]erilor divizieiasupra mitraliereiSt. Etienne, la centrul deinstruc]ie al diviziei. Asecondat în mod apreciabilpe c`pitanul francez deChamgrand în conducerea[coalei, prin traducerea

regulamentuluide întrebuin]area mitralierei dinlimba francez`în limbaromân`.LocotenentulDavila în acesttimp a îngrijitprea bine detraiul, hrana [iinstruc]iaoamenilorunit`]ii saleprecum [i deîntre]inereamaterialuluiscump ce i seîncredin]ase.Ofi]erul merit`

a înainta la gradul de

St. Etienne [i Maxim. A datdovad` c` este capabil,perseverent, energic, curajos,având în acela[i timp toat`solicitudinea pentruîngrijirea [i între]inereatrupei sale [i a materialului”.Iar [eful de stat major alCorpului de Cavalerie evocaaceea[i perioad` astfel: „Cuocazia opera]iunilor Diviziei 1Cavalerie la Oituz, o partedin unitatea sa a fost deta[at`[i s-a distins în opera]iunilela care a luat parte, merit cerevine c`pitanului DavilaTeodor ce a instruit [ipreg`tit unitatea”.

Dup` încheierear`zboiului, Teodor Davila,fiind ofi]er activ, r`mâne încadrele armatei pân` în anul1923, când este trecut îndisponibilitate cu gradul demaior. Moare în timpul celuide Al Doilea R`zboiMondial, la 22 octombrie1941, din cauza exploziei dela Comandamentul MilitarOdessa.

Un alt descendent algeneralului doctor CarolDavila, care s-a remarcat înR`zboiul reîntregirii, a fostCarol DavilaCarol DavilaCarol DavilaCarol DavilaCarol Davila, un alt fiu aldramaturgului AlexandruDavila. El s-a n`scut, la 1decembrie 1886, laBucure[ti. În august 1909, afost încorporat ca soldat cutermen redus laRegimentul 10 Artilerie [iavansat sublocotenent derezerv`, la 10 mai 1914, încondi]iile prev`zute deLegea recrut`rii din aceavreme. În 1913, a fost

mobilizat [i a participat laCampania din Bulgariaavând gradul de caporal cutermen redus.

Cu Regimentul 12Artilerie, face întreagacampanie din 1916 – 1918.Trecerea grani]ei cuTransilvania are loc „înmijlocul uralelor [i a unuientuziasm înfl`c`rat, la cared`deau dreptul secole întregide a[teptare” – dup` cum seconsemna în jurnalul deopera]ii al regimentului.

campania din vara anului1917 aprecia: „A luat partela toate opera]iunileCorpului de Cavalerie însectorul Siret (Cosme[ti –Ive[ti) [i în acela[i timp afost îns`rcinat cu conducerea[colii mitralierelor

Carol Davila

Ana Davila(portet de Sava Hen]ia)

c`pitan” – grad în care esteavansat la 1 aprilie 1917.

La rândul sù, generalulSinescu – comandantulCorpului de Cavaleriereferindu-se la participareac`pitanului Teodor Davila la



Carol Davila f`cea parte dinDivizionul 1, care prime[temisiunea de a sprijini trupelede infanterie în zona Tulghe[– Ditrù. Bateriile 2 [i 3 dinacest divizion organizeaz`pozi]ia la Ditrù, iar Bateria1, sub comanda c`pitanuluiConstantinescu, având încompunerea ei [i pesublocotenentul de rezerv`Carol Davila, prime[te la 28august misiunea de a înso]iRegimentul 39 în mar[ulpeste Muntele „Crucea”,cota 1517, cu misiunea de aataca [i cuceri defileuldeschis de pârâul Gorgeni,ce debu[eaz` în Valea

resping`, iar a doua zi, cupre]ul unor eforturisupraomene[ti, reu[e[te sìas` la [osea, ajungânddeta[amentul de infanteriela 6 km vest de L`pu[na,unde ocup` pozi]ii deap`rare pe sec]ii.

La 5 septembrie 1916,deta[amentul atac` pozi]iade infanterie de la Fâncol.Bateria a pus în ac]iunenumai dou` tunuri din cauzadefileului strâmt ce nupermitea mi[c`ri decât pe[osea. Primul tun este împinspân` la 300 de metri depozi]ia inamic` [i, dup` [aseore de activitate, este l`sat

meritelor sale, la 1noiembrie 1916, la gradul delocotenent. La 10 decembrie,pozi]ia ocupat` de Bateriac`pitanului Constantinescueste reperat` de o bateriede 150 mm [i una de 210mm inamice. A doua zi, sepronun]` atacul germanîmpotriva trupelor degr`niceri, în sprijinul c`roraac]iona bateriaConstantinescu. Eroismulinfanteri[tilor [i artileri[tilorst`vile[te atacurileinamicului; lupte crâncene sedesf`[oar` chiar în jurullucr`rilor f`cute de plutonulde sus]inere al bateriei. În

ordon` bombardarealucr`rilor adversarului, adispozitivului în adâncime alacestuia [i deschiderea debre[e în re]elele din fa]aliniei întâi, una la cota 506pe dealul C`rpini[ [i alta pedealul Fe]i[oara. Referindu-sela aceste lupte, comandantulregimentului nota despreCarol Davila: „A comandatîn condi]ii foarte bunebateria, luând parte la toateluptele de atac [i contraatacunde prin curajul ce-l are [inep`sarea de moarte, stând[i conducând focul baterieisale, a fost de cel mai marefolos infanteriei. La atacul dela cota 506 a fost îns`rcinatîn mod special de a facebre[e în re]elele de sârmìnamice; a executatmisiunea cu mult curaj [ipricepere, din linia întâi ainfanteriei [i sub foculîngrozitor al artileriei greleinamice, a condus foculbateriei sale, astfel c` bre[aa fost f`cut` la timp [i cumult mai mare decât ceacerut`. Ajutorul datinfanteriei a întrecut oricelaude. Cu bateria sadeta[ând un tun de pozi]ie,care sub conducerea [icontrolul sù a interceptatcomunica]iile inamicului pe[osea, a ar`tat o mult`pricepere [i îndemânare…”„Nu era nici o deosebireîntre unit`]ile acestuicomandant de baterieprovenit din rezerv` [i alecelui mai destoinic c`pitanactiv. În ceea ce prive[tecurajul [i bravurapersonal`, ele au contribuitîn bun` parte la gloria cucare s-a acoperit acestregiment”.

La 1 septembrie 1917,este avansat la gradul dec`pitan de rezerv`, propus ladecorare [i i se acord`Medalia „Crucea Comemo-rativ`” cu baretele Ardeal,Carpa]i, Târgu Ocna.

Era demobilizat la 19aprilie 1918.

Descenden]i la în`l]imeaînainta[ilor!

sub comanda sublocote-nentului de rezerv` CarolDavila, pentru a ]ine încontinuare piept inamicului,iar c`pitanul Panaitescupune în pozi]ie al doilea tun.B`tut de artileria noastr`,inamicul este obligat s`p`r`seasc` pozi]ia lac`derea nop]ii. Luptelecontinu`, Divizionul Iparticipând la ele însprijinul infanteriei sauexecutând trageri decontrabaterie [iremarcându-se la Ib`ne[ti,în 16 septembrie 1916, pedealul Lunca.

Sublocotenentul derezerv` Carol Davila esteavansat, ca o r`splat` a

zilele de 1, 2, 3 [i 4 ianuarie1917, se desf`[oar` lupteledin zona M`n`stirea Ca[in,unde sprijinul artileriei,pierderile provocate de tirulprecis în rândurile inamicului[i vitejia infanteri[tilor duc laoprirea definitiv` a înaint`riiacestuia.

Dup` reorganizarea dinprim`vara anului 1917,regimentul particip` laofensiva din iulie. CarolDavila se remarc` din nou.Divizia 8 Infanterie, însprijinul c`reia este destinatRegimentul 12 Artilerie,prime[te misiunea de a fixafor]ele inamice din fa]a ei [ide a împiedica manevrarezervelor. În acest scop, se

|n 1904, Teodor Davila pune bazele primei echipe de fotbaldin Bucure[ti ASC Olympia

Mure[ului. Trecerea pestemunte s-a f`cut în condi]iiexcep]ional de grele, petrasee impracticabile, astfelc` artileria nu a pututsprijini trupele de infanteriecare aveau ordin s` atace înaceea[i zi pozi]ia de laL`pu[na. La coborâre,drumul a trebuit deschis cusecurea, iar piesele deartilerie coborâte cuajutorul conove]elor. La unmoment dat, drumul pe carese deplasa bateria s-aterminat, fiind continuat cu olinie de Decauville, pe carenu se puteau deplasatr`surile artileriei. Atacat`de inamic pe timpul nop]ii,bateria reu[e[te s`-l



AM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAM S~-MI UIMESC FAMILIAAMILIAAMILIAAMILIAAMILIA CU CU CU CU CUÎNCERC~RILE MELE CULINAREÎNCERC~RILE MELE CULINAREÎNCERC~RILE MELE CULINAREÎNCERC~RILE MELE CULINAREÎNCERC~RILE MELE CULINARE

– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERATTTTTALALALALAL GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,

CACACACACAVVVVVALER ALER ALER ALER ALER ALALALALAL ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI MIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZUL

RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI

– partea a treia –– partea a treia –– partea a treia –– partea a treia –– partea a treia –

GGGGGeneralul eneralul eneralul eneralul eneralul Aristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut încomuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. AAAAA absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul

Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri de artilerie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri de artilerie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri de artilerie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri de artilerie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri de artilerie,fiind repartizat la Regimentul 2 fiind repartizat la Regimentul 2 fiind repartizat la Regimentul 2 fiind repartizat la Regimentul 2 fiind repartizat la Regimentul 2 Artilerie Artilerie Artilerie Artilerie Artilerie AntiaerianÀntiaerianÀntiaerianÀntiaerianÀntiaerian`din Ia[i. din Ia[i. din Ia[i. din Ia[i. din Ia[i. AAAAA luptat pe frontul de est, mai înt#i în luptat pe frontul de est, mai înt#i în luptat pe frontul de est, mai înt#i în luptat pe frontul de est, mai înt#i în luptat pe frontul de est, mai înt#i înBasarabia, apoi la Odessa [i Cotul Donului. Basarabia, apoi la Odessa [i Cotul Donului. Basarabia, apoi la Odessa [i Cotul Donului. Basarabia, apoi la Odessa [i Cotul Donului. Basarabia, apoi la Odessa [i Cotul Donului. AAAAA fost fost fost fost fostdecorat în mai multe rânduri cu Coroana României,decorat în mai multe rânduri cu Coroana României,decorat în mai multe rânduri cu Coroana României,decorat în mai multe rânduri cu Coroana României,decorat în mai multe rânduri cu Coroana României,cu Medalia cu Medalia cu Medalia cu Medalia cu Medalia Aeronautic`, pentru luptele din Est.Aeronautic`, pentru luptele din Est.Aeronautic`, pentru luptele din Est.Aeronautic`, pentru luptele din Est.Aeronautic`, pentru luptele din Est.

Apoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pe frontulApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pe frontulApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pe frontulApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pe frontulApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pe frontulde vest, a fost decorat cu Ordinul de vest, a fost decorat cu Ordinul de vest, a fost decorat cu Ordinul de vest, a fost decorat cu Ordinul de vest, a fost decorat cu Ordinul Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazulcu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret Regalcu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret Regalcu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret Regalcu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret Regalcu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret Regal

nrnrnrnrnr. 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. Tân`rul c`pitan Tân`rul c`pitan Tân`rul c`pitan Tân`rul c`pitan Tân`rul c`pitan AristideAristideAristideAristideAristideCehan, f i ind comandantul Bateriei 27 Cehan, f i ind comandantul Bateriei 27 Cehan, f i ind comandantul Bateriei 27 Cehan, f i ind comandantul Bateriei 27 Cehan, f i ind comandantul Bateriei 27 Arti lerieArti lerieArti lerieArti lerieArti lerieAntiaerian` Antiaerian` Antiaerian` Antiaerian` Antiaerian` VVVVVickersickersickersickersickers, din Regimentul 2 , din Regimentul 2 , din Regimentul 2 , din Regimentul 2 , din Regimentul 2 AA, a primitAA, a primitAA, a primitAA, a primitAA, a primitcea mai înalt` decora]ie de r`zboi a României,cea mai înalt` decora]ie de r`zboi a României,cea mai înalt` decora]ie de r`zboi a României,cea mai înalt` decora]ie de r`zboi a României,cea mai înalt` decora]ie de r`zboi a României,pentru curajul [i sângele rece cu care [i-a conduspentru curajul [i sângele rece cu care [i-a conduspentru curajul [i sângele rece cu care [i-a conduspentru curajul [i sângele rece cu care [i-a conduspentru curajul [i sângele rece cu care [i-a condussubunitatea în luptele contra germano-maghiarilorsubunitatea în luptele contra germano-maghiarilorsubunitatea în luptele contra germano-maghiarilorsubunitatea în luptele contra germano-maghiarilorsubunitatea în luptele contra germano-maghiarilordin Sectorul vest, comuna Gai-Arad. De[i înconjuratdin Sectorul vest, comuna Gai-Arad. De[i înconjuratdin Sectorul vest, comuna Gai-Arad. De[i înconjuratdin Sectorul vest, comuna Gai-Arad. De[i înconjuratdin Sectorul vest, comuna Gai-Arad. De[i înconjuratde inamic într-un cerc cu raza mai mic` de 500 dede inamic într-un cerc cu raza mai mic` de 500 dede inamic într-un cerc cu raza mai mic` de 500 dede inamic într-un cerc cu raza mai mic` de 500 dede inamic într-un cerc cu raza mai mic` de 500 demetri, nu-[i pierde cump`tul [i organizeaz` ometri, nu-[i pierde cump`tul [i organizeaz` ometri, nu-[i pierde cump`tul [i organizeaz` ometri, nu-[i pierde cump`tul [i organizeaz` ometri, nu-[i pierde cump`tul [i organizeaz` orezisten]` de foc atât de puternic` încât dou` zilerezisten]` de foc atât de puternic` încât dou` zilerezisten]` de foc atât de puternic` încât dou` zilerezisten]` de foc atât de puternic` încât dou` zilerezisten]` de foc atât de puternic` încât dou` zile[i o noapte opre[te înaintarea armatei maghiare[i o noapte opre[te înaintarea armatei maghiare[i o noapte opre[te înaintarea armatei maghiare[i o noapte opre[te înaintarea armatei maghiare[i o noapte opre[te înaintarea armatei maghiarepe direc]ia {oseaua Pecica - pe direc]ia {oseaua Pecica - pe direc]ia {oseaua Pecica - pe direc]ia {oseaua Pecica - pe direc]ia {oseaua Pecica - Arad. În ziua de 13Arad. În ziua de 13Arad. În ziua de 13Arad. În ziua de 13Arad. În ziua de 13septembrie 1944, lupt` personal în prima linie,septembrie 1944, lupt` personal în prima linie,septembrie 1944, lupt` personal în prima linie,septembrie 1944, lupt` personal în prima linie,septembrie 1944, lupt` personal în prima linie,tr`gând cu pu[ca mitralier` contra unui inamic foartetr`gând cu pu[ca mitralier` contra unui inamic foartetr`gând cu pu[ca mitralier` contra unui inamic foartetr`gând cu pu[ca mitralier` contra unui inamic foartetr`gând cu pu[ca mitralier` contra unui inamic foartenumeros, f`când astfel siguran]a bateriei însprenumeros, f`când astfel siguran]a bateriei însprenumeros, f`când astfel siguran]a bateriei însprenumeros, f`când astfel siguran]a bateriei însprenumeros, f`când astfel siguran]a bateriei înspreest, deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. Înest, deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. Înest, deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. Înest, deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. Înest, deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. Înziua de 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameniziua de 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameniziua de 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameniziua de 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameniziua de 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameni(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive aleinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 de mor]iinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 de mor]iinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 de mor]iinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 de mor]iinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 de mor]i[i r`ni]i.[i r`ni]i.[i r`ni]i.[i r`ni]i.[i r`ni]i.

În precedentele dou` numere ale revistei În precedentele dou` numere ale revistei În precedentele dou` numere ale revistei În precedentele dou` numere ale revistei În precedentele dou` numere ale revistei Via]aVia]aVia]aVia]aVia]amilitar`militar`militar`militar`militar`, am publicat tot atâtea episoade din, am publicat tot atâtea episoade din, am publicat tot atâtea episoade din, am publicat tot atâtea episoade din, am publicat tot atâtea episoade dinjurnalul de prizonierat al tân`rului ofi]er de artileriejurnalul de prizonierat al tân`rului ofi]er de artileriejurnalul de prizonierat al tân`rului ofi]er de artileriejurnalul de prizonierat al tân`rului ofi]er de artileriejurnalul de prizonierat al tân`rului ofi]er de artilerieantiaerian` care, dup` faptele de vitejie din toamnaantiaerian` care, dup` faptele de vitejie din toamnaantiaerian` care, dup` faptele de vitejie din toamnaantiaerian` care, dup` faptele de vitejie din toamnaantiaerian` care, dup` faptele de vitejie din toamnalui ’44, a fost capturat [i trimis într-un lag`r german,lui ’44, a fost capturat [i trimis într-un lag`r german,lui ’44, a fost capturat [i trimis într-un lag`r german,lui ’44, a fost capturat [i trimis într-un lag`r german,lui ’44, a fost capturat [i trimis într-un lag`r german,unde a trìt în condi]ii foarte grele pân` la finalulunde a trìt în condi]ii foarte grele pân` la finalulunde a trìt în condi]ii foarte grele pân` la finalulunde a trìt în condi]ii foarte grele pân` la finalulunde a trìt în condi]ii foarte grele pân` la finalulr`zboiului. r`zboiului. r`zboiului. r`zboiului. r`zboiului. Am avut privi legiul s` îl cunosc peAm avut privi legiul s` îl cunosc peAm avut privi legiul s` îl cunosc peAm avut privi legiul s` îl cunosc peAm avut privi legiul s` îl cunosc pegeneralul generalul generalul generalul generalul Aristide Cehan în ultimul sù an de via]`,Aristide Cehan în ultimul sù an de via]`,Aristide Cehan în ultimul sù an de via]`,Aristide Cehan în ultimul sù an de via]`,Aristide Cehan în ultimul sù an de via]`,când mi-a spus povestea vie]ii Domniei Sale, iar ocând mi-a spus povestea vie]ii Domniei Sale, iar ocând mi-a spus povestea vie]ii Domniei Sale, iar ocând mi-a spus povestea vie]ii Domniei Sale, iar ocând mi-a spus povestea vie]ii Domniei Sale, iar obun` parte a acestui interviu a fost înregistrat [ibun` parte a acestui interviu a fost înregistrat [ibun` parte a acestui interviu a fost înregistrat [ibun` parte a acestui interviu a fost înregistrat [ibun` parte a acestui interviu a fost înregistrat [icu reportofonul, dar [i cu o camer` de filmat, sprecu reportofonul, dar [i cu o camer` de filmat, sprecu reportofonul, dar [i cu o camer` de filmat, sprecu reportofonul, dar [i cu o camer` de filmat, sprecu reportofonul, dar [i cu o camer` de filmat, sprenemurirea unui mare erou al României. nemurirea unui mare erou al României. nemurirea unui mare erou al României. nemurirea unui mare erou al României. nemurirea unui mare erou al României. Acum pute]iAcum pute]iAcum pute]iAcum pute]iAcum pute]iciti partea a treia a jurnalului de prizonierat, careciti partea a treia a jurnalului de prizonierat, careciti partea a treia a jurnalului de prizonierat, careciti partea a treia a jurnalului de prizonierat, careciti partea a treia a jurnalului de prizonierat, carene-a fost încredin]at spre publicare de c`tre fiicane-a fost încredin]at spre publicare de c`tre fiicane-a fost încredin]at spre publicare de c`tre fiicane-a fost încredin]at spre publicare de c`tre fiicane-a fost încredin]at spre publicare de c`tre fiicageneralului, doamna Lia Cehan-Tiron, c`reia îigeneralului, doamna Lia Cehan-Tiron, c`reia îigeneralului, doamna Lia Cehan-Tiron, c`reia îigeneralului, doamna Lia Cehan-Tiron, c`reia îigeneralului, doamna Lia Cehan-Tiron, c`reia îimul]umim [i pe care o asigur`m de toat`mul]umim [i pe care o asigur`m de toat`mul]umim [i pe care o asigur`m de toat`mul]umim [i pe care o asigur`m de toat`mul]umim [i pe care o asigur`m de toat`considera]ia noastr`.considera]ia noastr`.considera]ia noastr`.considera]ia noastr`.considera]ia noastr`.

(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)


(...)1 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 1945O nou` lun` începe. Iar

zile de a[teptare, de speran]eîntr-un sfâr[it al chinurilor delag`r. Dup` mas` are loc o[ez`toare în câmp, recit`rifoarte pl`cute, cu unprogram foarte variat. Petrecastfel dou` ceasuri pl`cute.Comunicatul de r`zboi estebun, ca de câteva zile dealtfel. Luna aceasta s-arputea s` avem surprize pestecele a[teptate. Totu[i, nu m`v`d f`când Pa[tele acas`.Cel mult s` fiu liber la 6 luni.S`pt`mâna care vine avemdiminea]a câte 55 gr. dezah`r în loc de 75 gr. – zilnic– iar vineri 100 gr. miere dealbine, în loc de 100 gr.s`pt`mânal. Restulalimentelor sunt cele des`pt`mâna trecut`.

