516

Click here to load reader

Vintila Bratianu_Scrieri şi cuvântări Vol 2_febr 1907-noiembrie 1911.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • ASEZAMANTUL CULTURALION C. BRATIANU

    X L I

    VINTILA I. C. BRATIANUSCRIERI SI CUVANTARI

    PUBLICATE DE

    G. MARINESCUDIRECTOR AL ASEZAMANTULUI

    S I C. GRECESCUASISTENT UNIVERSITAR

    VOL. II(FEVRUARIE 1907 NOV. 1911)

    BUCURE$T1IMPRIMERIILE INDEPENDENTA

    1 9 3 8

    www.digibuc.ro

  • VINTIL I. C. BRTIANU

    www.digibuc.ro

  • AEZAMANTUL CULTURALION C. BRATIANU

    .........-__--- x L I

    VINTILA I. C. BRATIANUSCRIERI SI CUVANTARI

    PUBLICATE DE

    G. MARINESCUDIRECTOR Al. ASEZAMANTULUI *I

    C. GRECESCUASISTENT UNIVERSITAR

    VOL. Il(FEVRUARIE 1907 - NOV. 1911)

    BUCURE,5TIIMPRIMERIILE INDEPENDENTA

    1937

    www.digibuc.ro

  • INTRODUCERE

    Inceputul anului 1907 reprezintii o grea incercare princare trece partidul conservator, din cauza freimeinteirilor saleleiuntrice marei probleme sociale pe care o deschideaureiscoalele teireinesti dela sfeirsitul lunii Fevruarie.

    In guvernul prezidat de G. C. Cantacuzino, persolealita-tea lui Take Ionescu captit din ce in ce mai mult ascen-dent spre sefie, ceeace vechii conservatori nu puteau primicu dragti

    Partidul liberal, omogen, bazat pe o traditie de disci-plinei, de nationalism luminat i constructiv, nu putea vedeareici el cu ochi buni concepTiile fostului liberal, Take Ionescu,actual ministru de finante, mai ales pentru tendintele lui dea introduce capitalul strain in ecoreomia teirii.

    Vintil Brdtianu, concretizeazd obiectiv ceeace i se poatereproa din punct de vedere po/itic, omului care in momere-tul acela atreigea simpatiile.

    Cu ocazia vizitei lui T. Ionescu la Berlin, unde fusesebine primit de Impeirat, Vintil Brtitianu geiseste prilejul seiarate ceeace vrea, mai ales cnd concesiureile petrolifere dinrara noastrii atrtigeau atilt de mult pe Germani.

    Cine a cunoscut crezul din toatei viata sa politic, poatesti .Ftie dinainte ce atitudine va lua Vintl Breitiareu, fard defncerceirile ce se feiceau pentru cedarea petrolului.

    Pentru el, Take Ionescu a fost un om care vrea sei seirnpunei prin influente streiine vieii publice a unui stat liber

    liberal" (pag. 2).

    www.digibuc.ro

  • VI

    Guvernul conservator, de0 sub influenta crescndd agrupului takist din snul stiu, se vede silit a accepta retrage-rea proectului reformei universitare a lui C. Disescu, careprodusese greva prof. universitari apoi sd fie denuntat opi-niei publice, ca lutind msuri contrarii unor wzdri stabilitela baza organizatiei ttirii, cad face sti se impropriettireasciiMoneistirea Ctildtirwani cu 200 hectare luate din domeniilestatului, pentru a satisface intructva pe fostul MitropolitGhenadie, scos din functie de guvernul liberal Sturdza 0 tri-mes acolo ca staret. (p. 3).

    Legea fusese opera tot a lui Const. Disescu, mireistruiinstructiunii i cultelor, pe atunci unul din amicii devo-tap/ ai lui Take Ionescu.

    In vremea acestor frictiuni i imuccese ale partiduluiconservator, isbucnesc la sftir0tul lui Fevruarie 1907 reiscoa-lele t rne.ti. Ele incep din Moldova, avnd caracter agrar,contra trustului de arendare al Evreilor, apoi se intind spreOltenia, lund din ce n ce un caracter mai general de revoltcu distrugerea gospoddriilor marilor proprietari.

    Frmtinteirile din guverni au ca efect o sitibiciune a orga-nelor administrative periferice : prefectii erau in majoritate

    Mirarea revolutionarti devine ameninttitoare. Austriaanbuntti cti va fi nevoitd sti trimeatd un corp de armatii pentruintibufirea ei, ca sa" nu se intindti in Bucovina.

    Guvernul se gtisefte in grea cumplinti i lipsit de auto-ritate.

    Regele Carol, dtinidu-0 seama de iminenta pericolului,cheamti la guvern cabinetu/ D. Sturdza cu Ion I. C. Breitianula interne, in ziva de 12 Martie.

    Parlamentul, in majoritate corrservator, fatti de gravita-tea situatiunii, dti tot concursul liberalilor. Imbrdtiqarea in-tre D. Sturdza 0 Take Ionescu care a primit sti fie rapor-tor la cele mai multe din legile prezentate de noul guveriv

    1) Bacalbap. Bucuretii de altAdat.

    www.digibuc.ro

  • VII

    a fost unul din episoaclele cele mai duioase ale acelor zile deinfrigurare, n parlamentul roman.

    Energia noului ministru de interne, ajutat de generalulAverescu, n1tur pericolul cu sacrificii dureroase.

    Ace le zile negre" cum le va numi mai tarziu Vint idBrAtianu (pag. 4) nu se puteau inititura altfel deceit : printr'olinistire cat mai repede, pentru a scapa mai inttli statul deanarhie gi indirect, cat mai mult din avutia

    Petre Carp, seful junimistilor conservatori, veiztind innoile invoeli agricole legiferate de part. liberal, o atiregere adrepturilor marilor proprietari, protesteazil in calitate de pre-sedinte al Societatii agrare printr'o circularti din 28 Martie.

    Vintild Breitianu isi da demisia din societate, nevoind sei sesolidarizeze cu peirerile presedintelui al dirui patriotism lconsiderti cei nu e locul a-/ judeca". (pag. 7).

    Pentru el, interesul cel mare al Statului trebuia salvat inacele momente, iar nu interesele personale qi de partid.

    Indata ce a trecut pericolul, viata parlamenrului se turburti,Urmeaza dizolvarea lui, dupti o legislaturd de 4 ani qi incepecampania electoralti.

    Este momentul pentru Vintila Bratianu ca sei expuna incoloanele Vointei Nationale, principiile socia/e ale partiduluiliberal qi lipsa de intelegere a vremurilor prin care treceam, apartidului conservator, (pag. 8-12). In acest timp esteales consilier comunal qi apoi numit Primar al Capitalei. Ma-rile lui insusiri de administrator al averii publce se vzuse laRegie si la Finante, unde fusese director si secretar general.

    Acura se va artita in deplineitatea lor fortele sale de ac-tiune gospodareasca, de ont luminat care invatase multe dinurbanistica orqelor straine, pe care le vizitase i wrede trimetepe multi ingineri i arhitecti ai Primtiriei s studieze diferiteprob/eme in legtiturei cu modernizarea Captalei tarii. El va damarile directive pe care trebue set se interneeze aceasta inoire.

    Valoarea lui, in aceasal directie, e cu attit mai mare, cu catreuseste in marasmul general, pe care il produseserd marileturburiiri teireinesti, s porneascii la reforme qi infdptuiri fun-

    www.digibuc.ro

  • damentale pentru viitorul Capita lei. Activitatea desvoltatti deVintilti Brtitianu ca primar, au descris-o in toate ameinunteled-nii Emareuel Dan, Roban i ing. Germani, unii din colabora-torii sad de seamei. 1)

    In volumul acesta se veidesc directivele pe care le-a datVintilei Breitianu in timpul primariatului stiu, in diferite ra-poarte fiicute consiliului comunal, sau propuneri pentru indrep-tarea relelor, in parlament sau prin articole de presd (Vezipag. 29-38, 50, 92-98, 101-141, 181-191, 194-211, 221, 230,262.) 242 streilucesc ca model de grijei pentru municipalitate :Infiintarea societtitii de tramvaie (181), Societatea locuinteloreftine, Procesul cu societtitile de gaz, Un program comunal,Tramvaiele comunale, Bugetul comunei, etc., etc.

    Principiul uman qi romtinesc care l-a ceilduzit se vede irecuvintele :

    Mulfumirea cettenilor care plttesc impozite 0 renuntareala serviciile si angajarea streinilor specialisti".latti ce instructiuni stintitoase clti consilierilor comunali,

    inseircinati sti studieze nevoile suburbiilor :As dori ca in viitor, programul lucrtirilor de executat sti nu

    mai fie fiicut dupii interventia numai a acelui ce ar avea maimult trecere, sau celui ce a fticut o cerere mai din vreme, cinumai dupd nevoia reald 0 mai importantcl a majoritiltii cetd-fenilor si de interesul general al orasului" .Cu toatei munca din rdsputeri pe care o depunea in con-

    ducerea Cornunei, fiind dela orele 8 la serviciu, stimuleind 0incurajeind pe toti cu exemplul personal, el este gi unul dinfactorii principali ai marilor reforme pe care partidul liberalle va concepe in iarna lui 1907 gi primeivara lui 1908.

    Acum partidul liberal creeazti o legislatie justil 0 temei-nicti in domeniul agrar : legea invoelilor agricole, legea caseirurale gi legea islazurilor comunale.

    Citez un principiu de bazei, din multele sale discursuri qiarticole, unde trateazei problema ttireineascei.

    1) Viata i opera lui Vintil Brdtianu Vzute de prietenii i co-laboratorii si. Buc. 1936.

    www.digibuc.ro

  • IX

    Proprietatea trebue sa-0 pastreze rolul sau social i O. nufie, cum au recunoscut-o cu toii, c'a fost in multe cazuri, tinmijloc de speculd i asuprire. Dupti cum foarte bine s'a zis : drep-tatea pentru cei mici este siguranta pentru cei mari".

    In sesiunea parlamentar, care incepe in Noemv. 1907 IIvedem raportor al legii Casei rura/e, una din cele mai chib-zuite institutii financiare ce va aduce o wurare in posibilitateatdranilor de cumpdra pmnt. (Pag. 55-64, 66-92, 99-101).

    Aratei principiile diluzitoare ale unui adevdrat guverndemocrat in discursul la mesaj. (p. 141-181) si in care atacticu un inalt simt al demniatii parlamentare, dar cu o ironiefind, pe seful noului partid conservator-democrat, format in1908 prin ruperea din partidul conservator.

    Ca s caracterizeze ce inseamnd un adevrat democrat,se ridicd cu expresiunea retoricti pant/ la figuri de o inaltdpoezie i vigoare :

    Conduatorii unui adevdrat democratism imi reamintesc peacei preoi umili i slabi prin personalitatea lor, dar care andies din altar cu sfintele daruri, vd un norod intreg, urmandcu grije pcqii sai. Acei care doresc s serveascd in realitate de-mocratismul aducd aminte totdeauna de sarcinamare pe care 0-0 iau ; ei trebue sti find sus 0 neatins de celeurette, acest potir in care stli inchisd taina salvdrii unui neamintreg" (pag. 91).

    Frci s lingweascd multimea cu fdgddueli sterpe, caresunt uitate a doua zi dupei venirea la putere, expune rspicatsi corect modul cum trebue inteleasti improprietdrirea i gre-oaa care s'a fricut de Kogeilniceanu cu ocazia impropriettiririide la 64, reamintind cele sustinute de Wail stiu, Ion C. Br&tianu la acea data i spune :

    E o teorie gresitd aceea c statul va satisface nevoia de pd-mnt a tuturor, oricare ar fi putinta i priceperea lor la muncaogorului, ce li s'a dat".

    In acela; timp trebue sd scoatem din mintea tdranului im-presia gresitti pe care, de cele mai multe ori de la 1864 incoace

    www.digibuc.ro

  • xi-am dat-o ,ca statul trebue sd-i dea pameint si sa i-1. dea laranici o plate'.

    Discursurile sale sunt o quintesentei de principii ceileitezi-toare in privinta modului cum trebue sci fie privitei si solutio-natei grava problemei agrarei, care stei la baza organizeirii statului romeinesc. (Chestia agrarei dupci 1907).

