D. TUDOR

NOUTA'f1 EPIGRAFICE DESPRE C. ARRIUS ANTONI NUS, CON­SULARIS DACIAE ET DALMATIAE 1;>1 DESPRE P. HELVIUS PER­

TINAX, CONSULARIS DACIAE

1n urma u"Or bogate ~i variate descopeliri arheologice realizate in ultinlii ani, colonia Ronlula-lVlalva din Dacia sudica a inu'at in circuitul preocuparilor ~tii.nlifice de caracter international. Despre insemnatatea acestui ora~ 1'OI11.aO, eel mai Inare din Dacia IVfalvensis, i9i pot da seama numai cei C0 ounos<c topografia a~ezarii. Zona arheologidi urbana ell

cartierele extra 11WTOS ~i cele patru necropole ocupa 0 suprafa\a ce depa~€ ~te 200 hectare. Doua , astre, doua centuri de zidarii (una patru­latera, alta poligonala) care aparau a'lezarea civila, un apeduct lung de 5 km, un canal cen tral de scurgere de aspectul unei doaca maxima, tcrmelc monumentale, 0 curia grandioasa, 0 mare villa subu1"bana, ate­Here de gravat geme, un sector al cuptoarelm' de d iramidiirii ~i nu­meroase alte constructii au fost identificate pina acum. In totalitatea lui. mater ialul epi"rafic de la Romula-Malva insumeaza 168 inscriptii latinqti. 16 grece~ti ~i una in scri ere palmireanii. Din acest lot men­tionalll aci -celc daua itnportante documente litera.re : 0 diramida gra­vatii eu un stih homeric ~i epitaful in hexametri de pe saroofagul lui Ael. Iulius Iulianus.

Materialul sculptural descoperit la Romula-Malva este de ase­menea imens . Unele piese constituie adesea raritati pentru panteonul din Imperiu. A" aminti la acest capitol, dintre descoperirile recente, ('ele doua basoreliefuri din luarmura, ~e care am aNut ocazia ·a Ie pre ­·/.enta intr-n comunicare ~i la recen tu l Congres International de Epigra­fie greaca ~i latina d e la Milnchen (septembrie 1972). Ele ne pun in fa~a 0 divinitate provinciala rom ana. necunoscuta pina acuID: ~i ca nume ~i ca repreze;ntare: Dea Dardanica. Totodatii cele doua piese atesta, pen tru prinla data in Dacia sudica, 0 colonizare eu elemente dardanice. la Romula-Malva ~i in teritoriul ora'lului 2.

1 Dcspre topografia ~ i istoricul ei, vezi, in general: D. Tudor, Oltenia ro­mana, ed. IIf. Bucure~ti, 1968, passim; <lcela~i, RomuZa. Bucure~ti, 196u (Ed. Meri­diane) ; acela~i, Ora~e, tirguri ~i sate in Dacia romana, Bucure~ti, 1968, p. 342-356; Gil. Popilian, l?evista Muzeelor, 1969, 2, p. 167-169; M. Babe!?, Dacia N. S. XIV,

2 D. Tudor - Cristian Vladescu, ApuZtlm, X , 1972, p. 183-190 ~i D. Tud'or, Homenaje al Pl'Of, A. Gm'ciu 11 Bellicio, Madrid 197~ (sub t ipar).

40 D. TUDOR

In legatura cu mult discutata problema a identificarii l{ot11ulei eli IVlalva, comunicarea prezentata la acela~ i Congres munchenez, de ci'itre Prof. Michael Speidel de la Universitatea din Hawai, ne aduce ~tiri noi. Revizuind tl'anscrierea unei inscriptii funerare pUblicata mai de mult :imp ~i descoperita linga Caesarea Mauretaniei ", Speidel des­cirreaza in textul ei, ca d eIunctul Sex . luI. IuLianus a fast tribunus n(wne1oi) SYTormn M(a)lvensitl1n. Este ~tiut ea 71!l.1neri indica prin ase­lnenea apelative locul lor de garnizoana, iar di nwneTUS SyroTUnt sa­giLtariorum a s ta \ionat la ROl!1ula in Dacia . S!'€idel ajung2 deci ~i el la concluzia fireasdi ca i\tlal 'UensilLllt din inscriptia mau l'etana indica localitatea Malva ~ i nu provincia Dacia Malvensis. Astfel, aCEst text 0pigrafic constituie a1 tl'eilea docun1ent categoric privitor la identitatea topogra JjCD a ce~or doua ]ocali tati , ROlnula Eji 1\1alv3. Mai persista in5a -$i alte pareri eronate, care in genetivul plural iVIalvensiurn vad nu­m ele provineiei Dacia Malvensis !iii nll un toponimic Ii.