2 aprilie 19452 aprilie 19452 aprilie 19452 aprilie 19452 aprilie 1945Nu-i frig, dar e un vânt

grozav. Atmosfera e plin` depraf [i nisip. E de ajuns s`deschizi gura ca s` pronun]iun singur cuvânt [i-]iscrâ[ne[te nisipul între din]i.

Ast`-sear` a evadat unelev plutonier T. R. printresârmele pe care le-a tìat.Nem]ii turbar`. Din cauzaasta nu mai primim deocam-dat` [tiri de la radio. Vom fimai lini[ti]i câteva zile.

3 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 1945E rece, e frig [i în

dormitor. Parc` nici n-ar fiprim`var`. Toat` diminea]aplou`. Mohorât`-i vremea,mohorât sunt [i eu. A sositluna cu cele mai multe dateimportante pentru mine [imi-s atât de departe de cas`,de fiin]ele dragi.Comunicatele de r`zboi totne mai parvin. Frontulmerge excep]ional de binepentru alia]i. Gâzu]e dragi,taticul vostru va ajungecurând acas`!

4 aprilie 19454 aprilie 19454 aprilie 19454 aprilie 19454 aprilie 1945Împline[te Lioara doi

ani… {i unde-i taticul ei s-otrag` de urechiu[e, s-o

îmbr`]i[eze [i s`-i ureze animul]i, s`n`tate [i fericire maimare decât a p`rin]ilor ei ?Doi ani ! E mare feti]anoastr`, m`mic` ! {i trebuies` vorbeasc` acum. Cine-iascult` ciripitul ? Când îmiva fi dat s`-l ascult [i eu?

5 aprilie 19455 aprilie 19455 aprilie 19455 aprilie 19455 aprilie 1945Sunt lini[tit suflete[te [i

am r`bdare s` a[tept cuîncredere sfâr[itulprizonieratului. Fa]` desitua]ia frontului de W.starea trist` de prizonierat numai poate dura mult. Am

{i prea a început sàmenin]e zilnic cu m`surilepe care le va lua în ]ar`. Maibine [i-ar controla atitudinile[i ac]iunile sale din lag`r [is` vad` c` nu se limiteaz`strict la ra]ia ce i se cuvine [is` se corijeze. Dar mai aless`-[i aduc` aminte delag`rele de prizonieri dinUngaria unde [indescifrabil]Va trece îns` [i aceasta.

6 aprilie 19456 aprilie 19456 aprilie 19456 aprilie 19456 aprilie 1945Primim azi 400 gr. de

miere artificial`. O mânc`mtoat` o dat` încât n-a lipsit

pentru dorin]a mea 25-30 kg.la cei 20 de ofi]eri. Ron]ìmtoata ziua, c`ci foamea nu nelas`-n pace. Se aude ceva [ide varia]ia ra]iiloralimentare pentrus`pt`mâna care vine. Nu-iîns` nimic precis. Dup`-amiaza mi-o ocup cuprepararea unui piure decartofi ob]inu]i pentru obucat` de pâine.

88888 aprilie 1945 aprilie 1945 aprilie 1945 aprilie 1945 aprilie 1945Prima s`pt`mân` din

aprilie se încheie f`r` aaduce ceva decisiv în situa]ianoastr` de prizonieri. Se parec` nem]ii s-au hot`rât s`reziste pân` ce inamicul îi vaocupa pân` [i ultimul petecde p`mânt din ]ar`. De s-artermina odat` ca s` m` potsim]i s`tul. M` chinuie[tefoamea – uneori – groaznic.Ajut la lucrul unei h`r]i aGermaniei pe care s` trecem– zilnic – situa]ia fronturilor.Îmi mai trece timpul [i m`gândesc mai pu]in la mas`,care mi se pare totdeauna c`întârzie, ca dup` ce a trecuts`-mi fie [i mai foame. Cândvoi povesti în ]ar` desprefoamea îndurat` ca prizonieriîn Germania, nu [tiu câ]i m`vor crede. Deocamdat` suntsigur c` voi [ti s`-miaprovizionez casa cu tot ce-imai bun, ca s` nu duc lips`niciodat`. Nu m-a[ fi gânditniciodat` c` am s` scriu [ire]ete de mânc`ruri, acumabia a[tept s` aud despre onou` mâncare ca s-o [i trec încarnet. Iar dorul de cas` m`mistuie. Seara când adorm,noaptea când m` trezesc,diminea]a pân` s` ies de subp`tur`, toate gândurile mi-sconcentrate în jurul casei [ifamiliei. Gândurile nu mi lepoate opri nimeni [i nimic.Astfel mi-am croit o via]` devis pe care o trìesc zi de zi,ceas de ceas. Acum îmi ducvia]a între casa din ora[ unde-i[i regimentul [i ferma dinimediata apropiere aora[ului, astfel organizat`încât s` fiu aprovizionat cu totce trebuie unei case: zarzavat,

|n copil`rie, la fotograf.

învins plictiseala f`cându-miplanuri pentru viitor, a c`rordezvoltare o urzesc pas cupas, pân` în cele mai miciam`nunte. Nu lipsesc nicidiscu]iile cu Rodica [ipoznele Lioarei. Mai greusuport îns` atitudineageneralului Visarion C.,comandantul român allag`rului. Ia hot`râri [i dòrdine abuzive s` seopreasc` alimente din ra]iazilnic` a ofi]erilor, chiar [i dela cei care nu accept`.

mult s`-mi vin` rù. Oricumm` simt s`tul câteva ceasuri.Astfel ziua trece f`r` nimicdeosebit. Armata anglo-american` înainteaz` mereu– se apropie eliberarea.

7 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 1945Merg la cules urzici de la

ora 8:00 diminea]a. E soare,dar bruma de pe urzici îmiînghea]` mâinile. Ca unfavor deosebit, garda german`ne d` voie s` adun`m de peun ogor sfecl` furajer`. Aduc


lapte, carne, fructe[indescifrabil] etc. din ceeace-mi prisose[te vând [i-miacop`r din cheltuieli. Acestvis e realizabil [i-l vom puneîn practic` chiar dac` vom staîn cas` cu chirie. Încet, încetne vom organiza ogospod`rie demn` deinvidiat. Nu suntem boga]i, deaceea începutul va fi greu,îns` cu în]elegere [i încredereîn puterile noastre, cu Rodica,voi reu[i în tot ce voiîntreprinde. S` m` întorcnumai acas` cât mai curând.Via]a sedentar` de lag`r m-apus în situa]ia de a-mi faceplanuri studiate am`nun]it –sistem pe care am zis s`-laplic întotdeauna [i-n restulvie]ii – [i simt în mine un dor[i putere de munc` deactivit`]i [i un spiritîntreprinz`tor cum n-am maiavut pân` acum.

9 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 1945Frig tare de diminea]`,

umed, cald, soare dup`-amiaz`. Lucrez la planulunei ferme. Îmi trece astfeltimpul mai u[or [i-mi simtaproape fiin]ele dragi.Alia]ii înainteaz` mereu îninima Germaniei.[indescifrabil]

10 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 1945Diminea]a scot cioate, la

p`dure. Dup`-amiaza carcioatele pe care le încarcîntr-o c`ru]`. Subofi]erulneam] – profesor în via]acivil` – se face c` nu ne vede[i iau [i eu dou` sfeclefurajere. M`nânc una [ijum`tate cu riscul de a m`îmboln`vi, numai s`-mi umplustomacul. Nu mai sunt atât deepuizat dup` o zi întreag` delucru greu. Înseamn` c`hrana primit` de la germanieste în m`sur` de a ne ]inezilele înc` mult` vreme.Trupele aliate înainteaz` petoate fronturile. [indescifrabil]

11 aprilie 194511 aprilie 194511 aprilie 194511 aprilie 194511 aprilie 1945Nimic important. Zi

monoton` cu ob[inuitapreparare a urzicii pentru

dou` nop]i în jurul orei 23:00vreo dou` bombe au c`zut lanumai 500 m de lag`r, într-unstaul de oi pe care l-au [iaprins. Din aceste oi amprimit [i noi un supliment decarne pentru vineri laamiaz`. E probabil c`bombele au fost destinatelag`rului nostru[indescifrabil]. E înc` odovad` c` frontul se apropie[i serviciul de pând` nu aretimp suficient s` dea alarma.Împlinesc [apte luni deprizonierat. Comunicatul der`zboi e excelent. Înaint`ripeste tot.

15 aprilie 194515 aprilie 194515 aprilie 194515 aprilie 194515 aprilie 1945Un an de când m-am

desp`r]it de Rodica [iLioara. Un an! Un an dinvia]` pierdut f`r` rost. Un andesp`r]it de tot ce am maiscump pe lume [i mai drag.{i cât va mai dura oare?Doamne? Cum de n-amînnebunit? De ce-mi va fi dats` suf`r atâta? Ale cuip`cate le isp`[esc? Ori poatepe ale mele numai! Darcare-s astea? „Om bun, omrù, tot una e” în fa]a soartei.Love[te la întâmplare, deaceea trebuie s` prime[ti [is` prive[ti totul cu

Aristide Cehan, primul din dreapta, rândul de sus, în {coala militar`.

masa de sear` când avemnumai hran` rece.

12 aprilie 194512 aprilie 194512 aprilie 194512 aprilie 194512 aprilie 1945G`zu]` drag`, e ziua

noastr` ast`zi. Se împlinesctrei ani de când ne-am serbatnunta, trei ani de când ni s-auunit destinele în fa]a lumii[i-a lui Dumnezeu. S-au scurstrei ani ca trei zile. Suntemdeparte unul de altul, dargândurile ni se-ntâlnesc încasa noastr` ocrotitoare, înjurul Lioarei, copilul nostruscump [i drag, n`dejdea [iidealul vie]ii noastre. S` netrìasc` [i s` ne ajuteDumnezeu s` o vedem mare,cuminte [i fericit`.