    In 1908 Dimitrie Sturdza demisioneazei din presedintiapartidului liberal si deci din functia de prim ministru, iar con-siliul de miniqtri recomandei Regelui Carol pe cel mai indicat,pe Ion I. C. Breitianu propunere pe care Regele o primeste.

    In Ianuarie 1909, congresul Li proclamei fef al partiduluilib eral.

    In Fevruarie 1910, in urma morsi lui Eugeniu Carada,Vintild Bratianu este ales director al Beincii Nationale.

    Partidul liberal, in luna Fevruarie, acelat an, intrel inopozitie, dupei ce isi indeplineste legislatura completei.

    Vintilei Breitianu incepe acum actiunea in opozitie prinpresa care ii sta la dispozitie. Viitorul" ziarul partidului apti-ruse in 1907 si el fusese primul redactor. Acum desbate el pelarg chestiunea tramvaelor comunale (pag. 246-256 ; 263-266).

    Isi expune principiile cilleiuzitoare asupra finantelor statului,in Bugetul statului (1911); incepe o campanie viguroasel bazateipe o puternied documentare qtiintificti pentru protejarea petro-lului romeinesc (Congresul si societatea petrolifercl) si adeinculstudiu intitulat : Politica de stat in industria petrolului).

    El este elementul de preset', bine inarmat cu argumente,logic, cu demnitatea omului superior, care vede in ataculadversarilor o ocazie sti expund principii, f iirci sei se dedea lapamftete josnice. Asa se aratei in : Prima lege a guvernului,Scutirea de impozit funciar, Psihologia politica a d-lui P.Carp etc.

    In acest din urmii articol, remarc o vie caracterizare alui P. Carp, serioasei, pregnantei fi justd, ata cci poate riimeineun model.

    Noi credem cd inteligenta naturald, probitatea si culturad-lui P. Carp sunt anihilate printr'o usurintd caracteristicd, unitdcu o mare suficientd personald 0 cu lipsa de putintd de a munci".

    www.digibuc.ro

  • XI

    ziaristic, ca i in toate ocupafiunile in care l-a pussituatia sa politica qi qtiintifica, a avut aceeaf vedere larga,pasiune de adevar 1 cunogtinte, inct d-1 Gr. Taugan consi-den:1 ca numai conditiureile sociale 1-au impiedecat sa fieprofesionist gazetar".

    In odihna relativd, pe care i-o procura situatia de opo-zitie a partidului /iberal, zic relativa, fiinded neobosita saminte i activitate erau intr'o continua stare de creaTie,

    timpul sa organizeze in Mai 1911 Cercul de studii alpartidului libera/, laboratorul de uncle vor porni

    0 infaptuirile viitoare.Scopul sau II definegte aga de biree in cuvtintarea din

    29 Mai, la prima gedinta ; di este un organ de propaganda,un mijloc de studiere 0 de popu/arizare a problemelor laordinea zilei, care intereseazei a.Fa de mult pe toti ceta-1,enii.

    Aceste studii, zice el, vor fi de mare folos, mai cu seamdtineretului de partid, care se va deprinde cu cercetarea stu-dierea tuturor chestiunilor privitoare la bunul mers al trebilorpatriei".

    E primul cerc de studii irefiinfat de un partid politic ;mai tcirziu celelalte partide politice vor constitui pe ale lordupa modelul partidului national-liberal.

    Realizrile anilor 1907-1911, cuprinse in acest vo/umne scot in evidenta n'Otti aspecte ale activitatii sale care evo-luiaza fi se imbogategte i anume : gospodria Capitalei 0 pu-nerea ei pe calea progresului capitalelor occidentale ; talentulde ziarist, afa cum numai generatia dinaintea rasboiului a avutfericirea sa cunoasca i participarea calda fi luminoasd la con-ceptia fi infaptuirea marilor reforme agrare.

    GEORGE MARINES CU

    i) Viata i opera lui V. Brfitianu vzute de prietenii i colabo-ratorii si. Bucure0i 1936.

    www.digibuc.ro

  • 1.

    Le voyage A Berlin.18 Fey. 1907

    Cette sance d'hier A. la Chambre comptera, certes, commeune des plus mmorables de nos cinquante ans de vie parle-mentaire en Roumanie.

    Le retrait de la loi par M. Dissesco au nom du gouverne-ment et le vote de la motion de confiance qui a suivi, dmon-trent clairement que le sentiment de la dignit est au mmeniveau au sein de la majorit et dans le gouvernement, etl'ophlion publique revolte, dira une fois de plus qu'elle nepeut pas se solidariser avec de pareils actes.

    De nombreux enseignements se dgagent de tous les v-nements qui viennent de se passer, aussi bien au sein qu'endehors du Parlement. Ils sont pour nous, ces vnements, lamanifestation d'une longue et pnible crise de notre vie pu-blique.

    Mais aujourd'hui, le lendemain du jour o la politique deM. Take Ionesco a reu un de ces coups droits dont on ne serelve pas facilement, il est bon de rappeler sans retard cefameaux et bruyant voyage qui avait pour objet de solliciterde l'tranger la consacration d'une politique que la Roumaniesubissait avec rpugnance.

    Que doivent penser aujourd'hui les amis de bonne foi dela Roumanie non pas les amateurs de concessions interlopes

    de ces grands projets d'avenir dont on les entretenait decette autorit et de cette capacit quion leur avait taut van-tes et autour desquelles la vie politique de la Roumanrie de-vait graviter dans l'avenir ?

    www.digibuc.ro

  • 2 VILITILX 1. BRTIANU SCRIERI I CUVANTARI VOL. II

    Comment cet homme, dont on avait prsent, il y a unmois, la comptence et la puissance dpassant les limites deson dpartement, ce qu'on disait, a-t-il d subir hier avecrsignation, pour se maintenir au pouvoir, lui et le gouverne-ment dont il fait partie, une humiliation que peu d'autresconsciences auraient supporte ?

    C'est ce que l'on comprendra encore moins l'trangerque dans notre pays.

    La veille de ce fameux voyage on avait, dans ce journalmme, prvenu les trangers de bonne foi, mais que les quali-ts officielles de M. Take Ionesco pouvaient leurrer.

    C'etait un service leur rendre et il importait en mmetemps au crdit du pays de ne pas nous solidariser avec depareilles aventures. On peut juger aujourd'hui qui a dit lavrit.

    La journe d'hier, de toute certitude, et bien d'autresdans l'avenir, nous donnent et nous donneront de nouvelleset reconfortantes preuves de cette vrit qu'il y a aussi enpolitique des sanctions morales. Il en ressortira, en outre, ceque M. Take Ionesco n'a pu et ne peut comprendre que lamorale et les intrts du pays sauraient seuls constituer labase d'une action durable et que l'autorit d'un homme d'Etatdans un pays de rgime parlementaire, ne peut tirer son ori-gine que dans cette sorte d'action, et non pas s'imposer pardes influences trangres la vie publique d'un Etat libre etlibral.

    Vintil I. Brtianu(Inclp. Roumaine, 1907, nr. 9410, p. 1, col 7)

    2.

    L'Eglise et le Takisme.

    6 Mars 1907.Le srie noire n'est pas termine. Le Snat vient de

    voter, sans discussion, un projet de loi par lequel M. Dissesco

    www.digibuc.ro

  • MARTIE 1907 12gGLISE ET LE TAKISME 3

    fait nommer vie comme suprieur du monastre de Ca lda-rushani l'ex-Mtropolitain Ghenadie et affecter au couventauquel il octroie cet honneur deux cents hectares pris sur ledomaine de l'Etat.

    Nous n'avons pas a discuter les titres exceptionnels dubnficiaire de cet apanage, comme on n'en a institu jusqu'iciqu'en faveur de la Couronne. Il appartiendra d'autres derefaire un jour la veritable histoire de ce qu'on appelle au-jourd'hui encore l'affaire Ghenadie.

    Quant nous, nous avons le droit de nous demander, desA present, quelles ont t les raisons d'ordre suprieur qui ontpu determiner nos gouvernements enfreindre de la sorte undes principes fondamentaux de notre regime monastique, lesystme lectif en dehors mme de la personnalit du citoyenappel bnficier de cette mesure extraordinaire.

    Ce qui est plus inexplicable encore, c'est ce retour unsystme contre lequel toute la generation qui a fait la Rou-manie contemporaine a lutt, cette reconstitution des biensecclsiastiques que les pays Tes plus catholiques sont en trainde sculariser. En serions-nous donc rduits aujourd'hui dansle royaume de Roumanie admettre des principes que lesjeunes principauts unies repoussaient il y a cinquante ans,malgr l'opposition de certaines grandes puissances ?

    On me reprochera peut-tre de discuter principes dansune question dont les causes sont, en apparence, au moins,d'un ordre plus terre--terre pour tous ceux qui savent que leministre des cultes actuel est dans la situation delicate d'unavocat vis--vis d'un client trs large.

    Mais mon rle serait trop ingrat de rappeler a M. Dis-sesco qu'il aurait du tre le dernier presenter ce projet deloi ou pour demander la majorit parlementaire actuelle dela faire. Nous ecrivons ces lignes pour manifester notre sur-prise et notre douleur du silence que les reprsentants del'Eglise au Snat ont garde devant cette transaction du takis-me le plus pur applique notre grande institution spiri-tuelle. Une seule voix s'est leve, et celle-l pour demanderl'urgence au nom mme de l'Eglise !

    www.digibuc.ro

  • 4 VINTILA I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTIRI VOL. I!

    Ce n'est pas par de telles attitudes et de telles compro-missions que l'on relvera le nitveau moral de notre Eglise.

    C'est encore l une de ces manifestations morbides denotre vie publique qui rvlent un mal plus profond.

    Vintil I. Brtiann(Inc lp. Roumaine, 1907, Nr. 9426, p. 1, col. 6).

    3.

    Din zilele negre.28 Martie 1907.

    Flacara, care cu at:La repeziciune s'a intins dintr'o marginela cealaltd a Ora, este abia stins si. in multe locuti, sub spu-za ce ea a lsat, focul tot este viu. De aceea, nu este inch' mo-mentul sa se cerceteze urmrile si sa se trag toate invatamin-tele, pe care aceste dureroase zile le lasa dupd dansele.

    Dar cu cat o zguduiturd este inai puternica si prin urmareemotiunea ce ea produce mai mare, cu atata si judecata dreap-ta se intuneca mai mult. Pentru a opri rtacirea spiritelor, careurmeaza in aceste conditii, este nevoe prin urmare, sa se im-prospteze succesiunea evenimentelor, pentru ca prin ele nu-mai, sa se judece actiunea fiecruia.

    Ni se pare aceasta amintire cu atat mai necesark cu catasistam azi, in atmosfera turbure produs de rascoale, la curi-case manif estari ale emotiunei aduse de primejdie si ceea ceeste mai trist, la o specula urat a nenorocirilor si. sldbiciuniloromenesti.

    Nu este nevoe s aratam pericolul prin care a trecut fie-care din noi, cci toti 1-am simtit. Dar tom-Lai acest pericol saupagubele ce-au suferit, au facut pe multi sa nu-si dea seamaea o data cu punerea in primejdie a avutului si eke o data avtietii lor, era pusa in cauz chiar organizatia noastra de stat,prin forma anarhica ce luase miscarea mai cu seama in Mun-tenia.

    Azi, dup ce primejdia acuta a trecut, putem mrturisi e&

    www.digibuc.ro

  • IIIARTIE 1907 DIN ZILELE NEGRE 5

    toti cei cari au putut arunca o privire generala asupra eveni-mentelor ce se desfasurau In zilele de 13, 14 si 15 Martie, seIntrebau, nu ce guvern va fi a doua zi in Tara Romaneasca, dardac va fi altul de cat acel iesit dintr'un adevarat rasboi civil.

    Nu este nici o exageratie in aceste cuvinte, caci In acelezile critice, nu era de temut numai caracterul salbatic ce Il luaudevastarile din judetele dunrene si repeziciunea cu care foculse intindea, dar era de temut si clocoteala care Incepea s sesimt puternic in orase si mai cu seama in Capita la. Cu dreptcuvant ne intrebam cu ce forte se va putea restabili linistea Insate, cand si orasele, de unde trebuea aft' plece pacificarea, ar fifost In flcri ?