Doresc sa suhl iniez, ca data fiind importan\a arheologicd a Ro­m ulei-l\l[alva, sint angajate azi in cer2etarile de aeola cinci importante institulii ~tiin\ifice : Institutu l de Arheologie din Bucure~ti, Centrul de cereetari al Academiei de $tiin\e Sociale ~i Politice-Craiova , Muzeul de Istorie a1 Romfmici-Bucure~ti, IViuzeul l\lilitar Central-Bucure!?ti ~i lVlu­zeul din Caraeal, toate dotate eu numel'oaSe eole-ctive de arheologi.

De n1are importanta ~tiintifidi pentru istoria Daciei 1'omal1e apare acun1 0 dhalnida, pastraUi intreaga, fiind lunga de 44 em, lata de 27 em ~i groasa de 7 em. Are rupt ~i lipit numai col\ul de jos din dreapta. A fost desco!,crita acum patru ani de catre un localnic, arun ­cata cine !?tie cind. in apele riului Teslui care trece printre ruincle 01'('\­

~u lui roman (fig. 1 ~i 2). Piesa s-a achi zi\ionat de ditre subsemnatul impreuna cu to \·. Gh. Popilian iii, in momentul de fa,a este intrata in colec\iile l\Iluzeului ora~enesc din Caracal (inv. 5912).

Pe 0 fala, cariimicla are trasate cu cele trei clegete centrale de la il1ina, trei adincituri paralelc care Iorn1eaza un unghi aproape drept. Men\ionez cil in cimpia din S-E Olteniei (Sucidava, Slaveni, Romula , Acidava, ctc.), acest tip de ciiriimida, ca forma ~i dimensi uni, se men­tine in secolele III- I V e .n. Se schimba numai desenul aces tor adinci­tUl'i digitale care serveau pentr u a 0 fixa mai bine in mortar. De asta data, elc sp intretaie in centrul fetei diram izii ~i se orienteaza {:u ca­petelc spre cele patru col\uri. Asemenea detalii tehnice pot constitui relative indica\ii cronologice.

:1 C1 LVIII , 9381 ; cf. 20945 = I LS, 2i63 ~i addenda. Cf. M. Speidel, in Dacia, N.S. XVI!, 1973, p. 109-177.

!j Priviior la discutiile identiUitii Romulei Cll Malva, vezi in special: D. Tu­dor, Om<lgiu lui C. Giurescu, Bucure*ti, 1944, p. 523-531 ; acela~i, Oltenia romana, p. 211-214; H. Nesselhauf, Madridcl' MHteilungen, 5, 1964, p. 180-184; C. Daico­viciu, Acta M us. Napocensis, 4, 1967, p. 73-83 $i 7, 1970, p. 124-129; F . Vit­t:nghoffJ Acta ~1tS. Nap., G, 1969, p. 130- 147, etc. ~i Speidel, art. cit.

NOUTA'p EPIGRAFlCE 41

F ig , 1. ROMU LA-MALVA - Cararnida ell inserilltie g reecasdi. Muzeul din Caraca l.

Ei€mentul important al caramizii aflatii in apele Teslniului n1-1 oiera insa inscrip\ia de pe fa\a obiectului. Ea a fost adincita eu un cui, imediat dupa turnare, deci cind obiectul se gasea inca pe masa cara­midarului ~i inainte de ardere. Aven1 de-a face cu 0 scriel'e greceasdi. m ixta, cu litere capitale-m onumentale (A, P, 1. o. N, C etc.), amestecate eu litere cursive (ca A din .6.(I.%(;)'J) , a diror inalthne variaza de la 1-4 cm. Greuta\i de descifrare am intimpinat nUlnai pentru rindul a1 cincilea, pentru lectura caruia atn apelat 1a concursul pl'etios a1 co­legul ni 1. I. Russu de la Cluj.