13 aprilie 194513 aprilie 194513 aprilie 194513 aprilie 194513 aprilie 1945Comunicatul de r`zboi

este extrem de bun. Fa]` decel anterior, anglo-americaniiau înaintat peste 60 de km [ise afl` la numai 70 de km denoi. [indescifrabil] Nea[tept`m s` fim elibera]idintr-o zi într-alta.[indescifrabil]

14 aprilie 194514 aprilie 194514 aprilie 194514 aprilie 194514 aprilie 1945O discu]ie aprins` se

deschide în dormitor asupraunor fapte întâmplate cu

ceva timp în urm`. Sunt [i euacuzat fa]` de anumitelipsuri din ra]iile camarazilor– din pâine [i margarin`.„Acuz`rile” sunt grave. Oclic` s-a ab`tut asupra meaca o hait` de câini înt`râta]i.Îmi p`strez calmul [i ler`spund scurt [i precistuturor. E prea tardiv s`g`sesc argumente maiconving`toare. Va veni îns`[i vremea când to]i ace[ticalomniatori îmi vor dasocoteal`. În ]ar` n-ar fi avutatâta curaj. [indescifrabil]Repet totu[i c` mi-o vor pl`ti[i îi va costa tot atât descump cum m` cost` [i pemine acum. Dar vor luasfâr[it toate într-o zi [ibucuria de-a m` revedeaacas` va fi atât de mare,încât s` uit toate necazurile,toate înjosirile pe care leîndur ast`zi. Dumnezeu emare [i vede tot! La masa desear` – hran` rece. Ni seserve[te un cârnat – 50 gr. –în sânge. Are camconsisten]a tobei ce seprepar` la noi. E printre preapu]inele feluri de mâncarebun` pe care am mâncat-o înGermania.

Am sc`pat din vedere s`trec în acest jurnal c` acum


senin`tate, cu calmdes`vâr[it. G`zu]`, G`zu]`,cine ar fi crezut c` n-o s` nemai vedem noi un an întreg?Cine? De ce n-ai venit cândte-am chemat la Timi[oara?De dou` ori am trimis dup`tine. De atunci mi s-a [tersorice voio[ie din suflet, oricelumin` din inim`, din via]`.De-a doua zi am devenit altom. Eram vesel, voios;Aveam un copil dr`g`la[,bun, inteligent; Aveam oso]ie în care credeam ca-ntr-unidol adorat, o so]ie pe care-ocredeam în stare s` treac`prin orice pentru mine.Încredere egoist`, castel dec`r]i! Când te-am chemat ampariat pe toat` fericirea lacare râvneam c` vei veni. {iam pierdut! La mizeria cuprizonieratul se mai adaug`[i chinul îndoielii. {i n-amdreptul s` m` îndoiesc?Dragostea ta, G`zu]`,dragoste dup` care am râvnits-o am întreag`, dragoste pecare am crezut-o numai amea, nu mai este cum a fost.Am constatat-o de mult [iabia dup` un an dedesp`r]ire am avut curajul s`spun, s` ]i-o spun. Cât a[ vreas` m` în[el, s` nu fieadev`rat. Oricum pentrumine ai r`mas [i vei r`mâneaceea[i G#zu]` drag`[indescifrabil]. Nu mai a[teptcomunicatul. M` culc.Noapte bun`, G`zu]e dragi.

16 aprilie 194516 aprilie 194516 aprilie 194516 aprilie 194516 aprilie 1945M` plictisesc îngrozitor,

mai ales de la conflictul avutcu cei care m-au acuzat c`le-am luat din mâncare. Devreo trei zile evit contactulcu camarazii în dormitor. Sedescoper` în sfâr[it, dup` treis`pt`mâni de trufie, c` to]icartofii în schimbul c`rorad`deam pâine erau fura]i dela buc`t`rie. Ne r`scum-p`r`m cartofii no[tri cupâinea noastr`. Le-a trebuitcam mult domnilor detectivica s` descopere o pung`[ieîntreprins` pe scara întins`.M` culc iar înainte de a sosicomunicatul. Îmi rezerv

surpriza momentuluieliber`rii din prizonierat.Azi facem o baie dup` cincis`pt`mâni!!!

17 aprilie 194517 aprilie 194517 aprilie 194517 aprilie 194517 aprilie 1945O zi cald`, frumoas`. Îmi

[indescifrabil] tot, toat`nostalgia, tot dorul de cas`,de ai mei cei dragi. Dup`mas` petrec o or` pl`cut` însala de spectacole unde oechip` de ofi]eri ne prezintò mic` revist` destul dereu[it`. A[tept eliberareadintr-o zi în alta. Gândul càtunci vom fi s`tul îmitreze[te din nou foamea carem-a chinuit aproape zilnic decând sunt prizonier [i maiales în Germania. De mâineîncep, iar o goan` dup` re]eteculinare. Sunt bucate care seg`tesc în anumite regiuni ale]`rii [i nu se g`sesc, cred, înnicio carte de bucate.

18 aprilie 194518 aprilie 194518 aprilie 194518 aprilie 194518 aprilie 1945Ne dau nem]ii ̀ [tia o

brânz` de un aspect groaznic[i un miros infect. Miroase totlag`rul a brânz`

[indescifrabil]. În dormitortrebuie s` te ]ii de nas. Totu[io mânc`m c`ci foamea nualege. Ba ne mai pare [ifoarte gustoas`. Ca s` se maipiard` din miros o amestecbine cu margarin` [i[indescifrabil] o înting apoipe pâine ca o past`. Trebuies` încerc re]eta [i în ]ar`,îns` cu o brânz` mai bun`, cuunt în loc de margarin` [iceap` dat` prin ma[ina decarne în loc de[indescifrabil]. Va fi – cred –ceva foarte gustos. Am s`-miuimesc familia cu încerc`rilemele culinare. Îmi închipuic` dac` un om s-ar puteaab]ine astfel de la mâncareîncât s` fie ve[nic fl`mând,ca noi prizonierii lag`ruluigerman, ar fi cel maineîntrecut [i mai inventivbuc`tar din lume. Singura-ipreocupare ar fi mâncarea.

Dup` ploaia de ast`noapte, ziua-i c`ldu]` [ipl`cut`. De[i se vorbe[te-nlag`r c` frontu-i aproape,foarte aproape, se pare c`ziua eliber`rii nu-i chiar atât

de apropiat`. Departe nu e,dar aceste ultime zile sunttotdeauna mai lungi, maiplictisitoare, îngrijor`tor deplictisitoare. Va veni însòdat` [i ziua atât dea[teptat`. {i atunci, G`zu]`,vom [ti s` ne trìm via]a!

19 aprilie 194519 aprilie 194519 aprilie 194519 aprilie 194519 aprilie 1945Sunt deprimat – o

deprimare f`r` motivaparent vizibil. Se apropieîns` Pa[tele [i acas` tot n-ams` fiu. Ar fi al doilea Pa[te pecare-l petrec departe de aimei. Iar frontu-i pe undevape aproape, dar parc` aînghe]at pe loc. Se audtunurile [i cu atât mai mare-iner`bdarea de-a m` vedealiber.

20 aprilie 194520 aprilie 194520 aprilie 194520 aprilie 194520 aprilie 1945A[teptare, a[teptare,

a[teptare. A[teptarea zileiproviden]iale pentru unprizonier de r`zboi – ziualibert`]ii. În cel mult zecezile tot vom fi noi liberi.

21 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 1945Zvon în lag`r c` ni s-ar

da ra]ia de tutun pe lunaFebruarie. Acest tutun ar fi [isosit în lag`r, dar se a[teaptùn ordin special dedistribuire. Am [iîmprumutat o ]igar` învederea celor ce le voi primi.Ar trece mai u[or aceste zilede a[teptare [i ner`bdare.

22 aprilie 194522 aprilie 194522 aprilie 194522 aprilie 194522 aprilie 1945Plou` toat` ziua cu

intermiten]e scurte. C`tresear`, dup` mas` începe s`se agite lag`rul. Nu [tiu deunde începe s` circulezvonul c` Rusia ar fi numaila vreo 10-12 km de noi.Pân` [i garda nem]easc` e-nfierbere. Nu-[i mai afl`nimeni locul. U[a sedeschide [i se închide de zecide ori pe minut. Fiecare careintr`-n dormitor vine cu câteo informa]ie mai grozav` s`confirme apropiata elibe-rare. Ar fi o chestiune de ore.Comandamentul german allag`rului ne distribuie [i

Aristide Cehan (dreapta), în liceul militar.


tutun macedonean, în foi,l`sat de-o forma]ie de SS,plecat` în prip` de lâng` noi!Nu adoarme nimeni pân`dup` miezul nop]ii. To]i î[ifac planuri pentru când vorpleca de aici, când vorajunge în ]ar`, când vor intraîn cas`. Dar... nu se întâmpl`nimic.

nu pot decât s`-i dùneze.Despre sosirea alia]ilor nuavem nicio informa]ieprecis`. Nu-s departe, dar separe c` s-au oprit pe undeva.Tot entuziasmul, toat` voiabun` de asear` s-au risipit.Am revenit la ocupa]iileobi[nuite, printre careprimeaz` grija mesei de-a

s` m` culc devreme în searaasta. Zvonurile de asear`mi-au provocat un somn agitat.

24 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 1945De la ora 5 diminea]a ne

treze[te o activitate intens` aavia]iei de vân`toaregerman`. Dup` locul unde selas` în picaj, ru[ii nu sunt mai

departe de maximum 15km. Din nou suntemcuprin[i de ner`bdarea [iemo]ia eliber`rii care seapropie. Suntem extremde ner`bd`tori, dar [iîngrijora]i. Trecereafrontului peste noi în luptèste destul de periculoas`.Se pune chiar problemaunei deplas`ri a întregului

[nume indescifrabil] – Alia]iiînc` n-au sosit [i nici nu s-aumai apropiat. Berlinul, îns`,este ocupat mai mult dejum`tate de c`tre ru[i.Oricum, în jurul zilei de 1 maisper s` fim liberi. Pa[tele,dac` nu-l facem acas`, celpu]in s` nu ne mai g`sim subpaz` nem]easc`.

26 aprilie 194526 aprilie 194526 aprilie 194526 aprilie 194526 aprilie 1945Nimic deosebit.

27 aprilie 194527 aprilie 194527 aprilie 194527 aprilie 194527 aprilie 1945E ziua ta G`zu]` drag` [i

scump`. Vezi c` nici aicin-am uitat-o. de[i departetrupe[te, sufletul meu e lâng`tine, mereu lâng` tine. {isuf`r la gândul c-ai îndura

vreo lips`. Dar Dumnezeue mare [i bun [i-l rog s`-]idea s`n`tate [i lini[tesufleteasc`, mul]i ani [itoat` fericirea pe care-odore[ti. Vor trece toaten`pastele de-acum. Suntemtineri [i via]a ni-i deschis`înc` pentru mul]i, mul]i ani.Lioara ni-i va lumina.

28 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 1945Vom fi liberi pân` de

Pa[ti? Mai sunt doar câtevazile, zile lungi, lungi dea[teptare.

Facsimil din jurnalul de prizonierat.

23 aprilie 194523 aprilie 194523 aprilie 194523 aprilie 194523 aprilie 1945Sf. Gheorghe. Ziua tatei.

Sunt atât de departe de mata,Tataie. Dar sufletul meu elâng` mata [i-l rog peDumnezeu s`-]i deas`n`tate, zile multe, senine,s` te bucuri de feciorii pecare s`-i vezi la un loc, veseli[i voio[i.