    Va veni timpul s vorbim pe larg de acestea toate si dedesolidarizarea ingrijoratoare ce aparea de odata in Statul nos-tru intre toti cei mici, cari se credeau nedreptdflti si clasa con-ducatoare. Aceasta era insa situatia joi, la 15 Martie, situatieagravat, si prin necesitatea ce fusese de a se trimite trupe Inafard de Bucuresti.

    Ce cereau, in acel moment, toll ? Linistirea ct mai repede,pentru a scapa mai intai statul de anarhie si, indirect, cat maimult din avutia nationala.

    Nu vrem sa apreciem azi cauzele pentru care guvernulCantacuzino se retrasese : situatia 'Area insa tuturor asa deprimejdioasa, in cat aproape unanimitatea ministerului recu-nostea c numai o schimbare de regim putea sa aduca linisteaIn tara. Aceasta credint era intarita si mai mult prin atitu-dinea imediata, patriotica, a majoritatilor conservatoare dincorpurile legiuitoare. Prin capeteniile lor si voturile aproapeunanime, ele nu numai dedeau concursul pentru suspendareaunor dispozitii legale si pentru putinta de a stabili starea deasediu, dar aprobau in principiu si solutiile ce partidul liberalinscrisese in manifestul lui care tara. Acele sedinte vor al-Macelor cari vor scrie istoria acestor rasvratiri, constiinta unei pH-mejdii cum nu se mai vazuse si Ca aceasta constiinta singuraputuse sa aduck dupa patruzeci de ani de intrerupere, o conlu-crare asa de spontanee a tuturor partidelor politice pentru sal-varea Statului.

    www.digibuc.ro

  • 6 VINTILA I. BRTIANIU SCRIERI I CUVANTARI VOL. Ii

    Guvernul liberal depusese juramntul luni, 12 Martie, la5 ore seara si in aceeasi seara, la 7 ore, aproape toate decreteleprefectilor erau isclite, iar acestia, marti i miercuri, intrauin functiune.

    In toate judetele neinflacarate 'Ana marti sau in cele nu-mai cu inceputuri de rascoale, ca Gorjul, Vlcea, Romanati,Prahova, Buzaul, Rmnicul-Srat, Putna, Brila, Ialomita, Ilfo-vul i Dobrogea, in toate, linistea s'a facut indata, ori s'amentinut. In doua zile, Moldova a fost calmat, iar in singureledistricte: Teleormanul, Doljul, Meheclintii si Oltul, desi in parteintinderea rscoalei era stapnita, mai erau incd vineri i sm-bt razvratiri.

    Aceast pacificare se datora negresit concursului tuturor,dar in bund parte, energiei i manifestului guvernului liberal.Ea a avut ca efect imediat, nu numai oprirea devastrilorprin urmare a pagubelor aduse proprietarilor i arendasilor,dar, pe de o parte a permis aducerea unei parti din trupele dinMoldova si pe de o alta, a descurajat incercdrile ce se faceaude a turbura orasele i imprejurimile lor. Dup'a cunostinta ceaveam, daca rscoalele s'ar fi intins vineri i smbata., daca nus'ar fi inabusit inceputurile de rasvratire din judetele dimpre-jurul Capitalei (Dmbovita, Ilfov si Prahova), duminica la 18Martie nu se poate prevedea ce s'ar fi intmplat in Capital.Cei cari i amintesc de panica din acele zile in Bucuresti, pots-si dea seama de efectele ce-ar fi avut cea mai mica lupt pestradele Capitalei. Meritul partidului liberal in aceast repedeactiune a fost pe de o parte, existenta unui program pregatitdinainte, care putea servi la linistire i energia fata de devas-trile ce se fceau; pe de alta, ca el a putut gasi in rndurilelui cei 32 de prefecti cari s aiba priceperea i activitatea sprea infrna revolta, increderea maselor pentru a linisti cu cuvn-tul, autoritatea de-a putea avea concursul tuturor oamenilor debine in opera lor. Oricare ar fi fost masurile guvernului, dacanu gsea organe de propagare i executie la inaltimea sarcineigrele ce era de indeplinit, linistea nu se putea face asa repede..

    Astazi, scapati in parte de primejdia acuta, unii au uitatsacrificiile fagaduite spre a linisti tara ; au uitat si opera de sal-

    www.digibuc.ro

  • MARTIE 1907 DEMISIA DELA SOC. AGRARI 7

    vare implinitd. Ei nu-si mai aduc aminte de aceia cari, ca nisteadeVrati apostoli si in interesul tuturor, au contribuit asa demult sa scape tara si pe noi de anarhia ce ne ameninta.

    Nu trebue s uitam c, zece zile in urma, erau in plin re-volta, ea nu aveam mijloacele nici putint.a de a o reprima nu-mai prin forta, c, in sfrsit, mice zi de intrziere in linistireaspiritelor inzecea primejdia : trebue in sfrsit sa ne dam bineseama c, claca perioda acuta a rscoalei a trecut, nu ne putemconsidera incd in perioada de complet liniste.

    In aceasta situatie, fata de unele incercri ce se fac, este,din nenorocire, nevoe SA revenim asupra acestor fapte.

    Vintil I. Sftianu(Vointa National, 1907, nr. 6554 P. 1 col. 1-3).

    4.

    Demisia dela Societatea Agrar

    Bucuregi, 28 Martie 1907.Demisia lui Vintild Brtianu dela societatea Agrarg, a marilor pro-

    prietari, al cArei presedinte era P. P. Carp.

    Domnule Preqedinte,Am primit circulara d-tr Nr. 95 din 26 Martie prin care

    indemnati pe proprietarii mari sa dam in judecata conform art.147 din Codul penal, pe prefectii cari s'au crezut indrituiti, dea anula invoeli si de a le inlocui prin acte dictate de dnsii.

    Nu insist asupra oportunitatii indemnului ce faceti in mo-mentele grele prin care trece tara, stiu hag cu sigurant c maimulti proprietari si arendasi au fcut apel la aceasta interven-tie a prefectilor. Mai mult Inca', fat de primejdia prin care tre-cea statul nostru, ei ca oameni luminati credeau de a lor dato-rie sa contribue si dnsii la pacificarea tarii prin sacrificiilece se legau sa faca. Stiu de asemenea ea au avut loc la cele maimulte din prefecturi intruniri la care proprietarii si arenda-

    www.digibuc.ro

  • 8 VINTIL 1. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTRI VOL. II

    sii au luat parte si in care de la ei s'au angajat s faca invoelinoi. Nici nu ne putem indoi ca constiinta interesului superioral statului sa nu se manifesteze mai intai si mai puternic la ceimai luminati si la cei cari isi dau searna cat de legat este deinteresul lor propriu, pacea si infratirea in stat.

    De aceea nu pot s vd in circulara aceasta deck o acti-une personal a d-voastra in scop de a servi pe aceea pe care oduceti ca om politic si asupra patriotismului careia nu este lo-cul de a ma pronunta.

    Intrand in Societatea agrark nu am inteles sa aduc vede-rile mele politice personale. Nici acum nu doresc ca ma soli-darizez cu o miscare care nu poate avea alt scop de cat s in-greueze situatia deja grea a Statului, miscare care dupa mineascunde alte interese de cat ale proprietatii.

    VA rog, prin urmare, s supuneti cornitetului societatiiagrare dernisia mea motivata pe considerentele de mai sus.

    Bine voiti, a primi, d-le presedinte, asigurarea deosebiteimele consideratiuni.

    Vintil I. Brtianu(Secolul, 1907, nr. 2288).

    5.

    Campania electoral. Conditiile normale ale luptei.6 Mai 1907

    Suntern de sigur la unul din momentele cele mai criticeale vietii noastre de stat. Greuttile, prin care Romania atrecut pentru a se organiza ca tar de sine stttoare, nu aufast mult mai mari ca cele ce intampinam acum ; primejdiafiind in afar de noi, putea sa fie mai lesne privita in fa-Va.

    Cei ce aveau cunostinta real.a si a drepturilor noastre canatiune, si a insusirilor acesteia, intrevedeau cu siguranta des-robirea noastr viitoare.

    Astazi insa suntem a doua zi dupa o adevrata revolutie.Masa cea mare a poporului, toti cei pe cari ii numim cei mici"

    www.digibuc.ro

  • MAI 1907 CAMPANIA ELECTORAL:A 9

    s'au crezut inteatat de nedreptatiti incat s'au desolidarizat deinteresele noastre de stat. De odata cu o stare material proas-ta, ce cunoteam 0 cgreia H. cautam leacul, a aprut, in toatgoliciunea ei, o stare sufleteasc ce ne-a silit, pentru scapareaexistentei noastre de stat, s o stapnim sub presiunea arma-tei, acolo unde ea luase un caracter mai violent.

    La orice cercetare, ce facem azi asupra acelor nenorociteevenimente, in orice solutie dam, nu trebuie, prin urmare, sguitm, inainte de toate ca, dacg azi 1ini0ea s'a facut, rgul eramult mai mare 0 adanc de cat ne inchipuiam 0 c el putuse,prin starea nenorocita de spirit ce se creease, sg pung in pri-mejdie Statul nostru chiar.

    In ace1a.0. timp, ar fi o copilarie sa presupunem ca in dousaptamani de represiuni s'a putut vindeca acea rand adanca, pecare rscoalele au aratat-o. Cauza ei dainue0e de prea multtimp, violenta rgscoalelor a fost prea mare, pentru ca sa ne in-chipuim ca putem iarg0 relua mersul nostru Ma grij de astadat.

    Inteatat stivatia ce descriem este cea de fapt, in cat, dinprima zi a miFrilor, s'a preconizat o solutie de satisfacere arevenclicarilor, care ar fi drepte, ale tranilor. Cei ce guvernauatunci nu au priceput primejdia situatiei; violenta rascoalei s'aaccentuat 0 la 12 Martie ei lasau partidului liberal tara inflacgri.

    Daca acesta a fost nevoit, fata de sporirea primejdiei, sareprime cu forta, cunoscand insg cauza mai adanca, a dat acelmanifest, care de sigur a avut un rol de capetenie in impaciu-irea satelor.

    .

    Acest rol era inteatat de recunoscut de toti, in cat majori-tatea parlamentarg conservatoare recuno0ea, prin voturileunanime ce dadea cabinetului Sturdza, ca acel manifest eraadevarata ramurg de maslin pentru impcarea si liniOirea Po-porului roman.

    Reamintim toate aceste evenimente cunoscute de toti, pen-tru ca ele formeazg baza de fapt a campaniei electorale ce seduce azi.

    De randul acesta nu mai este vorba de increderea ce se

    www.digibuc.ro

  • 10 ViNTILA I. BRATIANU SCRIERI 1 CUVANTARI VOL II

    d unui partid pentru ca el sa administreze bine tam si sapropue legile ce va crede cu cale. Suntem in fata unei situatiiprimejdioase, care cere o solutie imediat ; avem un guvernvenit cu un anume program de solutii, inteun cuvant existo polit cu scadent fatal, pe care toat lumea o stie osimte, polit care se rezumeaza in manifestul dat de guvernulliberal, in numele Regelui.

    Este o scadenta, fiindca este o fagaduint, pe care repre-zentantii acelui Stat, de care se desolidarizau cei rasvrtiti inorbirea lor, o faceau acestora nu numai in numele unui partid,ci al tarii intregi.

    Putem oare sa ne inchipuim acea fgaduint neimplinitIn conditiile in care ea a fost facuta ?

    Credem c nu, cci ar fi s sapam o prapastie si mai mareintre conducatorii Statului acestuia, din ori ce partid ar fi,si masa cea mare a poporului, care si-a pus nadejdea in aceafagaduintd.

    Ar fi sa confirmm credinta nedreapta, ce s'a cutat s seinfiltreze in satele noastre, c conducatorii Statului nu suntde cat niste egoisti amagitori, cari nu se tin de cuvantul dat,odata ce teama si primejdia au fost inlturate.

    Principiile generale puse in manifestul guvernului, Bind-c au servit la linistire, ar fi trebuit deci sa rmaie In afarade lupta electorala de partid de maine.

    De aceea gresesc cei cari cer ca guvernul sa publice in-data, in detaliu, proectele de legi ce trebuesc s dea satisfacereprincipiilor puse in manifest.

    Detaliile se vor putea discuta si cum credem ca in parla-mentul viitor vor participa si din capeteniile opozitiei, ele voravea ocazie s-si spue acolo prerile lox% Manifestul ins ar fitrebuit s,. ramaie in afara de lupt, fiind un pact de infratireintre toti.