Citim :

"Appwc; , A .'1 7(.lW'!:'JOc;

U7: Cf.nxoc; .6.'l.xt~ ')

%0:). Ui:"7. -:~%O C; .6.(l.A[lGl.: "ri1j"')

Adica; " An"ius Antoninus, consular (guvernator) a1 Daciler ~i consular (guvernator) al Dalma\ilor , lui Helvius Pertin ax consularu­lu i? (guvernatorului ?) ... "

Pentru numele lui P ertinax, forma n~p -: ~'1IXx.~ nu este 0 ra­ritate, ea se Intlln e~te in papiri ~i In unele texte epigrafice, date bi-

42 D. TUDOR

Fig. 2. ROMULAwMALVA. Inscrip,ie elina pc 0 caramid~ romana (desen). Muzeu) din CaracaJ.

bliografice pe care colegu l RUssu a al'ut amabilitate~ a mi Ie pune la indemina 5.

Nwnele celor doua personaje in inscripjia caramidarului din Ro­mula-Malva sint frecvent mentionate in diferite texte literare ~i epi­grafice din a doua jumatate a secolului II e.n.

C. AlTius Antoninus, 'cunoscut in scrisorile lui Fronto, in HistoTia /1.uqusta la Tertullianus, etc., a fost un senator, ajuns consul suffeetu" (eca . 170) ~i un om politic de seama pc timpul domniei lui Marcus Au · relius ;;i a fiului sa u Commodus, care l-a condamnat 1a mO~!l·te in anii 185- 187 e.n. ". Intre numeroasele provincii pe care le-a guvernat se

5 P entru Helvius, scr is in grece~te eu simp!u E - initial. chiar in numeie Imparatului nostru, d. Bernard IVleinersmann, Die lateinischen 'Worter und Nomen in den griechischetl Papyri, Leipzig, 1927 (Studic n zu Epigraphik und Papyruskunde, I), p. 74: " E)..[outJou neben A[e:),utoJu Berliner Griechische Urkunden, 46, 646, 784: Helvius (Pcrt inax, Kaiser). 1st es = E),~w;: Sammelbuch. nr. 5886, sec. r '.Preisi gke) ?, . Forma ntp'!e.,1t.t%~ nu este nici ea 0 l'aritate. 1n primul rind apare Th?"t'e\'Jct.; -

IXY.O;:, in Berlo Griech. Urk, 15. sec. II ; Sammelbuch, 4298, soc. III mit; Pal). Florent., 38 ; Meinersmann, op. ('it, p. 92 ~i 109. Pentru scriere de cuvjntc sau de nume latine~ti in grece~te. eu e in loc de i , vezi in general H. Mi­haescu, Limba latina in provinciile dumlre'le ale imperiului roman, Bucure~ti , 1960, p. 63-66 ~i Sorin StatL Limba latina in inscriptiile din Dacia $i Scythia Minor, Bucurc~ti, 1961, p. 37. Pentru zona lllyricum, d. in special , elL III. p. 2571: "e pro i". In numele lui Septimius Severus, forma "Pertenax" este des intilnita: elL, III, 1685, 3733 bis, 4650 I$i 13747 = ILS, 3755.

6 0 informatic generaJa in PIR?, A, 10813; RE, IT, A, coL 15 ; A . Stein, Die Heich~beamten von Dazien, Budapest 1944, p. 46-48 (Diss. Pann . I, 12) ~i A. Degrassi, I f asti consolari dell'Impero Romano, Roma, 1952, p. 48.

NQUTATI EPIGRAFICE 43

numara si Dacia. unde il eunosc patru texte epigrafice, toate aflate1::1 Sarmizeg'etusa ~i in teritoriul ei 7.

A. Stein fixeaza cronologic n1andatul Sall de consularis in Dacia prin anE 175- 177 e.n., dar nu este sigur dadi ~i-a indeplinit aceasta functie rnai inainte, sau dupa Pertinax s. Caramida noastra dovede~te lns~ clar, ca Arrius Antoninus I-a precedat pe Pertinax in Dacia.