Sosesc în lag`r doi noiprizonieri, c`zu]i la sfâr[itullui martie – un slt. [i adjutand.Ne intereseaz` pe to]i situa]iadin ]ar`. Ei afirm` c`-i rù,via]a-i extrem de scump`, darse g`sesc de toate. Nu potîn]elege totu[i scumpetea,când se g`sesc de toate. F`r`s` vreau m` cuprindeîngrijorarea. Ce-o fi f`cândRodica, mai ales c` de la1. IV. prime[te numai pensie,ceea ce revine la aproapejum`tate din solda ce-oprimea pân` acum?! Fiindîns` cu Titu, sper c` va r`zbimai u[or prin aceast` criz`.Dac` a[ fi fost în ]ar`, nu i-arfi lipsit nimic. {i Lioara areabia 2 ani [i are nevoie de-oîngrijire deosebit`. Lipsurile

doua zi. S`pt`mâna careurmeaz` tot ca prizonieri ovom petrece; iar cartofii demar]i cu cele dou` mese –la prânz [i sear` – iarmiercuri cu masa de gulii,brânz` de sear`, joi cumasa de cartofi, vineri cumâncarea de fulgi la pranz [iseara marmelad` [i sâmb`tacu masa de gulie [i cârnatulde sear`. Nu ne intereseaz`zilele din s`pt`mân` decât înm`sura în care-i mâncareamai bun` ori mai pu]inconsistent`. Problemaexisten]ei a devenit oproblem` de prim ordin.Discu]iile la ordinea zileise-nvârt tot în jurul mânc`rii,nu cea de aici, ci felurile [imesele copioase din ]ar`,„din vremurile bune”. N-a[ ficrezut vreodat` c` voi scrieîntr-un carnet re]ete culinare.Acum le scriu [i le [i caut.Aici abia mi-am dat seamac` exist` b`rba]i care sepricep la buc`t`rie [i [tiu s`g`teasc` mânc`ruricomplicate chiar. În aceast`privin]` sunt tabula rasa. Am

lag`r mai c`tre W, s` c`demîn mâna englezilor.Succederea evenimentelorva hot`rî. Le a[tept cu toat`încrederea c` soarta m` vaap`ra. Gâzu]e dragi, zileleacestea se hot`-r`[te soartat`ticului vostru.

25 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 1945Azi dorm mai târziu ca

de obicei. De altfel târzium-am culcat [i ast` noapte:peste miezul nop]ii. Princomandantul român ni seanun]` c` nu se mai puneproblema unor deplas`ri deaici. Acest lag`r a devenitindependent, începând de azisub comanda cpt. germanWirth. Pân` acum erasubordonat lag`rului de la W.

Tân`r sublocotenent, pe front.

29 aprilie 194529 aprilie 194529 aprilie 194529 aprilie 194529 aprilie 1945Dumineca Floriilor. O zi

ca toate celelalte. Nu [tiucum s`-mi umplu timpuldintre o mas` [i alt` mas`dup` care abia ni setreze[te foamea. În ]ar`copiii se duc la biseric` [iaduc acas` m`r]i[or. S-o fidus oare [i Lioara ]inându-se de m#na M`micì?Gâzu]e dragi, de ce nu-it`ticul vostru acas`,lâng` voi?

30 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 1945Sfâr[itul lunii în care îmi

pusesem toate speran]elec` voi fi liberat [i plecat –poate – spre cas`. Nu s-arealizat niciuna. Tot înlag`r de prizonieri m` aflu,


între dou` rânduri de sârm`ghimpat` p`zit` deurâcioasele santinelenem]e[ti. Din zori [i pân`-nnoapte târziu ascult bubuitultunurilor [i duduitulavioanelor în zona frontuluicare se men]ine mereu laaceea[i dep`rtare de 7-10km. De zece zile acela[izgomot de lupt`, f`r` s`produc` vreo schimbare înstarea prizonierilor. Încep s`m` resemnez c` libertateanu va sosi nici peste dou`-treis`pt`mâni de chin sufletesc [ifoame groaznic`. E o ziîndr`cit de friguroas` [iumed`. M` p`trunde pân` laoasele acoperite numai depiele. În starea în care màflu, acas` le voi p`rea unmort în via]`, scheletambulant. C`pitanul neam],comandantul lag`rului, ne-apromis un regim alimentarmai bogat [i substan]ial. Amseama c-ar avea de gând s`se achite. Lovituri de tunuri,l`trat de mitraliere dintreR`s`rit. Ce ne a[teapt`?

1 mai 19451 mai 19451 mai 19451 mai 19451 mai 1945Loviturile [i exploziile de

jur împrejurul lag`rului netrezesc dis de diminea]`. Sardin pat, m` îmbrac repede [iintru în ad`post. E un friggroaznic. Intru din când încând în barac` s` m`înc`lzesc. Se apropie ru[ii [icu ei libertatea. Doamne, câtva mai dura ?

Ora 13:40Ora 13:40Ora 13:40Ora 13:40Ora 13:40 – Libertatea.Lu`m contact cu primeleelemente ruse[ti. Ura! Ura!Ura! Entuziasmul e general.Mul]umesc, Doamne, c`mi-ai dat putere s` rezistpân` acum. În curând îmi voivedea familia. Lioara,Rodica, v-am visat ast`-noapte. {ti]i voi c` t`ticulvostru este liber? Liber!

2 mai 19452 mai 19452 mai 19452 mai 19452 mai 1945E agita]ie mare în lag`r

în a[teptarea mesei deamiaz`, prima masàdev`rat` primit` înlibertate. Diminea]` ni s-aservit cafea cu lapte.

[indescifrabil]. Asear` n-auvrut s` ne dea pâine deloc.[indescifrabil]. Ast`zi îns`ne-au dat 600 gr. de pâinenem]easc` [i ru[ii ne-au maiadus [i ei 700 gr. Asear` nechiorìau ma]ele, ast`zi vomavea prea mult. Conducerea[i administra]ia româneascà ]inut s` se afirme de laînceput. Îmi zboar`gândurile spre cas`, libere [iele, mai libere ca pân` acumcând, când sunt liber cu toat`fiin]a. La amiaz` ni seservesc dou` feluri: maz`resc`zut` cu carne [i pârjoal`cu piure de cartofi. E preamare cantitatea. Nu reu[escs` consum nici jum`tate.Comandatul diviziei rusecare ne-a eliberat î[i trimiteun delegat, un colonel carene adun` [i-[i exprim`mul]umirea c` ne-a redatlibertatea. Ne asigur` c`-nscurt timp vom fi expedia]ispre ]ar`. Se zice c` n-ar duramai mult de 4-5 zile. Numais` se prezinte mai repede undelegat al M [i M. Român,

care s` organizezetransportul. Ner`bdarea emare, dar ce importan]` maiau câteva zile, cu hran`suficient`, cu un vis împlinit– libertatea – fa]` de cele 7luni [i 16 zile de captivitategrea, de lipsuri, frig, foame,nicio [tire despre cei de-acas`, cei dragi [i scumpi.

3 mai 19453 mai 19453 mai 19453 mai 19453 mai 1945Se fixeaz` [i garda pentru

paza lag`rului. Ru[ii ne-aufixat [i ei o gard` ruseasc`sub comanda unuilocotenent. Acesta are roluls` supravegheze [i s` asigureexecutarea [i respectareaîntocmai a ordinelor [idirectivelor comanda-mentului sovietic [i alegeneralului Visarion C. caree r`spunz`tor de disciplinaîntregului lag`r.[indescifrabil]

Aproape jum`tate dintreofi]eri s-au îmboln`vit destomac. N-au putut rezistaunei alimenta]ii maiabundente, dup` lipsa atât de

îndelungat` a hranei strictnecesare. Eu nu am nimic.Am consumat totul în ratedese. Vina mare e [i acomandamentului lag`ruluicare n-a [tiut s` organizeze ohr`nire progresiv` [i unmeniu potrivit organismelorsl`bite de lipsuri prelungite.

Am a[teptat eliberareaca evenimentul cel maifericit din via]`. A[teptareaîntoarcerii în ]ar` la c`minulmeu drag începe s` iaaceea[i intensitate ca [ia[teptarea eliber`rii. Cu câtaceast` clip` o v`d maiposibil`, cu atât mai mare-iner`bdarea.

4 mai 19454 mai 19454 mai 19454 mai 19454 mai 1945 – Ni se d`voie s` ie[im la plimbare înjurul lag`rului. În sat ni-iinterzis accesul. Ies prinp`dure cu lt. MariusDumitrescu. M` simt u[or,u[or ca un fulg. Gâzu]edragi, aceast` prim`var`trebuia s` fi fost a noastr`, s`fi hoin`rit to]i trei, mân`-nmân`. Câ]iva ofi]erinesocotesc dispozi]iunile. Seduc în sat de unde seînapoiaz` cu tot felul delucruri, adunate din caselep`r`site. Rezultatul? Suntprin[i, locotenentul rus neface o moral` de ne crapòbrazul de ru[ine [i nesuspend` învoirea de-a nemai plimba în afara garduluide sârm` al lag`rului. Amajuns la concluzia c` nuexista camaraderie îndormitor. S-a f`cut tabel cucei ce au nevoie de haine.Pentru c` în acel moment nueram de fa]`, nu s-a maia[teptat ca s` fiu întrebat [ieu. Întrebând când s-a f`cutacest tabel, mi-au s`rit încap în frunte cu [eful dedormitor cpt. F. Vintil`. Dealtfel, de la acest om nu m`pot a[tepta la un gest decamaraderie. Este tipulomului oportunist [irùt`cios. Mi-a mai f`cutcâteva gesturi pe care n-ams` le pot uita nici eu. {i-mitrebuie s` uit, c`ci e un ompe care trebuie s`-l ocolesc.

(va urma)

Rezultatele la înv`]`tur` din anul 4 de liceumilitar, la Cernù]i.


La 24 februarie,dup` doar câtevazile de la

împlinirea a 140 de ani de lana[terea marelui sculptorConstantin Brâncu[i, am fostinvitat s` vorbesc despre arta[i personalitatea sa unuipublic interesat, receptiv [iavizat, judecând dup` unelereac]ii anticipative, venitedin rândul celor prezen]i, pecare le-am perceput întimpul conferin]ei. Iat`motivul pentru care, întimpul prelegerii, m-amsim]it st`pânit de sentimentulunei „împreun` lucr`ri”. Eraaceasta o stare care mi-au[urat considerabil sarcina,c`ci, preg`tindu-miconferin]a, am hot`rât camesajul pe care urma s`-ltransmit s` fie eliberat deînc`rc`tura festivist`, decli[ee [i locuri comune.Ascultând vocea daimonuluididactic pe care adesea îl

descop`r în mine, toateacestea nu-mi apar totu[i cafiind lipsite de valoare, ci,dimpotriv`, nutrescconvingerea c` pân` [icli[eele dobândesc o anumeînsemn`tate – fie ea [imodest`, îns` constant` [ibenefic` – atunci când devinmesageri ai unei comunic`rimarcate de bun`-credin]`.