    Au priceput adversarii nostri rostul luptei de azi ? Atitu-dinea lor ne spune ca nu. Fiindca n'au alt cal de btae, ei aupus lupta pe un teren care, dupa cum vom arta, nu este peri-culos numai pentru cauza ce pretind ca apar, a propriettii,dar i pentru linistea Statului nostru. Adusi pe acest teren

    www.digibuc.ro

  • MAI 1907 CAMPANIA ELECTORAL 11

    primejdios de lupt, nu putem sd stam impasibii, ci dincontra, trebue ca prin intreaga noastr atitudine sa inlaturm,pe cat cu putint, rul pe care adversarii nostri, cu cunostiintsau fara, il vor face.

    Vintil I. Brtianu(Vointa National, 1907, nr. 8536, p. 1 col. 1-2).

    II.

    Campania electoral. Incercrile d-lui P. Carp.6 Mai 1907

    Am aratat, in articolul precedent c interesele vitale aleStatului puse in joc de rascoalele din Ionia', impuseser pentrutrinicia linistei, ce se obtinuse si consolidarea din nou a Sta-tului zdruncinat, fagaduinta ferma a unor solutii. Adaogam cacea scadenta fatala a politei iscalite, nu numai de un partid,ci de toti cei ce participau la conducerea tarii, ar fi trebuit,pentru a nu spori rul ce apruse, sa scoat din orice discutie,nu zic detaliile de executie, dar principiile pe cari se baza ma-nifestul guvernului.

    0 licreala a constiintei rspunderei si a datoriei fata deprimejdie ce manifest in sedintele corpurilor legiuitoare, dupavenirea ministerului liberal ; ea nu dinui insa mult, cci azi,abia dupa cloud luni, gsim pe d. P. Carp, singurul care fcuserezerve, in capul partidului conservator, ducnd campania toc-mai pe terenul primejdios de care vorbeam.

    Cine are rspunderea acestei schimbri de atitudine ? Pen-tru a stabili, s reluam repede faptele din acest interval.

    Inceputul avu Mc in acea faimoasa sedintd a Societatii A-grare din Martie. Atunci cnd focul devastarilor era Inca nes-tins si ne asteptam cu totii la o greva agrar, d. P. Carp, pede o parte lua comanda cultivatorilor pgubiti, pe de alta, luape fata o atitudine ostil mijlocirei de impciuire a prefectilor.Era oare o acuzatie serioasa ce se aducea guvernului liberal ?Faptele vorbesc.

    www.digibuc.ro

  • 12 VINTILA T. BlaTIANIJ SCRIERI I CUVANTXRI VOL. II

    Partidul liberal, venit luni 12 Martie la guveni, in mai pu-tin de o sptman pacified tara. Am ardtat cu alt prilej ed,daed aceastd liniste nu se dobndea asa repede i nu se dispu-nea de armata din Moldova, nu se stie dac organizarea actualde stat mai exista azi, i dac Capita la trii, de acolo de undeplecau msurile de linistire, nu devenea teatrul unui rdzboiucivil.

    A fost mare indrsneala i increderea in el a partidului li-beral, ca in conditiile in care guvernul Cantacuzino se retr-gea, s ia asuprd-si sarcina de a salva tara. Istoria, dacd vaavea s tie seam de serviciile aduse de partidul liberal trii,va pune de sigur, in primul rand, acest nou act de uitare desine, de civism si patriotism.

    Astdzi sunt oratori cari vorbesc de putinta, in acele mo-mente, a formrii unui guvern de concentrare conservatoare.Nu am trebuint s insist asupra acestei voinicii post festum,cat i asupra serioziatei unei astfel de propuneri. Sunt de fata

    articolele presei junimiste i desbaterile din ultimele sedinteale parlamentului sub guvernul Cantacuzino. Nimeni nu s'aputut gandi serios, in acele momente, la un guvern Carp sau launul de concentrare conservatoare.

    Nu putea fi vorba de ineercdri si nu era timp de pierdut.Singur partidul liberal, dup prerea unanimd de atunci, pre-zenta mai multe garantii s scape Statul. Daed el nu isbandearepede, atunci de sigur, nu numai principiile de ordine pe carese bazeaz astzi statele moderne erau Maturate, dar se siindeplinea acea solutie de amestec strein, de care vorbea d. P.Carp, in celebra sa scrisoare &are un alt strein.

    Importanta primejdiei i greutatea sarcinei ce-si lua par-tidul liberal nu le pot nega nici chiar azi adversarii nostri. Einici nu ne pot mustra Ca' pacficarea s'a fcut prea repede.

    Au gsit ei oare ed mijloacele nu au fost bune ?Ele au fost dou : manifestul, care trebuia s-si produca

    efectele, mai cu seamd acolo unde rscoala nu luase un carac-ter prea violent si unde ea nu se intinsese i forta brutald, sin-gur in stare de a fi opusd miscrilor anarhice din unele ju-dete din Muntenia.

    www.digibuc.ro

  • MAI 1907 CAMPANIA ELECTORALA 13

    Adversarii n4tri au dat aprobarea kr publica pentru a-ceste msuri. Fata de primejdia in care se gasea Statul, se maiputeau discuta mijloacele ?

    Un parlament conservator vota unui guvern liberal facul-tatea pentru acesta de a proclama starea de asediu. Acesteaerau cele cloud mijloace de pacificare intrebuintate.

    Nu putem sa discutam pe una, ignornd pe cealalta. Cei cene fac raspunzatori azi c'd am intrebuintat manifestul pentru li-n4tire, trebue sd ne trag la raspundere 0. pentru sngele Or-sat de noi din trupul unor rataciti, dar tot unor Romani.

    De aceea, adversarii notri n'au putut sa atace pana acummijloacele intrebuintate.

    Trebuia insa sa caute ori i ce pentru a distrage opinia pu-blica i a face sa uite dezastroasa retragere a guvernului Can-tacuzino, retragere care apasa. 0 va apsa greu pe numele deconservator.

    S'au agatat atunci de alte dou chestii.Una, mai mult de procedur, am putea zice, de mijlocirea

    prefectilor pentru a restabili relatii normale intre tarani 0 cul-tivatori. Din aceasta interventie ceruta mai peste tot in timpulrascoalei, de proprietari chiar, n'au putut face o acuzatie ge-neral, ci au trebuit sa o limiteze chiar pe nedrept la doi sautrei prefecti. ,

    A doua arma a fost specularea unei nenorociri, a devas-tarilor. Celebra circulara adresata de d. Carp membrilor Soc.Agrare, indemnndu-i sa dea in judecata pe cei earl linitiserrevoltele 0 lacrimile de crocodil pe cari oratorii junim*i levrsau in adunarile aceleia0 societati rezumeaza activitateaopozitiei in cele din urrna dou luni. Istoria va spune daca aces-te dolua fapte, in mamenftele in care ele s'au produs, vor contri-bui la gloria politic a d-lui P. Carp 0 a partidului lui. Ele insapuneau lupta pe un teren de clasa, tocmai in momentele cndnevoia de infrtire 0 impacare se simtea mai tare.

    Ca mice actiune factice, campania agrara sub aceste douforme n'a rezistat timpului. Circulara a fost data uitarii, dupace s'a cautat tot felul de scuze ; iar Societatea Agrara a mari-lor proprietari, pe care d. Carp dorea sa o transforme inteo ce-

    www.digibuc.ro

  • 14 VINTILk I. BRATIANU BCRIERI I CUVANTARI VOL. II

    tate de aparare, pentru a nu face sub nouile auspicii un fali-ment complet, trebui sa capituleze, s stearga numele de mari,sa introducd pe vrasmasul" de ieri, pe micul cultivator, insanul ei.

    Din aceast campanie, d. P. Carp n'a putut castiga de catun singur lucru : Mochi Fischer si alti arendasi streini vor pu-tea in viitor s vorbeasc cu taranii si proprietarii in numeleintereselor agrare nationale. Din aceasta prima incercare niciun rezultat, prin urmare. Alegerile insa vin si trebue ceva corn-batut ; consevatorii si-au adus atunci aminte de manifest, si .fara a vedea raul ce fac, caut azi s duca lupta contra lui.

    Vintil I. Brtianu(Vol/4a National, 1907, nr. 6588 p. 1 col. 1-2).

    Campania Electoral. Liberalii i. proprietatea.6 Mai 1907.

    Am aratat in articolele precedente, cum adversarii nostriremorcati de d. P. Carp au fost adusi s ia in timpii din urma,o atitudine ostila manifestului de impaciuire al guvernului.

    Speriati la inceput, de tenclintele reactionare ale viistoru-lui lor sef, numai o parte din fractiunea cantacuzinista i-a dat,cu timiditate, concurs luptei de clasa, pusd sub formula uneicampanii agrare. Paralel cu acest concurs, s'au fcut toate sfor-Wile si toate sacrificiile spre a ajunge la o impcare a fratilorvrasmasi de ieri. Fuziunea cel putin de forma' facuta adoua zi dupg manifestul de la Soc. Agrark punand in frunteapartidului cornservator pe d. Carp, hnplica dacd nu reintregi-rea de fapt, dar cel putin ca intreg partidul aproba atitudineareactionar a fostului sef junimist.

    In aceste conditii, prerile d-lui Carp devin programul par-tidului si merita sa le discutam, caci ele formeaza armele cucare adversarii nostri infra in lupta.

    Atacand direct sau indirect manifestul guvernului, con-

    www.digibuc.ro

  • MAI 1907 CAMPANIA ELECTORALA 15

    servatorii ne trateazd de distrugtori ai propriettii, de socia-list, de anarhisti, etc. Aceste acuzatii, care s'au produs numaide un timp incoace, nu pot fi justificate printr'o fapt a noas-tr din trecut. Dacd ar fi altfel, cum s'ar fi putut ca inteunmoment de primejdie a propriettei, un guvern conservator sdlase locul unui partid socialisto-anarhist, s facd apel la servi-rifle lui, s-i voteze legi extraordinare, s-i dea o putere cumin tara aceasta n'a avut-o nici un guvern de la stabilirea regi-mului nostru constitutional ?

    Daca, prin urmare, acuzatiile acestea sunt de bun cre-dintd, ele trebue s fie datorite faptelor guvernului liberal dela venirea lui la conducerea Statului. Fost-a actiunea lui astf el,ca s loveascd principiul de proprietate, legat cu cel de drep-tate ? cdci una fdr alta nu exist.

    Guvernul liberal a linistit Ora inteo sdptdrnn1 Oare cinea servit mai mult pe proprietari ? Cei cari, avnd conducereaStatului, nu stiu ce se petrece in Ord si incapabili s olinisteascd si-au prsit postul datoriei atunci cnd jaful si Mo-cul distrugeau averea proprietarilor si cultivatorilor mari ?

    Noi credem c guvernul liberal, care printr'o represiune,a scpat mai inti avuturile incd nejefuite, oprind anarhia, ascpat nu numai casele si acaretele dup mosii, dar chiar pro-priettile. Oprind focul in cmpii, s'a impiedicat ca el s se in-tinzA la orase si, prin urmare s'a adus un serviciu si proprieta-rilor urbani # comerciantilor si industriasilor.

    E destul s amilitim ea' in Craiova si in alte orase, se or-ganizase garda cetdteneascA ; in Trgoviste, elevii scoalei decavalerie au scApat crawl ; in Bucuresti chiar, a trebuit s4 seia mAsuri speciale la institutiile cele mari financiare, la uzinade gaz si in cartierele de lucrtori.

    Partidul liberal are deci la activul ski, in aceste douluni, fapte care ii dau dreptul, nu numai la recunostinta tutu-ror cettenilor romni, dar in special la a proprietarilor.

    Dar dup linistire, care din partide a servit principiile deproprietate, servind si interesele generale ale trii ?

    Elscoalele artaser, pe de o parte, o desagregare a socie-atei noastre ; pe de alta, putinta, pentru cei ce se credeau

    www.digibuc.ro

  • 16 VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTRI VOL. II

    nedreptatiti, de-a pune chiar existenta Statului in primejdie.Astfel cum suntem, proprietari si. orseni in genere de oparte, si sAtenii de alta nu putem concepe un Stat romanfall solidarizarea cu interesele lui a intregului popor. Ori catde gresiti ar fi fost unii, ori cat de mari ar crede altii dreptu-rile lor la asuprirea fratilor lor, putem concepe un Stat romanin afar de cele 5 milioane de la sate ?