Tot acest docUlnent e-pigrafic malvens ne spune, ceea ce nu se .$tia piTIa aCU1n, ca din functia de consularis triton Daciaru1n, C. Arrius Antoninus a promovat in acela~i post, 1n provincia Dalmatia . In lista gllvern,atorilor din Dalmatia, alcatuita de catre Jagenteufel, el este insa necunoscut 9 A,Tius Antoninus a putut suecede acolo, fie lui Pollenius Auspex, fi xat Cll a proximatie ca guvernator al Da1matLei in anE 174-175, fie lui M. Didius Iulianus. in aceea'li fune\ie, probabil in ani! 176-177 10.

eel de-al do ilea personaj din textul caramizii este viitorul im­parat P. Helvius Pertinax, care a avut 0 cariera stralueita ~i de ase­n1enea -a fost guvernatorul n1ultor 'provincii romane 11. A . Stein stabilea di Pertinax funetionase ea guvernator a1 :i\1oesiei superioare, eu apro­ximatie, intre anii 176- 177 e.n. -$i a1 Moesiei inferioare prin anii 177-179 J2 Dupa 0 -analiza r iguroasii a textelor epigrafice, J eno Fitz, pe buna dreptate, rectifidi aceastii data ~i stabile~te prezen\a lui Per ~ t inax ea legatus lVIoesiae inferioris, prin anii 175-176 e.n. 13. Este si­gur di de aid P ertinax a fost nU1nit consularic triton Daciaru1n, dem-

i e lL. III, 12574 = AnEp., 1912, 304 (inscriptie votiva pusa la Ora~ti-oara de Jos, de un centurion al legiunei V Macedonica); AnEp., 1931. 122 (in­scriptie onodiica ridicata de col. Sarmiz.); AnEp., 1931, 123 (idem) ~i A nEp., 1931, 124 (altar onoriflc p entru familia acestuia).

8 A. Stein, Reichsb. Dazien, p . 47-48. A{'eea~i incertitudine 9i Ia M. Macrea, V iata in Dacia ramana, Bueure~ti, 1969, p. 74.

9 Adolf J agenteufeI, Die Statt halter der romischen Provinz Dalmatia von .August bis Diokletian, "Vien, 1958, passim. (Schrift Balkankom .. Antiq. Abt. XII).

to Jagenteufel, op. cit., p. 44-47, nr. 22 ~i 23. Cf. ~i R. Syme, Danubian Papers, Bucharest, 1971, p. 197.

H Despre bogata carie-ra administrativa ~i miIitara a lu i Pertinax exista o numeroaSa bibliografie din care -citam; RE, Supp!. III, ·col. 895-904 (Fluss): PIR'!., H . 73; A . Stein, Die Legaten v on Moesien, ~udapest, 1940, p . 49, 50 !']i 80- 81 (Diss . Pann. I,ll); acel.a~i, Reichsb. Dazien, p. 90; E. Birley , CQ7'untum Jahrb, 3, 1957, p . 18; acela~i, Epigr. Studien, 4,1967, p. 12!?i urm. (Koln-Graz); H.-G. Pflaum, Les carrieres procuratoriennes equestl'es SOus le Raut-Empire Ro­main, Paris, 1960/1, p . 451, n O. 179; J. Fitz, Acta Antiqua Acad. Scient. Hungaricae, IX, 196.1 , p . 165-166; aeela~i, Die Laufbahn der Statthalter i n der 1'omischen P rovinz Moesia inferior, \Veimar, 1966; p . 22, 48, 58 &i 72; acela~i, Historia. 15, 1966, p. 342; acela~j, Bayerische Vorgeschichtsbi'atter, X XXII, 1967, p . 40-51; .s. Lambrino, Mel. a A lb. Grenier, Bruxelles, 1962, II, p. 935 (colI. Latomlls, LXVIII) ; H. G . Kolbe, Bonner Jahrbuchn er, 162, 1962, p . 407 ; N. Gostar, Apulum, VI.I, 1, 1968, p. 355-387 ~i L. Balla, A cta class. Univ. Scient, Debrccen, VII, 1971, p . 73-76.

J~ Stein, Legaten !vI oesien, p . 49-50 !?i 80- 81. IJ Fitz, Acta Antiq., Zoc. cit. ~i acela~i Laufbahn, lac. cit.

44 O. TUDCf_l

nitate ce i se cuno!?tea pina aeum, numai dintr-un singur :?i modest text epigrafic JI,.

Prin urmarc, 91'OSSO 1110do puteln presupune di AlTius Antoninus n schimbat mandatul in Dacia cu Pertinax, prin anii 176-177 e.n.