Pentru conferin]a de laCercul Militar Na]ional,m-am hot`rât totu[i pentru oalt` strategie. Mi-am propuss` aduc în fa]a publiculuiimagini pre]ioase, uneledintre acestea fiind datoratechiar activit`]ii de fotograf asculptorului sau documentescrise, de epoc`, apar]inândunor prieteni [i apropia]i ailui Brâncu[i. Toate acesteaau fost prezentate publiculuicu scopul de a-l îndemna sàrunce o privire în culiselelaboratorului de crea]iebrâncu[ian.

Împreun`, ne-a fost dat s`deslu[im imagini sau ideicare-l ]ineau ata[at peBrâncu[i exemplului creatoral maestrului sù, AugusteRodin. Am evocat teme,strategii creatoare sau, pur [isimplu, preocup`rirodiniene, al c`ror ecoupoate fi descoperit pân` [i laapogeul crea]ieibrâncu[iene, în momenteleîn care sculptorul [i-adobândit deja de mult`vreme originalitatea. Ooriginalitate care, de altfel,s-a impus înc` de timpuriu,într-un interval temporalrestrâns, 1907-1910,îndeob[te cunoscut ca„interval al turnantei”.

Una dintre primeleimagini care a ilustratconferin]a e datorat` chiaractivit`]ii de fotograf asculptorului. Am în vedere oimagine a atelieruluibrâncu[ian din rue du

Montparnasse, la num`rul54, în mijlocul c`ruia se las`descoperit` paloareasculpturii intitulateRug`ciune, un nud femininîngenuncheat care, turnat înbronz, avea s` fie instalat, încimitirul „Dumbrava” dinBuzù, pe piatra de mormânta avocatului Petre St`nescu.Am încercat s` privescaceast` fotografie înf`]i[ândatelierul din perspectivadeschis` de poetul RainerMaria Rilke – cândvasecretar al lui AugusteRodin – asupra atelierelorrodiniene, nu aceleaaureolate de celebritate, cialtele, impregnate deindistincte nuan]e de cenu[iu,austere, s`r`c`cioase:

„Rodin are mai multeateliere; unele maicunoscute, unde vizitele [iliterele vin s`-l omagieze, [ialtele dosnice, de care nu [tienimeni. Acestea sunt

DE LADE LADE LADE LADE LA POARPOARPOARPOARPOARTTTTTAAAAA INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUI INFERNULUILALALALALA POARPOARPOARPOARPOARTTTTTAAAAA S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI S~RUTULUI

Palatul Cercului Militar Na]ional a organizat recento conferin]` cu tema Constantin Brâncu[i 140, iar

invitat a fost criticul, istoricul de art` [i scriitorulCristian Robert Velescu, profesor la Universitatea

Na]ional` de Arte Bucure[ti, autor unic a patru c`r]i [icoautor al unui alt volum (împreun` cu Doina Lemny),

toate despre via]a [i activitatea lui Brâncu[i.Diserta]ia profesorului Velescu la care am participat

a fost o combina]ie de lirism [i rigoare, de pedanteriefilologic`, într-un firesc al rostirii incomparabile. Treidintre virtu]ile profesorului Velescu au fost mai mult

decât relevante, o [tiin]` masiv` [i limpede, o rafinat`savoare a cunoa[terii [i o miraculoas` voca]ie de a

transmite. Cu un a[a interlocutor, interviul meu adevenit de prisos. R`mâne s` v` convinge]i din

pledoaria Domniei Sale. (Elena David)

Cristian-Robert VELESCU

ARARARARART~T~T~T~T~


adev`rate celule, odìs`r`c`cioase [i gola[e,pr`fuite [i cenu[ii. Dars`r`cia lor e aidoma aceleigrandioase s`r`cii cenu[ii,proprii lui Dumnezeu, dinmijlocul c`reia, în martie, setrezesc arborii. Se afl` într-însele ceva dintr-un începutde prim`var`: o promisiunef`cut` cu voce joas` [i oprofund` gravitate.”

Mutatis mutandis,cuvintele lui Rilke ar putea fitranslate, cred, asupraimaginii atelieruluibrâncu[ian din rue duMontparnasse, aceafotografie, plin` de cenu[iu,din mijlocul c`reia r`sareîns`, alb`, Rug`ciune. Echiar nudul femininîngenuncheat, turnat în ipsos,menit cimitirului„Dumbrava” din Buzù.

Iat` prima comandìmportant` care i-a fostadresat` tân`rului sculptorde v`duva Eliza PetreSt`nescu. Potrivit uneiscrisori datorate lui Brâncu[i– recent publicat` de DoinaLemny, istoric de art` activla Centre Georges Pompidoudin Paris –, Eliza Petre

St`nescu a fost introdus` înatelierul lui Brâncu[i depictorul {tefan Popescu,prieten al sculptorului. Vizitaa avut loc în aprilie 1907,dup` care Brâncu[i a [iredactat scrisoarea. Tocmaiprimirea acestei comenzi i-aîng`duit sculptorului s` sedesprind` – în ordinematerial`, dar [i spiritual`,dac` nu chiar „stilistic`” – deAuguste Rodin.

Imaginea atelierului ceînf`]i[a Rug`ciune turnat` înghips mi-a îng`duit s` evoc oalt` Rug`ciune (Prière),datorat` lui Rodin, un nudfeminin îngenuncheat, care aputut influen]a în moddecisiv solu]ia radicalnovatoare aleas` deBrâncu[i pentru Buzù. Darsolu]ia nudului femininîngenuncheat a fost aleasàbia dup` ce sculptorulîncercase s` satisfacèxigen]ele comanditareisale, cea care î[i dorea„statuia unei femei careplânge, îngenuncheat` pelespedea mormântului, înapropierea bustuluidefunctului, asem`n`tor cufotografiile”. O ebo[`

modelat` în lut, a c`reiamintire s-a p`strat într-osimpl` fotografie, st`m`rturie pentru încercareaartistului de a da satisfac]iecomanditarei sale. Îns`, prinradicalitatea [i noutateasolu]iei pe care a [tiut s` oimpun`, Brâncu[i [i-atransformat comanditarul înmecena.

Asupra acestei realit`]iam insistat în repetaterânduri pe tot parcursulinterven]iei mele, încercânds`-mi conving publicul c` st`în firea artistului s` se aflenecontenit – aproape dininstinct – în cùtarea unuispa]iu al libert`]ii, în carecreativitatea s` se poat`manifesta nestingherit`. A[aavea s` procedeze Brâncu[i[i la Târgu-Jiu, când, invitatde „Liga femeilor din Gorj”,prezidat` de AretiaT`t`rescu, i-a fost conferit`comanda pentru un „gloriosmonument al p`cii”, menits` celebreze sacrificiuleroilor gorjeni c`zu]i înluptele purtate, pe malulJiului, în Primul R`zboiMondial. Cea care a mijlocitîntre Aretia T`t`rescu [i

sculptor a fost MilitzaPetra[cu, fost „ucenic” al luiBrâncu[i în atelierul dinImpasse Ronsin. {i de dataaceasta, voin]acomanditarului a fost for]at`,iar sculptorului – care a [tiuts`-[i transforme finan]atorulîn mecena – i-a fost dat s` sebucure de râvnita „libertatede crea]ie”.

C` „Liga” a renun]at lapropria-i viziune,împ`rt`[ind-o în cele dinurm` pe aceea asculptorului, rezult` dinîmprejurarea c` a[teptatului„monument al p`cii”, care,ini]ial, va fi fost imaginat de„Lig`” în cheie figurativ` [iîmbr`când „haina stilistic`rodinian`”, i s-a substituit –prin voin]a lui Brâncu[i – oColoan` f`r` sfâr[it. S` maiamintim c` lucrurile nu s-auoprit aici, astfel încât, dup`1937 – an în care Coloanaera deja în`l]at` –,activitatea lui Brâncu[i laTârgu-Jiu a luat forma uneiadev`rate „Work inProgress” a unei operecomplexe, situate în punctulde confluen]` al sculpturii,arhitecturii [i urbanismului.

Cons tant in Brâncu{ i , S ` ru tu l ,Cons tant in Brâncu{ i , S ` ru tu l ,Cons tant in Brâncu{ i , S ` ru tu l ,Cons tant in Brâncu{ i , S ` ru tu l ,Cons tant in Brâncu{ i , S ` ru tu l ,C im i t i ru l Montparnas s e , Par i sC im i t i ru l Montparnas s e , Par i sC im i t i ru l Montparnas s e , Par i sC im i t i ru l Montparnas s e , Par i sC im i t i ru l Montparnas s e , Par i s

Ate l i e ru l d in rue duAte l i e ru l d in rue duAte l i e ru l d in rue duAte l i e ru l d in rue duAte l i e ru l d in rue duMontparnas s e , n r . 54Montparnas s e , n r . 54Montparnas s e , n r . 54Montparnas s e , n r . 54Montparnas s e , n r . 54


Coloanei f`r` sfâr[it i-au fostadùgate Poarta s`rutului [iMasa t`cerii, cele treicomponente aleAnsamblului de la Târgu-Jiuîn[irate în lungul unui axurban de un kilometru [ijum`tate. Axul se identificùnui traseu ini]iatic cu oindubitabil` semnifica]ieascensional`: de laorizontalitatea Mesei t`cerii,trecând pe sub grinda ori – întermeni arhitecturaliexprimându-ne – pe sub„lintel”-ul Por]ii s`rutului,pelerinul angajat pe traseuajunge în dreptul Coloaneif`r` sfâr[it. Pentru MirceaEliade, aceasta din urm` seidentific` unui autentic axismundi.

Ajuns în acest punct alexpunerii mele, ]inândseama de o nea[teptat`coinciden]`, am avut ocazias` înf`]i[ez publicului meu oipotez` ale c`rei „arcane” leexplorez deja de mult`vreme. Am comunicatauditorului meu c` sor]ii auvrut ca, nu departe de loculîn care ne aflam cu to]ii,Brâncu[i s`-i fi primit, la 30octombrie 1938, în camerade la Grand Hôtel duBoulevard, unde locuia, petinerii pe atunci ziari[ti HaigActerian [i Petre }u]ea. Cuacel prilej, sculptorul le-atransmis câteva cuvinte pecare – în absen]a unuicontext bine determinat –le-am putea considera de-adreptul misterioase: „Dacài descoperit coloana,capitelul [i friza unui templu,templul este gata. Caut”.