    Cei ce gandesc altfel qi cari inurma rascoalelor, vad in popu_latia de la sate numai niste vrajmasi de pedepsit si cari nu potfi indreptati, nu pot sa mai aib vre-o incredere in viitorulacestei taxi De aceea, daza proprietarii mari si cei dela orase autrebuinta de ordine si de apararea drepturilor lor, tot astfel sisatenii au drept si la protectia legilor si la imbundttireasoartei lor, sub toate formele. Este o axioma ca, pentru exis-tenta Statului nostru, e nevoe neaparata ca spiritul in masacea mare a poporului sa" fie altul de cat cel ce s'a aratat inultimele rscioale. Deci trebue sa-1 transformam, nu sa4 pas-tram cu forta. Numai transformandu-1, putem asigura viitorul.

    Atunci intrebam iar4i : cine sunt apartorii si asigurato-rii ordinei si ai drepturilor tutulor ? Acei ce cauta indreptarearelelor constatate si in acelasi timp stabilirea unor relatilnormale si fratesti intre toti ; sau cei ce voesc mentinereaunei situatii de inferioritate vdita, de neputinta de-a propsi,ba chiar de a tral, care ne duce la rascoale si devastari ?

    De aceea, cei ce vin cu ramura de mslin, asigurand ast-fel viitorul Statului roman actual, nu pot sa nu slujeasca di-rect si indirect proprietatea, sub toate formele ei si in toateproportiile ei.

    Dar tocmai pentru a asigura aceasta proprietate, ea tre-bue s-si pstreze rolul ei social si s nu fie, cum am recu-noscut cu totii c'a fost in multe cazuri, un mijloc de speculasi asuprire. Dupa cum foarte bine s'a zls : dreptatea pentru ceimid este siguranta pentru cei mari".

    Iata de ce credem ea d. Carp si partidul ce conduce de-serveste proprietatea, prin chipul cum vrea s se opue azi lapunerea in aplicatie a masurilor fagaduite prin manifest.

    Infratirea atat de necesara nu se poate face, daca nu vom

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 17

    alege ceeace este drept inteo parte i in cealalta, daca nuvom indrepta relele ce constatam cu totii.

    Nu se poate nadajdui o impaciuire de la atitudinea pecare d. P. Carp i ai lui o cer proprietarilor mari. De la ras-coale incoace, nu vedem contra propuneri, ci numai o atitu-dine ostila manifestului. Pentru adversarii notri, toat ches-tiunea se invartete imprejurul despgubirii devastatiilor. $ica sa intareasc i mai mult modul lor de a vedea, ei cer,fr sa-i dea seama de efecte, despgubirea printeun bir spe-cial cu bilete roii, pus pe comunele unde s'a facut devastarea.

    Ni se vorbete, pentru a justifica aceste solutii, de birulFrancezilor" pus de Pruileni, dupa Iena, unor comune care nuse opusesera inamicului i alti cazuri de acela fel. Acest bira adus, cu altele, ura de care s'au servit Germanii la 1870.

    i acestea sunt formulele de impacarea cea atat de nece-sar pentru asigurarea proprietatei !

    Am vazut Ca specula nenorocirei n'a isbutit ; vom vedeadac falsificarea intereselor reale ale propriettii poate prinde.

    Vintilfi I. Brtianu(Vointa Nalionala, 1907, nr. 6589 p. 1 col. 1-2).

    6.

    Congresul international i industria romn de petrol.BuNiegi, 19 Sept. 1907.

    Al treilea congres international de petrol s'a tinut acumcateva zile in Bucureti. Cei ce au putut urmri, mai de a-proape i cu mai multa competinta de cat noi lucrrile con-gresului, vor putea sa arate i care sunt foloasele pe care tiintai. industria in genere le trage din comunicarile facute i dis-cutiile urmate. De la un congres international nu trebue insasa ne ateptam la rezultate directe i. imediate, el and maimult priletul de a se preciza anume chestiuni, fcand obiectulunor discutii anterioare.

    2

    www.digibuc.ro

  • 18 VINTILX E. BRATIANU SCRIERI t;3I CUVANTARI VOL. 11

    Acest congres, avand loc inteo tara producatoare de pe-trol, nu se putea ca multe din comunicari sa nu aib ca su-biect industria petrolului din Romania. In aceast privinta nu-merosii streini cari au luat parte la vizitele ce s'au facut inregiunile petrolifere si au fost fat la discutiile ce au avutloc, au cpatat cloud impresii. Una imbucuratoare pentru noi :baza solidd stiintifica o putem spune fard nici o rezervpe care industria petrolului a luat-o la noi. Acest caracter estecu atat mai imbucurator, cu cat prima impulsiune pe aceastcale a fost data de guvernul din 1903 cu infiintarea comisiu-nei de petrol si fiindca elementul special romanesc a partici-pat in realitate si in primul rand la aceast indrumare. Indeosebi biroul geologic si laboratorul de chimie de la minis-terul domeniilor, transformate azi in institut geologic, au con-tribuit s dea acest caracter special industriei petrolului de lanoi si au artiat in acest scurt interval cat se reduce din par-tea aleatorie a unei industrii foarte aleatorici, prin cercetarilepremergatoare stiintifice.

    Azi studiile geologice, analizele chimice, au restrans nesi-guranta de alta data si incercarile neisbutite, datorite mai cusearna faptului ca conducerea exploatrilor era incredintatacelui din-Cal maestru sondor polonez sau rus, care in necu-nostinta lui era tot asa de bun geolog, ca si chimist si inginer.Gratie lor si speculatorilor de terenuri si de actiuni se dato-rise acea compromitere de acum cativa ani a exploatrilornoastre de petrol.

    Cat de departe suntem azi de acele timpuri in care eramgata s vindem pe un blid de linte terenurile Statului si con-cesia conductei pentru motive bugetare, dand astf el pe manaconcurentilor nostri viitorul nostru industrial. Delegatul gu-vernului american la congres, in mai multe randuri si farnici o rezerva a recunoscut c numai in Romania industriapetrolului are in realitate o baza stiintific. MA invataturn'am avea s tragem si noi si cei ce-si pun capitaluri, dinaceasta scurt istorie a petrolului. Aceasta industrie n'a reusitdecat cand conditiile speciale ale terenurilor si (produselornoastre au fost cercetate si bine cunoscute si aceast lucrare

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 . CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 19

    nu putea fi mai bine fdcutd deck cu o colaborare efectiv aelementelor din tard.

    Dar dac aceast constatare, mgulitoare pentru noi, s'aimpus tuturor streinilor ce au venit s cerceteze mai deaproape industria petrolului la noi, ei n'au putut ascunde alteimpresii intristtoare cu care s'au intors din vizitarea regiu-nilor de exploatare : slaba, ca s nu zicem cu totul neindestu-latoarea, participare a elementului national, sub toate formelelui, la o industrie pe care o numim national. Unii prin dis-cursurile lor, altii prin banchetele ce au oferit, au accentuati mai mult aceast internationalizare" a unei industrii, lacare, ori ce s'ar zice, bogatia cea mare era a petrolului aflatsub ogorul proprietarului.

    Erau de sigur intre congresistii streini multi direct si in-direct interesati in afacerile de petrol din tara, dar pe langei, delegatii oficiali ai statelor (erau 13 state reprezentate),profesori universitari, oameni de stiint, ingineri de &di f e-rate si altii, cari puteau in judecata lor s se ridice deasupraintereselor personale ale lor i s judece in mod obiectiv si-tuatia ce am lsat s se stabileasc. Din vorbele unora, dinreticentele altora, reiesea mereu mirarea C fat de o astfel debogdtie nu stim s luAm locul ce ni se cuvine.

    Un profesor distins ne zicea in momentul cand prseatam sl Ii ceream ultima impresie : Plec cu convingerea caveti multe bogtii, in deosebi in terenurile petrolifere, dareste nevoe s luati o participare preponderent in punerea lorin valoare. Desi sunt dinteo targ mare, am vzut prin propriamea experient cat de greu este s-ti dobandesti drepturileodat ce n'ai stiut s le revendici, s'a le servesti si s le aperi",si ne dedea exemplul industriei sodei, acaparat azi de casabelgian Solvay, care distruge in Franta, orice incercare deInfiintare a unei fabrici franceze producand acelasi produs.

    Aceast impresie lsat streinilor este real. Noi Romaniinu avem trebuint nici de a vizita exploatrile din targ, nicide a cerceta compozitia societtilor romane de petrol si pro-portia capitalului sau a personalului national, pentru a ne

    www.digibuc.ro

  • 20 VINTILA 1. BRATIANU SCRIRRI I CUVANTARI VOL. II

    convinge ca" in industria petrolului suntem departe de a ne fiindeplinit sarcina ce ne revenea.

    Proprietarul solului nu a luat, in cele mai multe cazuri,de cat o valoare cu totul neproportionat cu bogatia terenu-lui ski ; in exploatarea propriu zis pentru a extrage petroluldin pmant, in industria pentru a-1 transforma inteun produscomercial, participarea Romanilor este cu totul neindestula-toare. Rolul ce ni s'a rezervat este mai cu seama in mano-pera bruta, care are o mica importanta in aceasta industrie(tot personalul ocupat in industria petrolului, dela maiqtriisondori incepand, este de 8678, din care 7869 Romani, maitoti muncitori manuali) i in transporturi pe liniile noastrecu vagoanele apartinand societtilor de petrol.

    Grija noastra trebue sa fie cu atat mai mare cu cat inaceasta prima i mai important industrie stabilita la noi, tre-bue &A vedem caracterul ce ia intreaga noastra industrie pecare o numim nationala, i fiindc ea detine combustibilulprincipal care o va mica. (C. F. R. a consumat in 1905-1906in total 65.000 tone de pacura, iar consumatia totala de 'Acurae de 160.000 tone). i aci s'ar pune intrebarea, al carei rspunsnu intra in cadrul acestui articol ce trebue sa fie o indus-trie national ?

    Acestea sunt in scurt i in trsuri foarte generale, im-presiunile cpatate la congresul de petrol.

    Dar dacA pentru industria petrolului in genere aceastaadunare servete la o raluial a chestiilor ce o intereseaza, eatrebue s fie i pentru industria de petrol a noastra, prilejulde a arata fazele prin care a trecut i in ce stadiu ea se gA-sete astazi. 1).

    Dupa cum reaminteam mai sus chestia petrolului la noi apreocupat pentru intaia data mai puternic opinia publica in

    1) Cei ce ar dori s aitd date mai amanuntite pot cu folos consulta in-teresanta lucrare apArutd acum in urm si de care ne-am servit in acesternduri :

    Exploatarea petrolului in Romnia" de I. TnAsescu si V. Tacit.

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 21

    1900, atunci cand, pentru a invinge dificultatile bugetare aleStatului, guvernul cauta sa-i plaseze cu orke pret, bunurileStatului, intre cari se gaseau terenurile petrolifere.

    Standard Oil, vestita dompanie amenicank care acaparasecomertul mondial al petrolului, prevzand bogatia Romaniei,cerea deodata cu concesia acestor terenuri i monopolul con-ductelor, adica al transportului in tara. Ea aplica in tara po-litica ce-i servise atat de bine in State le Unite pentru a I'm-piedica oHce concurenta. Se tie Ca" gratie unei campanii pu-ternice in opinia publicd, 1) s'a impiedicat aceast instreinare, giscpandu-se terenurile Statului, prin pstrarea rnijloacelor detransport in mna acestuia, s'a scapat i de acapararea ameri-cana a petrolului roman.