Dupa 0 cercetare atenta a unei informatii din Vita Pertinacis (2, 10) ~i a tuturor izvoarelor epigraIiee privitoare Ja eariera lui Per­tinax, intre anii 174- 180 e .n. , Gostar I.") ajunge 1a concluzia ca 1a un moment dat putem admite (anii 1761177) ca el guverna eoneomitent trei provincii, adica :Moesia superior. lvroesia inferior ~i Dacia, avind sub eomanda lui 0 mare armata (6 legiuni ~i numeroasc trupe auxilial'e). ,\eeastii exeep\ionalii comanda ar Ii fost impusa de gravitatea situa­Hei : dizboaiele marcomanice si sarmatice ale lui Ivlarcus Aurelius, care an1enin1au provinciile dunarene. De~i pina aeum nu avem deplina con­firmare epigrafica a ncestei c.umulari, totu:;;i, ea ar rezulta djn faptul di ne stau jn fata pre a putini ani (aprilie-iun ie 175-17R), pentru ca Pertinax sa treadi rind pe rind ~i atit de repede 1a guvernarea a trei mari provincii l\1oesia superioara, IVJoesia inferioadi, apoi in Dac i;:3 CumuJul eonducerii lor - eel pu(in pentru epoea de mare primejdie­se impunea. AI' fi 0 situa( ie similara cu a lui M. Cl. Fronto, legal. us l lugusti PTO pmetore tTill1n Daci.antln et Moesiae supeTioTis, in anul l70, eind aeesta a ~i cazut in Jupta <0\1 barbarii de la Dunare (CIL. III, 1457 = ILS. 1097, ~i VI, 1377 ~. ILS, 1098).

Se pune acum intrebarea fireasdi : ce rost are inselnnarea, un fel de cronica, de pe caramida anonlmului scrib grecofon din Romula­Malva? Credem eii el a inregi&trat un eveniment al zilei ~i anume, schimbarea de guver-nator in provincia Dacia. AlTius Antoninus este mentionat in momentul cine! predii mandatul ~i pleaea Ja noul sau post rlin Dalmatia, de aceea este indicat ca Hind U7COC7~Y-O~ /1ocy-w'J Y-l7.l {)ir(l:-~· xb~ /1oc),tJ.7. T(";"),J 0 analogie pentru un atare moment intilnim ~i in textul inscripti ei onorifice a lui Q. Pompei us Falco din Tomi, unde acesta este denu mit, in anii 1171118 , in cJ ipa pJeciirii sale din Moesia in Britannia : legatus Augusti pro pmetaTe provinciae Moesiae infe1'ioris et legatus Allgl.lsti pro pl'aetore provinciae Britanniae IG,

Tn inscriptia 111alvensa, nUlnele lui Pertinax apare la dati v, iar textul ei se opre~te bruse, iara a se folosi LIn verb neeesar aiei. Ob­servanl ca redactorul a pastrat aceea!?i ina}time a cimpurilor libere de deasupra ~i dedesubtul textului. Aceastii situa\ie ne detennina sa cre­clem di insemnarea .continua pe 0 a doua caramida care nu s-a pastrat. Probabil se arata in continuare ea primul, ce pleca in Dahna.tia, preda celui de~al dailea eonducerea provineiei (Arrius Antoninus consularis Daciae et consuZaris Dal1natiae, Helv io Pertinaci potestatem,? regill1en? tmclidit ?), et'c.

Vi e l L. III, 7751 _ 1I..,S. 7139: JHJercuU Aug ... Reginus s[ac]erdos !iln{stTttu~ [I.}lIS ab Hel. Pertinace [c}o(n)s(uZari); deci, acest Heginus a fcst munit sacerv.os aJ provinciei de catre consularul (guvernatorul) Pertinax. Vezi !?i comentariile lui Macrea, op. cit., p. 75-75.

t:, GoSWl', loco cit. IG AnEp., 1957, 3:36; cf. Tudor, StudCer!stVeche , II, 2, 1951, p. 159-16;t ~i

o.celu!}i, Listy Filologicke, VI (LXXXI), 1958, 2, p. 60-64.