Arhitec]ii [tiu c`Brâncu[i a în[irat tocmaielementele determinante,capitale, apte a constitui unordin în arhitectur`, adic`tocmai acele componentecare, legate între ele printr-olegitate ascuns`, de naturòrganic`, aduc în planulvizibilului regula ce confer`coeren]` edificiului.Coborând c`tre izvoareleoperei brâncu[iene, c`tremomentul înnoirii stilistice,

al „turnantei”, am propuspublicului s` „citim” opereleînceputurilor, acelearealizate prin tehnica„cioplirii directe” – Dublacariatid`, cele dou` varianteale S`rutului (bust [i figur`întreag`) [i Cumin]eniap`mântului –, în „cheiearhitectural`”. Demersulne-a fost înlesnit de o anumepagin` a cataloguluiexpozi]iei de toamn` aSociet`]ii „Tinerimeaartistic`”, deschis` laBucure[ti în 1910, aceea încare S`rutul cioplit deBrâncu[i în varianta bust –ast`zi expus la Muzeul deArt` din Craiova, proveninddin colec]ia Victor N. Popp –apare sub bizarul titluFragment dintr-un capitel.Dac` S`rutul, în varianta sabust, este echivalat unuifragment de capitel, atunci,în mod neîndoios, operaomonim`, în care Brâncu[i aoptat pentru variantacompozi]ional` „figur`întreag`”, reprezint`capitelul întreg. Faptconfirmat de un desen alsculptorului, care presupunc` a fost realizat în cursulanului 1919. Desenulînf`]i[eaz` un proiect al uneiPor]i a s`rutului, în care ceidoi îndr`gosti]i îmbr`]i[a]iîmplinesc func]ia unuicapitel. Privite din aceast`perspectiv`, operelemomentului „turnantei”trebuie interpretate caadev`rate „fragmente dearhitectur`”, iar Poartas`rutului de la Târgu-Jiu caîmplinire târzie a visului dearhitect al lui Brâncu[i.

O posibil` concluzie ainterven]iei mele de laCercul Militar Na]ional arputea fi aceea c` Brâncu[i sepreg`tea s` ac]ioneze caarhitect înc` de la începutulcarierei sale, la un an dup`ce p`r`sise atelierele de laÉcole des Beaux Arts dinParis. Poarta de la Târgu-Jiuapare ca un rezumat [i,totodat`, ca o împlinire aacestor n`zuin]e. Ea se las`

interpretat` ca templu innuce. Dac` Auguste Rodin acreat o Poart` a infernului,Brâncu[i ne-a l`sat a saPoart` a s`rutului. Cele douòpere sunt mai legate întreele decât s-ar putea crede lao prim` [i superficial`privire. Este cunoscut c`Rodin însu[i între]inea rela]iiprivilegiate cu arhitectura.Cartea sa CatedraleleFran]ei (Les Cathédrales dela France) st` m`rturie înacest sens. Celor care [tiu s`se apropie cu interes dePoarta lui Rodin, nu mic` leva fi mirarea s` descoperepe unul dintre pila[triimaginea carnal`, aproapecaricatural`, a temeis`rutului. Nutresc convin-gerea c` Brâncu[i a cunoscut

acest detaliu, pe care l-atransferat Por]ii sale,transformând pilastrul, înaparen]` abstract, într-oreprezentare esen]ial`, însens arhetipal, a temeis`rutului. Pila[trii de laTârgu-Jiu se identific`, închip simbolic, perechiiîmbr`]i[ate. }inând seama defaptul c` Ansamblul de laTârgu-Jiu a fost ridicat înmemoria eroilor gorjenic`zu]i în luptele purtate pemalurile Jiului, se poateafirma c` Eros [i Thanatos,cele dou` for]e polare ceguverneaz` destinulneamului omenesc, au intratîn atingere în structurileplastice propuse de Brâncu[i,la confluen]a dintre sculptur`,arhitectur` [i urbanism.

Augus t e Rod in , d e ta l iuAugus t e Rod in , d e ta l iuAugus t e Rod in , d e ta l iuAugus t e Rod in , d e ta l iuAugus t e Rod in , d e ta l iua l Po r ] i i In f e rnu lu ia l Po r ] i i In f e rnu lu ia l Po r ] i i In f e rnu lu ia l Po r ] i i In f e rnu lu ia l Po r ] i i In f e rnu lu i


A[ fi fost interesat s` v`dfilmul MacbethMacbethMacbethMacbethMacbeth chiar dac`în aceast` prim`var` nu s-arfi împlinit exact patru sute deani de la moartea lui WilliamShakespeare. Mi-a ajuns s`[tiu c` pentru principalul rolfeminin a fost aleas` MarionCotillard, încânt`toarea EdithPiaf din Via]a e rozVia]a e rozVia]a e rozVia]a e rozVia]a e roz [itulbur`toarea Sandra dinfilmul fra]ilor DardenneDou` zile, o noapteDou` zile, o noapteDou` zile, o noapteDou` zile, o noapteDou` zile, o noapte.Vreau s` spun c` dup`celebra versiune a lui OrsonWelles din 1948 nu-miputeam îng`dui prea multea[tept`ri de la nouaecranizare a piesei. Gre[it! Înlectura scenari[tilor IacobKoskoff, Michael Lesslie [iTodd Louiso, tragedia e altfelînc` de la Actul I, în carespectatorul este adus s` asistela funeraliile unui copil [i lapreg`tirile unor bìetanipentru o b`t`lie între b`rba]i.Copilul este al so]ilorMacbeth, iar bìe]ii suntfoarte tineri combatan]i deci[is`-i apere coroana regeluiDuncan al Sco]iei într-unr`zboi civil. La b`t`lieprivesc trei femei, o feti]` [iun bìat. Ce urmeaz` se [tiede la Shakespeare: pe firulpreviziunilor, lui Macbeth îi

APAPAPAPAPAAAAA VIE VIE VIE VIE VIE

este acordat de c`tre rege unimportant titlu nobiliar, dar,îmboldit de Lady Macbeth, elî[i asasineaz` suveranul [ipune stapânire pe coroana lui;în final, sub efectul altorproorociri, î[i pierde coroana,fiind ucis de Macduff, unuldintre supu[ii care au avut desuferit din cauza tiraniei sale.

Pe acest traseu de via]` [ide moarte, în carecercet`torii textului dramaticau identificat peste o sut` deprezen]e ale cuvântului„sânge”, regizorul JustinKurzel a descoperit [ivalorificat în mod sistematicperspective inedite, fiecareplasat` într-un fel sau altul laintersec]ia dintre întuneric [ilumin`. În centrul tuturor,ordonându-le pe toate s` intreîn rezonan]` una cu alta, esteLady Macbeth (MarionCotillard). Mai întâi, eacite[te scrisoarea so]ului sù,din care afl` nu atât c` a ie[itînving`tor din luptele curebelul Macdonwald [i curegele Norvegiei, cât c` ni[tefemei misterioase l-au numitThan de Cawdor, în vreme ceel e doar Than de Glamis, [il-au salutat ca viitor rege.Într-o biseric` de sat inundat`de lumân`ri aprinse, ea se

roag` la ni[te duhuri negre s-o c`lùzeasc` spre întrez`ritacunun` de regin` [i-ipreg`te[te b`rbatului sùstr`lucitele ve[minte alethanului de Cawdor. Rugurileîn care au fost incinera]icopiii c`zu]i în lupt` [i rugulpropriului copil suntabandonate în trecut. Rostullor s-a consumat odat` cuaprinderea nenum`ratelorlumân`ri care între]in oambi]ie ardent`.

Pe Macbeth (MichaelFassbender), îl întâmpin` custrategia c`p`tuirii gatapreg`tit`. Deloc surprins` de[tirea c` avea s`-l g`zduiasc`pe rege, ea î[i înv`luie so]ulîn aluzii care mai de care maitransparente – c` o curteniefals` este uneori profitabil`,c` se poate încrede însprijinul sù, c` regele nu vapleca a doua zi de la ei –hot`rât` s` trag` foloase dinprima ocazie pe care o are s`devin` regin`. {i cumMacbeth ezit` în numelebunelor sale însu[iri, ea preiaini]iativa comportându-seîntocmai cum îi spusese lui s`procedeze: din priviri, dingesturi [i din vorbe transmite

bun sosit, se arat` ca o floareinocent`, dar de fapt sepreg`te[te s` atace ca un[arpe veninos.

Prin urmare, de[i nimic nupare s` primejduiasc` chipulsenin al regelui Duncan(David Thewlis), str`lucireahainelor lui colorate esteumbrit` de straiele eiîndoliate. Nici Malcolm(Jack Reynor), fiul regelui,cel ce fusese desemnat de elmo[tenitor al tronului lapetrecerea dat` în onoareaînaltului oaspete, nicigeneralul Banquo (PaddyConsidine), nici Macduff(Sean Harris), thanul de Fife,nici ceilal]i meseni nu-[iînchipuie c` în obscuritateabisericii se pusese la cale unregicid. Unde nu ajunsese pec`r`ri ocolite, Lady Macbetha ajuns printr-un atac frontalla ultravulnerabilul orgoliumasculin. Incapabil s`-ireziste, generalul Macbeth î[iîncalc` principiile [i datoriaost`[easc`, î[i nesocote[teobliga]iile de gazd` [i ucide.

Teribila scen` se petrecenoaptea, când regele doarme,ca orice om nep`tat care aredreptul la un somn lini[tit.

MACBETH (Anglia, Fran]a, SUA)Scenariul: Iacob Koskoff, Michael Lesslie, Todd Louiso

Regia: Justin KurzelImaginea: Adam Ankapaw

Montajul: Chris DickensCu: Michael Fassbender, Marion Cotillard, Paddy

Considine, Sean Harris,David Thewlis, Jack Reynor, Elisabeth Debicki

Durata: 113 minute.

Adrian LEONTE

CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILITARARARARAR


Atunci Macbeth dezl`n]uietoat` cruzimea [tiut` [ine[tiut` din tenebrele fiin]eisale [i-i ia acestuia via]a cu os`lb`ticie inexplicabil`.Apoi, rapid sedus de patimaputerii, se spal` de sânge înapa curat` a unui lac [i seprezint` str`lucitoroaspe]ilor sì în luminaproasp`t` a dimine]ii. C`Lady Macbeth î[i joac`des`vâr[it tulburarea nici numai conteaz`. Toat` lumea econvins` c` vinovat de crimè Malcolm, care a dat bir cufugi]ii.

Reu[ita stratagemei îlconduce pe Macbeth spreîncrederea ne]`rmurit` încomportamentul duplicitar.Rege acum, îns` îngrijoratc`-i va fi luat tronul de fiul luiBanquo, fiindc` a[a p`rea s`spun` proorocirea femeilormisterioase, el îl pânde[te pevechiul tovar`[ de arme, dar

binevoitor, acum aiureaz`furios. Nimeni nu în]elegenimic, fiindc` doar el vedestafia. Cu toate eforturile ei,Lady Macbeth nu reu[e[te s`tempereze furtuna luiinterioar`. Cu unpresentiment izvorât dinfaptul c` îl v`zuse pe Duncanm`cel`rit, Macduff consider`c` e prudent s` p`r`seasc`petrecerea, fie [i împotrivavoin]ei regelui.