    Aceasta lupt a intlnit greutati mari, fiindca inceputu-rile de exploatri de la noi nu erau suficiente pentru ca opi-nia public sa cunoasca chestiunile ce se discutau i nici im-portanta capitala pe care transportul prin conducte o aveapentru petrol. Din discutiile ce au avut loc atunci, a reieitpentru toti importanta pastrarei in mana statului a mijloace-lor de transport i in acela timp primejdia de a da intere-sele principale ale industriei noastre nscande pe mana con-curentului nostru, C-ia Standard Oil. De aceea dupa aceastaprima' incercare, nu am mai avut nici o cerere &recta de con-cesie de conducta, nici vre-unul din oamenii notri de guver-namant nu a mai indrsnit sa proclame Compania Americanaca un factor necesar economiei noastre nationale. Aceastalupta nu a incetat ins, luand alte cal

    Ca urmare directa a limpezirei acestor dou chestiunl, unnou avant 'Area ea a inceput. Am vzut infntarea comisieide petrol care era destinat sa studieze, deodata cu terenurilepetrolifere ale Statului, toate regiunile petrolifere in vedereaproectarei unei conducte. Ca imediata aplicare, se infiinteazarezervoriile de la Constanta i se desvolta portul de petroldin acela ora. Era astfel prima intrare in actiune a statu-lui, doritor sa implineasca rolul ce-i incumba, sa inlesneascaexploatarea cu capitaluri mici. Se fcuse in acel moment un

    1) Vezi vol. I.

    www.digibuc.ro

  • 22 VINTILA I. BRATIANU SCRIERI ,SI CUV,iNTARI VOL. II

    intreg program de aplicare, pentru participarea elementuluiromnesc la exploatare ; dar el a rmas din nenorocire ne a-plicat si chiar prin schimbarea guvernului la 1904, lucrrilecomisiei de petrol au incetat de f apt, daca nu de forma.

    Lupta ce se dusese pentru scparea terenurilor statuluiatrasese atentia streinatatii asupra noastra si aratase dorintace aveam de a nu intra in cartel cu Americanii. Aceasta con-statare corespundea cu revolta consumatorilor din Europa occi-dentala si in deosebi din Germania, contra procedeurilor So-ciettei Standard-Oil. Era un interes al nostru care se putealega de acel al unora din principalii consumatori de petrol. Seconstatase in acelasi timp dificultatile ce intlnisem in luptacontra societtei americane si puterea ei si se credea c uni-rea acestor interese europene la un loc puteau s inlesneascarezistenta pentru viitor. Iata de ce si in ce limite se doreainteresarea capitalurilor germane si streine la industria pe-trolului. Rezervndu-ne o parte larg in exploatarea elemen-telor nationale sub toate formele lor, se spera c la comertulde exportatie si. chiar la o parte din industrializarea produsu-lui brut (rafinarea) sd poat interesa capitalistii din afara,ajutati de lupta pe care consumatorii din Wile respective oduceau contra trustului american. In acelasi timp importantacrescnd a combustibilului lichid pen tru marinele de rsboifcea ca guvernele unora din statele europene si in deosebi celgerman, s ia o atitudine paralela intereselor noastre.

    Acestei perioade corespunde interesarea mai de aproape acapitalurilor germane, franceze si engleze la industria noastrade petrol. Puternica Deutsche Bank cumpara societatea SteauaRomn si instalatiile sale de la Regensburg din 'liana ban-cherilor imguri si. austriaci si. in urrnd Disconto Si grupul ei,instalatiile de la Bustenari. Sperantele Romnilor pareau ca seconfirma, caci principala preocupare a capitalurilor germanefu la inceput scaparea de monopolul american a consumatori-lor germani. In acest scop se infiinta impreuna cu companiaShell de transport, un vrsmas cunoscut al Standardului, osocietate de vnzare care trebuia s lupte contra societtei luiRockfeller.

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 23

    De atunci incoace insa situatia s'a schimbat ; aceastalianta s'a desfcut ; societatea de vanzare s'a lichidat si unaeke una societkile germane s'au invoit cu trustul americanpentru a statornici un regim dunator propriilor lor conatio-nali. Iar capitalurile si-au concentrat puterile in deosebi inexploatarea si in rafinriile din tara.

    i iat-ne azi, dup atata lupta, cu petrolul nostru exploa-tat aproape exclusiv de societkile streine si vandut pe pietelestreine amestecat sau cel putin confundat cu cel american.

    de ad avem sa tragem inca odata o invatatura de ata-tea ori repetata ; dac este bine sa interesam la companianoastr cat de multi, niciodata nu trebue insd s le lsmfr grija si exclusiv lor apararea intereselor noastre. In afa-ceri banesti, bncile uita, ca in cazul de fat, propriile intereseale conationalilor lor, cu atat mai mult pe ale altora.

    Dar Americanii nu se multumesc sa-si mentie situatia cas-tigat in Germania. Se vorbeste azi de aplicarea aci la noi asistemului de vanzare in detaliu cu cruta, adica a acelui sis-tern care a permis infiintarea monopolului Standard-ului incelelalte state europene. Tara produckoare de petrol, nu nermane deck s cumparam petrolul necesar consumatiei noas-tre interioare prin monopolul unei societati streine.

    Prin firea noastr latina, prea vie si violent impresiona-bird*, uitam repede primejdiile prin care am trecut si invt-turile ce ies din ele.

    In 1905, o noua incercare se face de a se da terenurilepetrolifere ale statului unor concesionari streini, si o noualupt trebue dus spre a arata nevoia de a pstra cel putinaceast rezerv in mainile noastre. Ea se sfarseste prin sub-scrierea capitalului Societtei Romania" si prin proectul deconcesionare, mort-nascut al d-lui G. Cantacuzino. Sa ndj-duirn c din aceast noua lupta si din faptele ce avem in fatanoastr, chestia concesionarii terenurilor Statului I) unor so-cietti streine s'a ingropat pentru totdeauna.

    1) In 1905-1906 s'a e.xtras pe terenurile concedate de Stat 53.540 tonefat de totalul de 681.495 tone.

    www.digibuc.ro

  • 24 VINTILX 1. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTARI VOL. II

    Dupa cum aratam mai sus, participarea noastra la bene-iiciile imediate si reale ale industriei petrolului nostru este cutotul slab ; dup ate vazurm In urma, nici situatia gene-rald a industriei noastre nu a progresat, caci prin intrarea Intrustul american a societtilor celor mai puternice din tar,interesele banesti imediate ale acestora au deservit negresitpe ale noastre.

    La 1900 se castigase deci o cunostinta mai de aproape asituatiei mondiale a petrolului si prin urmare a importanteipe care o puteam avea prin exploatarea acestui produs. Desicu ocazia luptei ce s'a dat contra soc. Standard, pentru multis'a limpezit nevoia de a rezerva Romanilor partea principaMin exploatare, nici masa cea mare a publicului, nici chiar totioamenii nostri de guvernmant nu si-au dat seam de naturaspeciala a acestei industrii extractive, in care beneficiul realnu se poate face prin vanzarea sau cedarea unei bogtii necu-noscute, ci numai printr'o interesare progresiva la cantitateaIn realitate extras. De aceea, pe deoparte am vzut revenindchestia vanzarei terenurilor statului si lancezind, ca sa nu zi-cem disparand cu totul, actiunea statului pentru indrumareaelementelor nationale catre exploatare si inlesnirea mijloace-lor de care ele aveau nevoe (credite, scoli speciale, vagoanecisterne, conducte, rezervorii in gari, avansuri pe mar-fa, con-tinuarea studiului terenurilor petrolif ere cu puturi si sondagede exploatare chiar, etc).

    Cu cat guvernul nostru isi dadea mai putin seama de rolullui, cu atat societatile strine ce se interesau de petrolul ro-man, vzand bogatia de care dispunem si campul absolut liberce li se ldsa, se bagau Trial mult In exploatare, intinzand nunumai sondajele si sporind rafineriile (un alt mijloc de std-panire), dar si acaparand din ce In ce mai mult terenurile dis-ponibil e.

    Cresterea productiei petrolului dela 1903-1904 incoace,de cand capitalurile streine au intrat mai cu seam In exploa-tdrile romane, ne indica aceasta nou tendint.

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 25

    Iat inteadevk aceasta productie :1900-1901 249 028 tone1901-1902 304 7591902-1903 323 2371903-1904 412 4621904-1905 531 997 ,,1905-1906 685 3651906-1907 982 315

    Vedem Ca' in aceste trei din urm campanii (1904-1905pand la 1906-1907) productia tdrii s'a indoit.

    Dacd tinem seamd de productia pe hectar din regiunileIn realitate exploatate (la Bustenari peste 22.000 tone de ha),de micul numr de sonde in exploatare (366 sonde productivein 1905-1906 fat de 247 in lucru, 72 in suspensie si 164 IA-rsite, total 839 sonde) si de intinderea mereu crescnca a te-renurilor petrolifere ce se gdsesc, putem prevedea c'd productiade azi de aproape un milion de tone este departe inc de apo-geul exploatkii petrolului romnesc. Exploatarea este con-centrat azi aproape exclusiv in schelele din Prahova, dehBustenari-Recea, (la 1 Ianuarie 1907 erau 544 sonde), Cm-pina (154), Moreni (47), Bdicoi (42), Tintea (21), si Aposto-lache (5), adic6 in toat'd regiunea Prahova 813 sonde, din care393 productive si 233 in lucru. Aceste schele au dat in1906-1907, 937.094 tone din productia total a tgrii de 982.315tone. Desi suntem azi a treia tara producatoare de petrol, nu-mkul sondelor lucrate in conditii normale, este cu totul micfata de cele din State le-Unite, Rusia si chiar Galitia (care vineazi dupg noi ca productie).

    Nu trebue insd ca aceste cifre s ne amageasca si sd cre-dem cA" prin simplul fapt al sporirii productiei, economita noias-tra" nationala a dobnclit c41;gul ce merit. Pentru oriceindustrie, economia tbirii nu poate in realitate beneficia, dectprinteo participare real si sub toate formele ei la aceastviata industrial. Pentru o industrie cu caracter special caaceea a petrolului, acest fapt este si mai adevrat, fiindca chel-tuelile fkute pentru extragere nu sunt proportionale cu bo-gAtia terenului. Cu att mai mult acest principiu trebue aplicat,

    www.digibuc.ro

  • 26 VINT1LA I. BFIAT/ANU SCHIER1 1 CUVANTARI VOL 11

    cu cat interesarea proprietaruluti solului la productie (atuncicnd exist) este, s1ab i fix, in loc de a fi progresiv.

    Participarea Romnilor in aceste Intreprinderi se poatevedea si din capitalul bAgat in aceast industrie. Acest capitalse socoteste azi la 185.500.000 astfel Impgrtit

    German 74 000.000 leiFrancez 31 000.000Olandez 20 000.000Romn 14 000.000Italian 15 000.000American ...... 12.000.000Belgian 5 000.000Englez 3 000.000Diversi 6 500.000

    Aceast surn nu corespunde cu capitalul pus in realitatein exploatare ; ar trebui mai inti scos capitalul pus In insta-latiuni cari nu privesc exploatarea propriu zis, ca rezervoriidin gri, conducte, rafinrii, capitalul foarte important pierdutin prima perioad de incercare in care industria noastractionarii streini au pltit nestiinta sau necinstea personaluluiinterlop ce aduc aid, i la urm partea si mai important aspeculatiei terenurilor, f Ara nici o exploatare i numai ca unadevgrat joc de burs.

    Desigur capitalul pus in exploatarea propriu zis s'arreduce fr exageratie la mai mult ca jumtate din cele 185milioane (valoarea real a sondelor existente productive sineproductoare, din care foarte putine au depsit 400 de metri,nu poate trece peste 40 milioane).

    Pe eine s facem rspunztori de aceast inferioritate createlementului romnesc ? Sd nu facem incrimingri i s ceremacestor societti streine s apere interesele economiei noastrenationale, s serveascg cauza noastra mai bine dect amservit-o noi. S le cerem s rmie in limitele ce se hotrscprin legile noastre si nimic mai mult.