NOUTA'.j:'r EPIGRAFICE 45

Nu este de asemenea 0 simpla intimplare ca acest evenLtnent ad­rninistrativ s-a 'consen1nat la Rom-ula-Malva de catre un caramidar. So­cotim ca foarte probabilii 0 intilnire in aceasta localitate a celar doi eonsulares, ca eel nOli numit sa fie informat asupra treburilor din pro­vincia Dacia, de eatre eel ce-E?i incheia lnandatul. Punerea in situatie a naului numit despre treburile militare i'i adlninistrative ale . provinciei Dacia se impunea de 1a sine, intr-o perioada atit de tu1bW'e, provocata rle r azobai ele de la Dunarea mijlocie ale lui rvlarcus Aurelius. Pertinax mai fusese prin anii 169-170 proe. AU9usti ad ducena III Daeiamm, deci cuno~tea in parte situa~ia din aceast.a provincie 17. La aceasta ipo­teza ne indeamna ~i situa~ia geografica a ora~ului de intilnire. C. AlTius Antoninus pleca de la Apulum pe drumul cel mai drept care-l ducea pe valea Oltului la Dunare, de unde, din portul Sucidavei avea sa se imbar,ce pentru a cala.tarie pe apa, spre Dalmatia. P e aceeai' i cale tre­buia sa vina din l\1oesia inferioara in Dacia ~i Pertinax, la naua sa mi­siune. TaU Jstoricii sint de acard d'i Pertinax a venit in Dacia din Maesia in:ferioarft 18. ,In acea vrelne, Romula-Malva era capitala unei provineii, Dacia JVlalvensis, .]i ara~ inselnnat, deci indieat sa gazduiasea suitele celor doi guvernatori.

Prezenta lor in ara§ul m·alvens a produs desigur a mare vilva printre localnici. Acest eveniment diul11l I-a indemnat pe modestul ca­ramidar sa-1 noteze, cu pu\ina sa ~tiinta de carte greceasca, pe un ma­terial de scris ce-i statea 1a indemina, in thnpu1 lucru1ui sau de 1a ca­l'amidarie. Numai intilnirea in ora~ul sau a celor doi guvernatari il putea stimula Fe caramidar sa fadi 0 "asemenea cronica diurna", din textul direia remaream, ca el cuno~tea foarte bine schimba.rile .]i noile nUlniri de guvernatori. Dadi aceasta intilnire s-ar fi petrecut in ~lta localitate, el nu putea Ii a;;a de bine infarmat.

NOUVELLES EPIGRAPHIQUES SUR C. ARRIUS ANTONINUS. CONSULARIS DACIAE ET DALMATIAE ET P. HELVIUS PERTINAX.

CONSULARIS DACIAE.

Resume

Dans les eaux de 1a riviere de Teslui qui coule it travers les ruines de la ville de Romula-Malva de 1<1 Dacie Inferieure (Malvensis), on a decouvert en 1970 une brique romaine ayant les dimensions de 44X27X7 (fig. 1 ct 2); l'objet se conserve aujourd'hui au Musee de Caracal. Sur une face, £st conservee une in­scription greeque (en lettres hautes de 1 a 4 em), ecrite tres .maladroitement par Ie briquetier au moment au I'objet se trouvait enCDre sur sa table de travail. Gn y lit :

"Appwt; 'AVT(i)Vr,JO~ U1t"aTt~o~ .1axw'J xat U1t"a.T~"X.O~ ~a.).f1.a 'rwv 'E:Aou[w TIEPo;SVIXX(. ,w(!. ) UiT(a,Lxw?)

17 Kolbe, op. cit., p. 416-420 1i Balla, op. cit., p. 74-75. 18 Fitz, Laufbahn, p. 58.

46 D. TUDon

C. Arriu$ Antoninus est connu, par l'intermediflire de quatre textes epi­graphiques, en qualite de consularis trium Daciarum, en 175/176. D'jci il a ete transfere en qua lite de gouverneur de 1<1 province de Dalmatie, fait indique pour la premiere jOis par I'inscription de cette brique. En Dacie, il '8 ete remplace par P. Helvius Pertinax, lequel, a .cette date-lit, fonctionnait en tant que gouverneur de la Moesie Inferieure (175-176). En tant que gouverneur de 1a Dacic, Pertinax etait ~onnu jusqu'a present grace a un seul texte

L'auteur croit que Arrius Antoninus et Helvius Pertinax se sont rencontres dans 1a ville de Romula-Malva, pour que Ie premIer put transmettre Ie mandat au second . Ceci a detel'mine l'anonyme briquctier de R-omula-Malva de laisser la note respective, dont Ie texte, inacheve, continuait sur une seconde brique qui ne s'est pas eonservee.