Agitat, obsedat decrimele comise, Macbethcaut` o salvare la ursitoarelecare cândva i-au prezisascensiunea. {i aceasta vine,potrivit a[tept`rilor: esteinvulnerabil în fa]a oric`ruiom n`scut din femeie [i va fiînvins numai când mareap`dure Birnam, aflat` la odep`rtare considerabil` decastelul de pe colina

Când î[i d` seama c`golul din jurul sù s-a l`rgit,c-a r`mas singur, vede [ip`durea Birnam cuprins` defl`c`ri. Împins` de vânt,vâlvâtaia se propag`vertiginos spre castelul de pecolina Dunsinane. R`mânedoar cu speran]a c`-[i vasalva pielea, [i ea înâbu[it`de-ndat` ce afl` de laMacduff în timpul lupteidintre ei c` acesta a venit pelume prin opera]ie cezarian`.

Finalul rimeaz` perfect cuînceputul. Ursitoarele asist`la b`t`lie, Malcolm esteproclamat rege, corpulneînsufle]it al lui Macbetheste abandonat pe câmpul delupt`. Fiul lui Banquo îi iasabia [i se pierde în fum, învreme ce Malcolm p`r`se[tesala goal` a tronului.

fiindc` dau o bun` m`sur` aevolu]iei personajelor înpoveste. Scoase în eviden]`de imaginea lui AdamArkapaw, pe lâng` func]ia loratributiv`, mai cap`t` [i oimportant` func]ie narativ`,a[a cum se întâmpl`, deexemplu, în secven]aîncoron`rii, în secven]aîntâlnirii la malul m`rii întreMacbeth [i Banquo, [i în celeurm`toare, a banchetului [i agoanei c`lare pân` lavr`jitoare, altfel spus, în toatepunctele nodale ale filmului.

Nu pot trece cu vedereacalitatea coloanei sonore.Dac` în secven]a b`t`lieiini]iale se face remarcat`,subliniind zgomotele luptei,suprimându-le când [i când,

ca s` evite orice suspiciune,se poart` în continuareprietene[te cu el. Nu eschimbat nici la ultima lorîntâlnire, dup` care puneni[te uciga[i s`-l suprime.Atunci îi iese înainte înve[minte albe [i-l invit` la unbanchet.

Ei, aici regele are partede o surpriz` uria[`: Banquod` curs invita]iei! El îi aparesuveranului sub form` devedenie, echipat în armur` [iocupând locul de cinste almesei. În culmea puterii lui,Macbeth sufer` un [oc. Deunde cu numai câteva minuteînainte ap`ruse în fa]asupu[ilor marmorean, jovial,

Dunsinane, se va urni sprecastel. Atâta doar c` trebuies` se fereasc` de Macduff.

Mul]umit de r`spuns,stârne[te înc` o dat` toatefor]ele întunericului [i atac`personal re[edin]a luiMacduff. Pe Lady Macduff(Elisabeth Debicki) o leag`de un stâlp [i-i d` foc s` ard`ca o tor]` împreun` cu to]icopiii ei. Vestea c` Malcolm[i Macduff vin asupra lui cutrupe numeroase din Anglianu-i produce nicio temere.Mustr`rile de con[tiin]` careo r`v`[esc pe Lady Macbethîi sunt indiferente.Reac]ioneaz` doar când ovede moart` [i-atunci opoart` în bra]e ca într-undans macabru.

Meritul de-a fi interpretatproasp`t binecunoscutapartitur` dramatic` seîmparte în mod egal între to]iautorii filmului. Am z`bovitasupra scenariului o dat`pentru c`, f`r` s` tr`dezeoriginalul, descoper` înmagma lui germenicinematografici, alt` dat`pentru c` se sustrage de laasem`narea cu precedentelet`lm`ciri ale textului [ipentru c` este, nu o dat`, pede-a dreptul novator.

Adaug acum costumeleconcepute de JacquelineDurran. Nu pentru c` amputut vedea cum se îmbr`causco]ienii cu nou` sute [i cevade ani în urm`, de la ]inuta deceremonie a nobililor pân` lave[mintele osta[ilor, ci

substituindu-le uneori cumuzic`, în rest seconformeaz` sinusoideidramatice a filmului, ie[ind îneviden]` numai câteodat`,asemenea sonorit`]iial`murilor dintr-o orchestr`simfonic`.

În sfâr[it, dar nu în celedin urm`, cum se zice peplaiurile pe unde a umblatechipa de filmare, e de re]inutexcelenta alegere a luiMichael Fassbender pentrurolul titular. Dup` ce a luatînf`]i[area lui Carl Jung în OOOOOmetod` periculoas`metod` periculoas`metod` periculoas`metod` periculoas`metod` periculoas`, acumcinci ani [i a lui Steve Jobs, înfilmul cu acela[i titlu, anultrecut, el se îmbrac` aici cuhainele grele ale unui omteribil [i le poart` impecabil.{i datorit` presta]iei lui acestfilm trebuie v`zut.


Necredincioasa este unroman autobiografic alautoarei de originesomalez` Ayaan Hirsi Ali.N`scut` în 1969, în Somalia,Ayaan, care este [ipersonajul central al c`r]ii,î[i petrece copil`ria [iadolescen]a în Etiopia,Somalia, Kenya [i ArabiaSaudit`, al`turi de mama,fratele [i sora mai mic`.N`scut` într-o familie demusulmani convin[i, înprima parte a romanului,autoarea îl familiarizeaz`pe cititor cu ororile princare trec copiii [i femeile însocietatea musulman` – dela b`tì crunte pân` lacircumcizie, refuzarea[colariz`rii sau mariajaranjat de familie.Traumele prin care treceAyaan, copil fiind, suntdescrise simplu, cu mult`durere [i nevinov`]ie, maiales c`, la un moment dat,ea ajunge s` î[i acceptesoarta [i s` o perceap` ca peo normalitate.

În perioada adolescen]ei,personalitatea lui Ayaan sedezvolt` foarte mult, fiindmotivat` de o serie deîntreb`ri care vizeaz`divinitatea, a[a cum este eaperceput` în societateamusulman`. Astfel, de la opracticant` convins` areligiei islamice, ajunge sàib` întreb`ri, urmate derevolte interioare încùtarea unor r`spunsuri.

Salvarea vine înmomentul în care tat`l eihot`r`[te s` o c`s`toreasc`cu un somalez stabilit înCanada, un musulman din

Locotenent Andreea Motoc

ÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTÎN C~UTAREAAREAAREAAREAAREAUNUI DUMNEZEU LIBERUNUI DUMNEZEU LIBERUNUI DUMNEZEU LIBERUNUI DUMNEZEU LIBERUNUI DUMNEZEU LIBER

acela[i clan cu cel alfamiliei ei (în societateasomalez`, clanul,reprezentat de str`mo[i, eun fel de carte de vizit` afamiliei din care provii),iar pentru a reu[i s`rezolve toateformalit`]ile este nevoit`s` emigreze ini]ial înGermania, la o familierecomandat` de tat`l ei,apoi în Olanda, unde fugepe cont propriu [i ajunge s`trìasc` într-o tab`r` derefugia]i. Era vineri, 24iulie 1992, când am urcat întren. În fiecare an m`gândesc la momentul acela.Îl v`d ca pe ziua mea dena[tere: na[terea mea capersoan` care ia singur`decizii despre propria via]`.Nu fugeam de Islam sauc`tre democra]ie. Pe atuncinu aveam niciun fel de ideim`re]e. Eram doar o tân`r`care într-un anume feldorea s` fie ea îns`[i; astfelm-am aruncat înnecunoscut.

Aventura ei începe înacest moment, când,hot`rât` fiind s` trìasc` onou` via]`, profit` de toateoportunit`]ile care i se ofer`[i î[i continu` studiile, î[iface prieteni, descoper`lumea liber` [i toatedrepturile care decurg dinasta. Fiecare zi în libertate,

pentru Ayaan Hirsi Ali,este un miracol, care la ea,fa]` de al]i tineri de aceea[ivârst`, se rezum` la studiu[i la gândirea liber`.Educat` fiind c` oricefemeie care iese cu capulneacoperit în public vaatrage dup` sine pedeapsadivin`, Ayaan descrie,nevinovat [i simplu, fiecarezi în care devine o euro-pean` [i renun]` la cutumelereligiei în care a crescut,mirat` fiind c` nicio n`past`nu s-a ab`tut asupra ei.

În timp, Ayaan seimplic` tot mai mult însocietatea olandez`,devenind o voce a femeilormusulmane maltratate dec`tre familiile lor [i sco]ândla iveal` faptul c` acesteatrocit`]i se întâmpl` subnasul autorit`]ilor olandeze.Devine o persoan` public`,apare în emisiuni [i ziare,ajunge chiar în ParlamentulOlandei, militând pentrudrepturile femeilor [i pentru

schimb`ri în în]elegerea [ipracticarea islamismului.

Ayaan Hirsi Ali esteuna dintre cele mai contro-versate figuri politice [i o]int` pentru terori[ti, opersonalitate notabil` [ienigmatic`, ale c`rei criticivehemente asupraIslamului au f`cut s` fieîndr`git` de c`treconservatori [i popular`printre cei de stânga…,precizeaz` The BostonGlobe.

Destinul ei, felul cum s-atransformat dintr-o feti]`supus` terorii familiei [isociet`]ii într-o femeie cu ovoce cu r`sunet mondial, otransform` într-o eroin` alumii din care face parte. {i,dintr-o musulman` convins`(mai mult sub influen]afamiliei), ajunge s` î[ideclare cu voce tareateismul, singura religie încare mai crede [i care i-aoferit libertatea deexprimare [i dreptul la ovia]` liber`. Ie[irea ei înpublic [i asumarea tuturorideilor pe care lepromoveaz` atrag dup` sinerepresalii din rândulextremi[tilor musulmani,îns` ea nu se las` intimidat`.

Pentru cei ce înc` nu aucitit Necredincioasa,momentul socio-politicactual (refugia]iimusulmani ajun[i în num`rmare în Europa) îl ajut` pecititor s` în]eleag` mai binelumea din care Ayaan HirsiAli face parte, dar [i cumtrìesc ace[ti oameniguverna]i de cutumelereligioase.

Ayaan Hirsi Ali,Ayaan Hirsi Ali,Ayaan Hirsi Ali,Ayaan Hirsi Ali,Ayaan Hirsi Ali,NecredincioasaNecredincioasaNecredincioasaNecredincioasaNecredincioasa,,,,,

Editura RAO,Editura RAO,Editura RAO,Editura RAO,Editura RAO,2 0 1 12 0 1 12 0 1 12 0 1 12 0 1 1

DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT

Documents

VM 1 2016 - presamil.ro · din jurnalul de prizonierattt alalal generalului aristide cehan, cavvvaleraleraler alalal ordinului mihai viteazul art~ art~ art~ / 39/ 39/ 39 de lade lade