    Nou ins ne putem cere mai mult.Intr'o tar nou In viata industrial, rolul statului de in,

    drumtor este de cpletenie i prin urmare lui Ii revenea sarcina

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL 27

    de a face ca in exploatare s fie rezervat o parte cat mai mareelementului national, ca personal si capital. Lui i reveneaIn primul rnd rolul de a ardta cd, bine injghebatd, exploataledare nevoe de credit negresit, dar nu de capitalurile imense eucare se sperie toti naivii, in cari intrd in primul rand speculaterenurilor si a actiunior, inventii inutile si greseli nepermise.Si revenea s facd pentru exploatrile nationale un credit pe-trolifer, care sd inlesnease creditul micului exploatator souproprietarului solului i sd nu-1 lase numai in mna bdricilorinteresate. Tot lui i revenea ca, odatd cu rezervoriile de laConstanta s duc mai departe chestia transporturilor pandacolo. Azi, desi cile ferate sunt ale noastre, societtile maiputernice sunt, fat de micii produckori, in situatia in care segse0e Standardul in State le Unite prin detinerea actiunilorcdilor ferate care transport petrolul i gratie cror actiunipoate face tarifele atat de urcate cat ii convine. Societtile nuau actiuni C. F. R., dar au toate vagoanele taneuri, cari cireuldpe liniile noastre (din 1500 vagoane cisterne, C. F. R. au numai97 si acelea pentru nevoile lor). Un mic producdtor nu gdsestedeck de la aceste sacietti vagoane pentru transportul petrolu-lui, iar pand la static sou la rafindria cea mai apropiatd el estein functie de conducta unei socieati particulare, care face aciun serviciu de cdrdusie publicd, insd dupd bunul ei plac (514km. in total de conducte particulare pe cnd Statul nu arede loc).

    Institutul ei geologic si laborataarele lor trebue sd inlo-cuiascd pentru micii producdtori organizarea special ce poates-si plteasc o Sacietate mare si puternick pentru a-si studiaterenurile i produsele lor.

    Tot astf el i eu rezervoarele de depozit de la Constantadin gri, unde prin clasarea produselor s se paatd pe de oparte inmagazina la un lac marf a mai multor producdtori mici,ea acestia sd poatd prin asociatia lar sd profile de eftindtateainmagazindrilar si a transportului in cantitti mari i in acelasitimp, prin varante, de un credit mai lesnicios. (Statul are re-zervorii numai in Constanta de o capacitate de 80.000 tone, iar

    www.digibuc.ro

  • 28 VINTILA I. BRATIANU SCRUM I CUVANTAIII VOL. II

    societatea de exploatare 120.000 tone rezervorii In OHschele).

    Nu ar fi Inca locul de a regula i conditiile in care proprie-tarii cei mai multi tgrani s participe la boggtia ce seggseste in subso1u1 lor ? Aceasta chestiune a unei interesriprogresive a proprietarului la productia brutg a sondei a fostcastigat in favoarea terenurilor statuhii la ultima propunereFialla. Fgrg ea, niciodatg nu se va Iua o valoare corespunzgtoareadevgratei boggtii a terenului, fiindca in exploatarea petrolu-lui cheltuelile de extragere nu sunt proportionale cu valoareaprodusului extras, ca inteo mina de cgrbuni, de sare. O sondgcostand 40.000 de lei poate s nu dea nirnk, dar poate sd pro-ducg si 40.000 tone (sonda Nr. 1 de la Moreni a dat la 256 m.adancime 60.000 tone (adicg o valoarea de peste 800.000 de lei,cu o cheltuialg de exploatare

    De ce statul, cunoscgtor azi al naturii acestor exploatgrinu ar lua in 'nand interesele proprietarilor romani, punandu-iastfel la adgpostul speculatorilor necunostintei propriilor lorinterese ? 1).

    Ar fi un intreg program de fgcut in aceastg privintg,care program avem convingerea cg poate 'Inca azi sg schimbein bung parte proportia elementului roman la industria noastrgde petrol.

    Acestea sunt conditiile generale ale industriei petroluluiroman. De i progresele fdcute in cei patru ani din urrnil suntfoarte mari ca productie, ele sunt in mare parte f acute in afargde noi si nu sunt Inca de cat un inceput pentru boggtia terenu-rilor noastre. Este deci Inca vreme ca sd nu lgsgm s se accen-tueze indrumarea extra-nationalg ce o ia din ce in ce aceastgindustrie. Nu este insg tImp de pierdut. Din cauza terenuluicastigat de capitalurile streine in exploatare, este o nevoe im-

    1) Ministerul Domeniilor ar trebui de ocIat cu productia tortala,cu capitalul In realitate 1nvestit de societatea de exploatare, s cerce-teze partea ce revine In exploatrile de azi ca redevent proprietarului

    acolo unde s'a rezervat vreuna.

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CHESTIA LINDLEY 29

    perioas ca statul sg intre in joc si sa dea o impulsiune puter-nicg elementului national. Fgrg aceast impulsiune, cu greuvom putea lupta cu armele inegale de care dispunem.

    Vintil I. Brtianu(Vointa Nationalk 1907, nr. 6706 p. 1, c01. 6-7, p. 2 col. 1-5).

    7

    Chestia Lindley.

    Referatul lui Vint ld Brgtianu, Primarul Capita lei.

    27 Sept. 1907.In sedinta eonsiltului comunal al Capita lei dela 27 Septemvrie, d.

    Vint Il" Brtianu, primarul Capita lei, a dart citire urmatorului referat :

    Domnilor Consilieri,In sedirrta dela 26 Iunie 1907, d-1 Costescu Comgneanu si

    d-1 C. F. Robescu au ridicat in consiliu chestiunea alimentgriicu ap dela Ulmi si a contractului incheiat cu d-1 inginerLindley.

    In urma discutiei ce s'a urmat ati binevoit a mg insgrcinasg cercetez aceastg chestiune si sg refer consiliului rezultatulacestor cercetgri.

    Am examinat de aproape att angajamentele luate, ct si.lucrgrile efectuate si regimul stabilit de contract, si am ajunsla concluzia ea' din toate punctele de vedere contractul nuputea fi mentinut.

    Aceastg conventie cuprindea mai inti o parte privitoarela alimentarea dela Ulmi si canalizatia ,cu apg a orasului. Celedinti luergri trebuiau sg fie sfrsite in parte la 1 Iulie 1907.Ele, dupg cum stiti, nu erau incg terminate la ultima sedintg

    1) In aceasta chestirune a se vedea : Viata i opera ha V. Brtianu

    www.digibuc.ro

  • 30 VINTIL I. BRATIANU SCRIER1 I CUVANTARI VOL. Il

    a consiiului si. nu vor fi decat in parte la sfarsitul campanieiactuale. D-1 inginer Lindley sustinea CA aceasta intrziere eradatorata Primariel. DM primele cercetri ce facusem, nu amconstatat nici o oprire din cauza administratiei comunale Inlucrarile ce erau sa se execute.

    A doua parte a contractului se referea la studii de facutasupra instalatiunilor particulare, regimului de stabilit pentruvanzarea apei, canalurilor de scurgere, purificarei apelor lor,alimentarei orasului cu ap dela munte, etc.

    Dar, dac' se putea pune In discutie valoarea contractuluidin cauza neindeplinirei unora din angajamentele luate, spi-ritul si litera generala a contractului erau, in mod indiscutabil,ilegale si prin urmare faceau acest contract nul ; mai mult,regimul ce se stabilea aducea o atingere la drepturile insesiale Primarului si impiedica libertatea de actiune a autoritteicomunale. Tin sa adaog ca" In aceasta parte raspunderea prin-cipald revine celor ce trebuiau in primul rand s-si deaseama de ceeace permiteau legile noastre si de ceeace se poateingadui In administratiunea comunala a Capita lei tarn.

    Un contract nu putea modifica legile In fiinta si nu nuteasa desarcineze viitoarele autoritati comunale de drepturile siprin urmare, de raspunderea lor In favoarea ori cui ar fi.

    Am facut apel la luminile si sfaturile a trei colegi ju-risti : d-nii Al. Djuvara, Saita si Cezarescu, cari erau, In va-canta, in Capitala Ei au binevoit s-mi dea concursul lor Inaceast chestiune si. s'au prmuntat in mod categoric pentrunulitatea juridica a acestui contract. Cred ca' sunt interpretuld-voastra, multumindu-le pentru ajutorul pretios ce ne-audat In aceasta privinta

    Intealta ordine de idei, contractul incheiat este nul siprin neindeplinirea formalitatilor precis cerute de lege. Nu voiinsista asupra faptului ca consiliul comunal nu a aprobat acestcontract, ci numai a dat autorizarea prealabila de a se incheiaun contract cu d. Lindley, Ma insa ca ulterior sa i se supuetextul chiar al contractului, cum cerea legea.

    Cu aceast prima lipsa de forma, contractul iscalit a fastinaintat la , Ministerului de Interne spre aprobare. Mi-

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 CHESTIA LINDLEY 31

    nistrul de pe vremuri, cu drept cuvant, a refuzat aprobareaacestui contract, raspunzand in adresa urmatoare dinpe care am gsit-o inregistrat la comuna, ins ne mai exis-tnd in dosare.

    Domnule Primar,

    Spre raspuns la adresa d-voastr No. 44428/3774 litera A,am onoare a va face cunoscut c angajamentul d-lui inginerhidrolog Lindley pentru efectuarea studiior i. proectelor ne-cesare la canalizarea general i alimentarea Capita lei cu apdde bun calitate, urmeaza a fi aprobat printr'o lege special,conform dispozitiunilor finale ale articolului 108 din legeacomunala urbana, intruct in spet este vorba de angajarearesurselor financiare ale comunei pe timp de 10 ani, pentrucare finit Ministerul va supune la deliberarea Corpurilor Le-giuitoare cuvenitul proect de lege.

    Ministru

    Un proect de lege fcut in acest scop se gasete tot indosarul ministemlui, ins fall nici o urmare.

    Contractul, devi infra indata in aplicare, el este si azi nunumai fara aprobarea Corpurilor Legiuitoare, dar chiar i fracea cerut de comuna Ministerului de Interne.

    Nu ardt dect in treacat aceasta lips de forma, care fceadela inceput nul contractul incheiat, filindcd cred CA principiilecari ne-au pus in situatia penibila de a cere schimbarea unuicontract incheiat i. pus in executare, era regimul absolut in-compatibil cu o autoritate publica ce se stabilise prin acelcontract.

    Avem dou cai de urmat in fata faptelor constatate si aconcluziilor la care ajunsesem.

    Una, prin care sa reziliem contractul far nici o intele-gere prealabila cu d-1 Lindley ; alta, prin invoirea ambelorparti, s incheiem un contract nou, care sa tie seama .i de lu-crrile incepute i de regimul legal instituit in tam noastra.

    www.digibuc.ro

  • 32 ITINfILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI VOL. II

    Am crezut cg aceastg ultimg solutie era cea mai clreaptgcea mai compatibil cu interesele de tot felul ale comunei.

    Nu trebue sg uitgrn cg din incheerea acestui contractprima rgspundere revenea fostei administratii comunale i cgluordrile dela Ulmi, angajate i neterminate, erau fcute dupgstudiile d-lui Lindley si incepute sub conducerea lui directdsi Ca' o parte din aceste studii, ca ale statilior de pompare, nuerau Inca' incepute. Unele date, desi inc incomplete, fuseseradunate atat pentru canalurile de scurgere, cat i pentru stu-diul apei dela munte ; rgmanea insg ca ele sg fie coordonate.

    In aceste conditii am aratat d-lui inginer Lindley, inprima intrevedere ce am avut cu d-sa, dupg sedinta dela26 Iunie trecut, deeizia consilului comunal i pgrerea la careajunsesem in privinta &tat a neputintei de a mentine regimulstabilit prin vechiul contract, cat si a nulitgtei de care eraisbit acel contract. cerut, in consecintg, sg remmte laconventia existent si inlocuirea ei printr'o alta conform culegile noastre. Dup oaresi care discutie, d-1 Lindley a con-simtit i am ajuns astfel la intocmirea contractului ce se su-pune azi aprabgrei d-voastre.

    Printeinsul d-1 inginer-sef Lindley nu mai are direc-tiunea unui serviciu tehnic al Primgriei, ci se angajeazg pangla sfarsirea lucrgrilor dela Ulmi, ca inginer consultant pentrutoate deslusirile ce vom avea de cerut pentru lucrgrile in curssau pentru proectele legate de aceste lucrgri. In acelasi timp,d-1 Lindley va fi obligat s remitg, pang la 31 Decemvrie 1908,ante-proectele memoriiktr asupra lucrgrilor urgente ce erauprevgzute in vechiul contract.

    In schimb, am crezut cg intr'o chestie de asa naturgfatg de conditiile vechiului contract era drept s pgstrgm inlinii generale retributia ce era prevgzutg 'in prima conventie.