Etant donne Ie bref delai (175-178), de trois au quatre ans, autant qu'il a gouverne Moesja Superior, Moesia Inferior et les trois Dacies, il est probable que Pertinax, a un moment donne, a dirige en meme temps deux ou peut-etre toutes ces provinces, (hypothese formuh~e pour la premiere fois par N. Gostar). Ce cumule de commandements s'imposait it ·cause du dan.ger des guerres que Marc Aurele menait contre les Sarmates et les Marcomanes. On sait que Perlinax a ete un Vi1' militaris d'une grande. valeur, qualite dont ne jouissait pas Arr·i·us An­toninus; voila pourquoi Ie deolier a ete transfere en Dalmatie. une province pa­cifique.

Tableau des illustl'ations.

Fig. 1 - Romula-Malva - Brique a inscription grecque, Musee de Carneal. Fig. 2 - Romula-Malva. Inscription grecque sur une brique romaine (dessin.

Musee de Caraeal).

EPIGRAPHISCHE NEUIGKEITEN OBER C. ARRIUS ANTONINUS. CONSULARIS DACIAE ET DALMATIAE UND OBER P. HELVIUS PERTINAX.

CONSULARIS DACIAE

Kurzfassung

1m Wasser des durch die Ruinen del' Stadt RomuJa-M'alva in del' Dacia inferior (Malvensis) flief3enden Tesluiflusses wurde im Jahre 1970 ein romischer Ziegel von del' Grosse 44X27X7 em (Abb. 1 und '2) gefWlden. Das Stuck wird im Museum von Caraeal aufbewahrt. Auf einer seiner Seiten ist eine gr:eehische I nschrift (Buchstaben von 1-4 em H6he) erhalten, die sehr linkisch von dem Ziegelbrenner geschriebcn wurde, als sieh das StUck noch auf seinem Arbeitstisch befand. Sie lautet :

"Ap,:nOI; 'A IJTwv!:vOI; Ui't'a:,~xc..; ~Cl;'(&V

xed urro:''nxo; Llo:),j.Lct­

't'WIJ 'E),Ql)[W Uep TSIJO:Xt ,"w(t) urr(O: Tlxw?)

C. Arrius Antoninus ist aus vier epigraphischen Texten in seiner EJigen­schaft als consuZa1'is tri1tm Daciarum in den Jahren 175/176 bekannt. Von hie1' wurde el' als Gouverneur del' Provinz Dalmatien versetzt, eine Tatsache, die zum ersten Mal auf cler InschTift auf diesem Ziegel erscheint. Seine Stelle in Dazien wurde von P. He~v:us Pertinax eingenommen, der zu jener Zeit den Posten eines Gouverneurs von Moesia inferior innehatte (in den J ahren 175-176). Als Gomrer­neur von Dazien war P ert ina x bisher aus einem einzigen Text bekannt.

Del' Verfasser glaubt, daB sieh AlTius Antoninus und Helvius Pertinax in del' Stadt Romula-Malva ' begengnet sind, damit del' erstere dem letzteren sein 'Mandat libergeben konnte. Das hat den anonymen Ziegelbrenner dazu veranlaf3t,

NOUTATI EPIGRAFI CE 47

uns diese Aufzeichnung 2U hinterlassen, deren unbeendeter Text auf eincm zwci­ten, nicht erhalten gebliebencn Ziegel fortgesetzt wurde.

In Anbetracht der kl.1l'zen Da uer (175- 178) von drei bis 4 Jahren, in del' cr Moesia superior, Mocsia inferior und die drei Dazien beherrschte, ist es wahr­scheinlich. daB Pertina x 2 1.1 einem gegebenen Zeitpunkt gicichzeitig 2wci oder sogar allc diesc Provinzen beherrscht hat (cine erstmalig von N . Gostar aufgestellte Hypothese). Diese Anhaufung von Befehlsstellungen war wegen der Gefahr der sarmatischen und markomannischen Kriege des Marcus Aurelius erforderlich. Per­tinax war ais ein hervorragender wir militaris bekannt, cine Eigenschaft, del' s ich AlTius Antoninus nicht erfreute, aus welchem Grunde er in d ie Randprovinz Dalmaticn versetzt wurde.

V e1·zeichnis der Abbildungen

Abb.t - ROMULA-MALVA - Ziegel mit griechischer Tnschrift. Museum von Caracal.

Abb. 2 ROMULA-MALVA - hellenische Inschrjft auf einern romischen Ziegel (Zeichnung). Museum von Caracal.