    Cred cg am ajuns astf el, d-lor consilieri, sg corespund do-rintelor manifestate de intreg consiliul comunal in sedintadela 26 Iunie 1907, si printr'o bung intelegere, in care negresit

    d-1 Lindley are o bung parte, sg restabilim singurul regimcompatibil cu legile existente i cu libertatea de actiune aunei administratiuni publice. In acelas timp, cred cg este bine

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 PROGRAMUL LUCRRILOR COMUNA LE 33

    s" se stabileasc pentru viitor ca atunci cnd se crede ca estenevoe sa ne adres5m specialistilor streini, aceasta trebue sase facd sub formA de consultatie ; cercetarea cerintelor noastresi executarea lor, odat programul conceput, trebue sa revieorganelor tehnice si speciale de cari dispunem la noi in tara.

    In baza tuturor acestor consideratiuni, V rog, deed, sAbinevoiti a da aprobarea d-voastr al5turatului contract.

    Vintil I. Brfitianu(Vointa National, 1907, Nr. 6701 p. 1 col. 6-7).

    8.Raportul lui V. Brtianu asupra lucfrilor executate si in curssi asupra modului de aplicare al conventiunii pentru iluminat.

    27 Septemvrie 1907Cred de datoria mea s v'd pui in curent cu lucrArile exe-

    cutate in cursul acestei jumtti de an bugetar, adica de lanumirea Comisiunei Interimare si alegerea noului consiliuComunal.

    Desi Comisiunea Interimar a venit la un moment in carelucrgrile trebuiau incepute, ea neggsind un program intocrnita trebuit mai inti s cerceteze cerintele cele mai urgente,spre a le satisface.

    Din primele zile, dnsa a intocmit acest program de lucfaride pavaj care este astAzi aproape terminat. ').

    In fixarea lui s'a luat de norm nu cererile izolate care ve-neau din partea locuitorilor diferitelor strade, ci s'a exa-minat din oficiu care sunt si din nenorocire prea multestradele sau cartierele, care au mati mult nevoe de Indreptare.In urma acestor cercefgri, s'a eutat s se imbungtAteasc, cumijloacele restrnse ce avem, in deosebi stradele cartierelormrginase, care sunt mai cu searnA lute stare rea. Aceastgrije era cu att mai dreapt, cu ct scumpirea traiului, tre-bue s dea celor mai sraci, putinta de a se departa de cen-trul orasului.

    1) Vezi: Viata i opera lui V. Brtianu.3

    www.digibuc.ro

  • 34 VINTILA I. BRITIANU SCRIERI 1 CUVANTARI VOL. II

    In intocmirea acestui program, s'a luat ca baz i artereleprincipale de circulaVie, cele care sufereau maj mult de unpavaj nesuficient sau cte odatd lipsind cu totul. Se dedeaastfel satisfacere nevoillor celor mai multi si se inlesneautransporturile pentru aprovizionarea orasului.

    Ca urmare, s'a hotrit in pxitncipiu pavarea cu piartr cu-bicd a stradelor radiale de circulatie principald, ca splaiurilecari taie orasul in cloud, Calea Grivitei, Rahovei, Cdlrasilor,Romand, Teilor, Occidentului, Voevozi, Berzei, sfrsireastradei Fntnei, repararea strdzei Manea Brutaru, unde cir-culatia este activd din cauza drumului spre gara de Nord. Inacelas timp, s'a pavat si de la soseaua Basarab inainte spreObor, spre a putea inlesni transporturile atat de importantedin aceast parte.

    S'au prevAzut astf el 5 km. 400 de pavaj cu piatrddin care 1 km. 800 rdmne incd s se execute pn la sfrsitulcampaniei acesteia.

    In afard de acest program s'a inlocuit pe 1 km. 450 piatracioplit alunecoasd de pe calea Victoriei cu piatr noud.

    S'a pavat cu bolovani i s'a refcut pavajul cu bolovanipe alti 11 km. dupd cum se vede din alturatul raport alServ. de Poduri i Sosele.

    Conform programului d-voastr, Oomisiunea Interimard adat o parte largd cartierelor mdrginase in lucrdride din anul a-cesta, prevdznd soseluire i trotuare de bolovani pe o lungimede 8 km. pe strade uncle nu exist niel o lucare i uncle la ceamai micd ploae circulatia se fdcea cu neputintd. Sperm, cdtoate aceste lucrdri incepute sau angajate, sd fie sfrsite pangla sfrsitul campaniei. O oarecare intrziere a provenit dincauza lipsei de vagoane pentru piatra necesard.

    Din acelas referat al Serv. de Poduri i osele se patvedea stradele prevdzute in aceste cartiere.

    In ceeace priveste sosele existente, propriu zise, s'a dataci atentia celor cu circulatia mai mare, adic : Grivitei,

    Lupeasca, Herstrdu, 13 Septembrie, Splaiul Bolintineanu,Ciurel, Ldutari, Tunari prelungitd, Stefan cel Mare si Doam-nei, adied pe o lungime de aproape 10 km. Rdmne a se exe-

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 PROGRAMUL LUCRXRILOR COMUNALE 35

    cuta pn la sfrsitul campaniei impietruirea din nou a so-selei Bolintinu, Panduri, VdcAreti, Viilor, Odoarei, MihaiBravul si Spl. Abatorului.

    Urmnd aceia grije ce ati manifestat pentru cartierelemarginae, ati binevoit a schimba contractul cu Societatea deBazalt i schimbarea unor prti cgrutabile prevgzute cu asfalt,in trotuare cu acela produs, iar gratie acestei msuri limi-tndu-se pavarea cu astfalt la stradele : Academiei, Spl. Hale-lor, Spl. General Cernat, Ha la Amzei, Ha la Ghica, stradaYieneii, strada Corbiel, strada Episcopiei si o parte din stradaFranklin, in total 1 km. 600 m. ; s'au putut prevedea trotuarede astfalt pe o lungime de 19 km. 100 pe stradele principale i pecare se face principala circulate de pedetri : Grivita, Bd.Coltea, Spl. Bolintineanu, Spl. Abatorului, Academia, Ro-mand, sos. Abatorului, strada Viting, Bd. Dinicu Golescu,B-dul Independentei, B-dul Maria, str. Uranus, calea Plevnei,sos. Colonel Mihail Ghica, calea Rahovei, Spl. Independentei

    os. Basarab, str. Edgard Quinet, osele Bonaparte i stefanc el Mare, Pandurilor, Doamnei, Viilor i. Mihai Bravul; acestetrei din urma rmnnd s se execute mai trziu.

    Gratie acestui program, s'a putut pava si reface impie-truirea pe aproximativ 35 km. de strzi i osele si pe aproape20 km. trotuare din nou.

    Ndjduim cd grate msurilor finandiare pe care le vetilua i. unui program fcut in timpul iernei, mai de vreme, vomputea in anul viitor linbuntti, pe o lungime tot aa de mare,stradele si osele orasului.

    Convini &A urmm simtimintele d-voastre de incurajare aelementului romnesc i al meserailor speciali, ComiSia Interi-mar i actualmetele Administratia comunalk a cutat s deaaceste lucrri prin concurentg, numai celor ce in realitateaveau specialitatea necesar lucrrei de fcut. Am dat decipreferint cetelor de pavatori pentru lucrri de pavaj si me-seriailor constructori pentru lucrrile de construcVie.

    LucrArile de la Ulmi s'au continuat la Div. Tehnicd si s'auputut, gratie noului cub ce s'a obtinut si unei intrebuintrimai complete a uznelor idraulice actuale, satsface mai bine

    www.digibuc.ro

  • 36 VINTILI I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTeiRI VOL. It

    trebuintele Capita lei. S'a putut ajunge sa." se tie presiunea de30-40 in timp de 21 pe 24 ore. In acelas timp s'au continuatlucrarile de canalizare cu apa si s'au terminat aproape celeprincipale pn la Foisorul de Foc.

    Gratie lor, vom putea avea o presiune mai bund in con-ducte si. o aprovizionare cu apa a cartierelor in pal-tile mai.inalte ale orasului.

    Nu trebue insa sa ne facem iluzii si atunci cnd vom dain exploatare conductele secundare prevazute pentru anulviitor (aproape 36 km..) vom avea de sigur iiarasi lips de apa,daca pang atunci nu vom lua masuri pentru a asigura, din par-tea abonatilor, o consumatie normal de apa.

    Lucrrile dela abartor, prevazute in cursul acestui an,s'au terminat. Ele ins sunt azi inutilizabile, incepndu-se cugrajdurile si cu rampa, unei linii de legatura cu C. F. R. carenu exista Inca si pentru care nioi expropierile nu s'au facut.

    Starea abatorului trebue, insa trebue, s ne ingrijeasca.Credem c'd nu exist azi oras civilizat, mai mare, cu un

    regim asa de imperfect ca al nostril. De abator este legatd nunumai o chestie de igiena prin controlul alimentelor, dar si.eftinirea traiului prin frigorifere si inlesnirea tranzactillor siaprovizionarilor in mare.

    Lucrarile de la Plata Bibescu Vodd sunt terminate si abung parte din locurile de vnzare inchiriate. D-nii Tarusanusi Musceleanu au binevoit sa intocmeasc un regulament, pro-vizoriu, pentru ca dela inceput sa fie ordine si curatenie inaceasta I:dap. Este regretabli insa ca in aceasta noua piatde vnzare, cu toptanul, nu s'au prevzut si halele necesarepentru vnzarea la mezat, vnzare care stabileste un comertnormal.

    Scumpirea preturilor si desvoltarea pe care a luat-o co-mertul legumelor, poamelor si. pestelui in Bucuresti si incepu-turile de expediere in districte si de export, ne impune cerce-tarea mai de aproape a acestei chestiuni si in genere a vnzareialimentelor in aims. Colegii nostri d-nii Donescu si. Velcescuau binevoit a se insarcina cu studiul asupra vnzarilor de la.Obor, unde nici o bursa oficiala nu avem.

    www.digibuc.ro

  • SEPT. 1907 PROGRAMUL LUCRRILOR COMUNALE 37

    Colonii scolare s'au trimis la Tismana : in doug colonii 70fete orfane si 13 fete particulare ; la Breaza de sus 70 baeti sila Slanic-Prahova 50 beti. Orfanii Primariei au stat 2 luni,ceilalti o lun.

    Mara de epidemia mai slabd si descrescandd azi de febrtifoida si de cazurile permanente si prea numeroase de tubercu-loza in oras, starea sanitara a fost mai bund ca anul trecut. AciInsd, un raport special asupra intregei acestei chestiuni va fifacut de colegul nostru d. Botescu cu ocazia bugetului.

    Incasrile in aceste 6 luni au mers mai bine ca in exerci-Vul trecut ; modul Irish' cum a fost intocmit bugetul la chel-tueli si sporirea unor nevoi vor impune deschiderea de creditesuplimentare si prin urmare se va absorbi mare parte dinacest excedent, daca el se va mentine pana la sfarsitul anului.Intr'una din sedintele viitoare va vom prezenta atat situatiafinanciara la 30 Sept. a exercitiului ce se inchide 1906 907 catsi a celui in curs. In legatura cu aceast situatie vom cere sicreditele absolut necesare bunului mers al Comunei.

    Tin s v pun in curent si cu o chestiune care este Inca incurs si care priveste aplicarea unei conventiurd cu societatea deiluminat.

    Conform, art. 15 al acestei conventil o parte preponde-derenta in toate posturile si toate gradele trebue rezervat ele-mentului roman. Prin acest articol, intre altele, se acordd ceta-tenilor romani un loc din 2 din toate posturile care au doi titu-lari si doug din trei din posturile care au mai multi titulari ;postul de Director putand fi ocupat si de un strein.

    Deja administratia trecuta care a intocmit aceasta con-ventie si a sustinut-o, a protestat vdzand ca. dup 9 luni de laaplicarea ei, nu se dduse inc satisfacere acestui drept alnostru. Am reluat aceast chestiune si am refuzat s intram inrelatie de serviciu cu un personal numit contra prescriptiu-nilor precise ale conventiunei, am crezut c este de datorianoastra sd mentinem nestirbit dreptul incontestabil pe care-1are comuna pentru intrebuintarea elementului roman in toateramurele si in toate gradele si c nu putem primi o interpre-tare gresita in care ni se rezerva in tara noastra numai rolul

    www.digibuc.ro

  • 38 VINTULA I. BRATIANU BCRIERI I CUVANTARI VOL.

    de muncitori i cel mult de contra maitri condui sub pe